Cine face lumină la Enel? Eveniment Techirghiol C M Y K Publicaţie editată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa Anul III - Nr.24 l Octombrie 2010 Apare lunar Adresa redacţiei: Bulevardul 1 Mai nr.2, Bl. J10 (parter) Constanţa (900130) Telefon: 0341/176.415; fax: 0341/176.416 e-mail: [email protected]Harta Zonei Metropolitane Pag.7 Pag.7 Pag.2 Pag.5 Din sumar Zona Metropolitană Are dreptate Dumitru Manole? Pag.2 Aşteptăm comentariile „Jurnalul Anei“ se află în mâinile cititorilor! Parc terapeutic la standarde europene OSCAR pentru rolul privind extinderea florii-soarelui în Europa! Au avut prioritate familiile cu mulţi copii l 18 locuinţe sociale, date în folosinţă la Valu lui Traian (vom reveni)
Transcript
Cine face lumină la Enel?
Eveniment Techirghiol
C M Y K
Publicaţie editată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa
l 18 locuinţe sociale, date în folosinţă la Valu lui Traian
(vom reveni)
Pag 2 l informaţii pentru tine
Construcţia celor cinci duplexuri afost finalizată la începutul acestei luni,iar primarul Florin Mitroi a dorit caacestea să fie repartizate imediat.Cele 18 familii beneficiare au fost se-lectate din peste 100 de solicitanţi,evaluarea dosarelor fiind făcută decătre o comisie formată din reprezen-tanţi ai Primăriei şi ai Consiliului Local.Printre criteriile ce trebuiau îndeplinitese numără domiciliul în Valu lui Traiande minim 4 ani, lipsa antecedentelorpenale şi realizarea unui venit minimcare să le permită întreţinerea locuin-ţei. De asemenea, au fost favorizatefamiliile ce au mai mulţi copii în între-ţinere.
Celor care se vor muta în noilecase sociale li s-au asigurat toate uti-lităţile şi facilităţile necesare unui traimai mult decât decent, valoarea in-vestiţiei ridicându-se la aproape 40 demiliarde de lei vechi. Finanţarea a fostasigurată atât de Guvern, prin Minis-terul Dezvoltării Regionale şi Turis-mului, cât şi de Consiliul Local Valu luiTraian.
Odată cu predarea locuinţelor afost oficiată şi o slujbă de sfinţire aacestora, iar fiecare dintre beneficiaria primit de la primarul Florin Mitroi uncadou de casă nouă constând într-oicoană. „Trebuie să venim în sprijinulcelor care nu au un acoperiş stabil de-
asupra capului. Aceste 18 locuinţesunt doar începutul. Anul viitor vompreda încă 52 de apartamente ANL şivom începe construcţia altor case so-ciale” a declarat edilul.
Beneficiarii au obligaţia să îşiachite facturile la apă şi electricitate,iar chiria este stabilită conform legii la25% din venitul familiei.
Zota Ionela
Credem că vă
interesează Urmare faptului că Legeanr.571/2003 privind Codul Fi-scal a fost modificată prinO.U.G. 59/2010 în sensul căpersoanele fizice care deţinmai multe proprietăţi dato-rează un impozit majorat, Pri-măria oraşului Eforieinformează publicul să se pre-zinte la sediul instituţiei situatin Eforie Sud, strada Avram Iancu– Centrul de Relaţii cu Publiculpentru completarea DeclaraţieiSpeciale de Impunere. În cazul neprezentării în vede-rea completării DeclaraţieiSpeciale de Impunere privindimpozitul majorat pentru clă-diri, Administraţia Publică lo-cală susţine că sunt prevăzutesancţiuni de până la 600 lei. De asemenea, din evidenţelefiscale ale autorităţii locale re-zultă o creştere semnificativăa numărului de dosare (apro-ximativ 1300) pentru care s-ademarat procedura de urmă-rire in cadrul Biroului de Exe-cutare Silită şi Control aPrimăriei Eforie, acţiuni ce s-au finzalizat cu încasări depeste 400.000 lei. Menţionămfaptul că suma reprezintă în-casări aferente anului 2010.
Cecilia Creţu
Art.24Dreptul de autor asupra unei opera
literare, artistice sau ştiinţifice se naştedin momentul creării operei, oricare arfi modul sau forma concretă de expri-mare.
Dacă opera este creată, într-o pe-rioadă de timp, în părţi, serii, volumeşi în orice alte forme de continuare,termenul de protecţie va fi calculate,potrivit alin.(1), pentru fiecare dintreaceste componente.
Art.25Drepturile patrimoniale prevăzute
la art.13, 16, 17, 18 şi 21 durează tottimpul vieţii autorului, iardupă moarteaacestuia se transmit prin moştenire,potrivit legislaţiei civile, pe o perioadăde 70 de ani, oricare ar fi data la careopera a fost adusă la cunoştnţă pu-blică în mod legal. Dacă nu existămoştenitori, exerciţiul acestor drepturirevine organismului de gestiune co-lectivă mandatat în timpul vieţii decătre autor sau, în lipsa unui mandate,organismului de gestiune colectivă cucel mai mare număr de membri, dindomeniul respective de creaţie.
Persoana care, după încetareaprotecţiei dreptului de autor, aduce lacunoştinţă publică, în mod legal, pen-tru prima oară, o operă nepublicată în-ainte, beneficiază de protecţia
echivalentă cu cea a drepturilor patri-moniale ale autorului.
Durata protecţiei acestor drepturieste de 25 de ani începând din mo-mentul în care a fost adusă pentruprima oară la cunoştinţa publică, înmod legal.
Art.26Durata drepturilor patrimoniale asu-
pra operelor aduse la cunoştinţă pu-blică sub pseudonim sau fărăindicarea autorului este de 70 de anide la data aducerii la cunoştinţă pu-blică a acestora.
Când identitatea autorului esteadusă la cunoştinţă publică înainte deexpirarea termenului prevăzut laalin(1),se aplică dispoziţiile art.25alin.(1)
Art.27Durata drepturilor patrimoniale asu-
pra operelor realizate în colaborareeste de 7o de ani de la moartea ulti-mului coauthor.
În cazul în care contribuţiile coau-torilor sunt distincte, durata drepturilorpatrimoniale pentru fiecare dintreacestea este de 70 de ani de la moar-tea fiecărui coauthor.
Art.28Durata drepturilor patrimoniale asu-
pra operelor collective este de 70 deani de la data aducerii operelor la cu-
noştinţă publică. In cazul în careacesta nu se realizează timp de 70 deani de la crearea operelor, duratadrepturilor patrimoniale expiră dup/trecerea a 70 de ani de la creareaoperelor
Art.29Durata drepturilor patrimoniale asu-
pra operelor de artă aplicată este de25 de ani de la data creării acestora.
Art.30Drepturile patrimoniale asupra pro-
gramelor pentru calculator durează tottimpul vieţii autorului, iar după moar-tea acestuia se transmit prin moşte-nire, potrivit legislaţiei civile, pe operioadă de 50 de ani.
Art.31Modificările neesenţiale, adăugă-
rile, tăieturile sau adaptările aduse învederea selecţiei ori aranjării, precumşi corectarea conŞinutului unei operasau colecţii, care sunt necesare pentrucontinuarea activităţii colecţiei înmodul în care a intenţionat autoruloperei, nu vor extinde termenul deprotecţie a acestei opera sau colecţii.
Art.32Termenele stabilite în prezentul ca-
pitol se calculează începând cu datade 1 ianuarie a anului următor morţiiautorului sau aducerii operei la cunoş-tinţă publică, după caz.
Au avut prioritate familiile cu mulţi copii
l 18 locuinţe sociale, date în folosinţă astăzi la Valu lui Traian
l Credem că vă interesează
Durata protecţiei drepturilor de autor este de 25 de ani
l Legea nr.8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Durata protecţiei dreptului de autor
Pagină realizată de Ani Merlă
l Pag 3argumente
Până şi informaţiile de ultimă orănu te mai fac să tresari când vinevorba de Colegiul Naţional Mirceacel Bătrân din Constanţa, asta şipentru că într-un colegiu de elită,într-o şcoală europeană, sunt nou-tăţi de la o zi la alta, ceea ce în-seamnă că elevii şi profesorii s-auobişnuit să fie protagoniştii unor pro-iecte insolite. Un asemenea proiecteste “Mediul clădeşte poduri”, pro-iect ce are parteneri elevi din Ger-mania şi Bulgaria, Croaţia şiUngaria, după cum ne-a preciatprof.Nicolae Nicoară, directorul co-legiului amintit. Elevii mircişti au fostîn Germania în toamna anului trecut,
17 elevi şi 2 profesori au studiat şicercetat acolo echilibrul ecologic dinlivezile pomicole de lângă Frankfurt.In luna mai, spunea directorul Ni-coară, elevii din Germania au venitîn România continuând cercetărileprevăzute în proiectul amintit.
Am reţinut şi un detaliu carespune, şi el, ceva: unul dintre profe-sori e din Sighişoara, cu menţiuneacă s-a stabilit în Germania în urmăcu ani. Elevii care participă la pro-iect vor fi premiaţi. In vizita pe careau făcut-o în România, partenerii laproiect au avut ocazia să studiezebiodiversitatea Deltei. Atât la noi, câtşi în GERMANIA, elevii au stat în
plasament familial, încă un motivîntemeiat să scriem aici că între pro-tagoniştii proiectului s-a clădit unpod al prieteniei, mai cu seamă căproiectul intră într-o nouă fază şiacum (în cel de-al doilea an) au fostgândite noi teme de cercetare,semn că parteneriatul se află, ca săfolosim un clişeu gazetăresc, pe undrum bun, elevii mircişti, fiind coor-donaţi de două cadre didactice cu oprodigioasă activitate, e vorba deLaurenţiu Diamandi şi Ion Băraru.
“Sunt convins, sublinia directorulColegiului Naţional Mircea cel Bă-
trân, că jurnalele elevilor sunt plinecu impresii palpitante după excursiade documentare făcută în Delta Du-nării. Reportajele scrise în urma do-cumentării la faţa locului, în zonemirifice şi captivante, vor pune subo lumină fragedă talentul elevilor,mai cu seamă că elevii s-au implicatcu tragere de inimă”
Intr-o bună zi iată o initaţie pentrupartenerii proiectului, sperăm săgăzduim în paginile acestei publica-ţii opinii şi idei, reportaje şi propunerisub semnătura lor, convinşi că elevor stârni interesul cititorilor.
l La Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân
Pasiunea a clădit un proiect
În urmă cu câteva zile, la Agi-gea, acolo unde au fost invitaţispecialişti din agricultură, cercetă-tori şi fermieri, a fost prezentatproiectul transfrontalier România-Bulgaria, e vorba de un proiect deagricultură alternativă ce vizeazăculturile verzi. Obiectivele proiec-tului sunt dezvoltarea unui systemintegrat al deciziei pentru riscurilede producţie agricolă şi “imple-mentarea şi diseminarea sistemu-lui integrat pentru managementulde precizie şi durabil al riscurilorde producţie agricolă”, ca să îlcităm pe Horia Iliescu, directorulInstitutului de cercetare şi dezvol-
tare pentru protecţia plantelor Bu-cureşti, specialist recunoscut şiapreciat, care a avut amabilitateasă răspundă, în exclusivitate pen-tru Cronica Metropolitană, cîtevaîntrebări. Detalii în paginile publi-caţiei.
In cadrul dezbaterilor, şi cu astaîncheiem, s-a discutat îndelungdespre cadrul juridic comun pri-vind utilizarea durabilă a pestici-delor, s-a insistat asupra reduceriinivelului de toxicitate a substanţe-lor active, inclusive prin substitui-rea celor periculoase cualternative sigure.
I.T.Antim
Un proiect transfrontalier privind agricultural Agigea
În ciuda faptului că situaţia bibliote-cilor şcolare din judeţul nostru este cri-tică, având în vedere numărul mare deposturi blocate şi de biblioteci închiseşi predate la metru liniar administratori-lor sau directorilor, bibliotecarii rămaşiişi fac datoria cu prisosinţă şi luptă zil-nic cu reticenţa faţă de lectură, faţă deactul de cultură resimţit atât la elevi câtşi la cadrele didactice. Este evidentăstarea de blazare, de indiferenţă, desuficienţă pe care o resimt utilizatorii bi-bliotecilor. Munca noastră, a biblioteca-rilor şcolari este greu percepută deutilizatori. Dacă nu ieşim în întâmpina-rea acestora, dacă nu transformăm bi-bliotecile în centre de loisire cu serviciidivesificate, vom fi din ce în ce maimarginalizaţi şi poate şi eliminaţi dinsistem, aşa cum se întâmplă cu biblio-tecarii din Biblioteca Judeţeană „I.N.Roman”Constanţa.
Ca bibliotecar al Eco Şcolii cu Cls. I-VIII „Dan Barbilian”Constanţa, am con-siderat că dacă iniţiez proiecte şi impliccolegele mele bibliotecare, voi reuşi săscoatem din anonimat biblioteca şco-lară, care nu mai poate funcţiona doarcu serviciul de împrumut la domiciliusau la sala de lectură.
Numai prin parteneriate între şcoli şiinstituţii de profil bazate pe competitiveşi promovarea competenţelor, culturii şiştiinţei, experienţelor, elevii au înţelescă sunt în competiţie permanentă cutoţi elevii ţării, ai lumii, că a fi bun în-seamnă să te implici, să fi cunoscut, săinovezi, să fi informat, să citeşti pentrua şti. De aceea am încheiat zeci de par-teneriate cu şcoli, licee, biblioteci jude-ţene, muzee, teatre, asociaţii ,ONG-urişi le-am implicat în viaţa şcolii, am făcutschimb de experineţe, am participat laconcursuri, la activităţi comune. Amdeschis serviciul de arte frumoase, tea-tru şi film unde elevul se exprimă liber,citeşte şi reproduce de plăcere, învaţă
arta comunicării, i-am implicat înacţiuni de voluntariat pentru aavea spirit civic. I-am pus în si-tuaţia de a citi pentru a puteacîştiga competiţiile din proiectelenaţionale propuse de mine înacest an şcolar “Legende,mi-turi,amintiri”, “Corint Junior”,“Ecowatch school guard”, pen-
tru a putea comunica cu elevi din eu-ropa în cadrul proiectelor on line eTwi-ning “Legendary figures from eachcountry” si Geography, să fie în com-petiţie civică prin proiectele naţionale şiinternaţionale pe teme de ecologie“ECOSCOALA” , ŞCOLI PENTRU UNVIITOR VERDE, ENO PLAN-TING DAY, ŞCOALA LUI AN-DREI, WORLD SPACEWEACK s.a.
Copilul preferă cartea nouă,curată, frumos ilustrată. Deaceea parteneriatul cu
Editura Corint si Corint Ju-nior a fost un mare succes atâtpentru elevi, care şi-au dezvol-tat propriile biblioteci, dar şi
pentru şcoală pentru că am obţinutsponsorizari de mii de roni în sute decărţi necesare, pentru care statul numai alocă fonduri. Şi atragerea finanţă-rii pe proicte din partea MECTS şi aONG-urilor a adus un plus de carte bi-bliotecii şi donaţiile din biblioteci perso-nale au mărit numarul volumelor faţăde anul trecut cu 800 .
Totuşi dacă biblioteca nu ţinea pasulcu tehnologia, pierdea utilizatorii. Car-tea nu e suficientă, elevii au nevoie detehnologie şi de aceea am dezvoltatserviciile folosind TIC. Astfel de la evi-denţa gestionară, cataloagare, evideţa
cititorilor, împrumut, baze de datecu site-uri cu cărţi online, adresede pagini web, bibliografii electro-nice, serviciul de proiecte şi pro-grame, serviciul de organizaresimpozioane, conferinţe, wor-kshop-uri, serviciul de documen-tare ecologică, la activităţile zilnice
din programa şcolară, presupun folosi-rea tehnicilor informatice. I-am implicatpe elevi în proiecte online, arătându-lecât de aproape este lumea civilizată şică toţi elevii lumii au preocupări co-mune, că sunt la fel de buni şi au şanseîn viaţă egale cu oricare doar dacă sunt
informaţi şi cultivaţi.Exemplul personal şi implica-
rea mea în a scrie articole, a co-ordona editarea a trei cărţipentru ei, pagina web a scolii,wiki pentru biblioteci, expoziţii,participări la festivaluri şi spec-tacole, excursii de lucru, faptulcă ne întâlnim pe pagini de so-
cializare, le dă imboldul de a urmaexemplul meu şi vin din proprie iniţia-tivă să se alăture proiectelor în fiecarean.
Anul acesta şcolar voi derula cuechipa de cadre didactice a şcolii dar şicu şcolile şi liceele care vor încheia par-teneriate o serie de proiecte menite sămenţină vie flacăra lecturii.
În luna octombrie va demara unconcurs „ Cel mai frumos semn decarte ” care va consta în confecţiona-rea de semne de carte din materiale di-verse care vor avea exemplificatebibliografic , pe o faţă cartea dorită darconsiderată inacesibilă pentru elev, iarpe faţa a doua cartea de suflet a lui.Premiile pe nivel de clase vor oferi car-tea dorită dar inaccesibilă elevului. Fi-nalizarea va avea loc pe 22 octombrie, Ziua bibliotecii şcolare. O nouă ediţiea Săptămânii Internaţionale a Spaţiuluicare are ca temă „Misterele Cosmosu-lui” va fi derulată în biblotecă.
Vor continua şi proiectele naţionalede creaţie literară care anul acesta sevor desfaşura ca Cenacluri literare cuinvitaţi, scriitori, lansari de carte, teatru, poezie, şi vor fi desfaşurate în fiecarelună la o şcoală parteneră. De asemeniConcursul Naţional de cultură CorintJunior va avea ca protagonişti eleviişcolii noastre.
Şi proiectele ecologice vor fi la fel deprezente în viaţa elevilor, vom fi sprijiniţiîn continuare de ONG EcoWatch.
Crina Mareş
Pag 4 l chestiuni sociale
C M Y K
Luna bibliotecilor şcolare
BUCUREŞTI 27. - Eri la 5s’a întrunit la ministerul de fi-nanţe comisia compusă dintoţi directorii de contabilitatedin ministere, sub preşedenţiad-lui M. Manoilescu subsecre-tar de stat la finanţe.
Cu această ocazie s’au pusîn discute toate litigiile ce re-zult din modalităţile repartiţieinoului spor de un miliard în-scris în bu get.
S’a examinat în deosebi si-tuaţia funcţionarilor nemulţu-miţi de mo dul cum li s’au cotatsporul. S’a constatat între al-tele că salariul din 1914 era in-suficient şi ca do vadă în 1919- acestei categorii de funcţio-nari - i s’a modificat salariul debază.
Discuţia a urmat în jurul ce-rerei lor de a li se calcula spo-rul la salariul de bază din 1919nu la cel din 1914, insuficientîn con diţiile actuale de trai.
Comisia a trecut apoi laexa minarea situaţiei funcţio-narilor de stat aparţinând şco-lilor de api cultură care dupăcum se ştie pretind azi caaceastă şcoală să fie asimilatăfacultăţilor. Evident, dacămembrii comisiei găsesc în te-meiat acest punct de vedere,situaţia acestor funcţionari dinpunct de vedere al sporului seschimbă.
După ce comisiunea a exa-minat şi alte chestiuni de deta-liu a ho tărât întocmireastatelor de plată pentru casporul să poată fi acordatodată cu leafa pe luna Au gust.
În ceeace priveşte modulcum au fost soluţionate che-stiunile li tigioase, se va şti zi-lele acestea.
Repartiţia sporului
la salariilefuncţionarilor
- Lucrările comisiunei -
- Să vorbim, domnule Bălan,despre drepturile poliistuluilocal. Cînd poate el să facă uncontrol în bagajul unei per-soane?
- Dacă există indicii clare că s-a săvârşit ori se pregăteşte săvâr-şirea unei infracţiuni, dacăpersoana participă la manifestăripublice organizate în locuri undeeste interzis accesul cu arme, pro-duse ori substabţe periculoase.Poliţistul poate să invite la sediulPoliiei locale personale a cărorprezenţă este necesară. Persoa-nei I se adduce la cunoştinţă ănscris scopul şi motivul invitaţiei.Poliţistul are dreptul să solicitesprijinul cetăţenilor pentru identifi-carea, urmărirea şi prinderea per-soanelor care au comis fapte denatură penală sau contravenţio-nală. Poliţistul poate să circulegratuity, pe baza legitimaţiei de
serviciu, în timpul serviciului, înzona sa de competenţă, cu mijloa-cele de transport în comun locale,pentru executarea unei misiunicare nu poate fi îndeplinită altfel.
- Obligaţiile, care sunt obli-
gaţiile poliţistului?- Să respecte principiile statu-
lui de drept şi să apere valoriledemocraţiei, să respecte normede conduită profesională şi civicăprevăzute de lege. Poliţistul tre-buie să intervină şi în afara orelorde program, în limita mijloacelorpe care le are la dispoziţie, pentruexercitarea atribuţiiilor de servi-ciu, în raza sa teritorială de com-petenţă, când ia la cunoşintţă deexistenţa unor situaţii care justi-fică intervenţia sa, trebuie să ma-nifeste corectitudine în rezolvareaproblemelor personale, în aşa felîncât să nu beneficieze şi nici sănu lase impresia că beneficiazăde datele confidenţiale obţinute încalitatea sa oficială.
Poliţistului local îi este interzissă resolve cereri care nu sunt decompetenţa sa ori care nu i-aufost repartizate de şefii ierarhici,îi este interzis să intervină pentrusoluţionarea unor asemenea ce-reri.
- Am notat pentru cititoriinoştri.
A consemnat Alina Grigore
l Pag 5educaţie
C M Y K
l Ovidiu
Cine face lumină la Enel?
Despre Enel şi necazurile pecare le întâmpină câteva locali-tăţi din Zona Metroolitană amamintit, e adevărat, în treacătcâteva rânduri. Nu ne-am amă-git că Enel va face lumină pestrăzi a doua zi, dar ne aştep-tăm ca într-o zi, fie şi mai târziu,să auzim măcar o explicaţie, fieşi una care să salveze concur-sul de împrejurări în urma că-ruia, spre exemplu, la Cumpănalocuitorii răân în beznă când seaşteaptă mai puţin. Nici măcar ovorbă. Mai nou, iată că şi prima-rul din oraşul Ovidiu, DumitruBocai, are şi el o problemă cuEnel. Nu intrăm în detalii, oame-nii din satul Poiana s-au săturatde poveşti, dar nu putem trecesub tăcere indignarea primaru-lui: “Imi tot pun piedici. Nu pot săînţeleg de ce tot amână să deacurs solicitărilor pe care le-amfăcut către Enel. Stăm cu stâlpiipe teren…” Vă amintiţi ce se în-tâmplă iarna. Si o altă iarnă seapropie. La Enel cine face lu-mină?
Locuinţa tradiţională este spa-ţiul consacrat prin practice magicede întemeiere unde veneau, prinnaştere, copiii, nepoţii şi strănepo-ţii, şi plecau, prin moarte, părinţii,moşii şi strămoşii. Naşterea şimoartea în afara casei erau consi-derate nefireşti şi, ca urmare, su-puse unor rituri de reparare: copilulnăscut în ţarină, la muncile câm-pului, era adus în poală şi aşezatpe solul familial, lângă vatră, acolounde trebuia să vină, iar oameni-lor dispăruţi în împrejurări năpras-nice (mâncaţi de fiare, accidentaţi,înecaţi, trăsniţi etc.) li se ridică şiastăzi, pe locul morţii, o cruce şi,dacă este posibil, li se înmormân-tează în cimitirul satului câte satu-lui câte un pumnde ţărână de pelocul decesului.
Locul favorabil construirii caseiera decis de interpretarea diferite-lor acte magice: unde se operapâinea aruncată dintr-un anumitloc; ce fel de obiect cădea în vasulumplut cu apă lăsat nesuprave-
gheat peste noapte; se interpretauvisele şi altele. Se foloseau însă şipractice de maximă eficienţă pre-cum locul ales de animalele lăsateîn liberetate pentru odihna depeste noapte. Bărbatul care cautăşi decidea locul de amplasare acasei trebuia să fie, asemănătormeşterilor constructori, om sănă-tos, cu copii şi fără defecte fizice.Erau considerate locuri rele tere-nurile obţinute pe căi necinstite, pecare au fost arii de treierat, mor-minte. Fără ca oamenii să maidesluşească semnificaţiile de altă-dată a bătutului parului sau ţăru-şului pentru marcarea centruluicasei, obiceiul este utilizat şi as-tăzi. Ipoteza amplasării vetrei fo-cului în centrul adăpostului marcatde bătutul parului este atestatăatât de cercetătile etnografice câtşi de descoperirile arheologice.Vatra focului, centrul sacru al lo-cuinţei, se continua cu coşul şigura gura coşului.
(Va urma)
Iată că gesturile de solidaritate deîntorc, în ultima vreme, printer noi.Tocmai atunci când ne pregăteam săscriem că pe timpuri de criză, cum eacum, ar trebui să fim martori la ase-menea gesture suntem îndreptăţiţisă zăbovim la Cumpăna şi să scriemcă oamenii cu suflet se gândesc labătrâni şi la familiile nevoiaşe. Pri-măria comunei Cumpăna şi subfilialade CRUCE ROSIE din localitate şiGruparea de jandarmi mobilă TomisConstanţa au organizat o întâlnire laClubul pensionarilor din Cumpăna /’Iau dăruit celor 30 de bătrâni aici ali-mente. Inserăm această informaţiepentru că, iată, sărbătorile de iarnă
se apropie şi în vremuri de criză bă-trânii trebuie să fie ajutaţi, trebuiesprijiniţi să poarte mai uşor veşmin-tele bătrâneţii. De astă dată ajutorula venit de la B.C.R. Insistăm asupraacestui gest de solidaritate cu gân-dul că în preajma apropiatelor săr-bători şi alte instituţii se vor apropiade casele şi cluburile pensionarilor şiîi vor sprijini pe cei cărora viaţa leaşează în faţă praguri unde greută-ţile se văd. Vremurile sunt cum sunt,aşa că un dram de generozitate,făcut cu discreţie şi omenie, s-arputea să vindece răni a căror sufe-rinţă are nevoie de o alinare.
Alina Grigore
l Banca de alimente pentru bătrâni
Gestul de solidaritate care vindecă
Casa
Poliţistului îi este interzis să rezolve cereri care nu i-au fost
repartizate de şefii ierarhicil Interlocutor: Vasile Barbu, şeful Poliţiei locale Constanţa
Pag 6 l simţul realităţii
Techirghiol
Caravana Cinematografică con-stituie un proiect educaţional deanaliză a fenomenului totalitar şi aculturii şi civilizaţiei în timpul regi-murilor comuniste prin intermediulcinematografiei. În acest sens, IIC-CMER (Institutul de Investigaţie aCrimelor Comunismului şi Memo-ria Exilului Românesc) îşi propunecolaborarea cu licee prestigioasedin diferite oraşe ale Ţării în vede-rea unor proiecţii de filme, prezen-tate de către o persoană calificatădin cadrul Institutului. Aceste vizio-nări vor include un film românescşi un film străin care să reflecte otemă care ulterior va constituiobiect de dezbatere ţn cadrul unei
mese rotunde între unul dintre pro-fesorii de istorie ai liceului, repre-zentantul IICCMER, invitaţiidesemnaţi de Institut şi publiculconstituit din elevii de liceu. Acestdemers vine să asigure o mai bunaînţelegere a ceea ce a reprezentatcomunismul pentru secolul XX încadrul fenomenului totalitar, a ace-lei parţi de istorie a României carea fost grav distorsionată. ideologicprin intermediul propagandei cuschimbarea semnificaţiei eveni-mentelor.
Totodată acest proiect stimu-lează un recurs la memoria cultu-rală prin evidenţierea, în termeniilui Pierre Nora, a principalelor lieux
de memoire care au jalonat feno-menul comunist.
Caravana Cinematografică seconstituie ca un complement almanualului de „Istorie a comunis-mului din România” şi urmăreşteedificarea spiritului civic, a reflexu-lui etic şi evaluarea şi chestionareacu instrumente moderne şi pebaza dialogului, a unei părţi din is-toria Europei şi a României caparte integrantă a spaţiului de cul-tură şi civilizaţie european.
IICCMER va pune la dispoziţialiceului o serie de materiale şi in-strumente de lucru, precum şi unset de filme care să. poată fi vizio-nate ulterior.
În vederea realizării acestui pro-iect, IICCMER îşi propune colabo-rarea cu Centrul Cultural American,British Council, Institutul Francez,
Institutul Polonez, Goethe-Institut,Centrul Ceh, Centrul Cultural Ma-ghiar, Institutul Cultural Bulgar undese va realiza o selecţie a filmelor ra-portată la istoria comunismului înEuropa Centrală şi de Sud-Est, se-lecţie care va intra în baza de datea fiecărui liceu, dar şi a unei biblio-grafii şi a unei baze de date menitesă faciliteze obţinerea unor infor-maţii suplimentare pentru elevii in-teresaţi. 0 primă sesiune a acestuiproiect se va desfăşura anulacesta, 2010, în lunile octombrie,noiembrie şi decembrie, pe parcur-sul a două zile, în următoareleoraşe din ţară Bucureşti, Iaşi, Cluj,Timişoara, Constanţa, Sibiu. Acolounde este posibil, va fi de faţă şi unreprezentat al unuia dintre institu-tele culturale amintite mai sus.
prof. Bianca Ibadula
- Cu ce începem? Cu 6 din49? Aţi fost la biserică?
- Norocul îl ai ori nu îl ai! Eu şiconsilierii locali ne-am gândit la 6din 49 crezând că dăm un semnalpentru guvernanţi. La câte decizii in-coerente iau ei ne aşteptam să vinăvreunul cu o propunere să maijoace şi alţii la loto. Loteria s-a sen-sibilizat şi ne-a dat un semn simbo-lic, un semn doar, noi sperăm sădăm marea lovitură şi să vezi atuncipublicitate. Guvernanţii, din păcate,se fac, iată, că plouă, tot noi trebuiesă gândim proiecte, să venim cuidei noi şi cu fapte, alegătorul astavrea să vadă: fapte, nu vorbe. Eu îirespect mult pe cetăţenii oraşului şitot ce fac e o dovadă că sunt impli-cat în proiectele pentru Techirghiol.Mă gândesc la elevi şi la părinţii lor,stau de vorbă cu tinerii şi i-au în
seamă toate sesizările pe care ni leadresează locuitorii. Vreau ca ora-şul să renască, să fie cu adevăratoraşul din proiectele noastre. Sun-tem pe locul III la nivel naţional laconsursul “Destinaţii europene deexcelenţă“, e un impuls. Sunt şi câ-teva legende care ne fac să tresă-rim, ele ne îndeamnă să neîntoarcem faţa către ce a fost Te-chirghiol, doar suntem în anul degraţie 2010 şi trebuie să privim cese întâmplă în Europa, trebuie săvedem cum se grăbesc alţii în pri-vinţa turismului şi să învăţăm de laei. Lacul e o comoară, trebuie să-ivalorificăm potenţialul, trebuie săluăm temperatura acestor vremuri şisă ţinem pasul cu exigenţele turişti-lor.
Nu trebuie să uităm că pe la Te-chirghiol au trecut câteva perso-
nalităţi pe care le păstrăm pe pri-mul raft al bibliotecii, Camil Pe-trescu, Marin Preda, Sadoveanu şiEliade. Eu mă gândesc la istoriaacestui oraş, mă gândesc la ziuade azi, dar mai cu seamă la ceade mâine. 6 din 49 e ca o sec-venţă dintr-o scenetă cu JeanConstantin, un mare actor pe careîl preţuiesc azi tot aşa cum l-ampreţuit şi ieri.
- Am înţeles. Parcul terapeu-tic vă mai vindecă rănile?
- E într-un stadiu avansat. S-arputea ca până la sfârşitul acestuian să fie finalizată investiţia. Vaarăta,zic eu, şi centrul oraşului alt-fel. Facem treabă atât pentru locui-tori, cât şi pentru turişti, e oinvestiţie necesară. Parcul estechiar în faţa Sanatoriului balnear şide recuperare Techirghiol. Are o
suprafaţă mare de spaţiu verde, vafi un parc la standarde europene. Eo oază de confort şi de binefacere.Aleile au fost reabilitate. Vor apă-rea şi alei noi cu trasee terapeuticeşi amenajări specifice. Peste ca-nalul existent se vor amenaja po-deţe, vom amplasa băncuţe noi şiun gard viu care vor da o altă im-agine oraşului. Ca să aveţi idée no-taţi că s-au montat în jur de 100 debăncuţe, s-au plantat aproape1000 de arbuşti, mai bine de 200de arbori.
- S-a notat. Ce numere jucaţila 6 din 49?
- Sănătate să fie, că ştim noi ceavem de făcut. Gândul nostru estela proiecte şi finanţări, să aibă ale-şii puterea să se uite în ochii cetă-ţenilor!
A consemnat. Iulian Talianu
Parc terapeutic la standarde europenel interlocutor: Nicolae Stan, primarul oraşului Techirghiol
Caravana Cinematografică
l Pag 7starea agriculturii
Iată, pe scurt, câteva dintreobiectivele Camerei Agricolejudeţene Constanţa, le amintimpe scurt pentru că în numărulviitor vom publica în detaliucătva acţiuni privind aprijinulacordat de instituţia amintităunor tineri fermieri.
In ultima vreme, e bine să re-
ţineţi, consilierii consultanţi s-auîntâlnit cu 400 de fermieri careau exploataţii mai mari de 50 dehectare. Cu acest prilej au fostorganizate opt demonstraţiipractice în pomicultură şi viticul-tură, în comunele Mircea Vodă,Lipniţa, Băneasa şi Limanu,Rasova şi oraşul Mangalia.
După cum ne-a precizat Pa-raschiva Mocănaşu, directorulCamerei Agricole judeţeneConstanţa, consilierii au întoc-mit 16 proiecte pe măsura 112.Să mai reţinem că peste 120de fermieri au absolvit cursuride calificare.
Gheorghe Samoilă
l Starea agriculturii
Are dreptate Dumitru Manole?
Oricum am întoarce foaia, cândvine vorba de agricultură avem cutoţii o grijă. O mare grijă. In piaţăpreţurile sunt la un pas să o iarazna. Cumpărătorii au câteva pro-bleme. Fermierii au, la rândul lor,alte probleme. Nu e locul să despi-căm firul în patru, dar asta nu neîmpiedică să scriem că fermierii aş-teaptă să se întâmple ceva în ceeace priveşte susţinerea agriculturii.Unii chiar afirmă că nu se simt fer-mieri europeni. Din păcate. Fermie-rii simt că nu lucrează după ostrategie şi asta îi împiedică să ţinăpasul cu cei din U.E. Mai mult, fer-mierii români simt că nu avem de-aface cu o politică agricolă comună.Mai grav, sistemele de irigaţii suntla pământ la noi, ceea ce e un han-dicap pentru toţi producătorii agri-coli.
În Dobrogea, ca să discutămpunctual, seceta face ravagii. Ve-chile sisteme de irigaţii, care suntmai mult pe hârtie, sunt energo-fage. Despre această slăbiciune sediscută de 20 de ani. Se discută,pentru că regândirea lor nu s-afăcut, despre tehnologiile de ultimăoră ce să mai vorbim. Vine Ziua Re-coltei şi în fiecare an are loc o dez-batere, fermierii se plâng că n-auapă, politicienii, pe care nu-i doaregura, mai fac căte o promisiune, ţă-ranii nici măcar nu mai au cuvinte,ei se plâng şi spun că speranţamoare ultima. Ei au dreptate, darexistă riscul să moară cu dreptateaîn braţe. Se fac proiecte, o sume-denie de proiecte, unele sunt de-clarate eligibile, fermierii seamăgesc că există o şansă de sal-vare, în realitate se trezesc într-obună zi că proiectele eligibile n-aufinanţare!
Abia acum avem ce comenta.Numai că, iată, comentariile nu potzdruncina rutina. Birocraţia e înfloare. APIA are, pe hârtie, un bilanţpozitiv! Tot APIA anunţă că areşapte centre şi aşteaptă până lasfârşitul lunii cereri pentru subven-ţia la bovine. Sună frumos. E unsemn încurajator. O întrebare per-sistă: De ce fermierii se plâng? Nucumva, vorba inginerului DumitruManole, un specialist cu expe-rienţă, vom fi nevoiţi să nu mai spu-nem că speranţa a murit ieri?!
I.T.Antim
- Vă invit, domnule profes-sor, să intrăm direct în subiectşi să vorbim despre priorităţileîn cercetare. Vorbim de ele, în-drăznim să anticipăm, vomvorbi şi de problemele pe carele întâmpină cercetarea?
- Pe scurt: În cercetare, nuspun o noutate, trebuie să ai com-petenţă. Noi avem câteva pro-bleme privind cercetarea şiprotecţia plantelor. Roşiile, spreexemplu, sunt tratate, din păcate,cu produse neomologate. Uni-unea Europeană ne va oblige săeliminăm produsele toxice. TotUniunea Europeană ne va întrebadacă avem minimum de utilajepentru a începe această activi-tate.O parte din utilaje le vomprimi de la U.E. Dar mai departe?
- Chiar aşa: mai departe?- Uniunea Europeană nu îţi dă
înainte bani pentru cercetare.Doar la unele proiecte primim unavans. Ar trebui să vorbim de prio-rităţile agriculturii şi de problemelefermierilor.
- Alegeţi dvs.!- Nu spun la ce mă gândesc eu
acum: în cercetare abia ne luămsalariile. Mulţi cercetători au ple-cat să lucreze pe bani adevăraţi.Nu vedeţi că noi ne lovim de undeclin.
- S-au făcut multe greşeli.Există soluţii pentru remedierealor?
- E nevoie de o analiză temei-nică să vedem ce poate face cer-cetarea românească pentruagricultură. Degeaba aducem hi-brizi din Franţa, dacă ei nu suntomologaţi la noi. Avem un institut
care nu omologhează, ci face re-comandări Cercetătorii noştripleacă greu la congresele interna-ţionale, dar atunci când pleacă iaucâte un premiu. Am primit şi eu unpremiu pentru extinderea culturiide floarea soarelui în zone pro-pice din Europa. E un fel deOSCAR pentru floarea soarelui.Banii pe care i-am primit în ’86 i-am donat statului. Cândva am fostinvitat în Italia să conduc un con-gres şi pe banii pe care i-am pri-mit i-am luat soţiei o pereche deochelari.
- Vorbeam de floarea-soare-lui…
- Sunt câţiva, puţini la număr,care se pregătesc, dar nu rămânlângă noi, firmele private îi mirosşi îi ademenesc cu salarii bune.
Noi luăm salariul pe jumătate câtedouă-trei luni.
- Şi cu priorităţile în agricul-tură cum rămâne?
- Se înţelege din tot ce vă spuncare sunt priorităţile, care suntproblemele agriculturii. Avem ne-voie de o strategie clară pe ter-men scurt, să încurajăm fermieriitineri, să-i ajutăm, nu cu vorba, cicu finanţe. Să fim atenţi la mediu.Iată încă o prioritate.
- Mă gândeam să vă întrebcum poate fi combătută secetadin Dobrogea.
- Trebuie să vorbim de irigaţii şide investiţii, trebuie să le reamin-tim celor care răspund de soartaagriculturii că nu mai avem păduri.De la un procent de 70 la sută amajuns la 26,7 la sută. Consecin-ţele? Apar mari dezechilibre şi aşavorbim de secetă, de eroziuni şide alunecări masive de terenuri.
- Soluţia?- Să trecem la perdelele forte-
stiere de protecţie, să facem agri-cultură cu precizie, să asigurăm oprotecţie integrată a plantelor, săacordăm atenţie culturilor verzi.Pe scurt: să avem o strategie. Euam avut o strategie în viaţă şi deaceea am reuşit: Am avut doardouă locuri de muncă. Şi am 70de ani!
- Să vă dea Dumnezeu sănă-tate!
A consemnat Iulian Talianu
l În exclusivitate
OSCAR pentru rolul privind extindereaflorii-soarelui în Europa!
interlocutor: Horia Iliescu, directorul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti
spectorul general al ISJ Con-stanţa, Aliss Andreescu, a avut-o,la Palatul Copiilor, cu directoriişcolilor din judeţ, reprezentantulJandarmerei a dezvăluit că învară s-au prezentat la examenelepentru admitere la Academia dePoliţie 35 de candidaţi, dar nu afost admis decât unul! Pentruşcoala de subofiţeri au fost cevamai mulţi :145 de candidaţi, însăau fost admişi doar 3! Comenta-riile le puteţi face şi singuri. Dacăle trimiteţi pe adresa redacţiei legăzduim în paginile publicaţieinoastre cu dragă inimă.
I.T.Antim
În ultima vreme, prof.Ioan Po-pişteanu, un truditor care a desco-perit bucuria lecturii împărtăşeşte
acum şi altora această plăcere,pregătind pentru lumina tiparuluioperele complete ale unor scriitoricare pot sta tot timpul pe primulraft al unei bilioteci. E vorba dePavel Chihaia, Pericle Martinescu,Radu Gyr şi Dimitrie Stelaru. Pri-mul autor a cărui operă, în zecevolume, va apărea până la sfârşi-tul acestui an, este Pavel Chihaia,prozator, jurnalist, cronicar, poet,un autor care l-a admirat în tine-reţe pe Tudor Vianu.
Romancierul Pavel Chihaia ascris în patru versiuni BLOCADA,
carte aprut n ’47. Născut în Cora-bia, judeţul Romanaţi, Pavel Chi-haia s-a mutat în Constanţa când
avea 40 ani şi o viaţă înainte, oviaţă care mai târziu avea să de-vină viaţa unui jurnalist frenetic,viaţa unui scriitor apreciat de colegiide breaslă, de cititori şi de critica li-terară. Despre cărţile lui şi despreopera sa vom publica un interviu cuprof.Ioan Popişteanu, directorulEditurii Ex Ponto, acolo unde crea-ţia lui Pavel Chihaia va vedea, cumspuneam, lumina tiparului până lasfârşitul acestui an. In aceste zile,directorul Bibliotecii UniversitareOVIDIUS, Ioan Popişteanu, pune lapunct ultimele detalii privind
OPERA OMNIA, opera unui scriitor,e vorba de Pavel Chihaia, un scrii-tor despre a cărei creaţie se vavorbi într-o bună zi, încă o dovadăcă ediţia îngrijită acum de Ioan Po-pişteanu va aduce o lumină în su-fletul fiecărui cititor.
Doi tineri scriitori, Ileana Marin şiAngelo Mitchievici, semnează douăstudii privind opera amintită.Alţii, şiavem la îndemână un exemplu, auscris elogios despre creaţia lui PavelChihaia. LUMEA LIBERĂ scrie des-pre Premiul ARA, premiu primit dePavel Chihaia, acum câţiva ani.
Pavel Chihaia – se menţio-nează în LUMEA LIBERA – va ră-mâne în istoria literară ca fiind celmai de seamă rapsod al Dobrogei.Aşa ceva ne e la îndemâna oricui.
Despre OPERA OMNIA vommai avea ocazia să scriem, azi negrăbim să vă semnalăm, cu unceas mai devreme, că opera luiPavel Chihaia se află în drumspre tipografie. Toate cele zecevolume vor apăra la Editura ExPonto, editură coordonată de 20de ani de distinsul cărturar IoanPopişteanu, omul în sufletul că-ruia e atâta generozitate, încâtdestui scriitori din Dobrogea artrebui să-i ureze sănătate la înce-putul fiecărui an!
Adrian Crăciun
Ne grăbim să vă semnalăm vo-lumul “Dobrogea – model de con-vieţuire multietnică şi multiculturală”,carte coordonată de distinsul cărtu-rar Virgil Coman. Cartea a apărut înurmă cu ceva timp, dar asta nu neîmpiedică să le reamintim celor gră-biţi că, iată, pot avea la îndemânăun bun instrument pentru a se in-strui şi pentru a descoperi nu doarbucuria lecturii, ci şi pentru a se in-forma. Volumul pune la dispoziţiacelor interesaţi de lungul drum al is-toriei o sumedenie de date şi amă-nunte, toate culese şi comentate denume prestigioase, autori care sebucură, pe bună dreptate, de noto-
rietate, oameni de cultură care iz-butesc să aducă în pagină, cu ar-gumente şi cu rigoare, comentariiprivind modelul de convieţuire mul-tietnică şi de multiculturalitate în Do-brogea.
Suntem invitaţi să fim martori laun demers insolit, încă o dovadă căautorii acestui volum au risipit multăenergie.
Titlurile câtorva studii din celedouă secţiuni ale cărţii, şi nu facemun compliment de conjunctură, teîndeamnă să citeşti cu atenţie pa-gină cu pagină. Spaţiul tipograficnu ne îngăduie să zăbovim asupralor, cei interesaţi vor avea fericitul
prilej să verifice ceea ce scriemaici. Cu respectul cuvenit, în semnde recunoaştere, amintim pe căţivadintre semnatari: Ieromonah AndreiMarian (Calnic), Andreea AtanasiuGăvan, Lavinia Dacia Gheorghe,Dumitru Sopu, Marian Moise, Ale-xandru Mihalcea, Petre Covacef,Angela Pop, Laura Stancu şi, cuvoia dvs., ultimul aici, dar primul pecoperta cărţii, Virgil Coman, celcare a avut inspirata idée de a pro-voca un eveniment tipărind acestvolum, volum care a devenit un pri-vilegiu pentru cititorul ispitit de lec-tura unei cărţi unde e vorba de noi.
Ioan Popişteanu
l Lungul drum al istoriei
Bucuria lecturii
l Semn de carte
Pavel Chihaia – Opera Omnia
Ştefan Augustin Doinaş, scriitorul Pavel Chihaia şi Ion Negoiţescu
