Cine este Széchenyi istván? - Informatia Zilei · Planul Marshall, cunoscut oficial ca European...

Raportul corpului de control al pre-mierului arat[ c[ interven\ia de urgen\[din seara zilei de 30 octombrie 2015 afost o ac\iune necoordonat[, cu elementede improviza\ie, iar modul de ac\iune alinstitu\iilor implicate a fost "unul submediu".

În anul 1972, pe fațada clădirii Mu-zeului de Artă, a fost amplasată o placămenită să aniverseze împlinirea unui mi-leniu de atestare documentară a orașuluiSatu Mare. Deși nu se afirmă în mod ex-plicit, datarea acestui eveniment a foststabilită pe baza Cronicii lui Anonymus.

Timp de trei decenii, data de25 martie a devenit un reper pen-tru arti;ti, privitori ;i jurnali;ti din`ntreaga \ar[, veni\i ̀ n Oa; s[ vad[ce au mai creat arti;tii locului.

La finalul s[pt[m]nii trecute“Art Bunavestire” a ̀ mplinit 30 deani. La Muzeul |[rii Oa;ului aavut loc expozi\ia anual[obi;nuit[, marcat[ `n cuvenitanot[ aniversar[, iar la Muzeul deArt[ din Cluj-Napoca, s]mb[t[,26 martie, s-a deschis o retrospec-tiv[ ampl[, alc[tuit[ din lucr[riintrate, prin dona\ii, `n patrimo-

niul muzeului negre;tean. ~n cuvintele lui Florin Ghera-

sim, curatorul acestei din urm[expozi\ii, Negre;tiul a devenit “unmic Montmartre” al Rom]niei.

~n acest num[r v[ oferim uncolaj fotografic cu lucr[ri expusela Negre;ti-Oa; `n edi\ia 30 “ArtBunavestire”, al[turi de datelearti;tilor expozan\i ;i c]teva con-sidera\ii notate, ̀ n cronica sa plas-tic[ publicat[ `n albumul aniver-sar, de criticul ;i istoricul de art[Vasile Duda.

Tragedia din Clubul Colectiv, un raport controversat

www.informatia-zilei.ro

Cine este Széchenyi istván?

Tradi\ii `n luna aprilie

PaGina 3

PaGina 7

IAnul XIV Nr. 678 Duminic[ 3 aprilie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

De trei decenii “art Bunavestire” face din negre;ti-Oa; un mic Montmartre

Președintele francez, François Hollande, esteun cunoscut iubitor al sportului în special din pos-tura de spectator, mai ales de fotbal, dar recent adecis că este necesar ca și el să facă mai multă mișcareși, deși nu îl pasionează câtuși de puțin, aplică ''me-toda celor 6.000 de pași zilnici''. Mai mult chiar,zilele trecute, el le-a recomandat concetățenilor săisă adopte și ei această metodă, concepută și promo-vată de doctorul Michel Cymes, o veritabilă vedetăa programelor de televiziune din Franța având catemă viața sănătoasă.

Pre;edintele Hollande face zilnic 6.000 de pa;i pentru a fi în form[

S`n`tate Frumuse]e&Siropul de c[tin[ alb[ de la Hypericum,surs[ de s[n[tate ;i vitalitate

alimenta\ia este esen\ial[ `n men\inerea echilibrului organismului

PaGina 9PaGina 8

PaGina 4

Ziua de 27 martie 2016 rămâne unamemorabilă pentru populația Ardealuluiși nu numai. A fost ziua în care naționalaRomâniei de fotbal a jucat la Cluj-Napocaîmpotriva unei forțe a fotbalului mondial.Pe Cluj Arena a ajuns naționala Spaniei,campioana europeană en-titre.

PaGina 3

Drumul României spre Euro 2016 a trecut prin Cluj, cu sute de s[tm[reni în tribune

PaGina 6

Faimosul Pod culanțuri (Lanchid)din Budapesta,construit lainițiativa luiIstván Széchenyi

PaGina 7

|inuta cu imprimeuritradi\ionale,alegerea potrivit[

Luni va fi înlocuit[ placa memorial[ a;ezat[ în 1972 pe cl[direa Muzeului de art[

Contele Széchenyi (1791-1860) a fost prima personalitatecare s-a făcut cunoscută în era re-formelor, membru al uneia dintrecele mai puternice familii maghia-re. El a uimit Dieta când a rostitpentru prima oară un discurs înlimba ungară. A susținut o propu-nere pentru fondarea unei Acade-mii maghiare pentru arte și științeși a sugerat o sursă bugetară pen-

tru finanțarea propunerii. Széchenyi a propus o revoluție

în economie și a afirmat că doarmagnații sunt capabili să o punăîn practică. El era susținătorul uneilegături puternice cu ImperiulHabsburgic, dar și al abolirii io-băgiei, impozitării marilor pro-prietăți funciare. Dacă Istvan Szé-chenyi a fost un reformator ce amodernizat Ungaria, Societatea

care i-a purtat numele, înființatăîn anul 1882 la Satu Mare a avutun rol nefast în maghiarizarea for-țată a românilor. Membrii socie-tății au intrat în coflict cu intelec-tualii români, mai ales cu VasileLucaciu. Deseori memorandi;tiiîl citau pe Széchenyi, ca pe un ommoderat acuzând autoritățile ma-ghiare că nu urmează calea refor-melor începute de el.

PaGina 2

Prințul Charles, moștenitor al tronului Rega-tului Unit, a sădit "un arbore sau doi" la reședințaHighgrove House împreună cu nepotul său Geor-ge, în încercarea de a-l atrage pe acesta spre gră-dinărit, una dintre marile pasiuni ale Prințuluide Wales, după cum a mărturisit într-unprogram de radio. Prințul Charles adeclarat că încearcă să trezeascăinteresul celui mic pentru ca înviitor să poată dezvolta această pa-siune, cum s-a petrecut cu el în copilărie.

Prin\ul Charles vrea s[-;i atrag[ nepotul George spre gr[din[rit

2 Informa\ia de Duminic[/3 aprilie 2016

În ;edința din 31 martie aConsiliului local Satu Mare, con-silierii au votat amplasarea uneistatui a lui István Széchenyi înPiaţa Libertăţii.

“La iniţiativa lui István Széche-nyi s-a construit prima cale feratăîn Satu Mare şi a contribuit foartemult la dezvoltarea economică aacestei zone. A fost numit ;i ce-tăţean de onoare al oraşului SatuMare în 1840. Statuia închinată luiva fi amplasată în Piaţa Libertăţiiîntr-un colţ al parcului aproape vi-zavi de Complexul Aurora şi to-todată simetrică cu statuia LimbiiRomâne, care va fi amplasată înpartea cealaltă a parcului”, a moti-vat inițiativa consilierul UDMR,Maskulic Csaba.

De fapt s-a aprobat amplasareastatuii dup[ negocierea cu consi-lierii UDMR pentru votarea orga-nigramei propus[ de primar. Astfelstatuia lui Széchenyi Istvan face po-sibil[ angajarea a 99 de persoanela Prim[ria Satu Mare. Noii anga-ja\i vor trebui s[ depun[ m[car ofloare la viitorul monument.

De altfel, groful Széchenyi areîn satul Remetea (comuna Ora;ulNou) un monument comemorativunde, de 26 de ani se organizeazăfestivități culturale. De asemenea,în Grădina Romei din municipiulSatu Mare, se organizează mani-festări culturale în memoria gro-fului la piatra comemorativă deaici. Prezentăm în continuare câ-teva repere mai importante dinviața ;i activitatea grofului Széche-nyi.

La vârsta de 17 ani s-a înrolat în armată

Széchenyi s-a născut la 21 septem-brie 1791 în re;edința familiei sale dinHerrengasse, Viena. Botezul copiluluia fost oficiat după rit romano-catolicîn Biserica Sfântul Mihail din centrulcapitalei. Tatăl său, Ferenc Széchenyia fost fondatorul Muzeului NaționalMaghiar, iar mama sa, Julianna Feste-tics a provenit dintr-o familie maghiarăde renume din Ungaria. Tânărul grof;i-a petrecut copilăria în Viena și Na-gycenk. Educația copi-lului a fost făcutde János Lunkányi după instrucțiunilestabilite de părinți.

Conform dorinței tatălui său, lavârsta de 17 ani s-a înrolat în armată;i a participat la războaiele împotrivalui Napoleon în timpul cărora a datdovadă de curaj și îndrăzneală. A că-lătorit mult, a vizitat Europa de Vest,Europa de Est ;i Turcia, de Est.

Széchenyi a propus o revoluție în economie

El a realizat rămânerea în urmă ațării sale în timpul uneia dintre nume-roasele sale călătorii ;i a ajuns la con-cluzia că are datoria istorică serioasăde a acționa pentru a promova soartanațiunilor. La întoarcerea din respec-tiva călătorie a devenit inițiatorul idei-lor de reformă. Contele Széchenyi afost prima personalitate care s-a făcutcunoscută în era reformelor, a fost con-te al uneia dintre cele mai puternicefamilii maghiare din perioada respec-

tivă. El a uimit Dieta când a rostit pen-

tru prima oară un discurs în limba un-gară. A susținut o propunere pentrufondarea unei Academii maghiarepentru arte și științe și a sugerat o sursăbugetară pentru finanțarea propunerii.

Aristocrații înfuriați au ars în pu-blic cartea lui Széchenyi „Hitel” (Cre-

dit), în care autorul susținea că privi-legiile nobiliare sunt imposibil de sus-ținut din punct de vedere moral și îm-potriva intereselor păturilor bogate în-seși. Széchenyi a propus o revoluție îneconomie și a afirmat că doar magnațiisunt capabili să o pună în practică.

El era susținătorul unei legături pu-ternice cu Imperiul Habsburgic, dar și

al abolirii iobăgiei, impozitării ma-rilor proprietăți funciare, finanțăriidezvoltării prin intermediul capita-lului străin, fondării unei bănci na-ționale și a salariului în bani pentruangajați.

Széchenyi a fost unul dintre cei carea susținut construcția podului sus-pendat peste Dunăre dintre Buda șiPesta. Inițiativele lui Széchenyi aueșuat deoarece el a sperat în mod gre-șit că magnații vor fi interesați să lepună în practică, iar ritmul reforme-lor era prea mic pentru mica nobi-lime. De asemenea, la iniţiativa luiIstván Széchenyi s-a construit primacale ferată Rijeka - Arad - Oradea -Satu Mare şi a contribuit foarte multla dezvoltarea economică a acesteizone.

Circumstanțele morții sale nu au fost elucidate

Este aproape imposibil să enume-răm tot ceea ce a făcut în timpul viețiisale. A fost ;i ministru al Transpor-turilor dar a demisionat din postulsău, la 5 septembrie 1848 ;i s-a retrasîntr-o instituție psihiatrică unde ;i-a recăpătat curând puterea creatoareintelectuală. S-a confruntat de-alun-gul vieții sale cu o serie de hărțuielidin partea opozanților săi dar ;i deezitări ;i căutări. Persecuția sa înche-iat doar cu moartea sa ce s-a produsîn 7 aprilie 1860.

Despre moartea lui controversatăau circulat diferite variante, conformunora s-ar fi sinucis, iar conform al-tora ar fi fost ucis. Atunci când a fostgăsit mort, spunea presa vremii, ar-ma era întinsă pe coapsă, ceea ce du-ce la concluzia că este puțin probabilca după ce s-a împușcat în cap să

țină brațele ;i arma pe coapsă. Pe pe-retele încăperii nu a existat nici o urmăde sânge, doar bucăți din creier, ceeace sugerează că sângele său nu circulaatunci când glonțul a pătruns în cap.Oricum, circumstanțele morții sale nuau fost elucidate nici până în ziua deazi.

Listă impresionantă de lucrări

Groful Széchenyi a avut ;i o prodi-gioasă carieră literară ;i publicistică, apublicat tratate economice, studii, ob-servații ;i inițiative în diverse domenii,atât în limba maghiară cât ;i în limbagermană. Iată doar o parte dintre nu-meroasele sale lucrări< Fox, cerb de vâ-nătoare, broșură în limba germană> Depe cai, apărută în Pesta, în 1828> Cazi-noul parte o listă în ordine alfabeticăși bazele sale, 1829> Creditul, Pesta,1830 (în limba germană Leipzig, 1830,tradusă de Michael și Joseph PaziaziVojdisek)> Dragi iobagi, 1831> Despreteatrul maghiar, Cenk, 1832> Stadion,Leipzig, 1833 (partea I> partea a II-anu a mai apărut)> Despre călătoria cuaburi pe Dunăre, 1836, în limba ger-mană> Câteva cuvinte despre cursa decai . Pesta, 1838> Popoarele din Est,Pesta, 1841> Fragmente de idei, Pesta,1846> Propunere de soluționare atransportului din Ungaria, Bratislava1848> Conștiința de sine și Marea Sa-tiră, Döbling, 1857> Cenzura ;i presaaustriacă, Döbling, 1859.

Mihai G.

Planul Marshall, cunoscut oficialca European Recovery Program (ERP),a fost primul program de reconstrucţieconceput de Statele Unite ale Americii,destinat aliaţilor europeni din Al Doi-lea Război Mondial. Rolul acestuia afost acela de a ajuta Europa după războişi de a preveni extinderea comunismu-lui. Ţările proaspăt comuniste din estulEuropei au refuzat ajutorul oferit deSUA. Pre;edintele Harry Truman asemnat planul ̀ n data de 3 aprilie 1948.

Denumirea de “Plan Marshall” pro-vine de la iniţiatorul acestuia, secretarulde stat american George Marshall. În5 iunie 1947, într-un discurs rostit înAula Universităţii Harvard, el a anunţatlansarea unui vast program de asistenţăeconomică destinat refacerii economii-lor europene, cu scopul de a stăvili ex-tinderea comunismului. Pentru con-tribuţia la succesul acestui plan de aju-tor, George Marshall a fost distins în1953 cu Premiul Nobel pentru Pace.

În 19 iunie 1947, 22 de state euro-pene au fost invitate să trimită repre-zentanţi la Paris pentru a schiţa un plande reconstrucţie europeană. EtichetândPlanul Marshall drept “imperialismeconomic american”, Moscova a inter-zis ţărilor satelite să participe la Con-ferinţa de la Paris. Sovieticii consideraucă acceptarea planului ar fi condus ladesprinderea de URSS a ţărilor din sfe-ra sa de influenţă şi la pierderea avan-tajelor politice şi strategice dobânditede Kremlin în Europa Centrală şi deEst la sfârşitul celui de al Doilea RăzboiMondial. Stalin a denunţat programulca fiind o curs[ şi a refuzat să participe,obligând şi celelate state est-europenesă adopte aceeaşi atitudine.

Decizia celor 16 ţări participante laprogramul de ajutor s-a văzut în dece-niile care au urmat, aceste ţări dezvol-tându-se semnificativ în sistemul de-mocratic capitalist susţinut de SUA.Statele Unite au oferit 20 miliarde dedolari, cu condiţia ca naţiunile euro-pene să realizeze împreună un planraţional de folosire a fondurilor. Pentruprima dată, acestea au trebuit să acţio-neze împreună că o unitate economicăunită şi au fost nevoite să cooperezeunele cu altele.

Planul Marshall a adus beneficii şieconomiei americane. Banii au fost fo-losiţi pentru a cumpăra bunuri din Sta-tele Unite, care au fost transportate peOceanul Atlantic pe nave comercialeamericane.

În afară de ajutorul pentru a puneEuropa din nou pe picioare, PlanulMarshall a dus la realizarea PlanuluiSchuman, care a determinat creareaComunităţii Cărbunelui şi Oţelului şiPieţei Comune.

~n 3 aprilie 1948a fost aprobat startul

Planului Marshall

PERSONALIT~}ISzéchenyi a fost unul dintre cei care a susținut construcția podului suspendat

peste Dunăre dintre Buda și Pesta. Inițiativele lui Széchenyi au eșuat deoareceel a sperat în mod greșit că magnații vor fi interesați să le pună în practică, iarritmul reformelor era prea mic pentru mica nobilime.

La ini\iativa lui istván Széchenyi s-a construit prima cale ferat[ în Satu MareEl a ajuns la concluzia că are datoria istorică de a promova na\iunea maghiar[

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Széchenyi István alături de fiul său, cu barca pe Dunăre. În fundalse vede faimosul Pod cu lanțuri (Lanchid) din Budapesta

Groful István Széchenyi, Lithografie de Franz Eybl, 1842

3 aprilie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

TRADI}IITradi\ia spune c[ luna aprilie este `mp[r\it[ `n dou[, jum[tate c[lduroas[, jum[tate friguroas[,pentru ca oamenii s[ poat[ sem[na p[m]ntul. Atunci c]nd zilele Babelor \in mai mult de dou[spre-zece zile, atunci zilele `ntrec[toare se numesc zile `mprumutate sau `mprumuturi.

În anul 1972, pe fațada clădiriicare adăpostește astăzi Muzeul deArtă, a fost amplasată o placă me-nită să aniverseze împlinirea unuimileniu de atestare documentarăa orașului Satu Mare. Potrivitunui comunicat primit de la Mu-zeul Jude\ean Sat Mare, deși nuse afirmă în mod explicit, datareaacestui eveniment a fost stabilităpe baza Cronicii lui Anonymus,singurul izvor scris din zonă careoferă informații asupra istorieimedievale timpurii a BazinuluiCarpatic.

Cronica lui Anonymus a fost redac-tată în jurul anului 1200 de către un clericmaghiar cu studii la Paris, care se numeape sine ”magistrul P.”, și care fusese ante-rior notarul regelui Bela al III-lea (1172-1196). Scrisă sub forma unei ”geste” ro-manțate, aceasta cuprinde foarte puțineevenimente precis încadrate cronologic.Fără a insista asupra corectitudinii isto-rice a cronicii, putem afirma cu destulăsiguranță că momentul cuceririi Sătma-rului de maghiari, așa cum este acestazugrăvit de Anonymus, nu poate bene-ficia de o încadrare cronologică precisă,și cu atât mai puțin de una limitată la un

an. Astfel, între momentul descris deAnonymus și anul 972, nu există nici osuprapunere cronologică, placa repre-zentând doar o manifestare a propagan-dei comuniste, care a transformat anul1972 în ”anul mileniului” din motiveideologice.

În 1972 se aniversau 25 de ani de laproclamarea Republicii și era un motivexcelent pentru o manifestare de mareanvergură precum cea a sărbătoririi mi-leniului.

Astfel, în perioada 8 septembrie – 8octombrie 1972 au avut loc o serie demanifestări consacrate sărbătoririi a 1000de ani de existență documentară a ora-șului Satu Mare. Au fost organizate dife-rite expoziții, manifestări sportive (”CupaMileniului” la ciclism, șah, cros, carturi,fotbal, scrimă, baschet, tir cu arcul, volei,lupte libere, ”turneu de box”, slalom nau-tic), concerte și spectacole de muzică, deteatru, prezentări și gală de filme, diferiteîntâlniri culturale, muzicale, jocuri șiconcursuri, simpozioane, carnaval turis-tic etc. Toate acestea au culminat cu vizitala Satu Mare a lui Nicolae Ceaușescu îndata de 3 octombrie 1972, ceea ce a pri-lejuit ample manifestări dedicate aceluieveniment.

Ca urmare a acestor anivers[ri false,Muzeul Jude\ean a luat hot[r]rea ca luni,4 aprilie, s[ ̀ nlocuiasc[ placa memorial[

de pe fa\ada Muzeului de Art[.

Un basorelief reprezentând cetatea Satu Mare

Deși locul cetăţii construite pe par-cursul secolului al XVI-lea nu mai esteastăzi vizibil, monumentul dispărut mar-chează încă o perioadă fundamentală aistoriei urbane sătmărene. La aceastăconcluzie îndeamnă și importanța forti-ficației, pe care Consiliul de Război dinViena o considera, în 1577, cel mai efi-cient sistem de fortificaţie din partea es-tică a Ungariei. Fiind situată în extremaestică a şirului de cetăți care formau sis-temul de apărare al Regatului Ungarieiîmpotriva turcilor, fortificația sătmărea-nă juca și rolul unei zone tampon, menitesă facă față numeroaselor conflicte dinperioada premodernă dintre Regatul Un-gariei și Principatul Transilvaniei.

În anii 1980, când în perimetrul ce-tății distruse s-au desfășurat lucrări deconstrucție de mare amploare, nu s-audesfășurat, din nefericire, cercetări ar-heologice premergătoare. Astfel, majo-ritatea informațiilor pe care le deținemastăzi privind aspectul și amplasamentulexact al fortificației provin din reprezen-tările de epocă. Cetatea era prevăzută cucinci bastioane cu ureche și avea o pla-nimetrie rectangulară, în sistem italian.

Lucrările de construcție încep sub coor-donarea inginerului italian Giulio CesareBaldigara, care este înlocuit, începândcu anul 1571, de Paolo Cattaneo. Pe par-cursul existenţei sale, până în primul de-ceniu al secolului al XVIII-lea, fortificațiaa funcționat îndeosebi ca și cetate regală,dar, în anumite perioade, a fost şi substăpânirea principatului Transilvaniei.

Cetatea premodernă Satu Mare îșiîncetează existența în primii ani ai seco-lului al XVIII-lea. După un asediu înde-lungat, fortificația este cedată în mâinilelui Francisc Rakoczi II și a trupelor salela 1 ianuarie 1705. Principele a dispusdemolarea cetăţii, pe de o parte din cauzastării sale accentuate de degradare, darmai ales pentru că nu vedea posibilitateamodernizării acesteia. Conform surseloristorice, în anul 1711, Pacea de la SatuMare, care punea capăt răscoalei lui Ra-koczi, va fi semnată într-un depozit dealimente al cetăţii rămas intact, a căruilocalizare presupusă este tocmai clădireaactualului Muzeu de Artă.

Primele mențiuni documentare certe privindorașul Satu Mare

• 1216 – Merc comes de villa Theu-tonicorum in Zapthmar – Comitele Mercdin orașul germanilor din Satu Mare.

Documentul reprezintă donația moșieiMicula, semnată de regele Andrei II șiadresată comitelui Merc din Mintiu. Nuexistă în document alte mențiuni referi-toare la localitate.

• 1230 – Hospites Theotonici de Zat-hmar iuxta fluvium Zomus residentes –Oaspeții germani din Satu Mare, care lo-cuiesc dincolo de râul Someș. Documentprivilegial adresat oaspeților germani dinSatu Mare, care cuprinde drepturile șiobligațiile acestora.

• 1238 – Datum in Zotmar – Dat laSatu Mare. Regele Bela IV întărește do-nația unei moșii din comitatul Bratislavalui Saul, fiul lui Ioan. Documentul esteemis la Satu Mare

• 1261 – Hospitum de Zoloch et deZotmar – oaspeții din Sălacea și din SatuMare. Documentul detaliază privilegiileacordate oaspeților din Dej, Sălacea șiSatu Mare.

• 1264 – In villa Zotmar> hospitibusde Zotmar - în localitatea Satu Mare> oas-peții din Satu Mare. Regele cel Tânăr Ște-fan al V-lea acordă oaspeților din SatuMare privilegii asemănătoare celor dinAlba Regală (Székesfehérvár).

• 1264 – Aegidius plebanus de Zat-hmar – Egidiu, parohul de Satu Mare.Documentul reprezintă o înțelegere pri-vind divizarea unor moșii, la care Egidiueste prezent în calitate de martor.

Luna Aprilie, denumit[ con-form tradi\iei populare rom]ne;ti;i Prier (deschiz[tor) sau Florariu(`nfloritor) ̀ ;i confirm[ ;i de ast[dat[ calitatea de a fi luna `n careasist[m la o explozie a naturii.

Florile, copacii absolut toate plantelerenasc, totul `nflore;te, oferind opriveli;te care bucur[ inima oric[rui om.I se mai spune ;i Traist[-n B[\ atuncic]nd vremea este `n;el[toare, cu timpfriguros ;i secetos pentru sem[n[turi.Din punct de vedere etimologic, numelelunii aprilie provine din latinescul aperio- ire, ce `nseamn[ a deschide. Este pe-rioada c]nd ̀ ncep s[ se deschid[ muguriiplantelor

~nainte de anul 700 `.Hr., aprilie eraa doua lun[ a anului ̀ n calendarul roman;i avea 29 de zile. Dup[ ce Iuliu Cezar aintrodus calendarul iulian ̀ n 45 ̀ .Hr., lu-na aprilie avea 30 de zile ;i devenea a pa-tra lun[ a anului.

~ncepe tunsul oilor

Tradi\ia spune c[ luna aprilie este`mp[r\it[ `n dou[, jum[tate c[lduroas[,jum[tate friguroas[, pentru ca oameniis[ poat[ sem[na p[m]ntul.

Agricultorii \in ;i acum r]nduialalucr[rilor dup[ calendarele vremii. ~naceast[ perioad[, dac[ vremea este priel-nic[ continu[ sem[n[turile deprim[var[. Tot `n aceast[ perioad[c]mpul se `nchidea, ceea ce `nsemna c[oile ;i vitele nu mai aveau voie s[ pasc[libere. Prin urmare se `ncepea formatulturmelor ;i se tundeau oile `nainte de afi urcate la munte. De asemenea, ciobaniise ocupau ;i de construirea sau repararea\arcurilor ;i oboarelor pentru animalele

ce aveau s[ le primeasc[.Schimb[rile frecvente de tempera-

tur[ fac din aprilie o lun[ capricioas[.Tot tradi\ia spune c[ atunci c]nd zileleBabelor \in mai mult de dou[sprezecezile, atunci zilele ̀ ntrec[toare se numesczile ̀ mprumutate sau ̀ mprumuturi. Ade-

seori trec zilele acestea ;i `n luna Prier,c]nd sunt stric[cioase, mai ales pentrupomii ̀ nflori\i ;i pentru vie\uitoarele maipl[p]nde. De aici vine ;i proverbul< "Prierprie;te, multe piei de miel bele;te".

Prevestiri de timp

~n luna lui Prier se fac o serie de pre-vestiri ale vremii. Se spune c[ atuncic]nd luna lui Prier este frumoas[ ;ic[lduroas[, se a;teapt[ ca luna mai s[ fierece, chiar ;i cu ̀ nghe\uri. Dac[ este po-somor]t[ ;i friguroas[, atunci e semn c[luna Mai va fi c[lduroas[ ;i frumoas[.

Negura din aprilie la r[s[rit ;i miaz[zi esemn bun pentru an. Dac[ tun[ ;i fulger[`n aprilie atunci nu exist[ motive s[ netemem c[ va mai veni gerul. Un apriliefrumos anun\[ un mai viforos ;i o var[furtunoas[.(Antoaneta Olteanu, Calen-darele poporului român, Ed. Paideia, Bu-cure;ti, 2009)

Dou[ mari s[rb[tori< Sf]ntul Gheorghe ;i IntrareaDomnului `n Ierusalim

Calendarul bisericesc rezerv[ maimulte s[rb[tori ale acestei luni<

Dintre s[rb[torile lunii aprilie, amin-tim< Sf]ntul Mare Mucenic Gheorghe -purt[torul de biruin\[ la data de 23 apri-lie ;i Intrarea Domnului `n Ierusalimsau Floriile, pe 24 aprilie.

~n acest an s[rb[toarea `nchinat[Sf]ntului Mare Mucenic Gheorghe este`n s]mb[ta lui Laz[r, urmat[ duminic[de Intrarea Domnului ̀ n Ierusalim, fiindo zi cu dezlegare la pe;te.

Sf]ntul Mare Mucenic Gheorghe esteunul dintre cei mai venera\i sfin\i dincalendarul ortodox, s[rb[torit ̀ n fiecarean pe 23 aprilie. Este cunoscut `n poporsub numele de S]n Gheorghe ;i este con-siderat un zeu al vegeta\iei, protector alvitelor ;i oilor dar ;i al naturii `nverzite.

~n tradi\ia popular[, Sf]ntul Gheor-ghe este al doilea st]lp calendaristic,al[turi de Sf]ntul Dumitru. ~ntre cei doiSfin\i exist[ o ̀ n\elegere cosmic[. Se spu-ne c[ dac[ plou[ `n aceast[ zi anul va fim[nos. Tot de la b[tr]ni afl[m c[ atuncic]nd se aud primele broa;te c]nt]nd,Sf]ntul Gheorghe ia cheia de la Sf]ntulDumitru ;i deschide drumul naturii sprevia\[.

A consemnat :tefania Cri;an

În aprilie se formează turmele ;i se tund oile `nainte de a fi urcate la munte

Un Prier frumos ;i c[lduros anun\[ un Mai cu frig ;i `nghe\

Luni, 4 aprilie, va fi înlocuit[ placa memorial[ dedicat[ unui mileniu de existen\[ a S[tmarului de pe cl[direa Muzeului de art[


EVENIMENT

La cinci luni de la tragedia de laColectiv, rom]nii au uitat de victi-mele tragediei. 64 de persoane ;i-au pierdut via\a ̀ n urma incendiu-lui din 30 octombrie 2015, din Clu-bul Colectiv, din Bucure;ti. 27 aumurit `n incendiu, 25 `n spitaleledin \ar[ ;i 12 `n spitalele dinstr[in[tate.

Dup[ incendiu au fost interna\i `nspitalele din capital[ 147 de r[ni\i. Ulti-mul deces a fost ̀ nregistrat luni, 14 mar-tie. Este vorba de un t]n[r de 21 ani. De-cesul t]n[rului a survenit la Spitalul Flo-reasca din Capital[, la 5 luni de la trage-die.

Din raportul Corpului de control alpremierului, dat publicit[\ii mar\i, 22martie, rezult[ c[ planul ro;u de inter-ven\ie a fost declan;at cu o `nt]rziere de18 minute, iar ac\iunea a fost `n mareparte necoordonat[, cu elemente de im-proviza\ie. Departamentul pentruSitua\ii de Urgen\[ contest[ raportul.Raed Arafat spune c[ decizia de a nu seridica un spital mobil a fost luat[ pentruc[ principala grij[ a fost salvarea vie\ilor.

"Interven\ia a fost un dezastru", spu-ne Eugen Iancu - pre;edintele Asocia\ieiColectiv. Totodat[ el a anun\at duminic[`ntr-o conferin\[ de pres[ c[ ̀ l va ac\iona`n judecat[ pe Raed Arafat.

Foarte mul\i dintre r[ni\i aveau ;ansela via\[ dac[ ar fi fost transfera\i la spi-talele din str[in[tate, dar au murit dincauza infec\iilor din spitalele din \ar[,sus\in membrii Asocia\iei Colectiv, ̀ nfi-in\at[ de rudele victimelor.

~ntre timp, patronii de la Clubul Co-lectiv au sc[pat definitiv de arestul la do-miciliu. Decizia a fost luat[ luni, c]ndTribunalul Bucure;ti a respins contesta\iaprocurorilor ;i a men\inut decizia Ju-dec[toriei Sector 4, instan\[ care `n 22martie a dispus ca patronii de la ClubulColectiv s[ fie cerceta\i sub control judi-ciar. De asemenea, judec[torii au revocatm[sura arestului la domiciliu ;i pentrureprezentan\ii firmei de artificii. :i ei aufost pu;i sub control judiciar.

Premierul Dacian Ciolo; a declaratc[ nu e clar[ responsabilitatea, coordo-narea las[ de dorit, iar dac[ se impunschimb[ri de management le va face.

Ac\iune necoordonat[, cu elemente de improviza\ie,concluzioneaz[ Corpul de control al premierului

Dar s[ revenim la raportul Corpuluide control al premierului care arat[ c[interven\ia de urgen\[ din seara zilei de30 octombrie 2015 a fost o ac\iune ne-coordonat[, cu elemente de improviza\ie,iar modul de ac\iune al institu\iilor im-plicate a fost "unul sub mediu". Meca-nismul de protec\ie civil[ al Uniunii Eu-ropene nu a fost activat de;i era aplicabil,se mai arat[ `n document.

Institu\iile au ac\ionat haotic, s-auvehiculat date contradictorii privindnum[rul de victime, iar Planul Ro;u afost declan;at cu mare `nt]rzie, abia la18 minute de la primul apel, sunt doarc]teva dintre concluziile controlului.

Potrivit documentului ;eful Depar-tamentului pentru Situa\ii de Urgen\[(DSU), Raed Arafat a coordonat, la fa\alocului doar activitatea de prim ajutor ;iasisten\[ medical[, nu toate activit[\ilede interven\ie. Lipsa unei coordon[rireale "a fost eviden\iat[ ;i de faptul c[unele echipaje s-au panicat ;i au ̀ nceputs[ comunice haotic informa\ii c[tre dis-pecerat".

Nu rezult[ c[ la nivelul MinisteruluiS[n[t[\ii ar fi existat Planul Alb, iar lanivelul spitalelor de urgen\[ `n care aufost internate victimele planul alb fie nuexist[ deloc, fie procedura nu a fost res-pectat[. Unitatea ultramodern[ pentrumari ar;i de la Spitalul Floreasca, de;iera func\ional[ nu a fost folosit[.

"Ca not[ unitar[ `n ceea ce prive;tedatele primite de la diverse entit[\i im-plicate, s-a remarcat lipsa de coeren\[ ;idatele contradictorii cu privire lanum[rul de echipaje existente la fa\a lo-cului, num[rul total de victime, num[rulde pacien\i interna\i la fiecare spital,num[rul de pacien\i depista\i cu infec\iinosocomiale, num[rul de pacien\i trans-fera\i ̀ n afara \[rii ;i loca\ia acestora, ra-port[rile fiind confuze chiar ;i-n privin\anum[rului total de decese", se arat[ `ndocument.

Raportul a identificat institu\iile care ;i-au f[cut datoria ;i cele care au manifestat deficien\e

Raportul arat[ c[ modul de ac\iuneal institu\iilor implicate "`n interven\iadin seara de 30.10.2015 este apreciat cafiind unul sub medie, raportulconstat]nd c[ exist[ institu\ii care ;i-auf[cut datoria ̀ n mod corespunz[tor ;i al-tele care au manifestat deficien\e."

Institu\iile care au manifestat defi-cien\e sunt Inspectoratul pentru Situa\iide Urgen\[ "Dealul Spirii" Bucure;ti - Il-fov, Departamentul pentru Situa\ii deUrgen\[, spitalul unde au fost internatevictimele ;i Direc\ia de S[n[tate Public[a municipiului Bucure;ti.

Au ac\ionat corespunz[tor< Institu\iaPrefectului, Serviciul de Telecomunica\iiSpeciale, Direc\ia General[ de Poli\ie aMunicipiului Bucure;ti, Direc\ia Gene-ral[ de Jandarmerie a Municipiului Bu-cure;ti, Serviciul de Ambulan\[Bucure;ti-Ilfov, Serviciul Mobil de Ur-gen\[, Reanimare ;i Descarcerare.

"~n consecin\[, se impune reformarearadical[ ;i `mbun[t[\irea sistemului deasisten\[ de urgen\[ `n caz de accidentecolective, calamit[\i ;i dezastre `n faza

prespitaliceasc[, precum ;i asisten\ei deurgen\[ `n cadrul spitalelor".

Raed Arafat contest[ raportulCorpului de control

Raportul Corpului de control al pre-mierului este contestat de Raed Arafat -;eful Departamentului pentru Situa\ii deUrgen\[. ~ntr-un document de 143 depagini, Raed Arafat r[spunde criticilorraportului, spun]nd c[ "neclarit[\ile ;ineconcordan\ele din raport puteau fi evi-tate", dac[ s-ar fi solicitat un punct devedere al institu\iilor implicate, inclusival DSU".

~n ceea ce prive;te declan;area t]rziea Planului Ro;u de Interven\ie, ̀ n rapor-tul DSU scrie c[ "dup[ recunoa;tereaefectuat[ de c[tre primele echipaje sositela locul interven\iei. (...) procedura dedeclan;are a Planului Ro;u a fost respec-tat[, f[r[ a anticipa declan;area `n bazadatelor primite".

Secretarul de stat Raed Arafat spune`n r[spuns c[ "improviza\iile" de la fa\alocului, `n noaptea incendiului din Co-lectiv, au avut un rol important `n limi-tarea num[rului de decese `n primanoapte.

Ultima victim[ a fost transportat[ la spital dup[ o or[ ;i 48 de minute de la primul apel

Documentul mai arat[ c[ de la pri-mul apel, care s-a `nregistrat la ora 22 ;i32 de minute, interven\ia la locul incen-diului a durat o or[ ;i 48 de minute, fi-naliz]ndu-se la ora 00<20, c]nd a fostevacuat[ ultima victim[ `n via\[, care afost transportat[ c[tre spital. Raed Arafata ajuns la locul tragediei la ora 23 ;i 20de minute.

De asemenea `n r[spunsul secreta-rului de stat se arat[ c[ decizia de a nuridica cortul spital mobil a fost luat[av]nd `n vedere c[ principala misiune afost salvarea a c]t mai multor vie\i. Cuprivire la resuscitarea victimelor `ncondi\ii impropii direct pe asfalt, RaedArafat spune c[ "victimele asistate pe as-

falt, aflate `n stop cardio-respirator, nuputeau fi mutate `n timpul manevrelorde resuscitare, deoarece acest lucru ar fi`nsemnat `ntreruperea manevrelor res-pective ceea ce nu este permis pentrumai mult de 10 secunde".

Comisia pentru s[n[tate din Camera Deputa\ilor a am]nat audierile

Audierile privind interven\ia de laColectiv au fost am]nate de Comisia pen-tru s[n[tate din Camera Deputa\ilor. Au-dierile privind "interven\ia spitaliceasc["programat[ pentru joi, la ora 10, vor fiam]nate. Motivul am]n[rii `l constituie`nt]lnirea care va avea loc s[pt[m]na vii-toare ̀ ntre premierul Dacian Ciolo; ;i re-prezentan\ii Departamentului pentru si-tua\ii de Urgen\[ ;i Inspectoratul Generalpentru situa\ii de Urgen\[, `n care vor ficlarificate unele aspecte privindinterven\ia acestor structuri, se arat[ `ncomunicatul de pres[ remis de pre;edin-tele Comisiei pentru s[n[tate din CameraDeputa\ilor, Florin Buicu.

Pre;edintele Asocia\iei Colec-tiv spune c[ raportul Corpului de control este “cel mai real”

64 de persoane ;i-au pierdut via\a ̀ nurma incendiului. Dup[ catastrofă aufost interna\i ̀ n spitalele din Capital[ 147de r[ni\i. Eugen Iancu - pre;edintele Aso-cia\iei Colectiv a anun\at duminic[ ̀ ntr-o conferin\[ de pres[ c[ `l va ac\iona `njudecat[ pe Raed Arafat. "Poate Arafatscap[. Dar asta trebuie s[ hot[rasc[ legea.Eu `mi doresc asta pentru c[ `l considervinovat. El este imaginea, el a ie;it la te-levizor" a spus Iancu.

Cu privire la raportul corpului decontrol al premierului, pre;edintele Aso-cia\iei Colectiv spune c[ este "cel maireal" ;i c[ la realizarea documentului auparticipat aproximativ 100 de victime.

"Raportul corpului de control l-amcitit, am v[zut ;i r[spunsul. Raportul estef[cut `n baza unei munci de aproapedou[ luni. La constituirea acestui raportau participat mai multe victime, m[ refer

la zeci de victime, `nspre 100. Am avuttemeri c[ acest raport va fi eficient ;i vaprezenta adev[rul, pentru c[ p]n[ laurm[ este un raport f[cut de stat `mpo-triva statului. P]n[ ̀ n acest moment con-sider[m c[ este cel mai real raport f[cut.El `nc[ poate fi `mbun[t[\it pentru c[dovezile pe care noi le putem str]nge ducla mai mult dec]t ce s-a prezentat ̀ n acestraport," a mai spus pre;edinteleAsocia\iei Colectiv.

R[spunsul Departamentuluipentru situa\ii de Urgen\[ este o b[taie de joc, apreciaz[Iancu

De asemenea, Iancu sus\ine c[ r[sun-sul dat de Departamentul pentru Situa\iide Urgen\[ este o b[taie de joc, iar ISUeste vinovat pentru c[ a permis func\io-narea clubului f[r[ autoriza\ie.

"Interven\ia a fost un dezastru. (...)Vrem ca justi\ia s[ `;i fac[ treaba, s[ fiel[sat[ s[ `;i fac[ treaba pentru c[ suntdomni care consider[ c[ dac[ cercet[rileduc mai sus dec]t trebuie este bine caacestea s[ fie oprite. (...)Acum jum[tatede \ar[ sare iar[;i `n ap[rarea unui om.(...) Unitatea lui a aprobat-o, unitatea luia intervenit dezastruos. Aici suntemp[rin\ii care ;tim cine s-a opus timp deo s[pt[m]n[ la transferul copiilor no;tri`n spitalele din str[in[tate. S-a opus B[ni-cioiu, s-a opus Arafat ;i managerii de spi-tale", a mai spus Eugen Iancu.

Membrii asocia\iei sus\in c[ foartemul\i dintre r[ni\i aveau ;anse la via\[dac[ ar fi fost transfera\i la spitalele dinstr[in[tate, dar au murit ̀ n urma infec\ii-lor din spitalele din \ar[.

Tat[l unui r[nit spune c[ fiul lui aajuns la spital pe picioarele lui, iar la 10ore nu era nici m[car sp[lat pe fa\[ ;i era`nvelit `n p[turi de campanie.

La cinci luni de la tragedie, victimele;i p[rin\ii tinerilor mor\i sus\in c[ auto-rit[\ile nu au gestionat cum ar trebui tra-gedia ;i c[ principalii vinova\i sunt mi-nistrul B[nicioiu ;i secretarul de statRaed Arafat.

Patronii clubului ;i reprezentan\ii firmei pirotehnice, cerceta\i sub control judiciar

Patronii Clubului Colectiv vor fi cer-ceta\i sub control judiciar. Deciziaapar\ine Tribunalului Bucure;ti, care arespins o contesta\ie a Parchetului ;i amen\inut decizia Judec[toriei Sectorului4. De asemenea, judec[torii au revocatm[sura arestului la domiciliu ;i pentrureprezentan\ii firmei de artificii. Cei treipatroni de la clubul Colectiv sunt cerce-ta\i penal pentru ucidere din culp[ ;iv[t[mare corporal[ din culp[. Dou[ luniau stat dup[ gratii find cerceta\i `n starede arest preventiv, iar ̀ n decembrie 2015au fost plasa\i `n arest la domiciliu.

Rom]nii au uitat de Colectiv

Miercuri, 30 martie, cei 64 de tinericare ;i-au pierdut via\a `n urma incen-diului de la Colectiv au fost comemora\i`n fa\a clubului din centrul Capitalei. Separe c[ rom]nii au uitat de victimele dela clubul Colectiv. Mult prea pu\ini oa-meni au venit miercuri seara s[ aprind[o lum]nare, ori s[ rosteasc[ o rug[ciunepentru sufletele celor disp[ru\i. Printrepu\inii oameni prezen\i se afla ;i EugenIancu, tat[l uneia dintre victime ;ipre;edintele Asocia\iei clubului Colectiv.

Stela C[dar

64 de persoane ;i-au pierdut via\a `n urma incendiului din 30 octombrie 2015 din Clubul Colectiv

Raportul Corpului de control al premierului arat[ c[ interven\ia de urgen\[ din seara zilei de30 octombrie 2015 a fost o ac\iune necoordonat[, cu elemente de improviza\ie, iar modul de ac\iuneal institu\iilor implicate a fost "unul sub mediu".

Tragedia din Clubul Colectiv, un raport controversat


MAGAZINÎn anul 1877, astronomul Schiaperelli susținea că a identificat pe Marte, semne de irigație artifi-

cială. În anul 1976, prima sondă spațială ajunge pe Marte și nu confirmă aceste supoziții. În anul2003, a fost lansată o altă sondă spațială care confirmă existența apei pe Marte.

Locuitorii Pământului au folositelectricitatea, avansate tehnici medicale,procedee industriale și chiar zborul cos-mic cu mii și mii de ani înainte de civi-lizaţia pe care o știm.

Enigmele sunt cu atât mai mari cucât, din ce în ce mai des sunt descoperiteobiecte vechi de mii de ani care par a filucrate cu tehnicile moderne de astăzisau par a fi folosit tehnologii pe careomul modern abia le-a deprins. Mareadilemă n-a fost lămurită nici de cei caresusţin că Pământul a fost locuit cu multemii de ani în urmă de o civilizaţie dez-voltată dispărută apoi într-un cataclism,nici de cei care promovează ideea unorvizite extraterestre.

În câmpia de la Nazca existăun aerodrom de acum 3.000de ani

Mayașii cunoșteau roata, dar n-aufolosit-o niciodată. Incașii n-o cu-noșteau. Totuși, și unii și alţii au con-struit drumuri de piatră, o reţea com-plexă de șosele, largi și perfect rectilinii,funcţionale de mai bine de 3.000 de ani.Faimoasele Freeway-uri din SUA nu re-zistă fără reparaţii capitale mai mult de5 ani. Destinaţia desenelor din câmpiaNazca nu a fost găsită încă, Erich vonDaniken crede că pistă lungă de 60 dekm, văzută din avion, i-a sugerat ideeaunui aerodrom. Desenele uriașe ar fi re-prezentat un sistem de coordonate pen-tru aterizarea navelor aeriene.

Materiale necunoscute încă

În Orientul Apropiat a fost găsită oţesătură atât de fină încât ceva similarn-a fost realizat decât după 1950. ÎnEgipt și Irak au fost descoperite lentileantice făcute din cristal șlefuit, prelucratdupă parametri de înaltă precizie. Astăziasemenea lentile se obţin prin procedeeelectrochimice sau prin șlefuirea cu dia-mante industriale fabricate prin metodeextrem de complexe. În Turkestan aufost găsite câteva obiecte mici de formăsemicirculară, realizate dintr-un mate-rial necunoscut, ceva între sticlă,porţelan și ceramică. Nimeni nu a pututînţelege încă la ce au folosit.

În curtea unui templu din Delhi segăsește un pilon de fier, alcătuit din bu-căţi sudate printr-un procedeu necu-noscut. Este înalt de 7,5 m, cântărește 6tone și are câteva mii de ani. Stâlpul KuptMânar nu a ruginit încă și nu a fost ero-dat nici măcar de ploile acide. În Ame-rica de Sud a fost descoperită o cetate înstânca săpată în epoca de piatră. În in-terior se află un pilon de oţel, înalt de 5metri. Este înfipt în podeaua din granitextrem de dur, în care nu se pot înfigenici măcar pitoanele de alpinism. Pe la-ma cuţitului este gravată o creatură cucap de jaguar, animal necunoscut înMunţii Anzi.

Calculatorul dinaintea erei noastre

În Atena există un mecanism numit„Mașinăria de la Antikytera“, datând dinsecolul I î.H. Ea se compune dintr-o pla-că de bronz gravată cu cercuri și in-scripţii astronomice, în dreptul cărorasunt fixate 20 de roţi dinţate. Există gra-vate câteva formule matematice. Cândarborele cilindric se rotește cu ajutorulmanivelei, pune în mișcare roata cen-trală, apoi roţile dinţate și cadranele gra-vate. Acest aparat indică mișcările șipoziţiile corecte ale sistemului solar, in-clusiv cele ale planetelor recent desco-perite. Este considerat prototipul unuicomputer modern.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Planeta Marte este cea maiapropiată de Pământ. O zi marția-nă este mai mare decât o zi pămân-teană, există anotimpuri, axa pla-netei este înclinată ca și cea a Pă-mântului.

Există însă și diferențe, între cele do-uă planete, legate de mărimea lor și decompoziția atmosferei.

Marte este numită și planetaroșie datorită cantității maride rugină de la suprafața sa

Marte este numită și planeta roșiedatorită cantității mari de rugină carese găsește la suprafața sa. Comparativcu Pământul este de două ori mai mică,iar atmosfera sa este formată din bioxidde carbon, irespirabilă pentru om. Tem-peratura medie este de -63 de grade.Vânturile sunt foarte puternice și daunaștere la furtuni de praf. Ideea că peMarte există forme de viață inteligentea fascinat omenirea.

În anul 1877, astronomul Schiape-relli susținea că a identificat pe Marte,semne de irigație artificială. În anul1976, prima sondă spațială ajunge peMarte și nu confirmă aceste supoziții. Înanul 2003, a fost lansată o altă sondăspațială care confirmă existența apei peMarte. Sonda a avut un dispozitiv, cuajutorul căruia a forat în adâncime, la2000 de metri, unde a descoperit ghea-ță. În atmosfera planetei Marte a fostdescoperit gaz metan. Specialiștii susțincă acesta provine de la o cometă care acăzut pe Marte, sau există pe planetăbacterii metanogene.

Phobos 2 este o sondă spațială ru-sească, care a fost trimisă în spațiu, în1989, pentru a fotografia cele două luniale planetei Marte. Planeta Marte aredouă luni, Phobos și Deimos. În 27 mar-tie 1989, transmisia cu această sondă se

întrerupe brusc, în momentul în carese apropiase de Phobos, pentru a obținefotografii. Ultimele imagini arată cumun obiect în formă alungită se apropiede stație. Sonda spațială a reușit să sur-prindă o fotografie în care a fost iden-tificată o piramidă și o umbră ovoidală,cu o lungime de 30 de kilometri și o lă-țime de 1,5 kilometri.

Specialiștii în fenomene extrateres-tre susțin că astfel de obiecte neidenti-ficate apar de multe ori, în apropiereaplanetei Marte, dar apariția lor este ți-nută secretă de NASA. Existența meta-nului a făcut pe cercetători să susțină căîn trecut, pe suprafața planetei Marteau fost mari bazine cu apă. Apa sub for-

mă de gheață, din interiorul planetei,conduce la ideea că poate exista viațăpe Marte.

În anul 2004, sonda spațială Oppor-tunity a adus dovezi prin care apa de peMarte este sărată. Cercetătorii vorbescdespre existența unei mări și probabilîn interiorul ei au existat forme de via-ță. Există peste 27000 de fotografii depe Marte, care prezintă structuri mo-numentale, care nu pot fi realizate na-tural. A fost lansată ipoteza că pe Martea existat o civilizație care a dispărut înurma unui cataclism. Probabil un corpcelest masiv a lovit planeta, schimbândcondițiile atmosferice și creând aspectularid, neospitalier al planetei.

Cercetătorii susțin că impactul cuacel corp a creat și relieful de pe planetă.De o parte a planetei relieful este înalt,de cealaltă parte, sunt hăuri, adâncituriuriașe. Impactul a fost atât de puternic,încât a dislocat masa planetei. Pe Martese află un vulcan gigant. Are înălțimeade 25 de kilometri și baza este de 500 dekilometri pătrați. În problema legată desfinxul de pe Marte și de piramidelecare sunt în jurul său, astronomii con-sideră că au fost create de ființe inteli-gente. Exclud posibilitatea ca factoriinaturali să poată realiza toateacestea. Teoria conform cărei o civili-zație a locuit pe Marte, are din ce în cemai mulți susținători.

Sonda spațială a reușit să surprindă o fotografie în care a fost identificată o piramidă și o umbră ovoidală, cu o lungimede 30 de kilometri și o lățime de 1,5 kilometri

Grotele și cavernele pot fi loculideal pentru baze extraterestre.Teoria nu este una nouă.

Speologii susțin că, doar 1% dinaceste locuri au fost descoperite și stu-diate.

Trei geologi au observat ieșind din munte un obiectzburător

Încă din Antichitate există texte ca-re susțin această teorie. Se presupunecă aceste locuri ascund o lume miste-rioasă, necunoscută, superioară.

Indienii din America considerăaceste locuri sacre dar și blestemate, încare nu este bine să te aventurezi. Înanul 1981, trei geologi care se aflau în-tr-o misiune au observat ieșind dinmunte un obiect zburător.

Ei au crezut că este vorba despreun avion care ar fi putut avea problemede zbor

După patru ore de urcat au ajunsîn zona unde fusese văzut obiectul. Zo-na era plină de grote și caverne. Nici

vorbă de avion.Valea Morții este frontiera dintre

statele California și Nevada. Este o zo-nă muntoasă plină cu grote și caverne,

foarte puțin explorată, dat fiind stâncilefoarte abrupte. Munții sunt înconjurațide o zonă deșertică, denumită și ValeaMorții, din cauza condițiilor climatice

greu de suportat. În grotele care au fostcercetate au fost descoperite adevărateorașe ale unor civilizații necunoscute.Începând cu anul 2003, zona a fost în-chisă de armata americană și accesulturiștilor interzis.

În 11 martie poliția a urmărit o flo-tilă de șapte obiecte zburătoare care nuau mai putut fi vizualizate după ce auintrat în grotele din munți.

O altă zonă plină de grote și caverneeste cea din Munții Tatra.

În anul 1944, un inginer ceh a des-coperit o bucată de metal necunoscutîn una din aceste grote. Această des-coperire a trezit interesul specialiștilor,mai ales că, în zonă au fost observatemulte OZN-uri.

Și în acest caz, armata a interzis ac-cesul turiștilor și al specialiștilor, înce-pând cu anul 2007. Aceeași situație șiîn zona numită Agartha, Tibet.

Imaginile din satelit au surprins su-prafețe imense muntoase, cu multe ca-verne și tuneluri misterioase.

Un avion rus care patrula zona afost doborât în condiții neelucidate. Sespune că extratereștrii sunt la origineaacestui accident.

Planeta Marte a fost locuit[ în urm[ cu milioane de ani

acum mii de ani, locuitorii P[m]ntului

foloseau tehniciavansate

Grotele ;i cavernele pot fi locul ideal pentru baze extraterestre


ART~La finalul s[pt[m]nii trecute “Art Bunavestire” a `mplinit 30 de ani. La Muzeul |[rii Oa;ului

a avut loc expozi\ia anual[ obi;nuit[, marcat[ `n cuvenita not[ aniversar[, iar la Muzeul de Art[din Cluj-Napoca, s]mb[t[, 26 martie, s-a deschis o retrospectiv[ ampl[, alc[tuit[ din lucr[riintrate, prin dona\ii, `n patrimoniul muzeului negre;tean. ~n cuvintele lui Florin Gherasim,curatorul acestei din urm[ expozi\ii, Negre;tiul a devenit “un mic Montmartre” al Rom]niei.

~n anul 1987 un grup de ;aptetineri arti;ti plastici se reuneau,din pur entuziasm, pentru o ex-pozi\ie colectiv[ ̀ n cafeneaua ho-telului “O;anul” din Negre;ti-Oa;. C]\iva ani mai t]rziu, grupul;i-a ales un nume care avea s[ de-vin[ renume< “Art Bunavestire”.Timp de trei decenii, data de 25martie a devenit un reper pentruarti;ti, privitori ;i jurnali;ti din`ntreaga \ar[, veni\i ̀ n Oa; s[ vad[ce au mai creat arti;tii locului.

La finalul s[pt[m]nii trecute “Art Bu-navestire” a ̀ mplinit 30 de ani. La Muzeul|[rii Oa;ului a avut loc expozi\ia anual[obi;nuit[, marcat[ `n cuvenita not[ ani-versar[, iar la Muzeul de Art[ din Cluj-Napoca, s]mb[t[, 26 martie, s-a deschiso retrospectiv[ ampl[, alc[tuit[ dinlucr[ri intrate, prin dona\ii, `n patrimo-niul muzeului negre;tean. ~n cuvintelelui Florin Gherasim, curatorul acesteidin urm[ expozi\ii, Negre;tiul a devenit“un mic Montmartre” al Rom]niei.

V[ oferim un colaj fotografic culucr[ri expuse la Negre;ti-Oa; `n edi\ia30 “Art Bunavestire”, al[turi de datelearti;tilor expozan\i ;i c]teva considera\iinotate, ̀ n cronica sa plastic[ publicat[ ̀ nalbumul aniversar, de criticul ;i istoriculde art[ Vasile Duda.

Arti;ti ;i impresii critice

Susana Ardelean este cea mai t]n[r[artist[ care expune `n edi\ia 2016,n[scut[ `n luna mai 1989 la Negre;ti-Oa;. absolvent[ a Universit[\ii de Norddin Baia Mare ̀ n 2011, cu un masterat ̀ nfotografie ;i video la Universitatea deArt[ ;i Design (UAD) din Cluj-Napoca`n 2013. Ea “deschide ochiul media altehnicii fotografice şi confirmă intuiţialui Nam June Paik, care a înţeles că în se-colul al XXI-lea pictura va deveni hârtiepictată electronic”, scrie Vasile Duda.

De la Budapesta a venit Borgo Bor-govics, artist n[scut la T]rgu Mure; `n1950, absolvent al Universit[\ii de ArtePlastice ;i Decorative din Cluj ̀ n 1980 ;icu un doctorat luat la Budapesta ̀ n 2008,laureat al Premiului Munkacsy. "Ochiulsimetric al artistului furnizează o struc-tură fractuală cu tensiuni între figuraţieşi defiguraţie, o viziune macroscopică îşigăseşte expresivitatea în universul parti-cularizat al lui Borgo”, noteaz[ criticul.

Nicolae Ca\avei s-a n[scut la F[g[ra;`n 1946 ;i este membru `n asocia\ia AIAParis. “Praporii lui Nicolae Caţavei aducîn contemporaneitate rigiditatea arhaicăa creştinismului. Cromatica stinsă şi des-enul general evocă simbolurile de efigieale unei spiritualităţi care pare să se luptecu disoluţia”, consider[ Vasile Duda.

Emil Dumitra; s-a n[scut la S]nge-orz B[i `n 1983 ;i a studiat ceramica ;isculptura la UAD Cluj-Napoca. “La EmilDumitraş texturile ceramicii glazurateîşi urmăresc picturalitatea, iar ochiul ma-teriei îşi caută simbolismul formelor, unesenţialism în care se conturează tradiţia,tehnica şi inovaţia”, spune cronica.

Andrei Florian, membru fondatoral grupului, s-a n[scut `n 1959 la Bra;ov;i a absolvit Institutul “Ion Andreescu”de la Cluj, fiind conferen\iar universitardoctor, specializat ̀ n ceramic[, sticl[, in-stala\ii. Despre el afl[m c[ “este preocu-pat de obiectul tridimensional care îşicaută sacralitatea”.

Eugen Moritz, n[scut ̀ n 1959 la Cluj,“este un artist al luminii interactive, di-namica turbulentă a fasciculului luminosimpresionează spaţiul digital, aşa cum

Turner o făcea cu alte materiale şi în altădimensiune artistică”.

Din Valea C[lug[reasc[, Prahova, avenit invitatul :tefan Pelmu;, n[scut `n1949 ;i absolvent al Academiei “NicolaeGrigorescu”, sec\ia Pictur[, ̀ n 1972. Des-pre opera sa Vasile Duda scrie< “Detaliiliniare cu sclipiri cromatice contureazăgrafica unor forme imaginare înruditecu spiritualitatea medievală, dar guver-nate în ansamblul lor de libertinajul con-temporaneităţii”.

Unul din membrii consacra\i ai gru-pului, Dorel Petrehu; s-a n[scut la Dum-brava, ̀ n |ara L[pu;ului, ̀ n 1957, absol-vind Institutul clujean ̀ n 1982. “Pigmen-tul primeşte greutate şi masivitate, ma-teria picturii se transformă în multe ca-zuri în material de modelaj, iar picturacâştigă efecte de altorelief ”, remarc[ ju-dicios cronicarul.

Corneliu Pop, n[scut la Botiz `n1952, “are în sine ochiul narativ al natu-rii” ̀ n miniaturile dominate de forme ve-getale `n galben ;i verde, expuse `ntr-os[li\[ a Muzeului negre;tean.

Ioan Pop Prilog, n[scut la Prilog `n1964, cu studii la Baia Mare ;i Reims,“are în pânzele sale ochiul energic şi ten-sionat, curcubeul îngerilor se răsfrângeîn compoziţii centripete”, cu “un punctde interes evidenţiat în permanenţăprintr-un halou viu”.

Ioan Pop Vereta vine de la S[p]n\a.N[scut ̀ n 1964, a studiat sculptura la Bu-cure;ti. El “aşază un ochi care ascunde,care tăinuieşte tradiţia arhetipală - estemodul artistului de a transpune în artacontemporană mesajul formelor care aureprezentat sufletul şi identitatea costu-melor din nordul României”.

Vasile Pop Negre;teanu, n[scut laNegre;ti `n 1955, a studiat la Bucure;tiarta monumental[ ;i restaurarea, iar mo-numentalitatea se reg[se;te, la scar[ mairedus[, `n compozi\iile sale sculpturaleinspirate din teme de cultur[ na\ional[.

De la Bucure;ti a sosit sculptorulMircea Roman, n[scut `n 1958 ;i ;colitla Cluj. “Cu seriozitate şi dramatism, custrigăte mute şi simbolism expresionist,sculpturile artistului acţionează (....) di-rect în universul psihologic al omuluidin timpurile noastre”, consider[ Duda.

Iosif :aito; s-a n[scut la Urziceni ̀ n1942 ;i s-a format ca artist la Timi;oara;i Bucure;ti. “Formele sculpturale se con-turează ca o reiterare a conflictului dintrezei şi giganţi, dintre materie şi antimate-rie, ordine şi dezordine, cosmos şi anti-cosmos”, noteaz[ cronicarul plastic.

Prof. univ. dr. Radu :erban s-an[scut la Cluj `n 1960 ;i pred[ la UAD.“Mantia fluidităţii cromatice impresio-nează prin fluiditatea griurilor colorate,a frizelor întrepătrunse care valorificăuniversul abstract al naturaleţii”, observ[criticul bistri\ean.

S[tm[reanul Mircea Vaida s-an[scut `n 1985 ;i a studiat la Academia“Nicolae Grigorescu” din Bucure;ti,ob\in]nd ̀ n 2010 masteratul ̀ n sculptur[.“Ochiul coliviei conceput de el aduce re-tinei surprinzătoare volume combinate”,spune Vasile Duda despre `ndr[znea\acompozi\ie expus[ de sculptor.

Aurel Vlad s-a n[scut la Gala\i `n1954 ;i a absolvit 30 de ani mai t]rziuInstitutul “Nicolae Grigorescu” din Bu-cure;ti la specializarea sculptur[. “Dramatransformării este văzută ca un purgato-riu al formei, o înălţare spirituală a ma-teriei prin acceptarea sacrificiului> cum-va, eliberarea spiritului uman urmeazăsensul sămânţei care îşi acceptă dispariţiaca să poată să ofere roadă multă”, comen-teaz[ Vasile Duda compozi\iile de v[dit[inspira\ie biblic[ ale artistului g[l[\ean.

De trei decenii “art Bunavestire” face din negre;ti-Oa; un mic Montmartre

Iosif :aito; - “Geometrie sacr[”Ioan Pop Vereta - “C[me;e”

Andrei Florian - “~nger 3”

Dorel Petrehu; - “Emigran\ii”

:tefan Pelmu; - “Heruvim 4”

Aurel Vlad -“~n[l\area”

Ioan Pop Prilog -“[email protected]”


FOTBAL

Ziua de 27 martie 2016 rămâ-ne una memorabilă pentru popu-lația Ardealului și nu numai. Afost ziua în care naționala Româ-niei de fotbal a jucat la Cluj-Na-poca împotriva unei forțe a fot-balului mondial. Pe Cluj Arena aajuns naționala Spaniei, nimenialta decât campioana europeanăen-titre, actualmente locul trei înclasamentul mondial.

Biletele pentru acest meci s-au vân-dut în urmă cu câteva săptămâni, într-ozi, în doar două ore. Printre cei care s-auînghesuit să-și asigure participarea laspectacol s-au numărat și sute de sătmă-reni. Poate o dată în viață ajungi să vezipe viu jucători valoroși precum are Spa-nia. Iar când meniul îți oferă staruri dela echipe de club precum Barcelona, RealMadrid, Atletico Madrid, Chelsea, Man-chester United etc, nu-ți rămâne decâtsă faci tot posibilul să o iei pe direcțiaSatu Mare - Cluj-Napoca. Biletele au avuttarife destul de mari, cum era de așteptatde altfel. Cel mai ieftin valora 50 lei, înpeluze, pentru tribuna 2 s-a plătit câte100 lei, iar cei din tribuna 1 au scos dinbuzunare câte 200 de lei.

Tribunele de pe Cluj Arena s-au um-plut la refuz, aproape 30.000 de oameniau strigat din suflet “România, Româ-nia!”. S-au făcut valuri, foarte multe poze,tocmai așa am reușit să identificăm sutede sătmăreni prezenți la meci. Pe câțivadintre ei îi prezentăm în colajul alăturatacestui articol, după ce fotografiile aufost postate pe o rețea de socializare.

Sătmărenii și-au petrecut ziua de du-minică la Cluj-Napoca, e oarecum mi-nunat să te plimbi printr-un mall de acoloși să oferi salutări unor sătmăreni ca șicum te-ai afla în propriul oraș. E amuzantsă ocupi un loc într-o tribună, iar la oocazie a României să auzi în spate un su-porter care-și întreabă un prieten “Ce,tu nu ții cu Spania?”. Au fost momenteplăcute, dar și unele neplăcute. S-a statchiar și câte o oră pentru accesul pe sta-dion. Dar parcă un eveniment major, pre-cum România - Spania, cere sacrificii.

Legat de meci, ar fi multe și puținede spus. S-a terminat un impecabil zerola zero. Ne-am format o idee asupra Ro-mâniei pe care o vom vedea la Euro 2016,am câștigat un jucător în persoana luiNicușor Stanciu. Stelistul a bifat al doileameci la națională, a impresionat prin in-teligență, tupeu, iar de mulți specialiștieste considerat “noul număr 10” al Ro-mâniei, purtat în istoria noastră de fot-baliști precum Dobrin, Hagi, Mutu. Noisperăm să nu se piardă pe parcurs, săcrească de la meci la meci și să strălu-cească în Franța. Să strălucească toatăechipa.

La Euro 2016 ne așteaptă Grupa A,adică Franța, Elveția și Albania. Avemonoarea și plăcerea să deschidem, alăturide țara gazdă, cea de-a 15-a ediție a Cam-pionatului European de fotbal. Planurilesunt făcute pentru 10 iunie, ora 22.00!

Hai România!• România< Tătăruşanu - Săpunaru, Chi-richeş, Grigore, Filip - Pintilii (Ropotan90+1'), Hoban - Popa (Torje 61'), Stanciu(Sânmărtean 87'), Stancu (Ivan 67') - An-done (Rusescu 74'). Selecționer< AnghelIordănescu.• Spania< Casillas - Mario Gaspar, Bartra,Pique (Nacho 52'), Alba - Koke, SergioRoberto (Fabregas 60') - Pedro (Mata67'), Silva (Morata 79'), Nolito (Isco 46')- Paco Alcacer (Aduriz 60'). Selecționer<Vicente del Bosque.

Ionuț Blăjean

Biletele pentru acest meci s-au vândut în urmă cu câteva săptămâni, într-o zi, în doar două ore.Printre cei care s-au înghesuit să-și asigure participarea la spectacol s-au numărat și sute de săt-măreni. Poate o dată în viață ajungi să vezi pe viu jucători valoroși precum are Spania.

Drumul României spre Euro 2016 a trecut prin Cluj, cu sute de s[tm[reni în tribune30.000 de oameni au asistat în 27 martie la meciul România - Spania, disputat pe Cluj Arena


DIET~Pentru p[strarea echilibrului acido-bazic al organismului trebuie s[ `mbun[t[\im func\ionarea

rinichilor, b]nd ap[ din abunden\[ ;i consum]nd legume ;i fructe diuretice cum sunt< anghinarea,dovleacul, castanele, curmalele, porumbul ;i cartofii.

Pe m[sur[ ce suntmetabolizate `n organism,alimentele sunt asimilate ;iutilizate pentru func\iile vitale ;itind s[ creasc[ sau s[ reduc[aciditatea s]ngelui sau a altorfluide din organism.

~n urma metabolismului, rezult[ni;te reziduuri care sunt `n propor\ie de99% acide, ceea ce, vom vedea, nuconstituie un element favorizant pentrus[n[tate.

Procesele biochimice din organism

Importan\a unui raport alcalin-acidcorect ;i a ph-ului echilibrat `n organismnu este o idee nou[ `n nutri\ie ;imedicin[. La `nceputul secolului 20 sevorbea deja despre detoxifierea corpuluiprin ierburi, clisme, post, masaj, b[i deabur ;i hran[ potrivit[ alcaliniz[riicorpului.

Concluzia mai recent[ este c[ neputem vindeca singuri schimb]ndmediul din interiorul corpului nostru.Cu alte cuvinte, nu de germeni ;i al\iagen\i patogeni trebuie s[ ne facem griji,ci de propriul nostru teren interior.

Nutrien\ii din alimente, precumcarbohidra\ii, proteinele, lipidele suntlivra\i celulelor prin sistemul sanguin,iar acestea utilizeaz[ oxigen pentru a-iarde ;i a oferi corpului energie. ~n urmaacestei opera\iuni `n afar[ de ap[ ;ibioxid de carbon care este eliminat prinpl[m]ni, `n corp r[m]n ;i reziduuri, subform[ de s[ruri.

Prin urmare, hrana considerat[bun[ sau rea pentru noi estedeterminat[ de cantitatea ;i calitateade;eurilor(s[rurilor) produse de ea<alcaline sau acide.

Aciditatea ;i alcalinitatea uneisubstan\e este m[surat[ cu ajutorul ph-ului, pe o scar[ logaritmic[ de la 1 la 14.Fiecare num[r din aceast[ scar[reprezint[ logaritmul concentra\ieiionilor de hidrogen. La valoarea 7,substan\a este considerat[ neutr[, sub 7este acid[, iar peste 7 este alcalin[.

Majoritatea reziduurilor dinorganism sunt acide ;i de aceea, urina ;ipielea(transpira\ia), cele dou[ maricanale de eliminare au ph acid. Nu estede mirare, deci, c[ `n organismulnostru se acumuleaz[ `n excesde;euri acide, corpul nereu;ind s[fac[ fa\[ elimin[rii lor. Ele sunteliminate par\ial prin rinichi,pl[m]ni ;i piele, dar o parte estedepozitat[ `n \esuturi undeexist[ o circula\ie mai slab[ as]ngelui. Astfel de locuri sunt<burta la b[rba\i, ;oldurile lafemei, `ncheieturi,articula\ii, anumi\imu;chi (`n ambelecazuri).

A;adar, de;eurile pecare nu le elimin[m devinde;euri solide, precumcolesterolul, acizii gra;i, aciduluric, pietre la rinichi, la bil[,fosfa\i, sulfa\i ;i diverseforma\iuni cristaline, care seacumuleaz[ `n corp.

Iar aceast[ situa\ie se traduceprin hiperaciditate, care duce laapari\ia unor boli, `ndeosebireumatism, arterioscleroza,osteoporoz[, gut[ ;i `mb[tr]nireaccelerat[.

Totu;i, trebuie amintit c[ `n urmaproceselor chimice din stomac, rezult[;i bicarbona\i, care sunt alcalini ;i

neutralizeaz[ excesul de acizi din s]nge,dizolv]nd de;eurile solide acide. ~ns[, pem[sura `naint[rii `n v]rst[, acestmecanism de alcalinizare al s]ngeluidevine mai ineficient, gener]ndu-seastfel fenomenul de acidoz[. Exist[a;adar o rela\ie clar[ `ntre procesul de`mb[tr]nire ;i acumularea de acizi.

Pe m[sur[ ce aciditateaorganismului cre;te, celulele s[n[toasesunt invadate de bacterii, drojdii ;imucegaiuri care prosper[ `n mediulacid. :i celulele canceroase prosper[ `nmediul acid.

De fapt, lipsa de oxigen ;i aciditateasunt cele dou[ fe\e ale aceleia;i monezi.Dac[ o avem pe una, o avem ;i pecealalt[. Substan\ele acide respingoxigenul, `n schimb substan\ele alcaline`l atrag. Privarea unei celule de 35% dinoxigenul necesar, timp de 48 de ore, opoate transforma `n celul[ canceroas[.

Alcalinizarea prin sport

S-a dovedit c[ sportul ajut[ laalcalinizarea organismului. Exerci\iulfizic ne oxigeneaz[ `ntregul corp ;i pune`n mi;care sistemul limfatic ;i totodat[ne permite s[ elimin[m aciditatea din\esutul adipos. Bine ar fi s[ facem sport`n natur[, care reprezint[ un mediucurat ;i oxigenat, cu mul\i ioni negativibenefici, denumi\i ;i “vitamineleaerului”. ~n unele p[r\i din natur[(munte, malul m[rii sau cascadele deap[) unde apa se afl[ `ntr-o continu[mi;care raportul dintre ionii negativi ;icei pozitivi este chiar de 2 la 1.

S-a constatat c[ acest raport esteideal pentru s[n[tatea omului. DoctorulKruger a descoperit c[ ionii negativireduc nevroza ;i anxietatea, m[rescapetitul ;i pofta de via\a ;i tonific[organismul.

~n ora;e, datorit[ gazelor dee;apament, a fumului de \igar[,smogului, antenelor de telefonie mobil[,se creeaz[ un mediu nociv, `nc[rcat cuioni pozitivi. Acest mediu favorizeaz[starea de aciditate a organismului cutoate consecin\elesale negative.

Rolul alimenta\iei

Vreau `n primul r]nd s[ men\ionezfaptul c[ gustul mai mult sau mai pu\inacru al unui aliment nu este un indicatoral reac\iei pe care alimentul respectiv ova produce atunci c]nd este metabolizat.De exemplu, l[m]ile , portocalele ;i altefructe au un gust acru din cauzacon\inutului de acid citric ;i de al\i aciziorganici. Totu;i, atunci c]nd suntmetaboliza\i `n organism, ace;ti acizi ;ialte componente las[ `n urm[ reziduuriminerale alcaline, av]nd un efectalcalinizant, ;i nu acidifiant, a;a cum ne-am a;tepta.

Trebuie s[ cre;tem consumul dealimente alcalinizante care reducformarea de acizi `n organism, ca, deexemplu, cele mai multe legume ;ifructe. S[ reducem consumul dealimente acidifiante, `n special br]nzamaturat[, carnea, crustaceele, pe;tele ;iou[le. Cerealele, nucile, arahidele, lintea;i soia au ;i ele efect acidifiant, dar nu `naceea;i m[sur[ ca produsele de origineanimal[.

Pentru p[strarea echilibrului acido-bazic al organismului trebuie s[`mbun[t[\im func\ionarea rinichilor,b]nd ap[ din abunden\[ ;i consum]ndlegume ;i fructe diuretice cum sunt<anghinarea, dovleacul, castanele,curmalele, porumbul ;i cartofii.

~n concluzie, majoritateaalimentelor de origine vegetal[ suntalcaline, cu excep\ia cerealelor ;i ac]torva legume men\ionate deja. Dintrefructe, prunele ;i afinele sunt acidifiante.Toate alimentele de origine animal[ suntacidifiante, cu excep\ia laptelui ;i aiaurtului.

Sunt modalit[\i pe care le avem ladispozi\ie de a lucra spre binele nostru,`ntre care dieta joac[ un rol important.Este necesar s[ reducem pondereaalimentelor acidifiante ;i s[ cre;temponderea celor alcalinizante. Seconsider[ c[ un raport de 80% alimentealcalinizante, fa\[ de 20% acidifiante estecel corect.

alimenta\ia este esen\ial[ `n men\inerea echilibrului

acido-bazic al organismului

Uleiul vegetal nu este unaliment atât de sănătos pe câtsusţin unii. Gătitul cu astfel deproduse poate duce la rezultateabsolut devastatoare, crescândincidenţa cancerului şi a bolilorcardiovasculare.

Uleiurile vegetale, care de regulă suntde culoare închisă, sunt supuse unuiproces intens de prelucrare pentru acrea uleiuri de o consisten\ă bună şiinodore.

Uleiurile vegetale precum cel desoia, porumb, şofran şi rapiţă suntnepotrivite pentru gătit deoarececon\in cantit[\i foarte mari de acizigraşi omega-6, care sunt beneficipentru organism doar atunci când seaflă în raport de 3<1 cu acizii omega-3.

Majoritatea con\in aditivi artificiali

Uleiurile vegetale au un conţinutfoarte mare de grăsimi polinesaturate.Organismul uman este alcătuit înproporţie de aproximativ 97% dingrăsimi saturate şi mononesaturate.Când sunt supuse la căldură, acestease oxidează repede, ducând la creareade radicali liberi care contribuie laîmbătrânirea prematură.

Majoritatea uleiurilor vegetaleconţin BHA şi BHT, aditivi artificialifolosiţi pentru prelungirea termenuluide valabilitate a produselor alimentare.Evită să foloseşti ulei de rapiţă, ulei deporumb, ulei de s]mburi de struguri,ulei de bumbac, ulei de soia, ulei deşofrănel, ulei de floarea soarelui, uleide tărâţe de orez şi margarină.

Uleiul vegetal nu estebun pentru g[tit

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau partial

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721.202.752


S~N~TATESiropul de c[tin[-alb[ ajut[ la `nt[rirea imunit[\ii naturale a organismului `ntruc]t fructele

acestei specii sunt adev[rate polivitamine naturale. Acest proces se manifest[ prin ac\iunea de dis-trugere a agen\ilor patogeni ;i prin stimularea form[rii de anticorpi.

Produsele sau suplimentelenutritive elaborate de c[tre Labo-ratoarele Hypericum sunt ob\in-ute din surse naturale (organice)- plante medicinale din floraspontan[ ̀ n marea lor majoritate,plante medicinale din culturi eco-logice, c]t ;i din fructe de p[dure.

Noutatea acestor produse este c[ toa-te sunt extracte naturale concentrate, deci`n interiorul capsulelor nu este plant[m[run\it[, ci un extract integral concen-trat din aceasta, ceea ce asigur[ o maibun[ biodisponibilitate ;i o mai bun[asimila\ie ̀ n organism a substan\elor ac-tive benefice pentru diferite afec\iuni.

Prin aceast[ tehnologie se re\in dinplantele medicinale enzimele, vitaminele;i mineralele necesare pentru s[n[tate.Extractul natural are forma unei masede particule sferice, care auo curgere mai bun[, for-ma sferic[ a particulelorreduc]nd posibilitatea`nglob[rii de aer printreele, astfel `nc]t dozarea`n capsule este mult maiexact[ ;i mai u;oar[.Plantele medicinale ;ifructele de p[dure folo-site ca materie prim[sunt recoltate din zonenepoluate, ecologiccurate, astfel `nc]tputem garanta

eficien\a maxim[ ;i puritatea produsului,prin lipsa de contaminan\i toxici carci-nogeni, ierbicide, insecticide,`ngr[;[minte chimice.

Sirop cu c[tin[ alb[

Siropul de c[tin[ alb[ (f[r[ zah[r)este un supliment alimentar cu rol im-unostimulator, vitaminizant ;i minera-lizant. Are ̀ n componen\[ extract naturaldin fructe proaspete de c[tin[-alb[ (Hip-pophae rhamnoides), ap[ deminerali-zat[, `ndulcitor hipocaloric (ciclamat desodiu, zaharinat de sodiu, acesulfam K),gum[ xanthan, conservant (benzoat desodiu). Un litru de sirop de c[tin[-alb[f[r[ zah[r (hipocaloric) este ob\inut din2 kg fructe proaspete de c[tin[-alb[.

Siropul are rol de stimulare a siste-mului imunitar. Contribuie la normali-zarea nivelului colesterolului seric. Re-

prezint[ o surs[ de vita-mine ;i minerale cu obiodisponibilitate spo-rit[. De asemenea, con-tribuie la limitarea efec-telor stresului oxidativ,la buna func\ionare asistemelor hepatic ;icardiovascular. Limi-teaz[ procesele inflama-

torii din organism. Areac\iune hipocolestero-

lemiant[, energi-zant[, antiinfla-

matoare, anti-

oxidant[, vasodilatatoare, hepatoprotec-toare, imunostimulatoare, depurativ[,diuretic[, vitaminizant[ ;i mineralizant[.

Produsul de fa\[ este recomandat, ̀ nspecial, persoanelor ce au glicemia cres-cut[ (sau cu tendin\[ de cre;tere) datorit[folosirii `ndulcitorilor specifici `n loculzah[rului. Siropul este util ;i ̀ n curele desl[bire, fiind un produs hipocaloric.

Siropul de c[tin[-alb[ ajut[ la ̀ nt[ri-rea imunit[\ii naturale a organismului`ntruc]t fructele acestei specii suntadev[rate polivitamine naturale. Acestproces se manifest[ prin ac\iunea de dis-trugere a agen\ilor patogeni ;i prin sti-mularea form[rii de anticorpi. De ase-menea, compu;ii cu propriet[\i antioxi-dante din aceste fructe ajut[ la combate-rea form[rii radicalilor liberi, cauza stre-sului oxidativ.

Produsul este un bun adjuvant ̀ n eli-minarea substan\elor toxice din orga-nism, contribuind la protejarea rinichilor;i a prostatei. Acesta este eficient ;i `nnormalizarea colesterolului sanguin ;i atrigliceridelor serice, regl]nd tensiuneaarterial[ ;i amelior]nd circula\ia s]nge-lui, `n special cea periferic[. Astfel, da-torit[ compu;ilor biologic-activi precumacizii gra;i nesatura\i ;i fitosterolii, pro-dusul de fa\[ are o ac\iune cardio-pro-tectoare.

Prin cre;terea magneziului plasmatic;i prin aportul de vitamine din complexulB, siropul contribuie la tonifierea siste-mului nervos ;i la stimularea activit[\iiintelectuale, particip]nd ;i la proceselede reglare ale sistemului endocrin. Nu`n ultimul r]nd, extractul de c[tin[-alb[este ;i un excelent protector gastro-in-testinal ;i hepatic, favoriz]nd procesulnatural de regenerare al celulelor hepa-tice.

Toate aceste propriet[\i se explic[prin con\inutul mare ̀ n vitamine, mine-rale ;i a celorlal\i compu;i bio-activi cese p[streaz[ nealtera\i, cu o biodisponi-bilitate sporit[, datorit[ proces[rii mini-male a ingredientelor, f[r[ tratamentetermice.

Mod de folosire

~n privin\a modului de folosire, dozarecomandat[ este de 3-4 linguri de sirop,maxim 6 pe zi, dizolvate ̀ n ap[ mineral[,dup[ mesele principale. Sunt recoman-date cure de 6 s[pt[m]ni cu pauze de 7zile `ntre acestea. Nu con\ine coloran\isau arome de sintez[. Con\ine pulp[ defruct.

Produsul este disponibil ;i ̀ n varian-ta cu ̀ ndulcitor natural, respectiv cu Hy-per Stevia rebaudiana (`ndulcitor naturaldin planta Stevia rebaudiana).

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Siropul de c[tin[ alb[ de laHypericum, surs[ de s[n[tate

;i vitalitate Fie c[ ne dorim s[ ne men\inem `nform[, s[ sc[p[m de kilogramele `n plussau dimpotriv[, s[ lu[m ̀ n greutate, fie c[ne dorim s[ ne sim\im bine ̀ n corpul nos-tru, e important s[ ;tim ce tip de antrena-ment fizic ni se potrive;te ;i cine e antre-norul sau antrenoarea care conduce orade sport. Trecem azi pragul Centrului deaerobic, cycling ;i fitness PrimaGym dinSatu Mare, Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5,pentru a v[ face cuno;tin\[ cu antrenoareaSzolosi Rita.

Din 2010, antrenoarea modeleaz[ trupuri la cel maimare centru de aerobic, cycling ;i fitness din ora;

Szolosi Rita e ̀ n echipa PrimaGym demult[ vreme ̀ ncoace, din 2010, o persoan[sociabil[ ̀ ndr[git[ de toat[ lumea care tre-ce pragul centrului de sport ;i, desigur, als[lii `n care antrenoarea pred[. ~nainte dea trece la calific[rile pe care le are SzolosiRita `n materie de sport, v[ spunem c[ eabsolvent[ a Colegiului Na\ional KolcseyFerenc din Satu Mare ;i lucreaz[ zi de zi`n lumea frumosului. Coafez[ de meserie,Szolosi Rita pred[ ;i la Colegiul TehnicElisa Zamfirescu. :i iat[ c[ ̀ n fiecare zi, dediminea\a p]n[ seara, via\a Ritei ̀ mplete;tenuan\e ale esteticului, ale frumosului pen-tru c[ sportul `nseamn[ ;i el frumuse\e.

Modeleaz[ corpurile, ajut[ s[tm[reniiprin orele de Spinracing de la PrimaGyms[ aib[ o via\[ s[n[toas[. Antrenoarea Szo-losi Rita are un CV care o recomand[. ~n2010 s-a calificat ca antrenor Spinracingla Fitness Company ̀ n Budapesta, Ungaria,iar trei ani mai t]rziu a ob\inut ;i diplomade calificare ca instructor Zumba Fitnessla IWI la Debrecen, Ungaria. De-a lungulanilor, antrenoarea ;i-a f[cut o serie de up-date-uri `n domeniu< 2009 – Fitbalance –Budapesta, 2010 – VI. Move – Ya Day –Budapesta, 2010 – Fitbalance – Budapesta,2012 – Fitbalance – Budapesta, Ungaria ;i

2014 – Fitbalance – Budapesta, Ungaria.

Antrenoarea v[ a;teapt[ la o or[ de Spinracing la PrimaGym!

:i nu putem `ncheia acest articol f[r[a v[ lansa invita\ia s[ participa\i la o or[de Spinracing, un antrenament de 55 deminute cu `nc[lzire ;i relaxare ;i pe par-cursul c[ruia este antrenat, lucrat, tot cor-pul. Spinracing-ul folose;te biciclete sta\io-nare, iar bicicli;tii sunt purta\i pe parcursulorei de antrenoare prin diverse intensit[\ide vitez[ ;i rezisten\[ pentru a cre;te pulsulinimii. Spinracing este un antrenamentfoarte eficient pentru arderea gr[similor;i nu numai, pentru c[ la ora de tip spin-racing se lucreaz[ at]t pentru ardere c]t sipentru zonele musculare. Nu se m[re;temasa muscular[ la coapse. :i, `n plus, laorele de Spinracing pot veni copii de la 12ani `n sus ;i adul\i de toate v]rstele.

Ioana Vladimirescu

Echipa PrimaGym se prezint[< Spinracing

cu antrenoarea Szolosi Rita


RE}ETEŞtevia este o plantă specifică bucătăriei est europene, consumată mai ales primăvara sefolosesc frunzele tinere mai ales în ciorbe, în plăcinte, omlete, ca foi pentru sarmale sauînnăbușite asemeni spanacului.

Varz[ c[lit[ cu soia

Lichior de portocalepreparat acas[

Mod de preparare<

Ciupericile se curăță, se taie în bu-căți de mărime potrivită, se spală și selasă să se scurgă. Se pot folosi ciupercipleurotus, ciuperci albi, sau ciupercide pădure, fie proaspete, fie din con-

servă. Ceapa și ardeii se mărunțesc șise călesc în ulei, apoi se adaugă ciu-percile și se prepară un papricaș, cupuțin sos, condimentat după gust, cusare, piper, boia de ardei și bază pentrumâncăruri. Varza se spală, se stoarceși împreună cu mărarul se călește înulei, apoi se amestecă cu papricașul deciuperci. Se mai condimentează cât estenevoie și se lasă să mai fiarbă așa puținîn sosul propriu. La servire se poateadăuga smântână, sau dacă doriți depost, smântână vegetală sau bulion. Sepotrivește perfect cu o mămăliguță.

Ave\i nevoie<

1 kg de varză murată măruntă,300 g de ciuperci, o ceapă, un ar-dei (se poate folosi și pastă de ar-dei), sare, piper, puțină boia deardei, delicat (de casă) sau zeamăde supă de zarzavaturi, o lingu-riță de mărar uscat, ulei.

Mod de preparare<

Fructele se spală bine și se cur[țăde coajă cu ajutorul unui dispozitiv decurățit cartofi, fără să se ia și partea al-bicioasă. Bucățile de coajă se mărun-țesc și împreună cu cuișoara se pun înalcool, într-un vas închis și se lasă așacirca 2 săptănâni. După cel puțin 2 săp-tămâni se strecoară. Zahărul se cara-

melizează ușor, doar până la topire șise stinge repede cu apă. Se adaugă coajade portocale și se fierbe, până când za-hărul caramelizat se topește integral.Se ia de pe foc, se adaugă zahărul va-nilat și se amestecă până când și acestase topește. Siropul astfel obținut se lasăsă se răcească, apoi se amestecă cu al-coolul strecurat de pe coaja de porto-cale. Se pot adăuga și câteva linguri dezeamă de portocale, după gust, apoise pun din nou în sticle închise și semai lasă așa cel puțin două săptămâni.Se consumă răcit, sau cu cuburi degheață.

Ave\i nevoie<

2 bucăți de portocale, 2 bucățide mandarine (sau 4 bucăți deportocale), 350 g de zahăr, o cu-ișoară, 1-2 plicuri de zahăr va-nilat, 180 ml apă, 500 ml vodcă40%, sau alcool rafinat dizolvat

la aceeași concentrație.

Mere coapte umplute cu nuci

Mod de preparare<

Miezul de nucă se amestecă cu sta-fidele, cu mierea, cu puțină coajă ră-zuită de portocale și cu scorțișoarele.Merele se scobesc în așa fel înc]t pere-tele să rămână de circa 1,5 cm grosime.

Din bucățile de mere scobite se răzu-iește aprozimativ o lingură bună și seadaugă la amestecul de nucă. Merelescobite se umplu cu acest amestec, seașează pe o tavă căptușită cu hârtie decopt, la fel și bucățile de mere rămase,se presară cu coaja răzuită de portocaleși cu încă puțină pudră de scorțișoare,apoi se pune la cuptorul preîncălzit.Când începe să se coacă se presar[ za-hărul, se pune înapoi și se mai lasă lacopt până când zahărul se carameli-zează. Se servește călduță, sau rece.

Ave\i nevoie<

4 mere mari, 100 g miez de nucămăcinat (bucăți mai mari, saumai mărunt, după gust), 25 g sta-fide, o linguriță de scorțișoarepudră, coajă rasă de portocale,3-4 linguri de miere, o lingură

de zahăr.

Ciorb[ de sfecl[ ro;ie -re\et[ moldoveneasc[

Mod de preparare<

Morcovul, pătrunjelul și ceapa serăzuiesc pe răzătoarea cu găuri marisau se taie felii subțiri și se călesc circa2 minute în 3-4 linguri de ulei. Com-poziția se stinge cu 2 l apă rece și se

fierbe 30 minute. Sfecla curățată, pre-cum și cartofii se taie cubulețe și seadaugă în supa clocotită. Când toatesunt fierte, ciorba se acrește cu borșsau eventual zeamă de lămâie. Pentruaromă se adaugă pătrunjel și leușteantocat. Se mai lasă să dea încă un clocotși se ia de pe foc. Se poate servi caldă,dar mai bine rece, astfel are un efectrăcoritor. La servire se poate adăuga olingură de smântână, sau în perioadade post smântână vegetală.

Ave\i nevoie<

500 g sfeclă roșie (o sfeclă demărime medie), un morcov, unpătrunjel, o ceapă, 250 ml borșsau 2 linguri praf de borș, ulei,leuștean, pătrunjel verde, 2 car-tofi mai mărișori, câteva linguride smântână sau smântână ve-

getală.

Ștevia (Rumex patientia), denumităpopular dragomir, macriș de grădină,este o plantă din familia Poligonaceelor.Crește sălbatică și cultivată. Consumulde ștevie stimulează energia mentală șifizică.

În pământ, ea are un rizom gros, cumulte capete. În partea superioară, tul-pina de ștevie este ramificată, purtândpe ea frunze mari, cu peţiolul consistent.Florile sunt grupate, verzui, purtând peele un cerc roșu-palid sau roșu-vișiniu.

Substanţe active

Substanţele active importante pe carele conţin ștevia sunt< în cantitate semni-ficativă vitamina C, dar și A, E și K, acidtartric, acid oxalic (oxalaţi), săruri mi-nerale precum< potasiu, fosfor, magne-ziu, calciu, fier, zinc, proteine, fibre.

Valoare medicinală au, mai ales, ră-dăcinile, care se recoltează toamna,atunci când perioada de vegetaţie a în-cetat, precum și seminţele. Pentru apli-caţii strict medicinale, se prepară infuzie,decoct, cataplasme.

Cum se consumă?

Ștevia este o plantă specifică bucătă-riei est europene, consumată mai alesprimăvara se folosesc frunzele tinere maiales în ciorbe, în plăcinte, omlete, ca foipentru sarmale sau înnăbușite asemenispanacului. Ele pot fi consumate crude,în salate sau pot fi conservate prin uscare,congelare, sau puse la borcan cu sare șiadăugate ulterior la diferite mâncăruri.

Preparatele din ștevie, în forma lornaturală, nefiartă, au proprietăţi depu-rative, diuretice, tonice. Consumul deștevie este indicat, cu precădere, în lunilede primăvară, pentru detoxifierea orga-nismului. Prin proprietăţile sale depu-rative, ștevia curăţă organismul de toxi-nele adunate în decursul iernii.

Ștevia contribuie și la accelerarea pro-ceselor de mineralizare, de reechilibrarea organismului, în trecut fiind conside-rată și un antiscorbutic important. Ca-pacitatea șteviei de a combate scorbutultrebuie luată în seamă și în ziua de azi.

Consumul de ștevie stimulează ener-gia mentală și fizică, fiind totodată o ba-rieră împotriva bacteriilor care provoacăcariile dentare. Aceste calităţi sunt susţin-ute de cercetări și studii știinţifice. Esteo plantă care ne ajută să eliminăm lichidulde prisos din corp, ne scapă de obosealaminţii și a trupului. Este recomandată șiîn restabilirea echilibrelor gastrice, fiindalcalinizantă.

Ștevia, cultivată sau sălbatică, este fo-losită pentru calmarea usturimii provo-cate de contactul cu urzicile. Efectul deameliorare este resimţit aproape imediat.

Pentru că are o valoare energeticăredusă, ajută la scăderea în greutate da-torită proprietăţilor sale de reglare a ni-velului de zahăr din sânge, dar și a nive-lului colesterolului.

Preparatele din rădăcină au eficienţăîn tratarea unor boli de piele (cum ar fipecinginea, bubele dulci), epuizare fizicăși nervoasă, reumatism, gută, insufi-cienţă hepatică, icter, infecţii ale pielii.Rădăcina șteviei în tradiţia populară erafolosită la vopsit în diferite culori pre-cum< verde, galben, albastru.

Preparatele din seminţe, sub formăde decoct, sunt folosite ca laxativ și capurgativ. Tot ca purgativ este folosită șiștevia stânelor sau măcrișul cailor (Ru-mex alpinus), o specie de ștevie carecrește mai ales în zonele montane, pe lo-curile unde au poposit turmele de oi saupe locul stânelor.

Ștevia și rădăcina de ștevie sunt con-traindicate celor suferinzi de afecţiunipulmonare și ale căilor respiratorii, celorcu stomac sensibil, reumaticilor și bol-navilor cu suferinţe articulare, celor cupietre la ficat sau la rinichi.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Consumul de ;teviestimuleaz[ energia

mental[ ;i fizic[

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~Piesele vestimentare cu imprimeuri tradiţionale româneşti sunt o alegere potrivită pentru sezonul

de primăvară - vară, mai ales că, încă de la începutul anului, marii creatori de modă au adus pepodium cu multă graţie imprimeurile florale şi grafismele, elementele principale care definesc artapopulară românească.

Ne apropiem tot mai rapid dezilele mult aşteptate de primăva-ră, în care trebuie să aducem unaer proaspăt garderobei noastre.Odată cu primii paşi făcuţi ̀ n lunaaprilie, ne lovim de... tradiţii.

Cu toţii iubim cadourile, dar maiales pe cele pe care au o semnificaţie.Anul acesta, putem face un cadou in-spirit ;i putem alege diferite piese vesti-mentare tradiţionale, printre care senumără celebra ie românească, darşi accesorii, precum husele pen-tru gadget-uri sau genţile şipoşetele. Sunt foarte uşor depurtat şi, cel mai important,oferă un aspect feminin. Pen-tru a păstra ţinuta într-o liniecât mai simplă, este ideal caaceste imprimeuri tradiţio-nale să fie purtate alături depiese în tonuri de alb şi ne-gru. În felul acesta, cu sigu-ranţă vom ieşi în evidenţămulţumită contrastuluicreat.

Cu siguranţă ve\i fi în centrul atenţiei

Piesele vestimentare cu im-primeuri tradiţionale româneştisunt o alegere potrivită pentru sezo-nul de primăvară - vară, mai ales că,încă de la începutul anului, mariicreatori de modă au adus pe podiumcu multă graţie imprimeurile floraleşi grafismele, elementele principalecare definesc arta populară româ-nească.

Bineînţeles, designerii românine stau la dispoziţie cu noi colecţiide sezon, dar acestea sunt nelipsitechiar şi din colecţiile brand-urilecomerciale, sub diferite forme,nuanţe şi mărimi. Indiferent de ţin-uta pe care o alegi, fie ea una deseară sau de zi, cu siguranţă vei fio mândruţă fashionistă în centrulatenţiei.

În cazul în care nu ai nicio ideedespre cum ai putea purta acesteimprimeuri, noi am pregătit câtevasugestii care ţi-ar putea uşura zi-ua.

Pentru o ţinută de seară, aiputea opta pentru o rochie ne-agră, midi, cu mâneci lejere şi cuimprimeu floral subtil. Adaugăo pereche de pantofi stiletto înacelaşi ton şi păstrează o liniecât mai simplă.

L[sa\i ia s[ v[ scoat[ `n eviden\[!

În cazul în care consideri că acestimprimeu nu te evidenţiază aşa cum ţi-ai dori, poţi opta pentru accesorizareatelefonului sau a tabletei. Cu siguranţăvei fi remarcată chiar şi în felul acesta.De asemenea, chiar şi o geantă de micidimensiuni care să conţină accentetradiţionale i-ar putea face pe cei din jursă te admire.

Pentru o ţinută de zi, lejeră, poţi optapentru o ie, o pereche de pantaloni dinpiele, la care poţi adăuga cu încredereaccesorii statement, lăsând ca ia să fiecea care te scoate în evidenţă. Bi-neînţeles, mai ales dacă eşti adeptă sti-lului boho, poţi opta chiar şi pentru ro-chii cu accente tradiţionale, cu sau fărăo curea împletită în talie alături de unlook feminin şi discret cu bucle lejere.

|inuta cu imprimeuri tradi\ionale,alegerea potrivit[ `n acest sezonă


Dup[ ce au f[cut senza\ie peYouTube cu vocile lor perfect ar-monizate, surorile Lennon ;i Mai-sy Stella au “p[;it” pe micile ecra-ne `n serialul “Nashville< Ora;ulmuzicii”, o produc\ie de televiziu-ne care le pune ̀ n valoare talentuldeosebit ;i le face cunoscute `n`ntreaga lume.

Exist[ o regul[ `n casa familiei Stella– nu po\i s[ spui nim[nui s[ se opreasc[din c]ntat niciodat[, indiferent c]t det]rziu sau devreme ar fi. Aceast[ regul[este acceptat[ f[r[ probleme de c[tre celemai tinere membre ale familiei, Lennon(16 ani) ;i Maisy (12 ani), care au ̀ nv[\ats[ c]nte la tamburine, ukulele ;i chitareimediat ce au ̀ nceput s[ umble. Melodiilevibreaz[ `n memoria lor `nc[ de micu\e,fiind crescute la o ferm[ din zona rural[a provinciei canadiene Ontario de c[treBrad ;i Marylynne (cantautori care auformat duetul The Stellas), care le-au`nv[\at pe fiicele lor tot ceea ce ;tiau des-pre muzic[. “Am crescut f[r[ televizor,f[r[ internet ;i doar cu un singur telefonmobil ̀ n casa noastr[, cel al mamei. C]nd

locuiam la ferm[, nu prea aveam contactcu lumea exterioar[. Tot ceea ce f[ceamera s[ compunem muzic[ ;i s[ c]nt[m,”`;i aminte;te Lennon.

Ceea ce le-a adus ̀ n aten\ia publiculuia fost succesul lor fulminant de pe You-Tube, `n special interpretarea, `n 2012, apiesei “Call Your Girlfriend”, a lui Robyn;i Erato, `n maniera lor personal[, vocileminunate fiind acompaniate doar deb[t[ile palmelor ;i a unor cutii de plastic.Ele au `ncercat s[ se fac[ cunoscute dindorin\a de a putea s[ aplice pentru o viz[de munc[ ̀ n SUA. Senza\ionala interpre-tare le-a adus foarte repede o apari\ie `nemisiunea “Good Morning America” dinNew York, unde au fost invitate pentru ac]nta live piesa lor. P]n[ `n prezent, vi-deoclipul a str]ns peste 27 de milioanede vizualiz[ri. Cu un acompaniamentacustic ;i aranjament vocal deosebit, su-rorile carismatice au mai f[cut coveruri;i dup[ al\i arti;ti - The Beatles, JohnnyCash, Jason Mraz, Jessie J ;i al\ii, canalullor personal dep[;ind 70 de milioane devizualiz[ri.

Familia s-a mutat `n Nashville `n2009, o decizie extrem de bun[ pentrufete, care s-au adaptat foarte repede. De;imuzica era pasiunea lor, Maisy ;i-a dorit

dintotdeauna s[ joace `n filme, av]ndc]teva apari\ii ̀ n clipuri publicitare. Dup[ce mama lor a aflat de existen\a unui rol`ntr-un nou serial produs de postul ABC,care urma s[ fie filmat ̀ n Nashville, Maisya participat la audi\ii. ~n etapa final[ aprocesului de audi\ii, agen\ii de castingau descoperit-o pe sora mai mare a luiMaisy, Lennon, ;i au decis ca ambele fetes[ fie distribuite `n serial. Chiar dac[ la`nceput personajele interpretate de ele nuerau at]t de dezvoltate, produc[torii auprofitat de talentul lor ;i au inclus din ce`n ce mai multe c]ntece interpretate decele dou[ surori. Apari\ia `n serial a re-prezentat o ramp[ pentru muzica lor.Lennon ;i Maisy au interpretat piesa “HoHey”, a celor de la The Lumineers, `ntr-un episod din 2013, iar lansarea `nre-gistr[rii pe posturile de radio le-a adus`n Top 40 Billboard Hot Country Songs.Succesul serialului, aflat deja la al patruleasezon, ;i programul lor ̀ nc[rcat de film[rile-a determinat `ns[ pe cele dou[ suroris[ renun\e la ;coala public[, eleparticip]nd acum la cursuri online.

~n doar c]\iva ani de c]nd au intrat`n aten\ia publicului, Lennon ;i Maisy aureu;it s[ fac[ ceea ce al\ii realizeaz[ poate`ntr-o via\[< au c]ntat de mai multe ori

pe scena prestigioasei Grand Ole Opry,au ap[rut `n emisiuni de televiziune, `nconcertul “We Day” - un eveniment me-nit s[-i inspire pe tineri. Au luat parte laCountry Music Awards, unde au c]ntat`nainte de a-i oferi lui Taylor Swift Pre-miul Pinnacle. Anul trecut ;i-au ad[ugato nou[ ocupa\ie `n CV-ul lor, cel de au-toare, lans]nd o carte ilustrat[ de pove;tipentru copii intitulat[ “In the Waves”. Ba-zat[ pe primul c]ntec original scris deele, povestea spus[ `n versuri urm[re;tedou[ surori care viseaz[ c[ petrec o zi fa-buloas[ pe plaj[.

Chiar dac[ sunt extrem de ocupatecu film[rile ;i alte apari\ii ̀ n concerte saufestivaluri, cele dou[ surori simpatice suntla fel de motivate ;i cu suficient[ energiepentru a-;i petrece timpul liber com-pun]nd muzic[ pentru viitorul lor album.“De obicei la sf]r;it de s[pt[m]n[ ne`nt]lnim cu diferi\i colaboratori pentrua scrie c]ntece, ca s[ avem de unde alegepentru un album sau un EP. Avem dejac]teva c]ntece care-mi plac mult, darvreau s[ continu[m s[ scriem,” declar[Lennon.

P[rin\ii celor dou[ fete realizeaz[ c[drumul fiicelor este considerabil diferitde cel pe care l-au urmat ei ;i de aceea au

grij[ ca Lennon ;i Maisy s[ nu fie afectatenegativ de succesul de care au parte `nc[din copil[rie. Faima celor dou[ fiice, care;i-au dep[;it p[rin\ii, este un sentimentminunat pentru Brad ;i Marylynne. “Pots[ ies pe scen[ `n fa\a a mii ;i mii de oa-meni ;i tot nu se compar[ cu senza\iaunui p[rinte care-;i prive;te copiiiap[r]nd pe scen[. Nimic nu se compar[cu acest sentiment,” spune, emo\ionat[,mama celor dou[ adolescente.

Dup[ o copil[rie petrecut[ c]nt]nd;i ascult]nd muzic[ ;i un debut pe micileecrane la o v]rst[ fraged[, p[str]ndu-;iintacte inocen\a, candoarea ;i modestia,pare c[ nimic nu le st[ `n cale. Dorin\acea mai arz[toarea a lui Lennon este lan-sarea unui album muzical. “Visul meueste s[ scot un album de care s[ fiumul\umit[. Nici nu conteaz[ dac[ are suc-ces sau nu. Doar s[ lansez un materialdiscografic pe care eu `l consider foartebun.” Visul lui Maisy, pe de alt[ parte, nuare leg[tur[ cu muzica. “Eu ̀ mi doresc s[joc `ntr-un film cu Zooey Deschannel.Acesta e visul meu fiindc[ o iubesc foartemult.” Datorit[ talentului lor deosebit,pasiunii ;i perseveren\ei, surorile Lennon;i Maisy `;i vor putea transforma, cuu;urin\[, visele `n realitate.

Lennon ;i Maisy - muzic[, emo\ie ;i talent

Date post:	20-Jul-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

Cine este Széchenyi istván? - Informatia Zilei · Planul Marshall, cunoscut oficial ca European...

Documents