Circul nostru Salman Rushdie a - · PDF fileO carte-ffenomen `nc\ de la lansare: Joseph Anton....

$Page 1: Circul nostru Salman Rushdie a - · PDF fileO carte-ffenomen `nc\ de la lansare: Joseph Anton. Memorii Salman Rushdie a `nvins terorismul Aristoteles a ratat ursul, nu [i hribii Iulia$
O carte-ffenomen `nc\ de la lansare: JJoosseepphh AAnnttoonn.. MMeemmoorriiii

Salman Rushdie a`nvins terorismul

Aristoteles aratat ursul,nu [i hribii

Iulia Blaga

A [aptea edi]ie a atelierului defilm documentar Aristoteles afost `n acest an mai restr`ns\,dar, cu toat\ criza, doamna Iu-liana de la Pensiunea C\lin dinVama, jude]ul Suceava, tot [i-ar\sf\]at oaspe]ii cu delicatesegen hribi cu sm`nt`n\.

» pag. 8

ANUL VIII » NR. 368 » 29 septembrie – 5 octombrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

CRONIC| DE CARTE

IItt’’ss nnootthhiinnggppeerrssoonnaall

Florin Irimia

Marea trecere e doar olung\ medita]ie. Ofilosofie despre via]\ [imoarte, despre cumtreci dintr-una `n alta [ice se `nt`mpl\ p`n\atunci, scris\ `n cuvintesimple pe care s\ le`n]eleag\ toat\ lumea.

» pag. 10

Citi]i o relatare de Georgel Costi]\ `n pagina 9

PunctLucian Dan Teodorovici

De-acum `ncolo `mi p\strez votuldrept unic instrument de cenzur\a circarilor politici. Dup\ opt ani`n care am scris s\pt\m`nal aici,pun punct. Iar dac\ voi reveni cuo rubric\ `n Supliment , dup\ onecesar\ pauz\, `n mod sigurprintre subiectele mele nu se vorreg\si personaje asemenea celordin paragraful comic [i trist asu-pra c\ruia mi-am permis s\ v\atrag `n mod special aten]ia...

» pag. 4

Regia, ca raportde putere

Olti]a C`ntec

Teatrul ultimei sute de ani s-a in-dividualizat `n `ntreaga lume printrecerea `n prim-plan a regiei caopera]iune creatoare ce trebuies\ unifice `ntr-o versiune inedit\elementele componente ale teatru-lui. Mai discret\ la `nceput, adic\pe la sf`r[itul secolului al XIX-lea,din ce `n ce mai puternic\ apoi.

» pag. 7

Circul nostru v\ prezint\:

Datul `n spectacol

Pe 18 septembrie a fost lansat\ pe plan mondial cartea Joseph Anton. Memorii, scris\ de Salman Rushdie; `n Româ-nia, apari]ia editorial\ a avut loc `n aceea[i dat\ la Editura Polirom, iar la o s\pt\m`n\ distan]\, a fost organizat\conferin]a de la Libr\ria Adev\rul din Bucure[ti, la care au participat scriitorii Radu Paraschivescu [i CezarPaul-B\descu, jurnalistul Marius Constantinescu, directorul editorial al Polirom, Bogdan-Alexandru St\nescu, [icititorii de carte.

George Onofrei

Toate ̀ ncep, invariabil, cu a[a cums-a mai anun]at sau `n efortul dea . Pe baz\ de efort afl\m, bun\oa-r\, c\ ICR va deschide patru filialenoi la Ia[i, Timi[oara, Cluj [i Cra-iova. Un soi de antene regionaleale ICR Bucure[ti, care vor facemai accesibil\ celor interesa]i ac-tivitatea institu]iei.

Filialele vor deveni func]iona-le `ncep`nd cu 1 ianuarie 2013 [ivor fi `nfiin]ate `n cooperare cuprim\riile [i consiliile jude]ene .Am `ncercat s\ aflu dac\ Prim\riaIa[i sau Consiliul Jude]ean Ia[i auhabar de planurile domnului Mar-ga. Evident, `n mare se [tie ce-a a-p\rut, `n dou\ r`nduri, pe site-ulICR, nimic concret. ~n lipsa unorinforma]ii exacte (domnul Margaa fost s\pt\m`na aceasta, se pare, dinnou plecat `n str\in\tate), nu ne r\-m`ne dec`t s\ specul\m pe margi-nea inten]iilor actualei conduceri.

S\ ne g`ndim, pentru `nceput, cen-ar putea s\ fie filialele acestea.N-ar putea promova unui public in-terna]ional (c`]i expa]i or fi la Ia[isau la Craiova?) valorile culturaleromâne[ti [i n-ar putea s\ fie cen-tre ale diploma]iei culturale [i,

foarte pe scurt, nu ar putea aveastatutul pe care ICR Paris, Londrasau New York `l au `n re]eaua in-stitutelor. N-ar avea nici o logic\,totodat\, ca institutele regionale s\fie subordonate, la r`ndu-le, Minis-terului Afacerilor Externe.

Ce ar putea fi ̀ ns\ aceste institu-te? De exemplu, centre regionale deselec]ie a proiectelor [i arti[tilorcare s\ reprezinte România `n afa-ra ]\rii. Altfel spus, descentralizare:se vede mai bine la nivel regionalvaloarea unui scriitor, muzicianetc. datorit\ proximit\]ii.

Dac\ acesta este scopul real, `nciuda unui fundament logic, a[acum s-a mai anun]at , dezb\tut etc.,`n practic\, majoritatea arti[tilor deprovincie care [i-au creat un nu-me solid `n str\in\tate au devenit peplan local vedete abia dup\ aplicareadictonului nimeni nu e profet ̀ n ]a-ra lui . Exemplele s`nt nenum\rate.

Cooperarea ICR Ia[i, Timi[oaraetc. cu autorit\]ile locale va ̀ nsemna

[i o subordonare fa]\ de acestea sauprim\riilor [i CJ-urilor li se ceredoar s\ asigure financiar func]io-narea lor? Cei din urm\ sper\, cusiguran]\, ca banii s\ vin\ de la Bu-cure[ti, iar domniile lor doar s\-i`mpart\. Or, administra]iile locale,`n majoritatea lor, au finan]at ̀ n vanp`n\ acum sute de evenimente m\-runte, cu sume derizorii (luate se-parat), dar care la nivelul unui anreprezint\ o sum\ frumu[ic\ de labuget, c`teva miliarde bune de leivechi. Este [i cazul Ia[ului, lipsit deun proiect cultural de anvergur\,dar unde se sus]in din bani publicivreo zece reviste de cultur\ cu tirajde buzunar [i zeci de simpozioanef\r\ nici un ecou. Cum vicepre[e-dinte al ICR este ̀ n acest moment unpersonaj influent `n Uniunea Scri-itorilor din România, n-ar fi de mi-rare ca aceste ICR-uri locale s\ nufie dec`t ni[te vehicule de finan]atacelea[i agape tov\r\[e[ti ale aso-cia]iilor locale ale scriitorilor.

Despre felul `n care `n Româ-nia au ajuns s\ `[i suprapun\ mi-siunea [i resursele institu]iile decultur\ nici nu mai are rost, a-proape, s\ vorbim. Dac\ ICR `n-fiin]eaz\ birou la Ia[i pentru arealiza sau finan]a evenimentedestinate publicului intern, caremai e atunci rolul MinisteruluiCulturii, al Administra]iei Fon-dului Cultural Na]ional? Careeste rostul s\ avem institu]ii decultur\ subordonate astfel: uneleMinisterului, altele Prim\riei,altele Consiliului Jude]ean, fie-care tr\ind `n lumea ei , f\r\ camanagementul acestora s\ comu-nice sau s\ schi]eze un proiectcomun destinat comunit\]ii loca-le? Toate institu]iile `n discu]ies`nt, f\r\ excep]ie, subfinan]ate.Or, `n acest context, mai cre\m oform\ f\r\ s\ reu[im s\ ne dumi-rim dac\ avem for]a financiar\ [icapacitatea de a le eficientiza pecele existente.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 368 » 29 septembrie – 5 octombrie 2012

2 » actualitate

De ce `[i dore[te domnulMarga ICR-uri `n ]ar\?De la preluarea mandatu-lui de pre[edinte al Institu-tului Cultural Român,domnul Andrei Marga nu af\cut nici o conferin]\ depres\ `n care s\-[i expliceproiectele (doar `n scris s-aexprimat, neconfruntat cuvreo `ntrebare a jurnali[ti-lor). ~n schimb, homepage-ulwww.icr.ro s-a umplut decomunicate seci.

Festivalinterna]ionalde poezie la Sibiu

Veronica D. Niculescu

Prima edi]ie reune[te peste do-u\zeci de scriitori români [istr\ini, printre care Ion Mure-[an, Constantin Acosmei, DanSociu, Emil Brumaru.

Sibiul va g\zdui prima edi-]ie a unui Festival Interna]ionalde Poezie. ~ntre 28 [i 30 septem-brie, sibienii se vor putea `nt`l-ni cu peste dou\zeci de autoriromâni [i str\ini, la lecturi [i lan-s\ri ce vor avea loc la BibliotecaAstra [i la Libr\ria Humanitas.

Festivalul este de fapt partea Colocviilor revistei Transil-vania , care au loc la Sibiu din2004, fiind organizate de scrii-torii Radu Vancu [i Drago[ Var-ga. Despre aceast\ edi]ie spe-cial\ a colocviilor, poetul RaduVancu spune: Am g`ndit-o, ca[i anul trecut, `n formatul unuifestival de poezie de data astachiar interna]ional, `ntruc`t aminvitat poe]i [i editori din afara]\rii: Gökcenur C., Zerrin Yil-maz (Turcia), Milan Dobricic,Dejan Matic (Serbia), Ivan Hris-tov (Bulgaria) .

Festivalul debuteaz\ vineri,28 septembrie, de la ora 17, la bi-bliotec\, cu lecturi de poezie sus-]inute de Ion Mure[an, Alexan-dru Mu[ina, V. Leac [i ClaudiuKomartin, urma]i de GökcenurC., Dejan Matic, Ruxandra Ce-sereanu, Constantin Acosmei.

S`mb\t\, festivalul se mut\la Libr\ria Humanitas, unde,de la ora 11, vor avea lecturi po-e]ii Milan Dobricic, Ivan Hris-tov, Ionel Ciupureanu [i RitaChirian, care `[i va lansa noulvolum de versuri ap\rut la Car-tea Româneasc\, intitulat As-perger. Tot atunci va avea loco edi]ie a Clubului de Lectur\

Institutul Blecher , av`ndu-ica invita]i pe Nicolae Coande[i pe Teodora Coman, care ̀ [i valansa volumul de debut ap\rutla Editura Max Blecher, C`rti]ade mansard\.

S`mb\t\ dup\-amiaz\, de laora 17, tot `n libr\rie, vor citiversuri Sántha Attila, MichaelAstner [i Doina Ioanid, iar DanSociu va lansa Combina]ia, ro-man recent ap\rut la Casa dePariuri Literare.

Colocviile se `ncheie cu lectu-rile lui Andrei Dósa [i O. Nimi-gean, urmate de lansarea volu-mului de coresponden]\ OpereIII. Cer[etorul de cafea de EmilBrumaru, carte proasp\t ap\ru-t\ la Editura Polirom.

Colocviile revistei Transil-vania au ajuns `n acest an la aIX-a edi]ie.

Rita Chirian lanseaz\ Asperger la SibiuS`mb\t\, 29 septembrie,de la ora 11.00, la Libr\riaHumanitas din Sibiu va a-vea loc lansarea volumuluide poezie Asperger de RitaChirian, ap\rut recent `ncolec]ia Poezie la EdituraCartea Româneasc\. Prezen-tat de Claudiu Komartin[i Radu Vancu, evenimentulva avea loc `n cadrul Coloc-viilor revistei Transilva-nia , edi]ia a IX-a, manifes-tare inclus\ `n FestivalulInterna]ional de Poezie.

Volumul lansat cu aceast\ocazie, Asperger, este un

slideshow: feminitate [iangoas\, claustrare [i hiper-senzorialitate, reverie [i dis-forie, hipomanie [i insurgen-]\, acute [i semitonuri; As-perger este un punct nodal`ntr-o re]ea de ulcera]ii in-dividuale [i colective; undiscurs autist, imploziv, di-zolvant, mecanicist. ~n opi-nia lui Andrei Terian, Ri-ta Chirian `[i desf\[oar\ `nvoie propria formul\ poe-tic\ un aliaj de patetism[i tranzitivitate, de scriitu-r\ anodin\ [i compara]iieclatante, de autoironie [i

frison cerebral, care fr`ngeg`tul locului comun pentrua deschide calea unei sensi-bilit\]i autentice . La r`n-dul s\u, Al. Cistelecan apre-ciaz\ c\ Rita Chirian numenajeaz\ miracolele, nuprotege charisma feminit\-]ii [i cu at`t mai pu]in [an-sa de eflorescen]\ a realului;dimpotriv\, ea le aplic\ osanc]iune grotesc\, le teri-fiaz\ printr-o imagina]ie cini-c\ [i le difameaz\ cu nerv .

Poet\ [i traduc\toare,n\scut\ la Boto[ani, RitaChirian a debutat cu poezie

`n 2006 Sevraj (EdituraVinea), volum cu care a ob-]inut Premiul Na]ional dePoezie Mihai Eminescupentru debut, Boto[ani, 2007.~n 2010 a publicat un al doi-lea volum de poezii, pokerface (Editura Vinea). Tex-tele sale s`nt incluse `ntr-oserie de antologii de poe-zie, proz\ [i critic\ litera-r\, din ]ar\ [i str\in\tate,iar c`teva grupaje din po-emele ei au fost traduse `nenglez\, francez\, neerlan-dez\, german\, italian\, su-edez\ etc.

Georgel Costi]\

Prezentate `nc\ de la început, va-lorile esen]iale ale rom=nilor, a[acum au fost ele relevate de studi-ul realizat de CCSB în luna mai aacestui an, s`nt familia, educa]ia,s\n\tatea, natura, casa sau locu-in]a, copiii, gospod\ria [i respec-tul celor din jur. Un lucru impor-tant indicat de Mirel Palada, direc-torul companiei de cercetare, afost acela c\, de[i sondajul a avutloc înaintea verii tumultuoase dinpolitic\, valoarea aceasta a fostindicat\ de români la polul opus.Sigur c\ r\mîne întrebarea undeputea s\ fie aceast\ valoare acum,dup\ cele petrecute.

De[i cap\t\ o conota]ie poziti-v\, unele dintre valorile esen]ia-le, precum educa]ia, etica, familia,s`nt în contradic]ie cu subiecteleactuale din mass-media, [i anumerezultatele slabe la bacalaureat,func]ionarea societ\]ii pe baza to-lerabilit\]ii corup]iei [i ritmul totmai mare, de[i nu alert, al divor]uri-lor, a considerat Ioana Av\dani.Iar toate aceste valori au fost [isînt satisf\cute de mass-media. Mi-rel Palada a dat un exemplu carenu ne place nou\, celor prezen]iaici, dar care func]ioneaz\. Estetelenovela. ~n telenovele se g\sescmai toate valorile care s`nt în gra-ficul ar\tat de noi, [i anume fa-milia, nevoia de bani, s\n\tatea,respectul, binele care învinge, e

toat\ povestea acolo, depinde defelul în care este spus\. De aceeatelenovelele au succes, pentru c\ele propun aceste valori generalvalabile. Indiferent dac\ este vor-ba de Romeo [i Julieta sau de te-lenovela de la Kanal D, s`nt ace-lea[i valori implicite ascunse înpoveste. Nu m-a[ feri s\ spun c\mass-media nu propune valorilecare sînt în topul nevoilor româ-nilor, ci poate, mai degrab\, exis-t\ nemul]umirea fa]\ de felul încare ele sînt articulate . Cu alte cu-vinte, nu este vorba at`t de substan-]\, cît de stil. Mirel Palada a men-]ionat [i un alt mediu de a repre-zenta nevoile, manelele: Dac\ fa-cem o analiz\ a valorilor care sereg\sesc în manele, constat\m c\sînt toate acolo: s\n\tate, succes,familie [i altele, doar c\ ne deran-jeaz\ cum sînt spuse .

Statisticile s`nt previzibile

Principalele concluzii ale studiu-lui efectuat de CCSB arat\, dup\cum a spus Mirel Palada, ni[te r\s-punsuri clar pesimiste, reticente,cumva previzibile, s\ spunem de]\ran precaut, f\r\ nici un fel decoloratur\ peiorativ\, ci de cultu-r\ ]\r\neasc\ reticent\ `n a-]i asu-ma bun\starea. Faptul c\ exist\ ostructur\ bine definit\, constan-t\, de r\spunsuri precaute ]ine, pede o parte, de s\r\cia cu care neconfrunt\m, iar pe alt\ parte, [ide aceast\ caracteristic\ tradi]io-nal\ a noastr\ . A[adar, avem un

conflict `ntre tradi]ionalism [i mo-dernism tocmai prin faptul c\, de[iuna dintre caracteristicile tradi]io-nalismului este reticen]a fa]\ de a-cumulare, cu toate acestea ̀ ncepems\ asimil\m tot mai multe valorimoderne din zona economic\.

~n privin]a direc]iei `n care se`ndreapt\ ]ara, studiul mai arat\c\, dup\ un scurt moment de re-venire la o oarecare normalitate,generat\ de transferul puterii e-xecutive c\tre Uniunea Social-Libe-ral\, transfer care avea loc chiar`n perioada realiz\rii sondajului,`n aceast\ perioad\ `n jur de 70%dintre rom=ni s`nt nemul]umi]i decum merg lucrurile. La capitolulautopercep]ie financiar\, acela[iprocent de rom=ni se consider\nici prea-prea, nici foarte-foarte, po-zi]ion`ndu-se `n zona de mijloc ascalei s\rac-bogat. Mai exact, unsfert dintre cona]ionalii no[tri seconsider\ s\raci, iar 5% se pozi]io-neaz\ ca fiind boga]i; `n aceast\privin]\, studiul sugereaz\ c\ ci-

frele reflect\ o situa]ie material\precar\ a popula]iei.

S\n\tate, c\-i mai bun\ dec`t toate

Un lucru care a `nceput s\ devin\o valoare fundamental\ pentru ro-m=ni este s\n\tatea; astfel c\, fa-]\ de o medie european\ de 12%, noine clas\m pe primul loc, cu 27%.Acest lucru se explic\ [i prin fap-tul c\, `n ultimii doi ani, s\n\ta-tea a devenit un subiect important`n agenda mass-mediei, iar televi-ziunile pot urm\ri astfel de valori[i s\ le `ncorporeze `n forme accep-tabile pentru public, a spus IoanaAv\dani. La obiec]ia c\ mass-mediaa pierdut rolul educativ, Iulian Co-m\nescu a replicat c\ media nueste o oglind\ a societ\]ii, `ntruc`teste conceput\ mult mai rudimen-tar [i conceptual, mimetic, prinraportare la concuren]\, fa]\ deceea ce deja exist\. De exemplu,`n emisiunile din clasa «Rom=nia,te iubesc!», ProTV-ul a investit ni[-te resurse `ntr-o emisiune careduce c\tre publicistic\, reportaj,lucruri pe care le vedem rar la te-levizor, iar aceste lucruri s-au re-plicat de la o vreme pe diferite pos-turi . Concluziile celor doi: printreemisiunile mondene a ap\rut, dinmotive de conjunctur\, un segmentde emisiuni satisf\c\toare pentrutelespectatori, iar consumul de me-dia s-a schimbat, oamenii c\ut`n-du-[i singuri informa]ia, pe Internet.


actualitate « 3

Glisajul dintre valori [imass-media la români

VVaalloorriilleerroommâânniilloorr»» Esen]iale familia;

educa]ia; s\n\tatea;natura; casa, locuin]a;copiii; gospod\ria;respectul celor din jurulmeu.

»» Foarte importante:cultura; omenia celor dinjurul meu; bun\starea;credin]a; comportamentulcivilizat al celor din jurulmeu; tradi]iile [iobiceiurile din b\trîni;faptul c\ sînt român; loculde munc\.

»» Importan]\ medie: s\ fiuprintre cei mai buni dindomeniul meu; banii;imaginea pe care o auromânii în fa]a altorna]iuni; prietenii;biserica; timpul liber.

»» Importan]\ mai mic\:aspectul meu fizic, cumar\t; sportul; c\l\toriile,s\ v\d lumea.

»» Neimportante: afacerile;distrac]iile; politica.

„Valorile românilor [i peisajul media“, o discu]iepublic\ prilejuit\ de publicarea unui studiu realizat deCompania de Cercetare Sociologic\ [i Branding (CCSB),la comanda Intact Media Group, a fost inclus\ în cadrulZilelor Muzeului }\ranului Român. ~ntîlnirea dintreMirel Palada, Ioana Av\dani, Florin Dumitrescu, IulianCom\nescu [i public a fost moderat\ de Vintil\Mih\ilescu [i a avut loc mar]i, 18 septembrie, la Clubul}\ranului din Bucure[ti.

» Avem un conflict `ntre tradi]ionalism [i modernism tocmaiprin faptul c\, de[i una dintrecaracteristicile tradi]ionalismului este reticen]a fa]\de acumulare, cu toateacestea `ncepem s\asimil\m tot mai multevalori moderne dinzona economic\.

Iulian Com\nescu, Mirel Palada [i Vintil\ Mih\ilescu `n dezbaterea de la Muzeul }\ranului Român

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 368 » 29 septembrie – 5 octombrie 2012 www.suplimentuldecultura.ro

Un grup de savan]i românise r\sucesc periodic `n mor-m`nt. Ei au dat, f\r\ voia lor,numele unor licee sau gru-puri [colare unde se faceorice, numai carte de nivelonorabil nu. E trist [i, `nacela[i timp, amuzant s\cuno[ti un absolvent denota cinci virgul\ zero [a-se al unui astfel de liceu,care nu reu[e[te s\ `ngaimemai mult de trei cuvintelegate sau pronun]ate co-rect `n române[te; eventual,[coala absolvit\ de acesta

poart\ numele unui marelingvist a c\rui singur\ vi-n\ e c\ doamna aia `n ne-gru l-a chemat, acum cevatimp, la apel. Iar d`nsul asc\pat, fie-i ]\r`na u[oar\!,lucrurile de sub control.

Furtul de identitate a de-venit tradi]ie str\mo[eas-c\. ~ntocmai liceelor slabesau universit\]ilor parti-culare cu nume pompoase,cabotini `narma]i cu harulescrocului se deghizeaz\`n politicieni, fotbali[ti,biznismeni sau jurnali[ti.

Dan Diaconescu nu se d\fotbalist (`nc\), `ns\ reu-[e[te s\ poarte m\[tile po-liticianului, omului de afa-ceri de succes [i jurnalis-tului. {i le poart\ str`mb,`ns\ nu foarte multe vie-t\]i normale posesoare deCNP mai s`nt `n stare s\vad\ c\ prin]ul e cer[etor,iar hainele-i lipsesc din c\l-cìe p`n\-n cre[tet.

Domnul Dan Diacones-cu seam\n\ cu un Ferraritunat de un româna[ verde;unul cu bani [i c\ruia ì

plac cursele nocturne f\cu-te cu al]i b\e]i asemenealui. D`nsul `]i aduce amintede o ma[in\ scump\ machia-t\ `ntr-un garaj din Româ-nia, pentru c\ motorul, ca-roseria [i designul impeca-bile valoreaz\ zero barat dinmomentul `n care au tre-cut vama; o sut\ de ani detradi]ie, savanteria la careau ajuns creatorii ei se cioc-nesc mortal [i se fac oale [iulcele `n fa]a b\ie]a[uluinostru care [i-a sc\pat dinh\]uri imagina]ia.

A[a cum Mafalda de asfalteste dotat\ cu un Ferraricare nu mai e Ferrari, DanDiaconescu [i-a tras un sta-tut social ce nu seam\n\defel cu al acelora care chiar

s`nt de acolo . Domnia sas-a tunat cu termeni grei[i greu de contestat de oa-menii cu privire scurt\ [iobosit\, precum dreptate,dragoste de ]ar\, patriotism,lege, salvare [i a[a mai de-parte. Din calea m\g\oaieiconduse de Mafalda tatuat\se dau la o parte, cu respect[i cu fric\, to]i am\r`]ii depietoni; aceia[i pietoni

stropi]i cu noroi se opresc [iaproape c\ le vine s\ salutemilit\re[te atunci c`nd pebulivar trece Rolls Royce-ullu domnu Dan . Salut\ au

ba, d`n[ii nu-[i v\d noroiulde pe haine, ba chiar nu-i de-ranjeaz\ cu nimic chestiaasta. ~n fond, `[i zic d`n[ii,nucleul dur al votan]ilor [itelespectatorilor OTV, echiar onorabil s\ fii m`njitde ma[ina aia alb\. E [i astao form\ de b\gare `n sea-m\, poate chiar una de sa-lut. Nu e nici o ru[ine s\ fiistropit de autoturismul po-porului, nu-i a[a?

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Mafalda poporului

}ara lui Oltchin

4 » opinii

Noi s`ntem serio[i. Noi, cei care a-vem opinii, indiferent dac\ ni leexprim\m la ziar sau `n cadrulvreunei `ntruniri amicale, la bi-rou sau `n mijloacele de transport`n comun, la o mas\ ̀ n ora[ sau, pur[i simplu, `n familie. Noi `ncerc\ms\ analiz\m, inform`ndu-ne c`t maimult cu putin]\, ori n-o facem [i ju-dec\m aproape visceral, asemeneaunor suporteri de fotbal. Dar p`n\[i contrele mai pu]in logice dintrenoi caut\ o anume seriozitate. Noi

s`ntem serio[i, pentru c\ atunci c`ndavem opinii nu consider\m c\ fa-cem parte dintr-un joc t\l`mb, cis`ntem convin[i c\ opiniile noastre,exprimate `n public, `n particularsau, mai cu seam\, ̀ n cabina de vot,au un rol important ̀ n a schi]a pre-zentul [i viitorul nostru [i, prin ex-tensie, al ]\rii ̀ n care tr\im. S`ntemserio[i [i credem `n noi `n[ine. ~ncapacitatea noastr\ de discern\-m`nt. S`ntem serio[i [i, mai cuseam\, foarte sinceri.

Seriozitatea noastr\ sincer\ e`ns\ instrumentul lor. Al celor ca-re, st\p`ni pe-o bucat\ mai maresau mai mic\ de ]ar\, au o profun-d\ durere de basc\ atunci c`nd serefer\ la noi. S`nt interesa]i doars\ c`[tige c`te o felie din aceast\ se-riozitate cu care trat\m noi lucru-rile [i s-o converteasc\ `n bilete(pl\tite, fire[te, de noi) la specta-colul pe care ni-l ofer\. Dac\ `ns\spectacolul ar fi fost unul de cali-tate, unul care s\ ne r\spl\teasc\`ncrederea, atunci nici rubrica defa]\ nu s-ar fi numit, vreme de optani, Circul nostru v\ prezint\: .Evident c\ nu calitatea ̀ i interesea-z\ `ns\. Pentru c\ au observat unlucru ciudat, dar real: indiferent denivelul penibil al show-ului oferit,noi `l vom trata tot serios. Pentruc\ avem o problem\: credem cu o a-semenea t\rie c\ spectacolul sau,haide]i s\ l\rgim perspectiva, c\ ]aranoastr\ nu poate fi condus\ de

clovni, ̀ nc`t chiar [i-atunci c`nd ve-dem clovnii dinainte ne am\gimcu ideea c\ au nasul ro[u de la frig,nu din alte motive, c\ lacrimile pic-tate pe chipuri s`nt naturale, c\merg caraghios nu ca s\ ne pros-teasc\, ci pentru c\-s obosi]i dup\munca depus\ `n folosul nostru.Noi s`ntem ni[te spectatori serio[i,`ncr`ncena]i, ai unui spectacol decirc. Iar ei, din pricina seriozit\]iinoastre, nu primesc aplauze. Darcrede]i cumva c\ de aplauze le pas\?P`n\ la urm\, tot le umplem sala.Tot le b\g\m bani `n buzunare.

Probabil `ns\ c\ [i metaforeles`nt prea serioase `n cazul de fa]\.Iat\ cum gre[esc [i eu, lu`nd `nde-ajuns de `n serios lucrurile pentrua crea, pe marginea grotescului lor,o poveste. Nu e cazul. Ei ar meritadoar c`te-un pamflet grobian de-adreptul, f\r\ grija unor invectivesc\pate de sub control. Ar meritas\ uit\m de buna-cuviin]\ [i s\ lespunem cu adev\rat ce credem, nus\ ne ascundem dup\ metafore. N-ofacem `ns\ pentru c\ buna-cuviin-]\ ne-o p\str\m din respect pentrunoi `n[ine `n primul r`nd. N-o s-ofac nici ̀ n urm\torul paragraf. Doarc\-mi doresc ca acest paragraf s\fie unul comic. Cel mai comic [i maigrotesc paragraf pe care l-am scrisla rubrica de fa]\. ~mi permite]i? Ci-ti]i-l, v\ rog, cu maxim\ aten]ie.

Roberta Anastase. Adrian N\s-tase. Elena Udrea. Elena B\sescu.

Dan Diaconescu. Victor Ponta. CrinAntonescu. Viorel Hrebenciuc. Gi-gi Becali. Dan {ova. Traian B\ses-cu. Monica Macovei. Mihai R\zvanUngureanu. Adriean Videanu. Ma-rian Vanghelie. Gheorghe {tefanPinalti. Emil Boc. Vasile Blaga. C\-t\lin Voicu. Gheorghe Flutur. DanVoiculescu. C\t\lin Edmond T\lm\-cean. Laura Codru]a Kövesi. Ion Ili-escu. Daniel Morar. Mihail Neam-]u. Daniel Chi]oiu. Sorin Blejnar.Valeriu Zgonea. Daniel Funeriu. Au-gustin Zegrean. Sebastian L\z\-roiu. Theodor Stolojan. Aspazia Co-jocaru. Victor Ciorbea. Aurelian Pa-velescu. Cristian Boureanu. Etc. Etc.{i `nc\: etc.

A[a-i c\ a fost (sau ar fi putut fi)comic? Sigur c\ noi, `ntotdeaunaprea serio[i fiind, `n loc s\ r`dem `nhohote, mai degrab\ ne `ntrist\mcitind aceste nume, l`ng\ care ar fi`nc\put, bine`n]eles, foarte multealtele. Pe care le-am l\sat `n seamaetc. -urilor numai din pricina fap-

tului c\ spa]iul nu mi-ar fi permis,spre exemplu, s\ vin cu lista majo-rit\]ii parlamentarilor români. {inici m\car nu m-a[ fi putut oprila parlamentari.

Caraghios [i tragic, `n egal\ m\-sur\, circul nu prea are [anse s\ seopreasc\, de vreme ce noi nu facemun efort real de a vedea ce se ascun-de sub m\[ti, sub diverse pomezi [ispoieli. Perfect con[tient fiind c\atitudinea mea nu are vreo relevan-]\, eu am ajuns `ns\ la concluzia c\exist\ lucruri mult mai importantec\rora merit\ s\ le acorzi aten]ie`n scris. A[a c\ de-acum `ncolo `mip\strez votul drept unic instrumentde cenzur\ a circarilor politici. Du-p\ opt ani `n care am scris s\pt\m`-nal aici, pun punct. Iar dac\ voi re-veni cu o rubric\ `n Supliment ,dup\ o necesar\ pauz\, `n mod si-gur printre subiectele mele nu sevor reg\si personaje asemeneacelor din paragraful comic [i tristasupra c\ruia mi-am permis s\ v\atrag `n mod special aten]ia.

PunctCircul nostru v\ prezint\:Lucian Dan Teodorovici

» Indiferent de nivelulpenibil al show-uluioferit, noi `l vom tratatot serios. Pentru c\avem o problem\:credem cu o asemeneat\rie c\ spectacolul sau,haide]i s\ l\rgimperspectiva, c\ ]aranoastr\ nu poate ficondus\ de clovni.


opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Biblioteca din Petrila

Vara aceasta, `n Croa]ia, am mers`ntr-o zi cu Alina s\ vizit\m ruine-le ora[ului roman Salona. Era spreapus, iar c\ldura zilei `ncepea s\ sedomoleasc\. La un moment dat ampornit-o la deal, pe o str\du]\ neas-faltat\ de la marginea Solinuluiactual, care avea ̀ n st`nga un [ir decase cu gr\din\, iar ̀ n dreapta o r`-p\ destul de abrupt\. Drumul erapustiu, `n jur se a[ternuse o t\ce-re ciudat\, iar noi am `nceput s\`naint\m mai cu grij\, prizonieri aiunor obi[nuin]e române[ti. Da, neera un pic team\.

{i, cum mergeam a[a, singuri-singurei pe drumul pustiu, am au-zit la un moment dat la vreo doimetri de noi un l\trat turbat [i zv`r-coleala unui trup nervos. Alina a]ipat, eu am ̀ ncremenit unde eram[i am `nceput s\ ne uit\m rapid `njur. Da, din poarta unei cur]i uncìne mare [i furios se repezea a-prig spre noi, `mpr\[tiind pietri[ul

cu labele. Doar c\ era legat cu unlan] scurt [i solid [i nu putea a-junge nici m\car p`n\ `n strad\.Alina a oftat, pe jum\tate u[urat\,pe jum\tate am\r`t\, [i a zis: Despaima asta n-o s\ scap niciodat\ .Ce s\ zic? Nici eu.

Am crescut la ]ar\, `ntr-un sat`nconjurat de dealuri pe care p\[-teau an de an o mul]ime de turmede oi, ap\rate de c`]iva cìni mari[i furio[i, ce se repezeau la orici-ne se apropia de ei. De zeci de oriam ocolit cu team\ astfel de ciopoa-re, am fost alergat de cìnii ciob\-ne[ti, iar uneori am fost salvat deciobanii care `[i chemau `ntr-unt`rziu, cu un aer magnanim, servi-torii canini.

Alina a crescut la ora[, `n Ia[i.Acolo, cìnii vagabonzi, cìnii dincur]ile deschise ale `ntreprinderi-lor, cìnii aciua]i prin jurul blocu-rilor sau prin pie]e deveneau o sur-s\ de spaim\ pentru oricine treceape acolo. ~mi aduc [i acum amintecum am fost alerga]i `ntr-o sear\de o javr\ de paz\ [i ap\rare, ie[it\dintr-o curte de vil\ de neam prostde pe Copou.

B\nuiesc c\ nu are rost s\ in-sist. Omniprezen]a cìnilor vaga-bonzi, care `[i delimiteaz\ proprii-le teritorii [i ì pedepsesc pe cei cele `ncalc\, e un fapt cunoscut de ori-ce român. Trebuie s\ ie[i din cutiameschin\ numit\ România ca s\ ̀ n-]elegi la `ntreaga sa dimensiuneabsurditatea realit\]ii locale.

Am avut experien]a asta la Split.I-am pomenit la un moment dat

traduc\toarei care urma s\ m\ pre-zinte `n cadrul unei seri de lectu-r\ despre cìnii vagabonzi din Bu-cure[ti. Am spus ceva despre ei,apoi am dat s\ continui cu altce-va. ~ns\ Katja, traduc\toarea, m-a o-prit. Cìni vagabonzi? a `ntrebatea. Cum adic\? Adic\ vagabonzi.F\r\ st\p`n. Umbl\ pe str\zi sause aciueaz\ pe l`ng\ vreo cl\dire.{i mai [i mu[c\. Mai ales noaptea.Ce era a[a de greu de ̀ n]eles? Mi-amamintit de faimosul caz al cet\]ea-nului japonez ucis `n 2006 de uncìne vagabond `n Bucure[ti, `nplin\ zi. I-am povestit Katjei cazul,a[a, ca un fapt divers care limpezeasitua]ia. Dar ea a p\rut `ngrozit\.

Cum? Ucis? {i de ce nu se faceceva? Se face, se face , am zis re-pede, `ncerc`nd s\ `mi amintesc ces-a f\cut de fapt. Mi-am amintit denenum\ratele campanii de sterili-zare, de b\t\lia pentru legalizareaeutanasiei animalelor f\r\ st\p`n,de asocia]iile pentru ap\rarea ani-malelor. Mi-am amintit multe. A[ac\ p`n\ la urm\ am recunoscut:Se cheltuie bani aiurea. De fapt nu

se face nimic. Asta e . {i am `n\l-]at din umeri.

{i cam c`]i cìni din \[tia,vagabonzi, s`nt? Sute, b\nuiesc ,a zis Katja. P\rea inexplicabil deuluit\. Da, sute... de mii , am plu-sat eu. Nici nu [tiu dac\ m-a cre-zut. {tiu ̀ ns\ c\ m-am plimbat prinSplit la tot felul de ore, de dimi-nea]a p`n\ la dou\-trei noaptea,[i nu doar prin zonele turistice. Amajuns p`n\ `n cartierele de blo-curi de la periferia ora[ului. Ni-c\ieri n-am v\zut nici m\car uncìne f\r\ st\p`n, nici un cìnel\sat de capul lui.

{i-atunci cum s\-i explici unuicroat (balcanic, de-al nostru, deaici, din lumea noastr\) c\ fricaromânilor de cìnii de pe strad\ eceva normal? C\ face parte din nor-mele de supravie]uire ale unei]\ri membre `n Uniunea Europea-n\? C\ asta `nseamn\ civiliza]iala noi? Nu, nu po]i. Dar [tiu c\ as-ta e o team\ de care nu voi sc\paniciodat\ [i, gra]ie eficientelor noas-tre administra]ii, o vor sim]i [i ge-nera]iile viitoare.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

Pove[ti cu[i f\r\ cìni

» Cum s\-i explici unuicroat (balcanic, de-alnostru, de aici, dinlumea noastr\) c\ fricaromânilor de cìnii depe strad\ e cevanormal? C\ face partedin normele desupravie]uire ale unei]\ri membre `n UniuneaEuropean\? C\ asta`nseamn\ civiliza]ia lanoi? Nu, nu po]i.


6 » muzic\

MMuuzziicc\\,, eedduuccaa]]iiee,, uummaanniittaattee

O convorbire cu RaimundTrenkler, directorul [i fondatorulAcademiei Kronberg

Nu am inten]ia nici de a face moral\,nici de a formula opinii originale .A[ vrea doar s\ v\ citez pasaje dintr-un interviu pe care mi l-a acordatrecent Raimund Trenkler, fondatorul[i directorul artistic al Academiei Kron-berg, institu]ie situat\ `ntr-un or\[elmedieval, la circa 20 de km dep\rtarede Frankfurt, `n inima Germaniei.

S`nt convins c\ extrem de pu]inidintre amicii mei melomani au auzitm\car de Kronberg. Raimund Tren-kler mi-a explicat ̀ n termeni simpli ce`nseamn\ Kronberg: Academia Kron-berg este o institu]ie menit\ s\ spriji-ne arti[ti cu educa]ie superioar\ [iextrem de talenta]i din sfera instru-mentelor de coarde. [...] ~n Germania,s`ntem singura institu]ie privat\ denivel universitar din sfera muzical\.Am avut `ns\ [ansa de a organiza a-cest curs special structurat pentru ta-lente excep]ionale `n str`ns\ coopera-re cu Universitatea de Arte din Frank-furt. Nu numai c\ este nevoie de a[aceva, dar o consider o datorie, deoa-rece Conservatoarele Superioare [iUniversit\]ile de Muzic\ s`nt obligates\-[i concentreze aten]ia pe nivelulunei medii a studen]ilor lor [i nu s`ntcu adev\rat `n pozi]ia de a se ocupaspecial de numai c`]iva dintre ei, dingrupul celor de mare talent. [...]

~ntreaga noastr\ activitate se ba-zeaz\ pe Funda]ia academic\ pe caream creat-o [`n 1994], fiind o institu]ierecunoscut\ pe plan interna]ional.Ne-am dezvoltat form`nd asocia]ii a-le «Prietenilor Academiei Kronberg»,`n Statele Unite, la New York, [i ̀ n Asia,`n special la Seul. La ora actual\, ceeace numim market nu mai poate fi g`n-dit doar la nivel na]ional. ~ntregul pro-ces trebuie v\zut ca unul interna]io-nal [i sper ca pe viitor sprijinul de carene bucur\m s\ dep\[easc\ grani]elelocale [i ale Germaniei, devenindunul amplu, interna]ional. Este o con-di]ie pentru a ne atinge obiectivul caaceast\ institu]ie s\ r\m`n\ `n istorie

pentru totdeauna. Este misiunea pecare mi-am asumat-o [i pe care vreaus\ o transmit genera]iei viitoare .

Raimund Trenkler este de forma-]ie violoncelist, educat la Basel [iBerlin, apoi la Londra, unde s-a per-fec]ionat cu William Pleeth, pedagogcharismatic al multor talente, `ntrecare, nu pe ultimul loc, Jacquelinedu Pré: Am dorit dintotdeauna s\schimb ceva `n lumea muzical\. Iarla un moment dat am considerat c\a[ putea avea mai mult\ putere s\impulsionez o schimbare `n felul `ncare o fac `n prezent, `n loc s\ `nre-gistrez o a 77-a versiune a Sonateide Brahms pe CD. ~n ad`ncul inimiimele r\m`n un muzician [i aceast\credin]\ nu m\ va p\r\si niciodat\.Dar `n via]\ trebuie s\ iei decizii [isimt c\ ceea ce fac `n prezent, admi-nistr`nd aceast\ institu]ie special\pentru tineri arti[ti deosebit de talen-ta]i, pentru tineri soli[ti, este cevaprin care s`nt capabil s\ mi[c maimult lumea dec`t prin performan]e-le mele ca violoncelist .

A crea o asemenea institu]ie pri-vat\, extrem de eficient\ [i cu auto-ritate la nivel mondial, nu a fost ungest realizat peste noapte. RaimundTrenkler `mi spunea c\ a trebuit,`nainte de toate, s\ c`[tige `ncrede-rea unor mari arti[ti, cum a fostMstislav Rostropovici, care s-a sim-]it ca acas\ [i a instituit aici Funda]iaRostropovici, ca [altistul] Yuri Bash-met, care a procedat la fel, sau aseme-nea lui Gidon Kremer, care [i-a mutatsediul Funda]iei sale de la Hamburgaici, la Kronberg. Motivul pentru ca-re au procedat astfel a fost credin]alor c\ predarea [tafetei, a cunoa[teriipe care o de]in, unei noi genera]iipoate fi f\cut\ aici `n felul `n care odoresc ei cu adev\rat. Kronberg estetipul de ora[ `n care po]i avea senti-mentul de a tr\i `ntr-o familie. Astai-a adus aici pe diver[i mari mae[triai violoncelului, cum au fost BernardGreenhouse sau William Pleeth... .

A fost nevoie, ad\uga directorulartistic al Academiei, s\ c`[tige [i `n-crederea unor donatori priva]i: Ora-[ul ne acord\ o contribu]ie, la fel ca[i statul, dar ea este mai cur`nd in-signifiant\ dac\ o compari cu sumaimportant\ de care avem nevoie. Con-tribu]ia este de mai pu]in de 3%.Fondurile esen]iale provin din surseprivate, de la persoane individuale, dela cercul nostru de «Prieteni ai Acade-miei Kronberg», care num\r\ 1.200 de

membri, iar printre ei s`nt persoaneaflate al\turi de noi de aproape 20de ani. Faptul cl\de[te o `ncredere re-ciproc\; ei pot vedea cu ochii lor re-zultatele practice ale utiliz\rii fondu-rilor donate [i s\ se simt\ conforta]i`n ce prive[te viitorul Academiei. Pri-ma nevoie este s\ cl\de[ti `ncrede-rea, printr-o munc\ onest\, cinstit\,crez`nd `n ceea ce faci... .

Academia Kronberg organizeaz\la fiecare doi ani un festival impre-sionant al violoncelului `mi spuneaRaimund Trenkler , dar `n esen]\r\m`nem o institu]ie de `nv\]\m`nt.Din aceast\ perspectiv\ am publicatmai multe c\r]i, DVD-uri [i CD-uri.Cred c\ este extrem de important s\ai o asemenea baz\ atunci c`nd lu-crezi cu tineri studen]i, `n a[a fel`nc`t ei s\ poat\ s\ [i citeasc\, s\ sedocumenteze, nu doar s\ c`nte, f\r\nici o idee despre trecut. Numai `n]e-leg`nd evolu]iile din trecut po]i fi ghi-dat s\ p\[e[ti pe o cale bun\ `n vii-tor. [...] Avem [i o cantitate mare dematerial filmat, iar o parte l-am pu-blicat. Imagini de la sesiuni de master-class, din cele ale lui Bernard Green-house, Rostropovici, János Starker,Yuri Bashmet, Gidon Kremer, BorisPergamenschikow [.a.m.d. .

Iar interlocutorul meu `ncheia:Am convingerea c\ la Kronberg ti-

nerii pot resim]i nu numai sprijinulunui sistem educativ, dar se simt cum-va [i ca acas\, fiind nu numai arti[ti,ci [i fiin]e umane. Urm\m `n aceast\privin]\ g`ndirea [i `ndemnurile luiPablo Casals, iar Academia Kronberga fost fondat\ `n ziua anivers\rii a 20de ani de la moartea lui. Mesajul s\u,[i anume c\ arta [i umanitatea s`nt in-divizibile, este ceea ce am avut [i avempermanent `n g`ndirea noastr\ .

Invitat vara aceasta la Festivalul„Celibidache 100“, la Bucure[ti, [imartor la dificult\]ile imense`nt`mpinate de Funda]ia SergiuCelibidache `n a-l face acceptat [i ac`[tiga sprijin `n lumea muzical\ [i,mai larg, cultural\ româneasc\,discut`nd zilele acestea cu dirijorulRaffaele Napoli, mirat s\ v\d c\ini]iativa sa de a-l s\rb\tori pedirijorul român printr-un curs dedirijat cu participare interna]ional\(„Tehnica [i poetica lui SergiuCelibidache“, 24-29 septembrie) ag\sit ecou, nu `n România, ci `nBulgaria, la Stara Zagora, m-am`ntrebat ce har, ce calit\]i le lipsescromânilor pentru a `ntreprinde oac]iune cultural\ seriosfundamentat\ [i pe termen lung.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Obliga]iile unui serviciu c`teodat\ incomod m-au determinats\ nu pot onora complet invita]ia primit\ de la organizatoriiFestivalului Dracula Bass, edi]ia a II-a, desf\[urat `ntre 14 [i16 septembrie la Clubul Green Hours. Regret enorm. {i simtmonstruos pornirea de a proceda precum rockerii: s\ daunaibii orice slujb\ regulat\ [i s\ m\ dedau bejeniei! ~ns\cum n-am aptitudini de muzician, s\-mi c`[tig traiul pe unde senimere[te, m\ str\duiesc doar s\ ajung la evenimente desprecare a[ putea scrie un articol, dou\. Sau, cine [tie, vreun re-portaj imaginar de la un festival pop american (precum TiborDéry, `n 1971, c`nd `mplinea 77 de ani!)...

A[adar, ca s\ nu mai r\m`n repetent [i la festivalul acesta,m-am dat peste cap de-o schimbare de tur\ [i-am ajuns luni, 17septembrie, orele 19 trecute fix, la Sala de concerte a Radiodi-fuziunii Române. Acolo avea s\ se petreac\ ultimul act al e-venimentului Dracula Bass, printr-un spectacol apoteotic al ce-lui considerat unanim drept cel mai bun basist rock al tuturortimpurilor, nimeni altul dec`t Jack Bruce. (Folosesc inten]io-nat limbajul ditirambic al prezentatorilor.) Gloria lui JackBruce dateaz\ de pe vremea c`nd s-au n\scut gloriile `n rock,adic\ `n zgubiliticii ani 60 ai secolului trecut. Bruce mai dato-reaz\ actualul s\u statut, perfect meritat, [i `nt`lnirii absolutmiraculoase pe care destinul le-a ursit-o lui, bateristului Gin-ger Baker [i chitaristului Eric Clapton. Adic\ forma]ia Cream.Crema cremei rockului `n 1966-1968, `ntreprindere banal\ pen-tru m`nc\torii de mituri showbiz, oper\ cu impact artisticindiscutabil `n genul ales, blestem greu de suportat pentrucei trei muzicieni implica]i, al c\ror drum separat, ulterioracelor ani, a fost marcat de povara succesului `mpreun\.

Clapton, ̀ n ciuda insisten]ei autodistructive (descris\ ̀ n Au-tobiografie ), a devenit rock star de larg\ difuzare. Ginger Ba-ker, exploziv `nc\ vreun deceniu dup\ Cream, a disp\rut de pescene. Jack Bruce, muzician complet, exigent [i generos, n-a maiatins vreodat\ zenitul perioadei de gra]ie, oric`te formule a `n-cercat. Inspira]ia nu l-a p\r\sit, periodic a editat albume ori-ginale, divers [i fin construite, dinamic interpretate. Formulade trio (sau succesul acelei formule) pare s\-l fi urm\rit obse-dant. A mai `ncercat-o cu Leslie West [i Corky Laing, cu GaryMoore [i Ginger Baker, cu Robin Trower [i Gary Husband. Nici-odat\ n-a f\cut-o din simplu (auto)epigonism, albumele cepoart\ pe coperte numele amintite s`nt bune, dar... Magia n-amai func]ionat. Ori poate auditoriul e pu]in interesat de gen?C\ mai credul este, mai `nclinat spre consum rapid, lejer, f\r\b\t\i de cap, doar distrac]ie, nu degustare de frumuse]e subtil\,de armonii complicate. Ritm. Tobe. Bas. Nu Dracula Bass, un-de publicul n-a dat n\val\, fiindc\ manifestarea a fost una dedi-cat\ virtuozilor, cunosc\torilor, a[ `ndr\zni chiar: este]ilor...

Nu prea am `ncotro, musai s\ constat c\ Jack Bruce [i com-pozi]iile sale din perioada Cream au devenit, ca s\ zic a[a, locuricomune `n percep]ia ascult\torului obi[nuit. Folclor, cum s-arspune. Am avut dovada chiar la acest concert. Cineva din ime-diata mea apropiere, persoan\ f\r\ program special de educa]ierock, ascult`nd mai degrab\ ce se nimere[te, dup\ ̀ mprejur\ri[i dispozi]ie, m-a ̀ ntrebat cu surprindere de unde a plagiat (c\tot e un termen la mod\!) Bruce piesa pe care tocmai o c`nta arhicunoscuta Sunshine of Your Love! Inutil s\ descriu ce

ochi mari ([i frumo[i) a des-chis, auzind r\spunsul...

S\ ajungi standard rock,dup\ ce-ai vrut s\ r\storniscara de valori, e un paradoxal civiliza]iei rezervat doarindivizilor creativi peste me-die, indiferent dac\ s`nt saunu remunera]i la nivelul ar-tei lor. C`]i au deta[area de-anu pretinde ce merit\ [i de aprimi cu simplitate ceea cele-a fost dat?

Str\lucireadragostei tale

www.suplimentuldecultura.ro

De intensitatea inspira]iei lui de-pind direct propor]ional succesulunui spectacol, performan]a uneitrupe. Artist complex, directorulde scen\ trebuie s\ [tie m\car c`t[tiu actorii, scenograful, compozi-torul, eclerajistul, la un loc, coechi-pieri pe care ì coordoneaz\, c\ro-ra le `mp\rt\[e[te [i `ncredin]ea-z\ propria lectur\ scenic\. Rolulde lider denot\ raporturi de pute-re, o putere de tip special ce vinedintr-o sum\ de condi]ii: talent, ca-pacitatea de a imagina lucruri noi,spectaculoase, de a lucra cu o echi-p\ ce trebuie adus\, `n c`teva s\p-t\m`ni, la unison. Un regizor devaloare trebuie s\ se priceap\ laoameni, s\ fie un subtil pedagog.S\ vad\ la actorii pe care ì alegenu numai ce ì arat\ la prima `nt`l-nire, ci mai ales ce vor putea reali-za `n cursul repeti]iilor. Practicascenic\ a `nregistrat nenum\ratesitua]ii `n care, dup\ ce repet\ cumari regizori, actorii ajung la per-forman]e de care nici nu se cre-deau a fi `n stare. Regizorul trebu-ie s\ intuiasc\ dac\ poate lucracu cei selecta]i, dac\ cei pe care i-adistribuit pot lucra `mpreun\.

Exist\, `n primul r`nd, rapor-turile de putere ale regizorului

cu dramaturgul. De regul\, direc-torul de scen\ devine coautor cuscriitorul, utiliz`ndu-i textul capretext, ca punct de pornire pen-tru o nou\ crea]ie, spectacolul dela ramp\. Noi traduceri, com-binarea mai multor t\lm\ciri,mai multor piese, comprim\ri,reordon\ri de acte [i tablouri, re-scrieri, ad\ugarea unor persona-je suplimentare, eliminarea alto-ra s`nt numai c`teva dintre stra-tegiile posibile prin care coauto-rul `[i impune amprenta. C`ndscriitorul dramatic e `n via]\ [iare comisionat un text, lucreaz\al\turi de regizor, plec`nd `nscrierea scenariului direct de laideea scenic\. Nu de pu]ine ori,special pentru distribu]ia aleas\,c`t mai potrivit pe emploi-ul fie-c\ruia.

Regizorul trebuie s\coaguleze ansamblul

Rela]ia cu actorii e `ntotdeauna u-na complex\; e de dorit s\ fie baza-t\ pe empatie [i echilibru, dar c`ndincompatibilit\]ile s`nt mari, poa-te deveni chinuitoare. ~n aceast\mic\ familie temporar\ care esteechipa unui nou spectacol, pentruca totul s\ decurg\ bine, e nevoie

de o chimie special\. {i rapid\, `n-truc`t de regul\ nu se repet\ maimult de dou\ luni, `n teatrele deproiecte nici at`t. {i temporar\, c\cise `ncheie par]ial odat\ cu premi-era, definitiv, odat\ cu epuizareaspectacolului. Declan[area [i men-]inerea acestei chimii s`nt treabaregizorului, el trebuie s\ coagule-ze ansamblul, s\-l fac\ func]ionalestetic, `ntruc`t e mesagerul carecomunic\ publicului inten]iileregizorale. Paradoxal, de[i e ceamai important\ pies\ a teatrului,regizorul se exprim\ intermediat,prin interpre]ii s\i. Fie c\-i farme-c\, fie c\-i `mpinge spre ceea cevrea el, scopul e acela[i: reu[ita.

Tiran, antrenor,coechipier

F\r\ a avea preten]ia unor clasi-fic\ri rigide, teoreticienii au iden-tificat c`teva tipologii distincte de

personalit\]i [i stiluri regizorale,`n func]ie de maniera personal\ delucru. Regizorul tiran e una dintreele. ~n folclorul scenic, umbl\ vor-ba c\ regizorul care ì face pe ac-tori s\ pl`ng\ le vrea binele! Iro-nia ascunde, ca toate ironiile, [imult adev\r, c\ci unii interpre]iau nevoie s\ fie biciui]i pentru a a-junge la maximul artistic. RusulKama Ginkas, de exemplu, e unprovocator, `n sensul c\ a[teapt\de la actorii s\i s\ fac\ necondi-]ionat tot ceea ce le cere. Cu `ntre-gul concept al spectacolului a[e-zat `n caietul de regie, autoritar,Ginkas e la repeti]ii el `nsu[i unadev\rat spectacol. ...[u[ote[te,strig\, z`mbe[te [i r`de. Dialoghea-z\ cu sine ca [i cum ar fi un actorcare joac\ `n fiecare rol dintr-opies\ dup\ cum precizeaz\ unapropiat al s\u, John Freedman.Standardele voit ridicate, inflexibi-litatea, atmosfera de cantonament,auster\ `l caracterizeaz\ [i pe An-driy Zholdak, care `[i impune per-sonalitatea anul`nd aproape com-plet dramaturgul. Pe clasici practicì desfiin]eaz\, re`nfiin]`ndu-i `n-tr-o variant\ arborescent\ sub as-pectul construc]iei imaginative,dar care nu mai are aproape nimiccomun cu punctul dramaturgic depornire. Nu mai mir\ pe nimenio declara]ie de tipul teatrul este oart\ dur\, animalic\, ritualic\, deinstinct .

Peter Brook e regizorul-antre-nor. Pentru el, distribu]ia trebuie

s\ fie asemenea unei echipe de fot-bal. O spune Sotigui Kouyaté, carea lucrat cu el la Mahabharata. Peterenul de fotbal degeaba ai 11 fot-bali[ti extraordinari, dac\ ace[tianu pot juca `mpreun\. Dar dac\ cei11 s`nt buni [i colaboreaz\, rela]ialor colaborativ\ ì va face campi-oni. De aceea, Brook lucreaz\ `netapa repeti]iilor foarte multe im-proviza]ii, adesea chiar `n excur-sii de studiu , `n locuri legate detema spectacolului, pentru a-i adu-ce pe interpre]ii s\i la acest nivelde sistem eficient.

Silviu Purc\rete e regizorul-coe-chipier. Lucreaz\ ca `ntr-o marefamilie, pentru c\ lucrurile bunese fac `n familie, cu drag . {tie foar-te limpede de la `nceput ce anumeurmeaz\ s\ fac\, dar lucreaz\ so-cratic, utiliz`nd metoda maieutic\.Rareori d\ gre[, `ntruc`t protago-ni[tii trebuie obligatoriu s\ fie cre-ativi. Pentru fiecare g\se[te inter-pretarea potrivit\, vede p`n\ undepoate merge, c`t poate duce. Nu ìfor]eaz\, prefer\ s\ adapteze ro-lul la poten]ialul interpretativ. Sepricepe s\ ì ascund\ pe actoriislabi, pun`ndu-i s\ fac\ at`t c`t pot[i ce [tiu. Purc\rete se consider\ unspectator care lucreaz\ pentruceilal]i spectatori. Spectatorii dedup\ seara premierei. De aceea,st\ la repeti]ii `n locul `n care vasta publicul, cu o m\su]\ `n fa]\,burdu[it\ cu pagini de text, instru-mente de scris, ce[cu]e de cafea,pahare cu ap\. Dup\ ultima gene-ral\, nu-[i mai vizioneaz\ nicio-dat\ produc]iile. Le pred\.

{i tot despre raporturi de pute-re vorbim [i c`nd avem `n vederepublicul. ~n acest plan, tempera-tura emo]ional\ a s\lii difer\ de lasear\ la sear\. Iar totul depinde decapacitatea de seduc]ie.

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Teatrul ultimei sute de ani s-a individualizat `n`ntreaga lume prin trecerea `n prim-plan a regiei caopera]iune creatoare ce trebuie s\ unifice `ntr-oversiune inedit\ elementele componente ale teatrului.Mai discret\ la `nceput, adic\ pe la sf`r[itul secolului alXIX-lea, din ce `n ce mai puternic\ apoi, adic\ dup\ celde-al Doilea R\zboi Mondial, prezen]a regizorului s-aimpus ca ferment al actului creator.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 368 » 29 septembrie – 5 octombrie 2012

» Practica scenic\ a`nregistrat nenum\ratesitua]ii `n care, dup\ cerepet\ cu mari regizori,actorii ajung la perfor-man]e de care nici nu secredeau a fi `n stare.

Regia, ca raport de putere

Kama Ginkas Andriy Zholdak Peter Brook

Silviu Purc\rete


Iulia Blaga

Dac\ anul trecut, la Vama, `n jude-]ul Suceava, au venit 16 studen]i,acum au fost doar 12 (ale[i din a-proape o sut\ de `nscri[i), cele pa-tru echipe fiind v\duvite de pro-duc\tori. ~ndruma]i de olandezulJeroen Berkvens, iranianul RafiPitts, francezul Jacques Deschamps[i rusoaica Tania Rakhmanova, a-ce[tia au c\utat, `ncep`nd cu 20 au-gust, patru subiecte de documentarpe care le-au filmat [i montat `n-tr-un prim draft p`n\ pe 21 septem-brie, c`nd un concurs final (cu juriu[i premii) a pus cap\t atelierului.

Prima echip\, compus\ din Ju-lia Groszek (regizor, Polonia), Cris-ti Moldovan (operator, România)[i Leti]ia {tef\nescu (monteur, Ro-mânia), a realizat The Doge s Pal-ace, concentr`ndu-se pe un tren [ipe felul `n care acesta leag\ des-tinele unor muncitori care tr\iesc[i muncesc `mpreun\ de 25 de ani.A doua echip\, din care au f\cut par-te Tudor Botezatu (regizor, Româ-nia), Vanda Volic (operator, Croa]ia)

[i Tereza Adamkova (monteur, Ce-hia), a f\cut dOGS, un film desprecìnii ciob\ne[ti de turm\ realizatdin punctul de vedere al cìnilor.Cea de-a treia echip\, compus\ dinRaluca Gorgos (regizor, România),Ana Maria Vijdea (operator, Româ-nia) [i Dan {tefan Pârlog (monteur,România), a semnat The Bed Is Bro-ken, care trateaz\ prietenia dintredoi adolescen]i, `n vreme ce echipaformat\ din Xandra Popescu (regi-zor, România), Simona Jerala (ope-rator, Slovacia) [i Emanuela Ior-ga (monteur, Moldova) a f\cut PinkSalon, povestea unui t`n\r frizerdin Vama, al c\rui vis e s\ plece `nlumea larg\.

The Doge’s Palace [iThe Bed Is Broken au`mp\r]it premiul

Juriul compus din regizorii Cris-ti Puiu [i Stere Gulea, André deMargerie (directorul Departamen-tului de Rela]ii Interna]ionale alteleviziunii ARTE France) [i Trea-sa O Brien (festival producer andprogrammer pentru Open CityLondon Documentary Festival) adecis ca Premiul Aristoteles s\ fie`mp\r]it ex aequo `ntre The Doge sPalace [i The Bed Is Broken. A e-xistat [i un juriu al presei, din

care au f\cut parte Sebastian Edu-ard (Jurnalul Na]ional), Gabrie-la Lupu (România Liber\) [i GrigBute (Ca]avencii).

Atelierul a fost sus]inut `n a-cest an de ARTE [i CNC, benefici-ind de sprijinul iStyle Bucharest[i AVIS Rent a Car. Pentru DanNu]u a contat mult `ncurajareavenit\ de la ARTE France prindirectorul Departamentului deRela]ii Interna]ionale, `ntr-un mo-ment c`nd se `ntreba dac\ n-ar fimai bine s\ stea un an pe tu[\. An-dré de Margerie a fost primul ca-re a insistat s\ nu `ntrerupem ,spune Dan Nu]u, care deja a fostasigurat c\ ARTE France se vaimplica financiar [i la anul. Spriji-nul ICR a fost zdruncinat de cutre-murul prin care a trecut institu-]ia ( am aflat acum cinci zile c\ICR nu mai poate da premiul de2.000 de euro promis, `n condi]iile`n care nu are nici bani de sala-rii ), dar nici acest impedimentnu a atentat la succesul edi]iei.

Ursul a zis pas

{i vremea a fost cu noi. Numaiieri, la premiere, a fost un pic deploaie. Merele s`nt `nc\ `n copaci,[i prunele, [i perele , a mai ad\ugatDan Nu]u. Leg\tura cu natura nu

e o simpl\ figur\ de stil. Caza]i [i ̀ nacest an la Pensiunea C\lin, `n mij-locul unui decor superb, cursan]iiau avut la dispozi]ie destul de multspa]iu ca s\ caute subiecte pentrufilmele lor. ~n primii ani, Aristote-les s-a ]inut l`ng\ Sibiu, iar acume la al treilea an `n Suceava, dar su-biecte `nc\ se mai g\sesc, spuneAnca Romanescu, m`na dreapt\ alui Dan Nu]u. Ea a f\cut rost de ocamer\ de filmat superperforman-t\, de m\rimea unui aparat foto,pe care echipa lui Tudor Botezatua ag\]at-o de g`tul unuia dintreactori, un ciob\nesc de la st`na un-de au filmat dOGS. Cei trei mem-bri ai echipei au petrecut c`tevanop]i prin preajm\, sper`nd c\ vaap\rea ursul [i c\ vor reu[i o fil-mare inedit\, dar de-abia dup\ ceau desf\cut camera de la g`tul dul\-ului [i au plecat acas\ a ap\rut [iursul. Motiva]ia punctului de vede-re al cìnelui st\ `n dorin]a lui Tu-dor Botezatu de a-[i ̀ nvinge frica decìni, cunosc`ndu-i mai bine (consi-der`nd c\ frica de ur[i nu trece nici-odat\). Dac\ via]a dul\ilor nu s-aschimbat prin apari]ia echipei defilmare, visul frizerului din Vamade a pleca de acas\ a prins aripi oda-t\ ce a fost `ntrebat dac\ nu dore[-te s\ apar\ `ntr-un film. Mai multedespre filme data viitoare.

8 » actualitate

Aristoteles a ratat ursul,nu [i hribii cu sm`nt`n\A [aptea edi]ie aatelierului de filmdocumentar Aristoteles a fost `n acest an mairestr`ns\, dar, cu toat\criza, doamna Iuliana de laPensiunea C\lin din Vama,jude]ul Suceava, tot [i-ar\sf\]at oaspe]ii cudelicatese gen hribi cusm`nt`n\. „Anul trecut amavut 190.000 de eurobuget, anul \sta 63.000 deeuro, a[a c\ am t\iat dintot – [i din m`ncare, [i dinstuden]i, [i nu am maiadus exper]i”, spune DanNu]u, pe care pasiuneapentru cinema l-atransformat din actorulunei genera]ii `ntr-undescoperitor de talente.

Unul dintre actorii principali din dOGS, `n regia lui Tudor Botezatu

Echipa dOGS pe teren

Georgel Costi]\

Povestea c\r]ii Joseph Anton. Me-morii are dou\ momente ini]iale,primul este dat de romanul Verse-tele satanice, iar al doilea este celdin seara de 14 februarie 1989. Par-c\ ne imagin\m o scen\ de film `ncare un scriitor este sunat de c\treun jurnalist [i afl\ c\ a fost con-damnat la moarte. De aici, ac]iunearomanului, c\ci este un roman scrisla persoana a treia, ̀ n ciuda titlului,`ncepe s\ arate via]a lui Salman Ru-shdie timp de un deceniu `n care astat ascuns pentru a nu fi pus\ `naplicare fatwa, ordinul religios e-mis de ayatollahul iranian Khome-ini. Titlul c\r]ii este dat de prenu-mele scriitorilor Conrad [i Cehov,un nume folosit de Rushdie c`t s-aascuns de fundamentali[ti, o pe-rioad\ `n care a schimbat al\turide g\rzile de corp vreo 30 de locuin-]e [i localit\]i. Toat\ opera]iunea acostat, dup\ anumite estim\ri, `njur de 11 milioane de lire sterline ,explic\ Cezar Paul-B\descu. O pe-rioad\ `n care nu era fizic singur,nu exista acea stare de izolare, ci,mai degrab\, sim]ea invadarea in-timit\]ii, iar pe l`ng\ acest lucruexista [i lipsa spontaneit\]ii; da-c\ dorea s\ mearg\ la plimbare, tre-buia s\ anun]e g\rzile [i mai t`rziuputea s\ mearg\, dar atunci disp\-rea dispozi]ia necesar\.

Coinciden]a [i momentuloportun

Aceast\ apari]ie editorial\ puteaevita controversa, dar clipul anti-islam Inocen]a musulmanilorpostat pe YouTube acum c`teva s\p-t\m`ni de pe un cont american a st`r-nit reac]ii ce au dus la proteste nu-meroase `n r`ndul ]\rilor musul-mane [i chiar la uciderea a patruoficiali ai SUA. ~n siajul acestorevenimente, numele lui Salman Rush-die nu putea fi evitat. Funda]ia 15Khordad, cea care `n 1989 a pusrecompensa pe capul autorului, a

crescut acum suma promis\, justi-ficarea fiind c\, dac\ s-ar fi aplicatfatwa `n cazul lui Salman Rushdie,nu s-ar fi ajuns la blasfemiereamusulmanilor [i a lui Mahomed.

Ordinul de a-l ucide pe Rushdiea fost dat pentru a smulge r\d\ci-nile conspira]iei antiislamice [iar fi foarte nimerit ca apostatul s\fie executat chiar ̀ n acest moment ,a anun]at Hassan Sanei, [eful fun-da]iei. Dar Salman Rushdie a tre-cut peste frica de a fi asasinat [iconsider\ c\ acesta e doar un pre-ot din Iran care caut\ s\ apar\ la[tiri [i a explicat c\ terorismuleste arta fricii. Po]i s\ `l `nfr`ngidoar hot\r`nd s\ nu `]i fie fric\ .

~ntr-un interviu acordat recentagen]iei Mediafax [i reconfirmatapoi lui Marius Constantinescu,Salman Rushdie a spus c\ scriuaceast\ carte `n speran]a c\ ni-meni nu m\ va `ntreba `nc\ o dat\despre ace[ti zece ani de fatwa [ide tot ce `nseamn\ ei . ~n explica]ialui merge mai departe [i spune c\`n perioada `n care toat\ situa]iase apropia de final, oamenii `l sf\-tuiau s\ scrie o carte despre acestlucru, dar nu s-a sim]it suficientde deta[at de cele tr\ite [i existaposibilitatea s\ rezulte o scriitur\emo]ional\. Totu[i, `n urm\ cudoi ani, m-am g`ndit s\ las deci-zia asta `n voia instinctului artis-tic [i s\ cred c\ momentul potrivitva veni c`nd ceva din mine `mi vaspune s\ scriu asta. A[a s-a [i `n-t`mplat. Am terminat romanul Lu-ka [i Focul Vie]ii, nu aveam ideeaunui nou roman `n minte, lucramla filmul Copiii din miez de noapte[i atunci m-am g`ndit: «Poate c\ etimpul... poate c\ am c\p\tat des-tul\ deta[are, poate c\ am scrisdestule c\r]i [i am tr\it destule lu-cruri `nc`t s\ m\ pot uita `napoi [is\ reflectez asupra lucrurilor cares-au `nt`mplat». Cam a[a a fost. Amvrut s\ stabilesc tonul c\r]ii. Nuam vrut ca stilul s\ fie excesiv deemo]ional. Am vrut o carte cu un ton

egal, cu o voce moderat\, calm\. {itocmai de asta cred c\, dac\ m-a[ fiapucat cu doi ani `nainte de mo-mentul efectiv `n care am `nceputs\ scriu cartea, ar fi fost prea de-vreme. Nu eram acolo `nc\... .

Romanul pentru care aumurit oameni

Considerat\ a fi printre cele mai im-portante c\r]i lansate anul acesta,Joseph Anton. Memorii este v\zut\de Radu Paraschivescu drept cevacare nu seam\n\ cu nimic [i Rush-die are calitatea de a nu sem\na cuel `nsu[i `n momentul `n carescrie o nou\ carte; nu seam\n\ cuSeduc\toare din Floren]a sau cuRu[inea sau cu Copiii din miez denoapte. Dar nu e doar o carte, esteun ecou al unei forme pe care amauzit-o c`ndva, `n urm\ cu c`]ivaani, [i pe care nu `ncetez s\ o repetde c`te ori am ocazia, «violen]a estevorba de duh a analfabe]ilor». Esteo vorb\ spus\ de Dan Ryan, care re-zum\ bine instinctele de killer din]ara aceasta `n form\ de reactornuclear care este Iranul actual .

Editori [i traduc\tori au avut desuferit de pe urma interac]iunii cuopera lui Salman Rushdie: editorulnorvegian a fost ̀ mpu[cat, traduc\-torul japonez a fost `njunghiat [i o-mor`t, traduc\torul italian a fostr\nit `ntr-un atentat [i, tot `n urmaunui atentat, de aceast\ dat\ `n-dreptat `mpotriva traduc\toruluiturc (care a sc\pat cu via]\), aumurit 37 de persoane.

A[adar, publicarea romanuluiVersetele satanice era `n continua-re ceva `ndr\zne] [i totodat\ normalpentru Editura Polirom, care areseria de autor [i numai volumul

acesta nu era lansat p`n\ ̀ n anul 2007,dar a fost evitat\ o campanie de mar-keting. Cu toate acestea, directoruleditorial al Polirom, Bogdan-Ale-xandru St\nescu, a explicat c\ nuam [tiut c\ apari]ia lui coincide cuo s\rb\toare musulman\, am aflata doua zi. Din a treia zi au `nceputs\ curg\ mailurile de amenin]are

cu moartea, care au curs de-alungul s\rb\torilor de iarn\, cuacela[i subiect «WE KILL YOU».Ce urma nu [tiu, pentru c\ era `narab\. Am depistat c\ era un ser-ver din Iran, n-am reu[it s\ facemnimic cu SRI-ul, `n schimb, de a-tunci primesc [tiri despre stareavremii din Teheran .


actualitate « 9


Pe 18 septembrie a fost lansat\ pe plan mondial carteaJoseph Anton. Memorii, scris\ de Salman Rushdie; `nRomânia, apari]ia editorial\ a avut loc `n aceea[i dat\ laEditura Polirom, iar la o s\pt\m`n\ distan]\, a fostorganizat\ conferin]a de la Libr\ria „Adev\rul“ dinBucure[ti, la care au participat scriitorii RaduParaschivescu [i Cezar Paul-B\descu, jurnalistul MariusConstantinescu, directorul editorial al Polirom,Bogdan-Alexandru St\nescu, [i cititorii de carte.

Radu Paraschivescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Marius Constantinescu [i Cezar Paul-B\descu

Salman Rushdie a`nvins terorismul


10 » carte

Florin Irimia

Doi membri ai familiei Parham,tat\l [i fiul s\u mai mare, adoles-centul Billy, pornesc `n c\utareaei. Scopul lor este s-o prind\ (`n cap-can\) [i apoi s-o omoare. Nu e pri-ma oar\ c`nd tat\l pune capcane,e prima oar\ c`nd un animal ì re-zist\ at`t de mult. Lupoaica e [irea-t\, agil\, deschide capcanele, darnu se las\ prins\. Un timp. P`n\ laurm\, ce animal poate s\-i rezis-te omului c`nd acesta `[i pune `n

minte ceva? Ghinionul lupoaiceie c\ Billy nu e `nso]it [i de tat\ `nmomentul captur\rii. Ghinionulei e c\ b\iatul nu se-ndur\ s-o `m-pu[te. Un glon] `n cap i-ar fi scutitpe am`ndoi de foarte mult\ suferin-]\. Dar b\iatul nu [tie ce-l a[teapt\,el ar prefera mai degrab\ s-o du-c\ `napoi de unde a venit, adic\`n Mexic. Nu e un drum scurt, nue un drum lipsit de primejdii. Darb\iatul e t`n\r [i are impresia c\lumea e un loc bun, plin de compa-siune. Un loc unde, dac\ `]i pui `ng`nd s\ duci o lupoaic\ din Hidalgo`napoi `n mun]ii din care a venit,nimeni nu va avea nimic de comen-tat. Sau, dac\ va comenta, cel pu]innu se va `mpotrivi. Ei bine, lucru-rile nu stau tocmai a[a.

Nu s`ntem `ntr-un romande Jack London

Dorin]ele oamenilor nu s`nt f\cu-te s\ fie duse la ̀ ndeplinire, mai alesatunci c`nd ele apar]in unui ado-lescent [i, mai presus de toate, c`ndse bazeaz\ pe bun\tate. Dorin]eleoamenilor care se bazeaz\ pe bu-n\tate s`nt din start sortite e[ecu-lui. Cel pu]in ̀ n partea asta de lume.B\iatul va reu[i s\ `mbl`nzeasc\lupoaica, s-o determine s\-l urme-ze f\r\ s\ apeleze la for]\, iar acestlucru o va costa via]a. Punct. Nu s`n-tem ̀ ntr-un roman de Jack London.Prima lec]ie pe care o prime[te

Billy ar suna cam a[a: [i cel maiferoce [i mai crud animal nu poa-te fi mai pervers dec`t omul. Cruzi-mea animalului e justificat\ deinstincte, a omului e motivat\ doarde distrac]ie [i bani.

R\mas f\r\ lupoaic\, traumatizat`n urma violen]ei la care a trebuits\ asiste, Billy h\l\duie[te prin]inuturi ostile, `napoi c\tre cas\.C`nd, `n cele din urm\, ajunge aco-lo de unde a plecat, constat\ cu groa-z\ c\ p\rin]ii s\i au fost omor`]i,casa pr\dat\, caii fura]i, iar Boyd,fratele s\u mai mic, a disp\rut. E unfel de pedeaps\ a destinului, am pu-tea crede la prima vedere, pentrufaptul de a-i fi cauzat lupoaicei at`-ta suferin]\ inutil\, dar naratorulne taie orice av`nt interpretativ. Nue vorba de nici o r\zbunare la mij-loc, e pur [i simplu felul `n care sederuleaz\ via]a `n acest col] de lu-me, b`ntuit de bandidos [i duhurirele. E, dac\ vre]i, specificul locu-lui, the lay of the land. A[a c\ Billye for]at s\ plece din nou la drum, deast\ dat\ `n c\utarea fratelui, [iplec`nd va avea [ansa de a se `nt`l-ni, din nou, cu tot felul de oameni,eroii sau rata]ii meleagurilor pecare le str\bate. To]i au c`te o po-veste de spus pe care b\iatul o as-cult\ [i de la to]i ar trebui s\ `nve-]e ceva. ~n primul r`nd, c\ nu exist\dreptate, ci doar perspective [i c\uneori r\ul e at`t de banal, at`t deu[or de s\v`r[it, `nc`t cei ce-l s\-v`r[esc nici nu-[i mai dau seamac\-i r\u. Iar dac\ [i-ar da, oricumnu le-ar p\sa. ~n al doilea r`nd, c\nu exist\ Dumnezeu dec`t cel mult`n capul oamenilor credincio[i [ic\ acela[i lucru se poate spune [idespre Diavol. C\ tot ce exist\ e un

fel de impuls care-i m`n\ pe oa-meni, impulsul de a tr\i, [i tr\ind,de a face bine sau r\u, independentde existen]a sau non-existen]a unuiDumnezeu. {i c\ impulsul de a fa-ce r\u e mai puternic dec`t cel dea face bine. {i c\ tocmai de aceea emai mult r\u `n lume dec`t bine,dar c\ asta nu-nseamn\ nimic.Totu[i, nu stric\ s\ fii vigilent.

Marea trecere e doar olung\ medita]ie

~n cele din urm\, Billy `l va g\si peBoyd, dar `n loc s\ se-ntoarc\ aca-s\, cei doi aleg s\ r\zbune moarteap\rin]ilor [i s\-[i recupereze caii.~ntr-un western clasic, ei ar fi re-u[it acest lucru. Dar romanul luiMcCarthy nu-i un western clasic.Nu e nici m\car un western. La felcum Drumul nu e o distopie posta-pocaliptic\. Marea trecere e doar olung\ medita]ie. O filozofie desprevia]\ [i moarte, despre cum trecidintr-una `n alta [i ce se `nt`mpl\p`n\ atunci, scris\ `n cuvinte sim-ple pe care s\ le `n]eleag\ toat\ lu-mea. Via]a e oarb\, indiferent\,moartea o etern\ nefiin]\, un vidde nep\truns de care tuturor ne efric\. Poate de-aia s`ntem at`t decruzi unii cu al]ii, nu pentru c\ nee team\ de ce va urma, ci de faptulc\ nu va mai urma nimic. ~n oricecaz, credin]a, umbra lui Dumnezeupe p\m`nt, este direct propor]iona-l\ cu amploarea cruzimii. A cruzi-mii [i a durerii cauzate de aceasta.Bildungsromanul se termin\ cuBilly alung`nd cu furie un cìne c\-ruia via]a i-a jucat o fest\ nenoro-cit\. La-nceputul c\r]ii n-ar fi f\cutuna ca asta. Dar [i lui via]a i-a jucat

o fest\ nenorocit\. Are dou\zeci [iceva de ani [i tot ce a v\zut p`n\acum e o mare de violen]\ gratu-it\. Regret\ c\ a lovit cìnele, darcum [i el a `ncasat o gr\mad\ delovituri, a ajuns s\ se exprime `nlimbajul pe care-l cunoa[te cel maibine. Lucrul acesta ̀ l face s\ pl`ng\,dar nu pentru foarte mult timp.

Experien]a lecturii unui romande McCarthy e `ntotdeauna r\sco-litoare. Lucruri care nu ar trebuis\ se `nt`mple se `nt`mpl\, oamenicare nu ar trebui s\ existe exist\,iar universului nu pare s\-i pese.McCarthy nu e primul ([i probabilnici ultimul) scriitor care ne spune as-ta, ̀ ns\ e poate cel mai conving\tor.

Cormac McCarthy, Marea trecere,traducere din limba englez\ [i note deClaudia As\n\chescu, colec]ia„Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, EdituraPolirom, 2012, carte disponibil\ [i `nedi]ie digital\.

New Mexico, anii ’30, undeva la grani]a dintre StateleUnite [i Mexic. O lupoaic\ solitar\ a fost z\rit\ de maimul]i localnici, b`ntuind prin apropierea fermelor, apoiau `nceput s\ dispar\ vi]ei, c`]iva miei [i, ocazional,chiar c`te o juninc\ mai mare.

It’s nothing personal

Lucian Dan Teodorovici, u-nul dintre cei mai aprecia]iscriitori din noua genera]ie,va sus]ine un turneu literar`n Sardinia, la invita]ia E-diturii Aisara, `n perioada29 septembrie-5 octombrie2012. Va fi un adev\rat turde for]\, dat fiind c\ turne-ul `ncepe `n nordul Sardi-niei, continu\ `n centrul ei[i se `ncheie `n sud. Auto-rul va avea zilnic `nt`lniricu cititorii italieni, `n [aptelocalit\]i din celebra regiune

italian\: Sassari, Pozzo-maggiore, Nuoro, Neoneli,Samugheo, Cagliari [i Isili.

De altfel, Lucian DanTeodorovici nu se afl\ laprima sa vizit\ `n Italia, elfiind reprezentantul Ro-mâniei la prestigiosul Fes-tival de literatur\ al Sardi-niei, edi]ia 2011.

De asemenea, tot `n 2011,autorul a fost invitat la unuldintre cele mai importante[i mai a[teptate evenimenteculturale din Italia, Festivalul

de literatur\ de la Mantova(7-11 septembrie).

Lui Lucian Dan Teodoro-vici i-au ap\rut `n italian\,la Editura Aisara, `n tradu-cerea Ilenei M. Pop, dou\titluri: romanul Circul nostruv\ prezint\: (colec]ia Ego ,2002; edi]ia a II-a, colec]ia

Ego. Proz\ , 2007; La castadei suicidi, 2011) [i volumulde povestiri Celelalte po-ve[ti de dragoste (Polirom,2009; Un altro giro, sciama-no, 2011).

7 zile, 7 localit\]i, 7 `nt`lniri cu cititorii italieni:

Lucian Dan Teodorovici pleac\ `ntr-unturneu literar prin Sardinia

Bogdan-Alexandru St\nescu

Eu am avut senza]ia acelei `nt`l-niri cu George Serediuc `n pagini-le Dilemei Vechi: e vorba despreun poem din care, fantomatic, mi-as\rit `n ochi o ultim\ strof\. S\zicem c\ nu era, obiectiv vorbind,momentul `n care s\ m\ pot opripentru a s\pa [i a analiza aceast\epifanie. A r\mas un sentiment ne-definit, amintirea unei clipe ̀ n ca-re tot nisipul scurs din clepsidr\a r\mas suspendat, a tras dup\ elo oprire a mecanismelor vie]ii.Mi-am promis c\ o s\ revin la au-tor, cu prima ocazie.

Soarele mecanic e un organismhr\nit de [ase cicluri, pe care lesimt ordonate cronologic. Primuldintre ele, ~nt`mpl\ri care se uit\greu , e, a[a cum ì spune [i titlul,o privire `napoi, spre bornele uneiexisten]e dep\[ite . Problema, `n-s\, `n poezie, cu biografismul estec\, dac\ nu reu[e[ti s\-l transformi`ntr-un Ce [i Cum universal, care s\trezeasc\ acelea[i emo]ii `ntr-un,s\ zicem, grup de cititori, va r\m`-ne cea mai facil\ metod\ poetic\.Dac\ ceea ce spui are ca atu sin-ceritatea [i o eventual\, cum spu-neam, emo]ie, aflat\ doar `n emi-]\tor, va fi o comunicare `nchis\.Iar singura metod\ de a face ac-cesibil\ experien]a personal\ [ialtuia este obiectivarea. Ceea ceGeorge Serediuc nu reu[e[te ̀ n pri-mul ciclu al volumului. ~n primulr`nd, remarc, negativ, insisten]acu care pune accent pe Eu (OK, unEu poetic) [i pe impactul pe careexterioritatea `l are asupra aces-tui Eu.

Descrierea boemei cereenorme precau]ii

A[adar, ca lucrurile s\ fie clare, se`ncepe cu definirea acestui Eu:eu nu s`nt puternic./ doar c\ m\ tre-

zesc mai devreme/ [i ̀ mi ascund c`r-jele `n lift./ c`nd se deschid u[ile/ar\t c\ am g\sit un motiv/ pentrucare s\ `mi `ncal] ghetele bune//[i s\ le port . ~nscrierea unui eufragil `n cercul larg al lumii ame-nin]\toare e f\cut\ declarativ [i,ca s\ revenim la titlul volumului,mecanic. Evident c\ dup\ definire

trebuie s\ urmeze exemplific\rile:aici, din nou, mecanismul drameinu este con]inut de poezie, ci vinedin exterior, adic\ universalul esteapropriat [i subiectivizat. Numaic\ prin acest procedeu `[i pierde`nc\rc\tura simbolic\ [i nu maisemnific\ poetic. Cele dou\ dramear fi un accident de ma[in\ a c\ruivictim\ cade un prieten (Mihai)[i desp\r]irea de alt prieten, careface pasul spre maturitate. Bine-`n]eles c\ ambele pot fi exploatate(pentru c\ totul poate fi exploatat`n poezie), `ns\ aici vin anumitest`ng\cii poetice care `ntreruptransformarea evenimentului re-al ̀ n eveniment poetic: [i cafenea-ua s-a umplut cu/ bucuria din o-chii lui/ scaunele [i mesele s-autopit/ ̀ ntr-o ap\ dulce [i alb\ ; per`nd sticlele se lipesc de perete/ mise face r\u, lui i se face r\u/ iar de-midulcele `mi p\teaz\ c\ma[a .~n general, demidulcele din comer]trebuie ocolit.

{i nu m\ pot ab]ine s\ nu m\ o-presc asupra poemului care `nchi-de ciclul: b\ie]i buni: Alcoolul [op-te[te. Iar asta pentru c\ descriereaboemei, a factorului alcool, pe fili-era Baudelaire, Mure[an, Pop ce-re enorme precau]ii. Exist\ peri-colul de a c\dea `n banal, pericolpe care George Serediuc nu-l ocole[-te: mi-a[ dori s\ pot vedea cum setermin\ toat\ boema asta/ pe careo prelungim pahar cu pahar, viziu-ne/ cu previziune./ pentru noi,/ zi-ua `ncepe acolo unde se termin\sticla cu vin . Aici via]a se bea [imoartea se uit\, nu-i a[a?

Liantul aparen]elor este visul

Lucrurile se schimb\ oarecum o-dat\ cu ciclul Lebedele negre: Ma-nual de ̀ ntoarcere a timpului . In-tervine ceea ce ar fi trebuit s\ cal-ibreze [i poemele primului ciclu:stranietatea. Acum, ̀ ns\, e o proble-m\ [i cu stranietatea asta: exist\pericolul ca ea s\-[i piard\ efectulprin supralicitare [i prin supra-poetizare. Principiu economic, dealtfel. Poetul `ncepe, ca [i `n ci-clul anterior, prin definirea uni-versului [i a cadrului interior/ex-terior: acolo `n mijlocul ce]ii eracasa noastr\/ v\ruit\ cu at`t de

mult\ grij\. apoi a `nceput:// furtu-na de nisip m-a prins cu gura deschis\/`ncercam s\-]i spun c\ ai s\-milipse[ti/ vor veni frigurile [i eu n-os\ [tiu./ n-o s\ [tiu cum s\ m\ `n-c\lzesc de unul singur . Un poemde deschidere absolut OK: atmos-fer\, intensitate, cadru straniu, mis-ter. E s\dit\ s\m`n]a unei inten]iicare va `nchide cercul, adic\ vatrimite [i ea spre o traum\ real\,de ordin biografic. Cercul se `nchi-de, `ntr-adev\r, iar\[i declarativ,epistolar, o epistol\ trimis\ deopo-triv\ `n trecut [i `n moarte. P\c\-tuiesc iar\[i c`teva poeme prinmetaforizare excesiv\ [i prinapelarea insistent\ la biografie.E ocolit\ calea de mijloc, obiec-tivizarea: te-ai preg\tit de pleca-re cum nu se poate mai bine/ `nfiecare diminea]\ te g\seam `n-tins\ pe masa din buc\t\rie/ cape masa de opera]ie a[tept`nd lebe-dele negre/ din inima ta nu gusta`ns\ nimeni/ r\m`neai cu ea c\l-du]\ [i scurs\ de fericire .

Mi se confirm\ intui]ia ordo-n\rii cronologice [i a maturiz\riiurm\rite ca un drum sinuos, to-tu[i ascendent, pe harta volumu-lui: Visele lui Erwin aduce cusine obiectivarea pe care o a[tep-tam, nu neap\rat prin raportareala un Eu exterior, la un personaj, c`t[i prin introducerea unui fir pseu-do-narativ, prin complicarea ac-tului poetic. Identific\m acel Eupoetic cu un organ de cenzur\/ob-serva]ie care decupeaz\ visele (eintrodus [i un factor de fals\ obiec-tivare s`nt notate orele la carevisele s`nt capturate). Poemele de-vin u[or suprarealiste, se mai scu-tur\ de podoabele care `ncarc\primele dou\ cicluri: cu o [irete-nie amar\, somnul `l fug\rea/ peun drum de ]ar\/ oamenii se jucau

cu o ghilotin\/ se iubeau ̀ ntre ei cal\custele, acoperind soarele.// setrezise ̀ ntr-un t`rziu f\r\ s\ [tie undese afl\,/ f\r\ s\ [tie c\ num\r\toareainvers\ deja a `nceput./ c`teodat\ne lini[tim c\ totul a fost doar unvis/ asta nu schimb\ cu nimic reali-tatea/doar o ascunde `n pern\ .(semnul unei absen]e [0.11 AM])

T\cerea din insectar , al patru-lea ciclu al volumului, continu\ dru-mul deschis de cel anterior, `nsensul sond\rii acelui suprarealism,care aici tinde `ns\ spre metod\,se transform\, mecanic, `ntr-unangrenaj tiranic. Reapare decla-rativul (declamativul), care vines\ puncteze, cu aerul s\u fals so-bru [i sensibil, `n hainele de gal\ale unei concluzii... cam ce a vruts\ spun\ poetul. Poemele constru-iesc analogii `ntre cele dou\ apo-calipse: cea intim\ [i cea exterioa-r\, visat\ [i notat\: o umbr\ zgo-motoas\/ mereu deschide u[a/`n\untru dau buzna stabilopozii/nu mai e mult [i ora[ul se va pr\-bu[i/ sub propria greutate . Li-antul dintre cele dou\ aparen]eeste visul, mai exact momentul ime-diat urm\tor trezirii, c`nd materiaoniric\ ̀ nc\ stagneaz\ pe trup. Re-marc aici Lichenii [i de diminea]\,mai mult pentru inten]ie. Iar\[iapar versuri care stric\ [i [ubre-zesc `ntreaga construc]ie. GeorgeSerediuc are tendin]a de a spuneprea mult, de a nuan]a, de a cro[e-ta, nu are `ncredere `n capacitateaanalitic\ a unui eventual cititor.De aici [i senza]ia c\ [i-a `nc\rcatprea mult poemele cu imagini. Deexemplu: trupul meu/ e un instru-ment de m\surare a timpului/ ecel mai lung vis de p`n\ acum/ [i sevede ca o explozie `n cer . Ideea eexcelent\, dar senza]ia mea e c\din aceste patru versuri ar fi pututie[i dou\ foarte bune. A[a, am im-presia c\ strofa a ajuns pe un patal lui Procust [i a fost lungit\ ar-tificial. Reapare acel Eu despotic:Eu s`nt, trupul meu este, am un sto-mac gol, port `n mine o boal\ tran-sparent\ etc. Mi-a pl\cut Lessons ofdarkness, poemul visat dup\ docu-mentarul lui Herzog: un exerci]iuekphrastic f\cut ca la carte, de un-de se decupeaz\ [i motivul soare-lui mecanic, al tiraniei timpului.Aici, cu economie de mijloace [i

de cuvinte: Ce mecanism/ poatefi mai frumos/ dec`t cel care nuscoate/ un sunet/ dar te ̀ mb\tr`ne[-te chiar [i pe `ntuneric? .

S`nt c`teva versuri care se des-prind dintr-un verbiaj de multe orisup\r\tor, dintr-o p\dure de defi-ni]ii care, la o lectur\ cap-coad\ avolumului, `]i r\m`n `n minte, darnu datorit\ vreunei calit\]i, cipentru c\ deranjeaz\.

Un debut inegal

Dezvelirea soarelui mecaniceste cel mai bun ciclu al volumului.De[i nu se leap\d\ de biografism[i de plasarea sup\r\toare a Eului`n centrul oric\rei viziuni, poetulreu[e[te s\ `nchege o lume sc\lda-t\ de lumina amintirii [i filtrat\ deg`ndirea poetic\. A[ cita `ntregulpoeme letale, dar deja nu-mi maiajunge spa]iul. La fel, R\zbunarea:fotografie, Soarele mecanic [i po-emul urm\tor. Aici se percepe de-ja capacitatea de sintez\ inefabil\,se simte lucrul pe poem (chiar da-c\ acest lucru este unul care prece-d\ scrierea [i `nseamn\ doar asi-milarea de emo]ii, de imagini, delumini [i umbre).

Din nefericire, ~ntoarcerea `ndragoste: Matilda , ciclu ce ̀ ncheievolumul de versuri, este o ̀ ntoarce-re, `ntr-adev\r, `ns\ `n plan simbo-lic, un regres `n stadiul pre-Soare.Revine verbiajul, revin emo]iile a-runcate pe h`rtie, explicitarea inu-til\, exuberan]a prost ascuns\. Seautoafirm\ acel Eu ie[it din prea-plinul iubirii, de data asta.

Debutul lui George Serediuc es-te unul inegal. Am g\sit `n tot vo-lumul [apte sau opt poeme cares\-mi plac\ ̀ n ̀ ntregime, ̀ ns\ o mul-]ime de imagini, de versuri foartebune, aruncate `n cazanul clocoti-tor al unei c\r]i care vrea s\ spun\prea mult. Cred c\, dac\ ar fi am`-nat pu]in acest debut, dac\ ar ficonstruit totul pornind de la ciclulSoarelui gol, t`n\rul poet ar fi pututda un volum excep]ional. ~n oricecaz, un poet care trebuie urm\rit.

P.S. N-am mai scris o cronic\ de10.000 de semne de c`]iva ani. {iasta spune ceva despre volum,nu-i a[a?

George Serediuc, Soarele mecanic,Editura Herg Benet, 2011


carte « 11

Demidulce[i mecanicNu pot uita cuvintele lui Lucian Raicu, aventura lui `nc\utarea unei defini]ii (aproximative, prin naturaobiectului) a epifaniei literare, sor\ bun\ a celeijoyceene: e nevoie ca cel pu]in trei condi]ii s\ fie`ndeplinite simultan. E nevoie s\ te afli sub influen]aunei lecturi cutremur\toare, e nevoie de o anumit\atmosfer\ [i de o `nt`lnire providen]ial\.

» George Serediuc aretendin]a de a spuneprea mult, de a nuan]a,de a cro[eta, nu are`ncredere `n capacitateaanalitic\ a unui eventualcititor. De aici [isenza]ia c\ [i-a `nc\rcatprea mult poemele cuimagini.


12 » avanpremier\

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulCabaretul cuvintelor.Exerci]ii de muzicalitatepur\ pentru actoriidebutan]i, de MateiVi[niec, care va ap\rea `ncur`nd la Editura CarteaRom=neasc\.

– Fragment –

Gur\ [i limb\Cuv`ntul gur\ are un dinte otr\-vit `mpotriva cuv`ntului limb\.Ceea ce se vede cu ochiul liber.

Gurile rele spun c\ totul a pornitde la o simpl\ poveste de lips\ despa]iu, de prea mare proximitate ̀ n-tre cei doi. Ambii s`nt obliga]i s\-[i`mpart\ una [i aceea[i `nc\peref\r\ lumin\ natural\. {i iat\ c\ nuse mai suport\. {i cum ̀ n lumea as-ta ve[tile circul\ u[or din gur\ `ngur\, iar pere]ii au urechi, iat\ c\s-a aflat totul.

~nceteaz\ s\ te mai lipe[ti a[ade mine, puf\ie cuv`ntul gur\.

Hai nu mai f\ pe mironosi]a,spune cuv`ntul limb\.

Ce monument al lipsei de senspo]i s\ fii, `mi vine s\ te vomit, tesimt ca [i cum a[ avea un p\r pelimb\, url\ cuv`ntul gur\.

Cuv`ntul limb\ r\m`ne cu gu-ra c\scat\ `n fa]a acestui acces de

violen]\. Dar nici nu `n]elege s\-[i pun\ frù gurii:

Tac\-]i fleanca, destr\b\lato!Chiar [i o gur\ de canal, chiar [i ogur\ de metrou sau de aerisire arfi mai simpatic\ `n calitate de co-locatar dec`t tine.

De fapt, aceasta este marea lorproblem\, lipsa de intimitate, lipsade marj\ de manevr\ personal\.

Cuv`ntul gur\ este destul decasnic, ì place s\ t`nd\leasc\ `n in-terior [i se amuz\ etal`ndu-[i pestetot colec]ia de papile gustative. ~nfa]a acestei forme de narcisism, cu-v`ntul limb\ ì repro[eaz\ cuv`ntu-lui gur\ lipsa de gust. Ceea ce `l fa-ce pe cuv`ntul gur\ s\ vad\ ro[ude furie [i s\-l trateze pe cuv`ntullimb\ drept limb\ de lemn .

Vecin\tatea lor a devenit unt\mb\l\u care-]i ia piuitul.

S\ nu te mai prind c\ te atingide cerul meu, strig\ cuv`ntul gur\,mai-mai s\-[i verse pl\m`nii.

Vezi c\-]i miroase gura, chi-cote[te cuv`ntul limb\.

Ah, ce mult mi-a[ dori s\ fiimort, suspin\ cuv`ntul gur\. Mortca limbile moarte.

Ah, dac\ a[ putea s\ fiu surd.S\ nu-]i mai aud turuitul m\cartimp de o secund\... Dac\ a[ pu-tea s\ fiu singur m\car un minut,[tii ce-a[ face? `ntreab\ cuv`ntullimb\.

Nu, da `mi st\ pe limb\, r\s-punde cuv`ntul gur\.

~ntoarcereC`nd plec `n c\l\torie, iau cu mine`n valiz\ un singur cuv`nt: cuv`n-tul `ntoarcere.

C`nd te v\d plec`nd, ̀ ]i strecor peascuns `n buzunarul mantoului unsingur cuv`nt: cuv`ntul `ntoarcere.

C`nd cineva, pe strad\, `mi ceres\-i ar\t vreo direc]ie, deschid pal-ma [i-i ofer un singur cuv`nt: cu-v`ntul `ntoarcere.

C`nd cuv`ntul via]\ `ncepe s\-[ir`d\ de mine, ì smulg din carca-sa plin\ de ]epi un singur cuv`nt:cuv`ntul `ntoarcere.

C`nd revenim `mpreun\ acas\dup\ o lung\ c\l\torie, las s\ aler-ge nebune[te `naintea mea un sin-gur cuv`nt: cuv`ntul `ntoarcere.

De ce nu po]i s\ tr\ie[ti f\r\mine? m\ `ntreab\ c`teodat\ cu-v`ntul `ntoarcere.

Nu [tiu, ̀ i r\spund. Pur [i sim-plu nu pot tr\i f\r\ `ntoarcere.

C`nd te `ntorci tu [i `mi spuim-am `ntors , nu pe tine te s\-

rut imediat, s\rut `naintea ta cu-v`ntul `ntoarcere.

C`nd s`nt `ntrebat dar te `n-torci din c`nd ̀ n c`nd s\-]i vezi p\-rin]ii? , spun da, este singurul locunde cre[te cuv`ntul `ntoarcere .

Mi se `nt`mpl\ s\ fiu uneori, pezi de ploaie, singur `ntr-o cafenea.S`nt la a treia cafea lung\, cu pri-virile aspirate de vid. Chelnerul,pu]in nelini[tit, se apropie de ma-sa mea:

Totul este `n regul\, domnu-le? ~mi permit s\ v\ `ntreb acestlucru pentru c\ s`nte]i ultimulmeu client [i trebuie s\ `nchid...

Da, da, ̀ i [optesc, a[tept doars\ revin\ cuv`ntul `ntoarcere, as-ta-i tot.

C`nd va fi s\ mor, `mi voi dasufletul `n schimbul unui singurcuv`nt: cuv`ntul `ntoarcere.

R\uCe mil\ `mi este de cuv`ntul r\u!Tot ce face el este r\u v\zut. Ime-diat ce iese din cas\ [i `ncepe s\se plimbe pe str\zile ora[ului, lu-mea `l prive[te cu un ochi r\uvoi-tor, de parc\ ar fi r\u famat. Cumdeschide gura ca s\ salute un altcuv`nt [i s\ lege [i el o conversa]iecu cineva, i se repro[eaz\ c\ are in-ten]ii rele.

{i totu[i, el nu vorbe[te de r\upe nimeni... Nici nu se ]ine de re-le. Doar c\ se simte din c`nd ̀ n c`ndr\u `n propria sa piele, ceea ce debine, de r\u o recunoa[te. {i le spu-ne celorlalte cuvinte: din cauz\ der\u de mine `nsumi s`nt [i r\ut\-cios cu voi.

Este adev\rat c\ ori de c`te oricuv`ntul r\u se leag\ de un alt cu-v`nt, se produce o r\utate. Nicioda-t\ nu reu[e[te s\ comunice efectivcu cineva. {i cu toate acestea, elnu dore[te r\ul nim\nui. Iar une-ori `[i face s`nge r\u c`nd altorale merge r\u. Imediat ce se apropiede cineva, un fel de energie ma-lefic\ eman\ totu[i din cuv`ntulr\u. Tuturor celor care stau preamult de vorb\ cu cuv`ntul r\u lise face r\u la un moment dat.

{i mai e ceva, cuv`ntul r\u este[i pu]in complexat. ~n ciuda om-niprezen]ei sale, el se consider\pu]in prea scurt, prea sec la nive-lul sonorit\]ii, v\duvit de muzi-calitate... Ah, spune el, uite la cu-v`ntul redundan]\, ce muzica-litate interioar\, c`t\ bog\]ie desilabe, ai spune c\ e o minge deping-pong nou-nou]\ care tot sa-re pe o mas\.

F\r\ `ndoial\, cuv`ntul r\u esteconsiderat un soi r\u sau o poa-m\ rea. Mai ales din cauza carac-terului s\u lipicios. C`nd te `ncru-ci[ezi cu el pe strad\, e capabil s\sar\ pe tine, s\ se multiplice [i s\se ]in\ scai de celelalte cuvinte cucare te plimbi: de cuv`ntul s`nge,de cuv`ntul p\rere, de cuv`ntul ini-m\, de cuv`ntul moarte. De aici [iexpresiile a-]i face s`nge r\u sau

cu p\rere de r\u sau a muritde inim\ rea sau mi-e r\u de mor .Culmea este c\ uneori cuv`ntul r\use lipe[te [i de cuv`ntul bun, [i a-tunci spunem r\u cu r\u, darmai r\u f\r\ r\u .

Da, cuv`ntul r\u este foarte mo-bil, neobosit, foarte curios, un cu-v`nt care scotoce[te peste tot, des-chide toate por]ile... {i-i place foar-te mult [i s\ c\l\toreasc\... ~i places\ traverseze m\rile [i oceanele,ceea ce a dat expresia r\u de ma-re . ~i plac `ns\ [i mun]ii, unde nuare niciodat\ r\u de `n\l]ime .

Cuv`ntul r\u este un celibatar`nr\it, de[i e r\u de musc\. Celmai mult `[i dore[te s\-[i g\seas-c\ un partener metafizic durabil,eventual s\ tr\iasc\ `n armoniecu contrarul s\u, de exemplu, cucuv`ntul bine.

Am putea tr\i `n simbioz\,ca ziua cu noaptea, ca marea cucerul, ca via]a cu moartea, spunecuv`ntul r\u c`nd d\ de bine.

Lumea cea rea spune c\ `mpe-recherea lor este imposibil\, chiarde r\u augur. P`n\ [i `ntre cuv`n-tul destul [i cuv`ntul `nc\ re-la]iile par mai naturale dec`t`ntre r\u [i bine. {i totu[i, `ntre

r\u [i bine atrac]ia este mult preaputernic\.

Las\ c\ o scoatem noi la ca-p\t, spune cuv`ntul r\u ori de c`teori pleac\ la drum cu cuv`ntul bine.M\car, de bine, de r\u, nu vom fisinguri.

Asta e, tot e bine c\ `ncerc\m,spune [i cuv`ntul bine. ~n via]\ tre-buie `ncercat imposibilul, nu e ni-mic r\u `n asta, dimpotriv\. Totr\ul spre bine.

Gramatic\Un fel de matroan\ care ne preg\-te[te tot felul de feluri de m`ncare,cu scopul de a ne hr\ni sporov\-iala c`t mai constructiv posibil. Alt-fel spus, misiunea ei este s\ ne fa-c\ de-ale gurii. Numai ea [tie `nce ordine se cer fierte legumele `nfraz\, unde trebuie strecurat\ c`teo virgul\ cu mirodenii [i `n ce mo-ment se cere stoars\ o propozi]iecu trei puncte `n coad\... Tot east\p`ne[te timpii (trecut, prezent,etcetera) c`nd e vorba de f\cut m`n-c\ruri sc\zute [i numai ea [tie cumse presar\ semnele de `ntrebare[i de exclama]ie peste bucate ca s\]i se topeasc\ u[or `n gur\...

~n republica noastr\ de cuvinte,tot ea este cea care ne a[az\ dup\ re-guli precise `n jurul mesei. {i tot eane aduce numeroasele feluri de m`n-care `ntr-o ordine savant\ dictat\mai degrab\ de rigori muzicaledec`t de preocup\ri logice.

S\rut-m`na pentru mas\, ìspunem noi, ne hr\ne[ti bine [i da-torit\ ]ie cuv`ntul devine cuv`n-tare. Tot ce ne m\run]e[ti, ne tai [ine toci are gust, `n ciuda unor con-jug\ri p\c\toase cum ar fi cu ver-bul a fi, care d\ uneori a fi fiind saude-ar fi fost s\ nu fie. S\ d\m ui-t\rii [i unele declin\ri, precum [idiversele cazuri de copii care ne dauco[maruri tot `ntreb`nd: cine? pecine? ce? cui? a, al, ai, ale cui?

Deci, matroana noastr\ estefooooarte mul]umit\ c`nd st\mfrumos la mas\ [i ne servim cumtrebuie de cu]it, de furculi]\ [i, maiales, c`nd vorbim f\r\ s\ facemfirimituri.

Din c`nd `n c`nd `ns\ se sup\r\pe domnii care vorbesc politic\ [ispun vrute [i nevrute, nu mestec\p`n\ la cap\t, fac promisiuni cu gu-ra plin\ [i r`gìe ̀ n loc s\ pun\ punct.

Ei bine, ast\zi m`nca]i f\r\mine, le spune matroana-grama-tic\ [i se `nchide la ea `n salatronului.

Nu [tiu de ce, dar discursurilepolitice le consider\ f\r\ gust,

AUTORUL

M-am n\scut `ntr-un ora[ care frem\ta de cuvinte [i de pove[ti.C`nd am deschis ochii, `n t`rgul R\d\u]ilor din Bucovina mea na-tal\, `n jurul meu se vorbea române[te, nem]e[te, `n ucrainean\sau `n idi[... Urechile mele au devenit imediat ni[te p`lnii imensecare captau tot: cuvintele misterioase ale p\rin]ilor, cuvintele[optite ale str\zii, cuvintele sfor\itoare ale s\rb\torilor oficiale.Pe la v`rsta de 7 sau 8 ani, la fel ca ucenicii parfumeuri, sim]eam `nn\ri aroma cuvintelor. Mai apoi am `nceput s\ m\ joc cu ele, ca [icum ar fi fost ni[te pietricele, ni[te globuri de cristal, ni[te mona-de. Am construit cu ele, la `nceput, mici castele, poezii [i poves-tioare. A[a am `n]eles esen]ialul, [i anume c\, `n ad`ncul lor, cu-vintele ascundeau paji[ti imense, oceane de libertate, limbaje ne-explorate. ~ntr-o bun\ zi, un cortegiu imens de cuvinte scrise s-a

oprit `n fa]a mea, mi-a cerut s\ `nge-nunchez precum cavalerii `n EvulMediu [i am sim]it pe umeri greuta-tea a dou\ palme invizibile: cortegiulde cuvinte m-a declarat scriitor. ~n-nobilat `n felul acesta, le-am slujitapoi toat\ via]a, ba chiar `n dou\]\ri [i `n dou\ limbi... La v`rsta de56 de ani le-am dedicat apoi o carte,numai lor, cuvintelor care m-auconstruit ca fiin]\ uman\.

Matei Vi[niec –Cabaretul cuvintelor


nes\rate, insipide [i fade, ba chiarindigeste.

Uita]i-v\ la \[tia, o mai auzimstrig`nd. Singurul lucru cinstit ca-re eman\ din discursurile [i dis-putele lor este gramatica.

{i atunci, Gramatica face un lu-cru teribil. Le strig\ `n fa]\: num\ merita]i! ~ncep`nd de ast\zi,nu mai ave]i dreptul s\ v\ g\ti]iminciunile dup\ re]etele mele!

Semn de exclama]ie.

Discurs f\r\ gramatic\ 1Vai ]ara, au, au, durere, barbarii,invadatorii, profitorii, z\u...

Da, nenorocire, groas\, evident,vizibil, mul]i, mul]i, spun v\, uiteì, uite ì, la grani]\, foarte de c`tmul]i, frontiere vai ce zguduire, bat\[tia `n, zg`l]ìe c`nd p`n\, cr\pa-tu-s-a deja...

Trebuie, necesitate, imperativ,obliga]ie, hai, urgen]\ e, gura caremea zice `n ea uite, acum, ac]iune,scurt, iute altfel... Altfel, altfel, z\u,apa S`mbetei, pr\bu[ire, ]ar\, buf!Uita]i, v\, care v\ rog s\, femei,copii, b\tr`ni, da, to]i valize, to]ibaloturi, strig\te parc\, to]i pre-siune uite `mping... To]i fl\m`nziuite, m\n`nc\ vai c`t, pe str\zi a-poi vai vagabonzi cer[eal\, posi-bil nu e, nu e, nu e, stop. C\ copii`ncape c`t, puzderie, la ei demo-grafie, ehe... C\ num\rat am, pa-tru, cinci, opt, zeci dou\... Mul]i,num\rat imposibil zic v\, iepurica `nmul]ire sincer \[tia... {i costcine crede]i c\? Cost c`t, ame]eal\te... C\ de profit ei f\r\, da nimic,le]caie nici o, alegi nimic din eice, m\n`nc\ doar, roag\ se maise, at`t. Noi p\i facem ce? Noi p\inimic loc de?

Deci, trebuie uite noi cum.Gard. Mare gard, jur `n a[a uite,`nalt, `ngr\dire. A `ngr\di. Eu `n-gr\desc, tu `ngr\de[ti, el `ngr\de[-te, noi `ngr\dim to]i. Voio[i. (Taivoio[i.) C\ impune se, c\ apoi tri-em vrem dac\. Eu `ngr\desc, eutriez. A tria, triaj, triumf. (Tai tri-umf.) Eu triez, tu triezi, noi triem.}ara noastr\ triaz\.

R\utate nicidecum exclus. Civi-liza]ie motiv principal jur. Civili-za]ie dozare. A doza, trebuie, binespre. Dozeaz\ ]ara noastr\. Dozec\ s`nt. Doz\m s\. Doz\m s\, tri-em s\, `ngr\dim s\. Trebuie c\,

spun v\, supravie]uire de depinde.Spun trebuie v\. Dozare supravie-]uire este.

UtopieV\ previn, mefia]i-v\ de invita]i-ile la cin\ ale Domnului utopie. Pen-tru c\ lucrurile risc\ s\ ia o `ntor-s\tur\ proast\, mi s-a ̀ nt`mplat miepersonal, precum [i multor altoroameni pe care ì cunosc.

La `nceput s`ntem mul]umi]is\-i primim cartona[ele de invita-]ie care s`nt, nimic de spus, impe-cabile: trimise `n plicuri mari, dinh`rtie de m\tase, textul scris ele-gant, litere aurite, formul\ri sub-tile, indica]ii extrem de precise pen-tru a-i g\si adresa, aprod care vines\-]i gareze ma[ina... {i, `n plus,imediat ce deschizi plicul, e[ti `n-v\luit de un parfum `mb\t\tor decare devii aproape dependent, nute mai saturi s\-l respiri.

Apoi serata `ncepe bine, cuv`n-tul utopie este un mare maestru`n arta de a primi. V\ `nt`mpin\ caun adev\rat prieten, ca un tat\, caun frate mai mare, v\ face s\ v\sim]i]i `n siguran]\, imediat ce-ic\lca]i pragul, v\ sim]i]i de faptca la dumneavoastr\ acas\. {i ceatmosfer\ pl\cut\ `n interior! C`tde simplu [i confortabil e totul, ab-solut fiecare detaliu conceput lascar\ uman\... ~ncepe]i s\ conver-sa]i f\r\ nici un trac, toat\ lumeav\ sur`de, de altfel, toat\ lumea fra-ternizeaz\ imediat cu toat\ lumea.Iar m`ncarea, o, Dumnezeule, cebun\ e m`ncarea la domnul utopie,totul e gustos, vinul e magnific, de-serturile s`nt redutabile. Efectiv,dup\ o cin\ la el nu v\ mai vines\ pleca]i, seara se prelunge[te lainfinit cu lichioruri fine [i cucafele, se aprind trabucuri, se as-cult\ muzic\, `ncepe]i s\ dansa]i,`ncepe]i s\ v\ spune]i c\ via]a areun sens dac\ astfel de seri s`ntposibile...

Spre ora trei diminea]a `ns\totul `ncepe s\ se strice, `ntruc`t,brusc, domnul utopie `[i modifi-c\ expresia [i atitudinea:

Iar acum vom sp\la to]i vasele.Eu, c`nd am auzit aceast\ fra-

z\, `n prima clip\ am crezut c\ eo glum\, de altfel toat\ lumea a iz-bucnit `n r`s, suna at`t de comic.Dar nu, nu era o glum\, domnul

utopie nu obi[nuie[te s\ fac\glume la ore at`t de mici, efectiva trebuit s\ debaras\m masa [i s\sp\l\m cu mìnile noastre, ̀ n enor-me chiuvete, toat\ vesela, precum[i [erve]elele de in [i fe]ele demas\...

Cuv`ntul utopie devenise ame-nin]\tor, iar privirile ì erau at`tde reci, `nc`t ne `nghe]a s`ngele `nvine. Devenise `n acela[i timp at`tde uria[ [i de strivitor, `nc`t ni-meni, absolut nimeni nu a `ndr\z-nit s\ spun\ NU `n momentul `ncare ne-a obligat s\ ne punem `npatru labe ca s\ lustruim parche-tul din toate camerele, s\ sp\l\mmozaicul din buc\t\rie, precum[i enorma scar\ de piatr\ de la in-trare. Fracurile noastre [i rochi-ile de sear\ ale so]iilor noastre audevenit de nerecunoscut, s-au mur-d\rit [i s-au sf`[iat. C`nd am ter-minat marea cur\]enie, eram to]inumai zdren]e, ne dureau coatele[i genunchii... Nici nu mai `ndr\z-neam s\ ne privim unii pe al]ii,at`t eram de jerpeli]i [i de ur`tmirositori, speria]i [i umili]i.

{i treaba nu era `nc\ termi-nat\, a mai trebuit s\ lustruim ar-gint\ria, s\ sp\l\m ferestrele [is\ frec\m balustradele din o]el ino-xidabil, precum [i feroneria bal-coanelor [i a sc\rilor interioare.Apoi am trecut `n gr\din\, amgolit [i cur\]at piscina, am tunsiarba [i am cur\]at de frunze [ipetale moarte toate tufele de tran-dafiri. Nu v\ pot spune c`t timpne-au luat toate aceste corvezi. Eras\ ne `mboln\vim dracului de epu-izare [i chiar s\ d\m ortul popii.

C`nd domnul utopie a strigatDrep]i! , pentru a face o ultim\

inspec]ie `nainte de a ne l\sa s\plec\m, toat\ lumea s-a conformat.

{i a mai trebuit s\ mergem lacump\r\turi [i, de asemenea, s\preg\tim, sub privirile inoxidabi-le ale domnului utopie, m`nc\ruri-le [i deserturile pentru cina urm\-toare [i pentru urm\torii invita]i...

De aceea v\ spun: aten]ie, seri-le la domnul utopie se pl\tesc scump,iar plata se `ntinde pe dou\ sautrei genera]ii.

CARTEA

Din toate punctele devedere, Cabaretulcuvintelor este o cartedeosebit\ pentru c\Matei Vi[niec ne pro-pune o c\l\torie su-biectiv\ `ntr-un dic-]ionar interior, `ntr-olume unde cuvintele nudepind de om. Conside-ra]i aceast\ cartedrept un ghid dec\l\torie `ntr-o Repu-blic\ a cuvintelorunde acestea tr\iescindependent de om, seamuz\ [i se joac\, se`nfrunt\ [i se iubesc,se sup\r\ unele pe al-tele [i se revolt\.

Merit\ s\ mai des-chide]i aceast\ cartedac\ n-a]i `nt`lnit `nc\niciodat\ cuvinte vii, dac\ nu le-a]i v\zut cum arat\ fizic [i c`tde mult seam\n\ cu dumneavoastr\. Aten]ie, `ns\, dic]ionarulVi[niec este neterminat, el v\ mai invit\ deci s\ continua]i jocul[i s\ v\ scrie]i, eventual, propriul dic]ionar afectiv...

Bill Bryson, Acas\. O istorie a vie]ii private, traducere de Ciprian {iulea,carte disponibil\ [i `n edi]ie digital\, Hors Collection, Editura Polirom,408 pagini, 44,95 lei

Mul]i dintre noi tr\im `n confortul propriilor locuin]e f\r\ s\[tim cum au ajuns s\ arate [i s\ fie organizate a[a cum s`nt as-t\zi, cu tot ceea ce cuprind ele. Pornind de la aceast\ constatare,Bill Bryson ia ca model propria cas\ pentru a reface `ndelungataistorie a vie]ii private. Descrie pe r`nd camerele [i obiectele dinele [i ne arat\ `n tot at`tea pove[ti captivante cum au ap\rut saucum au evoluat. Mai mult, `ntruc`t, `n opinia sa, orice se `nt`mpl\`n lume `ncepe [i sf`r[e[te `n casele noastre, via]a privat\ ajunges\ prilejuiasc\ digresiuni delectabile `n istoria mare. Astfel, baiaconstituie punctul de plecare pentru o istorie a igienei, dormi-torul pentru una a sexului sau a mor]ii, buc\t\ria pentru o is-torie a alimenta]iei [i a comer]ului cu mirodenii. Iar anecdoticavolumului [i detaliile picante despre via]a privat\ a unor numeilustre fac lectura cu at`t mai savuroas\.

Valeriu Gherghel, Breviarul sceptic. {i alte eseuri despre simplitate, colec]ia„Plural. Eseu“, Editura Polirom, 256 de pagini, 29,95 lei

Principiul simplit\]ii sau al economiei i-a preocupat dintotdeaunape filozofi [i logicieni, care de-a lungul timpului au propus pentru eldiferite formul\ri [i interpret\ri. Eseurile lui Valeriu Gherghel s`ntcentrate pe simplitatea aplicat\ `n interpretarea textelor, care presu-pune a nu fi excesiv, a respecta limita [i m\sura, a accepta faptul in-comod c\ po]i explica numai ceea ce po]i explica [i a te m\rgini strictla ceea ce spune textul, f\r\ s\ construie[ti ipoteze suplimentare. Peparcursul volumului, specula]ia alterneaz\ cu exerci]iul practic analiza de text [i, `n c`teva cazuri, cu exerci]iul imaginativ. Dac\prima parte vorbe[te despre simplitate [i conciziune, iar cea de-adoua despre principiul opus, reprezentat de risipa interpretativ\ [iexces, partea a treia prezint\ unele episoade din istoria hermeneu-ticii (Philon din Alexandria, Sf`ntul Augustin, Hugo de Saint-Victor)care demonstreaz\ c`t este de dificil s\ fii simplu `n interpretare.

SEMNALE

avanpremier\ « 13

Emil Brumaru `[i lanseaz\ altreilea volum dinOpeeree la Sibiu

S`mb\t\, 29 septembrie, de laora 17.00, la Libr\ria Humani-tas Constantin Noica din Si-biu va avea loc lansarea celuimai recent volum semnat deEmil Brumaru, Opere III. Cer-[etorul de cafea, ap\rut recent`n colec]ia Opere a EdituriiPolirom. Desf\[urat sub auspi-ciile primei edi]ii a Festivalu-lui Interna]ional de Poezie, `ncadrul Colocviilor revistei Tran-silvania , edi]ia a IX-a, eveni-mentul va fi prezentat de Bog-dan Cre]u [i Radu Vancu.

Opere III. Cer[etorul de ca-fea, cu o prefa]\ semnat\ de Li-vius Ciocârlie [i ap\rut [i `n edi-]ie digital\, este cel de-al trei-lea volum din operele lui EmilBrumaru [i con]ine corespon-den]a autorului cu c`]iva dintrecei mai cunoscu]i autori din li-teratura [i critica româneasc\.Scrisorile sale c\tre Lucian Rai-cu, Alex. {tef\nescu, LeonidDimov, {erban Foar]\, Radu Pe-trescu, Florin Mugur sau IlieConstantin unele ap\rute `nperiodice, altele inedite des-chid o u[\ spre o lume privit$[i redat$ uneori ironic, alte-ori grav, dar `ntotdeauna cu a-cea sinceritate ce pare a fi unadintre coordonatele esen]iale aleautorului.

Toate [colile din Anglia, dar [i milioa-ne de fani din `ntreaga lume au fost o-cupa]i `n s\pt\m`na care a trecut s\serbeze cei 75 de ani de la apari]ia ce-lebrului roman Hobbitul al lui J.R.R.Tolkien.

Prima edi]ie a acestei c\r]i celebrea fost publicat\ de editura HoughtonMifflin pe 21 septembrie 1937. Inte-resant de remarcat c\ ziua de na[te-re a hobbitului Bilbo [i a nepotuluis\u Frodo pic\ o zi mai t`rziu, pe 22septembrie.

Succesul c\r]ii a fost imens, fiind de-p\[it doar de cele peste 100 de milioanede exemplare `n care s-a v`ndut conti-nuarea sa, romanul St\p`nul inelelor.

Aceste c\r]i au dus la apari]ia amii de romane fantasy [i au inspiratsute de scriitori de la apari]ia lor [i

p`n\ ast\zi, dar e important s\ remar-c\m c\ totul a `nceput acum 75 deani cu primul r`nd din carte: «A fostodat\ un hobbit care locuia `ntr-ogaur\ `n p\m`nt» , noteaz\ Gary

Gentel, unul dintre reprezentan]iiediturii Houghton Mifflin.

~n Anglia, [colile au serbat ani-versarea oferind elevilor un al doi-lea mic dejun, la ora 11, exact ca `nlumea hobbi]ilor. Mai important,editura HarperCollins a lansat pri-ma traducere `n latin\ a romanului,Hobbitus Ille care `ncepe astfel: Inforamine terrae habitabat hobbi-tus... , dar a publicat [i ilustra]iipu]in cunoscute, realizate chiar demarele scriitor britanic.

Aceast\ aniversare, noteaz\ TheGuardian , este doar `nceputul uneiavalan[e de produse hobbit ce vaculmina pe 14 decembrie cu multa[-teptata premier\ a filmului Hobbitul:O c\l\torie nea[teptat\, realizat deneozeelandezul Peter Jackson.

Hobbitul a `mplinit 75 de ani


14 » interna]ional

Numit, `n der`dere, pornopentru m\mici , romanul FiftyShades of Greys-a v`ndut ̀ n 18luni ̀ n peste 40 de milioane deexemplare, `n special ̀ n SUA[i Marea Britanie. Urm\toa-rele dou\ volume din serie,Fifty Shades Darker [i Fifty

Shades Freed, calc\ pe ace-ea[i c\rare a gloriei. ~n lumeac\r]ilor, unde v`nzarea a100.000 de exemplare `nseam-n\ un triumf, acest succes pa-re a fi un adev\rat OZN .

Scris\ de E.L. James (Eri-ka Leonard), o englezoaic\

de 49 de ani, Fifty Shades ofGrey este o poveste de dra-goste bine construit\, daru[uric\ [i plin\ de sceneexplicite de sex sadomaso-chist.

Aceast\ carte a fost unadev\rat [oc editorial. De lafenomenul Harry Potter `n-coace, este prima oar\ c`ndlumea c\r]ilor e zguduit\ deo situa]ie similar\. Holly-woodul vrea s\ fac\ unfilm, Bret Easton Ellis [i-aexprimat public dorin]a dea scrie scenariul. ~n acesttimp, ̀ n august, Amazon UKa anun]at c\ a v`ndut maimulte exemplare din FiftyShades of Grey dec`t dintoat\ seria Harry Potter!

~n acela[i timp, mamalui Harry Potter, J.K. Row-ling, asigur\ cel\lalt eveni-ment literar al acestei toam-ne. Libr\riile din `ntreagalume se preg\tesc s\ v`nd\noul ei roman, primul de laPotter `ncoace. O carte de-spre care nu se [tie aproapenimic, dec`t c\ se nume[teThe Casual Vacancy, nu con-]ine elemente fantastice, edestinat\ adul]ilor, iar ac-]iunea pare a se desf\[ura`ntr-un mic sat englezesc,idilic `n aparen]\, unde ran-chiunele [i patimile se vordezl\n]ui `naintea alegeri-lor municipale.

Spre deosebire de c\r]ile luiRowling, succesul romanuluiFifty Shades of Grey se dato-reaz\ ̀ n principal Internetului.

E.L. James, fan\ a seriei Twi-light, a scris ini]ial, pe un sitede fani, o poveste de dragos-te torid\ ̀ ntre dou\ persona-je din cartea lui StephenieMeyer. Succesul textului aconvins-o pe autoare s\ `l re-scrie, schimb`nd personaje-le [i elimin`nd orice referin-]\ la Twilight. Cartea, publi-cat\ pe Internet, are o priz\enorm\ `n r`ndurile soccermoms , care o pot citi, dis-cret, pe tablete, ceea ce vadetermina Random Houses\ se intereseze de acest suc-ces. Pentru lansarea volumu-lui, editura s-a folosit maiales de Twitter [i de Face-book. Fran]a a fost mai reti-cent\, ini]ial, ̀ n fa]a acestui

fenomen, dar `n aceast\toamn\ se preg\te[te s\ gus-te [i ea din fenomenul FiftyShades.

~nfruntarea dintre cele do-u\ c\r]i, scrie Le Monde ,va fi urm\rit\ cu lupa de e-diturile din `ntreaga lume,fiindc\ ̀ n spatele b\t\liei v`n-z\rilor se joac\ [i viitorul c\r-]ilor `n era Internetului. Dela Fifty Shades of Gray `n-coace, editorii anglo-saxonis`nt mult mai conecta]i ; `nAnglia, gra]ie tabletei Kindle,Amazon a ajuns s\ v`nd\ maimulte c\r]i `n format elec-tronic dec`t cele tradi]ionale.

Internetul `ncepe s\ al-tereze regulile industrieic\r]ii. El `ncurajeaz\ mai

ales autoeditarea, cum e ca-zul succesului c\r]ii unei ti-nere autoare americane, A-manda Hocking, care a de-venit milionar\ `n mai pu-]in de un an.

Editurile s`nt fericite s\investeasc\ `n c\r]i care audeja fani, dar intruziuneaInternetului `n industriaeditorial\ pune multe pro-bleme, una dintre ele fiindpre]ul c\r]ilor electronice.Deocamdat\, editorii se li-ni[tesc spun`ndu-[i c\, ori-c`t de mare ar fi succesulpublic\rii gratuite pe net,este nevoie de implicareaunei mari edituri pentru atransforma o carte `ntr-unfenomen planetar.

Duelulbestsellerurilor~n topurile v`nz\rilor de c\r]i din aceast\toamn\, J.K. Rowling va `nfrunta o nou-venit\ de succes. O b\t\lie urm\rit\ cumare aten]ie de editurile din `ntreaga lume.

Creatoarea lui Harry Potter, J.K. Rowling, se preg\te[te s\ lanseze un nou roman, The Casual Vacancy

Luc Besson a construit un Hollywood pe SenaRegizorul [i produc\torul francez [i-a inaugurat, vinereatrecut\, Cetatea Cinema-ului `n Seine-Saint-Denis, un gi-gantic complex dedicat celei de-a [aptea arte, ce are ambi]iade a oferi Fran]ei [ansa de a rivaliza cu marile studiouri alevecinilor ei europeni.

Construit pe locul unei vechi centrale electrice, Cité ducinéma este un ansamblu de 62.000 de metri p\tra]i [i con-]ine nou\ platouri, ateliere pentru realizarea decorurilor,birouri [i o [coal\ de cinema.

Acest proiect reprezint\ cel mai mare complex dedicatfilmului din Fran]a. A fost nevoie de zece ani pentru a devenirealitate, a costat peste 170 de milioane de euro [i a presupusimplicarea financiar\ a autorit\]ilor.

El va trebui s\ concureze cu celebrele studiouri Pinewooddin Londra, Babelsberg din Berlin [i Cinecittà din Roma.

Filmul francez oduce foarte bine, dar,din lipsa infrastruc-turilor, industria ci-nematografic\ nu cap-teaz\ dec`t 3-5% dinpia]a european\ a pro-duc]iilor str\ine, es-timat\ la dou\ miliardede euro, `n timp ceLondra, cu studiou-rile sale, atrage camjum\tate din aceast\sum\.

Bani, putere, tr\dare ultimulfilm al lui Oliver Stone con]ine toa-te temele abordate de cineastul a-merican `n `ntreaga lui carier\ ,scrie BBC News. Dup\ ce a vizitatdin nou lumea marii finan]e ̀ n WallStreet 2, `n noul lui film, Brutele,Stone [i-a ̀ ntors aparatul de filmatspre cultura ilegal\ de marijuanadin sudul Californiei, amenin]a-t\ de un brutal cartel mexican.

Filmul, bazat pe un bestseller deDon Winslow, este foarte violent,`ns\ regizorul sus]ine c\ altceval-a convins s\ realizeze aceast\ a-daptare.

S`nt fascinat de puterea n\scu-t\ din banii ob]inu]i din traficul dedroguri `n aceea[i m\sur\ `n ca-re s`nt fascinat de puterea pe ca-re o confer\ func]ia de pre[edinte ,explic\ Stone. Sincer, ar putea fivorba [i despre curse de iepuri numai s\ implice bani, ilegalit\]i[i crime. S`nt interesat de extreme-le la care ajung oamenii [i de ho-tarele morale pe care le `ncalc\ ,mai spune el.

~n interesul autenticit\]ii, Stonenu s-a sfiit s\ mearg\ `n Mexic, s\`nt`lneasc\ fo[ti membri ai carte-lurilor drogurilor, hackeri [i s\ lu-creze cu un ex-agent de la Agen-]ia Anti-drog. De asemenea, s-adocumentat foarte mult cu pri-vire la micii cultivatori ilegali demarijuana din California (care

s`nt personajele pozitive din fil-mul s\u).

Cultivatorii independen]i s`ntoameni fascinan]i , spune Stone,

s`nt numai ego, la fel ca tipii dinSilicon Valley. Fiecare dintre ei cre-de despre sine c\ este un geniu .

Actorii care au lucrat cu el la Bru-tele `l aseam\n\ pe Stone (cunoscutca un regizor dur) cu un comandantcare `[i preg\te[te trupele pentrur\zboi. Nimic special , explic\ re-gizorul.

Printre cele 10 reguli ale regieieste [i cea care `l oblig\ pe regizor

s\ fie un lider tactic [i strategic ,spune cineastul, trebuie s\ ai unplan bine ̀ ntocmit pentru a organi-za 20 de departamente de specia-li[ti care trebuie s\ lucreze `mpre-un\, nu s\ se ia la b\taie. Dar tre-buie s\ faci mai mult dec`t at`t!Trebuie s\ interac]ionezi cu acto-rii la un nivel foarte intim, s\ fii[i doctor, [i prieten, [i ghid spiri-tual. Filmul se transform\ astfel`ntr-o c\l\torie destul de grea. Deasta unii fac doar 20 sau 25 de fil-me `n toat\ cariera. ~]i consum\ omare parte din via]\ .


interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici RReeddaaccttoorr-[[eeff::George OnofreiRReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca BaraboiSSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin IorgaRRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai S`rbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

385 titluridisponibile

Neil Young a schimbat viciile pe memoriiCunoscutul c`nt\re] american a renun]at, `n cele din urm\, lacanabis [i la alcool pentru, spune el, a putea lucra la volumuls\u de memorii, ce va fi lansat `n SUA [i Marea Britanie `naceast\ toamn\.

Am consumat vreme de 40 de ani , a m\rturisit Young zia-rului New York Times , vreau s\ v\d cum e s\ n-o faci. Per-spectiva e complet diferit\ . Artistul `n v`rst\ de 66 de anispune c\ e curat de mai bine de un an. De[i este epileptic [ia suferit un atac cerebral `n 2005, Young fuma marijuana a[acum al]ii fumeaz\ ]ig\ri .

Cu c`t s`nt mai sobru, cu at`t s`nt mai alert, m\ cunosc maipu]in [i m\ recunosc `n mult mai mic\ m\sur\. Caut ceva pecare s\ m\ bazez, caut cu disperare peste tot , scrie Neil Young`n volumul s\u de memorii ce poart\ titlul Waging HeavyPeace. ~n mod ironic, viitorul album al lui Neil Young se vanumi Psychedelic Pill. El va fi lansat pe 29 octombrie [i va con-]ine unul dintre cele mai lungi jam -uri ale sale, piesa DriftinBack, ce dureaz\ 28 de minute.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Roman Polanski [i-aa distribuit so]ia `n Veenus in FurRoman Polanski va lucra din nou cu so]iasa, actri]a francez\ Emmanuelle Seigner,la Venus `nve[m`ntat\ `n bl\nuri, o adapta-re a unei piese de David Yves, laureat\ aPremiului Tony.

Arta tinde s\ imite via]a , a comentatziarul The Guardian , amintind c\ su-biectul piesei este rela]ia compromis\ din-tre un regizor [i muza sa. ~n film, Seignerva interpreta rolul Vandei, actri]a aparentfragil\ ce trebuie s\ dea o prob\ pentru un rol`ntr-o dram\ sadomasochist\, bazat\ pe cu-noscutul roman al lui Sacher-Masoch. Sin-gura diferen]\ fa]\ de piesa lui Yves con-st\ `n faptul c\ Polanski a mutat ac]iuneade la New York la Paris, unde locuie[te dela fuga sa din SUA, `n 1978. C\utam demult\ vreme o [ans\ de a realiza un filmfrancez cu Emmanuelle , a declarat regizo-rul, c`nd am citit piesa lui David Yves, amrealizat c\ acest moment a venit .

Emmanuelle Seigner, `n v`rst\ de 46 deani, a mai jucat `n trei dintre filmele so]uluiei: Frantic, Luna amar\ [i A noua poart\.

Oliver Stone: „S`ntinteresat de extreme“


Domnul Nelu nu este aca-s\. E plecat `n satele veci-ne, dup\ finan]are. Acas\,p\rerile s`nt `mp\r]ite. U-nii ̀ l v\d ca pe un mare sal-vator, al]ii se `ndoiesc decapacitatea lui de viitor ma-nager. Ar mai fi [i o a treiacategorie, format\ din pop\,dasc\l [i tanti Danalache.|[tia nu-i contest\ lui Neluveleit\]ile manageriale,`ns\ consider\ c\ trecutuls\u antreprenorial nu sepup\ cu cre[tineasca via-]\ a comunit\]ii.

Ion Avadanei, cunoscutde `ntreaga comunitate subnumele de Domnul Nelu, a`nceput s\ adune avere deprin 2002. Atunci s-a `ntors

din Torino cu o m`n\ luxa-t\ [i un aparat videoplayerPanasonic. Cuplat prin firecranat la televizorul pri-m\riei, mare [i color, video-playerul a ̀ nceput s\ ̀ nghi-t\ casete pe care scria sim-plu: xxx1, xxx2, xxx3, xxx4.{i `nc\ una, gri, pe carescria, `ntr-o limb\ str\in\,Total Hardcore. Cinci case-te porno care l-au transfor-mat pe Nelu ̀ ntr-un mic mag-nat de televiziune local\.Trei lei biletul sau pe caiet.

Preferata publicului p\-rea a fi caseta xxx2, ̀ n careregizorii au plantat ac]iunea`n diverse locuri din natur\.Protagoni[tii, Ken [i Letitia,f\ceau dragoste timp de trei

ceasuri ba ̀ n f`n, ba ̀ ntr-unlan de porumb, ba pe trac-tor, apoi iar `n lanul de po-rumb. Se crease chiar [i unmit local, `n care s\tenii ca-re pr\[eau popu[oiul se ju-rau str̀ mb [i povesteau cupa-tos despre cum au surprinsdiverse cupluri f\c`ndu-[i decap [i folosind porumb `nlapte pe post de m\t\r`ng\.Erau, ̀ n mod evident, inven-]ii, un fel de Povestea pove[-tilor de Creang\ `n viziunede regizor porno ]\ran. To-tu[i, stimularea imagina]ieiera una c`t se poate de real\,astfel `nc`t se poate afirmac\ Domnul Nelu a contribu-it la ̀ mbog\]irea mo[teniriiculturale a satului s\u.

{i cum culturii i se tot punbe]e `n roate, este evidentc\ [i efervescen]ei cultura-le din c\tunul cu pricina tre-buia s\ i se pun\ piedici re-ac]ionare. ~n seara de 26decembrie 2011, privitoriisavurau pentru a jdemiaoar\ filmul Total Hardcorec`nd primarul, beat fiind,a afirmat c\ Letitia, cu p\rulprins [i rochi]a alb\, sea-m\n\ izbitor cu fata preo-tului, Licu]a, asistent\ me-dical\ la radiologie. TantiDanalache, venit\ s\-[i ia so-]ul acas\, a auzit obr\znicia[i a comunicat-o de urgen]\:Dom p\rinte, primarul o zisc\ Licu]a face spurc\ciunicu Kent.

E greu s\ te pui cu preo-tul. ~n urma unui scandal cucruci, biserici [i amenin]\ri,Prim\ria a trebuit s\ decla-re televizorul defect [i s\-l`ncuie `n dulap. Dar cumcultura creeaz\ dependen-]\, Consiliul Comunal a ho-t\r`t c\ e nevoie de bani labuget [i asta nu se poate rea-liza dec`t v`nz`nd televizorulprin licita]ie. S\-l cumperecine poate . S-au ̀ nscris po-pa, de-al dracului, ca s\ su-praliciteze [i Nelu, pentrua-[i ap\ra interesele. A c`[ti-gat Nelu, cu 4.114,82 lei.Acum caut\ bani. Unii au`nceput s\ jure c\ au v\-zut-o pe Licu]a `ntr-un lande porumb.

E greu de imaginat ni[te pu[taniurm\rind absorbi]i Terapie de cu-plu/Hope Springs, unde MerylStreep [i Tommy Lee Jones `n-cearc\ s\ reaprind\ sc`nteia pa-siunii `ntr-un mariaj rutinat. Maiales c\ scenariul scris de debutan-ta `n cinema Vanessa Taylor (ca-re a lucrat `n televiziune, printrealtele, la Urzeala tronurilor/Gameof Thrones) nu arunc\ aproape de-loc cu poante `n st`nga [i-n dreap-ta [i nici nu are ritm. Dac\ z`m-be[ti la ceva, nu o faci la glume [isitua]ii (exist\ cel pu]in un mo-ment care ar putea s\-]i st`rneasc\r`sul), ci mai degrab\ la nuan]eledin jocul lui Tommy Lee Jones.Pentru actorul care ne obi[nuisecu statura inflexibil\ a unui ofi]er`n retragere (de[i Oliver Stone ìspeculase foarte bine `n N\scu]iasasini/Natural Born Killers ca-pacitatea de a creiona o rigiditatevecin\ cu boala psihic\), rolul luiArnold Soames e ceva nou. Cu col-]urile gurii l\sate [i figura p\tr\-]oas\, Jones nu pare genul de omcu care s\ `]i plac\ s\ glume[ti,

mai ales c`nd `l pui `n situa]ii in-confortabile cum o face terapeu-tul (Steve Carell) care pretinde c\pune pe picioare via]a intim\ a u-nui cuplu `n numai o s\pt\m`n\.

~ntr-un prezent care ne-a `nv\-]at c\ lucrurile bune vin repede, ̀ nprocese care ard etapele, povesteapus\ `n scen\ de David Frankel(Diavolul se `mbrac\ de la Prada/The Devil Wears Prada) urm\re[-te fidel terapia [i pe subiec]ii ei p`-n\ la a nu-i mai p\sa deloc de per-sonajele secundare. De[i mai ̀ ngri-jit dec`t multe comedii romanticeactuale, filmul nu are inteligen]aemo]ional\ care l-ar fi putut ridi-ca peste medie. Exist\ dou\ momen-te care te trimit din st`ng\cia cucare au fost concepute pe pistefalse. Primul ]ine de motivul r\ce-lii so]ului, al doilea de ne`ncrede-rea so]iei `n dragostea b\rbatului.Am`ndou\ s`nt prea pu]in apro-fundate pentru a se integra logic[i fluent `n poveste. Mai e [i fap-tul c\ tensiunea cre[te p`n\ c`ndte-ai a[tepta fie ca so]ia s\-i deaso]ului cu ceva-n cap, fie ca so]ul

s\ bat\ cu pumnul `n mas\, fieca terapeutul s\-i dea cap `n cappe am`ndoi adic\ s\ existe o des-c\rcare energetic\ fireasc\ pen-tru frustr\rile acumulate de toat\lumea.

Evident c\, f\r\ cei doi actori,filmul n-ar fi fost la fel de intere-sant dar [i asta spune multe de-spre povestea ̀ n sine! [i, cu toa-te astea, pe la jum\tatea filmuluipo]i `ncepe s\ te plictise[ti [i s\te `ntrebi dac\ nu cumva Holly-woodul ì exploateaz\ pe ace[tiveterani. Meryl Streep nu e la pri-ma tentativ\ de acest gen. ~n urm\cu trei ani ap\rea ̀ n E tare compli-cat!/It s Complicated, unde jucarolul unei femei prinse `ntre doib\rba]i. Nu e vorba aici doar de

curajul de a-]i ar\ta bra]ele, ci dedisponibilitatea (l\udabil\ `n teo-rie) de a juca orice ̀ n ciuda v`rstei.Dar nu postura de sexagenar\ p\-tima[\ nu i se potrive[te lui MerylStreep, ci mai degrab\ cea de femeiemiddle-class, supus\ [i mereu z`m-bitoare. Dar pentru c\ ea e tottimpul re]inut\, chiar [i c`nd artrebui s\ dea cu so]u de p\m`nt,[i filmului i se transmite aceast\lips\ de reac]ie, rezultatul fiind ocomedie inhibat\ `mpotriva voin-]ei ei, care nu reu[e[te nici `n mo-mentul happy-endului s\ ating\un delicat orgasm comic.

Terapie de cuplu/Hope Springs. RegiaDavid Frankel. Cu: Meryl Streep,Tommy Lee Jones, Steve Carell

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

P\m`ntCe plictiseal\ s\ [tim deja cum a-rat\ p\m`ntul [i din ce-i f\cut, s\-lputem str\bate de la un cap\t p`-n\ la cel\lalt f\r\ s\ ne temem c\,odat\ ajun[i la marginile lui, o s\c\dem ̀ n gol. Nu s`ntem nici eschi-mo[i, ca s\ credem c\ p\m`ntul e osuprafa]\ sub]ire a[ezat\ pe mare[i c\ sub el se-ascunde un paradis`n care-ajungi de m`n\ cu un urs-`nger-polar, nici aborigeni Dieri,ca s\ fim convin[i c\ seara p\m`n-tul intr\ `ntr-o gaur\, merge prin-tr-un tunel [i iese a doua zi pe par-tea cealalt\ a p\m`ntului. Mi-ar fipl\cut s\ fiu Thales din Milet, s\ m\plimb pe-un drum pr\fuit cu ochiispre cer, s\ cad `ntr-o groap\, `n-tr-o dup\-amiaz\ din secolul VII ̀ .e.n.[i s\ pricep `n sf`r[it c\ p\m`ntul eo insul\ plat\ care plute[te pe o-cean ca o bucat\ de lemn. Mi-ar fipl\cut s\ fiu Anaximandru, s\ le ex-plic convivilor mei `n timpul unuibanchet c\ omul provine din pe[te,iar ei s\ fac\ ni[te ochi mari de pe[-te, confirm`ndu-mi astfel teoria, du-p\ care a[ fi ad\ugat c\ p\m`ntule un cilindru suspendat ̀ n mijloculspa]iului infinit (v\ da]i seama c\dup\ o asemenea discu]ie pofta dem`ncare a disp\rut [i ea `n spa]iulinfinit.) Mi-ar fi pl\cut s\ fiu Cos-mas Indicopleustes, s\ str\bat Me-diterana [i Marea Ro[ie [i s\ fiuextrem de serios atunci c`nd scriu`n Topografia cre[tin\ c\ `ntregulp\m`nt are forma unui dreptunghi ,c\ stelele s`nt ag\]ate de cer ca ni[-te abajururi, c\ `ngerii toarn\ ploa-ia peste noi [i c\ totul se afl\ bineferecat `ntr-un cuf\r imens suspen-dat deasupra neantului. Mi-ar fi pl\-cut s\ fiu Isidor din Sevilla [i s\v\d p\m`ntul ca pe-o sfer\ cu Ieru-salimul `n centru, mi-ar fi pl\cuts\ fiu Tousi Salmâni [i s\ v\d p\-m`ntul ca pe o sfer\ cu Mecca ̀ n cen-tru (`n ambele cazuri, nu cred c\m-a[ fi sp\lat prea des pe din]i).Mi-ar fi pl\cut s\ fiu Ibn Hawqal, spi-on, geograf, c\l\tor, [i s\ fac h\r]i`n care sudul st\ deasupra nordului[i acolo se afl\ o ]ar\ necunoscut\cam c`t Africa de mare (dar nu [ti-am ce-i Africa). Mi-ar fi pl\cut s\ fiuColumb [i s\ scriu `ntr-o scrisoareadresat\ Regilor Catolici desprea treia c\l\torie `n Indii : Credc\ lumea nu e rotund\, a[a cum afost descris\ p`n\ acum, ci are for-ma unei pere... . Mi-ar fi pl\cuts\ fiu Henri Gautier [i s\ sus]inc\ p\m`ntul e gol pe din\untru [iumplut cu aer, fix ca un balon. Da,asta mi-ar fi pl\cut foarte mult.

Hollywoodul a `nceputde c`]iva ani s\ `[i separeproduc]iile pe grupe dev`rst\ [i s\ nu mai fac\filme de divertismentdoar pentru adolescen]i[i tineri – publicul predilect de cinema –, ci [i pentruspectatori de 30-40 de ani, precum [i pentru cei de la50 de ani `n sus.

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

16 » fast food

Dragostea `n vremeamenopauzei


P\reri [i p\reri

Film

Iulia Blaga

Meryl Streep [i Tommy Lee Jones `n Terapie de cuplu/Hope Springs, de David Frankel

Date post:	06-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	lamtu
View:	230 times
Download:	2 times

Circul nostru Salman Rushdie a - · PDF fileO carte-ffenomen `nc\ de la lansare: Joseph Anton....

Documents