BREtie, &enoile FRANKtH DEBOEI4 lJniver-ffr I^fr€r5, Bnxelles;IJIAFCI, tiniversiateaIABftZI,, Institutul

malDeparmentuluiffilin$iintepoliticeaemndinBudapesta*alDepctamentuluiI .lFflre leglfura dintreocnG d€ryre Romdnia; hfr4iile gi politicilekqEsfie c.o-editor alhfuaromAneascl inr fin mile democralii,

ffiicifrrPulomentul

rcrtulInstitutul

r (pmtiaE sau total6) ac pedepsqte in confor-

Sergiu Gherghina(editor)

CINE DECIDE?Partide ) reprezentan{i gi politici in

Parlamentul Romflniei qi cel European

INSTITUTUL EUROPEAN20r0

CUPRINS

Lista de tabele gi grafice/figuri / 7

Mulfumiri / 9

Sergiu GherghinaINTRODUCERE / 11

Dan-Ionu! CristeaINSTITUTIA PARLAMENTULUI. De la nafional la supranafional I 21

Irina IonescuROLUL PARLAMENTULUI ROMANIET iN NT,INORAREAPOLITICILOR PUBLICE. Evolulia cadrului legal din 1990 pdnb laincheierea negocierilor de aderare laUE I 57

Sergiu Miqcoiuhlrnn REToRICA coNsENsuLUr-$I PRACTICA RUPTURII. Efecteleoscilafiilor sbategice asupra percepf;ei publice fatfl de Parlamentul Romdniei / 9 1

Mihail ChiruSELECTIA CANDIDATILOR PENTRU PARLAMENTUL ROMANIEIDUPA SCHIMBARBA SISTEMULUI ELECTORAL I tO7

Ramona Coman gi Sorina SoarePARLAMENTUL $I PROVOCARrI,E-TNTEGRARJI EUROPENE. Unechilibru in construcfie intre Bucuregti qi Bruxelles / 133

Mihai AlexandrescuCOMPORTAMENTUL REPREZENTANTILOR DIN ROMANIA iNPARLAMENTUL EUROPEAN / 167

Stefano BraghiroliLA BRUXELLES, DAR cu cAxour, ACASA. o evaluare empiricd a vie{iiduble a europarlamentarilor / 193

Sergiu Gherghina qi Mihail ChirucrNE NE REPREZINTA ix nunopA? profilul candidafilor romdni laalegerile din2009 /223

Note despre auton I 247

INTRODUCERE

Sergiu Gherghina

Parlamentele reprezintd institulii politice prezente in aproape toatesistemele politice ale lumii, indiferent de gradul acestora de democratizare. inanul 2001, existau doar opt state care nu aveau legislativ, avdnd o conducerepolitici minimalSl. Majoiitatea constitufiilor europene prezintl" Parlamentuldrept organul suprem legislativ in stat qi organ al reprezentdrii populare.Parlamentul este institulie fundamentali a democraliei contemporane, existdndun consens teoretic referitor la relevanla procesului de delegare, reprezentare giresponsabilitate a alegilor'. Legislativul este institulia de legdturi dintre stat gisocietate, membrii acestuia fiind alegi in mod direct de cdtre populafie (insistemele prezidenliale qi semi-prezidenliale li se alituri preqedintele fdrii). Estearena publicl pentru dezbateri qi decizii ale partidelor politice, institufiile careasiguri agregarea qi reprezentarea intereselor cetSlenilor'. In acelagi timp,legislativul este institufia politicd de la nivelul guvemirii centrale cebenefrciazdde puteri constitulionale semnificative in sistemul de control gi echilibrare.

Datorit[ acestor doui roluri, au existat numeroase studii care auprezentat activitatea qi longevitatea unor astfel de institulii. insd, accentul a fostpredominant pus pe Parlamentele anumitor state. De exemplu, sunt binecu-noscute numirul qi varietatea studiilor despre comportamentul reprezentanfilor,mai precis al senatorilor din Congresul Statelor Unite4, cele referitoare laoriginile parlamentarismului in Marea Britanie' sau diferenfele dintre modelulbritanic sau american qi parlamentele din ![rile nordice6.

I Louis Massicotte, ,,Legislative Unicameralism; A Global Survey and a few Case Studies", IfteJournal ofLegislative Studies, T (2001): 151.

2 Herbert Kitschelt, Zdenka Mansfeldova, Radoslaw Markowski qi Gribor T6ka, PostcommunistParty Systems. Competition, Representation and Inter-Party Cooperation (Cambridge:Cambridge Universify Press, 1999); Knut Heidar si Ruud Koole, Parliamentary Party Groupsin European Demoeracies. Political Parties Behind Closed Doors (Londra qi New York:Routledge, 2000); Frank R. Ankersmith, Political Representation (Stanford: Stanford

. University Press, 2002).' Am menlionat doar partidele deoarece numdrul independen{ilor din legislativ este, in general,

foarte redus.a Julius Turner gi Edward V. Schneier Jr., Party and Constituency: Pressures on Congress,

_ revised edition (Baltimore: The John Hopkins Press, 1970).

' Michael Rush, Parliament Today (Manchester: Manchester University Press, 2005).6 Peter Esaiasson gi Knut Heidar (ed.), Beyond Westminster and Congress. The Nordic Experience

(Ohio: Ohio State University, 2000).

11

SERGIU GHERGHINA

Teoreticieni ai democraliei reprezentative vorbesc despre delegafi infafa cdrora sunt responsabilii. cu toate acestea, parlamentele se situeazi inmulte ,t5ri pe trepte inferioare in ceea ce privegie popularitatea institutiilorstatului. De exemplu, Eurobaromekul din uuri lrri jood inai.e fuptol.Lu;;ili;patru romdni are incredere in propriul legislativ. Nemulgumirile cetifenilor serisfrdng asupra parlamentarilor, ca rcprezentanfi direct alegi, sau asuprapartidelor in timpul alegerilor.

Legislativul se confrunti cu doui mari probleme in momentul formnriiopiniei publice despre activitatea sa. pe de o parte, cetafenii au un nivel redus deinformare in ceea ce privegte activitrlile legislativului ca institufie gi a mem_brilor sii. Nu sunt cunoscute proceduriie, timput de lucru, atribuliiie ,uu."rpon-sabilitnlile parlamentarilor. Aceste elemente devin gi mai dificil de observatatuncl cdnd alegitorii sunt_ departe de reprezentanjii lor, atdt in termeni spaliali,cdt gi ai delegErii (Parlamentul European). insd, nici nu este necesaricunoagterea detaliilor in condiliile unei funcfioniri eficiente qi efective. in cazulromdnesc, aceste dour condifii nu sunt vizibile de-a lungui activititii sale dedoudzeci de ani. Au fost perioade numeroase de intdrzieri

-ale legilor importante

(amdndri ce nu fineau numai de aspectele legal-administrative "ci

gi de dorinlaparlamentarilor), guvernare prin intermediul ordonanfelor de urgenli sautransformarea unor conflicte personale in dezbateri insiitutionale. Fe de altnparte, drept tezultat al manifestdrilor individuale ale parlarnentarilor, pericolulgeneraliz[rii este inevitabil. in contextul numeroaseloi gtiri in mass-media careprezinti, somnolen,ta membrilor legislatiwlui, votdnd in necunoqtinli de cauz6sau avdnd lacune referitoare la procesul legislativ, imaginea acestora nu poate fiuna favorabili. Aceste aspecte depiqesc la nivel cantitativ apariliiie careportretizeazd, pozitiv

,componenfii legislativelor, at6t la nivel najional, c6t gieuropean. Referitor la cel din urmi, un website lansat in vara anului 200i,votewatch.eu, permite oric[rui cetilean din Uniunea Europeani (uE) sd vadinivelul activitetii celor care il reprezinti. cu exceplia voiului gi prezenlei insesiunile plenare, existi numeroase exemple de

- europarlamentari care nu

reu$esc si aibi discursuri, s6 redacteze rapoarte, s[ propun[ amendamente sausd propuni mofiuni. Aceste aspecte pot conduce cu ugurinln la perceplia deinactivitate.

Actualul volum susfine necesitatea cunoagterii cadrului larg de funcfio-nare al unui legislativ nafional (cel romdnesc) gi european, cu accent pecaracteristicile institulionale gi pe trisiturile individuale ale componenlilor.Pornind de la premisi ci parlamentul este unica institufie ai clrei t.pr.r"nturrlisunt alegi in mod direct de c6tre cetileni, este urm5rit procesul de reprezentaredin perspectivi teoretici qi empiricd. Analiza este realizat6 pe dou6 niveluri

t fuT.t Strom, Wolfgang C. Miiller gi Tobj0m Bergman. Delegation and Accountability inParliamentary Democracies (Oxford: Oxford Univers;ty eress, ZO"O:), Zt.

t2

:besc despre delegafi inamentele se situeaz[ inrcpularitatea instituliilorindicd faptul cd unul dinulgumirile cetilenilor seirect alegi, sau asupra

re in momentul formdriienii au un nivel redus deca institulie gi a mem-

u, atribuliile sau respon-mai dificil de observat. atat in termeni spafiali,nici nu este necesardente $i efective. in cazulungul activitilii sale de:ri ale legilor importanteistrative ci gi de dorinlarnfelor de urgenld saulstitulionale. Pe de altiarlamentarilor, pericolulgtiri in mass-media caren necunogtintl, de cauzdinea acestora nu poate fiantitativ aparifiile carela nivel nalional, cdt qiat in vara anului 2009,iuropeand (UE) sd vadi, votului qi prezenlei inroparlamentari care nulpund amendamente sau

aurinlE la perceplia de

:adrului larg de funclio-urop€an. cu accent perale ale componenlilor.ne ai carei reprezentanlirrocesul de reprezentareuzata pe doud niveluri

Introducere

distincte, urmdrindu-se nu doar activitefile separate qi tr5slturile distinctive, ci qiinteracfiunea dintre cele doui tipuri de parlament. Astfel, aspectele admi-nistrative qi politice sunt complementate de trdsituri ale candidalilor gi compo-nenlilor parlamentelor cu scopul de a oferi o imagine coerentd a motivaliilor qi

comportamentului acestora.Marea majoritate a studiilor parlamentare se axeazi pe rolul jucat de

acestea in cadrul unui sistem politic consolidat, nu neapdrat stabils. Schimbirilede regim incepute in anii '70 ai secolului trecut in sudul Europei (Spania,Portugalia, Grecia) qi America Latind, au fost continuate de prdbuqirea regi-murilor comuniste in centrul qi estul Europei. Tranzitia de la un regimtotalitar/autoritar la unul democratic este observabild la trei niveluri distincte,unul dintre acestea fiind cel constitulional, de stabilire a noilor institutii statale.eSpecificitatea precedentului regim gi modalitatea in care schimbarea a fostrealizatdrO au determinat forma gi confinutul spaliului politic, precum gi alprincipalelor sale componente institufionale. Astfel, parlamentele statelor detranzilie aureprezentat sursl de atraclie pentru cercetitorii din domeniul social.

In acest sens, analizele elaborate asupra primelor legislative ,,libere" aureprezentat un inceput promiletorll. Cu excepfia acestor iniliative primare,existd studii exhaustive pentru parlamentele din Poloniar2, Cehia gi Slovaciar3,iarbaze de date au fost realizate pentru statele Pactului de la Varqovia. Accentulpus pe studiul detaliat al acestor legislative permite at0t elaborarea unor studiide caz, cdt qi a unor analize comparate. Un exemplu de abordare comparati este

examinarea leglturii dintre parlamentari gi alegdtori in Bulgaria, Cehia, Polonia,Slovacia gi Ungaria.la

8 David M. Olson gi Philip Norton, ,,Legislatures in Democratic Transition", in David M. Olson gi

Philip Norton (ed.), The New Parliaments of Central and Eastern Europe (Londra: Frank Cass,

r996), l.e Klaus von Beyme, ,,Institutional Engineering and Transition to Democracy", in Jan Zielonka

(ed.), Democratic Consolidation in Eastern Europe, vol. I, Oxford: Oxford University Press,

2001.r0 Jon Elster, Claus Offe gi Ulrick K. Preuss, Institutional Design in Post-Communist Societies.

Rebuilding the Ship at Sea (Cambridge: Cambridge University Press, 1998).rr Attila Agh, ,,Democratic Parliamentarism in Hungary: The First Parliament (1990-1994) and

the Entry of the Second Parliament", in David M. Olson 9i Philip Norton (ed.), The NewParliaments of Cennal and Eastern Europe (Londra: Frank Cass, 1996); Georgi Karasimeonov,,,The Legislature in post-Communist Bulgaria", in David M. Olson qi Philip Norton (eds.),op.cit.; Darina Malova qi Dana Sivakova, ,,The National Council of the Slovak Republic:Between Democratic Transition and National State Building", in David M. Olson gi PhilipNorton (eds.), op. cit.; Janica Reschova gi Jindrisca Syllova, ,,The Legislature of the CzechRepublic", in David M. Olson 9i Philip Norton (eds.), op.cit.

12 Anna van der Meer Krok-Paszkowska, Shaping the Democratic Order. The Institutionalisationof Parliament in Poland (Leuven: Galant, 2000).tt Petr Kopeck!,, Parliaments in the Czech and Slovak Republics. Party Competition andParliamentary Institutionalizalion (Aldershot: Ashgate, 2001 ).

la Herbert Kitschelt, Zdenka Mansfeldova, Radoslaw Markowski qi G6bor T6ka, op. cit.

t3

,,.--

SERGru GHERGHINA

in cazul Romdniei, situafia este diferiti. in cele doui decenii de laciderea regimului comunist au fost efectuate pugine studii asupra legislativului.Existi unele abordiri la nivel macro, axate pe aspectele constitulionale gijuridice oferite de manualele de drept constitulionalr3 sau in analize'ale sepa-raliei puterilor in statt6 gi bicameralismuluirT. La nivel micro, existd unele studiicare investigheazd elitele parlamentarett ptitt prisma procesului de recrutare. inplus, o serie de organrzafii (de exemplu, lnstitutul de politici publice giAsociafia Pro Democrafia) au monitoriiat diverse componente ale activit6tiiparlamentarilor (ludril: de cuvdnt gi activitatea din teritoriu) sau elaboreazibiografii ale acestoral'. 9:.u ce insi lipsegte, fiind efectuat in alte state post-comuniste prin studiile deja menfionate, este perspectiva agregatd a funcjiilorlegislativului gi a modalitdfii in care acestea pot firealizatehlod efectiv. pefondul intenselor discufii societale gi mediatice despre modificarea structuriiParlamenfului, a reducerii numdrului de reprezentanli, a responsabilizirii claseipolitice, a elimindrii elementelor corupte gi a tensiunilor dinhe legislativ gipresedinte, acest volum elaboreazd sistematic asupra funcfiilor reprez-ntan,tiloi,relaliile lor cu alegitorii, cu partidele din care piovin qi care i-au propus, cuguvernul qi cu presedintele.

Aceleagi componente sunt investigate gi la nivelul parlamentuluiEuropean (PE). Degi, dupi cum reiese din referinfele bibliografice ale capito-lelor din volum axate pe aceast[ institulie, numrrul studiilor despre pE esteextins, sunt puline aborddri care il relafioneazd cu un anumit leeislativ. Aceastdconexiune devine relevant[ in dou6 condifii. in primul rdnd, asii-tim la o sporireconstanti a puterilor PE (vezi primul capitol al volumului), aceasti insiituliedevenind din ce in ce mai importanti pentriu construcfia europeani. Astfiel,studiile au fost dedicate structurii sale gi modalitatii de interacliune dintrepartide20, relafiei dintre partide

^gi euro-parlamentari2r ,u., p..""pfiilor dereprezentare ale celor din urmi22. Totugi, r6m6n neclare interact-iirnile cuparlamentele mafionale gi, mai ales, modalitatea in care pE reugegte si acomo-deze parlamentari venifi dintr-un nou stat.

rs IonDeleanu, Drept constitutional si institulii politice (Bucuregti: Editura Lumina Lex,200l).j, Elnit

f.oojeraralia puterilo.r in stat (cluj-Napoca: presa universitard clujeand. 2000)." Cynthia Carmen Curt, -,,Identificarea rolului gi mdsurii de intervenlie a Senatului asupra

procedurii legislative in sistemul politic romdnesc", in Vasile Boari, Sergiu Gherghina, Cosmin

,*Yuti- 9i Natalia Vlas, Studii Politice, vol.11(Cluj-Napoca, Presa Univeisitard Cfu;eana, ZOOZ;.'" Laurenfiu $tefan, Patterns of Political Elite Ricruitment in Postcomrnunist Romania.^

(Bucuregti: Editura Zitn, 2004).re De exemplu, Cartea albtastrd a democraliei.20'Simon-Hix gi Cristopher Lord, Politicai Parties in the European Union (Houndmills: palgrave

Macmillan, 1997).2t,Amie Kreppel, The European Parliament and Supranational Party Systen (Cwnbridge:

^^ Cambridge University press, 2001).

" Schmitt, Hermann gi Jacques-Thomassen (ed.), Political Representation and Legitimacy in theEuropean Union,Oxford: Oxford University press, 1999.

t4

ele doui decenii de laclii asupra legislatiwlui.stele constitufionale gi

sau in analize ale sepa-ricro, existi unele studii>cesului de recrutare. inde Politici Publice gi

nponente ale activitifiiritoriu) sau elaboreazicnlat in alte state post-ra agregati a funcliilorlzate in mod efectiv. Pe: modificarea structuriir responsabilizirii claseiLilor dintre legislativ gi

rcgiilor reprezentanlilor,qi care i-au propus, cu

nivelul Parlamentuluiribliografice ale capito-tudiilor despre PE esterumit legislativ. Aceastddnd" asistlm la o sporirenului), aceasti instituliercgia europeani. Astfel,

de interacliune dintrei2r sau percepliilor de:clare interacfiunile cu: PE reuqegte si acomo-

ditura Lumina Lex, 2001).tarl Clujeand. 2000).ervenfie a Senatului asupra! Sergiu Gherghina, CosminUnivenitard Clujeand, 2007).'n Postcommunist Romania

! niozr (Houndmills: Palgrave

P@+' System (Cambridge:

tation and Legitimacy in the

Introducere

Studiul asupra unei institulii precum Parlamentul, formati dintr-unnumdr relativ mare de membri, este similar cercetirilor asupra societ6,tii. Existadoui paradigme principale de abordare a acestora. Holismul metodologic23utilizeazd drept unitate de cercetare societatea pe care o studiaz[ pentru ainlelege comportamentul indivizilor ce o compun. La polul opus se sitveazaindividualismul metodologicza, care consideri ca unitate de cercetare individul,societatea fiind rezultatul cumulat al acliunilor acestora. in mod asembnetor, unparlament poate fi cercetat din perspectiva macro sau din perspectiva micro,avdnd ca punct de pornire membrii sii qi acliunile acestora. Practic, prezentulefort colectiv utilizeazd aceste perspective intr-o manieri complementard pentrua-gi atinge scopul analitic.

Prin intermediul studiilor de caz gi a analizelor comparate, actualulvolum doreqte sd ofere rispunsuri la cdteva intrebiri. in primul rdnd, trebuieidentificate similaritalile qi diferenlele de funclionare qi atribulii ale legisla-tivului nalional gi european. Este analizatd evolufia institu{iei Parlamentului peplan nafional gi european prin intermediul componentelor sale. in acest sens,

sunt analizate aspecte legate de politici publice gi rolurile parlamentarilor. in aldoilea rdnd, este urmdrit echilibrul dintre design-ul institulional gi calitatea qi

competenla clasei politice. Cu alte cuvinte, este investigati componenla legisla-tivelor qi modalitatea prin care anumili candidali sunt propulsali in acesteinstitulii. in al treilea rdnd, sunt urmlrite dimensiunile pe care se realizeazdconexiunea dintre nivelurile nalional qi supra-nafional. Pornind de la nivelindividual, al candidatului romdn care doregte accederea intr-unul dintre celedoul legislative, volumul prezintd, qi nivelul de coeziune al actorilorinstitulionali (partide) la cele doui niveluri. Acestea converg cdtre ideea uneifunclionalit[li multidimensionate a procesului de reprezentare, valenjele saleurmdnd a fi descoperite gradual in funclie de context.

Conhibufiile acestei cercetdri pot fi rezumate la trei aspecte principaleatdt in plan academic, cdt qi in cel social. La nivel teoretic, analiza pe cele douiniveluri diferite oferl cadre interpretative ulterioare. Creionat pe dimensiunisimilare la nivel nalional gi european, volumul include qi aspecte particulare alecelor doui componente, explicAnd la nivel legislativ ceea ce Putnam vedea dreptinteracjiunea luirii deciziilor la nivel general.2s in plan empiric, ofer[ informaliidespre Parlamentul romAnesc, umpldnd astfel un vid analitic existent. Mai mult,

23 Stanley Feldman qi Marco R. Steenbergen, ,,Beyond Self-Interest, Toward Other-Directedness:Prosocial Orientations and Political Behavior", in Michael X. Delli Carpini, Leonie Huddy qi

Robert Y. Shapiro (ed.), Rethinking Rationality. Research in Micropolitics (Greenwich, CT: JAIPress,1996).

2a Steven Lukes, ,,Methodological Individualism Reconsidered", The British Joumal ofSociology, vol. 19, nr. 2 (1968); Kenneth Arrow, ,,Methodological Individualism and SocialKnowledge", The American Economic Review, vol. 84, nr.2(1994).

2s Robert D. Putnam, ,,Diplomacy and Domestic Politics: The Logic of Two-Level Games",International Organization, 42 (1988).

l5

SERGIU GHERGHINA

prin oferirea de informafii originale despre cele dou6 institulii in mod paralel,volumul reprezinti o sursi de date valoroase pentru viitoarele studii in domeniudin literatura de specialitate din Romdnia. in al treilea r6nd, la nivel societal,este important ca alegdtorii sd cunoascd modalitatea in care instituliile pentrucare aleg funclioneazi, caracteristicile individuale ale celor pentru care voteazd"qi interacliunile din _interiorul legislativelor. Aceste detalii oferd cetdfenilorgansa de a crea judecli de valoare informate gi de a evalua prin prismanumerogilor factori implicafi la nivel politic gi deciiional.

Apdrut din dorinla de a fumiza studii utilizabile in limba romdni pentrucei interesafi de aceste procese, volumul reunegte contribulii ce respecti rigorileacademice_ gi qtiin{ifice. prin intermediul unei structuri clare, aicentului peanalizele d9 tip empiric gi a contribufiilor venite din aria qtiinlelor sociale(istorie, relalii internafionale, studii europene, qtiinle politice), volumul seadreseazd celor ce activeazd, profesional

-in cadrul

'acestor piofiluri, dar qi

publicului larg interesat de evoluliile recente ale instituliei parlamentare.

Structura volumului

Evoluliile istorice ale organizdrii qi funclionirii legislativelor reprezint6primul_pas in inlelegerea actualului rol in configuralia staLld sau supra-statal[.capitolul de debut, aparlindnd lui Dan-Ionuf crfutea, cuprinde date de referinli9i evenimente fundamentale din istoria recentd a Parlamentului Romdniei gi acelui European. Urmirirea in paralel a bazelor politice qi juridice, funcliiior,structurilor, organizdrii gi funcfionirii celor doud legislative permite familia-izarea cititorului cu aspectele tehnice prezentate in capitolele specializate careurmeazd. AlIturi de aspectele cronologico-descriptive, capitoiul conceptuali-zeazd' si explici unii termeni particulari qi oferl date valoroise care staulabazaanalizelot pe care le preced6. Urmitoarele capitole sunt conturate pe scheletuloferit de acest prim excurs descriptiv qi combinl elementele institulionale giatitudinale (ale alegdtorilor, candidalilor qi alegilor) pentru a surprinde iealit{iiecorpurilor rcprezentative. cele trei capitole axate pe legisiativul nalionalabordeazd" trei subiecte complementare: cel al politicilo, prrb-Ii"., al rperclplieialegitorului qi al selecfiei candaidalilor.

Primul dintre acestea apar,tine Irinei Ionescu gi vizeazd prezentarea gianalizarca cadrului juridic gi a configuraliei institulionale in care s-a derulatprocesul de elaborare a politicilor publice Qtolicy-making) in Romania postco_munistd. Accentul ca{9 c1precidere pe studierea structiji de oportunitili carest[ la baza exercit[rii funcliei legislative de c[tre parlameni, in contextulprocesului mai larg de elaborare a politicilor publice la nivelul sistemului,proces ce implici decidenli institulionali muliipli (Guvernul, preqedintele,Curtea constitufional[ etc.).

l6

institu,tii in mod paralel,:oarele studii in domeniul nan4 la nivel societal,n care instituliile pentruelor pentru care voteazddetalii oferd cetdlenilor: a evalua prin prismad.

: in limba romdnd pentrut'utii ce respecti rigorileuri clare. accentului pen aria piinlelor sociale: politice), volumul seleestor profiluri, dar giiei parlamentare.

leEislativelor reprezintd$arala sau supra-statali.

4rrinde date de referinlimentului Romdniei gi ae qi juridice, funcfiilor,-<larive permite familia-litolele specializate care. capitolul conceptuali-lrcroase care stau labazan conturate pe scheletulnentele institulionale qim a surprinde realitdlilex legislativul nalionalr publice, al Spercepliei

i izeazA prezentarea gi:ale in care s-a derulatngi in Romdnia postco-urii de oportuniteli care)arlament, in contextul: la nivelul sistemului,Guvernul, Pregedintele,

Introducere

Aceste dezvoltdri nu sunt cu necesitate reflectate in perceplia pe carecetilenii gi-o formeazd asupra legislativului. Sergiu Miqcoiu investigheazidinamica percepliei opiniei publice asupra Parlamentului Romdniei dinperspectiva consensului social. Acesta aduce doud contribulii relevante volu-mului. Pe de o parte,la nivel teoretic Ai conceptual, noliunea de consens socialeste clarificatd atdt prin prisma cauzelor ce conduc la acesta, cdt qi prin inter-mediul efectelor retoricii consensualismului. Pe de alti parte, la nivel empiric,utilizdnd o cercetare calitativi de tip focus-grup, capitolul ilustreazi cdtevaelemente esenliale ale percepfiei publice asupra legislativului in Romdnia post-comunisti. Astfel, cititorul are oportunitatea de a avea relatate dezvoltdrileobiective ale Parlamentului Romdniei in termenii politicilor promovate(capitolul Irinei lonescu) qi interpretirile subiective ale cetilenilor vizavi deaceast[ institulie. Astfel, vor fi evidente unele dintre discrepanlele discutateanterior gi pot fi derivate unele cauze pentru acestea.

Celor doud componente li se adaugd analiza modaliilii de selectare acandidafilor de cdtre partidele romdneqti pentru Parlamentul Romdniei.Cunoscut fiind faptul ci numirul independenlilor din legislativul romdnesc esteredus, capitolul lui Mihail Chiru se axeazd" pe transformirile care au avut loc lanivelul strategiilor partidelor de recrutare a candidafilor pentru alegerileparlamentare odati cu modificarea sistemului electoral. Acest studiu elaboreazdpe marginea exerciliului electoral din noiembrie 2008 qiutllizeazd date adunatedin aplicarea de chestionare noilor parlamentari. Principala concluzie este omiqcare generald citre o recrutare coordonati la nivel local, determinatd deimportanfa oficialilor locali ai partidelor (pregedinli de consilii judelene qi

primari), precum gi a sponsorilor privafi in acest proces. Noul sistem electoralpare si scadi gansele femeilor de a fi alese, in timp ce partidele par sdexternalizeze mare parte din costurile de campanie, favorizdnd astfel candidaliiinst[ri!i.

Odatd cu aceste aspecte dezbitute in cele trei capitole, trebuie urmiritlgi modalitatea in care legislativul nalional se relalioneazd cu cel de la nivelenropean. Ramona Coman qi Sorina Soare abordeazd din perspectivi normativilocul pe care Parlamentul, ca institufie, il ocupi intr-un regim democratic gianalizeazd empiric rolul acestuia in perioada premergdtoare qi aderdrii la UE.Studiul utilizeazd, dezbaterile parlamentare din cadrul celor doui legislative, dela Bucuregti gi Bruxelles, pe care le combini cu rapoartele organiza\iilor nonguvemamentale care monitorizeazi prin mijloace gi grile proprii activitateainstituliilor statului romdn. Pozilionarea capitolului la mijlocul c[rfii nu esteintdmpl[toare deoarece surprinde liantul institulional dintre cele doui parla-mente qi explicd in detaliu proceduri legislative. Astfel, in vreme ce capitoleleprecedente s-au axat pe legislativul nalional, aceastd contribulie aduce in scenddimensiunea europeani gi prezinti unele valenle ale acesteia. Cele hei capitolesuccesive realizeazd in detaliu acest lucru, cu accent pe partide qi euro-parlamentari, prezent6nd rolul indivizilor in procesul de luare a deciziilor sauselecliei acestora.

T7

SERGIU GHERGHINA

Capitolul lui Mihai Alexandrescu include analizacantitativi a compor-tamentulu-i reprezentanfilor din PE pronind de la premisa c[ acesta constituie unaspect definitoriu in interpretarea activitelii lor de la Bruxelles, Strasbourg gi lanivelul celor pe care di riprezinti. in acist sens, este atent investigate diemaeuroparlamentarului roman de _a opta intre interesele constifuenfei-gi cele alegrupului politic. in afara dificuft{ii operaf;onalizirii qi -ar*J.ii unui astfel deggncept, poate fi constatati qi lipsa de informare continui a activitetii in cadrulPE. Analiza datelor reflecti faptul c6 Romdnia a avut o ."pr"r.nture numeroasiin comisiile de: Afaceri _Et9-",_ Buget, Dezvortare, iezvortare regionata,ocuparea- fo4ei de munci, piali Intern[, culturi, Libertdfi civile. cu toateacestea, domeniile de dezacord in cadrul sesiunilor plenare s-a manifestat cupreponderen![ in acele in care activitatea europarlamintarilor din Romania erageneroasi. Astfel, o reprezentare numeroasi diversifici qi opliunile aleqilor inmomentul exprimirii votului.

Rimandnd in pfery decidenlilor europeni, stefano Braghiroli evalueazd7x-post importanla qi eficienla.rolului pe-care il au partid-ele nalionale ininfluenlarea qi controlarea voturilor europarlamentarilor. Analiza empirici vaaborda trecerea de la a cincea la a.gasea legislaturl a Parlamentului European qise va_concentra pe cele trei mari familii politice europene. Avdnd in vedere cipartidele nafionale sunt, deocamdatd, singurii actori care gamnteazdrealegereaeuroparlamentarilor, acest capitol va estima atitudinea lor iir func1ie de un s"et depercepfii cu privire la sanc{iuni gi beneficii, evaludnd astfel cum a fostinfluenfat[ cariera europarlamentarilor dupr alegerile din 2004 in funclie demodul in care s-au conformat cu direcfia impusi de partid. Europarlamentariivor fi astfel grupafi in trei categorii, in func1ie de succ6suVeqecul in tentativa dea fi realegi atdtlanivel nafional, cdt gi supranafional. Pentru a evalua atitudinilecoercitive retrospective ale delegafiilor, icest iapitol propune un set consistentde ipoteze, care vor fi testate prin metode multiple. Analiza sa utilizeazd, 5.745de apeluri nominale colectate prin intermediul proiectuhti VoteWorld. yor frluate in considerare doar voturile care se disiing prin dezacord clar intredelegalii qi grup.

Dupi analizarea comportamentului reprezentanfilor europeni, este util6observarea caracteristicilor candidatilor care iunt propoulsali in acele pozilii.Bazdndu-se pe un set complex de date care include v6rsta, genul, educafia,cariera de partid, experienfa public6, situalia financiari, precum gi profesiatuturor celor 215 candidafi ai partidelor romdnegti cure uu reuqit sd cdgtigemandate in scrutinul pentru pE din 2009, ultimul capitol al cd4ii p.op*l incadru original de analiz[ a profilulului candidalilor selectafi pentru astfel dealegeri. Studiul este important pentru cercetarea profesionali r;rii pn, dar gipentru cei interesali in a explica diferenfele semnifiiative dintre candidalii careprimesc locuri eligibile gi restul intr-o recrutare legislativ[ cu liste blocate.Rezultatele cercetdrii reflecti importanfa acordatl de cdtre partide experienleianterioare in PE qi capacitifii de a contribui la finanlar"u

"ort*il" de campanie

18

rza cantitativd a compor-n cd acesta constituie unruxelles, Strasbourg gi laalent investigati dilemaconstituenfei qi cele alemisurlrii unui astfel de

rui a activitifli in cadrulI reprezsntare numeroasd:. Dezvoltare regionali,iberriti civile. Cu toatel€sare s-a manifestat curtarilor din Romdnia eran p oppunile aleqilor in

mo Braghiroli ev alueazdr partidele nalionale inor- Amliza empirici vanlamentului European qiene. AvAnd in vedere cire garanteazl realegereaor in fimcgie de un set derind astfel cum a fostdin 2004 in funcfie de

rutid- Europarlamentariizul egecul in tentativa dextru a evalua atitudinileroprme un set consistentalize sa utllizeazd, 5.7 45adr:ll YoteWorld. Yor frrin dezacord clar intre

tilor europeni, este utilSnulsali in acele pozilii.vdrsr4 genul, educalia,ar5- precum gi profesiare au reugit sd cdqtigeitol al ce4ii propune unelectagi pentru astfel debsionalizirii PE, dar qir-e dintre candidalii careslativi cu liste blocate.:5tre partide experienlei:a cosrurile de campanie

Introducere

gi in acelaqi timp, subliniazd traiectoriile educationale ambivalente ale candi-dalilor qi pozilia dominantd a b[rba{ilor, pe liste.

Multitudinea aspectelor teoretico-normative, factuale gi analiticeprezente in actualul demers colectiv acoperd subiecte relevante din evolufiainstitulionali a legislativului rom6nesc gi a celui european, precum gi compor-tamentele, atitudinile qi preferinlele membrilor acestora. Analizarea compo-nentele legislativului nalional cu cel european oferi nu doar un conlinutdescriptiv solid, ci qi o bazi de construire a viitoarelor analize orientate citresubiecte similare. Prin umplerea unui gol existent in literatura de specialitate,volumul devine o prezen![ recomandati in bibliotecile facultifilor de gtiinfepolitice, studii europene, relafii internafionale qi sociologie. in'plus, poate fiutilizat drept carte de bazd in procesele de predare a comportamentuluilegislativ, un domeniu in continud dezvoltare.

Bibliografie

Agh, Attila, ,,Democratic Parliamentarism in Hungary: The First Parliament (1990-1994) and the Entry of the Second Parliamenf', in David M. Olson 9i PhilipNorton (eds.), The New Parliaments of Central and Eastern Europe, Londra:Frank Cass, 1996.

Ankersmith, Frank R., Political Representation, Stanford: Stanford University Press,2002.

Arrow, Kenneth, ,,Methodological Individualism and Social Knowledge", TheAmerican Economic Review, vol. 84, nr.2(1994): l-9.

Boc, Emil, Separalia puterilor tn stat, Cluj-Napoca: Presa Universitarl Clujeand. 2000.Curt, Cynthia Carmen, ,,Identificarea rolului gi misurii de intervenlie a Senatului asupra

procedurii legislative in sistemul politic rom6nesc", in Vasile Boari, SergiuGherghina, Cosmin Marian gi Natalia Vlas, Studii Politice, vol. II, Cluj-Napoca, Presa Universitard Clujeand,2007 .

Deleanu, Ion, Drept constitutional si institutii politice, Bucureqti: Editura Lumina Lex,200t.

Delli Carpini Michael X., Leonie Huddy qi Robert Y. Shapiro (ed.), RethinkingRationality. Research in Micropolitics. Greenwich, CT: JAI Press, 1996.

Elster, Jon, Claus Offe qi Ulrick K. Preuss, Institutional Design in Post-CommunistSocieties. Rebuilding the Ship at Sea, Cambridge: Cambridge University Press,1998.

Esaiasson Peter si Knut Heidar (ed.), Beyond Westminster and Congress. The NordicExperience, Ohio: Ohio State University, 2000.

Feldman, Stanley qi Marco R. Steenbergeno ,,Beyond Self-Interest, Toward Other-Directedness: Prosocial Orientations and Political Behavior", in Michael X.Delli Carpini, Leonie Huddy 9i Robert Y. Shapiro (eds.), RethinkingRationality. Research in Micropolitlcs, Greenwich, CT: JAI Press, 1996.

Heidar, Knut gi Ruud Koole, Parliamentary Party Groups in European Democracies.Political Parties Behind Closed Doors. New York: Routledge, 2000.

l9

SERGru GHERGHINA

Hix, simon gi cristopher Lord, politicar poti6 in the European (Jnion, Houndmills:Palgrave Macmillan, 1997.

Karasimeonov, Georgi, ,,The Legislature in post-communist Bulgaria", in David M.olson gi Philip Norton (ed.), The New partioments of den*at and EasternEurope, Londra: Frank Cass, I 996.

Kitschelt, Herbert, zdenka Mansfeldovq Radoslaw Markowski gi G6bor T6ka.Postcommunist- Party

- sysfms. competition, Representation and Inter-party

C o op er at ion, Cambridge : Cambridge University press, I 999.Kopec\y', Petr, Parliaments in the czech and slovak RLpubliis. party competition and

, Parliamentary Institutionalization, Aldershot: Ashgate, 200 I .

Kreppel, Amie, The European pqrliqment and supranatioial party system,cambridge:Cambridge University press, 2001.

Lukes, Steven, ,,Methodological Individualism Reconsidered", The British Joumal ofSociology, vol. 19, nr. 2 (1968): llg-I29.

Malova, Darina gi Dana Sivakova, ,,The National council of the Slovak Republic:Between Democratic Transition and National state Building-, in David M.olson gi Philip Norton (ed.), The New parliamerts of central and EasternEurope, Londra: Frank Cass, 1996.

Massicotte, Louis, ,,Legislative unicameralism; A Global Survey and a few casestudies", The Joumal of Legislative Studies, vol. 7, nr. r(20b1): 151-r70.

olson. David M. gi Philip Norton, ,,Legislatures in Democratic Transition,, in David M.olson si Philip Norton (ed.), The New parliaments of central and EasternEurope, Londra: Frank Cass, I 996.

Putram, Robert D., ,,Diplomacy and Domestic politics: The Logic of rwo-LevelGames", International Organization, 42 (l9gg):427 -460.

Reschova, Janica gi Jindrisca syllova, ,,The Legislature of the c2ech Republic", inDavid M. olson gi Philip Norton (ed.), The New parliaments of ientral'andEastern Europe,Londra: Frank Cass, 1996.

Rush, Michael, Parliament Today. Manchester: Manchester University press, 2005.Schmitt, Hermann 9i Jacques Thomassen (ed,.), Political Representation and Legitimacy_ in the European Union, Oxford: Oxford Universitypress, 1999.Strom, Kaare, Wolfgang C. Miiller qi Tobjdrn Bergman. belegaiion and Accountability

in Parliamentary Democracles. oxford: oxford university press, 2003.$tefan, Laurenfiu, Patterns of Potitical Elite Recruitment in Post-Communist Romania,

Bucuresti: Z;iua,2004.Tumer, Julius qi Edward v. Schneier h., party and constituency: pressures on

congress, revised edition, Baltimore: The John Hopkins rressj tezo.van der Meer Krok-Paszkowska, Awra, shaping thi Democratic order. The

Institutionalisation of Parliament in poland,Leuven: Galant, 2000.von Be)rme, Klaus, ,,Institutional Engineering and Transition to Democracy,', in Jan

zielonka (ed.), Democratic consolidation in Eastern Europe, vol. i, oxford:Oxford University press, 2001.

warren E. Miller, Roy Pierce, Jacques Thomassen et al. (ed), policy Representation inVllestern Societies, Oxford: Oxford University press, 1999.

-

20