of 76
U N I V E R S I T A T E A A N D R E I S A G U N A
DISCIPLINA: DREPTUL FINANCIAR FISCAL
LUCRARE DE LICENTCIRCULATIA NUMERARULUI
CONSTANTA - 2010-
CUPRINS
1
Cap.I. CIRCULATIA NUMERARULUI ....................................................... 1. Notiune si forme ................................................................................... 2. Suma de bani necesar circulatiei monetare ........................................... 3. Viteza de circulatie a banilor .................................................................. 4. Circulatia monetar si blocajul financiar n economia de piat ................. 5. Reglementarea emisiunii monetare ......................................................... 6. Stabilitatea monetar ............................................................................. 7. Plti fr numerar .................................................................................. 8. Inflatia monetar ................................................................................... 9. Deflatia monetar .................................................................................. 10. Circulatia numerarului ........................................................................... Cap.II. GESTIONAREA NUMERARULUI ................................................. 1. nfiintarea numerarului .......................................................................... 2. ncasri ................................................................................................ 3. Plti ..................................................................................................... 4. Acordarea si decontarea avansurilor ..................................................... Cap.III. SECURITATEA NUMERARULUI - PLAFONUL DE CAS ....... 1.Reguli privind pstrarea numerarului ..................................................... 2. Efectuarea de plti si ncasri - plafoane de cas ............................... Cap.IV. GESTIONAREA DE ALTE VALORI ............................................ 1. Notiunea de alte valori ....................................................................... 2. Evidentierea si administrarea de alte valori .......................................... Cap.V. EVIDENTA OPERATIUNILOR DE CAS ..................................... 1. Reguli privind carnetele chitantiere ....................................................... 2. Evidenta operatiilor de casierie ............................................................. 3. Predarea documentelor la contabilitate ................................................. Cap.VI. SANCTIUNI APLICABILE ............................................................. 1. Revizia casei si controlul respectrii disciplinei de cas ........................ 2. Sanctiuni ............................................................................................. 3. Practica judiciar ................................................................................. Cap.VII. CONTROLUL DE GESTIUNE ..................................................... 1. Conceptul de gestiune ....................................................................... 2. Notiunea de gestionar ........................................................................ 3. ncadrarea sau trecerea pe functia de gestionar ................................... 4. Interdictii - incompatibilitti de a ocupa functii de gestionari;2
4 4 5 6 6 7 8 9 10 16 18 21 21 23 33 36 41 41 42 49 49 50 53 53 54 54 56 56 57 58 59 59 60 62
incompatibilitatea cu alte functii ......................................................... 5. Constituirea de garantii ....................................................................... 6. Rentregirea, recalcularea si restituirea garantiilor ................................ 7. Sanctiuni si rspunderi ....................................................................... Cap.VIII. CONCLUZII .................................................................................. BIBLIOGRAFIE ............................................................................
62 64 65 65 78 80
CAPITOLUL ICIRCULATIA NUMERARULUI
1. Notiune si forme3
Circulatia monetar (bneasc) este un proces al schimbului de mrfuri care, prin mijlocirea banilor, determin transformarea mrfurilor n bani si apoi a banilor n mrfuri. Acest proces cuprinde dou momente distincte: vnzarea (marf-bani) si cumprarea (bani-marf). Circulatia monetar este desemnat de totalitatea operatiilor efectuate cu masa monetar, concretizate n ncasrile si pltile bnesti, determinate de circulatia mrfurilor, de prestarea serviciilor si executarea de lucrri n cadrul unui stat. n literatura de specialitate se face distinctie ntre circulatia monetar si cea bneasc. n aceast opinie se porneste de la ideea c denumirile de bani si moneda nu sunt sinonime. Termenul de bani reprezint expresia general pentru ntreaga varietate a instrumentelor care ndeplinesc functii de msur a valorii mrfurilor, de mijloc de circulatie si de plat, de activ de rezerv n relatiile economice interne si internationale. Circulatia bneasc reprezint miscarea masei banilor n circulatie, indiferent de masa banilor, ca urmare a operatiunilor de ncasri si plti determinate de curentele de mrfuri, de prestrile de servicii etc., n cadrul economiei nationale; circulatia monetar este miscarea monedelor metalice principale de aur si argint. Operatiile bnesti se efectueaz, pe de-o parte, ntre societtile economice, ntre acestea si persoanele fizice, precum si ntre diferite categorii ale populatiei financiare si bncilor. Circulatia monetar este alctuit din dou prti: circulatia cu numerar si cea fr numerar. ntre circulatia monetar cu si fr numerar exist o independent permanent trecnd mereu dintr-o parte n alta astfel nct ambele prti formeaz un tot unitar. Desi ndeplineste o functie de mare important n viata social-economic, numerarul are o pondere relativ mic, de aproximativ 15% din circulatia monetar.
4
n trile dezvoltate, numerarul aproape c a disprut din circulatia monetar. n ultimul deceniu a fost creat si pus n circulatie asa-numitul portofel electronic, capabil s elimine total, att pltile n numerar ct si carnetele de cecuri. 2. Suma de bani necesar circulatiei monetare Circulatia monetar este desemnat de totalitatea operatiilor efectuate cu masa monetar, concretizate n ncasrile si pltile, determinate de circulatia mrfurilor, de prestarea serviciilor si exercitarea de lucrri n cadrul unui stat. Circulatia monetar este alctuit din dou prti: circulatia cu numerar si cea fr numerar. Suma de bani necesar circulatiei este format din totalul valoric al semnelor bnesti care d posibilitatea efecturii normale a schimbului de mrfuri, a prestrilor de servicii, a diferitelor plti. Suma de bani necesar circulatiei se poate determina cu ajutorul formulei: S.B. = (S.P.M.S. + S.P.S.) - (S.P.M.C. + P.C.) V.C.M. n care: S.B. = suma de bani necesar circulatiei; S.P.M.S. = suma preturilor mrfurilor si serviciilor ce se vor realiza; S.P.S. = suma pltilor scadente; S.P.M.C. = suma preturilor mrfurilor vndute pe credit; P.C. = pltile pentru circulatia mrfurilor care se compenseaz; V.C.B. = viteza de circulatie a banilor. Determinarea real, fundamental a sumei de bani necesar circulatiei constituie o conditie si n acelasi timp un rezultat al unei economii prospere, armonioase si bine echilibrat. 3. Viteza de circulatie a banilor
5
Circulatia monetar a banilor, n miscare sa determinat de ndeplinirea functiilor sale are loc la o anumit vitez de circulatie. Aceasta exprim numrul de tranzactii la care serveste o unitate monetar ntr-o unitate de timp, n procesul circulatiei mrfurilor, a prestatiilor serviciilor, achitrii debitelor, precum si al miscrilor de capital. Accelerarea vitezei de rotatie a banilor duce la micsorarea masei monetare necesare circulatiei si invers. Viteza de circulatie a banilor este influentat de o serie de factori:1. 2. 3. 4.
masa banilor aflati n circulatie; proportia unittilor monetare tinute n rezerv sau tezaurizate; stabilitatea social - politic si conjunctura economic; volumul veniturilor bnesti ale populatiei si structura pe grupe de venituri, frecventa si ritmicitatea ncasrii de ctre populatie a veniturilor sale bnesti;
5. 6. 7.
gradul de coincident ntre ncasrile si pltile bnesti ale populatiei; corelatia ntre fondul de cumprare si fondul de mrfuri; factorul psihologic al ncrederii populatiei n puterea de cumprare a monedei nationale. 4. Circulatia monetar si blocajul financiar n economia de piat n cadrul economiei de piat, o preocupare permanent si struitoare este
examinarea si n consecint, solutionarea si perfectionarea circulatiei monetare. Blocajul financiar se concretizeaz n existenta la societti comerciale, ntreprinderi, a unui volum de plti eligibile (a cror executare poate fi cerut de creditor de ndat) mai mare dect volumul disponibilittilor din cont si a creditelor posibile. Pltile restante, ntr-o asemenea situatie se fac n functie de o anumit ordine - legal sau de preferint - ordine stabilit de lege sau, n lipsa unei asemenea reglementri, prin clauze contractuale. La situatia de blocaj financiar se ajunge ca urmare a faptului c societtile comerciale nu imprim o rotatie corespunztoare fondurilor ce le au la dispozitie.
6
Cnd fenomenul ia proportii, el se resfrnge, n lant si asupra altor societti comerciale. O asemenea situatie de criz este denumit n lant a conturilor. Iesirea dintr-un astfel moment de criz, deosebit de periculos pentru economia national, se face prin msuri administrative si financiare sau prin asanumitul dopaj financiar. 5. Reglementarea emisiunii monetare Prin emsiune monetar (bneasc) se ntelege un ansamblu de acte si operatiuni realizate de Banca Central a statului, concretizate n: baterea semnelor monetare, stocarea, emiterea, punerea si scoaterea din circulatie a bancnotelor si monezilor precum si formarea de bani scripturali n conturi curente ale persoanelor fizice si juridice. n sens restrns, uzual, emisiunea monetar reprezint punerea si retragerea din circulatie att a numerarului ct si a banilor scripturali. Leul este singura unitate monetar pentru toate operatiile comerciale si financiare pe teritoriul de plti al Romniei. De la aceast regul este admis o singur exceptie, ntlnit n toate statele, cum sunt magazinele pentru diplomati, zonele libere si free-shop-urile din aeroporturi si porturi. Unitatea monetar national n numerar este pus n circulatie si folosit sub forma semnelor monetare (bnesti). Semnele monetare reprezint formele concrete de manifestare ale monedei, asa numitele instrumente monetare. Aceste forme sunt: biletele de banc (bancnotele de hrtie) si monedele metalice. Instrumentele monetare din tara noastr au evoluat n functie de situatia politic si economic a trii noastre. 6. Stabilitatea monetar Stabilitatea unei unitti monetare este dat de raportul dintre puterea de cumprare a acesteia si evolutia n timp a fenomenelor sociale si economice.
7
Stabilitatea monetar poate fi definit ca fiind posibilitatea mentinerii puterii de cumprare a unittii monetare la intervale diferite de timp. Cu alte cuvinte, stabilitatea monetar este dat de posibilitatea achizitionrii cu aceeasi sum de bani a unei cantitti identice de mrfuri, dar la intervale de timp diferite. ns, nainte de a comenta stabilitatea monetar, se impune s fie cunoscut fenomenul opus al acesteia - devalorizarea monetar. Devalorizarea monetar se poate defini prin reducerea legal a valorii paritare a monedei internationale. n practica monetar a statelor se cunosc dou tipuri de devalorizare: devalorizarea artat care este o msur luat de stat si devalorizarea implicit (deprecierea monetar) care este un proces economico-financiar pe care devalorizarea monetar se efectueaz, n general, la intervale mari de timp, n vreme ce deprecierea este continu. Stabilitatea unittii monetare nationale este asigurat, n principal, prin: conditii de natur economic
cantitatea de mrfuri si servicii care se poate procur cu ajutorul monedei; stabilitatea preturilor mrfurilor si tarifelor serviciilor; repartitia bunurilor si serviciilor pe baza aplicrii corecte a legilor economico-sociale; frecventa formrii si mrimea veniturilor populatiei care conditioneaz ntre anumite limite, raportul dintre structura masei mrfurilor si serviciilor si masa monetar aflat n circulatie. conditii de natur financiar
mentinerea capacittii de cumprare a monedei; mentinerea unei mase monetare active n circulatie, n concordant cu cerintele obiective ale legilor economice;
8
asigurarea unei circulatii monetare stabile si sntoase prin accelerarea pltilor si ncasrilor, reducerea termenelor de stingere a obligatiilor reciproce dintre agentii economici;
sporirea volumului de mrfuri si servicii ce se vnd populatiei pe credit.
7. Pltile fr numerar Sub aspect tehnic, operatiunile de schimb se pot realiza prin dou categorii de procese:
procesul economic realizat prin operatiunea propriu-zis a schimbului, juridic, prin care se consider stinse obligatiile reciproce, nscute
adic predarea unui bun contra altuia; procesul
ntre subiecte, intervenite n momentul schimbului. n operatiunea de schimb perfect, att procesul economic ct si cel juridic se produc simultan, prin simpla transmisie reciproc a bunurilor. n operatiunea de schimb imperfect, procesul economic este distantat n timp, cele dou momente, respectiv vnzarea si cumprarea, consumndu-se n momente diferite. Notiunea de plti fr numerar, la prima vedere pare a fi un paradox, deoarece este foarte greu de explicat cum se poate efectua o plat fr a da n schimb contravalaorea n moned. La o analiz mai atent, ns, se poate observa c plata fr numerar se realizeaz prin faptul c moneda ce ar trebui s fac obiectul pltii, n loc s fie nmnat beneficiarului sub form de moned manual, este substituit cu o dispozitie prin care, din disponibilul existent n contul debitorului, se trece n contul beneficiarului suma convenit ca plat. 8. Inflatia monetar Mecanismul inflatiei
9
Inflatia este considerat de multi economisti ca fiind fenomenul economic cel mai de temut. n fond, inflatia loveste n moned, iar moneda nu este altceva dect exprimarea valorii tuturor lucrurilor. Inflatia are mai multe niveluri de exprimare, de la cea suportabil, pn la acele vrtejuri devastatoare, ce distrug mecanismul economic al unei tri. Trecerea de la un nivel la altul poate fi controlat numai pn la un moment dat. Sunt cunoscute mai multe forme de manifestare ale inflatieie:
inflatia latent, n cadrul creia cresterea preturilor nu depseste 3-4% pe an. Aceasta duce la o depreciere monetar lent si progresiv, fr zguduiri economice;
inflatia deschis, n care cresterea preturilor evolueaz ntre 5-10% pe an; hiperinflatie. Inflatia monetar poate fi definit ca o rupere de echilibru, la un moment dat,
dintre masa monetar si volumul mrfurilor si serviciilor, printr-o crestere excesiv a semnelor monetare, asociat cu cresterea preturilor si urmat de deprecierea monetar. Notiunea inflatiei monetare Organizarea defectuoas a sistemului monetar si, legat de acesta, a modului de organizare si functionare a sistemului bancar, va genera efecte negative asupra economiei, concretizate ntr-un blocaj al pltilor, n cazul lipsei monede, fie inflatie n cazul unui surplus monetar pe piat. n conditiile n care viteza de rotatie si volumul tranzactiilor au valori constante, cresterea masei monetare va determinata o crestere a preturilor. Privit la suprafat, crestrea nu ar fi liniar, altfel spus, o dublare a masei monetare va atrage dup sine o dublare a preturilor. Acest punct de vedere este sustinut att n teoria monetar determinat prin mecanismul direct, ct si prin cel indirect.
10
Cauzele inflatiei monetare Factorii care pot determina procesul de inflatie monetar sunt numerosi si diversi. n primul rnd, trebuie mentionate cerintele financiare exagerate si urgente ale statului, impuse de o administrare din ce n ce mai birocrat si complicat, care are nevoie de fonduri bnesti ntr-o msur mai mare dect ca n trecut. O alt cauz ce genereaz si mentine procesul inflationist o reprezint programele economice distonate si nepopulare promovate de guvernanti, urmate de socuri n productie, ceea ce determin intrarea n criz a unuia dintre sectoarele economiei nationale. n fine, o politic economic de extragere a conceptiei prin noi nsine, n care se ncearc a se face totul numai cu mijloacele proprii, crearea de semne monetare drept constituire de capital sau o politic de credite gresit, n special din partea bncii de emisiune, cu scopul de a stimula viata economic peste limitele normale si rationale ale economiei respective duc, n mod sigur, la o inflatie monetar. Procedeele inflationiste Metodele prin care poate fi determinat procesul inflationist sunt urmtoarele:1.
multiplicarea sumelor monetare de ctre institutia sau organul autorizat cu emisiunea monetar. Aceast crestere poate avea loc la cerere, sub presiunea guvernantilor sau fr s fie o consecint a incompetentei;
2.
o alt metod este aceea de a se emite si pune n circulatie semne monetare, direct de ctre stat, dup cum alte norme juridice, care circul paralel cu semnele monetare emise n conformitate cu legile si principiile clasice de emisiune monetar. n politica monetar din tara noastr au fost folosite ambele metode - att cea
de multiplicare a semnelor monetare, ct si aceea de a emite semne monetare direct de ctre stat.
11
Consecintele economice ale inflatiei n perioada inflatiei au loc importante modificri de structur n economia national, fie c acestea sunt determinate de nsesi fenomenele inflationiste, fie c asemenea msuri de politic economic au determinat nsusi procesul inflationist si dimensiunile sale. n special n statele n curs de dezvoltare si ndeosebi politicile economice de industrializare de dezvoltare a unor ramuri conductoare, au urmrit asemenea schimbri rapide, orientnd resursele materiale si umane, financiare, valutare ctre acestea si aducnd perturbri n economie, perturbri accentuate de nssi evolutia procesului inflationist. De asemenea, n perioada inflatiei apar stimuli specifici decurgnd din necesitatea satisfacerii cererii crescute sau din dorinta de a realiza profituri sporite (dezvoltarea productiei bunurilor de consum sau a productiei de rzboi, extinderea comertului si a schimburilor interne), ceea ce conduce si la o redistribuire a capitalurilor si a resurselor n acest sens. Inflatia aduce, prin cresterea nivelului preturilor nationale fat de cele externe, stabilirea capacittii concurentiale ale firmelor nationale. Deprecierea monetar conduce la ieftinirea mrfurilor nationale pentru cumprtorii strini si usureaz deci exportul. Este un factor ce nu avantajeaz pe moment. Pentru productorii nationali, n situatia n care inflatia se permanetizeaz, devine evident c preturile de achizitie a materiilor prime din import cresc mai repede dect pretul cu care se export mrfurile si deci pentru fiecare partid de mrfuri se produce n fapt o pierdere de substant. Pe ansamblu, pe fiecare firm, sau pe economie, este necesar cresterea volumului exportului pentru a asigura acelasi nivel al importurilor n functie de gradul de depreciere al monedei. Procesul inflationist avantajeaz si extinde somajul. Viznd cresterea competitivittii si avnd n vedere costurile crescute de salarii, patronii promoveaz aplicarea tehnologiilor moderne, care prezint avantjul c ridic randamentele si diminueaz personalul. Conditiile specifice inflatiei faciliteaz12
investitiile si asigur acoperirea si amortizarea lor n sensul cel mai favorabil pentru firme. Asa se face c eliberrile de personal si somajul creste, n timp ce productia si cererea global sunt nc normale. Fenomenele de recesiune, atunci cnd se instaleaz, majoreaz somajul care este o caracteristic evident a stagflatiei. Inflatia favorizeaz si accelereaz procesul investitional. Factorii care faciliteaz investitiile sunt numerosi. Pe de o parte, marea majoritate a ntreprinderilor au perspective mai sigure, privind evolutia pe viitor. Iar renoirea echipamentului si modernizarea tehnologiilor este o conditie a cresterii profitului. Pe de alt parte, n timpul inflatiei se ieftineste creditul - ntruct toate obligatiile decurgnd din mprumuturi: rate de rambursare si dobnzi de pltit devin tot mai ieftine, pe msur ce nainteaz procesul inflationist. La aceasta se mai adaug si faptul c statul, interesat n anumite activitti, n special trile n curs de dezvoltare angajate n revolutii structurale, acord direct resurse (din buget), faciliteaz conditiile de obtinere a creditului, sau stabileste norme speciale de transfer prin cost al cheltuielilor de investitii. Inflatia afecteaz creditul si descurajeaz economiile. Inflatia contribuie la deprecierea depozitelor si prin aceasta descurajeaz economiile. n conditiile unor inflatii moderne depuntorii sunt supusi unei eroziuni lente a capitalurilor aflate la bnci sau casele de economii. Dobnzile fixe, practicate n general, rmn nominal stabilite si sufer o diminuare n termeni reali. Problema recuperrii eroziunii capitalului prin dobnzi reale se pune mai trziu, n stadii naintate ale inflatiei, iar preocuprile n acest sens, chiar dac nu sunt numai declarative, se aplic de regul cu ntrziere. Astfel c n general creditorii sufer o eroziune efectiv a capitalurilor aflate sub form de depuneri la bnci. Inflatia privilegiaz debitorii. Debitorii sunt deosebit de avantajati, ntruct, n conditiile continurii inflatiei, ratele de rambursare, inclusiv dobnzile, n termeni reali, sunt tot mai diminuate. Astfel, a realiza investitii prin credite nseamn, de fapt, a plti sub valoare bunurile de patrimoniu achizitionate.13
Inflatia favorizeaz cresterea profitului. Prin mobilitatea specific a preturilor de vnzare a mrfurilor, din timpul inflatiei si conditiile de piat mai favorabile vnzrilor, acestia practic de regul dimensiuni sporite ale cotelor de profit incluse n preturi. Sub un alt aspect, inflatia creaz o resurs specific de crestere a profiturilor prin conditiile specifice n care se stabileste si se reconsider pretul fortei de munc, salariul, n timp ce preturile mrfurilor urmeaz mersul inflatiei att pentru categoria materii prime ct si pentru produsele finite. Pretul muncii n valoare nominal rmne periodic fix, ceea ce creaz n etapa respectiv diferente care revin n ultim msur celui care ncaseaz pretul de vnzare, patronul. De asemenea, profiturile patronale si gsesc conditii favorabile de investire asigurnd firmelor n timpul inflatiei o ampl crestere patrimonial. Consecintele sociale ale inflatiei Una din cele mai pregnante consecinte sociale ale infatiei este modificarea repartitiei veniturilor si patrimoniilor n valoarea lor real. n timpul inflatiei averea, n functie de forma n care se gseste si poate modifica mai mult sau mai putin valoarea n expresie nominal. Astfel preturile se modific pentru bunuri care alctuiesc patrimoniul cum ar fi: terenurile, cldirile, echipamentele, n ritmuri mai apropiate sau diferite de evolutia indicilor de pret si deci n general tind s-si pstreze valoarea real n conditiile date ale puterii de cuumprare. Pentru unele din aceste compenente: imobile, bijuterii, actiuni etc., inflatia creeaz conditii de crestere accelerat a pretului si deci temeiul mbogtirii excesive a unor persoane sau firme. O serie de alte componente ale patrimoniului nu au aceeasi situatie. Astfel activele financiare de tip creante, ndeosebi obligatiunile, sau activele monetare, n special depozitele, si pstreaz valorile nominale anterioare si aduc proprietarilor lor nsemnate pierderi n termeni reali. n acest fel patrimoniile unei anumite categorii de persoane: mici ntreprinztori, familii modeste sau pensionari, sunt serios afectate.14
Astfel, inflatia actioneaz selectiv: mbogteste cu mai mult pe mai putini si srceste cu mai putin pe mai multi. Redistribuirea veniturilor reprezint terenul care ns afecteaz plenar ntreaga societate, suscit revendicri si conduce la la confruntri sociale de amplitudine. Inflatia divizeaz societatea n dou mari categorii:
persoane ale cror venituri variaz n functie de evolutia preturilor si care
si pot asigura astfel echivalentele veniturilor, n raport de cresterea general a preturilor;
persoane care depind de venituri nominale fixe, sau care se modific ncet
si cu multe dificultti, astfel nct veniturile lor reale sunt n permanent rmase n urm, fat de nivelul general al preturilor si le amputeaz pregnant, puterea de cumprare. ntre persoanele afectate de inflatie sunt pensionarii, persoanele care depind de ajutoare sociale publice, ale cror venituri depind de prevederile bugetare, care prezint rigiditti n modificri, ceea ce implic sporuri limitate si tardive ale veniturilor lor nominale, n concordant cu cresterea preturilor. O situatie special au salariatii care sufer permanent impactul rmnerii n urm a puterii de cumprare fat de evolutia preturilor. Reajustarea periodic a salariilor se face de regul cu ntrziere si avnd n vedere revendicri deja depsite, astfel c, n evolutie, trendul veniturilor lor reale rmne de fapt n urma dinamici generale a preturilor. 9. Deflatia monetar Notiunea de deflatie monetar Deflatia, inspirat de teoria cantitativ a monedei presupune reducerea, blocarea sau temporarea cresterii preturilor prin micsorarea masei banilor n circulatie.
15
Deflatia urmreste stabilizarea sau majorarea puterii de cumprare a banilor si lichidarea unor stri de dezechilibru social-economic ori tendintele de reducere a activittii economice. Ca si inflatia, fenomenul de modificare produs n masa monetar se produce sub dou forme:1.
o modificare material, ce se poate produce n cantitatea sau numrul semnelor monetare existente; o modificare functional, care se produce n puterea de cumprare si folosire a unittilor monetare. Fenomenul de modificare a masei monetare prin reducerea semnelor
2.
monetare, fiind urmat n acelasi timp, de o crestere n puterea de cumprare a unittii monetare, poart denumirea de deflatie monetar. Cauzele si metodele monetare Cauzele care produc procesul deflationist ntr-o economie national tin de politica monetar, ct si de politica de comert exterior a unei tri. n primul rnd, deflatia este o rupere a echilibrului ntre masa monetar si masa de bunuri si servicii, urmat de o scdere spectaculoas a preturilor si tarifelor. n al doilea rnd, deflatia este determinat de o anumit politic monetar a unui stat care umreste ridicarea puterii de cumprare a unittii monetare, prin care se vizeaz o diminuare a exportului, ce nu poate fi realizat pe alt cale. n al treilea rnd, o cauz a deflatiei ar putea fi ridicarea cursului valutar al monedei fat de monedele strine, n vederea stimulrii importului de mrfuri strine. Ct priveste metodele deflatiei monetare, acestea sunt:1.
reducerea semnelor monetare de ctre institutia autorizat de stat cu atributii de emisiune monetar; retragerea din circulatie a unor semne monetare;
2.
16
3.
reducerea semnelor monetare din circulatie prin favorizarea tezaurizrii de moned.
Pentru combaterea acestui proces, solutiile deflationiste, n principal, trebuie s aib n vedere urmtoarele:
procedeul de deflatie monetar, care const n distrugerea fizic a banilor retrasi din circulatie sau n schimbarea lor cu alte monede, fr a fi afectat valoarea propriu-zis;
procedeul de deflatie fiscal, care const n cresterea consumului, investitiilor si a impozitelor pe venituri nsotit de o politic de echilibru bugetar sau de asigurarea unor excedente bugetare, prin restrngerea cheltuielilor publice;
procedeul de deflatie de credit, care const n reducerea creditelor bancare, ridicarea nivelului dobnzilor si cresterea ratei scontului; msuri de dirijism economic, concretizate n nghetarea preturilor sau reducerea lor, diminuarea salariilor si a altor venituri ale populatiei, restrngerea unor avantaje sociale. 10. Circulatia numerarului Pltile n numerar au aprut la nceputurile economiei de mrfuri. n
economia noastr, numerarul apare sub forma bancnotelor si a monedei divizionare a cror emisiune este organizat si asigurat de Banca National a Romniei, potrivit legii. Astfel, conform Legii nr. 101/1998: Banca National a Romniei este unica institutie autorizat s emit bancnote si monede metalice pe tot cuprinsul trii. Totodat, Banca National a Romniei administreaz direct rezerva de bancnote si monede metalice, n vederea satisfacerii nevoilor de numerar ale unei circulatii bnesti sntoase. Circulatia numerarului, adic desfsurarea ncasrilor si pltilor, este reglementat de Banca National a Romniei, potrivit cu necesitatea unei bune desfsurri a activittii economice si sociale si n conformitate cu competenta ce ia fost acordat, de a stabili reglementrile n domeniul monetar.17
n vederea ntririi disciplinei si evitrii evaziunii fiscale, prin Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 s-a stabilit obligatia operatiunilor de ncasri si plti ntre persoanele juridice s se efectueze numai prin instrumente de plat fr numerar. Persoanele juridice pot efectua plti n numerar n urmtoarela cazuri:
plata salariilor si a altor drepturi de personal; alte operatiuni de plti ale persoanelor juridice cu persoane fizice; plti ctre persoane juridice, n limita unui plafon zilnic de 20.000.000
lei Prin plafon zilnic se ntelege totalitatea pltilor efectuate n numerar de persoana juridic ntr-o singur zi. Este interzis acordarea unor facilitti de pret clientilor persoane juridice, care efectueaz plata n numerar. Sumele n numerar aflate n casieria proprie a persoanelor juridice nu pot depsi plafonul de 20.00.000 lei. Se admite depsirea acestui plafon numai cu sumele aferente pltii salariilor si a altor drepturi de personal, precum si a altor operatiuni cu persoane fizice, pentru o perioad de 3 zile de la data prevzut pentru plata acestora. Sumele n numerar care depsesc nivelul stabilit mai sus trebuie depuse n conturile bancare ale persoanelor juridice respective, n urmtoarele termene: - n urmtoarea zi lucrtoare, dac sediul societtii bancare se afl n aceeasi localitate cu cel al unittii societtii bancare are deschis contul; - n maximum 2 zile lucrtoare, dac sediul persoanei judiciare se afl n alt localitate dect cel al unittii societtii bancare la care si are deschis contul. Ordonanta Guvernului nr. 15/1996, prevede ca efectuarea de plti sau de ncasri n numerar ntre persoanele juridice, peste plafonul mentionat, constituie contraventie si se sanctioneaz cu confiscarea sumei care depseste plafonul si cu amend. Amenzile se aplic persoanelor fizice vinovate, astfel:
18
pentru depsirea plafonului zilnic cu sume cuprinse ntre 1.000.000 lei si 5.000.000 lei, cu amend de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei; pentru depsirea plafonului zilnic cu sume ce depsesc 5.000.000 lei, cu amend de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei. Nerespectarea interdictiei de a pstra n casieria proprie o sum ce depseste 20.000.000 lei si nerespectarea termenelor de depunere a acestor sume n conturi bancare, constituie contraventie si se sanctioneaz cu amend de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei. Aceeasi Ordonant interzice societtilor bancare, de asigurri si financiare, s elibereze persoanelor juridice sume n numerar peste plafonul stabilit cu exceptia operatiunilor mentionate mai sus. Nerespectarea acestei prevederi constituie contraventie pentru personalul societtii bancare, de asigurri si financiare care vor fi sanctionate cu amend la nivelul sumei pltite reprezentnd depsirea plafonului stabilit de Ordonant. Plafonul maxim al numerarului admisibil zilei n casieriile societtilor bancare, de asigurri si financiare se stabilesc de ctre acestea, cu acordul Bncii Nationale a Romniei. Constatarea contraventiilor se efectueaz de ctre organele Ministerului Finantelor, Bncii Nationale a Romniei si Curtii de Conturi, dup caz, mputernicite n acest scop. Plafoanele valorice prevzute de O.G. nr. 15/1996 pentru operatiunile n numerar, precum si cuantumul amenzilor contraventionale stabilite de acestea vor fi actualizate prin hotrre a Guvernului, n functie de evolutia preturilor.
CAPITOLUL II GESTIONAREA NUMERARULUI
19
1. nfiintarea casieriilor Notiunea de casier n functie de volumul operatiilor de ncasri si plti ntr-o organizatie poate functiona:
Casierie, ncadrat cu un casier si eventual, si cu personal ajuttor potrivit Titular de avansuri, desemnat prin decizie, n cazul n care nu este
statutului de functiuni.
justificat nfiintarea de casierie proprie. Titularii de avansuri efectueaz operatiuni de ridicare a numerarului pentru plata salariilor, ajutoarelor de boal, deplasri sau alte acte de cheltuieli. ntre casier si titularul de avans exist unele asemnri, dar si esentiale deosebiri, astfel:1.
att casierii, ct si titularii de avansuri efectueaz primiri, plti si manipuleaz n anumite cazuri acte de valori; pe ct vreme titularii ndeplinesc aceste functii n mod accidental si subsidiar (secundar) fat de o functie principal si permanent de a efectua primiri si plti, de a pstra si de a tine evidenta valorilor ncredintate;
2.
3.
de regul, titularii de avans nu au obligatia imperativ de a constitui garantii, pe ct vreme casierii au obligatia imperativ de a constitui garantii n numerar si uneori garantii suplimentare. Asadar, conchidem c este casier angajatul cu functie gestionar numit prin
decizie, care are ca atributii principale si permanente efectuarea de ncasri si plti, n conformitate cu dispozitiile legale, primirea, pstrarea si eliberarea de valori (timbre s.a.) tinerea evidentei numerarului si a valorilor, avnd obligatia de a da socoteal de axactitatea lor gestionar, sub sanctiunea rspunderii materiale, disciplinare, contraventionale sau penale, dup caz.
20
nfiintarea de casierii Regulamentul operatiunilor de cas, prevede urmtoarele reguli privind nfiintarea de casierii:
la unittile economice de stat si cooperatiste se nfiinteaz potrivit statelor de la institutiile de stat, finantate din bugetul de stat, se nfiinteaz prin ordinele
de functii;
ministrilor sau ale conductorilor celorlalte institutii centrale, date cu avizul prealabil al Ministerului Finantelor;
la institutiile de stat, finantete din bugetele locale, se nfiinteaz prin decizia Desi regulamentul prevede c, n cazul n care institutiilor finantate din
comitetelor executive ale cosiliului local, cu avizul sectiei financiare respective. bugetul local, decizia se d de comitetele executive, credem c acest atribut revine presedintelui consiliului local. Motivm aceast opinie pe necesitatea unei simetrii care trebuie s existe si care prin actele normative din ultimii ani se aplic constant - ntre atributiile organelor centrale si ale celor locale. Msuri privind functionarea legal a casieriilor nainte de a trece la analizarea modului n care se efectueaz ncasrile, pltile si documentele legale care se ntocmesc, precum si evidenta acestora, este necesar s redm conditiile de baz n care trebuie pstrat numerarul, precum si celelalte valori, n cadrul casieriilor legal nfiintate. Fiind vorba de gestiuni n care sub forma unui volum mai mic se pot manipula valori mari, actele normative prevd ca obligatie pentru conducerea oricrei organizatii s creeze toate conditiile de sigurant pentru a se feri pgubirea avutului obstesc si anume:
pentru functionarea casieriei trebuie s se repartizeze o ncpere separat, a crei securitate, fat de valorile pstrate peste noapte, trebuie s constituie un obiectiv principal, n atentia pazei organizate;
ncperea destinat casieriei s fie dotat cu o cas de bani sau, n situatii extreme, cu sisteme de alarm electronice, cu casete sau fisete metalice21
care s prezinte garantia imposibilittii violrii lor prin chei false sau alte mijloace mecanice;
s ncredinteze casierului un sigiliu metalic, nscriindu-se n procesul verbal seria; pentru transportul numerarului de la banc la unitate, sau invers, este obligatorie luarea unor msuri de sigurant care s exclud eventuale furturi sau tlhrii pe parcurs. 2. ncasri ncasri de ctre unittile economice si bugetare. Sursele de ncasare n
cazul unittilor economice de stat sunt, n principal, dou: De la banc, situatie n care se utilizeaz ca instrument de ncasare cecul de numerar, completat de compartimentul financiar. n aceste cazuri, nu se mai emit chitante, cotorul cecului de numerar constituind documentul primar de operare n evident. Subliniem faptul c acest instrument de ncasare este pus la dispozitie de banca la care unitatea are cont, n baza unei cereri tip, semnat de angajatii cu functii de conducere, care au specimene de semntur depuse de compartimentul financiar. ncasrile, altele dect cele de la banc, se fac prin emiterea de chitante tipizate. Potrivit dispozitiilor legale, chitanta se emite n dou exemplare, original si copie, care se completeaz deodat cu ajutorul indigoului. Originalul chitantei se elibereaz depuntorului, iar copia rmne n carnet. Chitanta se emite de casier, care semneaz de primirea banilor. Pe copia chitantei, depuntorul sumei este obligat s completeze, n cifre si n litere, suma trecut n chitant, dup care va semna. Stersturile si ndreptri n chitante, chiar certificate, nu sunt admise. Formularul de chitant (original si copie), completat gresit, nu se distruge ci se anuleaz si rmne n chitantier.22
ncasrile n numerar de ctre unittile comerciale cu amnuntul, de la cumprtori. n circuitul cumprtor - casieria central a unei organizatii comerciale intervin unittile comerciale cu amnuntul. n cadrul acestor unitti, orict de diversificat ar fi obiectul lor de activitate, ncasarea numerarului de la cumprtori se face pe dou ci:1.
direct de la vnztori (tonete, chioscuri, standuri etc.); prin intermediul casieriilor de unitate.
2.
n scopul asigurrii unei corecte gestionri a sumelor rezultate din vnzri, sa stabilit, conform legii, obligatia pentru casieri de a declara verbal si prezenta banilor proprii, existenti asupra lor la nceperea serviciului, sefilor din unitti si lucrtorilor gestionari; acestia au obligatia s-i evidentieze ntr-un caiet tinut n acest scop. De asemenea, se prevede n sarcina casierilor urmtoarele obligatii cu privire la manipularea banilor:1.
s numere n prezenta cumprtorului suma primit; s dea acestuia tichetul mpreun cu restul cuvenit; s pun n cas banii ncasati numai dup ce cumprtorul a verificat, exactitatea restului ce i-a fost dat;
2.
s depun cu regularitate, la sfrsitul fiecrui program, sefului de unitate sau lucrtorului gestionar, sau, dup caz, la casierie, sumele ncasate si monetarul ntocmit, dup care s emit un tichet totalizator al sumelor ncasate si s procedeze la aducerea casei la zero. n cazul vnzrilor nregistrate n case de marcaj se folosesc dou sisteme: Vnzarea pe baz de bon. Vnztorul ntocmeste bonul de vnzare,
completnd toate datele cerute de formular, dup care l remite cumprtorului pentru a face plata. Casierul primeste bonul de vnzare, ncaseaz numerarul, nscrie suma total din bon n borderoul de cas, aplic pe verso-ul bonului stampila : achitat, mentioneaz suma, ncaseaz si semneaz, dup care l restituie clientului. n borderoul de cas, bonurile se nscriu separat pe gestiuni, n parte.
23
Cumprtorul prezint bonul achitat, iar vnztorul verific dac acesta poart stampila si semntura casierului si dac suma nscris pe verso este egal cu totalul de pe bon, dup care elibereaz marfa si retine bonul. Bonurile emise, n cursul unei zile, se nscriu la rndul lor, de ctre gestionari sau vnztori, ntr-un borderou de vnzare pe fiecare gestiune. La sfrsitul zilei, fiecare gestionar de raion confrunt valoarea total a bonurilor nregistrate n borderoul de vnzare cu totalul sumei ncasate de casier din vnzarea gestiunii respective, conform borderoului de cas. Acesta determin apoi vnzarea pe total magazin, adunnd borderourile de vnzare pe gestiuni, iar totalul rezultat l verific cu gestiunea casei. Exemplarele originale ale bonurilor de vnzare se pstreaz grupate pe zile, mpreun cu borderoul ntocmit de vnztor. n cazul n care unele bonuri, emise nu au mai fost prezentate de clienti la cas pentru a fi achitate, pe exemplarul rmas la cotor se va trece mentiunea anulat. Pentru totalizarea la cas a sumelor ncasate, pe baza bonurilor, se pot folosi, n afara borderourilor de cas, masini de marcat cu dispozitiv special pentru nscrierea si pe bon a sumei ncasate. n acest caz, totalul sumelor ncasate n cursul unei zile sau a unui schimb se stabileste automat, iar verificarea borderourilor ntocmite de gestionari sau vnztori se face prin confruntarea cu sumele marcate de aparat. Vnzarea pe baz de tichete eliberate de casele de marcaj. Cumprtorul
achit direct la cas suma corespunztoare valorii mrfurilor pe care doreste s le cumpere, primind n schimb un tichet n care este marcat automat suma pltit. La eliberarea mrfurilor, vnztorul trebuie s verifice dac tichetul are indicatorul raionului pe care l deserveste si dac suma imprimat este egal cu valoarea mrfurilor ce trebuie s le predea clientului. Tichetele se ptreaz ca si bonurile, pe zile, mpreun cu benzile de control respective. Fiecare cas de marcat este prevzut cu trei chei:
24
1. o cheie pentru citirea totalului nregistrat de aparatul de cas pentru toate posturile;2.
o cheie pentru deschiderea si nchiderea aparatului de cas (aceste dou chei sunt pstrate de seful de unitate); o cheie pentru anularea sumelor nregistrate de aparatul de cas (aducerea casei la zero si aducerea la zero a numerelor de ordine a tichetelor, care se d n pstrare la un sef de raion). La operatiunea de aducere a casei la zero asist, att responsabilul de
3.
unitate, ct si seful de raion care detine cheia respectiv. Aceast operatiune o face o singur dat pe zi, la sfrsitul programului de lucru. n cazul depsirii totalului ncasrilor ce pot fi nregistrate n aparatul de cas, precum si n cazul defectrii aparatului de nregistrat, se poate ivi necesitatea aducerii casei la zero nainte de terminarea programului de lucru. Aceast operatiune trebuie consemnat ntr-un proces-verbal, care se semneaz de seful unittii, sefii de raioane, casierul si mecanicul ntreprinderii, care asigur ntretinerea aparatelor de cas. n acest proces-verbal se mentioneaz toate daunele indicate de aparatul de marcat, ca: totalul sumelor nregistrate pe raioane, indicatorul de ordine al bonurilor emise, indicatorul aducerii casei la zero etc. Procesul-verbal se anexeaz la banda de control din ziua respectiv. nainte de nceperea programului de lucru, seful unittii de desfacere, mpreun cu casierul si seful de raioane, verific dac totalurile nregistrate prin aparatul de cas n ziua precedent au fost anulate. Apoi, asigur aparatul de cas cu band de control si rol pentru tichete. La nceputul benzii de control semneaz seful de unitate, casierul si sefii de raioane si se noteaz numrul indicat de control, care nregistreaz aducerea aparatului la zero, precum si data respectiv. n continuare, se verific dac dispozitivele de imprimare pe tichet asigur mentiunile obligatorii (denumirea societtii comerciale, denumirea magazinului sau numrul de ordine al magazinului, numrul de ordine al tichetului care va fi n continuare din ziua precedent, data emiterii tichetului, valoarea tichetului emis, semnul distinctiv sau indicatorul raionului respectiv). Pentru controlul bunei25
functionri a aparatului de cas se emit 2-3 tichete de control cu mentiunea zero lei, zero bani, pe care seful de unitate le anexeaz, la terminarea programului de lucru, la banda de control a zilei respective. La schimbarea casierului (la magazinele care functioneaz cu dou schimburi), casierul din schimbul I ntocmeste monetarul casei, iar seful de unitate, n prezenta sefilor de raioane, citeste totalul sumelor nregistrate pe raioane si stabileste totalul pe unitate pe care l compar cu monetarul casierului. Eventualele diferente n plus sau minus la cas se consemneaz n monetar. Casierul din schimbul II primeste sumele ncasate si semneaz de primire pe monetar. Apoi, verific dac numerele de ordine ale tichetelor sunt nregistrate cronologic si lucreaz n continuare, fr aducerea aparatului de cas la zero. La terminarea programului de lucru, casierul ntocmeste formularul monetar n care trece numerarul aflat n cas. Seful de unitate, mpreun cu sefii de raioane, citeste totalurile ncasrilor pe raioane si le nscrie pe monetar, comparnd totalul ncasrilor pe unitate cu numerarul nscris de casier pe monetar. Diferentele de cas, sunt evidentiate de seful de unitate n monetar. De asemenea, seful de unitate, n prezenta sefilor de raioane si a casierului, deschide aparatul de cas, scoate banda de control si verific dac numrul care art aducerea aparatului de cas la zero corespunde cu cel din seara zilei precedente si dac casierul prezint toate tichetele pentru sumele de zero lei, zero bani indicate de banda de control. Dup efectuarea acestei verificri, se procedeaz la descrcarea aparatului de cas. La sfrsitul benzii de control se noteaz: totalul sumelor ncasate pe fiecare raion, numrul de aducere a apartului la zero, data, precum si semntura sefului de unitate, a sefilor de raioane si a casierului. n ambele sisteme de vnzare prin case de marcaj, semnul egalittii ntre totalul bonurilor sau al tichetelor, detinute de responsabilul de unitate si cel indicat de casa de marcaj confirmat prin semnturile artate, constituie prezumtia legal c valoarea mrfurilor iesite pe baz de bonuri de vnzare a fost n ntregime ncasat si nregistrat de ctre casierul de unitate.26
Din aceast prezumtie legal decurg importante consecinte juridice:1.
gestiunea casierului de unitate, care ncepe o dat cu primul bon ncasat, se ncheie zilnic cu semntura casierului central pentru primirea numerarurlui (n unele cazuri cu semntura casierilor colectivi, sau de preluare de ctre seful de unitate) este legal descrcat pentru ziua respectiv;
2.
actul (monetarul) de depunere a numerarului la casieria central este unica dovad a vnzrilor realizate si este documentul contabil n baza cruia soldul valoric al mrfurilor primite de responsabilul unittii se diminueaz;
3.
n situatia n care, la inventarieri apar lipsuri valorice de mrfuri nu se poate invoca vina casierului de unitate, de vreme ce prin semnarea centralizatirului de vnzri de ctre responsabilul din unitate, casierul a fost legal descrcat de gestiunea sa zilnic. Obligatiile sefilor de unitti si ale lucrtorilor gestionari n legtur cu
mnuirea aparatelor de cas sunt stabilite de lege astfel: s semneze mpreun cu casierul de serviciu banda de control la nceputul
si la sfrsitul programului de lucru, precum si n toate cazurile cnd banda se rupe; s pstreze cheile de la aparatele de cas, pe care le vor deschide numai la
sfrsitul orelor de program penntru efectuarea controlului asupra gestiunii bnesti. Casierul, care mnuieste aparatul de cas are n plus, obligatia de a verifica la nceputul programului ca toate elementele de nregistrare a sumelor s fie puse la zero, aparatul de cas s aib banda de control, semnat de cel n drept, iar numrul de ordine si data emiterii tichetelor s fie n regul; de asemenea are obligatia s asiste pe seful de unitate sau pe lucrtorul gestionar, la deschiderea si nchiderea aparatului de cas. ncasrile de numerar de la consumatori de ctre unittile de alimentatie public. Specific acestui sector comercial este faptul c functioneaz paralel mai multe gestiuni, al cror numr este n functie de mrimea si complexitatea unittii, gestiuni care se interfereaz reciproc. Astfel, un osptar, care este gestionar pe tot parcursul programului zilnic, primeste mrfuri de la bar,27
de la buctrie, eventual de la bufet, etc., fiecare din acestea fiind constituite ntr-o gestiune aparte. Pentru mrfurile primite de osptari se elibereaz fiecrei gestiuni bonuri de marcaj, n care se nscrie valoarea lor, la pretul de vnzare cu amnuntul. n cazul dat, gestionarul de numerar este numai osptarul, celelalte gestiuni fiind de bunuri materiale (buturi preparate, buctrie, cofetrie etc.). ncasarea numerarului de la consumatori - n sistemul clasic utilizat de noi se realizeaz de ctre osptari, cu eliberarea de bonuri ctre consumatori. La sfrsitul programului de lucru, pentru decontarea mrfurilor preluate si a numerarului ncasat, fiecare osptar-gestionar are urmtoarele ndatoriri:
s centralizeze pe fiecare gestiune n parte duplicatele bonurilor de marcaj; s confrunte totalul obtinut pe gestiuni cu totalul nscris de fiecare gestionar de sectie (bar, buctrie, bufet etc.), la coloana osptarului respectiv; dup confruntare, trebuie s obtinem semntura gestionarilor - sefi de sectie, fapt ce prezum, c valorile nscrise n borderoul centralizator prezint mrfurile preluate pe parcursul programului;
originalul borderoului mpreun cu suma total, nscris n acest document, se pred responsabilului de unitate sub semntur. Responsabilul de unitate centralizeaz vnzrile depuse de osptar, avnd obligatia s verifce dac borderoul ntocmit de fiecare n parte poart semntura gestionarilor - sefi de sectie. O cale sigur de control, care st la dispozitia gestionarilor, este ntocmirea zilnic a unei balante de verificare: totalul numerarului, reprezentnd vnzarea zilei precedente, trebuie s fie egel cu valoarea total a mrfurilor date n scdere de toate sectiile. Consecintele juridice ale ndeplinirii ntocmai a operatiunilor artate mai sus sunt urmtoarele:1.
osptarii - gestionari de numerar primesc descrcarea de gestiune pentru ziua respectiv opernd, pn la proba contrar, o prezumtie legal c au decontat n ntregime contravaloarea mrfurilor iridicate de la sectii;
28
2.
gestionarii - sefii de sectie, se scad din evidente cu valoarea mrfurilor, confirmat de fiecare osptar, valoare care, asa cum am artat, trbuie s corespund cu numerarul;
3.
pentru orice lipsuri ulterioare, constatate n gestiunea sectiilor (bar, buctrie etc.), nu pot fi tinuti rspunztori osptarii a cror functie gestionar nceteaz la sfrsitul fiecrui program zilnic de munc, prin predarea numerarului, cu respectarea regulilor mai sus artate;
4.
dup preluarea numerarului de la osptari si confruntarea borderourilor ntocmite de ctre gestionari -sefi de sectie, rspunderea pentru orice lipsuri n gestiunea unittii revine responsabilului de unitate. Sistemul de mai sus, pe care l-am utilizat datorit aplicrii lui generale, este
susceptibil de unele critici:
ntre sumele ncasate de osptari de la consumatori si cele depuse nu este eventualele greseli la notele de plat - n plus sau n minus - nu se reflect
nici-o corelare;
n decontul total fcut la sfrsitul zilei, acesta bazndu-se exclusiv pe bonurile de marcaj eliberate de primirea mrfurilor din sectii; n
sfrsit, conventia frauduloas dintre osptar si gestionari - sefi de sectie,
poate duce la prejudicierea avutului obstesc, fr s poat fi nlturat prin metode de evident contabil. Pentru nlturarea unor asemenea neajunsuri, n alte tri ct si n Romnia, este deosebit de rspndit sistemul caselor de marcaj, care prezint un mare avantaj prin aceea c ntre gestionarul, sef de sectie, osptarul si consumatorul, se interpune o tert persoan - casierul de unitate - care nregistreaz toate iesirile de mrfuri din sectii, precum si suma achitat de consumatori. Datorit acestui sistem se nltur eventualele conveniente ntre osptari si gestionari - sefi de sectie, iar eventualele erori la nota de plat se reflect n gestiunea unittii1.Al. Detesean; Gh. Tigeru - Cartea gestionarului si a merceologului - Curier economic legislativ. Viata Economic.1
29
ncasarea de numerar de ctre casieriile centrale ale societtilor comerciale provenite din vnzri. Depunerea numerarului la casieria central se face fie de responsabilul de unitate (n cazul ncasrilor de numerar direct de ctre vnztori), fie de la casierul unittii (cnd se utilizeaz case de marcaj). ncasarea de ctre casieria central a societtilor comerciale a numerarului realizat din vnzri de ctre gestionarii unittii se efectueaz numai dup urmtoarele reguli:1.
gestionarul sau casierul unittii respective ntocmeste n dou exemplare monetarul, pe care le prezint, odat cu numerarul, casierie centrale a ntreprinderilor (societtilor) comerciale;
2.
dup preluarea numerarului, casierul societtii comerciale semneaz monetarul, aplic stampila si restituie un exemplar gestionarului sau casierului de unitate;
3.
la terminarea operatiunii de ncasare a numerarului, rezultat din vnzare, casierul emite o singur chitant pentru totalul ncasrilor din ziua respectiv; numrul acestei chitante se trece pe toate monetarele unittilor de desfacere.
ncasri n numerar de ctre unittile pentru deservirea populatiei transport-spectacole. De regul, ncasrile de la populatie efectuate de atelierele de toate genurile (cismrie, croitorie, reparatii de uz casnic etc.) se realizeaz pe baz de chitant, din care un exemplar se elibereaz pltitorului, beneficiar al prestatiei. Pentru o alt categorie de prestatii (de exemplu coaforuri, frizerii etc.) ncasarea se face pe baza bonurilor de marcaj emise de cel care a efectuat prestatia, bon care se opereaz n borderourile centralizatoare zilnice. n ceea ce priveste ncasarea numerarului de ctre ntreprinderile de transport si spectacole, acestea au la baz un sistem de bilete (tichete) cu valoare prestabilit, nseriate, a cror evident se tine pe principiul documentelor de valori.
30
3. Plti Reguli generale. Dac ncasrile au surse precise si limitat determinate, pltile, dup natura lor, sunt mult mai variate, ns pot fi totusi grupate n trei mari grupe:
drepturi bnesti ale salariatilor; alte cheltuieli legate de bunul mers al activittilor de serviciu; Legat de operatiunile de plti, considerm util s redm principalele reguli
drepturi de numerar la banc. care trebuie s fie respectate de ctre casieri: Pltile se fac numai pe baza actelor justificative, remise casierului - sub semntur, ntr-o condic de ctre compartimentul financiar, vizate de contabilul sef si aprobate de directorul unittii economice (sau de mputernicitul su legal), iar n cazul institutiilor bugetare de ctre ordonatorul de credite. n cazul n care pltile se fac pe baza mai multor state, viza, prin care se dispune plata, se poate pune pe unul din acte, sub conditia ca acesta s contin recapitulatia sumelor. Potrivit Regulamentelor operatiunilor de cas, la primirea documentelor pe baza crora trebuie s se efectueze o plat, casierul este obligat s verifice:1.
existenta, valabilitatea si autenticitatea semnturilor prin care se dispune plata (semnturile persoanelor autorizate de a semna), verificarea autenticittii semnturii se face de ctre casier, pe baza confruntrii acesteia cu semntura din tabelul de specimene de semnturi pe care fiecare casier este obligat s-l posede;
2.
de asemenea, trebuie s verifice ntocmirea corect a vizei de plat si existenta anexelor enumerate n viza de plat. Nerespectarea uneia dintre aceste date oblig pe casier s napoieze actele
compartimentului (si numai dup aceea, adic dup completarea lor, s efectueze plata).
31
nainte de efectuarea pltii, casierul este obligat s cear prezentarea buletinului de identitate sau a altui document, care identific persoana primitorului, s noteze pe act numrul buletinului de identitate, de cine si cnd a fost eliberat. La efectuarea pltilor, casierul aplic pe actul de plat stampila care trebuie s contin urmtoarele mentiuni: suma pltit (n cifre si litere), data, numrul buletinului de identitate, dup care urmeaz semntura primitorului, care trebuie s fie, obligatoriu cu cerneal. Dac plata se face ctre mai multe persoane, pe baz de borderouri, state sau alte acte de plat, primitorul trebuie s semneze n rubrica corsepunztoare, prevzut n documentele respective. Dup efectuarea pltii, casierul aplic pe act stampila cu textul: ACHITAT. Pe toate anexele actului de plat, casierul este obligat a pune stampila sau a face mentiunea ACHITAT, cu indicarea datei si semntura. n cazul depunerilor de numerar la banc se utilizeaz foaia de vrsmnt cu chitant, care constituie documentul de nregistrare a operatiunii n registrul de cas si n contabilitate. n cazul n care numerarul se depune prin genti sigilate la casa seral a bncii, precum si n cazul n care colectarea gentilor sigilate se face prin organe de colectare ale bncii, se utilizeaz borderoul nsotitor, care serveste ca document de nregistrare n registrul de cas si n contabilitate. Plata ctre alte persoane dect beneficiarii directi. Regula general este c plata depunerilor bnesti se face numai n mna persoanelor indicate n acte. Plata remuneratiilor, premiilor, burselor, ajutoarelor de boal etc. ctre alte persoane, dect cele indicate n act, se poate face numai pe baz de procur sau delegatie. Dac plata se face pe baz de procur sau delegatie, n textul vizei de plat, pe act, se va indica numele si prenumele persoanei prin care se face plata. Delegatia trebuie s fie vizat de seful ierarhic al salariatului care d delegatie. Procura sau delegatia rmne la casier si se anexeaz la actul pe baza cruia casierul efectueaz plata. Pe act se noteaz si data efecturii pltii.32
Reguli privind plata remuneratiei burselor etc. Deoarece norme speciale guverneaz pltile remuneratiei, burselor etc., este util s specificm dispozitiile prevzute n Regulamentul operatiunilor de cas. n termen de trei zile de la primirea de la banc a banilor pentru salarii, burse, ajutoare pentru pierderea temporar a capacittii de munc, pensii si premii, casierul este obligat:
s pun pe statul de plat stampila sau s noteze de mn DEPUS n
dreptul numelui persoanei al crui salariu, burs, ajutor, pensie sau premiu, a rmas neachitat; s
ntocmeasc borderoul sumelor rmase nepltite;
s mentioneze pe prima pagin a fiecrui stat de plat suma efectiv pltit
si sumele nepltite din salarii, burse, ajutoare pentru pierderea temporar a capacittii de munc, pensii sau prime care trebuie depuse, s confrunte aceste sume cu totalul statului de plat si s ntreasc mentiunea cu semntura proprie; s
depun la banc sumele rmase nepltite.
Dup verificarea statului de plat, privind calcularea sumelor pltite si a celor restituite, casierul nregistreaz n registrul de cas suma efectiv pltit salariatilor si, separat, suma restituit la banc drept salarii, ajutoare de boal, burse si pensii neachitate, pe baza chitantei eliberate de banc. Considerm util s atragem atentia c naintea fiecrei plti nu trebuie s se uite obligatia de a se efectua dou operatiuni principale:
verificarea actului de plat, care trebuie s contin semnturile artate mai primitorului prin buletinul de identitate.
sus si s nu prezinte modificri sau stersturi; identificarea
Orice plat solicitat n alte conditii trebuie refuzat, numai pe baz de documente tipizate, scrise citet, fr stersturi sau modificri, acestea fiind singurele acte justificative. Este cu desvrsire interzis plata de numerar pe baza unor bonuri de mn sau fr a se emite documentele legale.
33
Plti prin mandatari pltitori. n cazurile n care pltile nu se fac direct de casieri, ci prin intermediul unor mandatari pltitori se utilizeaz procesul-verbal de plti, n care se consemneaz predarea sumelor de ctre casier mandatarului respectiv. Acest document serveste ca justificare a sumelor predate mandatarilor si de nregistrare n registrul de cas si n contabilitate. 4. Acordarea si decontarea avansurilor Notiunea de avans spre decontare. n desfsurarea proceselor curente de munc a unittilor economice, ct si a celor bugetare, pentru ndeplinirea unor atributii de serviciu - deplasri, detasri etc. - sau pentru alte activitti legate de ndeplinirea obiectului principal al acestor unitti, apare necesar ca, pentru o perioad determinat si cu un scop precis stbilit, s se acorde salariatilor anumite sume de bani. Titlul sub care se acord asemenea sume din caseria unittii, este denumit avans spre decontare. Pentru a ngrdi abuzul de acordare a unor asemenea avansuri n numerar, legiuitorul a instituit unele reguli speciale, care contureaz fizionomia acestor genuri de debite nregistrate, n mod curent, n contabilitatea oricrei societti comerciale. ncercm s le sintetizm:
avansul spre decontare se acord numai pentru cheltuielile limitativ documentele privind acordarea unui avans nu prezint o cheltuial
enumerate n actul normativ (respectiv de Regulamentul operatiilor de cas);
definitiv, fapt ce implic trecerea lor n contul titularului, care devine astfel debitor, fiind tinut s-l justifice;
nejustificarea la teremenul stabilit a avansului primit genereaz penalizri
n contul titularului - de o factur special, - altele dect deobnzile obisnuite bancare pe care este tinut s le plteasc un debitor obisnuit. Din caracteristicile proprii ale avansului spre decontare, prezentat mai sus, se desprinde concluzia c acesta nu poate fi confundat cu alte genuri de debite si c numerarul astfel acordat nu-si schimb nimic din scopul pentru care a fost scos din
34
contul bancar; singura modificare, de form, este aceea c n loc s se gseasc n casa unittii, n vederea unor cheltuieli, el este ncredintat unui salariat. Natura cheltuielilor pentru care pot fi acordate avansuri - termene -. Problema este rezolvat de Regulamentul operatiunilor de cas, care, prevede urmtoarele situatii n care pot fi acordate avansuri:
pentru cheltuielile ce se fac n localitatea sediului institutiei, ntreprinderii
sau societtii comerciale, pn la cuantumul nevoilor de 2 zile - si cu termen de justificare de cel mult 3 zile de la primirea banilor;
pentru cheltuielile ce se fac n afara localittii sediului institutiei,
ntreprinderii sau societtii comerciale, pn la cuantumul nevoilor pe 10 zile si cu termen de justificare de cel mult 15 zile de la primirea banilor;
acordarea de avnsuri n numerar pentru colectri, achizitii si contractri,
precum si pentru cheltuielile expeditiilor, grupelor de cercetri geologice, ale mputernicitilor organizatiilor si ntreprinderilor, precum si ai diferitelor subunitti ale organizatiilor economice (inclusiv subunittile care nu au bilant propriu), se face n limitele si pentru termenele stabilite n comun acord cu unitatea bncii, care elibereaz numerarul;
pentru cheltuielile ce se fac n localittile sediului se pot acorda avansuri,
n limita sumelor cuvenite celor trimisi n deplasare, pentru plata transportului, indemnizatiile zilnice si cazrii pe timpul deplasrii - cu termen de decontare n maximum 3 zile de la sosirea din deplasare. Acordarea avansului. Constituind o plat, se vor aplica toate regulile privind efectuarea pltilor, expuse mai sus. Documentul de plat este ordinul de deplasare, aprobat de directorul unittii (respectiv ordonatorul de credite, l al institutiile bugetare), dup ce, n prealabil, contabilul sef a acordat viza de control preventiv.
35
Pentru a ngrdi acordarea abuziv a avansurilor si pentru ntrirea disciplinei financiare de cas, Regulamentul contine unele prevederi speciale privind acest gen de plti:
un al doilea avans nu se va putea acorda aceleiasi persoane si n acelasi avansului de la o persoan la alta este interzis;
scop, dect dup justificarea integral a avansului anterior; transmiterea se
interzice acordarea de avansuri asupra remuneratiei;
avansurile pentru cheltuielile administrativ-gospodresti se pot acorda
numai personalului scriptic al unittii, cu exceptia celui pentru deplasri, care poate fi acordat si personalului nescriptic. Decontarea avansurilor ncasate. Am artat mai sus c o prim trstur a avansurilor spre decontare const n faptul c se acord pentru o perioad strict determinat. Neconstituind o cheltuial efectiv, actul de plat se nregistreaz n debitul titularului, revenind ca obligatie de serviciu compartimentului financiarcontabil s urmreasc decontarea lui la termenele prestabilite. Considerm ca util s ne referim n continuare la textele normative prevzute de Regulamentul operatiilor de cas, privind obligatiile titularilor de avansuri de a deconta sumele primite:
sumele rmase necheltuite din avansuri se vor depune la caseria unittii, titularii de avansuri sunt obligati ca n termenul fixat pentru justificarea
contra chitant, cel mai trziu n dimineata zilei urmtoare napoierii din delegatie;
avansului s ntocmeas si s depun la serviciul financiar al ntreprinderii, care a acordat avansul, decontul de cheltuieli (care n cazul deplasrilor l constituie nssi delegatia, exemplarul unu) la care se vor anexa actele justificative ale cheltuielilor, numerotate n ordine cronologic; chitanta
pentru diferenta depus se anexeaz la decontul de cheltuieli.
Deconturile de cheltuieli se verific de contabilul sef (sau mputernicitul su) sub aspectul legalittii cheltuielii si al respectrii termenului de decontare, dup care:36
1.
dac cheltuielile au fost mai mari dect avansul, compartimentul financiar l remite casieriei pentru plata diferentei;
2. n ipoteza c au fost mai mici se pred de ctre compartimentul financiar direct la contabilitate. n baza decontului de cheltuieli contul titularului de avans va fi creditat. Consecintele nedecontrii n termen. Cu privire la nedecontarea n termen a avansului primit, Regulamentul operatiilor de cas, prevede urmtoarele:
titularii de avansuri care nu ntocmesc si nu nainteaz n termenele fixate
deconturile pentru justificarea avansurilor mpreun cu actele justificative si nu restituie la termen sumele rmase necheltuite, sunt rspunztori disciplinar sau penal, dup cum fapta lor constituie abatere disciplinar sau infractiune;
concomitent cu retinerea din salariu a sumei nejustificate sau nedepuse se
ncaseaz si o majorare de 0,50% pentru fiecare zi de ntrziere. Asadar, indiferent de modul n care va fi calificat abaterea svrsit de la obligatia legal de a deconta n termenul stabilit avansul spre decontare, angajatul n cauz va suporta si o majorare de 0,50% pe zi de ntrziere. Aceast majorare mbrac forma unei amenzi avnd o functie coercitiv, cu scopul final de a se ntri disciplina financiar si de cas. Pentru operativitate n recuperarea sumelor avansate si a majorrilor, legiuitorul nu a constituit un titlu executoriu, ci a precizat c n baza debitului creat, retinerile s se fac direct din remuneratie, fr vreo alt formalitate. Majorarea, artat mai sus, nu se aplic numai n cazul de ntrziere n depunerea diferentei necheltuite sau a decontului, ci si n cazul n care deconturile depuse sunt incomplete sau contin acte nevalabile.
37
CAPITOLUL IIISECURITATEA NUMERARULUI - PLAFONUL DE CAS
1.Reguli privind pstrarea numerarului Prin regulamentul operatiilor de cas sunt prevzute unele obligatii care revin casierului si organelor de conducere pentru asigurarea securittii numerarului aflat n cas, precum si pentru buna functionare a serviciului de cas. Potrivit acestor prevederi legale casierii au ndatorirea:1.
s pstreze numerarul si celelalte valori numai n casa de bani sau fisierul din dotare; s nu detin n caseria unittii numerar sau alte valori care nu fac parte din gestiune;38
2.
3.
s nu ncredinteze altor persoane, neautiorizate de conducere, exercitarea unora din operatiunile ce le revin potrivit Regulamentelor operatiunilor de cas sau prevzute de alte acte normative;
4. s nu pstreze n cas numerar sau pachete de bancnote nenumerotate;5.
la terminarea programului, s nchid casa de bani (sau fisierul metalic) si s aplice sigiliul metalic; la nceperea programului, s verifice integritatea grilajelor metalice, a ncuietorilor de la ncpere si dac sigiliul aplicat pe cas este intact; numai dup aceste operatii se trece la deschiderea ncperii si respectiv a casei de bani;
6.
7.
n ipoteza n care se constat urme de violare, nu se deschide ncuietoarea violat si se anunt de ndat, seful compartimentului financiar, seful contabil sau conductorul unittii, dup caz; salariatii cu functiuni de rspundere, artati mai sus, sunt obligati - sub rspundere material, disciplinar sau, eventual penal - s anunte de ndat organele de urmrire penal (politie, procuratur) si numai n prezenta acestor organe se va trece la dechiderea casieriei si respectiv a casei de bani; cele constatate se vor consemna ntr-un proces-verbal, semnat de toti cei prezenti, cu artarea functiei pe care o au. Acolo unde functioneaz mai multe casierii de plti, nainte de nceperea
zilei de lucru, casierul sef elibereaz celorlalti casieri, sub form de avans, pe baz de borderou, suma de numerar necesar operatiilor de plti. Casierii sunt obligati, la sfrsitul orelor de lucru, s deconteze, fat de casierul sef avansul primit si banii ncasati si s predea soldul de numerar si documentele de cas privitoare la operatiile efectuate. Tot n vederea securittii numerarului, ncperea casieriei trebuie s fie separat, iar usile la casierii, n tot timpul operatiilor, trebuie s fie nchise pe dinuntru. Este interzis accesul n casierie a persoanelor care nu au legtur cu ncasrile acesteia.
39
Esential de retinut: pentru asigurarea integrittii numerarului si a altor valori aflate n gestiunea casierului - parte integrant a patrimoniului ncredintat spre administrare unittii - conducerea este obligat s asigure casieriei o ncpere cu ncuietori sigure si s o doteze cu o cas de bani. Casierul este obligat s pstreze numerarul si celelalte valori numai n casa de bani, nchise cu grij si sigilate la plecare, iar la deschidere s verifice dac ncuietorile si sigiliul sunt intacte. 2. Efectuarea de plti din ncasri - plafoane de cas ntreprinderile de stat sau societtile comerciale pot cheltui direct din ncasrile proprii sume n numerar, conform normelor, n limita si pentru scopurile fixate de banca de stat sau celelalte institutii de credit la care au deschis conturile. Institutiile de stat vor depune integral la Banca National, direct sau prin post sumele ncasate din venituri bugetare sau extrabugetare, pentru a fi nregistrate n conturile de venituri corespunztoare destinatiei veniturilor. Este interzis institutiilor de a efectua direct cheltuielile din aceste ncasri, n afar de cazul n cnd sunt autorizate n acest sens prin dispozitii legale sau prin instructiuni ale Ministerului de Finante. Agentii economici care dentin valut n cont si au datorii la termen neachitate de peste 60 de zile sunt obligati ca ntr-un termen de 5 zile lucrtoare s o schimbe n lei pentru achitarea datoriilor respective, cu exceptia cazurilor n care exist obligatii de plat la extern cu scadent de pn la 30 de zile, pentru importuri de productie si investitii, precum si pentru achitarea ratelor de credit si a dobnzilor aferente mprumuturilor externe angajate2. Disponibilittile n lei obtinute ca urmare a aplicrii prevederilor anterioare se vor utiliza pentru achitarea datoriilor restante, n urmtoarea ordine:1.
plata energiei electrice, termice si a gazelor naturale;
2. celelalte datorii, potrivit prevederilor Legii nr. 76/1992 republicat.
2
Ordonanta nr. 15/23.01.1996, privind ntrirea disciplinei financiar-valutare 40
Agentii economici au obligatia de a prezenta societtilor bancare cu capital de stat si privat de la care solicit ridicarea drepturilor salariale, cu 3 zile lucrtoare nainte de plata chenzinei a doua, o declaratie privind: situatia disponibilittilor n lei si n valuta existente n toate conturile bancare proprii, a datoriilor mai vechi de 60 de zile ctre furnizorii de energie electric, termic si gaze naturale, precum si modul de utilizare a disponibilittilor care exced necesarului de lichiditti pentru plata salariilor, n scopul achitrii obligatiilor de plat mai vechi de 60 de zile ctre furnizorii de energie electric, termic si gaze naturale. Declaratia se va prezenta sub semntura persoanelor mputernicite s angajeze agentul economic respectiv, care rspund de realitatea datelor prezentate. La solicitarea eliberrii efective a drepturilor salariale, agentii economici vor prezenta dovada efecturii pltilor ctre furnizorii de energie electric, termic si gaze naturale, n conditiile prevzute anterior. Nerespectarea acestor conditii atrage dup sine sanctionarea directorului unittii societtii bancare respective, cu amenzi de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei. nscrierea de ctre agentul economic de date nereale n declaratie constituie contraventie si se sanctioneaz cu amend de 10.000.000 lei, dac nu constituie infractiune potrivit legii. Societtile bancare autorizate s functioneze n Romnia au obligatia de a se ncadra zilnic n nivelul pozitiei valutare stabilite de Banca National a Romniei. Sumele n valut care depsesc la sfrsitul zilei, inclusiv dup efectuarea tranzactiilor pe piata valutar interbancar, nivelul stabilit al pozitiei valutare lungi vor fi vndute Bncii Nationale a Romniei la cursul acesteia. Banca National a Romniei va stabili prin norme proprii lichiditatea valutar a societtilor bancare. Casele de schimb valutar au obligatia de a se ncadra zilnic n nivelul pozitiei valutare si de a vinde sumele n valut care depsesc la sfrsitul zilei acest nivel, potrivit normelor emise de Banca National a Romniei.
41
Pentru produsele care se comercializeaz pe piata extern, cu plata la termen, conform uzantelor internationale, ncasarea si repatrierea valutei reprezentnd contravaloarea acestora se vor realiza n maximum 5 zile de la termenele prevzute n contractele externe. Agentii economici pot efectua operatiuni de export n contrapartid cu import de mrfuri, numai pe baza licentelor eliberate de organele competente. Agentii economici care au angajat credite bancare pentru productia de export vor beneficia de bonificatia de dobnd acordat prin Banca de Export-Import a Romniei - S.A. (Eximbank), numai dac au ncasat si au repatriat n totalitate valuta aferent exporturilor anterioare, la termenele scadente stipulate n contractele externe, termene corelate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 18/1994. Nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaz conform celor stipulate n Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind msuri pentru ntrirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobat prin Legea nr. 12/1995 si modificat prin ordonanta Guvernului nr. 34/1995, aprobat prin Legea nr. 99/1995. Pentru ntrirea disciplinei financiare si evitarea evaziunii fiscale, operatiunile de ncasri si plti ntre persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de plat fr numerar. Persoanele juridice pot efectua plti n numerar n urmtoarele cazuri: plata alte
salariilor si a altor drepturi de personal;
operatiuni de plat ale persoanelor juridice cu persoane fizice;
plti ctre persoane juridice, n limita unui plafon zilnic de maxim
20.000.000 lei. Este interzis acordarea unor facilitti de pret clientilor, persoane juridice, care efectueaz plata n numerar. Sumele n numerar aflate n casieria proprie a persoanelor juridice nu pot depsi plafonul de 20.000.000 lei. Se admite depsirea acestui plafon numai cu sumele aferente conturilor bancare ale persoanelor juridice respective, n urmtoarele termene:42
n urmtoarea zi lucrtoare, dac sediul persoanei juridice se afl n aceeasi localitate cu cel al unittii societtii bancare la care are deschis contul; n maximum dou zile lucrtoare, dac sediul persoanei juridice se afl n alt localitate dect cel al unittii societtii bancare la care si are deschis contul.. Efectuarea de plti sau de ncasri n numerar ntre persoane juridice, peste
plafonul prevzut de lege, constituie contraventie si se sanctioneaz cu confiscarea sumei ce depseste plafonul si cu amend. Amenzile se aplic persoanelor fizice vinovate, astfel: pentru depsirea plafonului cu sume cuprinse ntre 1.000.000 lei si 5.000.000 lei, cu amend de la 2.000.000 lei si 10.000.000 lei; pentru depsirea plafonului cu sume ce depsesc 5.000.000 lei, cu amend de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei. Plafonul maxim al numerarului admisibil la sfrsitul zilei n casieriile societtilor bancare, de asigurri si financiare se stabileste de ctre acestea, cu acordul Bncii Nationale a Romniei. n vederea gestionrii corecte a patrimoniului agentilor economici si al altor persoane juridice si fizice, se stabilesc urmtoarele: a) Persoanele prevzute la art.1 din Legea contabilittii nr. 82/1991 organizeaz si conduc evidenta contabil la sediul de pe teritoriul Romniei, n conformitate cu prevederile legii. Fac exceptie de la aceast regul sucursalele si alte subunitti fr personalitate juridic, cu sediul n strintate, care apartin unor persoane juridice sau fizice cu sediul n Romnia. Aceste unitti conduc contabililitatea n tara n care si au sediul declarat, dar n conformitate cu reglementrile legale, n domeniu, din Romnia. b) Persoanele juridice sunt obligate s pstreze, la sediul declarat, documentele justificative care stau la baza nregistrrilor n contabilitate, precum si registrele contabile legale si s le pun la dispozitia organelor de drept n cadrul exercitrii atributiilor legale.43
Nerespectarea prevederilor prevzute la lit. a) si b), n conditiile n care nu reprezint infractiune, constituie contraventie si se sanctioneaz cu amend de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei si se suport de ctre persoanele fizice vinovate. La cererea agentilor economici, societtile bancare cu capital majoritar de stat vor proceda la reesalonarea creditelor restante, existente n sold la data aprobrii, a programelor de restructurare si redresare financiar pe o perioad de cel mult 3 ani cu pn la un an perioada de gratie. Dobnzile la creditele restante datorate societtilor bancare cu capital majoritar de stat de ctre agentii economici pot fi reduse sau anulate. Banca National a Romniei va analiza impactul financiar rezultat din amnarea creditelor si va lua msuri corespunztoare de sprijinire a bncilor comerciale. Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, consiliile locale si judetene, dup caz, pot acorda, la cererea regiilor autonome si a societtilor comerciale cu capital majoritar de stat, amnri si esalonri la plata impozitelor, a taxelor si a altor obligatii datorate bugetului de stat, trezoreriei statului, bugetelor locale, bugetului asigurrilor soaciale de stat si Fondului pentru plata ajutorului de somaj, precum si amnri, esalonri, reduceri si scutiri de majorri de ntrzieri calculate pentru neplata n termen a acestora, datorate si nepltite pn la data aprobrii, conform art.4, a programelor de restructurare si redresare financiar. Amnarea si esalonarea la plat prevzute de aliniatul precedent se pot acorda pe o perioad de pn la 3 ani, cu o perioad de gratie de pn la un an. n cazul impozitului pe profit, Ministerul Finantelor poate acorda, de la caz la caz, o reducere de 15% din suma datorat n conditiile legale. Acordarea nlesnirilor la plat se face n functie de posibilittile reale de plat ale agentilor economici, de prevederile programelor de restructurare si redresare financiar si de prevederile acordurilor de conciliere ncheiate.
44
De la data depunerii cererii pn la achitarea integral a debitului, n conditiile respectrii nlesnirilor aprobate nu se datoreaz majorri de ntrziere si se suspend termenul de prescriptie extinctiv. Nerespectarea de ctre debitori a obligatiilor care le revin dup acordarea nlesnirilor la plat prevzute n prezentul articol, astfel cum au fost aprobate, conduce la pierderea valabilittii nlesnirilor, la calcularea majorrilor de ntrziere pentru ntreaga perioad si la executarea silit pentru suma nepltit. Virarea sumelor din transferurile prevzute n bugetele locale, altele dect cele destinate cheltuielilor de capital, se va face dup deducerea din aceste fonduri, de ctre directiile teritoriale ale Ministerului Finantelor, a obligatiilor de plat a energiei electrice, termice si a gazelor naturale livrate, mai vechi de 30 de zile, ale unittilor beneficiare de astfel de transferuri, aflate sub autoritatea consiliilor judetene sau locale, dup caz. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevzute n prezenta ordonant se efectueaz de ctre organele Ministerului Finantelor, bncii Nationale a Romniei si Curtii de Conturi, dup caz, mputernicite n acest scop. Dispozitiile prezentei ordonante referitoare la sanctiunile contraventionale se comleteaz cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea contraventiilor cu exceptia art. 25-27. Plafonurile valorice prevzute pentru operatiunile n numerar, precum si cuantumul amenzilor contraventionale stabilite prin prezenta ordonant vor fi actualizate prin hotrri ale Guvernului, n functie de evolutia preturilor. Banca National a Romniei, Ministerul Finantelor si Comisia National a Valorilor Mobiliare sunt autorizate s exercite controlul prudential asupra tuturor societtilor nebancare care desfsoar activitti de atragere de resurse financiare de la agenti economici si persoane fizice, precum si de plasare a resurselor respective.
45
CAPITOLUL IVGESTIONAREA DE ALTE VALORI
1. Notiunea de alte valori Din ceea ce am tratat mai sus, distingem c din gestiunea unui casier pot face parte numerarul, ct si alte valori. Prin alte valori, de regul, se nteleg:
Mrci postale care se procur de la oficiile postale, plata fcndu-se prin
dispozitie de virare. Copia dispozitiei de plat vizat de organul bancar se remite oficiului postal printr-o adres n care se indic tipul de mrci solicitate, cantitatea din fiecare si valoarea total (care trebuie s coincid cu suma nsris n actul de plat). Timbre
fiscale, mandatele postale ce se procur pe aceeasi cale de mai sus.
Este de precizat faptul c att mrcile postale ct si timbrele fiscale pot fi ncredintate spre gestionare si altor salariati. Mandatele postale sunt ns n pstrarea exclusiv a casierului, de a crui activitate (plti) sunt strns legate.
Tichetele de transport n localitate, care se procur de la serviciile
(casieriile) de abonamente ale ntreprinderilor de transport n comun orsenesti, pe baz de adres, nsotit de copia dispozitiei de virare a contravalorii, vizat de organul bancar. De regul, la eliberarea tichetelor, compartimentul de resort al ntreprinderii de transport elibereaz o recispis n care indic tipul si numrul tichetelor eliberate si valoarea lor total.
Biletele de tratament si de odihn se primesc pe baza unei note debitoare,
din care dou exemplare se remit odat cu biletele - casierului gestionar.46
Cecurile cu limit de sum, sunt ncredintate casierului numai la Librete C.E.C.de garantie n numerar, documente de valori ce au o
societtile mici.
anumit particularitate; valorile nscrise n ele apartin angajatilor gestionari, fiind numai n pstrarea casierului. Fiindu-i ncredintate spre pstrare n virtutea legii, casierul are functia de gestionar si cu privire la aceste valori rspunznd ca atare. Rezumnd cele artate mai sus, alte valori pe care le poate gestiona casierul sunt: mrcile postale, timbrele fiscale, mandatele postale, tichetele de transport n localitate, biletele de tratament si de odihn, librete C.E.C. de garantii materiale etc. Acestor valori trebuie s li se acorde aceeasi atentie ca si numerarului, ele reprezentnd o parte din patrimoniul propriu al unittii sau al altor persoane juridice sau fizice pentru care este tinut a da socoteal si a rspunde unitatea n cadrul creia functioneaz casieria. 2. Evidentierea si administrarea altor valori Spre deosebire de numerar, a crui administrare (ncasri, plti) si evident se tine (asa cum vom vedea) ntr-un document tipizat, actele de valori au un regim aparte. Ca regul general, pentru aceste valori evidenta de baz - analitic, se tine de ctre contabilitatea agentului economic, casierul, este debitat (ncrcat) cu toate valorile preluate si creditat (descrcat) cu justificrile prezente. Evidenta tehnico-operativ, care se tine de casier, se va organiza n functie de volumul operatiilor de efectuat, la indicatiile contabilului sef. Aceast evident pentru a fi n conformitate cu principiile n materie, trebuie s rspund, n orice clip la urmtoarele ntrebri: - Care este soldul pe categorii de valori si, n cazul celor nseriate, care este seria fiecruia ? - Cui i-au fost remise asemenea valori, ce serie au si ce valoare ? - Care este scadenta de decontare ?
47
Administrarea acestor valori - ntelegnd prin aceasta eliberarea, urmrirea si decontarea lor, potrivit dispozitiilor legale - se face n mod diferit, n functie de natura valorilor:
Mrci postale. Eliberarea lor, ctre angajatul care le foloseste, se face pe
baza referatului de necesitate, vizat de seful compartimentului respectiv (si nu de controlul preventiv), iar justificarea consumului efectiv se face prin borderouri de expediere a corespondentei, dup care se pred serviciului de contabilitate, iar contul gestionarului va fi descrcat din evidenta contabil analitic.
Tichete de transport local. La eliberare se nscriu n evidenta tehnico-
operativ a casierului numele salariatului n drept de a le primi - potrivit aprobrii date de conductorul unittii - si seria carnetului de tichete, dup care urmeaz semntura primitorului. Decontarea se va face prin decont de cheltuieli, care trebuie s poarte viza de control preventiv si aprobarea de trecere pe cheltuieli. n baza acestui document, ca si n cazul precedent, serviciul de contabilitate descarc contul gestionarului-casier. Aprobarea dat de conductor pentru eliberarea tichetelor, este bine s fie lunar, cu artarea salariatilor care au dreptul la tichete si numrul maxim de cltorii. Depsirea unei asemenea aprobri de principiu, de ctre casier, i atrage rspunderea material.
Biletele de odihn si tratament. Evidenta acestor valori se tine, n baza Libretele C.E.C. de garantie numerar. n functie de ratele stabilite
notei de eliberare, ntr-un registru - formular cu regim special.
potrivit normelor legale, sumele retinute din salariul gestionarilor obligati a constitui garantii n numerar se depune pe librete C.E.C. deschise pe numele fiecrui gestionar, cu mentiunea garantii n numerar. La ncasarea sumelor se procedeaz dup cum urmeaz: pentru sumele ncasate, casierul emite chitanta tip; numerarul ncasat se depune la unittile C.E.C., pe carnetul individiual de depuntor al fiecrui gestionar. n acest scop, casierul ntocmeste n dou exemplare un borderou de evident a garantiilor materiale depuse lunar. Borderoul contine urmtoarele rubrici care trebuie48
completate: denumirea unittii depuntoare, luna si anul pentru care se face depunerea, numrul curent, numele titularului de carnet, numrul libretului C.E.C., suma depus si soldul carnetului. De asemenea, se totalizeaz sumele depuse si soldul carnetelor trecute n borderou. Borderoul, astfel completat, se semneaz de ctre casier si se depune la C.E.C., odat cu banii si libretele individuale. Un exemplar al acestui borderou rmne la unitatea C.E.C., iar al doilea exemplar, confirmat cu stampila, se remite casierului constituind pentru el justificarea sumelor depuse. Aceste acte de valori se pstreaz de ctre casier, ridicarea sumelor putnduse face numai n baza titlurilor executorii, emise ca urmare a unor lipsuri constatate n gestiunea titularului. Asadar, evidenta altor valori, dect numerarul, se tine de ctre serviciul de contabilitate, iar evidenta tehnico-operativ de ctre casier, potrivit indicatiilor date de contabilul sef. Oricum ar fi organizat aceast evident, ea trebuie s prezinte soldul la zi pentru fiecare gen de acte de valori, angajatii crora le-au fost ncredintate, seria actelor si scadenta de decontare, cnd este cazul. Eliberarea acestor valori ctre salariatii care urmeaz s le foloseasc, se face de regul, numai n baza unor acte interne aprobate de conductorii unittii (iar n cazul biletelor de tratament sau odihn, dup procedura expus). Trecerea pe cheltuieli a documentelor ntocmite, prin folosirea de valori aflate n gestiunea casierului, se face numai cu viza de control si cu aprobarea conductorului societtii comerciale respective.
CAPITOLUL VEVIDENTA OPERATIUNILOR DE CAS
49
1. Reguli privind carnetele chitantiere Pentru a ndeplini conditiile cerute pentru un bun casier, este necesar ca salariatul n cauz s posede temeinice cunostinte privind evidenta gestiunii si cu privire la ntocmirea documentelor primare. Potrivit Regulamentelor operatiilor de cas, carnetele chitantiere sunt supuse urmtorului regim de manipulare si evident: se nregistreaz n evidenta depozitului (magaziei) de materiale si se pstreaz pe rspunderea persoanei nsrcinate cu conducerea depozitului (magaziei); carnetele chitantiere necesare operatiilor se ridic de ctre contabilitate de la depozit: ele se predau la contabilitate functionarului nsrcinat cu aceast atributie, care le numeroteaz cu masina sau cu mna, cu cerneal, nregistrndu-le n fisele cu regim special de evident a carnetelor chitantiere; pe copertele si pe chitantele originale se pune stampila agentului economic care foloseste chitantierul, iar pe ultima pagin a fiecrui carnet chitantier, chitantele de la nr. ... la nr. ..., dup ce semneaz contabilul sef, aplicnd stampila; eliberarea de carnete chitantiere casieriilor sau celor care primesc comenzi se face sub semntura n registrul sau fisele de evident a carnetelor chitantiere; cu prilejul primirii de noi carnete de chitante, carnetele folosite, cuprinznd copiile chitantelor, se predau la contabilitate; la restituirea de ctre casier sau de ctre cei care primesc comenzi, a carnetelor de chitante, folosite, contabilitatea, nainte de a mentiona n fisele de evident primirea lor, este obligat s verifice: dac pe coperta carnetului exist mentiunea numerelor de chitant pe care le contine carnetul, stampila si semntura contabilu
