După legeCasa de Asigurări Galaţi are acum doi directori?
Săptămâna asta s-a judecat la Curtea de Apel Galaţi, secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, ac-ţiunea formulată de Călina Mihalcu Lazarovici, fost director al CJAS Galaţi, împotriva Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru anularea ordinului prin care a fost schimbată din funcţie. Instanţa a decis suspendarea deciziei 268/29.06.2005 a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Bucureşti şi a dispus, în temeiul art. 14, alin. 1 din Legea 554/2004, suspenda-rea efectelor deciziei men-ţionate mai sus în ceea ce o priveşte pe reclamantă până la soluţionarea deciziei. Evident, CNAS are drept de recurs în cinci zile. Sentinţa este însă executorie şi până la soluţionarea litigiului cine citeşte «Încheierea» din 27 septembrie poate trage concluzia, de bun-simţ, că la ora actuală CJAS Galaţi are un director instalat anul acesta în persoana farmacis-tei Constanţa Buzia şi unul înlăturat tot anul acesta, în persoana doctoriţei Călina Mihalcu Lazarovici. Ambii cu drepturi legale de a ocupa postul?
Oricum, sentinţa fiind executorie, ce-ar fi ca până la următorul termen de judecată doamna Buzia să treacă la ghişeu? O măsură similară cu aceea pe care a ordonat-o Domnia Sa celei care i-a precedat în funcţie.
„Cutremur” la ICMRSG [ Cabina antiseismică, inventată de gălăţeanul Nicolae Savin, a trecut perfect „proba cutremurului”, care a avut loc ieri, la baza de producţie a ICMRSG
SOCIAL/7
Citeşte!”Altă Viaţă Magazin”Ideea social-democraţilor de a duce locuitori ai comunei Cosmeşti în Parlament a încins până la fierbere spiritele în politica locală. Gestul,
care putea fi făcut, fie vorba între noi, de un ONG, dacă cineva din societatea civilă punea umărul la treaba asta, a fost socotit, şi probabil că aşa şi era, unul politic. Situaţia comunei nu este una fericită din niciun punct de vedere. Pe lângă necazurile certe cu lo-cuinţele luate de ape, acolo şi primarul ales s-a dus către Ceruri, iar oamenii par că n-au "cap". Aşa că vin alegerile şi, cu tot necazul, ceva campanie trebuie făcu-tă, că aşa e la români, indiferent ce dez-astre avem, nimic nu egalează dezastrul din lupta politică. Cu toată lipsa de tact a PSD, care are membri marcanţi în zonă şi a avut clar ideea de a scoate din ţâţâni Puterea cu prezenţa unor oameni la lucrările Camerei Deputaţilor, exact când au prezen-tat moţiunea "Nepăsarea", reacţia politicienilor de la
putere a fost clar disproporţionată. În loc să ia aminte la ce nevoi au sinistraţii şi să le rezolve, pe măsura posibilităţilor, mai repede problemele, cei din Alianţă s-au apucat să dea declaraţii care mai de care mai înfuriate. Mai mult, s-a umblat din poartă în poartă
să fie aflaţi "vinovaţii", adică cei care au îndrăznit să se ducă la Bucureşti cu jalba în proţap. Şi puşi să dea cu subsemnatul. Apoi numele acestora au fost făcute publice, ca la gazeta de perete. Nu faceţi ca ei! Dar ce au făcut bieţii oameni, indiferent de culoarea lor
politică? S-au dus în şedinţa deschisă a unei Camere a Parlamentului când se discuta o moţiune care îi in-teresa direct. Este un drept democratic. Chiar dacă sunt, şi ar putea fi, membri ai PSD, nu tot oameni şi tot cu bunurile în calea apelor au fost? Că doar
viitura n-a ales să intre în curte numai la PD-işti sau numai la PSD-işti. Important este faptul că, din momentul în care, la balconul Parlamentului, au apărut aceşti oameni, în sat (şi nu numai) au început să fie urgentate transporturile de materiale, secretari de stat şi parlamentari fug repe-de în teren şi, iată, se numără nu numai casele dărâmate, ci şi câţi saci de ciment sau câtă cherestea a primit fiecare. Pentru
că e târziu, oameni buni! E toamnă şi ploile nu ne întreabă de culoarea politică. Vin peste noi din ce în ce mai reci.
Atmosferă încărcată ieri la şedinţa ex-traordinară a Consiliului Judeţului. În
Sala Mare a Prefecturii abia dacă mai găseai un scaun liber. În vreme ce senatorii PSD, Adriana Ţicău şi Viorel Ştefan, stăteau „pe tuşă”, Victor Paul Dobre ocupa un loc la masa consilierilor alături de prefectul Mihai Capră. Viceprimarul conservator Constantin Dumitriu avea loc în pi-cioare şi chiar subprefectul Vasile Curduman s-a strecurat cu greu la masa CJ. Dintre aleşi nu lip-sea decât liberalul Paul Ichim. Cele zece puncte
aflate pe ordinea de zi au trecut lin prin maşina de vot, unele cu amendamente, iar unul a fost retras. „La mica înţelegere”, proiectele privind eliberarea din funcţia de vicepreşedinte al CJ şi alegerea unui nou vicepreşedinte au fost lăsate la finalul şedinţei.
Anca Melinte
Cine a trădat?
Pe frontul Consiliului Judeţului
Alianţa a rupt rândurile[ PSD a obţinut prima victorie, din acest mandat, în Opoziţie, iar Alianţa, prima înfrângere [ Social democratul Eugen Chebac a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Judeţului în locul democratului Iulian Aramă, care părea favorit în cursă
CONTINUARE ÎN PAGINA 3
Deocamdată,
Vine Europa la noi
EVENIMENT/3
[ Vicepreşedintele CE, Franco Frattini, la Galaţi: „Este important să ne îmbunătăţim capacitatea de cheltuire a banilor!”
Prof. univ. dr. Valeriu Popescu Un optimist incurabil[ Interviu în exclusivitate (II)
Ultima ziCongresul Naţional de Pediatrie
După ce au simţit năpasta apelor,
Americanii fug din calea flăcărilor[ 7.000 de hectare incendiate în sudul Californiei
Scandalul Cosmeşti[ Iarnă grea pentru 458 de suflete
Premieră la Dramatic: „Fuck You, EU.RO.PA!” Spectacol cu bulină roşie[Interviu cu Vlad Vasiliu, directorul teatrului
Raportul Comisiei Europene din luna octombrie va evidenţia rezultatele pozitive înregistrate de autorităţile române în proce-sul de integrare, dar va menţio-na şi domeniile în care Guvernul de la Bucureşti trebuie să imple-menteze “mai hotărât” cadrul legislativ existent. Anunţul a fost făcut, ieri, de comisarul euro-pean responsabil pentru justiţie, libertate şi securitate, Franco Frattini, la sfârşitul discuţiei, de la Palatul Victoria, cu premie-rul Călin Popescu Tăriceanu. În opinia oficialului european, in-dependenţa magistraţilor, pro-
curorilor şi judecătorilor consti-tuie un exemplu privind sectoa-rele în care legislaţia aprobată trebuie să fie şi aplicată. “A venit timpul ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să coo-pereze cu Guvernul, pentru a garanta că principiul indepen-denţei este pe deplin aplicat”, a spus Frattini. El s-a declarat mul-ţumit de progresele înregistrate în cursul acestui an, comparativ cu luna decembrie 2004.
Comisarul va urmări evoluţia cazurilor de corupţie
Întrebat dacă progresele con-
statate sunt suficiente pentru ase evita amânarea termenului de integrare europeană a României, prin introducerea clauzei de salvgardare, comisarul european a evitat să formuleze un răspuns concret, precizând doar că speră “din toate puterile” că o astfel de măsură nu va fi necesară.
Acesta a mai spus că nu poate anticipa acum conţinutul rapor-tului Comisiei Europene, dar că textul va menţiona existenţa unui cadru legislativ adecvat. “Aşteptăm punerea în practică a acestui cadru”, a spus Frattini. El a remarcat inclusiv dublarea, în ultimele luni, a numărului de dosare de mare corupţie, precizând că va fi informat pe-riodic de către miniştrii Monica Macovei şi Vasile Blaga asupra sentinţelor care vor fi emise înastfel de cazuri şi că va urmări “îndeaproape” evoluţia situaţiei în perioada următoare.
Un alt criteriu necesar in-tegrării europene a României şi asupra căruia oficialul de laBruxelles a insistat a fost progra-mul de securizare a frontierelor. El a propus şi o strategie de re-patriere a emigranţilor ilegali şi de protejare a refugiaţilor.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la Craiova, că nu se pune problema ca ministrul Justiţiei, Monica Macovei, să fieînlocuit din funcţie, cu atât mai mult cu cât “este cel mai apre-ciat ministru” al Cabinetului Tăriceanu. Şeful statului a in-firmat declaraţiile preşedinte-lui Camerei Deputaţilor, Adrian
Năstase, conform cărora Monica Macovei urmează să fie numităprocuror general, iar locul ei să fie luat de preşedintele PD, EmilBoc. Preşedintele a precizat că Monica Macovei se bucură de în-tregul său sprijin şi că nu va sem-na nici un decret de revocare din funcţie a acesteia.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dan Lupaşcu, consideră că Ministerul Finanţelor Publice (MFP) este “într-o mică confuzie” privind rolul şi atribuţiile CSM, ale cărui propuneri de buget - refu-zate de minister - sunt argumen-tate prin prevederile legii. “Noi am fost trataţi aici mai degrabă ca o agenţie sau un departament lipsit de semnificaţie”, a declarat,ieri, şeful CSM. “Propunerile pe care le-a făcut CSM pentru bugetul pentru 2006 sunt fun-
damentate pentru fiecare leu.Ele sunt determinate de modi-ficarea legilor şi nu trebuie uitatfaptul că s-au desfiinţat peste osută de posturi de inspectori la instanţe şi parchete, activităţi care au fost preluate de Consiliu, astfel că s-a propus suplimenta-rea schemei, chiar la mai puţin de jumătate dintre posturile des-fiinţate la Inspecţia Judiciară aCSM”, a explicat Lupaşcu. Nu am făcut decât să propunem strict, în limitele pe care ni le-a impus legea pentru 2006”, a adăugat
şeful CSM.Lupaşcu a arătat că ceea ce
a surprins neplăcut a fost că Ministerul Finanţelor Publice a comunicat CSM printr-o adresă că, dacă nu se va încadra în chel-tuieli, i se vor bloca conturile pe luna octombrie, adică sume din bugetul stabilit anul trecut. Într-o astfel de situaţie, nu se vor mai putea face plăţi şi achita salarii ori chirii, a spus Lupaşcu, care a subliniat că bugetul pe 2006 nu are nici o legătură cu cel de pe 2005.
Preşedintele Traian Băsescu va avea, marţi, la Cotroceni, con-sultări cu partidele parlamentare în privinţa trecerii la Parlamentul unicameral şi a necesităţii efor-tului diplomaţiei parlamentare în procesul integrării europe-ne. Iniţial, consultările şefului
statului cu partidele politice parlamentare erau programa-te pentru sfârşitul săptămânii trecute. Băsescu s-a întâlnit, în urmă cu o săptămână, doar cu liderii PNL, iar restul consultări-lor le-a suspendat, ca urmare a situaţiei create în ţară din cauza
inundaţiilor. Marţi după-amiază, preşedintele va avea consultări separate cu reprezentanţii PRM, PSD, PC, grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, UDMR şi PD.
Preşedintele Traian Băsescu a deschis, ieri, la Craiova, cea de-a şasea întâlnire internaţio-nală de cooperare a primarilor din principalele oraşe balcani-ce, Balcinet. Băsescu a arătat importanţa descentralizării ad-ministraţiei publice, subliniind rolul pe care primarii îl au în rezolvarea problemelor comu-nitare. “A fost o onoare pentru mine să fiu primar al Capitalei şimă simt cu atât mai bine cu cât bucureştenii mi-au recunoscut
meritele acordându-mi pentru a doua oară votul. Insist ca Legea administraţiei publice locale să concentreze mai multă pute-re la nivelul administraţiei locale. Este singura soluţie ca o naţiune să aibă mai multe motoare de dezvoltare”, a declarat Băsescu. La întrunirea Balcinet, care se va desfăşura până în 2 octombrie, la Craiova, participă 60 de pri-mari şi viceprimari din principa-lele oraşe balcanice.
Digul construit de autorităţi în ultimele zile pentru a astupa breşa creată pe râul Ialomiţa, în zona satului ialomiţean Sudiţi, s-a rupt, ieri dimineaţă, echipele de intervenţie încercând să limi-teze efectele revărsării apei, in-formează Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Şi la intrarea în Ţăndărei autorităţile încercau să înalţe cu saci de nisip un dig pe Ialomiţa, pentru a preveni re-vărsarea apei în localitate.
Miercuri, o viitură aşteptată pe râul Ialomiţa a rupt digul con-struit provizoriu de autorităţi pe raza localităţii Cosâmbeşti, apele ameninţând satele din apropie-re. Drept urmare, autorităţile lo-cale, poliţişti, jandarmi şi cadre militare au construit un dig în zona localităţii Sudiţi.
Un alt dig de apărare pe râul Ialomiţa s-a rupt joi, în zona lo-calităţii ialomiţene Bucu, autori-tăţile explicând însă că locuitorii
din zonă nu sunt în pericol. Cauzele prăbuşrii digurilor
amenajate pe râul Ialomiţa sunt - potrivit responsabililor minis-terului de resort - neregulariza-rea cursului apei (situaţie întâl-nită în cazul majorităţii râurilor din România), cantitatea mare de apă şi durata mare de timp în care aceasta a băltit la baza construcţiilor, supunând-o la presiune.
PSD încearcă prin “inter-venţii şi scrisori” la Bruxelles să blocheze aderarea la termen a României la Uniunea Europeană, a declarat, ieri, la Craiova, pre-şedintele Traian Băsescu. Şeful statului a acuzat principalul partid de opoziţie că încearcă să blocheze şi să întârzie integra-rea României la 1 ianuarie 2007. “Vă asigur, şi sunt documente în acest sens, că PSD desfăşoară o teribilă campanie pentru un eşec în intenţia Guvernului de a materializa dreptul nostru de a intra în UE la 1 ianuarie 2007. Prin intervenţii, prin scrisori”, a spus Băsescu. El consideră că prin aceste demersuri PSD nu urmăreşte decât propriile inte-rese: “Se duc la Bruxelles şi des-făşoară o adevărată campanie pentru a bloca accesul României la 1 ianuarie 2007 pentru că inte-resul lor este să aibă motivaţii să atace Guvernul. Nu îi interesează interesul celor 22 de milioane de români”, a adăugat Băsescu.
Geoană răspunde
Preşedintele PSD Mircea Geoană apreciază, în replică la declaraţiile şefului statului la adresa PSD şi a sa, că Traian Băsescu este incapabil să-şi re-cunoască propriile eşecuri şi eşecul actualei guvernări în în-deplinirea principalului obiectiv al României în acest moment, in-tegrarea europeană. Liderul PSD mai este de părere că declaraţiile lui Traian Băsescu sunt anti-inte-grare. El apreciază, totodată, că preşedintele Băsescu nu înţele-ge politica externă şi interesele româneşti: “Sunt înfricoşat atât de anti-rusismul, cât şi de anti-occidentalismul acestor declara-ţii, care, până la urmă, reprezintă un atac la adresa NATO şi a SUA”. Preşedintele PSD a opinat, toto-dată, că probabil Traian Băsescu nu a renunţat încă la ideea ale-gerilor anticipate, ceea ce îl face să treacă la atacuri personale îm-potriva sa.
BLITZ
Slovacia a votat pentru noi
Parlamentul sloven a ra-tificat, joi seara, Tratatul deaderare a României la UE, devenind astfel al patru-lea stat din UE care apro-bă acest document, după Slovacia, Cehia şi Ungaria.
Trecutul rămâne îngropat
Judecătoria Sectorului 5 a respins, vineri, cererea Zoiei Ceauşescu de a-i fi des-humaţi părinţi şi de a se sta-bili dacă ei sunt cei îngropa-ţi în Cimitirul Ghencea, dar a obligat Ministerul Apărării Naţionale să demonstreze cu acte că soţii Ceauşescu se află în mormintele res-pective.
Vadim anticarul Preşedintele PRM,
Corneliu Vadim Tudor, a anunţat, ieri, că îşi va vin-de colecţia de autografe celebre, manuscrise şi do-cumente istorice, colecţia numismatică şi biblioteca de peste 10.000 de volume, dintre care unele sunt cărţi rare, pentru a face rost de banii necesari funcţionării unui post TV.
Patriciu, audiatOmul de afaceri Dinu
Patriciu s-a prezentat, ieri, la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la prima sa audiere în legă-tură cu noile acuzaţii ce-i sunt aduse - privind încăl-cări ale Legii societăţilor comerciale şi a celor privind piaţa bursieră - în dosarul Petromidia.
Acuzatul rămâne închis
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a stabilit, ieri, să ia în discuţie peste trei săp-tămâni solicitarea lui Miron Cozma de contopire a pe-depselor sale pentru mi-neriadele din 1991 şi 1999, timp în care fostul lider sin-dical - condamnat la închi-soare şi în dosarul Costeşti - nu poate fi eliberat.
Regulamentul trece în curtea şcolilor
Noul Regulament şco-lar, aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, îna-inte de începerea anului de învăţământ, a intrat de joi în vigoare, prin publicarea în Monitorul Oficial. Eleviisau părinţii acestora vor pu-tea de acum, potrivit noului regulament, să conteste notele sau modalităţile de evaluare ale profesorilor. De asemenea, noul regulament mai permite încheierea unui acord de parteneriat între unitatea de învăţământ şi părinţi, respectiv elevi, dacă au peste 14 ani. El mai in-troduce egalitatea în drep-turi pentru toţi elevii din învăţământul public şi din cel privat acreditat în ceea ce priveşte bursele, rechizi-tele, subvenţia de 200 euro pentru achiziţionarea unui calculator, transport, ma-nuale, transfer, supliment alimentar etc. De asemenea, mai este permis transferul elevilor de la Şcolile de Arte şi Meserii la liceu, la sfârşitul clasei a IX-a, cu condiţia pro-movării testelor naţionale şi a examenelor de diferenţă aferente. În plus, mai este eliminată repetenţia la clasa I. În termen de 30 de zile de la data publicării regulamen-tului în Monitorul Oficial,unităţile de învăţământ sunt obligate să elaboreze regu-lamentul intern.
Numire la secretarii de stat
Ioan Roman a fost elibe-rat din funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, printr-o decizie semnată, joi, de premierul Călin Popescu Tăriceanu. Premierul a decis, totodată, ca postul de secre-tar de stat pe probleme de asistenţă medicală - ocu-pat până acum de Roman - să fie preluat de VirgilPăunescu. Acesta este di-rectorul Spitalului Judeţean Timişoara şi şeful Catedrei de Fiziologie-Imunologie de la Universitatea de Medicină “Victor Babeş” din Timişoara, unul dintre medi-cii care au participat la rea-lizarea primului transplant de măduvă din România. Fostul director al Spitalului Judeţean Timişoara, Virgil Păunescu, a declarat că îşi va prelua noua funcţie de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii începând de luni.
Sentinţe CEDO privind RomâniaCurtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a comunicat
Ministerului Afacerilor Externe (MAE) sentinţele în mai multe cauze împotriva României, apreciind, în cele mai multe din aceste cazuri, că a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, dar acordând sume mai mici decât au cerut reclamanţii.
Copiii au prostul obicei să meargă deja la şcoală, să ceară de mâncare, să vrea cald în casă şi un colţ liniştit unde să-şi facă lecţiile. Mai are importanţă cine pe cine foloseşte politic şi cu ce scop? Credeţi că maniera aceasta de a
pune Cosmeştiul la mijloc între ambiţiile dumneavoastră politice va clădi mai repede case? Înainte de a da gerul, înainte de a lovi bolile?
Ştiţi ceva, stimaţi politicieni de toate culorile şi de toate soiurile: puteţi să vă certaţi mult şi bine.
Dreptul vostru şi bucuria noastră, că avem ce scrie. Dacă după cearta asta, ies ceva pereţi şi acoperişuri pentru sinistraţi, noi suntem mul-ţumiţi. Dar să nu ne întrebaţi, după aceea, de ce vă scad procentele în sondaje.
Efectul Cosmeºti asupra politicii gãlãþene
Echipament de prevenire a canceruluiInstitutul Oncologic “Ion Chiricuţă” din Cluj va putea folosi un
aparat performant, care poate să pună în evidenţă existenţa unor metastaze pornind de la cancerul de sân, util şi în urmărirea post-terapeutică a bolii. Aparatul detectează maladia cu şase luni mai devreme decât alte echipamente din România, oferind posibilitatea unui tratament de prevenire. De acest echipament vor beneficia pa-cienţii din Cluj şi cei din alte 19 judeţe.
Preşedintele ţării acuză PSD de trădare
Ca între primari
Băsescu:
Monica nu pleacă de la Justiţie
Comisar european, la Bucureşti] Ieri s-a aflat în România responsabilul pentru justiţie,
libertate şi securitate, Franco Frattini
Marţi,
Preşedintele CSM:
“Propunerile pe 2006 sunt fundamentate pe fiecare leu”
Consultări politice
Ialomiţa
Ce-au lucrat apa a surpat
Arhi
va "V
.L."
www.vlg.sisnet.ro
[EVENIMENTSâmbătă - Duminică, 1 - 2 Octombrie 2005
3VIAŢA LIBERĂ
Viaþ
a la z
i
Până duminică„Diamantele” Mitsubishi, la Potcoava de AurDiamantele acoperă, timp de trei zile, esplanada Complexului Potcoava de Aur. Începând de ieri şi până duminică seara, Iricad SRL, dealer autorizat Mitsubishi, a adus în centrul oraşului toată gama de modele a binecunoscutului constructor japonez Mitsubishi, a cărui siglă este formată din cele trei diamante. Nu lipsesc dintre acestea micul Colt (Maşina anului 2005 în România), Outlander („cel mai 4x4 SUV din România”) sau legendarul Pajero (vârful de lance al constructorului japonez).
C.Luca
“Nu aş putea spune că nu am fost surprins de rezultatul votu-lui”, a declarat copreşedintele Alianţei D.A. Galaţi, Victor Paul Dobre, după “bomba” desem-nării în funcţia de vicepreşe-dinte CJ Galaţi a candidatului PSD, Eugen Chebac. “Vom face o analiză pentru că sunt nişte an-gajamente politice pe care unii şi le-au respectat, alţii nu…”, a mai arătat Dobre. Întrebat pe cine consideră vinovat de “tră-darea” de la urne, Victor Paul
Dobre a declarat că “nu s-a gân-dit deocamdată la acest lucru”, dar că poate garanta faptul că “defecţiunea” nu a fost provoca-tă de unul dintre consilierii libe-rali. “Din punctul meu de vedere cred că va fi o mare problemă încontinuare în gestionarea func-ţionării CJ. Vom vedea cum evo-luează lucrurile şi, în funcţie de asta, PNL şi Alianţa vor adopta o anumită atitudine”, a subliniat Dobre.
Ovidiu Amălinei
Concurs „Cum să faci primul milion”Câştigătorul concursului pentru elevi şi studenţi din
această săptămână se numeşte Eni Ionuţ Ştefănuţă. Ionuţ este elev în clasa a IX-a la Liceul Metalurgic. Felicitări! Premiul de 100 de lei poate fi ridicat de la sediul redacţiei, luni, la ora11.00.
Monica Roşioru
Milioanele „Vieţii libere”Câştigătorii concursului nostru săptămânal sunt: Vătafu
Steluţa – 100 de lei (1.000.000 de lei vechi), Căldare Gheorghe – 60 de lei (600.000 de lei vechi) şi Stan Florin Puiu – 40 de lei (400.000 de lei vechi). Felicitări tuturor câşti-gătorilor! Vă invităm luni, la sediul redacţiei, între orele 10.00 – 12.00, pentru a intra în posesia premiilor, pe baza buletinu-lui de identitate.
Monica Roşioru
Ce au mai votat aleşii noştri [ Proiecte retrase de pe ordinea de zi
După cum vă anunţam în ediţia de ieri, doar proiectul de hotărâre privind încheierea contractului de asociere între Consiliul Local Galaţi şi SC Euro Mediterranee Consulting (fir-ma care dezvoltă în cartierul Dimitrie Cantemir hipermarke-tul Carrefour) a ridicat probleme – de timp şi... interese – între aleşii locali, restul proiectelor de hotărâre fiind aprobate fărădrept de apel. Trebuie menţionat că înainte de începerea propriu-zisă a şedinţei, primarul Dumitru Nicolae a anunţat, în calitate de iniţiator de proiecte, retragerea a trei hotărâri de pe ordinea de zi. Din cauză că respectivele pro-iecte nu întruneau toate condi-ţiile legii (nu aveau toate avizele comisiilor de specialitate), ele au fost retrase. Este vorba despre stingerea obligaţiilor fiscale aleSC Starboard Media SRL, prin trecerea în proprietate publică a bunurilor imobile, constând în 17 panouri publicitare, de proiectul privind modificareaCHL 88/2004 privind închirierea prin licitaţie publică a unui teren agricol de 600 hectare, situat în extravilanul comunei Vădeni, judeţul Brăila şi despre proiectul privind rectificarea bugetului devenituri şi cheltuieli al SC Apă-Canal SA.
[ Consilieri noi şi consilieri... lipsă
Aşa cum era de aşteptat, Consiliul Local Galaţi a luat act de demisia din funcţia de consilier local a lui Mihai Turcu (PD), acesta fiind numit recentdirector la Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului. În locul său, la masa CL Galaţi se va afla de acum înainte VictorDobrea, care a depus joi seară jurământul de credinţă. Ciudat însă, în tabăra social-democra-ţilor a fost linişte, cu toate că se aştepta apariţia unui supleant în locul consilierului Florin Popa al cărui mandat de ales local a fost invalidat recent prin hotărâre judecătorească irevocabilă. În schimb, zona ocupată de con-silierii PSD era mai mult... goală decât plină. Au fost libere nu mai puţin de trei scaune: al lui Florin Popa, al lui Dan Zorlescu (absent nemotivat) şi al lui Florin Pâslaru (care se afla la prezidiu, acestafiind preşedinte de şedinţă).
[ Modificări în CA-urile so-cietăţilor de interes local
Aleşii locali au votat câteva modificări în CA-urile societăţi-lor de interes local. Astfel, doam-na Victoria Movileanu a renun-ţat la calitatea de membru CA la TRANSURB, fiind numită recentdirector executiv la AJOFM. Şi Eduard Grosu a renunţat la o funcţie similară, motivând că afacerile proprii nu îi permit onorarea acestei funcţii. În locul celor doi au fost numiţi Lucica Iacob şi Gabriel Constantinescu. Victor Dobrea, proaspăt validat consilier local în locul lui Mihai Turcu, a fost nevoit să renun-ţe la funcţia de membru CA la SC Apă-Canal, pe motiv de in-compatibilitate. În locul său a fost numit Petru Alexe. În locul lui Aurelian Panaitescu – mem-bru CA la Administraţia Pieţelor – a fost numit Adrian Moraru, iar în locul lui Marian Căpriţă, în funcţia de membru în CA-ul societăţii Ecosal Prest a fost nu-mit Constantin Tacea. Locul de membru CA la Ecosal a devenit liber după decesul domnului Căpriţă.
2 octombrie Sfinţii Mucenici Ciprian şi IustinaPe 2 octombrie, creştinătatea ortodoxă îi prăznuieşte pe SfinţiiMucenici Ciprian şi Iustina. În tinereţe, Ciprian a fost mare filozof şi vrăjitor. Erade neam vestit din Antiohia Siriei, iar părinţii erau de neam păgânesc. La zece ani l-au timis în muntele Olimp, la 30 era mare magician şi cititor în stele. În acel timp, trăia în Antiohia o tânără frumoasă – Iustina. Pe care Aglaid - un june de neam grec - ar fi dorit-o desoţie. În inima tinerei însă nu mai încăpea o iubire pământească; îl iubea pe Hristos. Şi Aglaid merge la vrăjitorul Ciprian. În trei rânduri încearcă, prin metode diavoleşti, să o determine pe Iustina să se mărite. Nu reuşeşte, fapt ce-l face pe Ciprian să creadă în puterea tămăduitoare a Mântuitorului. Se botează, ajunge chiar Episcop de Cartagina, propovăduind în numele Domnului. Cei doi sfârşesc muceniceşte din ordinul lui Diocleţian (284-305), împăratul care pusese mare prigoană împotriva creştinilor.
Maria Stanciu
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, în-soţit de ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a efectuat ieri o vizită la Punctul terestru de Trecere a Frontierei Galaţi. Aici a fost întâmpinat de prefectul şi subprefectul jude-ţului Galaţi, dar şi de alte oficia-lităţi locale. În prezenţa şefului Poliţiei de Frontieră, chestor Nelu Pop, şeful Inspectoratului Judeţean Galaţi al Poliţiei de Frontieră, Didel Bădărău, a pre-zentat delegaţiei oficiale mij-loacele tehnice de care benefi-ciază poliţia de frontieră, dotă-rile fiind realizate cu cofinanţareeuropeană. Potrivit declaraţiilor inspectorului principal Mircea Neicu – responsabil cu dotarea tehnică specifică -, aparaturatehnică întruneşte toate condi-ţiile europene. Printre dotările Poliţiei de Frontieră Galaţi se numără 15 maşini Opel Astra, 16 motociclete de patrulare Artic Chat, trei autospeciale Wol de termoviziune, patru autospecia-
le de intervenţie, două ambar-caţiuni RR12 Jonson, şi o şalupă fluvială Class. În privinţa apa-raturii de supraveghere, există şase echipamente portabile care funcţionează pe principiul termoviziunii, şase binocluri cu vedere pe timp de noapte, 22 de perechi de ochelari cu vedere pe timp de noapte, şapte anaga-suri (de măsurare a concentra-ţiei CO2), patru endoscoape, trei comparatoare video-spectrale (de verificare a paşapoartelor şiînscrisurilor oficiale), şase seturide oglinzi pentru inspectarea autovehiculelor.
Franco Frattini, împreună cu ministrul Vasile Blaga, a asistat apoi la o spectaculoasă aplica-ţie în cadrul căreia poliţiştii de frontieră au imobilizat şi arestat trei „moldoveni” înarmaţi care trecuseră ilegal graniţa. Ulterior, delegaţia a fost pusă la curent cu realizările şi proiectele poli-ţiei de frontieră, prezentându-se şi dotarea Centrului Trilateral de Contact Galaţi, din cadrul
Direcţiei Poliţiei de Frontieră Iaşi. Galaţiul este centru-pilot în implementarea sistemului de date voces, de asemenea, o investiţie cu cofinanţare euro-peană. Plăcut impresionat, vice-preşedintele Comisiei Europene a precizat, în final, că UE vacontinua derularea proiectelor cu finanţare europeană: „Îi feli-cit pe ministrul Administraţiei şi Internelor şi pe inspectorul general al Poliţiei Române de Frontieră pentru planurile deo-sebit de ambiţioase pe care le au incluse pe linia recrutării şi pregătirii personalului. Comisia Europeană va continua să ajute România prin continuarea finan-ţărilor pe programele PHARE şi AGIS. UE acordă o importanţă
majoră tuturor acţiunilor de combatere a migraţiei legale şi traficului de fiinţe umane”. Dupăce a văzut toate obiectivele im-portante din vamă – inclusiv mesajele poliglote prin care per-soanele sunt atenţionate să nu dea şpagă (deşi ar fi cam greu săse întâmple acest lucru, dat fiindcele 12 camere de luat vederi amplasate în diverse locuri din vamă, inclusiv în ghereta vame-şului), Franco Frattini a încheiat: ”Sunt foarte mulţumit de modul cum au fost folosite fondurile, dar acum este foarte important să ne îmbunătăţim capacitatea de cheltuire a acestor bani”.
Şi ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, s-a ară-tat mulţumit de starea punctului
terestru de trecere a frontierei şi a declarat: „Aşa cum şi presa a remarcat, capturile realizate pe primele şase luni ale acestui an sunt de şapte ori mai mari decât cele înregistrate pe tot parcur-sul anului trecut. Îi felicit pentru acest lucru, dar mai avem mul-te de făcut. Practic, am ieşit de pe turnantă, am intrat în linie dreaptă şi trebuie să apăsăm pe accelerator, nu să ne scu-zăm că a stat ceva în cale şi nu ne-am putut îndeplini obligaţii-le”. Delegaţia oficială a efectuatapoi o scurtă vizită în Republica Moldova, după care a decolat cu elicopterele, spre Bucureşti.
Maria MăndiţăFoto: Sorin Pană
lucrăm pentru mai binele tutu-ror şi să încheiem acest mandat cu succes”, a declarat proaspătul vicepreşedinte Chebac. „Vă do-resc succes, sunt convins că cei din conducerea CJ vor colabora bine, rugămintea la dvs. este să respectaţi hotărârile CJ, legile şi deciziile pe care le veţi lua îm-preună cu conducerea judeţului să fie corecte, în binele judeţuluişi nu în interesul unei formaţiuni sau al alteia!”, i-a urat „mărini-mos” Durbacă.
Înainte de şedinţă, întrebat de un „boicot” al celor trei consi-lieri plecaţi din PD la PNL, Toader a spus: „N-o să fie niciun boicot!Fiecare are atributul să gândeas-că şi să aleagă. Unul dintre cei trei putea să fie vicepreşedinte,dar dacă nu ai răbdare, în politi-că pierzi”. „Nu e înfrântă Alianţa. Nu pot explica ce s-a întâm-plat”, a mai putut spune Toader după şedinţă. „S-a supus la vot, ăsta este votul democratic care trebuie respectat”, a comentat Durbacă. „Era previzibil votul! Vor fi discuţii aprinse mai ales căreprezint opoziţia în acea largă coaliţie formată din Alianţă şi PC, dar eu am încredere în co-
legi, cu răbdare şi tact vom pune exact problemele cum trebuie din punct de vedere al oportu-nităţii, legalităţii şi necesităţii. A câştigat electoratul din mediul rural. Voi prelua toate atribu-ţiile dlui Toader în afară de cea de a participa la şedinţele poli-tice ale Alianţei”, ne-a declarat Chebac. Eugen Chebac se aflăla al doilea mandat de consilier
judeţean. În mandatul trecut a fost preşedintele Comisiei de Buget-Finanţe şi a părăsit arca Partidului Democrat, trecând la PSD, după ce a ajuns consilier pe listele acestui partid.
Cine a „trădat”? PSD are zece consilieri, PNL -12, PC - nouă, PD – trei, iar un ales este indepen-dent.
Foto: Vasile Caburgan
CINE A TRĂDAT?/ Pe frontul Consiliului Judeţului
Alianţa a rupt rândurile[ PSD a obţinut prima victorie, din acest mandat, în Opoziţie, iar Alianţa, prima înfrângere [ Social democratul Eugen Chebac a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Judeţului în locul democratului Iulian Aramă, care părea favorit în cursă
URMARE DIN PAGINA 1
Mulţumiri
„Vreau să vă mulţumesc pentru buna colaborare, să vă asigur că în această funcţie de demnitate publică voi încerca să aplic experienţa acumulată în funcţia de vicepreşedinte, mai ales că activitatea mea se referă exclusiv la comunităţile locale. Mulţumesc celor care m-au spri-jinit şi fiţi convinşi că rămân gă-lăţean în continuare!”, a promis Mircea Toader cu ocazia eliberă-rii din funcţia de vicepreşedinte. El şi-a păstrat demnitatea de consilier judeţean şi astfel a pu-tut vota pentru succesorul său în funcţie. Preşedintele CJ, Eugen Durbacă, i-a mulţumit protoco-lar dorindu-i succes în funcţia de secretar de stat.
Să fie cinci, să fie şapte...
Certurile au demarat oda-tă cu stabilirea componenţei Comisiei de numărare a voturi-lor. Social democratul Dan Lilion Gogoncea a propus cinci mem-bri, iar CJ a fost de acord. Rând pe rând, au fost votaţi ca mem-bri ai comisiei Ştefan Stanciu (PD), Dieter Krampultz (PSD), Marin Costel (PNL), Cristian Istrate (PC). În timp ce Viorel Cristovici îl propunea ca ultim membru al comisiei pe Stan Costache (PNL), social democra-tul Alexandru Nicolau a ţâşnit în picioare şi l-a propus pe Simion Ştefan. Nicolau ridicase de trei ori mâna şi, pentru că nu i s-a dat cuvântul, şi l-a luat singur. Numai că nu a fost luat în sea-mă, Stan fiind votat membru încomisie. „Nu este corect!”, a pro-
testat Gogoncea. „Să fie şapte!”,a încercat să-l împace Durbacă. „Vreau să ştiu dacă Coaliţia are nevoie de mai mult de trei oa-meni ca să-şi... numere voturile. E o problemă de aritmetică?”, i-a luat Gogoncea peste picior. În final au rămas cinci.
Cei doi candidaţi pentru funcţia de vicepreşedinte au fost democratul Iulian Aramă şi social democratul Eugen Chebac. Procedura de vot a fost respectată la milimetru. După ce îşi lua buletinul de vot, înarmat cu un pix, consilierul se retrăgea în sala alăturată, „ca să reflecte-ze mai bine” apoi depunea votul în urna plasată lângă uşă. Sala era păzită strategic, Krampultz dirija circulaţia pe hol şi avea grijă ca nimeni să nu se apropie prea mult. La vot a sosit şi Ichim. Rezultatul: „Cvorum complet. Iulian Aramă – voturi pentru: 12, voturi împotrivă: 19, voturi nule - patru. Eugen Chebac voturi pen-tru: 19, împotrivă 12, nule patru”. Explozie de bucurie în tabăra PSD, urale, aplauze în timp ce feţele Alianţei deveniseră brusc palide. „Concluzie: dl consilier judeţean Eugen Chebac a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Judeţului”, a anunţat Stanciu.
Primele înţepături
„Vă asigur că nu o să vă deza-măgesc, o să urmăresc politica de dezvoltare a comunelor din judeţul Galaţi şi poate că prin acest vot s-a făcut o dreptate şi pentru cei 40 la sută dintre ale-gători care i-au votat pe consi-lierii PSD. Le mulţumesc tuturor colegilor care m-au votat şi care nu m-au votat. Aşa este în de-mocraţie! Sper ca împreună să
Angajamente cu „defecţiuni”
Doi secretari de stat,
Victor Paul Dobre (PNL)
şi Mircea Toader (PD),
ambii foşti vicepreşedinţi ai Consiliului
Judeţean
Maria Măndiţă
Deocamdată
[ Vicepreşedintele CE, Franco Frattini, la Galaţi: „Este important să ne îmbunătăţim capacitatea de cheltuire a banilor!” [ Oficialul european şi ministrul Administraţiei şi Internelor au asistat la prezentarea dotărilor tehnice şi la o scurtă aplicaţie a poliţiştilor de frontieră
Vine Europa la noi
Arhi
va "V
.L."
[REFORMASâmbătă - Duminică, 1 - 2 Octombrie 2005
4VIAŢA LIBERĂ
www.vlg.sisnet.ro
Cursul ValutarValute în cont Curs lei
30 septembrie
D. C
. Pre
desc
usu
rsa:
Med
iafa
x
rubr
icã
real
izat
ã de
Viaþ
a în
tra
nziþi
e
SITUAŢIA NAVELOR MARITIME ÎN PORTUL GALAŢI LA DATA DE 30 SEPTEMBRIE 2005
C.N. ADMINISTRAŢIA PORTURILOR DUNÃRII MARITIME S.A. GALAŢISERVICIUL COORDONARE ACTIVITATE PORTUARÃ ŞI SERVICII PUBLICE
Dana Port Numele Navei Pavilion Cargoplan Operat. Tip Marfă Destinaţie Data şi Ora Sosirii/Plecării 7 Mineralier Osman Eksioglu Turcia 152/8 t I laminate Turcia 25.09/18 - 23/24 Docuri Albatros România 5000 t D var România 19.09/21 - 24/25 Docuri Vega Belize 3150 t D laminate România 26.09/00 - 46 Bazinul Nou Turgut Kocabas Turcia 3600 t I laminate Turcia 26.09/20 -47 Bazinul Nou Salem 1 Siria 6000 mc I cherestea Arabia S. 20.09/21 -48 Bazinul Nou Yeni Yapan Turcia 3000 t I laminate Turcia 27.09/21 - 50 Bazinul Nou Afrin Turcia 3900 t l laminate Turcia 27.09/21 -54 Oil Terminal Brothers 3 Rusia 2800 t D ţiţei România 26.09/12 29.09/10 - Şantierul Naval Damen Ahts 6114 St. Vincent - - - - 9.06/19 -
Galaţiul pe Rasdaq
PSDDan Nica: „Nouă ne pasă!”
“Dezbaterea moţiunii «Nepăsarea» s-a desfăşurat în prezenţa unui grup de presiune ca în vremurile de tristă amintire. Nu aş vrea să comentez, este ruşinos! Erau oameni necăjiţi, vai de mama lor. Nu au spus nimic, nu au vociferat, deşi poate ar fi putut să o facă. Au as-cultat în linişte dezbaterile”, a declarat liderul PSD Galaţi, Dan Nica, într-o replică dură dată prefectului Mihai Capră. Politicianul a ţinut să facă nişte clarificări în pri-vinţa moţiunii “Nepăsarea”, dezbătută în prezenţa a 49 de sinistraţi din Cosmeşti. Nica a subliniat că moţiunea a fost iniţiată pentru că la ora actuală în România sunt 10.000 de persoane care dorm sub cerul liber şi aceşti oameni au nevoie de o solu-ţie imediată. Liderul PSD a repetat că în judeţul nostru comunele nu au fost inun-date din cauza ploii, ci din pricina unei mâini criminale care a acţionat la barajul de la Călimăneşti şi că localnicii trebuie despăgubiţi şi pen-tru lucrurile pe care le-au pierdut. “Faptul că un grup de persoane din Cosmeşti a participat la moţiune este pozitiv. Lucrările Camerei sunt deschise publicului, oricine are dreptul să parti-cipe! Toată lumea s-a ocupat să afle cine sunt cei 47, dacăsunt pesedişti. Minciună! Au fost cumnatul lui Ene Dinga, soţia şi nepotul consilierului PD din Cosmeşti. 18 aveau casele complet dărâmate! 27 au casele afectate 50 la sută. Nu am suportat costul trans-portului lor, dar dacă aş fiştiut, l-aş fi suportat. La fel aşproceda şi în cazul oricăror
altor gălăţeni loviţi de soar-tă care vor să-şi caute drep-tatea. Problema ridicată de oameni e justificată. Nu li separe corect modul de repar-tizare a materialelor de con-strucţii. Din 247 cu case com-plet dărâmate doar 160 au primit ajutorul de opt milioa-ne”, a spus Nica. Preşedintele a contestat cele două exem-ple date de prefectul Capră spunând că Neculai Giacob nu a fost prezent la Bucureşti şi toţi sinistraţii au intrat cu buletinul în mână! Mai mult, Nica a oferit presei listele sinistraţilor din Cosmeşti şi numele tuturor celor care au fost la Bucureşti. “Este incre-dibil cât de meschini pot fi!Autorităţile gălăţene trebuie să înţeleagă că principala lor preocupare este să vadă care sunt lucrurile în neregu-lă şi să meargă să-i ajute pe oameni! Nu să stăm în stare de contemplare să aşteptăm iarna, în condiţiile în care sunt 801 case afectate. Am primit documente oficialecare arată că la Călimăneşti a fost menţinut lacul plin până pe 13, când s-a dat drumul la apă şi s-au sustras docu-mente de la Călimăneşti! Vinovaţii trebuie pedepsiţi, iar oamenii despăgubiţi. Nu ne vom lăsa! Vom prezenta raportul situaţiei din fiecarecomună”, a declarat Nica.
Social democraţii au ţinut să spună că vizita sinistraţi-lor la Parlament nu a rămas fără efect. De joi, ora 14,00 şi până ieri la 4,00 dimineaţa, nouă tiruri au tot descărcat materiale de construcţie la Cosmeşti.
Anca Melinte
PNLVictor Paul Dobre: „Metode imorale”
Secretarul de stat PNL Victor Paul Dobre s-a ară-tat “dezamăgit de manie-ra PSD de a utiliza sufe-rinţa oamenilor dincolo de limita bunului-simţ”. Acesta a mai arătat că “este oribil” ca, dincolo de bătălia politică, si-nistraţii din Cosmeşti “să fie folosiţi drept masăde manevră”. Dobre a admis că principalele obiective ale liderului PSD, Dan Nica, sunt de a apăra “scaunul şefului” la Camera Deputaţilor şi de a câştiga alegerile din Cosmeşti, dar maniera în care o face acesta “este total imorală”. Liberalul a mai precizat că PSD a dovedit o totală descon-siderarea efortului “zeci-lor de mii de oameni care se luptă cu înlăturarea efectelor inundaţiilor”.
Ovidiu Amălinei
Cu toate influenţele politicesau nu, în judeţul Galaţi, 143 de familii, adică 458 de persoane, nu au asigurate locuinţele pen-tru petrecerea iernii. Pentru ca-zarea corespunzătoare a celor 458 de familii ar fi necesare 97de camere, în prezent, oamenii locuind fie la rude sau prieteni,fie în corturi improvizate în cur-ţile caselor distruse de inunda-ţii în proporţie de sută la sută. Astfel, în Cosmeşti, 11 familii (36 persoane) vor intra în iarnă fără un acoperiş propriu deasupra capului, pentru ele fiind nece-sare 15 camere. La Umbrăreşti sunt în aceeaşi situaţie 30 de familii (52 de persoane), pen-tru care ar fi necesare 20 decamere. La Tudor Vladimirescu
10 familii (16 persoane) nu au unde locui, fiind necesare 12camere, iar la Iveşti sunt 44 de familii (192 de persoane), pen-tru care ar fi necesare 50 de ca-mere. Situaţia a fost realizată în baza informaţiilor furnizate de primarii din localităţi şi urmea-ză să fie înaintată, din parteaPrefecturii Galaţi, ministrului Laszlo Borbely. Deocamdată, nu se ştie ce soluţie va adopta Guvernul pentru cei care nu au case în care să îşi petreacă iarna, a spus prefectul Mihai Capră. Acesta a precizat că există posi-bilitatea ca Guvernul să opteze pentru camere mobile (rulote), însă nu este nimic sigur.
Maria Măndiţă
În opinia deputatului PNL, Emil Strungă, prezenţa cetăţe-nilor din Cosmeşti la dezbate-rile Parlamentului pe marginea moţiunii referitoare la inundaţii este o manevră politică “în stil bolşevic” a PSD care ar urmă-ri inclusiv scopuri electorale, dat fiind faptul că în comunăurmează să se desfăşoare ale-geri parţiale pentru funcţia de primar. “La această moţiune
am asistat la o elocinţă furioasă din partea unui lider care a scos capul după opt luni de tăcere absolută”, a declarat Strungă făcând aluzie la preşedintele PSD Galaţi, Dan Nica. În ceea ce priveşte grupul de cosmeşteni aflaţi în sala Parlamentului, de-putatul PSD a arătat că acesta este rezultatul “mobilizării dlui Nica, a dlui Saghian şi a prima-rului interimar”, intenţia fiind dea declanşa eventual un scandal. Reprezentantul PNL a admis că “în principiu orice cetăţean are dreptul de a asista la dezbateri-le Parlamentului, însă modul în care s-a făcut acest lucru amin-teşte de stilul bolşevic”. Strungă a mai precizat faptul că “a luat de la SPP” lista cu invitaţii pre-zenţi în sală şi a constatat că din aceştia doar un sfert ar fi cucasele distruse în proporţie de sută la sută, restul având casele afectate între “50 şi 70 la sută”.
Din informaţiile pe care le de-ţine liberalul, ar mai rezulta că PSD le-ar fi promis acestora dinurmă că vor fi trecuţi pe listacu sinistraţii sută la sută şi că, în plus, li se vor da despăgubiri şi pentru bunurile distruse. Nu în ultimul rând, Strungă a mai declarat că, “din informaţiile pe care le deţine” grupul de cetă-ţeni era format din membri PSD, deşi printre ei “au fost şi câteva excepţii”. Indiferent care ar fi si-tuaţia, liberalul este de părere că oamenii ar fi făcut mai bine “săstea acasă şi să-şi vadă de pro-blemele lor” pentru că o zi de muncă în reconstrucţia caselor înseamnă mult. Emil Strungă a mai declarat că, pentru o mai bună informare în legătură cu situaţia de la Cosmeşti, va face astăzi o vizită în comună, con-cluziile urmând a le face publice într-o conferinţă de presă.
Ovidiu Amălinei
Prezenţa în Parlament a si-nistraţilor din Cosmeşti a fost o acţiune “interesantă şi beneficădin punct de vedere politic pen-tru cei care au iniţiat-o”, conside-ră deputatul PC, Bogdan Ciucă, mai ales că nu peste mult timp în comună vor avea loc alegeri parţiale. Pe de altă parte, de-putatul conservator a arătat că a existat şi o reacţie negativă pentru că “lumea a zis că se po-
litizează prea mult nenorocirea unor oameni”. “Adevărul este că oamenilor politici le este greu să nu politizeze un astfel de subiect. Dar dacă - trecând peste politizare şi declaraţiile care s-au făcut - ceva se va mişca, dacă va grăbi măcar distribuirea acelor ajutoare în Cosmeşti, atunci tot e bine”, a mai declarat Bogdan Ciucă.
Ovidiu Amălinei
Gest reprobabil
Aşa a calificat liderulPD Galaţi, Mircea Toader, „gestul pe care l-au făcut colegii de la PSD de a um-ple un autobuz cu oame-ni din Cosmeşti pentru a-i aduce în Parlamentul României, să creeze atmosferă. Să ne batem joc de nişte oameni din Cosmeşti ca să-i folo-sim pe post de masă de manevră politică pentru alegeri nu are justificare.Asta se va întoarce îm-potriva lor! Întâmplător a fost şi cineva de la noi de la PD, care a spus că a venit să se plângă de primarul PSD, care când aude că e de la PD nu-i dă nimic!”, a declarat Toader.
Anca Melinte
„La Cosmeşti, la sfârşitul lunii octombrie, vor avea loc alegerile pentru funcţia de primar, loc ră-mas vacant în urma decesului lui Dumitru Dobre. Se pare că imi-nenţa acestui eveniment a creat o stare de nelinişte în anumite medii politice şi asistăm acum, din păcate, la o încercare de a folosi suferinţa şi necazurile oa-menilor de acolo în scopuri poli-ticianiste”, a declarat ieri prefec-tul judeţului Galaţi, Mihai Capră, referindu-se la episodul de săp-tămâna aceasta când mai mulţi sinistraţi din comuna Cosmeşti au venit în Parlament să îşi spu-nă păsurile tocmai în momentul în care PSD prezenta moţiunea „Nepăsarea”. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a carac-terizat prezenţa cosmeştenilor la Parlament ca „un grup de presiune care să impresioneze audienţa”, o modalitate similară cu cele practicate „în vremurile de tristă amintire”.
După intervenţia cosmeş-tenilor în Parlament, s-a ve-rificat situaţia din teren, da-tele fiind strânse de directo-rul Oficiului Prefectural de laTecuci, Gheorghe Dundev. Ieri, prefectul a dat câteva exem-ple nominale. Astfel, familiei Floroiu Georgeta şi Gheorghe (prezenţi în Parlament), „în acest moment i se construieşte o casă nouă, prin sponsoriza-rea firmei Orange, termenul definalizare fiind 31 noiembrie”.Un alt exemplu este domnul Giacob Neculai: „Într-adevăr, lo-cuieşte în Cosmeşti Vale, dar stă cu chirie în casa domnului consi-lier Haitani Ioan. Casa domnului Haitani, care acum îndeplineşte şi atribuţiile de viceprimar, a fost distrusă în proporţie de sută la sută. Domnul consilier a primit până acum 60 de saci de ciment, iar pentru anexa din curtea ta-tălui său, Haitani Pavel, distrusă în proporţie de 50 la sută, a mai primit 15 saci de ciment”, a mai spus prefectul. Acesta a adău-gat că verificările din teren aumai scos la iveală că în jur de 12 persoane au avut casele distruse sută la sută, dar au pri-
mit ajutoare guvernamentale; de exemplu, familia Mihai Elena şi Dumitru, care a primit până acum 102 saci cu ciment, sau fa-milia Paclău Domnica şi Maricel, care a primit 400 de kilograme de fier beton, 100 saci de cimentşi urmează să primească tâm-plărie şi cherestea. Un caz mai puţin obişnuit a fost descoperit în urma verificărilor: „Sunt douăpersoane, Crăciun Ionel şi Maria, care au declarat că nu au fost la Bucureşti, dar au dat buletinele domnului Saghian”. Prefectul Mihai Capră a precizat că niciuna din comunele afectate de inun-daţii nu a fost tratată diferenţiat, în funcţie de culoarea politică a primarilor şi că „este evident că s-a încercat o politizare a si-tuaţiei destul de grele cu care se confruntă oamenii din Cosmeşti şi este mai mult decât regretabil că s-a ajuns aici. Este degradant că s-a ajuns aici”. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a fă-cut referire şi la discursul din Parlament al deputatului PRM de Galaţi, Liviu Codârlă, mirân-du-se de informaţiile pe care le deţine acesta, mai ales că în pe-rioada inundaţiilor nu a văzut ni-ciodată parlamentarul în judeţ. „Ca să ajungă la Torceşti, cred că îi trebuie o hartă”, a adăugat Mihai Capră.
Până în acest moment, în ju-deţul Galaţi, s-au distribuit urmă-toarele materiale de construcţie: în proporţie de 97,1 la sută, oţel beton - 91,6 la sută, lemn şi che-restea - 20 la sută, iar tâmplărie - 6,9 la sută. De joi, a început şi repartizarea bolţarilor.
Maria Măndiţă
Scandalul CosmeştiIarnă grea pentru 458 de suflete
Politizare cu efect accelerat
Emil Strungă:
Cosmeştenii, manevraţi „în stil bolşevic”
De la Prefect
Iarna politicii
În afară de funcţia de ales local la care a trebuit să renun-ţe din motive de incompatibi-litate, noul director al Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului, Mihai Turcu, a fost ne-
voit să renunţe şi la funcţia poli-tică – preşedinte al Organizaţiei Municipale PD Galaţi. În locul său, preşedinte interimar (până la alegerile din luna noiembrie) va fi Cosmin Păun, consilier lo-
cal. Şi la Organizaţia Judeţeană PD Galaţi s-au operat nişte mici modificări, însă mai mult infor-mative decât oficiale. Deşi ră-mâne preşedinte al Organizaţiei Judeţene PD Galaţi, Mircea Toader şi-a desemnat în plan local omul care să “ţină aproa-pe” de partid: vicepreşedintele Dana Potorac.
Anca Melinte
Modificări în conducerea PD Galaţi
lei noi lei
1 franc elveţian 2,2875 22.875
1 EURO 3,5586 35.586
1 liră sterlină 5,2091 52.091
1 leu moldovenesc 0,2354 2.354
1 dolar SUA 2,9585 29.585
1 g AUR 45,0228 450.228
SOCIETATE TRANZACTII CANTITATE MEDIU INCHIDERE TOTAL VARIATIE
Premieră la Teatrul „Gulliver”Stelian Stancu nu va fi Tom Degeţel!
Duminică, la 10,30,
Stelian Stancu, Luminiţa Stoianovici, Eduard Şişu, Elena Sterian, Rodica Panu, Mircea Vâjâianu, Mihai Susma, Aurelian Iorga şi Nicolae Lungu îi invită pe cei mai mici spectatori la Teatrul de Păpuşi „Gulliver”, unde se vor întâlni în premie-ră cu „Tom Degeţel”. Regia spectacolului este semnată de Daniel Stanciu, iar scenografia de doamna Delia Ioaniu. „Proba de foc” a întâlnirii cu publicul a fost vineri, în avanpremieră, când micuţii prezenţi în sală au exclamat în repetate rânduri: „Uaaau!”, semn că spectacolul nu i-a lă-sat indiferenţi.
„Tom Degeţel” va fi pentru cei care vor veni la teatru un prilej de a vedea „ce înseamnă o poveste adevărată, fără roboţi şi, totodată, un prilej de a descoperi farmecul poveştilor de altădată. Sper să câşti-ge prin credibilitate”, a spus, în conferinţa de presă de ieri, scenografa Delia Ioaniu. La rândul său, regizorul Daniel Stanciu, vorbind despre atuurile spectacolului, a spus: „Personajele sunt din lumea terestră, din lumea cosmică şi din cea subacvatică”.
Întrebat de ziariş-ti, mai în glumă mai în serios, dacă îl va întru-pa pe... Tom Degeţel, Stelian Stancu, directo-rul teatrului, a răspuns zâmbind: „Nu, de data aceasta voi fi... ce e mai mare: mai întâi un vaga-bond care îl descoperă pe Tom pe plajă şi apoi Regele – la masa căruia este adus Tom după ce este înghiţit de peşte”.
„Tom Degeţel” este spectacolul cu care Teatrul de Păpuşi „Gulliver” se va prezenta „în forţă” în ediţia a 13-a a Festivalului cu acelaşi nume care se va desfă-şura la Galaţi, în perioa-da 6-10 noiembrie. Dar, până atunci, vă invităm cu mic, cu mare, dumini-că, la 10,30, la o întâlnire ce nu trebuie ratată cu niciun preţ.
Angela Ribinciuc
Astă-seară, la ora 19,00, la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” va avea loc avanpremiera specta-colului-coupé „Fuck You, EU.RO.PA!”, de Nicoleta Esinencu, în re-gia lui Alexandru Berceanu şi sce-nografia Inei Isbăşescu, cu Ana Maria Ciucanu, Cristi Gheorghe, Oana Preda Gheorghe, Ioan Creţescu, Svetlana Friptu, Aureliu Bâtcă, surorile gemene Cristina şi Lidia Uja în distribuţie. Premiera va fi duminică, la ora 19,00.
- Este un spectacol coupé. Care sunt cele două piese ce-l alcătuiesc?
- Una este „Zucker Frei”, iar cealaltă „Fuck You, EU.RO.PA!” – care dă şi titlul spectacolului. „Zucker Frei” este în premieră absolută, cealaltă s-a mai jucat.
- Pentru prima oară în isto-ria post-decembristă a teatru-lui s-a făcut o vizionare. De ce a fost necesară?
- I-am invitat pe câţiva dintre membrii consiliului artistic al teatrului – Mona Sandu, Cătălin Vasiliu, Liliana Lupan, Grig Dristaru - săptămâna aceasta la o vizionare. Spectacolul aş putea spune că este, din punctul meu de vedere, îngrozitor. În primul rând, va şoca limbajul, iar în cli-
pa în care scapi de şocul lim-bajului, urmează un altul – dat de gravitatea mesajului. Ce am simţit eu, necitind textul înainte: este vorba despre nişte oameni care au fost o viaţă îndoctrinaţi şi, brusc, sunt lăsaţi în voia lor. Nişte oameni care încearcă să se transforme din comunişti notorii în nişte capitalişti rapace. Nişte oameni care, dacă nu reuşesc să facă această trecere, sunt debu-solaţi.
- Actorii au acceptat cu uşu-rinţă textul?
- După „A şaptea kafana”, cam tot colectivul, cu foarte mici excepţii, s-a îndrăgostit de felul cum lucrează Alexandru Berceanu. Are un mod extraordi-nar de frumos de a lucra. Astfel că actorii au acceptat propuneri-le lui. Actorii au venit şi au lucrat de plăcere chiar şi în vacanţă. S-au întors cu o săptămână mai devreme din concediu – de dra-gul lui Berceanu. În clipa când s-au izbit de textul care este real-mente scabros, au avut reţineri – ca orice om de artă. Tot din cauza textului a fost necesară şi vizionarea. Ne-am întrebat ce să facem: să dăm drumul la un astfel de spectacol? Răspunsul
a fost da. Îi punem bulina roşie, scriem că nu au acces în sală copiii sub 16 ani. Sunt sigur că se vor ridica mulţi împotriva teatrului spunând: ce-i porcăria aia?, dar acei oameni nu vor înţe-lege mesajul, nu vor putea trece dincolo de şocul limbajului. Am vrut, la un moment dat să în-dulcesc limbajul, dar mi-am dat seama că aş fi greşit. Şi eu sunt sătul de înjurăturile pe care le aud şi de golăniile de pe stradă. Cred că n-ar trebui să fie puse pe scenă. Dar tot eu cred că, tocmai, punând aşa ceva pe scenă îl ruşi-nez, poate, pe cel care are acest limbaj în viaţa cotidiană.
- Care este, de fapt, tema spectacolului?
- Această globalizare impu-să peste datele tale de român şi această neştiinţă unde te duci – care sunt şocante. Te şochează ideea că se vor tăia toate viile şi că n-ai să mai ai vinul ăla negru care-ţi pătează dinţii. Omul sărac căruia trebuie să-i tai porcul din curte numai pentru faptul că tre-buie să-şi ia din altă rasă şi omul care trebuie să-şi taie pomii din livadă pentru că trebuie să pună alţi pomi – toţi sunt şocaţi. De şocul ăsta unii profită, sunt acei
comunişti cu faţă capitalistă, se vorbeşte la un moment dat în text despre un Frate mai mare. Şi mai este marea durere a mol-doveanului care nu ştie: sunt român sau moldovean? E marele zid care a căzut la Berlin şi care a crescut pe Prut, între Basarabia şi România.
- Aţi fi acceptat să jucaţi în acest spectacol? Sau, dacă aţi fi fost director la momentul alegerii lui în repertoriul tea-trului, v-aţi fi dat acordul?
- Eu, ca om, nu-l acceptam ca text. Dacă eram director, nu-l ac-ceptam în teatru, iar ca actor nu acceptam să joc. Eu, cu pudoa-rea mea, cu felul meu de a fi, cu limitele mele de om mai în vâr-stă. Dar nu pot nici să impun alt-cuiva să nu-l joace, să nu-l facă şi nu pot să nu-l popularizez. E o situaţie fără ieşire: nu eşti de acord, dar nu poţi nici să nu fii de acord...
Angela Ribinciuc
Expoziţia personală Costin Neamţu- O poezie a materiei şi a suprafeţelor
Ieri, la Muzeul de Artă Vizuală, a avut loc un vernisaj special: cel al expoziţiei perso-nale de pictură, pastel şi colaj a pictorului bucureştean Costin Neamţu. Este o expoziţie iti-nerantă, care a mai fost pre-zentată până acum la Botoşani, Suceava şi Iaşi. La vernisaj au fost prezenţi atât autorul, cât şi soţia sa, Cella Neamţu.
Plăcut surprins, pe de o par-te, de prezenţa numeroasă a ti-nerilor la muzeu, iar, pe de altă parte, de modul cum i-a fost aranjată pe simeze expoziţia, autorul a spus în cuvântul său: „Vă mulţumesc că sunteţi aici şi că purtăm un dialog între gene-raţii. De asemenea, mulţumesc tuturor doamnelor şi domnilor de aici care au organizat ex-poziţia, nu mă refer, desigur, la lucrări, ci la structurarea ei, la logica plastică pe care o conţi-ne şi la care pot să spun că au contribuit esenţial. Cred că ex-poziţia joacă şi un rol didactic destul de puternic şi, în acelaşi timp, vreau să cred că lucră-rile mele conţin un element de continuitate a limbajului vizual, o continuitate de etapă istorico-artistică în care trăim. Limbajul domeniului vizual mă preocupă de câţiva ani buni: de-a lungul timpului m-am străduit să-l cuprind, să-l înţe-leg, să fac fraze, texte, romane, să zic aşa, prin logica vizuală, începând de la figurativul cel mai banal, de la reprezentarea unui măr şi a unei ulcele, aşa cum se face, de regulă, tradiţio-nal, la admiterea într-o şcoală de artă. Acolo, m-am străduit să descopăr şi să încerc, trep-tat, să-mi formez o viziune şi, în afară de acest limbaj, să spun ceva, să transmit nu numai logi-ca plastică, ci şi anumite trăiri, o anumită poezie, cum spunea în cuvântul său doamna Mariana Cocoş, care să creeze plăcerea aceasta vizuală omenească”.
„Expoziţia este, practic, o poezie a materiei acesteia tex-turaliste, o poezie a suprafeţe-lor în care griurile şi culorile, în general, vorbesc foarte mult”, a apreciat, în cuvântul său, criticul de artă Mariana Cocoş Tomozei, cea care a organizat expoziţia.
Dan Basarab Nanu, directo-rul instituţiei-gazdă, a mărturi-sit, la rândul său, cât e de greu să faci disocierea între Costin şi Cella Neamţu, ale căror destine sunt legate de 40 de ani. Cu mo-destia oamenilor cu adevărat valoroşi, cei doi soţi ne-au de-clarat, pe rând, acelaşi lucru: „În viaţă suntem oameni obişnuiţi, nimic mai mult. Iar domeniul acesta, al artelor, ne leagă şi ne dezleagă, în sensul unui dialog ferm, viabil, permanent”. În nu-merele viitoare ale ziarului no-stru veţi putea citi declaraţiile soţilor Cella şi Costin Neamţu, doi oaspeţi de onoare pe care Muzeul de Artă Vizuală i-a avut ieri. Lucrările lui Costin Neamţu pot fi admirate în sălile de la parterul muzeului.
Angela Ribinciuc
„Nu sunt nici eu uşă de bi-serică, dar nici să sară masca-ţii pe tine, să îţi pună cătuşele şi să te bată, fără să faci ni-mic”. Sunt cuvintele lui Pache Bălănescu, un bărbat în vârstă de 32 de ani, care susţine că pe 27 septembrie, în jurul orei 23,00, a fost bătut de o echipă de intervenţie a poliţiei.
Bătut, apoi amendat
„Eram în Ţiglina l, în faţa te-rasei Danmarcos. Au venit nişte poliţişti de la Secţia 2 să mă legi-timeze. Am zis că nu am buleti-nul la mine, dar mă ştiau. Nu am apucat să le spun adresa unde locuiesc, că au sărit pe mine mascaţii, m-au pus la pământ, mi-au pus cătuşele şi au început să mă lovească. Am martori care pot confirma. M-au urcat apoi în maşină, unde m-au lovit din nou. M-au dus la Secţia 2. Acolo m-au amendat cu un milion de lei că nu am avut buletinul la mine. V-am spus, nu sunt nici eu uşă de biserică, dar nu mi se pare nor-
mal să te ia poliţia la bătaie fără motiv. M-am dus la spital, unde au vrut să mă interneze, dar am refuzat. Am traumatism cra-nio-cerebral. Am vorbit şi cu un avocat. Nu vreau să las lucrurile aşa”, spune Pache Bălănescu.
Purtătorul de cuvânt, inspec-tor principal Cristina Stoian, ne-a declarat că agentul Constantin Răzvan, care a solicitat legiti-mare şi, ulterior l-a amendat pe Pache Bălănescu are o altă variantă: „Bălănescu se afla la masă la terasa Danmarcos cu încă cinci indivizi din Micro 17, cunoscuţi pentru problemele pe care le creează. Când i-au văzut pe poliţişti, cei cinci s-au ridicat şi au fugit. Poliţistul a văzut cum unul dintre ei a aruncat ceva într-un tufiş şi s-a dus să caute cu lanterna. Atunci a venit Pache Bălănescu, care l-a agresat ver-bal pe agent, încercând să afle ce caută. Nu a vrut să se legitimeze şi devenea violent, aşa că agen-tul Constantin Răzvan a chemat prin staţie echipa de intervenţie rapidă care se afla în apropiere.
Bărbatul a fost dus la secţie şi amendat”.
Pache Bălănescu spune că va da în judecată poliţia pentru abuz, considerând că drepturile lui au fost încălcate: „Au rămas cu metodele vechi: întâi te iau la bătaie, apoi te amendează, ca să aibă un motiv”.
Alina ComşaFoto: Viorel Dudău
Invitaţie la eclipsă
Luni, pe 3 octombrie, va fi o eclipsă parţială de soare. După cum aflăm de la ing.Camelia Grosu, directorul general al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi, în oraşul nos-tru, faza maximă a eclipsei va fi la ora 12h 33m 56s, cu o acoperire a discului solar în proporţie de cca 44 la sută. Publicul gălăţean este invitat să observe eclipsa în-deaproape la Planetarium, între orele 11,19 – 13,50.
Angela Ribinciuc
Conferinţa Internaţională „Sudarea în România în pragul aderării la Uniunea Europeană”, manifestare de mare prestigiu internaţional, găzduită de către Universitatea „Dunărea de Jos”, s-a încheiat.
Organizată de către univer-sitatea gălăţeană, în partene-riat cu Asociaţia de Sudură din România, finanţată parţial de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, conferinţa s-a bucu-rat de o largă participare inter-naţională. S-au aflat la Galaţi, special pentru această manifes-tare ştiinţifică, importante per-sonalităţi ale ingineriei sudării din Germania, Marea Britanie, Israel, Croaţia etc. S-au discutat probleme de mare actualita-te ale domeniului, printre care amintim prezentarea unor noi tehnologii de sudare, contro-lul nedistructiv computerizat al proceselor de sudare, noutăţi în sudarea cu fasciculă laser. După cum am aflat de la prorectorul responsabil cu activitatea didac-tică la Universitatea „Dunărea de Jos”, prof.univ.dr.ing. Emil Constantin, specialist în dome-niu, „vremea sudării cu aparatul de sudură tradiţional se cam în-cheie”. Prin prezenţa în România a inventatorului unei noi tehnici de sudare, prof. Wayne Thomas, de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, inventatorul procedeului stir welding (suda-rea prin frecare cu sculă excen-trică a aliajelor neferoase), ştiinţa românească a sudării a avut de câştigat.
Dincolo de „plăcerea şi onoa-rea” (prof. Constantin) pe care au avut-o profesorii gălăţeni prin prezenţa în oraşul nostru
a unor personalităţi ale ştiinţei inginereşti mondiale – alături de Wayne Thomas, au ţinut pre-legeri prof. Dietrich Bhome, din Munchen, Luisa Quintino, repre-zentanta Federaţiei Europene de Sudură, Adin Stern, preşedintele Asociaţiei de Sudură din Israel, Branko Bauer, din Croaţia, obiec-tivul prioritar al conferinţei a fost altul: „recunoaşterea diplomei de absolvent al ingineriei sudării în Uniunea Europeană. Astfel, se organizează în România un învăţământ de master care se încheie cu o diplomă de ingi-neri sudor european”, ne-a spus prof.univ.dr.ing. Emil Constantin. „Absolvenţii vor primi practic trei diplome: una de licenţă obişnuită, una de master în do-meniul ingineriei sudării şi a tre-ia, de inginer sudor european. Pentru această a treia diplomă, absolvenţii cursurilor de master trebuie să urmeze un stagiu de practică în societăţi comerciale. După şase luni, cât durează acest stagiu, ei susţin un examen, în faţa unor specialişti de talie eu-ropeană. Două personalităţi ale sudurii urmează să coordoneze procesul de obţinere a diplomei europene: prof. Dietrich Bhome şi prof Luisa Quintino”.
Dincolo de aceste reuşite ale conferinţei, ea a avut şi un re-zultat economic. Dintre cei 11 expozanţi de echipamente şi materiale de sudare, între care Mittal Steel-ul a fost singura firmă gălăţeană, unii au şi făcut contracte pro-forma. Semn că, şi în România, teoria începe să se îmbine cu practica. Ceea ce nu e rău.
Nicoleta Crânganu
IMPORTANT de la APATERM
Prin faxul nr. 13462/30.09.2005 suntem informaţi că lucrările de R.K. pe reţelele S.C. Electrocentrale Galaţi S.A., începute la data de 12.09.2005 şi nefinalizate până în prezent, se prelungesc până pe data de 10.10.2005 şi în acest sens, va fi sistată alimenta-rea cu agent termic primar la două puncte termice, fiind afectaţi următorii consumatori:
Modern.Odată cu reluarea furnizării energiei termice către aceste
puncte termice, S.C. APATERM S.A. Galaţi va proceda la alimenta-rea cu apă caldă de consum.
Mulţumim pentru înţelegere consumatorilor afectaţi.
Poliţişti seminarizaţi
Timp de patru zile, la Galaţi a avut loc seminarul Security Marketing, o manifestare adre-sată poliţiştilor de proximitate. Lucrările au avut doi invitaţi elveţieni, cei care, de altfel, au supravegheat implementarea conceptului, acţiune începută în 2003. Elveţienii au declarat că sunt mulţumiţi de evoluţia activităţii poliţiştilor de proxi-mitate în zona Galaţiului, preci-zând că paşii mici sunt cei mai siguri.
La seminar au participat toţi lucrătorii poliţiei angrenaţi în implementarea conceptului de poliţist de proximitate în socie-tate. Lucrările s-au încheiat ieri, când cei doi elveţieni au primit cadouri din partea conducerii Inspectoratului Judeţean de Poliţie.
A.C.D.
Împreună vom învinge apele!Colecta de bani pentru construirea caselor destinate sinistraţilor din judeţul
nostru continuă. În numele acestor oameni, Prea Sfinţitul Episcop Casian ne îndeamnă să nu-i uităm pe semenii noştri.
De vă prisoseşte vreun bănuţ, îl puteţi depune în contul nr. (lei) RO76RNCB2700000001010019 sau nr. RO33RNCB2700000001010017 (euro), deschise la Filiala Galaţi a BCR. Numai cu sprijinul dumneavoastră, aceşti oameni vor învinge apele! Nu uitaţi să le fiţi alături.
Maria Stanciu
Am să te prind, că vii să furi zarzăre,fir-ai să fii, moarte de pasăre!
Nici n-am crezut cum tu vrodatăai să opreşti pasărea toatăşi ai să râzi fără păsare,moarte pe drum, pe furiş, pe cărare!
Ce pustiu în grădini, ce tristeţe în cuib!...dacă te prind, zău că te scuip,am să te scuip chiar în privire,am să-ţi pun jar sub cămaşa subţire!
Ai să te dai cu capul de stânci,n-am să te iert, chiar dacă plângi,
cât vei mai fi înapoi şi ’nainte,învaţă să rămâi numai moarte cuminte!
Trebuia să fi spus o vorbă măcar,să asculţi triluritul atât de amar,dar tu, lăcomie pe sus şi pe jos,iei tot ce-i urât, iei tot ce-i frumos!
Am să te prind, moarte de foame,am să te fac zdrenţe şi scame,să nu mai îndrăzneşti niciodatăsă-mi furi din grădină pasărea toată!
Cine să mai cânte, să se mai caţăre,fir-ai să fii, moarte de pasăre?!
Premieră la Dramatic: „Fuck You, EU.RO.PA!”
Spectacol cu bulină roşie] Interviu cu Vlad Vasiliu, directorul teatrului
Preşedintele George W. Bush continuă să scadă în popularita-te, după ce un nou scandal agită spiritele în SUA. Acuzaţia care vine din partea Opoziţiei – a Partidului Democrat – tre-
buie probată de justiţie, dar Tom De Lay, unul dintre principalii „co-lectori” de fonduri pentru campania preşedintelui, a trebuit ca, până la judecarea cazului, să-şi dea demisia din Camera Reprezentanţilor – camera inferioară a Congresului american. Un lucru sănătos, de care puţini politicieni români fac uz, este acela de a se retrage din Parlament până la elucidarea lucrurilor, fără a mai ţine cont de căl-duţa imunitate parlamentară. Partidul Republican are o astfel de regulă, care l-a obligat acum pe De Lay să plece acasă. Preşedintele Bush nu s-a desolidarizat de omul său, numindu-l chiar „aliat de nădejde”, alături de el, în slujba poporului american, dar, dacă con-gresmanul ar fi găsit vinovat, ar putea primi până la doi ani de închisoare şi 10.000 dolari amendă! Acuzaţia este gravă: colectare ilegală de bani şi îndreptarea fondurilor în beneficiul unor oameni politici republicani.
Opoziţia americană lucrează în continuare la stricarea imagi-nii republicanilor, după ce la ultimele alegeri democraţii au crezut chiar, cu puţin înainte de aflarea rezultatelor, că au câştigat postul de preşedinte al SUA – într-atât au fost de apropiate şi chiar de controversate rezultatele! În continuare, democraţii nu au altceva de făcut decât să mai sape puţin la rădăcina elefantului republican – Partidul Republican având ca simbol acest pachiderm, în timp ce Partidul Democrat afişează un măgăruş...
Democraţii l-au acuzat de altfel de corupţie şi pe liderul grupu-lui republican din Senat, Bill Frist, încât se simte campania de „în-negrire” a partidului de guvernământ, trecut cu pierderi de imagine printr-un 11 septembrie, o invazie păguboasă a Irakului şi un uragan devastator.
Peste 2.100 de clădiri co-merciale şi rezidenţiale, dintre care unele valorea-
ză milioane de dolari, sunt ame-ninţate de un incendiu devasta-tor izbucnit în sudul Californiei, care, pe fondul unei secete pre-lungite şi al vântului puternic, a mistuit aproape 7.000 de hecta-re de teren. Autorităţile au emis ordine de evacuare şi au depla-sat circa 1.500 de persoane din zonele afectate de incendiu în adăposturi special amenajate. Ieri, şcolile din mai multe regiu-ni au fost închise. Potrivit pre-sei locale, incendiul s-a extins şi în apropierea oraşului Los Angeles, ducând la evacuarea a sute de persoane în regiunea
San Fernando Valley. În tota-l, peste 3.000 de pompieri au fost mobilizaţi în încercarea de a ţine flăcările sub control.
Incendiul a izbucnit mier-curi, la ora locală 13.30 (23.30, ora României). Eforturile de stingere au implicat elicoptere şi avioane specializate care au dispersat apă şi produse igni-fuge. Până în prezent, flăcările au afectat o locuinţă, un garaj şi alte câteva anexe ale unei fabri-ci situate la câţiva kilometri sud de Simi Valley, pagubele fiind estimate la peste un milion de dolari. Pompierii speră că vor re-uşi să controleze situaţia, dar se tem ca focul să nu se îndrepte spre Malibu, zonă rezidenţială.
Comisarul european pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, Franco Frattini, s-a declarat, ieri, în favoarea unei strategii comu-ne de repatriere a imigranţilor ilegali, după moartea a cinci persoane în enclava spaniolă Ceuta, din nordul Marocului. “Voi propune o strategie în pri-vinţa repatrierii imigranţilor ile-gali, în acord cu ţările terţe, pre-cum şi în ceea ce priveşte con-solidarea protecţiei pentru cei care sunt într-adevăr refu giaţi şi care de multe ori trăiesc în
condiţii îngrozitoare”, a decla-rat Franco Frattini, care şi-a în-cheiat, ieri, vizita de două zile la Bucureşti. “Această strategie ar trebui să pună capăt trafi-cului de persoane şi să asigure protecţie imigranţilor, chiar şi ilegali, respectându-li-se drep-turile fundamentale”, a adău-gat comisarul. Cinci imigranţi africani au murit în noaptea de mier curi spre joi în circumstanţe neclare, în timpul unei tentative de infiltrare în masă în enclava spaniolă Ceuta.
Comisia Europeană şi Consiliul Europei vor aloca, până în septembrie 2006, 1,3 milioane de euro pentru susţinerea refor-melor democratice în Republica Moldova. La şedinţa comună a reprezentanţilor Comisiei
Europene, Consiliului Europei şi Guvernului Moldovei, care s-a desfăşurat, ieri, la Chişinău, au fost stabilite domeniile cărora le sunt alocate fondurile. Acestea sunt destinate în primul rând reformei justiţiei, consolidării
democraţiei, protecţiei socia-le, asistenţei medicale şi unor proiecte pentru apărarea drep-turilor omului în justiţie. Până în prezent, din aceste fonduri, des-tinate perioadei 2004-2006, au fost alocate 425.000 de euro
dintre care 61,53 la sută au fost acordate de Comisia Europeană. Reuniunea de vineri a fost pri-ma şedinţă comună a repre-zentanţilor Comisiei Europene, Consiliului Europei şi Guvernului Moldovei.
Liderii opoziţiei demo-crate din Statele Unite au acuzat, joi, administraţia George W. Bush că a lăsat fără asistenţă 100.000 de familii sinistrate în urma uraganului Katrina. “La o lună după uragan, mai puţin de un sfert dintre fondurile deblocate de Congres pentru ajutoare au ajuns la sute de mii de familii aflate în nevoie. Din păcate, 100.000 de familii nu au primit niciun ajutor din partea Agenţiei Federale pentru Situaţii de Urgenţă (FEMA)”, au declarat liderii de-mocraţilor din Camera Reprezentanţilor şi Senat, denunţând o atmosferă de “favoritism”.
Congresul american a apro-bat deblocarea a peste 62 de miliarde de dolari pentru aju-tarea persoanelor afectate de uraganul Katrina şi a adoptat măsuri de reducere a contribu-ţiilor fiscale în valoare de peste şase miliarde de dolari. Potrivit cotidianului New York Times, peste 80 la sută dintre contrac-tele semnate de FEMA după
29 august, în valoare de 1,5 miliarde de dolari, au fost atri-buite fără licitaţie publică sau în cadrul unor licitaţii cu parti-cipare limitată, ceea ce a gene-rat temeri legate de eventuale nereguli. Secretarul american al Afacerilor Interne, a explicat, săptămâna aceasta, că proce-durile obişnuite nu au fost res-pectate din cauza urgenţei.
Mişcarea Fatah a preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas, a câştigat, joi, cea de-a treia fază a alegerilor municipa-le, devansând gruparea radicală Hamas, potrivit rezultatelor pre-liminare anunţate de Comisia Electorală (HCLE). Rata de partici-pare la alegeri a fost de 75 la sută. Primele două etape ale alegerilor
locale s-au desfăşurat între de-cembrie 2004 şi mai 2005, iar cea de-a patra şi ultima etapă este programată pentru 8 decembrie şi va avea loc în 107 localităţi din Cisiordania şi Fâşia Gaza. Hamas a obţinut rezultate foarte bune în primele două etape ale alege-rilor, impunându-se mai ales în marile oraşe.
Principalele două formaţiuni de dreapta din Polonia, câştigă-toare ale scrutinului legislativ de duminică, au demarat, joi, nego-cierile în vederea formării unui guvern de coaliţie, Conservatorii din cadrul Partidului Lege şi Justiţie (PiS), clasaţi pe locul întâi la alegeri, şi liberalii din Partidul Platforma Civică (PO) dispun, împreună, de 288 dintre cele 460 de mandate din Dieta poloneză. Întâlnirea a început printr-o dis-cuţie aprinsă între preşedintele PiS, Jaroslaw Kaczynski, şi nu-mărul doi din ierarhia PO, Jan Rokita. Cel din urmă i-a repro-şat lui Kaczynski faptul că nu şi-a respectat promisiunea de a prelua conducerea Guvernului, în cazul în care partidul pe care
îl conduce va câştiga alegerile legislative.
Jaroslaw Kaczynski a pre-zentat, joi, priorităţile viitorului guvern conservator-liberal: re-zolvarea crizei de încredere a cetăţenilor în instituţiile statului, relansarea creşterii economice pe termen lung şi combaterea şomajului. Jaroslaw Kaczynski şi Kazimierz Marcinkiewicz au anunţat că în cursul zilei de ieri se vor deplasa la Bruxelles, unde vor avea o întrevedere cu pre-şedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso. Şi Donald Tusk a declarat că va efectua o vizită la Bruxelles, tot vineri, pentru a se întâlni cu şe-ful Executivului european.
Austria îi susţine pe croaţi
Viena, care ameninţă să îm-piedice deschiderea negocieri-lor cu Turcia pentru aderarea la UE, a cerut preşedinţiei britanice un consens pe această temă. Londra ar trebui “să facă propu-neri concrete” pentru a ajunge la un acord unanim, la reuniu-nea şefilor diplomaţiei statelor europene convocată pentru du-minică, a declarat, joi seară, se-cretarul de stat în Ministerul austriac al Afacerilor Externe, Hans Winkler, într-o intervenţie televizată.
Austria dezminte că, în cadrul negocierilor de luni, prevede o soluţie alternativă aderării, în cazul în care UE nu ar avea ca-pacitatea de a asimila Turcia sau dacă această ţară nu ar îndeplini criteriile impuse. În paralel, fără a stabili oficial o asociere între
dosarul turc şi cel croat, Viena face presiuni pentru deschi-derea negocierilor cu Croaţia. Guvernul conservator-popu-list al cancelarului Wolfgang Schussel este izolat în UE în ceea ce priveşte poziţia faţă de Turcia, dar nu în Austria: opoziţia so-cial-democrată SPO a cerut, joi, Parlamentului, să dea dovadă de fermitate şi să ceară o soluţie alternativă la aderarea cu drep-turi depline a acestei ţări, res-pinsă de 80 la sută din populaţia Austriei, potrivit sondajelor.
Ungaria cere întâietatea Croaţiei
Ungurii sprijină Turcia, dar consideră că ar fi “absurd” ca Ankara să fie invitată să încea-pă negocierile de aderare mai devreme decât Croaţia, a de-clarat, joi, ministrul ungar de
Externe. “Progresele înregistra-te de Croaţia pe calea aderării ar justifica pe deplin începerea negocierilor. Ungaria nu ignoră problema privind extrădarea criminalilor de război”, a declarat acesta, adăugând că Tribunalul Penal Internaţional încă aşteap-tă ca autorităţile croate să îl ex-trădeze pe fostul general Ante Gotovina.
Marea Britanie, împăciuitoare
Turcia are o importanţă stra-tegică uriaşă pentru Europa, a declarat, ieri, ministrul brita-nic pentru Afaceri Europene, Douglas Alexander, exprimân-du-şi speranţa că va putea fi gă-sită o soluţie care să fie accepta-tă de toate statele membre UE până luni, când încep negocie-rile.
FLASH
VICTIME ÎN IRAKTriplul atentat comis joi în oraşul şiit Balad, situat la nord de Bagdad, revendicat de al-Qaida, s-a soldat cu 99 de morţi şi 124 de răniţi, potrivit unui nou bilanţ anunţat ieri. Alte zece persoane au fost ucise şi 12 rănite într-un atentat cu maşină-capcană comis ieri într-un oraş situat la 100 de km de Bagdad.
ÎNVESTITURĂ ÎNJUSTIŢIA AMERICANĂJudecătorul conservator John Roberts a depus, joi, la Casa Albă, jurământul de învestitură în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, la numai câteva ore după ce nominalizarea lui a fost aprobată de Senat.
RĂMAŞI PE ÎNTUNERICAproximativ 180.000 de locuinţe din regiunea Montreal nu erau alimentate cu energie electrică, joi, din cauza rafalelor de vânt abătute asupra acestei provincii, a căror viteză a atins 100 de kilometri pe oră. Rafalele au fost cauzate de ajungerea în zonă a unui front de aer rece, şi nu au legătură cu uraganul Rita.
Vameşii cei mai curaţi
Grănicerii de la punctul de trecere a frontierei Olăneşti, din R. Moldova, au primit o maşină de spălat de la locuitorii din satul Purcari şi administraţia raionului Ştefan Vodă, drept mulţumire pentru sprijinul acordat la evi-tarea unei catastrofe ecologice. Localnicii le-au cerut ajutor după ce un grav accident rutier s-a produs pe raza satului Purcari, la începutul lui septembrie. În urma accidentului, zece tone de păcură s-au scurs dintr-o cister-nă auto în gospodăriile sătenilor. Dacă vameşii nu ar fi intervenit prompt, păcura ar fi ajuns în ape-le Nistrului.
Vremea se schimbăMai puţine calorifere, mai multe umbrele
Încălzirea climatică nu a avansat niciodată atât de repede, iar până la sfârşitul secolului temperatura pe glob ar urma să crească cu până la patru grade Celsius, conform unui studiu dat publicităţii joi, realizat la Hamburg la cererea Consiliului climatic al Naţiunilor Unite. Nivelul mării s-ar putea ridica în medie cu circa 30 de centimetri, au afirmat ex-perţii Institutului de me-teorologie Max-Planck din Hamburg. În urmă-toarele decenii tempera-tura apei în Golful Mexic va depăşi, vara, 30 de grade Celsius, iar riscul producerii de ploi to-renţiale şi inundaţii va fi mult mai mare, conform prognozelor făcute de experţii germani. Verile din Europa Centrală vor deveni mai uscate şi mai calde, iar iernile vor fi mai blânde şi mai umede, a conchis şeful proiectului, Erich Roeckner. Conform experţilor, regiunea me-diteraneeană va fi afec-tată cu precădere de în-călzirea climatică, aceştia dând exemplul Spaniei, care se va confrunta în timpul verii cu o perioa-dă de secetă mai lungă. Un raport al Consiliului climatic al ONU, care va ţine seama de datele in-stitutului Max-Planck, va fi publicat în 2007.
„Naţiunea” catalonă
Deputaţii catalani au adoptat, vineri, un statut de largă autonomie pen-tru Catalonia, prima eta-pă a unui proces legisla-tiv ce va conduce, marţi, la examinarea textului de către Parlamentul central de la Madrid. Statutul, adoptat de deputaţii ca-talani cu 120 de voturi pentru şi 15 împotrivă, după negocieri între partidele naţionaliste de dreapta şi de stânga, se referă la “naţiunea” din Catalonia, termen care nu este din start com-patibil cu prevederile Constituţiei spaniole. Finanţarea autonomă pe care doreşte să o obţină această regiune prosperă din nord-estul Spaniei va genera, după toate pro-babilităţile, dezbateri aprinse la Madrid, unde surse guvernamentale au avertizat deja că tex-tul supus la vot de cata-lani este inacceptabil în formularea sa actuală.
Uniunea Europeană va adop-ta, luni, un proiect prin care li-mitează vânzările de arme către Uzbekistan, din cauza refuzului autorităţilor de la Taşkent de a accepta o anchetă internaţiona-lă în cazul reprimării violente a revoltei de la Andijan. În conclu-ziile care vor fi adoptate luni, la Luxemburg, miniştrii de Externe
din cele 25 de state membre UE vor stabili că măsura se referă la “armele, echipamentele militare sau de alt fel” care ar putea fi folosite în “reprimarea unor eve-nimente interne”. De asemenea, responsabilii europeni vor deci-de restrângerea accesului în UE a celor responsabili de această represiune.
Mutaţia fatalăUn oficial cu rang înalt al ONU a avertizat că oricând se poate de-
clanşa o epidemie de gripă aviară, care ar putea face până la 150 de milioane de morţi. David Nabarro a declarat că este posibilă produ-cerea unei pandemii de gripă în cazul unei mutaţii a virusului ce în prezent provoacă febra aviară din Asia. Nabarro se ocupă de coordo-narea eforturilor ONU pentru controlarea epidemiei de gripă aviară din Asia.
Partid ecologist, în UngariaUn nou partid politic, cu orientare ecologistă, va fi înfiinţat în luna
octombrie în Ungaria sub denumirea de Lanţul Vieţii pentru Ungaria, precizează în numărul de ieri un cotidian local. Conform unui analist politic citat de ziar, dacă partidul va organiza o campanie profesio-nistă şi va găsi lideri credibili, atunci va avea o şansă mare de a câşti-ga popularitate.
După ce au simţit năpasta apelor, americanii
Fug din calea flăcărilor
Campanie de „înnegrire”?
Procesul Turciei Polonia
Învingători în alegeri, căutăm partid pentru coaliţie!
Vecinii noştri primesc fonduri europene[ 1,3 milioane de Euro pentru reforme
Mai puţine arme
Încă se mai resimt “mofturile” Katrinei
Bush, acuzat şi de favoritism
Victimele din Ceuta atrag atenţia asupra imigranţilor
Rezultate preliminare la alegeri municipale:
Fatah a devansat Hamas-ul
Trãsnaia ZILEI
[ 7.000 de hectare incendiate
Arhi
va "V
.L."
www.vlg.sisnet.ro
Viaþ
a aº
a cum
e[SOCIAL
Sâmbătă - Duminică, 1 - 2 Octombrie 2005
7VIAŢA LIBERĂ
CONTINUARE DIN NUMĂRUL TRECUT
- Care este situaţia actuală a medicinei şcolare?
- În lumea civilizată nu există medici şcolari, în foarte puţine ţări mai sunt medici de medicină şcolară, iar la noi, la un moment dat, s-au desfiinţat şi s-au re-înfiinţat. În celelalte ţări, şcoalaeste în subordinea medicului de familie din acel teritoriu. Pentru că, în condiţiile în care un medic şcolar vine din când în când şi are probleme din când în când, se descalifică. În schimb, trebuiesă fie o asistentă foarte binepregătită, care stă la cabinetul din şcoală şi solicită medicul la cazuri mai grave, în rest proble-mele sunt minore. Dacă un copil se îmbolnăveşte la şcoală, nu îl îngrijeşte medicul din şcoală, ci tot acela de familie.
- Care sunt acum cele mai frecvente boli la copii?
- În patologia pediatrică, bo-lile cele mai frecvente sunt bo-lile respiratorii, dominant virale, care, netratate corect, pot să se suprainfecteze şi să devină vi-ro-bacteriene. Apoi, sunt tulbu-rările digestive aproape la egali-tate cu bolile tractului urinar.
- Există nişte boli “la modă”, ale ultimilor ani?
- “La modă” a devenit, după ’90, SIDA, pentru că înainte nu aveam voie să vorbim despre asta. La modă sunt, dacă vreţi, hepatitele cronice cu virus B şi C, mai ales cele cu virus C care sunt şi mai grave şi mai greu de tratat, putând evolua spre ciroză sau spre cancer. Sunt, de asemenea, bolile cardiovasculare, bolile he-matologice.
- Ce părere aveţi despre cei care practică medicina alter-nativă, inclusiv la copii?
- Este o completare. Însă nu o să poţi să tratezi o boală infecţi-oasă nici cu medicină paleativă şi nici cu cea homeopatică. N-o să poţi trata o boală organică, o apendicită, de exemplu, care necesită de urgenţă intervenţie chirurgicală, cu aceste metode. Dar sunt folosite în tulburările funcţionale în special, în bolile cronice, în stadii terminale, ca să uşureze sfârşitul. La congres avem acum o temă rezervată medicinei paleative, care se dis-cută pentru prima dată în cadrul unui congres de pediatrie.
- Cum vedeţi viitorul, dom-nule profesor?
- Eu văd bine viitorul, iar pe-diatria ţine cu atât mai mult de optimism. Este cea mai frumoa-să dintre specialităţile medicale pentru că se adresează copilului
Nu scriem degeabaCărucior nichelat pentru Georgeta Zlate
Din nou mi s-a ivit prilejul să constat ce fel de cititori are zia-rul „Viaţa liberă”. Aducându-le în atenţie situaţia bătrânei Georgeta Zlate, de 73 de ani, din Şipote cu piciorul stâng amputat, am făcut apel pen-tru a i se dona un cărucior. Am vizitat-o la domiciliu îm-preună cu primarul Sfârlea şi vicele Haloca, de la Primăria Bereşti-Meria. Am scris apoi în „Viaţa liberă” ce am crezut de cuviinţă, şi repede, cu ima-ginea Georgetei Zlate pe reti-nă: dintr-o şipoteancă mândră cândva au rămas doar ochii umeziţi de plâns… După două zile, ca să vedeţi cum se leagă lucrurile, un prim telefon la redacţie, dis-de-dimineaţă, pentru Georgeta Zlate, de la o doamnă care nu şi-a spus de-cât prenumele – Mirela: „Am doi vecini, în vârstă şi cumse-cade amândoi, şi m-au rugat să mă interesez cum pot trimi-te un cărucior la Şipote, nou, femeii de 73 de ani despre care s-a scris în «Viaţa libe-ră», Georgeta Zlate.” Preluând semnalul, am transmis infor-maţia mai departe primarului Sfârlea. Acesta atât a aşteptat! Miercuri, 21 septembrie a.c., cu Dacia primăriei, a adus că-ruciorul de la Galaţi, impresio-nat de gestul donatorilor – doi gălăţeni trecuţi de 80 de ani, soţ şi soţie. Le păstrăm anoni-matul fiindcă aşa ne-au rugatsă facem.
Vineri, 23 septembrie, iarăşi la Şipote. Casa Georgetei Zlate e lângă o râpă înfiorătoare.Imobilizată la pat şi cu soţul orbecăind prin cameră fiindcănu vede bine, am intrat direct înăuntru. Femeii, să nu-i vină să creadă că ne aflam iarăşi încasa ei! Primarul, după ce s-a aşezat pe-un scaun: „Doamnă, i s-a adresat cât a putut el de mieros Georgetei Zlate, n-am venit la dumneavoastră cu mâna goală. Cărucior ne-aţi cerut, cărucior v-am adus. Vi l-a donat o gălăţeancă excep-ţională. A citit în «Viaţa liberă” ce s-a scris despre dumnea-voastră şi vi-l dă din toată inima.” Georgeta Zlate, de pe patul de suferinţă: „Chiar aşa, nu trebuie să-i dau pe el nici un ban? Mai sunt – ne-a în-trebat – oameni din aceştia pe lumea asta?” Dl Sfârlea: „Uite că mai sunt!” Bătrâna: „Păi, dacă-i aşa, daţi-mi voie să vă spun ceva. Eu nu am somn, dorm foarte puţin noaptea şi am timp, în singurătate, să mă rog pentru sănătatea doam-nei din Galaţi şi a soţului dân-sei.”
Ion Trif Pleşa
Copii fără DumnezeuDoi puşti din Tecuci au furat componentele gardului metalic al
Bisericii Sfinţii Voievozi din localitate. Viorel Marian, de 13 ani, şi FlorinTeodor, de 12 ani, au fost identificaţi de lucrătorii Biroului de OrdinePublică Tecuci. Copiii au comercializat marfa furată de la biserică la un centru de achiziţie a deşeurilor metalice. Minorii sunt cercetaţi în stare de libertate.
A.C.D.
Ultima ziCongresul Naţional de Pediatrie
Congresul Naţional de Pediatrie şi-a continuat lucră-rile şi ieri, cu sesiunea plena-ră găzduită de sala Teatrului Muzical “Nae Leonard”, având două mari teme: Gastroenterologia – ce a abor-dat “Sindromul dureros abdo-minal recurent” şi “Sindromul diareic cronic”; şi Hepatologia, cu “Colestaza icterică şi anic-terică la copil” şi “Tratamentul hepatitelor cronice virale şi al cirozelor hepatice”.
După vizionarea posterelor şi simpozioanele-satelit orga-nizate de firmele de medica-mente, după-amiază, s-au des-făşurat lucrările pe cinci sec-ţiuni: Genetică, Urgenţe – te-rapie intensivă, Reumatologie, Epidemiologie pediatrică, Simpozion de Alergologie şi Imunologie Clinică.
Astăzi, Congresul continuă cu o sesiune plenară, cu tema Nefrologie - Insuficienţa rena-lă cronică la copil, şi se termină cu a doua parte a cursurilor de pediatrie, concluziile şi o festivitate de închidere. Vom reveni.
Petrica Paţilea
– purtătorul de lumină şi spe-ranţă al omenirii, citându-l pe Victor Hugo. Apoi pentru că bo-lile pediatrice au cea mai mare reversibilitate, survenind pe un teren nealterat, spre deosebire de adult. Pediatria este frumoa-să şi datorită implicării afec-tiv-emoţionale pe care medicul o are şi o trăieşte intens. Cât des-pre reversibilitate, micii pacienţi
vin azi bolnavi, iar a doua zi sunt în picioare şi îţi înalţă sufletulvăzând că ai realizat ceva. Spre deosebire de cei care lucrează în Oncologie şi asistă la durere şi la sfârşit. Şi nu este uşor deloc pentru că medicii trăiesc şi sufe-rinţa oamenilor. Într-o meserie ca asta trebuie să pui suflet, săfii pasionat, pentru că nu estesuficient să ai cunoştinţe de spe-
cialitate, trebuie să fii şi OM. Euam fost exigent, dar m-am pur-tat frumos cu elevii mei şi i-am învăţat carte, lăsând loc de bună ziua şi pediatri care să ducă mai departe o meserie nobilă.
- Domnule profesor, vă mulţumesc.
A consemnat Petrica Paţilea
Foto: Viorel Dudău
Din dosarele instanţeiViol între iubiţi?
Marius Paiu şi Alexan-dra Sîrbu sunt prieteni din iunie 2005. În tot acest timp cei doi au avut o re-laţie destul de tumultuoa-să, care i-a adus în cele din urmă în faţa instanţei. Alexandra susţine că în luna iulie a fost violată de prietenul ei, Marius. Atunci nu s-a plâns la poliţie... Ea mai susţine că a fost şi bă-tută.
După zece zile, după cum susţine, Alexandra a fost sunată de o prietenă care i-a cerut să meargă la locuinţa lui Marius pen-tru a-i înapoia acestuia un pulover. Cu această ocazie, Alexandra susţine că a fost violată a doua oară. Abia atunci ea şi-a făcut curaj şi a făcut plângere la poliţie.
Probele din dosar ates-tă faptul că cei doi tineri au menţinut o relaţie de prie-tenie între cele două... vio-luri. În acest sens avocatul apărării a depus la dosar copii ale unor fotografii cereprezintă imaginea unor mesaje telefonice de dra-goste primite de inculpat de la Alexandra. Această relaţie a fost confirmată şide mama şi bunica incul-patului.
Totuşi, examinarea me-dico-legală a dat dreptate victimei. În rechizitoriul parchetului se precizea-ză că relaţia de prietenie dintre inculpat şi partea vătămată, anterioare da-tei de 26 iulie, atunci când a avut loc cel de-al doilea viol, nu este relevantă în cauză. Şi totuşi, dacă a fost violată o dată de Marius, de ce victima a mai mers la domiciliul acestuia? Ştia că este violent şi, cu toate acestea, a mers neînsoţită. Marius recunoaşte că a lo-vit-o pe victimă, dar nu în scopul de a întreţine relaţii sexuale cu ea, ci doar din gelozie.
Din spusele victimei rezultă că acasă la Marius mai erau prezente două prietene ale acestuia, care nu au intervenit în favoa-rea sa.
În fine, în prezent, incul-patul este cercetat în stare de arest preventiv.
Teodora Miron
Prof. univ. dr. Valeriu Popescu (II)
Un optimist incurabil[ Interviu în exclusivitate
Un dar frumos pentru asis-taţii din Căminul pentru per-soane vârstnice de pe strada Domnească a venit ieri din par-tea celor patru inimoşi membri ai formaţiei instrumental-voca-le „Quatro Retro”: un spectacol „ca-n vremurile bune”, care a cuprins de toate, de la muzică
de calitate până la umor molip-sitor. Gheorghe Călin (vioara I şi voce), Constantin Nicolaevici (vi-oara a II-a), Toni Drăgan (orgă) şi Valeriu Silion (chitară şi voce) i-au emoţionat până la lacrimi pe toţi cei prezenţi care au simţit, în felul acesta, cum cineva chiar se gândeşte la ei. Spectacolul a
Darul celor de la „Quatro Retro” fost prilejuit de Ziua Persoanelor Vârstnice, care se sărbătoreşte în fiecare an, la 1 octombrie. Ledorim tuturor – inclusiv celor patru rapsozi care, la rândul lor, sunt tineri... pensionari – câte un LA MULŢI ANI din toată inima şi îi felicităm pentru felul cum ştiu să aducă alinare celor care au cea mai mare nevoie!
Angela RibinciucFoto: Sorin Pană
Baza de Producţie Industrială ICMRSG: o macara lasă să cadă aproape 20 de tone de beton asupra unei cabine învelite în ta-blă, nu mai mare decât un simplu şifonier. Plăcile de beton se rup ca nişte biscuiţi şi, două minute mai târziu, sunt îndepărtate tot cu ajutorul macaralei. Surpriză: cabina este exact în aceeaşi po-ziţie şi nu are nici măcar o zgâ-rietură pe tablă. Cele două ma-nechine din interiorul ei sunt la fel de... imperturbabile ca la în-ceput. Aşa a decurs, ieri la prânz, proba practică a „cutremurului” la care a fost supusă invenţia in-ginerului gălăţean Nicolae Savin: cabina antiseismică.
Invenţia este deja brevetată în România de OSIM şi în curs de brevetare în Japonia şi Statele Unite. Nicolae Savin spune că ideea unei astfel de cabine i-a venit în timp ce urmărea la te-levizor imaginile prăbuşirii „în cascadă” a turnurilor gemene de la World Trade Center, pe 11-septembrie 2001, când şi-a dat seama că oamenii prinşi sub dă-râmături nu aveau nici o şansă
de scăpare.Ideea unei cabine antiseis-
mice nu e nouă. Nouă este în schimb forma pe care Nicolae Savin a ales-o: vârf de lance, cu cuţite dure ascuţite pe margini şi împărţită pe diagonală de o grindă cu zăbrele, formă care reduce de peste 4.000 de ori su-prafaţa de contact. Cuţitele sunt făcute dintr-un oţel cu o duritate de vreo 20 de ori mai mare decât cea a betonului armat (din care sunt făcute planşeele clădirilor) şi de două-trei ori mai mare de-cât cea a oţelului care armează planşeele de beton. Cabina lui Nicolae Savin este prevăzută cu amortizoare cu arcuri şi cu stâlpi de susţinere, pentru menţinerea cât mai mult timp în poziţie ver-ticală. Dacă celelalte invenţii de acest gen au fără excepţie o for-mă paralelipipedică, cu acope-riş plan, inginerul gălăţean este primul care a ales această formă ascuţită.
Cabina lui de Nicolae Savin ocupă maxim 2,5 metri pătraţi, este pentru două persoane şi poate fi „mascată” în orice apar-
tament, într-un şifonier simplu, ale cărui uşi se deschid simultan cu cele ale cabinei. Este „îmbră-cată” în tablă, capitonată la inte-rior şi poate fi prevăzută cu totnecesarul pentru supravieţuirea sub dărâmături: scaune cu cen-turi de siguranţă, extinctor pen-tru incendii, măşti de oxigen, filtre pentru purificarea aeruluietc., chiar şi instalaţii pentru eli-minarea reziduurilor fiziologice.Cabina mai are la exterior şi un cârlig, pentru a putea fi trasă desub dărâmături cu un cablu de tracţiune.
Nicolae Savin spune că preţul doar al cabinei, fără „facilităţi”, nu depăşeşte 1.900 de euro şi creş-te în funcţie de „mobilierul” din ea. O mască de gaze poate cos-ta între 17 şi 35 de milioane de lei şi aşa mai departe. În funcţie de cantitatea de rezerve de hra-nă, te poate găzdui chiar şi zece zile. „Am primit deja 15 comenzi şi în curând voi trece la produc-ţia de serie. În mod categoric, una dintre primele cabine va fipentru mine. Însă pe prima i-o voi da domnului Anton Coman, care m-a ajutat foarte mult. S-a întâmplat până acum de două ori să vorbesc seara la telefon cu dl Coman şi a doua zi a fost cu-tremur. Aşa că a insistat să-i dau o cabină cât mai repede”, a spus Nicolae Savin, care a menţionat faptul că aceste cabine nu sunt de unică folosinţă. Chiar cea de ieri era deja la a treia încercare de acest gen.
Să mai spunem că, programat iniţial la ora 11,00, „cutremurul” de la ICMRSG a întârziat aproa-pe trei ore; macaraua de 25 de tone care trebuia să manevreze imensele plăci de beton n-a pu-tut veni la timp din combinat, din cauza unei avarii la UAF.
Cristinel LucaFoto: Viorel Dudău
Ne-am obişnuit să confun-dăm persoanele vârstnice, săr-bătorite astăzi, 1 octombrie, în toată lumea, cu pensionarii. Pensia coincide, logic, cu vârsta a treia, chiar dacă pensionarea la 50 de ani sau 55 de ani este încă posibilă în anumite domenii. Indiferent de vârstă, problemele sunt aceleaşi, de aceea repre-zentanţii asociaţiilor de pensio-nari din judeţ, invitaţi ieri la Casa Judeţeană de Pensii, au profitatde ocazie pentru a pune degetul pe rană. Dincolo de felicitările primite, cărora ne alăturăm, de un pahar cu vin pe care ar trebui fiecare, în familiile noastre, să-lbem azi în sănătatea părinţilor şi bunicilor noştri, este, credem, important să le auzim păsurile.
În căutarea arhivelor
Prima nemulţumire a pen-sionarilor se referă la eliberarea de către societăţile comerciale a dovezilor necesare pentru re-calculare. Acolo unde mai există arhivele, societăţile, după priva-tizare, au oameni puţini şi nu re-uşesc să onoreze cererile. Pentru firmele care au predat evidenţaArhivelor Naţionale, cererile tre-buie adresate acestei instituţii. Cea mai gravă situaţie este însă acolo unde arhivele au dispărut, cum s-a întâmplat în cazul mul-tor CAP-uri din judeţ. Şi Ştefan Bodea, de la Uniunea Veteranilor de Război, şi Gheorghe Donici şi col. (r) Ghiţă Crăciun (repre-zentantul veteranilor din M.A.I.) au atras atenţia asupra acestor aspecte. Georgeta Modiga le-a răspuns: "În cazul întreprinde-rilor din Galaţi, i-am rugat pe toţi responsabilii, colegial, să răspundă cererilor. CJPAS nu-i poate obliga, legea însă da. De aceea, prin OG 4/2005 s-a prevă-zut că adeverinţele se pot aduce în termen de 36 de luni, pentru recalculare şi achitare retroacti-vă. De exemplu, pentru o pensie recalculată în luna martie anul acesta, dovezile se pot aduce până în martie 2008". Directorul CJPAS a mai precizat că, la în-ceputul anilor '90, instituţia a recuperat arhivele unor CAP-uri din comunele gălăţene (câte mai existau la momentul respectiv), aşa că anumite dovezi ar putea fişi la sediul CJPAS.
Pensii mici, nivel de trai scăzut
Vicepreşedinta Uniunii Judeţene a Pensionarilor, Gabriela Chiru, a atras atenţia asupra faptului că recalcula-rea pensiilor este insuficientă,deoarece circa 60 la sută dintre pensionari nu beneficiază demărire în urma ei. "Atât timp cât recalcularea şi indexarea pen-siilor nu le aduce la un nivel din care să se poată trăi decent, nu considerăm că s-a făcut drepta-te!", a punctat dumneaei. Col. (r) Vasile Alupoae, reprezentantul pensionarilor din M.A.I., a remar-cat că, dintre membrii asociaţiei pe care o conduce, 60 au pensii sub 3 milioane de lei, pentru aceştia gândindu-se o formă de întrajutorare din partea celorlal-ţi. Reprezentant a peste 1.400 de pensionari, contraamiralul (r) Traian Anderson a precizat că, din puţinul pe care-l au, aceştia au donat 75 de milioane de lei pentru a ajuta 40 de veterani de război care au suferit în urma in-undaţiilor.
Bilete mai puţine în 2005
În ceea ce priveşte biletele de tratament, Georgeta Modiga le-a solicitat invitaţilor propuneri privind modalitatea de distribui-re pentru anul viitor (aşa preve-de legea n.a.), precizând că în 2005 biletele au fost mai puţine: "Era de aşteptat, într-un fel, să fie bani mai puţini pentru altebeneficii, din cauza fondurilornecesare pentru recalculare şi plata cuantumului nou". Asupra modalităţii de lucru pentru anul viitor, vom reveni, pe larg.
***E greu să epuizezi, dintr-oda-
tă, toate problemele pensiona-rilor. Asta pentru că necazurile sunt multe, adânci, iar pensio-narii, al căror număr a ajuns la 160.000, cu infinit mai multe du-reri, reprezintă aproape o treime din populaţia judeţului. Ce am observat însă, cu tristeţe, este că aceşti oameni, care nu cer de-cât respect şi dreptul la propria demnitate, se ajută între ei poate mai mult decât o face statul sau fiecare dintre noi.
Anca Spânu Tudor
„Cutremur” la ICMRSG] Cabina antiseismică inventată de gălăţeanul Nicolae Savin a trecut perfect
„proba cutremurului”, care a avut loc ieri, la baza de producţie a ICMRSG160.000 de pensionari,
De câteva zile, handbalul feminin gălăţean din prima ligă este condus de un nou tehnician - MARCEL MIHAI ŞERBAN.
Eroul rândurilor de faţă are 46 de ani şi se laudă că întreaga viaţă şi-a dedicat-o handbalului. Este un lucru cu care se mândreşte, declarându-ne că niciodată nu l-a interesat o altă disciplină sportivă.
Marcel s-a născut cu 46 de ani în urmă, la Făgăraş - oraş predestinat practicării sportului cu mingea mică. Dar acasă nu a prea jucat, evo-luţiile sale de aproximativ opt ani având punctul culminant la Ştiinţa Bacău - în primul eşalon. A avut o carieră scurtă ca jucător, pentru că la 24 de ani a debutat în cea de antrenor. A luat-o de la zero, cum se spune - prima grupare a fost o echipă de junioare - CSS Făgăraş, în aceeaşi pe-rioadă activând şi la catedra de educaţie fizică a Liceului Sportiv din oraşul ardelean. A continuat cu divizionara secundă Nitramonia Făgăraş, pen-tru ca apoi să ajungă la Universitatea Remin Deva, echipă cu care a reuşit promovarea. Aceeaşi per-formanţă a dobândit-o şi în ediţiile următoare, în 2000 promovând în Liga Naţională cu CSM Sibiu. A mai lucrat la Remin şi Cetate Deva, cu care, de asemenea, a obţinut rezultate onorabile. Să mai
Fotbaliştii de la Oţelul Galaţi au plecat, ieri după-amiază, spre Capitală, cu intenţia de a obţine toate cele trei puncte puse în joc în partida de astăzi cu Sportul Studenţesc. Cu minus 6 în clasa-mentul adevărului şi cu primele blocate de conducerea clubului până la redresarea situaţiei, ju-cătorii gălăţeni şi-au propus să câştige meciul din etapa a opta a Diviziei A, deşi doi dintre atacan-ţii din lot - Aldea şi M.Alexandru - sunt accidentaţi.
„Mergem la victorie în Regie, chiar dacă şi egalul reprezin-tă un câştig. Sper să reuşim să strângem rândurile, pentru că avem mare nevoie de puncte. În deplasare am obţinut rezulta-te mai bune în acest început de campionat şi ne putem întoarce neînvinşi şi din Capitală”, a decla-rat, înaintea plecării, antrenorul principal Aurel Şunda.
În ciuda optimismului afişat
de oficialii şi fotbaliştii gălăţeni, puţină lume crede că Oţelul va reuşi să se impună în Regie, în faţa unei echipe care a făcut multe zile grele formaţiilor prim-divizionare în acest debut de se-zon şi al cărui vârf de atac, Ionuţ Mazilu, este golgeterul Diviziei A şi a fost deja convocat şi la echi-pa naţională.
Din punctul nostru de vede-re, meciul este deschis oricărui rezultat, pentru că Oţelul poate profita de „nebunia” tinerilor jucători ai Sportului Studenţesc, care au momente în care pot în-vinge pe oricine, dar şi perioade în care sunt la nivelul unei echi-pe de amatori.
În lipsa celor doi atacanţi accidentaţi, antrenorul Aurel Şunda a inclus în lotul care a fă-cut deplasarea în Capitală doi juniori - M.Neculai şi S.Ilie. În acelaşi timp, tehnicianul gălă-ţean a testat, în această săptă-
mână, în cadrul unui joc „amical” cu Politehnica (scor 0-0), o nouă formulă de joc, 3-4-3, care ar pu-tea fi folosită şi în Regie. Echipa probabilă de start a Oţelului ar putea fi următoarea: Urai - Zeciu, Şomcherechi, D.Munteanu - Crăciun (I.Dragomir), Mărginean (Balauru), V.Tănase, Izvoranu - Bădescu, Valencia, R.Oprea (D.Oprea).
Meciul Sportul Studenţesc - Oţelul Galaţi, primul al etapei a VIII-a, va începe la ora 14.45 şi va fi transmis în direct de Telesport. Partida va fi arbitrată de vâlcea-nul Teodor Crăciunescu, fiul pre-şedintelui CCA, care va fi ajutat la cele două tuşe de asistenţii Aurel Oniţa (Constanţa) şi Eugen Pârvulescu (Mediaş).
De prestaţia portarului Urai (foto) poate depinde soarta me-ciului de astăzi...
]COMPETIŢII ] ŞTIRI ] REZULTATE
BOX. România şi-a asi-gurat două medalii la Campionatele Mondiale de box feminin de la Podolsk (Rusia), după ce Mihaela Cijevschi şi Camelia Negrea s-au calificat în semifinalele competiţiei. La categoria 86 kg, Adriana Hosu a ratat cali-ficarea în semifinale, fiind în-vinsă la puncte de rusoaica Maria Reingard.
FOTBAL. Echipele naţio-nale ale Braziliei şi Mexicului s-au calificat în finala Cupei Mondiale rezervată jucăto-rilor sub 17 ani, competiţie care se desfăşoară în Peru. Brazilia a învins, în semifina-le, cu scorul de 4-3, repre-zentativa Turciei, iar Mexicul a învins, cu scorul de 4-0, selecţionata Olandei. Finala se va disputa, duminică, la Lima.
TENIS. Tenismanul român Răzvan Sabău a ratat califica-rea în sferturile de finală ale turneului de la Palermo, do-tat cu premii în valoare tota-lă de 323.250 de euro. Sabău a fost învins, în turul secund, de italianul Andreas Seppi, cu scorul de 6-7 (6), 6-3, 7-5. Şi perechea Răzvan Sabău / David Skoch (România / Cehia) a fost eliminată, fiind învinsă, în sferturile de finală ale probei de dublu, cu sco-rul de 6-3, 4-6, 6-4, de cuplul polonez Mariusz Fyrstenberg / Marcin Matkowski.
FOTBAL. Clubul Honved Budapesta a fost retro-gradat din prima divizie a Ungariei din motive finan-ciare. Decizia a fost luată după ce Honved a refuzat să plătească o datorie de 40 de milioane de forinţi (160.000 de euro) unui fost jucător, Barnabas Tornyi.
BOX. Fostul campion mondial de box Leonard Doroftei va deschide, în municipiul Ploieşti, un bar pentru iubitorii de box, în care sportivul a promis că va expune mai multe obiecte pe care le-a strâns în cei 20 de ani de carieră. Firma lui Doroftei, SC Santarin Com SRL, a închiriat un spaţiu si-tuat în centrul municipiului, iar barul va fi deschis în câ-teva luni.
Bucureştiul este singurul oraş cu trei reprezentante în grupele UEFA, în urma calificărilor obţi-nute de Steaua, Dinamo şi Rapid, România ajungând să fie printre cele mai bine reprezentate ţări în grupele acestei competiţii euro-pene. Câte trei formaţii în grupe-le Cupei UEFA vor mai avea doar Bulgaria, Italia, Germania, Elveţia şi Rusia, în timp ce Franţa este singura ţară care a reuşit să califi-ce patru echipe.
Rapid - victorie superbă
Site-ul UEFA notează că, după 1-1 în tur, echipa Rapid Bucureşti a reuşit să obţină o superbă vic-torie, cu scorul de 1-0, în faţa for-maţiei Feyenoord, în manşa retur a turului întâi al Cupei UEFA, iar atacantul Mugurel Buga a deve-nit eroul calificării formaţiei ro-mâneşti în grupele competiţiei. "Rapid s-a dovedit a fi mult prea organizată pentru Feyenoord, pe teren propriu. Deşi echipa pregătită de Erwin Koeman a avut mai mult posesia, nu a re-uşit să finalizeze. Rapid a obţinut
o victorie superbă, reuşind să treacă de ocupanta primului loc în campionatul olandez", scrie sursa citată. Antrenorul secund al rapidiştilor, Marian Rada, a de-clarat că victoria în faţa formaţiei Feyenoord reprezintă o revanşă asupra fotbalului olandez, după ce România a pierdut ambele meciuri cu Olanda, în calificările CM-2006.
Steaua vizează finala!
Antrenorul stelist Oleg Protasov a declarat că este o rea-lizare şi pentru el calificarea în grupele Cupei UEFA obţinută de formaţia Steaua în dubla manşă cu Valenrega (după 3-0 la Oslo şi 3-1 la Constanţa). "Suntem foarte bucuroşi că am câştigat ambele meciuri. Este un lucru bun pen-tru fotbalul românesc să aibă în grupele Cupei UEFA mai multe echipe", a spus Protasov, care a adăugat că jucătorii săi au încă probleme la finalizare. În acelaşi timp, patronul Gigi Becali a de-clarat că obiectivul formaţiei sale este acum finala competiţiei! De
partea cealaltă, tehnicianul nor-vegian Kjetil Rekdal a precizat că prestaţiile echipei Valerenga trebuie scuzate, deoarece pen-tru formaţia norvegiană mai im-portant este campionatul decât Cupa UEFA.
Dinamo a rezistat la Liverpool
Şi echipa Dinamo Bucureşti s-a calificat în grupele Cupei UEFA, deşi a pierdut, cu scorul de 1-0, meciul susţinut, joi seară, la Liverpool, în compania formaţiei Everton. Unicul gol al meciului a fost înscris de Cahill, în minutul 28. În tur, Dinamo a câştigat cu scorul de 5-1.
În minutul 89 al meciului Everton - Dinamo, Mihăiţă Pleşan l-a faultat pe spaniolul Mikel Arteta. Meciul a fost oprit apro-ximativ cinci minute, fotbalistul spaniol fiind scos de pe teren pe targă şi având gâtul imobilizat cu atele. Fizioterapeutul grupării engleze au declarat că Arteta a suferit o comoţie cerebrală, dar se află în afara oricărui pericol.
Zi plină pentru fotbaliştii juniori
[ Duminică, de la ora 13,00, respectiv 15,00, se desfăşoară etapa a V-a a Campionatului Naţional de fotbal pentru juniorii A şi B.
La Galaţi, pe Stadionul "Siderurgistul", FCM Dunărea primeşte replica echipei Farul Constanţa. Jocul va fi arbitrat de Vasile Firică, asis-tat de Mihai Harabagiu (am-bii din Bacău) şi Marian Fridl (Comăneşti).
Celelalte echipe de ju-niori vor juca astfel: Portul Constanţa - CSS Tecuci, CSS Tulcea - LPS Galaţi şi Midia Năvodari - Oţelul.
[ În această etapă a ju-niorilor va oficia şi o brigadă gălăţeană: Viorel Cojocaru, ajutat de Viorel Cumpănici şi Nicoleta Chirilă, va arbitra partida Dacia Unirea Brăila - Dunărea Călăraşi.
[ Sala "Siderurgistul" găzduieşte astăzi un meci de handbal de mare atrac-ţie: Oţelul Galaţi - Rulmentul Braşov, liderul la zi al Ligii Naţionale. Întâlnirea va în-cepe la ora 11,00 şi va fi arbi-trată de cuplul bucureştean V.Ciucan - H.Belu.
[ Magda Teodorascu (CSU) şi Marius Nicoară (AS Olimp - veterani) participă astăzi, la Istanbul, la un ma-raton internaţional.
[ Alina Tecuţă Gherasim va fi prezentă duminică, la Bacău, la concursul Grand Prix de alergare pe şosea.
[ Club de karate tradiţio-nal-autoapărare organizează selecţii pentru copii cu vârste începând de la 6 ani. Selecţia are loc la Complexul Sportiv "Arena de box" (str. M.Bravu) în zilele de sâmbătă şi dumi-nică, ora 13,30. Informaţii la telefon 0744588303.
[ Duminică, pe terenul "Gloria" (ora 14,00), se va dis-puta meciul de rugby juniori dintre echipa Colegiului Tehnic "Traian Vuia" Dunărea şi cea a Clubului Metrorex Bucureşti - campioana en-titre.
[ Astăzi, în Campionatul Naţional de popice juniori, echipele gălăţene vor juca astfel: la Galaţi - două echipe feminine ale Clubului Sportiv Galaţi şi Petrolul Băicoi; la Iaşi - cele masculine ale Carpaţi Sinaia, CFR Iaşi şi CS Galaţi.
[ Baia Mare va găzdui duminică a 19-a ediţie a "Cupei Castanilor" la cros, competiţie care coincide cu zilele oraşului maramureşan. Din Galaţi vor fi prezenţi doi atleţi veterani - Mihai Drăghici (la categoria 75-79 ani) şi Cătălin Brăila (55-59 ani).
[ Mâine, 2 octombrie, în Campionatul Diviziei A de futsal, United Galaţi joacă în Capitală, cu Atletic Club.
[ Divizionara B de fotbal FCM Dunărea joacă astăzi în oraşul de sub Tâmpa, cu fos-ta divizionară A FC Braşov.
[ Ieri, în etapa a V-a a Diviziei C de fotbal echipele gălăţene au obţinut urmă-toarele rezultate: Politehnica - CS Făurei 3-0 şi OIL Terminal Constanţa - Junkers 2-1.
Vom reveni cu amănunte.
[ Duminică se dă startul şi în Campionatul judeţean - Categoria "Onoare" l
Campionatul Diviziei D are programate astăzi şi mâine me-ciurile etapei a III-a. Partidele vor începe la ora 12,00, în deschidere fiind programate întâlnirile echi-pelor de juniori. Iată programul meciurilor:
Sâmbătă: Atletico Brăhăşeşti - Mălina Smârdan (arbitri: Cătălin Apostol - C.Luncaşu, G.Ion; ob-servator - Ion Samoilă). Meciul va fi găzduit de Stadionul „Municipal” din Tecuci.
Meciul Olimpia Drăguşeni - Viitorul Costache Negri nu se va disputa, întrucât echipa oas-pete nu şi-a achitat baremul de arbitraj la una din partidele pre-cedente.
[ Mâine, 2 octombrie, va de-buta şi Campionatul judeţean - Categoria "Onoare". Programul jocurilor primei etape este ur-mătorul: Imperfect Braniştea - Petrolul Schela (arbitru -
„Duminică începe distracţia”, au fost cuvintele rostite de fi-nanţatorul Corneliu Mangalea în deschiderea conferinţei de pre-să de ieri a echipei de volei fe-minin CSU Metal Galaţi. Aşadar, sezonul competiţional intern de volei începe mâine, cu meciuri-le din turul preliminar al „Cupei României”, în care gălăţencele vor întâlni într-o dublă man-şă (returul - pe 23 noiembrie), formaţia Unic Piatra Neamţ. Campionatul va debuta pe 8-12 octombrie, în prima etapă CSU Metal urmând să primească vizi-ta celor de la Poli Timişoara.
Până atunci, însă, echipa pregătită de Adrian Radu va organiza turneul de calificare nr.8 din „Top Teams Cup”, com-petiţie europeană care va adu-ce la Galaţi formaţiile Postar Belgrad (Serbia-Muntenegru), HIK Aalborg (Danemarca) şi Volley Petange (Luxemburg). Turneul se va desfăşura în Sala „Siderurgistul”, în perioada 7-9 octombrie. Gălăţencele pornesc cu prima şansă şi au ca obiectiv calificarea în grupele celei mai importante competiţii continen-tale, chiar dacă în faza respecti-vă vor avea ca adversare două dintre cele mai puternice echi-pe din lume - Asystel Novara şi Dinamo Moscova. „Avem nevoie de jocuri cu echipe puternice,
pentru a vedea unde ne situăm la ora actuală”, a declarat antre-norul Radu, completat cu umor de Mangalea: „...chiar dacă vom pleca din sală fără papuci!”.
La nivelul lotului de jucătoare, CSU Metal mizează pe omogeni-tate, zece dintre componentele de anul trecut ale echipei făcând parte şi din actuala garnitură. Noutăţile sunt două jucătoare de echipă naţională: ex-dinamo-vista Alina Albu şi croata Mariana Ribicici. „Principalele contracan-didate la titlu au multe jucătoare noi şi s-ar putea ca omogenita-tea lotului nostru să fie decisivă”, au menţionat cei doi oficiali, care au precizat că CSU Metal va lupta anul acesta, pentru victoria finală în campionat, cu Rapid, Dinamo şi Ştiinţa Bacău, chiar dacă şi alte 2-3 echipe pot încurca socotelile celor „mari”.
Corneliu Mangalea a refuzat să facă public bugetul echipei, însă a menţionat că este destul de departe de necesarul unei formaţii de top, estimat la circa 500.000 de euro anual. În acelaşi timp, Mangalea şi-a exprimat ne-dumerirea faţă de faptul că la club nu a ajuns suma de un miliard de lei necesară organizării turneului european de săptămâna viitoare, deşi există în acest sens o hotă-râre a Consiliului Local, emisă în urmă cu circa două luni.
Astăzi, la Galaţi "Târg al Sporturilor"Astăzi, de la ora 9,00, în holul Universităţii, va avea loc primul "Târg al Sporturilor" din Galaţi.
Acţiunea este organizată de Direcţia pentru Sport, Asociaţia Judeţeană Sportul pentru Toţi şi Centrul Cultural "Dunărea de Jos" şi va cuprinde concursuri cu premii, demonstraţii ale spor-tivilor de performanţă. Mai mult de 20 de cluburi sportive din Galaţi îşi vor prezenta ofertele, susţinute de panouri publicitare, pentru alegerea sportului preferat, conform principiului "un copil care face sport este un copil mai sănătos". "Târgul Sporturilor" din Galaţi are loc în Ziua Naţională Sportul pentru Toţi.
FOTBALDeşi are doi atacanţi accidentaţi
Oţelul încearcă imposibilul
VOLEI
„Duminică începe distracţia”
Bucureşti - singurul oraş cu trei echipe în grupele UEFA
Divizia D - etapa a III-a
] Noul antrenor al echipei H.C. Oţelul, Marcel Mihai Şerban, a făcut toată viaţa handbal şi a rămas credincios sportului
cu mingea la semicerc
PROFIL
Un om de handbal...
spunem că activitatea de 18 ani ca antrenor şi-a desfăşurat-o numai şi numai la echipe feminine!
Un capitol aparte al activităţii sale îl constituie conducerea loturilor naţionale. A parcurs aproa-pe toate etapele, de la juniori mici şi juniori mari până la tineret. În 1999 a condus selecţionata de junioare a României la Campionatele Europene din Germania, cucerind titlul sprem (în lot s-au aflat şi jucătoarele gălăţene Cătălina Cioaric şi Alina Branişte). Un an mai târziu a fost prezent la CE de tineret din Franţa, unde a repetat perfor-manţa, pentru ca în 2001, la Campionatul Mondial de tineret, să se claseze pe locul al cincilea.
A venit la Oţelul cu gândul de a îndeplini obi-ectivul clubului - acela de a obţine o clasare în primele cinci locuri. Atitudinea jucătoarelor faţă de pregătire, condiţiile asigurate de gălăţeni con-duc întrutotul spre îndeplinirea acestui deziderat. Deocamdată la echipă sunt unele probleme cu ac-cidentările, dar se speră că finalmente totul va fi bine!
Primul mare examen al antrenorului Marcel Mihai Şerban are loc astăzi, în confruntarea cu liderul la zi, Rulmenul Braşov. Mult succes lui şi echipei sale!
Arhi
va "V
.L."
www.vlg.sisnet.ro
Viaþ
a la
faţalo
culu
i[SPECIAL
Sâmbătă - Duminică, 1 - 2 Octombrie 2005
9VIAŢA LIBERĂ
La mulţi ani, vârsta a treia!
Nu toţi vârstnicii sunt pensionari şi nu toţi pensionarii sunt vârstnici, dar există
între graniţele acestui paradox o întreagă
zonă socială, cu mult mai complexă
decât o consideră, în genere, politicienii şi
cu atât mai accesibilă şi de înţeles cu cât
studiile sociologice o abordează – vârsta
a treia – un liman, o împlinire situată de cele mai multe ori între apoteoză
şi tragism, între supremă recunoaştere
şi mizerabilă marginalizare.
Vârstnicii din lumea întreagă îşi sărbătoresc
astăzi o zi a lor şi ce nostalgic şi dătătoare
de profunde meditaţii ar fi compararea eicu cealaltă treaptă existenţială festivă
- Ziua Internaţională a Copilului. Între cele
două există o viaţă întreagă, viaţa socială de esenţă, şi dacă tot
ceea ce s-a petrecut în vârsta activă intră în patrimoniul etern,
eternă trebuie să fie şi recunoaşterea
instituţională, pe de o parte, morală, pe
de alta, a importanţei sociale a tuturor celor
care astăzi, mâine şi oricând sunt bătrânii
pe care din fericire îi avem şi nu trebuie
să-i cumpărăm de niciunde…
N-au fost deloc uşori pentru vârstnicii
români cei 15 ani de la Revoluţie. Când eşti
activ, ai şansa luptei, a competiţiei şi a
riscului. Când şansa se restrânge inexorabil în dimensiunea unui
cupon de pensie, când cei din jur te privesc
ca o persoană în plus la masa bunăstării, a
lupta nu mai înseamnă decât a aştepta, iar
“festina lente” nu prea mai este o vorbă
de aceptat pentru octogenarul trecut
şi prin războaie, şi prin revoluţii, şi mai ales prin infertile şi
nenumărate campanii electorale... De prea
multe ori a mai trecut o iarnă grea…
E o zi de sărbătoare şi vârstnicii ştiu să şi-o trăiască din plin, sunt astăzi, cu toţii, un pic
mai fericiţi decât în oricare altă zi a anului,
dar ar fi cu mult maimult fericiţi dacă noi
toţi, copii, nepoţi, strănepoţi sau pur
şi simplu cei care sunt încă departe de
a treia vârstă, am fimai aproape de ei şi
mai îngăduitori şi mai fără de prejudecăţi.
La mulţi ani, vârsta a treia!
Ion ManeaCreată în anul 1990, pe fon-dul incertitudinii generale ce plana deasupra pen-
sionarilor după evenimentele din decembrie 1989, Uniunea Judeţeană a Pensionarilor Galaţi s-a dovedit, în timp, un cadru instituţional de canalizare a tu-turor forţelor gălăţene care au militat pentru apărarea interese-lor şi drepturilor persoanelor în vârstă. Studiul evoluţiei Uniunii relevă faptul că în baza unor programe şi a unor strategii bine alese, organele de conducere au acţionat eficient pentru conso-lidarea şi dezvoltarea acestora, concomitent cu realizarea obi-ectivelor prevăzute în statut.
S-a pornit atunci, în anul 1990, cu o singură organizaţie care cuprindea pensionari din mu-nicipiul Galaţi. Treptat, Uniunea a cunoscut o dezvoltare amplă, atât din punct de vedere terito-rial, cât şi al numărului de mem-bri. Astăzi, Uniunea Judeţeană a Pensionarilor din Galaţi numără peste 17.800 de membri, cuprin-
şi în 28 de organizaţii cu statut de filiale, atât din municipiu, câtşi din teritoriu. La Galaţi, func-ţionează 138 de grupe, ceea ce permite un schimb de informa-ţii mai rapid şi mai eficient cu toţimembrii uniunii. Vizăm în pers-pectivă creşterea numărului de filiale în mediul rural, astfel încâtsă acoperim întreaga suprafaţă a judeţului cu organizaţii ale pen-sionarilor pentru a-i reprezenta şi a apăra interesele tuturor.
De-a lungul celor 15 ani, au fost numeroase intervenţiile organelor de conducere ale Uniunii la autorităţile publice şi instituţiile cu profil social şi aufost soluţionate multe probleme cu caracter general. Vom eviden-ţia doar câteva cu titlu de exem-plu: intervenţii pentru reducerea impozitului pe clădiri în mai mul-ţi ani, gratuităţi la transportul în comun şi creşterea plafoanelor până la care se acordă gratui-tăţi la transport, intervenţii la C.J.A.S. pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale, precum şi la Casa Judeţeană de Pensii pentru soluţionarea operativă a unor probleme ale pensionarilor etc.
Ne-am preocupat şi ne preo-
cupăm permanent de probleme-le sociale ale membrilor Uniunii. Efectuăm în acest sens anche-te sociale şi acordăm ajutoare materiale în limitele posibilită-ţilor de care dispune Uniunea. Anual, ne străduim să atragem noi surse băneşti care să permi-tă acordarea unui număr cât mai mare de ajutoare. Amintim aici şi „Tombola solidarităţii sociale” şi alte acţiuni proprii care să ne ajute în completarea fondurilor.
În sprijinul membrilor Uniunii şi pentru rezolvarea nevoilor curente ale membrilor, am în-fiinţat o casă de ajutor reciproccare în prezent are peste 400 de membri. Numai în anul 2004, au beneficiat de împrumuturi cudobândă accesibilă peste 350 de membri C.A.R. cu o sumă de pes-te 350.000.000 lei.
Dar acţiunile noastre nu se opresc aici. De mai mulţi ani, ne preocupă efectele excluderii so-ciale, marginalizării, însingurării şi frustrării asupra pensionarului. Comunitatea, din păcate, nu ne poate oferi soluţii pentru com-baterea sau diminuarea aces-tor fenomene. Am dori ca prin Primăria municipiului Galaţi, să
Într-o cămaşă uşor uzată, dar curată, purtând în mână veş-nica sacoşă, îl vezi îndreptân-
du-se, puţin nesigur pe picioa-rele-i reumatice, spre piaţă sau aşezându-se cuminte la nostal-gica şi interminabila coadă pen-tru a-şi plăti dările. Încruntat, îngândurat, nemulţumit, uneori justiţiar şi arţăgos, cerându-ţi parcă din priviri să-i respecţi anii mulţi şi grei în care a făcut şi el ceva pentru societate, el trece printre noi purtându-şi cu dem-nitate destinul.
Acesta este, în mare, portre-tul bătrânului, al tatălui sau bu-nicului.
Nu ştiu dacă tinereţea este sau nu o virtute, ştiu doar că unii, în prezent, şi-au manifestat
Cu ocazia zilei de 1 Octombrie, Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice,
Consiliul Judeţean al Persoanelor Vârstnice, Consiliul Uniunii Judeţene a Pensionarilor Galaţi
vă adresează cele mai sincere felicitări, urări de ani mulţi cu sănătate,
viaţă lungă lângă copii şi nepoţi.
Vârsta a treia - sărbătoare şi incertitudini
Pagină realizată de Uniunea Judeţeană a Pensionarilor Galaţi
În fiecare an, la 1 Octombrie, înîntreaga lume se sărbătoreşte Ziua Internaţională a
Persoanelor Vârstnice.Odată cu încetarea activităţii
salariale, persoanele în vârstă sunt confruntate cu nevoi care nu întotdeauna sunt corect per-cepute de către cei care conduc societatea şi în special de cei din generaţiile mai tinere.
Fenomenul este prezent în toate statele lumii, cu diferenţe care ţin de gradul de dezvoltare, de civilizaţie, de gradul de de-mocratizare şi conştiinţă.
Sunt bine cunoscute străda-niile organismelor internaţiona-le de a convinge guvernele să adopte atitudini favorabile şi să utilizeze uriaşul potenţial de care dispun vârstnicii, cei care în mer-sul istoriei apropiate şi-au lăsat amprenta pe tot ce a însemnat
valoare, îmbogăţind patrimoniul naţiunilor.
Respectul pentru valorile date în moştenire urmaşilor dar şi necesitatea eliminării exclu-derii sociale, eradicării sărăciei, garantarea unui minim vital de resurse şi menţinerea stării de sănătate în rândul vârstnicilor, au impus adoptarea de către ONU şi UE a unor Declaraţii şi Rezoluţii în favoarea acestora, cea mai importantă fiind Rezoluţia nr.45/106 din 1991 când Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a desemnat ca Zi Internaţională a Persoanelor Vârstnice data de 1 Octombrie a fiecărui an.
A fost acesta un gest de bun-simţ, o recunoaştere a valori-lor aflate în pragul senectuţii,o apreciere pentru activitatea rodnică şi aportul lor la definireaunei etape din istoria fiecărei na-
ţiuni.Se înţelege că ne aflăm într-un
moment aniversar, anul acesta împlinindu-se 14 ani de la adop-tarea acestei Rezoluţii. De atunci şi până în prezent, organizaţiile persoanelor vârstnice au de-pus eforturi stăruitoare pentru a determina factorii de decizie politică să se alinieze principiilor stabilite de organismele interna-ţionale.
În plan continental, sun-tem reprezentaţi de Federaţia Europeană a Persoanelor Vârstnice (FERPA) care, împreu-nă cu Confederaţia Europeană a Sindicatelor, a lansat demersuri şi a intervenit pentru redobân-direa unor drepturi şi realizarea unui trai mai bun pentru vârst-nici.
În România, majoritatea vârst-nicilor este cuprinsă în federaţii,
confederaţii, uniuni şi asociaţii, iar din rândul acestora FNSPR este afiliată la FERPA.
Preocuparea acestor organi-zaţii este să determine factorii decidenţi din România să adopte măsuri de protecţie socială care să diminueze starea de sărăcie de care majoritatea vârstnicilor are parte.
Sărbătoarea, care în mod fi-resc ar trebui să le aducă bucu-rie, este întâmpinată cu tristeţe. Ca şi recalculările din anii prece-denţi, „marea” recalculare a fost
un fiasco.Nu ne pierdem însă speranţa.
Vom continua să luptăm pentru drepturile noastre şi vom învin-ge. Pentru aceasta este nevoie de sănătate şi putere, pe care le dorim tuturor vârstnicilor gălă-ţeni cu prilejul acestei mari săr-bători.
Costică Chihaia, preşedintele
Uniunii Judeţeane a Pensionarilor Galaţi
Femeia pensionară în comunitatea gălăţeană
La români, persoane-lor cu vârstă înaintată li se spune „bătrâni”. Aceştia sunt oamenii care şi-au fă-cut datoria timp de decenii, fiecare la locul de muncă. Din păcate, pe mulţi din-tre oamenii aceştia plini de energie şi vigoare cândva îi întâlnim astăzi mergând apatici pe stradă, gârbovi-ţi, sprijinindu-se în baston, nevoiaşi, prăbuşiţi fizic şi psihic. Tocmai pentru a în-tâlni cât mai puţini astfel de oameni au fost create organizaţiile pensionarilor, care s-au zbătut şi se zbat în continuare pentru a asigura un trai decent pensionarilor şi drepturi legitime de care au fost şi sunt frustraţi. În ca-drul U.J.P. Galaţi a luat fiinţă Comisia de femei, formată din 11 membre, care ne mo-bilizăm la acţiunile înscrise în programul U.J.P. Galaţi. Comisia a reuşit şi a realizat în acest an mai multe acţiuni de strângere a alimentelor, îmbrăcăminte, pentru sini-straţii inundaţiilor din judeţ, s-a preocupat de sărbători-rea membrilor activi la ani-versarea zilei de naştere, s-au realizat vizite la domicili-ul persoanelor cu probleme de sănătate, de singurătate, de izolare. Sărbătorim şi or-ganizăm zile ca 8 Martie, 1 Octombrie etc.. Am mers în grup organizat la Muzeul de Artă Vizuală, ne-am întâlnit cu medici de specialitate pe diferite teme, am participat la spectacole, vizitarea unor mănăstiri, parcuri. La întoc-mirea programului de acţiu-ni, Comisia de femei a pornit de la rolul pe care femeia îl are în formarea şi consolida-rea solidarităţii între gene-raţii, a relaţiilor interumane. Dorinţa noastră, a femeilor, a membrelor U.J.P. este ca, prin acţiunile noastre, să nu fim consideraţi o povară, ca nişte cerşetori pentru că nu suntem nici una, nici alta. Suntem pensionari demni, iar dorinţele noastre sunt îndreptăţite. Aş vrea doar să vă amintesc că un popor cu bătrâni nefericiţi şi săraci este unul cu tineri deprima-ţi.
Lucreţia Iliescu,preşedinta Comisiei de
Femei a Uniunii Judeţene a Pensionarilor Galaţi
1 Octombrie - Ziua Internaţională
a Persoanelor Vârstnice
Portret al pensionarului la sărbătoareresentimentele faţă de vârstnici şi, chiar dacă nu o spun, gândesc cam aşa: ce mai vrea şi ăsta? Nu vrea nimic, dragii mei, nu mai vrea nimic... Doar dreptul la un elementar trai decent. Atât vrea...
Antipatia faţă de pensionari este evidentă nu numai prin ve-hicularea ideii că abuzează de munca celorlalţi, ci şi prin aceea că-i încurcăm prin simpla noastră prezenţă. Se încearcă, mai nou, a se pune bir pe asigurarea de să-nătate, plătită o dată de-a lungul zecilor de ani de activitate. Se încearcă să se diminueze lista de medicamente compensate şi li se impută că vinovaţi sunt tot ei, pentru că au suportat anii grei ai comunismului şi că nu s-au revoltat la timp. Şi pentru cei 15 ani scurşi de la Revoluţie tot ei sunt vinovaţi. Aici părerile sunt împărţite. Poate au şi ei vina de a fi prea uşor de manipulat, căcitoleranţa şi consecvenţa le-au
adus bătrânilor numai necazuri.Toleranţa şi supuşenia le-au
fost imprimate de alţii, cu in-fluenţă asupra lor. Părinţii acasă,dascălii la şcoală, superiorii la serviciu. Ani în şir s-au învăţat să-i înţeleagă pe cei din jur, să-i creadă pe cei de la putere, să fieîngăduitori, poate prea îngădui-tori...
Au fost fricoşi, aşa este; o frică ce le-a fost inoculată în sânge, într-o ţară unde puterea era de-ţinută de o mână de oameni cu drept de decizie asupra lor, drep-tul de a-i judeca şi de a-i con-damna, de multe ori, fără vină.
Întrebarea este dacă se mai poate schimba mentalitatea. Cred că da, se poate. Oamenii sunt din ce în ce mai informaţi, începe să se manifeste diversi-tatea opiniilor, nu mai pot fi ma-nipulaţi atât de uşor. Muncesc, dar şi gândesc. Sintagma „noi muncim şi nu gândim”, care ne-a făcut de ruşine înconjurând pla-
neta, nu-şi mai are concreteţea astăzi.
Tinerii ar putea să-şi rupă din timpul lor destinat afacerilor sau vizitelor în discoteci pentru a comunica, a argumenta şi a-şi convinge bunicii în probleme actuale, sănătoase, fără a-i sfidaşi a-i trata cu indiferenţă, ingrati-tudine sau cinism.
Indiferenţa ucide, iar ingrati-tudinea este cel mai mare defect al omenirii. Suntem încă utili, o mare parte dintre noi dorim să fim utili. Nu suntem folosiţi aşacum ar trebui, nu suntem res-pectaţi cum se cuvine.
Ar fi inutil să-ncerc să comparrespectul şi dragostea cu care sunt înconjuraţi bătrânii în ţă-rile civilizate cu marginalizarea evidentă de la noi. Îmi stăruie în minte întrebările: de ce nu se poate şi la noi aşa ceva? Au oare vreo vină aceşti vârstnici pentru marginalizarea lor, pentru traiul sub orice limită al majorităţii?
Principala cauză a tuturor re-lelor cred că trebuie căutată în altă parte, în legile şi legiuitorii ţării, la cei pe care i-am învestit să gestioneze problemele socie-tăţii.
Recalcularea pensiilor, în loc să atenueze discriminarea între pensii, a condus la accentuarea ei. Aceasta a creat starea de ri-valitate şi aşa caracteristică ro-mânului care doreşte moartea „caprei vecinului”. Cât despre in-dexare....
Nu vreau să devin melanco-lică, dar suntem trişti când pier-dem o rudă sau un prieten. Avem mari remuşcări că nu l-am ascul-tat sau că nu l-am ajutat cât tre-buia. De ce nu învăţăm să ne aju-tăm semenii cât timp sunt încă în viaţă, pentru a evita regretele ulterioare? Grea întrebare!
Marta Toma,preşedinta organizaţiei de
cartier a Uniunii Judeţene a Pensionarilor Galaţi
Uniunea Judeţeană a Pensionarilor Galaţi
15 ani de activitateobţinem o locaţie. Intenţionăm să realizăm un club al pensiona-rilor şi să diversificăm activita-tea pe această linie, continuând totodată să realizăm acţiunile tradiţionale, cum ar fi: excursiipentru vizitarea unor obiective turistice, omagieri ale unor săr-bători, seri cultural-distractive, concursuri etc.
Încă din anul 1990, Uniunea noastră este afiliată la F.N.S.P.R. Întoată această perioadă, am fost solidari şi am sprijinit Federaţia
în demersurile sale pentru rezol-varea problemelor generale ale pensionarilor.
Acum, la ceas de sărbătoare, urăm conducerii Federaţiei mul-tă sănătate şi putere de muncă pentru a apăra cu succes drep-turile şi interesele pensionarilor din România. La mulţi ani!
Prof. Gabriela Chiru,prim-vicepreşedintele
Uniunii Judeţene a Pensionarilor Galaţi
La o aniversare...
În vizită la mănăstiri
Organizaţia Judeţeană Galaţi a Partidului Democrat adresează pensionarilor şi tuturor persoanelor de vârsta a treia sincere felicitări şi cele mai bune urări de sănătate, cu
ocazia zilei de 1 Octombrie – Ziua Internaţională a Persoanelor în Vârstă.
La mulţi ani!
Arhi
va "V
.L."
Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.vlg.sisnet.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875
[PUBLICITATESâmbătă - Duminică, 1 - 2 Octombrie 2005
10VIAŢA LIBERĂ
Anun�� concurs pentru ocuparea pozi�iei de
Economist
Cerin�e:Studii superioare finalizate;
Cuno�tin�e de operare calculator (Office, Internet; Capacitate de comunicare �i rela�ii publice;
Capacitate de analiz� �i sintez�;Abilit��i de lucru în echip�;
Minim 3 ani experien�� în domeniu;Disponibilitate pentru un program flexibil.
Dac� sunte�i interesa�i v� rug�m s� trimite�i CV-ul, o scrisoare de inten�ie �i o fotografie, în aten�ia Directorului General, la adresa
Str. Saturn nr. 32 Gala�i sau la fax: 0236 – 46.46.56, e-mail: [email protected]
GRUPUL DE FIRME W.B.C.selecţionează personal (bărbaţi) pentru funcţia de AGENT PAZĂ în condiţiile Legii nr. 333/2003. Facilităţi la angajare:
- fişa medicală - gratuită;
- curs de formare profesională „agent pază şi ordine” -gra-tuit.
Se oferă salariu motivant.
Relaţii suplimentare: luni - vineri, între orele 8,00-12,00 şi 13,00-18,00, la telefon 322200 sau la sediul din str. Mihai Bravu nr. 44.
Galaţi, 1.10.2005
Centrul de Calificare şi Recalificare Profesională
Social Trade Galaţi
PROIECT: ‘’SERVICII DE CALIFICARE / RECALIFICARE PENTRU MEDIUL RURAL ÎN MESERII SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR DIN AGRICULTURĂ ŞI CONEXE
ACESTORA’’
Prin prezenta vă informăm că Centrul de Calificare şi Recalificare Profesională Social Trade, în colaborare cu Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare a Muncii Galaţi, anunţă demararea proiectului “SERVICII DE CALIFICARE / RECALIFICARE PENTRU MEDIUL RURAL ÎN MESERII SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR DIN AGRICULTURĂ ŞI CONEXE ACESTORA”, în cadrul programului cofinanţat de Banca Mondială - compo-nenta “Program de redis tribuire a forţei de muncă”.
Obiectivul specific este calificarea în meseriile: “Lucrător în creşterea animalelor”, “Lucrător în cultura plantelor”, în localităţile Târgu Bujor, Măstăcani, Vârlezi şi Bălăbăneşti, ju-deţul Galaţi.
Relaţii şi înscrieri se pot obţine la sediile primăriilor din lo-calităţile Târgu Bujor, Măstăcani, Vârlezi şi Bălăbăneşti sau la sediul firmei din Galaţi, bdul Milcov, nr. 15, tel.: 0236/419608, 0236/498454.
Comunicat de presă Angajeaz� prin concurs:
STILIST(�)Cerin�e:
Absolvent studii medii Cursuri de SPECIALITATE EXPERIEN�� în domeniu
Disponibilitate pentru program flexibil Capacitate de comunicare
Daca sunte�i interesa�i, v� rug�m s� trimite�i CV-ul �i o fotografie, în aten�iaDirectorului General, la adresa Str. Saturn nr. 32, Gala�i sau la fax: 0236 – 46.46.56,
1. Dispus la deplasări şi lucru în condiţii de şantier;
2. Fără antecedente penale sau pe linie de disciplina muncii.
Înscrierile se vor face în baza unui dosar care va cuprinde un Curriculum Vitae.
Dosarele se vor depune la sediul firmei din str. Brăilei c/c Constructorilor până la data de 5.10.2005. Relaţii suplimentare la numerele de telefon: 462695, 318781.
- Buldozer - S 1500;
- Excavator;
- Încărcător frontal (permis auto);
- Buldoexcavator (permis auto).SC TREFO SA
angajează urgent în următoarele condiţii personal pentru meseriile:
* maşinist maşini speciale pentru presare cuie[ Calificare în meseria de maşinist maşini speciale sau
profil mecanic[ Experienţa în domeniu constituie un avantaj
* maşinist maşini ambalat - sector cuie[ Studii minime - şcoala profesională[ Experienţa în domeniu constituie avantaj
* primitor-distribuitor[ Minim studii medii[ Cunoştinţe operare PC[ Fără cazier[ Experienţă minim 3 ani în gestionarea materialelor[ Carnet de conducere categoria B constituie un avan-
taj* secretară
[ Studii superioare[ Cunoştinţe operare PC[ Obligatorie cunoaşterea limbilor italiană şi engleză[ Experienţa în domeniu constituie un avantaj
Persoanele interesate se vor prezenta urgent la sediul socie-tăţii pentru selecţie cu carnetul de muncă, actul de calificare şi CV. Selecţie pe data de 3.10.2005, ora 12,00 la sediul socie-tăţii, Galaţi, bdul G. Coşbuc nr. 21. Telefon 472301, int. 313.Oferte de
ServiciuAngajăm vânzători stradali - pre-să. Comision atractiv. Relaţii tel. 460395, str. Tecuci nr. 3, bl. V3, tronson 2 (sector Difuzare).###
ŞCOALA DE ŞOFERI PROFESIONIŞTI „FRĂŢIA ANDRONACHE” (Micro 20, bl. A1, parter) şcolarizează cursanţi pentru toate categoriile, la preţuri începând cu 170 lei. EXAMINARE PSIHOLOGICĂ şoferi şi pentru protecţia muncii în laborator pro-priu. MARI REDUCERI!!! Relaţii la tel. 462649, 0721734761. (09/05/BC/417)
###Angajez vânzătoare cu experienţă magazin alimentar, în spate la Parma, salariu motivant. Telefon 0744614980. (9704488)Welond angajează coafeză şi ma-nichiuristă. Telefon 0724230671. (9704567)Angajăm lăcătuş constructor naval, polizator, sudor autogen. Salarizare atractivă. Tel. 0788645579, 0745326216. (09/08/cs/47)Angajăm şoferi cu atestat taxi. Relaţii la sediul firmei Corzah, în apropiere Metro. (9704950)Angajăm cusătoare experienţă mi-nim 2 ani pe maşină cusut industrială, salariul 4.000.000. Str. Grădina Veche 15. (9704569)Angajăm farmacişti cu timp parţi-al de lucru. 0743015354. (9707704)Angajăm asistente de farmacie promoţia 2004-2005. 0743015354. (9707704)Societate comercială angajăm două vânzătoare cu experienţă magazin alimentar, pescărie. Tel. 0723610950. (003613)SC STYLE CONSTRUCT angajează muncitori cu experienţă pentru tâm-plărie PVC. Salariu 200 E, accept şi ne-calificaţi, salariu minim pe economie. 0745975496. (005320)Angajez vânzătoare sifonărie. 0740022929. (004197)
Vidobet Grup distribuţie Galaţi Brăila angajează reprezentant vân-zări. CV la fax 826600 până la data de 3.10.2005. (9707665)Angajez frizeriţă-coafeză cu expe-rienţă. Tel. 326132. (003900)Locul ideal de muncă, vânzători că-suţe cărţi. 0740118384, 0722616552. (005481)Angajăm personal showroom tâm-plărie PVC şi aluminiu. Cerinţe: studii tehnice, cunoştinţe operare PC, expe-rienţă şi seriozitate. Înscrieri interviu la tel. 826764. (09/05/IV/ 87)Club Krypton angajează bucătari şi pizari. Interviul astăzi la ora 11,00. (9707643)Angajez operatoare video-chat. Salariu motivant. Tel. 0746563870. (005557)Angajez operatoare video chat, condiţii excelente, salariu atrac-tiv, program flexibil. 0746171325. (9707682)SC Autoparma - dealer Fiat anga-jează inginer mecanic auto. Rel. la tel. 465101. (09/05/MR/15)Service auto angajează mecanic, tinichigiu, vopsitor auto. Telefon 0744518578. (004028)Angajăm inginer chimie industrială. 0745544020. (9707658)Angajăm: coafeză, frizer, manichiu-ristă, cosmeticiană. Telefon 494677. (005625)SC Albo angajează pentru noua fabrică de preparate din carne ur-mătoarele categorii de personal: cuterişti, tranşatori, afumătorişti, le-gători mezeluri şi absolvenţi de licee şi şcoli profesionale din industria ali-mentară pentru calificare la locul de muncă. Interviul va avea loc zilnic la sediul fabricii din str. Traian nr. 437, iar CV-urile se pot trimite la fax 406150. (09/05/BC/454)Angajăm şofer profesionist. 464838. (9707578)SC angajează şoferi taxi cu atestat (avantaj) şi fără. Rog seriozitate maxi-mă. Tel. 0740957845, între 9,00-14,00. (9707578)SC Zone Gaz angajează şofer atestat ADR pentru distribuţie butelii GPL uz casnic pe raza jude-ţului Galaţi. Telefon 464008, fax 496346. (9707579)
Angajăm operatoare sală jocuri electronice. 0740673724. (9704956)Salon de înfrumuseţare angajea-ză manichiuristă. Tel. 0722859978 sau 417969. (005846)SC angajează personal cu/fără expe-rienţă în domeniul tâmplăriei din alu-miniu şi PVC. Tel. 323672, 0746157573. (9704975)Angajăm calificaţi, necalificaţi, zi-dari, faianţari, rigipsari. 0726835985. (970503)SC SERVICII CONSTRUCŢII MARITIME SA CONSTANŢA ANGAJEAZĂ ÎN CONDIŢIILE LEGII CĂPITANI MARITIMI PORTUARI SAU OFIŢERI PUNTE MARITIMI PORTUARI, OFIŢERI MECANICI MARITIMI PORTUARI SAU ŞEFI MECANICI MARITIMI PORTUARI CU STUDII MEDII SAU SUPERIOARE PENTRU LUCRU ÎN STRĂINĂTATE. INFORMAŢII LA SEDIUL SOCIETĂŢII DIN CONSTANŢA, STR. AVRAM IANCU NR. 42 ŞI LA TEL. NR. 0241692980 INT. 106. (09/05/EXT.132)###
IntelSoft - membru al Parcului de Tehnologie a Informaţiei angajea-ză: 1 analist-programator. Cerinţe: experienţă C++, VB, .Net, SQL; cel puţin o certificare Microsoft - MCAD, MCSD; 2. programator-sta-giar. Cerinţe: cunoştinţe C++, VB, .Net, SQL, email:[email protected] (subiect: AP sau PS). (09/05/CS/58)
Salon de înfrumuseţare angajea-ză coafeză. Telefon 0747777609. (004258)Restaurant Hotel Turist angajează ospătar(iţă), calificat(ă). Relaţii la tel. 0744512651. (09/05/CI/62)Angajez asistentă medicală. 0745969769. (005867)Angajăm lucrători panificaţie. 310085. (9704981)Centrul de Calificare şi Recalificare Profesională Social Trade selectează, în vederea angajării/colaborării per-sonal calificat în meseriile frizer, coa-for, manichiurist. Relaţii la tel. 419608, 498454 şi 0745080650. (09/05/MR/22)Angajez vânzătoare pentru magazin alimentar. Telefon 469978. (05903)Club Mon Caprice angajează bar-mani(iţe). Relaţii la numerele 313420, 0746114956. (004310)
Recrutăm urgent fitteri electricieni bord, personal navigant maritim. Tel. 478722, 0742750884. (9704986)Salon Afrodita angajează frizer cu experienţă. Primeşte pentru uceni-cie cu posibilităţi de angajare pentru frizeri şi coafeze. Tel. 0744513380, 491140. (9707683)Oferim serviciu Spania îngrijire bă-trâni. Telefon 0723418493. (004267)SC Pangram SA, producător paste făinoase Monte Banato, angajează agent vânzări. Minim studii medii, ex-perienţă în vânzări 1 an, permis con-ducere. CV se trimit pe fax nr. 320899 sau e-mail [email protected] până pe data de 2.10.2005. (9705020)Angajez vulcanizator. 0745450176. (004313)Service auto angajează mecanici auto şi inginer service. Telefon 306149. (9705019)Angajăm şamponeză cu experienţă. Telefon 466347. (004326)SC confecţii textile angajează ur-gent personal calificat în maşini de cusut industriale. Rel la tel. 497667. (9705051)Societate angajează urgent instala-tori, contract atractiv. Tel. 0746259650 sau 480890, seara. (9705023)Angajez şofer maxi-taxi. Telefon 0743921011. (004343)Comoana Distribuţie angajează agenţi vânzări Vansell pentru di-viziile petfood şi panificaţie. CV se trimit la fax 472141 sau e-mail [email protected]. (9704999)Angajez croitorese şi designer ves-timentar (min. 600 RON). Tel. 415647, 0744281993, 0788721877. (005943)
Şantierul Naval Giurgiu anga-jează ingineri proiectanţi, 450 E net/lună; ingineri construcţii na-vale 400 E net/lună; subingineri corp 350 E net/lună. Se asigură cazare în cămin propriu, moder-nizat 2005. Angajează în regim de urgenţă constructori navali, sudori electric, cunoscători în do-meniul gaz protector. Se asigură cazare în cămin propriu, salari-zare 540 RON şi tichete de masă. Relaţii la 0246214109, 0246211707, 0246211799. (9705026)Angajez paznic fermă zootehni-că. Tel. 0745609138, 0788494180. (004348)Angajez îngrijitori vaci lapte, ofer cazare şi masă, rog seriozitate. Tel. 0745609138, 0788494180. (004348)SC Ecotech auto angajează tinichigii auto. Tel. 0744517768 sau 0745300198. (9705030)Angajez vânzătoare în confec-ţii, cu experienţă. Tel. 0723442006, 0721108502. (004357)Vrei produse cosmetice mai ief-tine? Vrei să devii reprezentant Avon? Tel. 441988, 0742005068. (9705057)Firmă de distribuţie angajează delegat manipulant. Relaţii la tel. 0745239106. (9705056)Firmă de distribuţie angajează şoferi C+E cu atestat. Relaţii la tel. 0745516403. (9705056)Caut sobar teracote gaz metan. 324741. (005899)
Bingo Europa angajează ospătăriţă. Selecţia astăzi, ora 12,00, la sediul fir-mei. (09/05/BC/428)
Club Alice organizează cursuri de masaj şi reflexoterapie recunos-cute de MMSSF şi MEdC. Telefon 437177. (9705031)
SC angajează barmaniţă califi-cată, salariu motivant. Telefon 0744566992. (9705062)
SC angajează muncitori necalifi-caţi polizatori, izolatori, vopsitori, tâmplari pentru industria navală. Tel. 0723354943, 473831. (9705063)SC angajează manipulanţi pt. depo-zit băuturi şi răcoritoare. Rel. Traian 249. (004382)Atlas American Froup Cluj oferă locuri de muncă Italia, contract 3 ani pentru asistente şi infirmiere, sala-riu 1350 E/lună, cazare asigurată. Tel. 0744825749, 0264434032. (004385)Angajez barmaniţă terasa Crîng, vizavi Piaţa Micro 20. 0743466019. (005776)Domeniu videochat. Cunoscătoare lb. engleză, posibilităţi mari de câştig, seriozitate. CV: [email protected]. Telefon 0724818671. (003180)Angajăm farmacişti promoţia 2004-2005, oferim salariu motivant. Relaţii la tel. 0722593017. (004217)Angajăm vânzătoare magazin mixt cu 1 şi 1/2 normă, SC Frăsinel, str. Brăilei st. autobuz Ţiglina. (9705039)Spălătorie auto str. Tecuci 146 an-gajează personal pentru calificare. (9705065)Angajez cu carte de muncă vân-zătoare chioşc program non stop Mazepa. Tel. 319547, 0744548970. (005993)Angajez vânzătoare magazin ali-mentar. Telefon 311473. (004404)Angajez patiser; cofetar, cocător cu experienţă. Telefon 317992. (9705042)Angajăm muncitori necalificaţi, dorim seriozitate. Tel. 0722851618, 0722570051, 444569. (004423)Angajăm absolvent pentru frămân-tat şi învăţat copt covrigi. 417523. (9705043)SC Asil SRL (Fabrica de şerveţele şi hârtie igienică) cu sediul DN 26 km8 Galaţi-Tg. Bujor, fosta Avicola B3, angajează gestionari cu expe-rienţă în domeniu. Interviul are loc pe 4.10.2005, la sediul societăţii. Relaţii la tel. 470890. Persoana de contact dir. adj. Bogatu Iulian. (9705067)SC Izolatin angajează conducător auto cu categoriile B,C. Relaţii vizavi Lic. 9), pe Viaduct. (9705068)Angajez vânzătoare magazin ali-mentar. Salarizare atractivă. Telefon 0743086904. (004449)Angajăm muncitori necalificaţi. Tel. 0740553317. (09/05/CS/64)
SC Daneţiel angajează cunoscăto-ri lb. engleză şi franceză (fluent scris vorbit). Tel. 0742203787. CV la cv&-parklife-crm.com, www.parklife-crm.com. (9705047)SC ACJ Globe Tour angajează şoferi taxi. Telefon 324857. (9705048)Angajez vânzătoare magazin ali-mentar orele 8,00-12,00. 412267, 0723338208. (004442)Societate de distribuţie angajea-ză operator PC, cunoscător gestiu-ne Light 2000. Telefon 0723676777. (9705073)Angajez ajutor de bucătar şi ospătar. Telefon 321102. (006016)SC Sowiens SRL angajează zidari calificaţi. Relaţii la tel. 436370 sau la sediul firmei din bdul George Coşbuc nr. 408, Galaţi. (9705072)
SC Criomec SA Galaţi angajează: in-giner proiectant instalaţii termoener-getice şi ventilaţie, inginer specializat în execuţie instalaţii de tubulatură în domeniul naval. CV-urile se pot trimi-te la numărul de fax 463059 pe email la adresa: [email protected] sau se pot depune la sediul firmei din str. Drumul de Centură nr. 63. (9705101)Restaurant-bar angajează bar-maniţe-ospătăriţe. Relaţii la tel. 0744526415. (004467)Angajăm şofer atestat ADR. Telefon 0744526371. (9705050)Agenţie producţie publicitară anga-jează operator Corel Draw şi Adobe Photoshop. Tel. 322032, 0740990981. (004471)SC anagajează lucrător comercial vânzări. Relaţii la tel. 472224, între orele 10,00-19,00 şi tel. 0744663046. (9705080)Pizzerie centrală angajează pizzar cu experienţă. 492229. (006046)Societate distribuţie angajează gestionar. Relaţii tel. 0740118302. (9705105)Angajăm zidar, zugrav, faianţar, rigipsar, instalator. 0744200526. (006063)Staţie Peco angajează distribuitor carburant studii medii, gestionară magazin studii medii. Experienţă, cu-noştinţe de contabilitate primară, şo-fer profesionist cu ADR şi atestat mar-fă; instructor fitness. Telefon 470342, 498414. (9705107)Decovil angajează electrician au-torizat gradul I (A şi B) şi electrician autorizat gradul II (A şi B) cu expe-rienţă. Se oferă salariu motivant. Relaţii la telefon şi fax 0236490000. (09/05/BC/432) Îngrijitoare pentru doamnă vârstni-că în Vrancea. 460264. (004358)Firmă producţie şi distribuţie anga-jează urgent agenţi comerciali, super-vizor teren, permis auto cat. B şi mani-pulanţi depozit. Telefon 0723608589. (004537)Societate angajează coafeză. Tel. 312539, 0723916215. (006078)
Societate angajează frizer-coafor, experienţă. Tel. 0744517613, 412696. (006079)Societate angajează zidari, zugra-vi, muncitori necalificaţi. Tel. 416122, 0724703503. (9705115)Angajez vânzătoare cofetărie şi os-pătar. 473027, 0723029152. (004555)SC angajează instalatori şi sud-ori autogen. Telefon 495622. (9705090)Pizzeria Italia, complex Francezi, angajează barmaniţă. 0742217235. (004546)SC Hidrotehnica SA, sucursala Utrans Barboşi angajează conducători auto pentru autobasculante de 16 to. Relaţii la sediul sucursalei din Barboşi sau la tel. 472409, 472410. (9705095)Angajez persoană pentru activita-te la curte (eventual şi pază). Telefon 471109, între 9,00-12,00. (004570)Angajez şofer catg. B. Relaţii tel. 416964. (9705159)###
SC angajează distribuitor apă mi-nerală, obligatoriu permis cat. B. Telefon 401477. (09/05/ext.196)
###WEISS PVC angajează personal pen-tru contabilitate primară. Relaţii pe str. I.L.Caragiale nr. 19 sau telefon 306116. (01/05/CI/66)
Angajez manipulant depozit mate-riale construcţii. Telefon 0743028733. (006162)Societate comercială angajează primitor-distribuitor marfă în condi-ţii avantajoase. Cerinţe: studii medii. CV-urile se vor trimite prin fax la nr. 406207 până la data de 5.10.2005. (9705127)Societate distribuţie angajează per-sonal cu experienţă în funcţia de ope-rator facturare (contabil). Tel. 406088, 0788330963. (9705153)SC angajează constructori navali şi sudori CO2 cu experienţă pentru punct de lucru Giurgiu. Se asigu-ră transport şi cazare. Tel. 448551, 0744606586. (9705152)
Arhi
va "V
.L."
[IMOBILIARESâmbătă - Duminică, 1 - 2 Octombrie 2005
11VIAŢA LIBERĂ
Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.vlg.sisnet.ro
VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875
SPAŢIU EXCEPŢIONAL, CENTRAL, 900 MPTELEFON 460620, ÎNTRE ORELE 9,00-16,00
DE ÎNCHIRI
AT
900 MP, TREI INTRĂRI, SCARĂ CENTRALĂ, ÎNCĂLZIRE PROPRIETELEFON 460620, ÎNTRE ORELE 9,00-16,00
OFERT
Ă SPE
CIALĂ
VânzãriSpaþii comerciale
CumpãrãriTerenuri
VânzãriTerenuri
VânzãriCase
SchimburiImobiliare
Închirieri - CereriApartamente
Închirieri - OferteApartamente
VânzãriGarsoniere
Vânzãri1 cameră
Vânzãri2 camere
Vânzãri3 camere
Cumpărări2 camere
Cumpărări3 camere
Închirieri - CereriSpaţii comerciale
Închirieri - OferteSpaţii comerciale
Vând urgent garsonieră Ţiglina 1, et. 5/10. Telefon 0741089313. (003988)Vând garsonieră cu grup sani-tar, îmbunătăţiri, Micro 40, 330 mil. 0740244099. (004228)Vând cameră cămin 10 mp, zona Gară, 180 mil. negociabil. 0740029115. (005859)Garsonieră Micro 40, bl. Mehid 1, parter, reamenajată, instalaţii noi. Tel. 0740006638, 0788063064. (004420)Vând garsonieră Ţiglina 1, I2, preţ negociabil 600 mil. Telefon 450610. (006001)Pf vând garsonieră Ţiglina 2, et. 2, preţ negociabil. Telefon 0727857502. (004425)Vând garsonieră Micro 40, multiple îmbunătăţiri, 350 mil. fix. 0745894267,0744390280. (004485)Garsonieră Ţiglina 1, A3, ap. 2. 0740491844, 330729. (004026)
Schimb apartament 2 camere, et. 1, Micro 14 pentru apartament 3 camere, et. 1-3, Micro 14, I.C.Frimu, Siderurgiştilor Vest, ofer diferenţă. Telefon 0745392317. (005665)3 pentru 2 şi diferenţă Micro 21. 0740867849. (005768)Schimb apartament 3 camere-casă, conf. 1, Bucureşti pentru Galaţi, casă singur curte. Telefon 0213203646. (004488)Schimb apartament 3 camere cu 2 camere + diferenţă. Tel. 410952, 0741237520. (06050)Schimb casă locuibilă, suprafaţa construită 130 mp şi 24000 mp teren intravilan în com. Oancea, cu apar-tament 3-4 camere în Galaţi. Preiau datoriile la întreţinere. Relaţii la tel. 0744197272. (004547)
Schimb apartament o cameră, 40 mp, 2 balcoane Mazepa I, bloc Dafin cu apartament 3 camereMazepa I sau II. Ofer diferen-ţă. Tel. 326035 (după ora 17,00), 0744564701, 0766230876.
Ag. Aris închiriază apartamente (ne)mobilate, comision zero proprie-tar. Tel. 438994, 0788502823. (09/05/BC/469)Închiriez ap. 1-2 camere mobilate, ofer 2.500.000. Telefon 0720146546. (09/05/IV/86)Familie căutăm gazdă la casă. Telefon 0741439827. (004518)Studentă an II caut o fată cu care să închiriez o garsonieră sau un ap. 1 cameră, urgent. Telefon 0744667601. (006071)
Închiriez garaj Mazepa I, even-tual cu posibilitate de cumpărare. 0740665003, 492606. (006135)
Închiriez spaţiu depozit 15 mp, even-tual autorizat. 0741053500. (004133)Închiriez garaj Micro 17, 18, 19. Telefon 0723153153. (004279)Caut urgent garaj zona Port, Palatul Navigaţiei. Telefon 0745205906. (004373)
Închiriez apartament 2 camere, nemobilat, recent zugrăvit-con-torizat, I.C. Frimu, O-uri. Telefon 0726308702. (004509)Agenţia Aris închiriază aparta-mente (ne)mobilate. Tel. 438994, 0788502823. (09/05/BC/420)Închiriez apartament 3 camere. 0742640151. (005686)Închiriez apartament 3 camere, zonă centrală, et. 4, complet utilat, 250 E/lună. Tel. 0745776408. (005778)Ofer cameră bloc unei studente ne-fumătoare, ordonate, liniştite. Telefon 437162. (005832)Închiriez apartament 2 camere Mazepa 2, curat, mobilat, utilat, 150 E. Tel. 0742201394, 316059. (005898)Apartament o cameră lux regim scurt/hotelier. 0744793223. (004332)Închiriez cameră la 2 studente (ele-ve). 0747770115 (00434)Primesc în gazdă o fată sau o salaria-tă fără vicii. Telefon 469349. (004400)Închiriez apartament 2 camere ne-mobilat. Telefon 440753. (005989)Închiriez apartament 2 camere. Tel. 451473, 0742984379. (004383)Primesc studentă în gazdă. 498249. (004414)Cameră casă central, băieţi, studen-ţi. 431244, 0745388798. (004453)Oferim cazare pentru studenţi salariaţi. 0745591509, 0740253090. (006031)Primesc în gazdă elevă sau studen-tă. Telefon 0723133346. (004469)Închiriez apartament 2 cam. dec. et. 1, Micro 19, aproape de troleu, semi-mobilat, prefer 2 fete sau tineri căsă-toriţi. Ap. este curat, preţ 3 mil. fără plată căldură. Telefon 0766530331. (004470)Închiriez 1 cameră 2 studente. Telefon 0746523071. (004479)Închiriez vilă nemobilată poziţie centrală. Rog seriozitate. 0722220031. (004476)Pf închiriez apartamente 2 camere dec. Micro 17 şi 20, preferabil studenţi. Tel. 469743, 0747770228. (004494)Garsonieră la curte, intrare separată, gaze, baie. 0744255131. (004487)Studentă caut 2 colege, studente, liceene pentru apartament 3 camere, nemobilat. Condiţii bune, avantajos. Rel. 0743463972. (006062)Primesc fete în gazdă. Telefon 455780. (006002)Închiriez garsonieră Ţiglina 1. 438837. (005976)Închiriez cameră mobilată Micro 19. Telefon 0746584253. (003990)Închiriez apartament 2 came-re, mobilat, zona Micro 20. Telefon 0745375288. (006072)Primesc în gazdă o fată, cameră mobilată, cartier Mazepa 2. 463496, 463831. (006075)Primesc în gazdă o elevă/studentă cartier Dunărea. Telefon 0746265542. (004522)Închiriez urgent convenabil o came-ră mobilată. Telefon 491015. (004523)Închiriez garaj în faţa bl. A16, str. Gării. Tel. 0740991224, 493645. (006118)Închiriez apartament o cameră, mo-bilat, central. Telefon 431471. (006121)2 camere Port, bl. Olt II, et. 1, elegant. 0742639187. (004582)Închiriez garsonieră bl. A5, et. 2, str. Brăilei, numai pentru firme. Telefon0746142631. (004580)Închiriez garsonieră 16 mp, Micro 40, lângă Mariano. Tel. 0745795641, 347665. (004581)Închiriez apartament 2 camere Ţiglina 2, 2 eleve/studenţi. Telefon 497567. (004599)Apartament lux, 3 camere, termo-pan, parchet, centrală termică, et. 1, garaj, lângă Teatrul Dramatic. 416917. Închiriez apartament 2 camere Micro 20. Telefon 827795. (004620)
Casă de închiriat în Galaţi, 3+1 ca-mere, încălzire centrală, baie, cur-te 350 mp, vizitabilă joi 6.10.2005, între orele 12.00-16.00. Tel. 0723567870. (004331)
Închiriez în condiţii avantajoase spa-ţii pentru depozitare sau producţie în spatele Metro, curtea din dreapta, preţ 4 ron/mp lunar. Tel. 0741027648, 334138. (09/05CS61)Închiriez spaţiu comercial 154 mp Galaţi. 0745184805, 0745575261. (004015)Ofer spaţiu cabinet stomatologic, laborator RX, laborator tehnică denta-ră. Tel. 437162. (005833)Spaţiu stradal Centru, 26 mp. 0740089594. (004221)
Spaţiu central 40 mp, grup sa-nitar, închiriere pe termen lung. 0724340007. (004361)
Închiriez spaţiu S=250 mp zona I.C. Frimu. 0744627817. (004551)
Vând 9000 mp cu deschidere la DN 26. Telefon 0742630686. (8493036)Vând teren irigabil Agrogal 2,25 ha, variante. Telefon 0740520830. (005600)Vând 1280 mp proprietate, com. Şendreni, la şosea. Tel. 0745951520. (004110)Vând teren cu deschidere la DN26 (zona Metro), 15 E/mp. Tel. 0722228352. (09/05CS08)Vând/închiriez 500 mp, Micro 16, toate utilităţile, împrejmuit. Telefon 0740806963. (005746)Teren 400 mp, str. Movilei colţ cu Revoluţiei, multiple îmbunătă-ţiri + casă locuibilă, 250 E/mp. Tel. 0723050073. (005725)Vând teren 600 mp Galaţi . 0745184805, 0745575261. (004016)Vând teren 333 mp deschidere 22 m str. Anghel Saligny, zona IREG. Tel. 0746163701. (004175)Loc casă 150 mil. Tel. 427579, 0720083771. (004191)Ofer spre închiriere 50 ha pe Brateş, în spatele vămii Galaţi-Giurgiuleşti. Tel. 0722205781. (005847)Vând teren 5000 mp deschidere DN 26, 185 m intersecţie Gârboavele spre Tuluceşti, preţ 8 E/mp. Tel. 0744907735, 344163 după ora 17,00. (005858)Vând loturi casă minim 500 mp sat Costi, preţuri negociabile. Telefon 0744582536. (004261)Teren viran 800 mp Cetăţuiei. Telefon 497806. (005238)Vând teren 3500 mp, 8 km de Sinaia (Posada), gaze, apă, 380 V, po-sibil şi parcelat. Telefon 0747089407. (004290)Vând teren 567 mp cu casă de-molabilă, deschidere 2,30 m, str. N. Alexandrescu, 40.600 E, negociabil. Tel. 433393, după ora 18.00. (005912)Vând teren, curte, vie şi 2 corpuri de casă, St=2600 mp în Oancea, preţ negociabil. Telefon 343343, după ora 19.30. (005881)Vând vatră casă centru comuna Vânători, fam. Popoiu Ion. (005923)Vând 3000 mp teren 50/60, com. Vânători, 14 E/mp. Tel. 0722396163, 0721333247. (005930)Arcaşilor 1030 mp, intersecţie cu Zimbru, utilităţi, 650 mp. Telefon 0726425080. (004344)Vând teren zona Mobexpert 400 mp, deschidere 12 m, 23.000 E, nego-ciabil. 0740350682. (005981)Vând teren casă com. Vânători, 1000 mp. Tel. 0746039325. (005363)Vând teren 10.000 mp lângă vama Giurgiuleşti. Telefon 0745548570. (9705038)Vând teren zona Arcaşilor, 40 E/mp. 0722220031. (004475)Vând teren pe centură, deschidere 12x48. Telefon 0746540394. (004472)Vând vatră casă 7 ari, com. Vânători. 423874. (006027)Vând urgent vatră casă sat M. Kogălniceanu, convenabil. Telefon 0746188579. (004458)Vând pământ arabil com. Schela jud. Galaţi. Inf. tel. 442639. (004338)Vând vatră casă 1000 mp sat Odaia Manolache, preţ 250 mil. lei. 325807, 0742589257. (005705)Vând teren intravilan zona Bazinul Nou. Telefon 0745297839. (005287)Vând teren intravilan Barboşi. Telefon 0745297839. (005286)
Vând teren intravilan Micro 17, 784 mp, poziţie excelentă, 3 deschide-ri, utilităţi, preţ 80 E/mp negocia-bil. Telefon 0742130057. (004422)
Vând ultracentral teren 225 mp cu deschidere 9 m, cu casă liberă din cărămidă, preţ 60.000 E. Tel. 411531. (004183)
Vând teren intravilan foarte avan-tajos, com. Schela, Galaţi. Tel. 0744170271, 0746198874. (004141)
Cumpăr teren arabil 1000-20.000 mp, zona Atlas, în spate-le unităţii militare. Tel. 494556, 0744667957. (9705002)
Cumpăr teren arabil în comuna Rediu. Relaţii la tel. 0745343672. (003462)
Vând spaţiu comercial 220 mp str. Siderurgiştilor, zona IREG. Tel. 0744610308. (004050)Spaţiu comercial cu vad zona Ultimul Leu, bar + terasă Le Baron, 165 mp, contract închiriere teren cu Primăria, 36.000 E. Tel. 0723050073. (005726)Cedez contract magazin 47 mp în depozit. Tel. 0741227577. (005803)Vând spaţiu comercial (magazin mixt) cu dotări şi utilităţi, 50 mp vad bun, stradal. Tel. 411746, 0720661594. (005785)Vând terasă Plaja Dunărea, uti-lată, fast-food şi bar. 0740022929. (004198)Vând magazin din zidărie lân-gă Şcoala nr. 12, I.C. Frimu. Telefon 0740668809. (004252)Vând bar, chioşc Micro 17. Telefon 0745366880. (004306)Vând/închiriez fermă Tuluceşti 13 grajduri, 8,5 ha, 400.000 E negocia-bil, cu toate utilităţile. 0744880772. (004318)Vând /închiriez spaţiu comercial 600 mp p+1+m Ţiglina 1, super amenajat. Telefon 0722205781. (005843)Vând construcţie zidărie 100 mp + terasă acoperită, 300 mp, Plaja Dunărea toate utilităţile. Tel. 0722205781. (005843)Chioşc, avantajos, negociabil, stradal, vad, I.C. Frimu. 0726202876. (006000)Vând urgent fast-food mobilat, uti-lat complet, ultracentral, f. avantajos. 0745521000. (005304)Vând chioşc 12 mp + acte societate, vad format. 0743782443. (004514)
Vânzãri4 - 5 camere
Vând avantajos casă Braniştea. Tel. 0740640039. (004225)Vând vilă Şendreni cartier nou St=750 mp, Sc=180 mp, teren 1400 mp. Telefon 0740480849. (004185)Vând casă zonă centrală 360 mp, toate utilităţile. Tel. 0722477314, 462602. (005894)Vând casă + teren 700 mp toate utilităţile, zonă centrală. Tel. 435722, 490062. (005922)Vând casă str. Arcaşilor St=4600 mp, Sc=1000 mp pe nivelur, 450.000 E, ne-gociabil. 0744880772. (004319)2 case SC=p+etaj, totul pe 500 mp, zona Aurel Vlaicu. Telefon 0743622353. (004321)Vând casă (spaţiu comercial), toate utilităţile, str. Columb 101. Accept va-riante. Tel. 0744374333, 0720036213. (004342)Vând casă (vilă) 455 mp util, 180.000 $. 0726134014, 460053, după 18.00. (005959)Vând urgent casă nouă ultracen-tral p+1 pretabil privatizare. Telefon 415682. (004238)Vând casă urgent. Tel. 827569, Piscu. (004025)Vând casă nouă 120 mii lei, 3 came-re dec. sau jumătate de casă, Bariera Traian-Libelulei 2. 0746891784, 0746467170. (005991)Vând teren şi vilă în Bran, preţ foar-te avantajos. Telefon 0746471727. (004409)Vând casă zona Arcaşilor. Accept va-riante. Telefon 0742556650. (004399)Vând casă la şosea sat Vânători, preţ negociabil. 0742292316, 0724029025. (004426)Vând casă bătrânească cu 1600 mp curte, zona Centru, aproximativ 20 m la DN 26 în com. Frumuşiţa negociabil. Tel. 0742490697, 344596. (004433)Vând casă nouă frumoasă, la cheie, V. Alecsandri, merită văzută, preţ 950 mil. Telefon 0741629245. (006023)Vând casă zonă ultracentrală, ur-gent. Telefon 0723410004. (006044)Vând urgent casă com. Smulţi, ne-gociabil. 0727974197. (004496)Vând urgent casă sat V. Alecsandri la gata, zonă centrală, neinundabi-lă, construcţie 2005. 0742997800. (006058)Vând casă Smârdan, toate utilităţile, 2 mld, negociabil. Telefon 0747454340. (006066)Vând vilă com. Vânători. Telefon 0741930664. (006009)Casă p+1, 900 mp arhitectură deo-sebită, Bariera Traian, zona vile DN 26, 200.000 E. 0744502929. (004057)Vând casă com. Piscu. Telefon 471081. (003828)Vând vilă în Sinaia, construcţie nouă. 0726973058. (005896)Vând casă central M. Eminescu nr. 51, 55.000 E negociabil . Tel. 0724335701, 0747080122. (004270)Vând/schimb casă + construcţii ane-xe com. Folteşti, canal, cablu TV, 4500 mp teren/2300 mp vie, 2 ha extravilan cat. I, posibilităţi 2 familii, etc, negoci-abil sau schimb apartament 1 cameră Galaţi. Tel. 0741304005. (005804)Vând casă cărămidă, gaze, canaliza-re, str. Grădina Veche nr. 130. (004526)Vând casă Piscu 1000 mp. 827751. (004559)Vând mansardă IC1 (Faleza Dunării), neamenajată, S=297 mp, 70.000 E ne-gociabil. Tel. 0741071077. (006139)Vând casă boierească din cărămidă 200 mp, recondiţionată cu 1800 mp curte şi 3,75 ha lângă casă, intravilan, tot la stradă, preţ negociabil, com. Vârlezi. Telefon 0742028720. (004575)Casă Şiviţa, curte 50x50 m, racordare la reţeaua electrică existentă, posibili-tate de racordare reţea apă potabilă. Tel. 0744200711, 0741033292. (006170)
Închiriez spaţii comerciale str. Brăilei între bl A2-A3. Telefon 0743295954. (005928)Închiriez spaţiu comercial 33 mp, toate utilităţile, bdul Dunărea. 0744693212. (005965)Societate oferă spre închiriere cca. 50 mp spaţiu amenajat în zonă ul-tracentrală, pretabil pentru birouri. Telefon 0744215885. (9705074)Închiriez spaţiu situat Aleea Comerţului, lângă Lic Economic, 22 mp + terasă. Rel. la tel. 0744663046, 0744663048. (006042)Închiriez spaţii comerciale în condiţii avantajoase. 0722220031. (004478)Închiriez spaţiu comercial Ţiglina 1. Telefon 0740487867. (006056)Ofer spre închiriere spaţiu comercial 28 mp, vad excelent, trebuie renovat. Telefon 0746632254. (006033)Închiriez casă pentru birouri, cabi-nete, str. Eroilor, st=420 mp, sc=90 mp, 700 E/lună + TVA. Tel. 0744471113. (09/05BC440)Închiriez depozit format din 2 came-re 42 mp, str. Traian nr. 278. (006116)Ofer spre închiriere spaţiu 35 mp opţional: birouri. Telefon 325190. (004590)Închiriez Dino Pizza 2.500 E /lună. Rel. la tel. 0744625140. (9705154)Cedez contract spaţiu 89 mp Mazepa, pretabil birouri, cabinete medicale. 0740062600. (004598)20 spaţii comerciale, vizavi de Gara călători Galaţi. 311917, 416280, 0788136266. (10/05CS07)
MeditaþiiMeditez istorie şi geografie (ca-pacitate, bacalaureat). Telefon 0722481062. (003854)Matematică III-VIII. 323470, 0745417851, 0722746035. (005629)Meditez limba română cls. I-XII. 0745170507. (004329)Meditez matematică cls. V-VIII. 0747770115. (004355)Studentă meditez limba engleză, cls. I-XII. 463178, mobil 0745675111. (004418)Studentă meditez la limba română orice nivel şi franceză mediu. Telefon 0743057878. (004424)Învăţătoare cu experienţă meditez şi/sau pregătesc performant elevi cls. I-IV. Telefon 0723192268. (006025)Profesor meditez fizică, matematică,orice examen. 0724608527. (004474)Meditez matematică eficient, cls. III-XII. Telefon 472245. (004247)Meditez matematică eficienţă şirezultate. Tel. 441988, 0742005068. (005972)Meditez matematică V-VIII. 433773. (006083)Absolventă traduceri autorizate şi meditaţii engleză, franceză, avanta-jos. 461614, 0721284992. (004124)Meditaţii individuale engleză, Nae Leonard, I.C.Frimu. Tel. 0746525425. (09.05ext 137 m)Profesoară meditez română, fran-ceză, orice nivel. 0722613835. (10/05/CS/01)Meditez avantajos matematică V-VIII. Telefon 475106. (006157)Meditez matematică, garantez re-zultate. Telefon 0745593879. (004586)Profesoară meditez română orice ni-vel. Tel. 474332, 0746168239. (004604)
Profesoară meditez limba en-gleză şcolari şi preşcolari. Tarif minim. Tel. 478120. (004144)
[PUBLICITATESâmbătă - Duminică, 1 - 2 Octombrie 2005
12VIAŢA LIBERĂ
Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.vlg.sisnet.ro
VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875
SPAŢIU LIBER, ELEGANT, 900 MP, ÎN CENTRUL COMERCIAL AL GALAŢIULUITELEFON 460620, ÎNTRE ORELE 9,00-16,00
an fabricaţie 2000, culoare roşie, pentru transport marfă. Relaţii suplimentare obţineţi la nr. de telefon 0740202703.
S.C. LAPROMA MARKETING S.R.L.
SC Galfinband SA Galaţi organizează selecţie pentru ocuparea unui post de economist marketing pentru care sunt necesare studii de specialitate şi expe-rienţă relevantă în domeniu. Scrisorile de intenţie, CV-urile şi dovada privind vechimea în profesie se pot depune la sediul societăţii (şos. Smârdan nr. 2 bis, Platforma Mittal Steel Galaţi) poarta principală sau prin fax la nr. 449777, 833120. Informaţii suplimentare la tel. 833105. (09/05/ext.192)SC Impuls CD 93 SRL angajează personal silvic calificat în exploatări forestiere (tehnician, fasonator, meca-nic, fasonator manual, tractorist). Tel. 0745687974, 318821. (9705126)Agenţia Ada angajează agenţi imo-biliari, secretară, minim 3 luni expe-rienţă domeniul imobiliar, fax 475908, Ţiglina 1, A7/41. (2380728)
Oferte deServiciu
Hyundai Tucson, predare con-tract leasing, reducere 2000 E. Tel. 0723380385. Vând Aro 243, 1990, motor Braşov. Telefon 825120. (004778)Cedez leasing Skoda Octavia ne-agră. Accept variante. 0740095901, 0788357701. (003589)Vând MB Sprinter 311 CDI, 2002, 150.000 km, maxi, alb, 14.000 E+TVA. Tel. 0741270160. (003789)Vând Golf IV Edition, an 2003. Tel. 0741468409. (005435)Cedez leasing Honda CBR 500 cmc, 2005. Tel. 0741041330, 318827. (09/05CS62)Vând Nissan X Trail SUV 2,0 L, 140 cp, 2002. Tel. 0741041330, 318827. (09/05CS62)Vând remorcă 10 t tip cereale, 5500 RON. Tel. 0723796129. (005512)Vând Opel Vectra 2001, 2,2 DTL, 130 cp, negru perlat, full option, jante aliaj, preţ 9300 E negociabil. Telefon 0723799913. (005368)Mercedes Vito mixt 2002, 11.500 E. Tel. 0742015073. (004032)Opel Zafira 2003, argintie, full op-tions. Tel. 0742015073. (004032)Vând A4, fab. 2002, full. Tel. 0745305662. (005682)VW Passat Variant 2003, climatronic, argintiu. 0742070902. (004068)Opel Astra Caravan 2002, climatro-nic, argintie. 0746189965. (004068)Vând Cielo fabricaţie 1997, preţ 3900 E şi Dacia Papuc fabricaţie 1997, preţ 60 mil. lei, acoperit. Tel. 0744618652. (9707573)Dacia Berlină 2003 proprietar, 127 mil. 0743479290. (005694)Vând urgent Mercedes Cobra, 49 mil. negociabil. 0745673328. (005706)Vând Volkswagen Sharan TDI. Telefon 0741205742. (005662)Vând Leu 445 + utilaje MSPP 12 rân-duri + maşină plantat cartofi+plugvie. Tel. 0746013724. (005653)Volkswagen Passat ´97, 1,8i, full options, proprietar, garaj Micro 19, negociabil, variante. Telefon 0723215142. Vând Dacia 2000 îmbunătăţi-ri, 96 mil. negociabil, urgent. Tel. 0743029310. (004159)VW Bora TDI, 2002, 130 cp, clima-tronic, full electric, carte service. 0722630770. (005795)Cesionez contract Logan autosistem plus. 0724369021. (005815)Vând Dacia Break ´99, negociabil. Tel. 0741010658, 824291. (004223)Cielo 1996, AC, închidere, geamuri electrice, metalizat, stare foarte bună. 0722686186. (004235)Vând tractor stare bună. Tel. 0720266569. (004256)Vând Dacia 1998, gri Diamant, impe-cabilă. 0743155177. (005857)Vând autoturism Volvo 760 perfectă stare, remorcă mare, rulotă dormitor. Telefon 414727. (005783)Dacia Break, garaj, unic proprietar, din 1996, 40.000 km rulaţi, stare foarte bună. Telefon 454513, după ora 17.00. (004312)Vând Mercedes Sprinter 2002 autoutilitară, aer condiţionat, încăl-zitor, 15.500 E. Telefon 0747089407. (004291)Vând VW Transporter, motor Dacia. Tel. 0742616044, 423893, după ora 16.00. (004284)Vând Mercedes 240 D, 1982, ver-de metalizat, trapă, alarmă, stare perfectă, 3000 E negociabil. Telefon 0744931598. (005893)Vând remorcă 2000 kg, punte dublă şi sistem frânare, acoperită prelată. 0723029152. (004309)Vând BMW 320 D, 2001, 110.000 km, albastru, preţ 13.000 E negociabil. Telefon 0745669609. (004295)
Vând Fiat Uno 1992 cu pie-se la schimb, negociabil. Telefon 0743252096. (004297)Vând Audi A6, 2001, TDI 1,9, recent adus, full, gri met., piele neagră, 14.900 E. 0745131887. (004327)Ford Mondeo 2.0 Diesel SW septem-brie 2001, recent adus, stare impeca-bilă. Rel. la tel. 0745411651. (005952)Vând Dacia Solenza 1.4 MPI, 2004, stare impecabilă. Rel. la tel. 0745411651. (005952)Vând Nissan Terrano 40.000 km. 0726134014, 460053, după 18.00. (005960)Vând Alfa Romeo roşu, 1998, stare impecabilă. 0744693212. (005966)Ford Transit cu licenţă oraş. 0740146657. (004358)Dacia 1998, albă, taxe plătite la zi, 73,8 mil. negociabil. Accept variante. 0747464127. (004375)Seat Leon Diesel, recent adusă, full option, tuning, an 2001. Tel. 0742909794. (004188)Vând Dacia Break 1993, proprietar. 491185, 0747110767. (005824)Pensionar vând Mercedes 300 D, ga-raj, preţ negociabil. Telefon 443686. (005314)Vând Nubira II din 2001 decem-brie, garaj, întreţinută. 0744664284. (004323)
Dacia Break an 1998, 70 mil. nego-ciabil. Telefon 0720776998. (004436)Dacia fab, ´99, impecabilă, proprie-tar. Telefon 0740301444. (006012)Vând Opel Astra Caravan an 99, mo-tor 2000, motorină, închidere centrali-zată, casetofon original, aer condiţio-nat, proprietar, preţ 8000 E, negociabil sau variante Dacia + diferenţă. Telefon 0745965872. (004407)Semiremorcă 450 kg, 15 mil. cu acte. 468190, 0746427610. (004398)SC vinde autoturism Opel Kadett înmatriculat 1,6D, an fabricaţie 1986. Telefon 491071. (9705040)Vând Renault Clio an 2000 cu toa-te dotările, proprietar, preţ 6300 E. Telefon 0746032288. (005998)Vând Cielo Executive, an fabricaţie 2002, full option, preţ 5600 E, negocia-bil. Tel. 0721243324, 419165. (004452)Vând tractor U 650M + disc + plug RK total, ireproşabile. Telefon 0741792152. (004480)Vând VW Passat 1,9 TDI, fabricat 2000, full electric, 6+1 trepte, clima-tronic, jante. Telefon 0744782381. (006032)Vând Cielo GLE, 1999, 5300 E. Tel. 0742638566, 0746227591. (006026)Vând Dacia 1310, Berlină, 1999, pro-prietar, 50.000 km, preţ 75 mil. lei, ITP 2007. Telefon 0741516297. (006038)Vând Ssangyong Musso '97, motori-zare Mercedes, full option lux, integral permanent, automat, 11.000 E nego-ciabil. 0745894267. (004482)Dacia Nova 1998, GPL, 65 mil. Telefon 0722512520. (006047)Vând VW Bora 1.9 TDI, an 2002. Tel. 0741468409. (006060) Vând Volkswagen Passat 87 Diesel excepţional marfă. Tel. 0745529875. (005831)Vând Skoda 105 L, an ´87, ITP 2006. Telefon 463312. (005917)Vând Dacia 1310, albă, bord CN, an 1997, merită văzută. Telefon 0743045725. (005657)Vând BMW 525D sept 2001, full, fără piele, 23 sept. în ţară, 15.500 E. 0743042678, 0740213877. (006098)Vând maşină anul 1989, preţ 20 mil. Tel. 346074, 0741344618, 0741346552. (006097)Vând Aro cu remorcă şi motor Diesel Culadbi. 862236. (006074)Dezmembrez Raba în stare de func-ţionare. Tel. 0746190026. (004524)Vând Raba 1985 şa, 13.000 RON. Tel. 0742630686. (004524)Vând Solenza 2004, galbenă, 4950 E sau schimb cu Dacia 1998 + diferenţă. 0743155177. (006082)Vând Dacia 1998 gri metalizat CN. 0746452855. (006082)Vând Opel Astra Caravan 1997, toate dotările, acte Italia pentru 2 ani, 2000 E. Telefon 0744548704. (006104)Microbuz Iveco 2002, 17 locuri, per-fect. Tel. 0741787800. (006132)Vând Dacia Berlină din 1999, GPL, 80 mil. Telefon 0742930343. (004573)Dacia 1310, 1996, 5100 lei. 474222. (10/05CS01)Cielo 1996, aer condiţionat, 4300 E, negociabil. 474222. (10/05CS01)Dacia 1310, 2003, 3500 E, negociabil. 474222. (10/05CS01)Opel Astra 2002 Diesel, full, 8500 E. 474222. (10/05CS01)Dacia 2000, unic proprietar, 9500 lei, negociabil. 316658. (10/05CS01)Audi B4 Avant 1992 Diesel, 6500 E. 316658. (10/05CS01)Espero 1998, full options, 3900 E. 316658. (10/05CS01)Dacia 1310, 2004, unic proprietar, 12.900 lei. 316658. (10/05CS01)Opel Corsa 2002, unic proprietar, 6700 E. 316658. (10/05CS01)Cumpăr Dacia 1310, 15-20.000.000. 310602, 0740239520. (005632)
Vând Renault Clio, an 2000, preţ 6300 E, proprietar, full option. Telefon 0746032280. (004610)Opel Vectra an 1990, 1600 cmc, 2500 E. Tel. 0742949970. (004607)Vând urgent Raba 16 t tip Irak cu stare tehnică bună, licenţe şi tahograf. Tel. 0724839077. (006163)Vând Volvo S60, negru, stare perfectă, 2 climatronic, jante ali-aj, proprietar, 12.900 negociabil. 0742076057. (006165)Vând Dacia Berlină XII 1995, 53 mil. Telefon 0720062566. (006169)Dacia Nova GT, an fab. 1999, car-buraţie, în bord 57.000 km reali. Tel. 0744200711, 0741033292. (006171)Vând Ford Focus 2003, 1,6i, 16V, 102 cp, în garanţie, full option, culoarea gri închis, preţ 8950 E negociabil. Tel. 0740193590, 0742933993. (004619)
Proprietar vând Dacia Berlină 1998, insonorizată, radio-CD player Sony, 4 boxe, anvelo-pe noi acumulator Varta nou. Tel. 0744517294, 0722562675. (004563)
Vând VW LT 35, an fab. 2003 cu li-cenţă Galaţi, 21.000 E negociabil. Tel. 0745315174. (005646)
Vând urgent Mercedes S 320 CDI full option, an fab. 2000, preţ 24.200 E. Telefon 0740246690. (9707597)
Vând Dacia Papuc, platformă, izotermată 4x4 Diesel, an 2003, preţ 3800 E. Telefon 0722431801. (9705017)
Vând urgent Ford Sierra 1,6D, 1986, 1600 E, stare foarte bună. Tel. 458153, 0744112050. (09/05BC441)
Vând Logan full, neînmatricu-lat, sub preţul facturii. Telefon 0741360278. (004468)
Cumpăr Dacia, Cielo, Opel, orice sta-re. 334183, 0744502929. (002159)Dacia 1985-2000, plata imediat. 426150, 0742757503. (009728)Cumpăr Dacia '88-'98, plata imediat. 423462. (004985)Dacia 1994-2005, Cielo, Matiz, Opel, VW, Audi, Renault, ofer plata şi radie-rea pe loc. 0722425914. (004036)Cumpăr Dacia, Cielo, Opel, VW, 1996-2005. 491223, 0742070902, 0722697999. (004069)Cumpăr Dacia 1982-1988, ofer 8-12 mil. sau Oltcit după ‚90. 0743300491. (006126)
SC Corzah Auto Group SRL an-gajează tinichigii auto. Tel. 0236/317599. (9704751)
Societate comercială angajează tubulatori, sudori electric, sud-ori autogen, cazangii. Relaţii la tel. 0723558281. (9707723)
Concurs pentru ocuparea a 15 posturi de traducător interpret. Experienţa şi autorizarea MJ consti-tuie avantaje. Pachet salarial speci-al pentru absolvenţi 2005. Condiţii de muncă şi salarizare motivante. Trimiteţi CV la [email protected]. (9707749)
Societate comercială angajea-ză personal la departamentul aprovizionare. Condiţii: permis categ. B şi C; seriozitate, două luni probă plătite. CV la Morilor nr. 10, tel. 460308. (9707650)
SC angajează lăcătuşi mecanici, sudori electric şi autogen, ex-perienţă SIDEX. Telefon 477470. (9707580)
Selectăm şi formăm profesional personal pentru meseria de agent vânzări în vederea angajării. Relaţii la tel. 0741741349. (004237)
ANGAJEZ VÂNZĂTOARE LA DEPO-ZIT PRODUSE CONFECŢII. RELAŢII 0745487205. (9705052)
Angajăm şef magazin produse alimentare cu experienţă, salariu foarte atractiv. Condiţii de promo-vare a persoanelor cu abilităţi în organizarea şi dezvoltarea activi-tăţii de comerţ cu produse alimen-tare. 0744875076. (9705000)
Familie căutăm persoană pentru îngrijire copil. Telefon 431508. (04428)
Angajăm patiser-cofetar. Telefon 490003. (9705082)
Angajez personal frizerie, coafu-ră. Tel. 472346 sau 0744785441. (9705106)
Angajăm 7 muncitori necalificaţi pentru lucrări de vopsitorie na-vală. Relaţii: 493562, 0740283781. (9705097)
SC Şantierul Naval Damen Galaţi SA is looking for suitable candi-dates for Purchase&Logistics activity. Required Qualifications&Experience: University de-gree with technical engineering background; shipbuilding is an advantage; good command in English; working knowledge in computer basic systems inclu-ding Excel, Word; experience in procurement from local and foreign market is an advantage. CV will be sent at fax no. 307224 or at e-mail address: [email protected],. latest on 7.10.2005. (09/05/ext.187)
Grand Smithy Works International SRL organizează selecţie în ve-derea angajării pentru ocuparea următoarelor posturi vacante: 1. director marketing, 2. director co-mercial, 3. director producţie, 4. director financiar, 5. supervisor. Condiţii de participare la interviu: studii superioare, limba engleză avansat, MS Office, experienţa în excavarea şi procesarea deşeurilor de fier vechi constituie un avan-taj. Interviul va avea loc în data de 3.10.2005, la sediul societăţii din str. Smârdan 1, în baza CV trimis la fax 407342. (9705120)
SOCIETATE COMERCIALĂ DE CONSTRUCŢII ŞI REPARAŢII CONSTRUCŢII ANGAJEAZĂ: RIGIPSARI, ZIDARI CAT. IV-V, FAIANŢARI. RELAŢII LA TEL./FAX 490996, 0746383513, ZILNIC 8,00-18,00. (9705128)
Vând Sony digital video camera TRV 22E şi combină audio Sony RG 330 MP3. 0744661547. (004012)Vând urgent centrală termică Junkers Euromaxx 28 kw, tiraj forţat, numai pentru încălzire 2004, preţ foar-te avantajos. 0722373610. (005645)Vând urgent, ieftin Techinics şi boxe putere. 432467, 0724125585. (004040)Vând frigider şi 2 congelatoare. Telefon 0744470928. (005780)Vând vitrină frigorifică Arctic nouă,avantajos. Telefon 0740661023. (005963)Negociabil casă marcat taxi. 326651, 0744543418. (005869)Vând râşniţă cafea electrică pen-tru magazin, în garanţie. Telefon 0743001956. (005992)Vând congelator 6 sertare, frigider Arctic, răcitor Zanussi, preţ avantajos. 0741050217. (006077)Videocameră Hitachi, acumula-tor nou, ireproşabilă. 0744528066, 0741223967. (004513)Vând DVD Fuji MP3, Samsung, aparat digital Samsung şi Fuji poze şi video, telefon Motorola cameră video şi foto. Tel. 0743794765, 413974. (005985)Vând convenabil difuzor Celestion 12˝-100W, boxe Tesla 2x200W, staţie de voci Yamaha cu boxe 2x100 W. Tel. 443813, 0745471307. (006093)Vând ieftin congelator 4 sertare. Telefon 493562. (006123)OFERTĂ SPECIALĂ maşini de spălat, frigidere, televizoare color, audio, video, telecomenzi 160.000 lei. Reducere 1.000.000 sau cadou Tv color, audio, video sau DVD. Preţuri 500.000-4.000.000. Calitate garan-tată. Rate. Tel. 316914, 0744853712, strada Nae Leonard, vizavi bloc C6. (10.05MR09)Vând Yamaha PSR 540 Roland VA 7. Telefon 458524. (004576)
Copiatoare second hand cu re-paraţie capitală (arată ca noi) în rate:30% avans+ 5 rate luna-re. Asigurăm: garanţie, service, consumabile. Gratuit: trans-port, instalare, instruirea ope-ratorilor. Telefon 0723398000. (08/05/MR/13)
Vând computer XP2500+, 512 MB/RAM, ATI Radeon, 9200 SE, DVD-ROM/CD RW HDD 80G, şi monitor Samsung 753 DFX, preţ convenabil. Tel. 323277. (004328)
Vând cositori 1,65-1.85, pluguri, dis-curi, erbicidatoare noi import, garan-ţie 12 luni, sh prese, tocători 2-3-4 rân-duri, culegătoare porumb 2 rânduri. 0744211762. (009261)Multi Games 5 plăci şi aparate Poker. Telefon 0788210844. (08/05EXT179)Pianină germană, placă bronz, ur-gent. 0727375484. (003625)###
Cumpăr diverse antichităţi. Tel. 0239633180, 0744601105. (005452)
###
Cumpăr cu plata pe loc mobilier de peste 80 ani vechime: mese, măsuţe de joc, scrin (secretiere), vitrine, cuiere, fotolii, statuete, pendule, tablouri, mobilier de far-macie şi băcănie etc., indiferent de stare. Deplasare gratuită. Tel. 410745, 0722779877, 0721252901. (004340)
Nunta de aur - visul oricărui cu-plu! Pentru voi, familia Titi şi Costel Cristescu, el s-a-ndeplinit! Aţi fost, sunteţi şi veţi fi întotdeauna un iz-vor de speranţă şi încredere: dra-gostea şi înţelepciunea fac o casă cu adevărat de piatră.
În aceste momente deosebite în-treaga familie vă este alături şi vă urează "La mulţi ani!" (006018)"La mulţi ani!" din inimă, sănătate şi fericire în viaţă. Să poţi să urci când altul te doboară, să rezişti când unii te înşală. Te iubim mult, George Iulian. Ai tăi părinţi îţi doresc să întâlneşti feri-cirea meritată. Părinţii, Geta şi Stănel. ( 005961)Puşa şi Viorel sărbătoresc pe data de 1.10.2005 nunta de argint. Le doresc sănătate, viaţă lungă, linişte sufleteas-că şi să se bucure de noua lor locuinţă. Tanţa. (004548)Fam. Vicol urează fiicelor numai bu-curii, sănătate şi "La mulţi ani!" cu oca-zia majoratului.
Să ne trăieşti şi să fii iubită, scumpa noastră fiică şi ne-poţică Dumitriu Jozefine-Maria. Din partea familiei. (005853)
Urăm dragii noastre Raduşcă Iuliana-Claudia Antonelli multă sănătate, fericire la împlinirea vârstei de 25 de ani
şi respectiv un an de la căsătorie.
Mama, fraţii şi soţul, Filippo.
(006090)
Tânăr prezentabil ofer companie şi intimă doamnelor, garantez clipe de neuitat. Discreţie. 0726989382. (006041)Căsătoriţi-vă cumpărând revista Matrimoniale, chioşcul Potcoava, Mazepa. (9705083)
Pf caut firmă construcţii pentruvilă p+1 com. Tuluceşti. Telefon 0744689703. (005974)Societatea Chip şi Dale SRL caută colaboratori pentru vânzarea produ-selor din foietaj. Oferă tehnologie. Tel. 0723256512, 0722657580. (9704769)Vând salon înfrumuseţare, ultra-central, vad format. 0722677507, 0724677859. (004483)
#####Vând lână oi en gros. Telefon 0744377457. (003744)Vând garaj zona PS-uri, Ţiglina 1, 25.000 negociabil + apartament 4 camere. 0723234701, 448128, după 19.00. (005344)Vând dormitor 2 şifoniere, preţ ne-gociabil, 6 mil. lei. 455084. (004009)Vând garaj zona Stadionul Oţelul. Telefon 0741205742. (005661)Vând moară grâu 300 kg/h, 60 mil. lei. Tel. 823546, după ora 20.00. (005672)Vând tractor U 650, plug şi semănă-toare păioase Sup 29M, în stare per-fectă. Telefon 0722558361. (003987)Vând urgent maşini de tâmplărie se-cond hand, preţ avantajos. Rel. la tel. 0726025648. (005724)Garaj S=24 mp zidărie, beci, nego-ciabil, zona I.C. Frimu. 0741997149. (005409)Bibliotecă de sufragerie 4 mil. birou calculator + scaun ergonomic 2,5 mil. 0743773670. (004161)Hotă Beko 2 motoare, garanţie, 2 mi-lioane. 0743773670. (004161)Baloţi lucernă mari şi mici, avanta-jos. 0723611164. (005827)Vând porci 15-35 kg. 0723299437. (005829)Vând dormitor cu pat mijloc preţ excepţional. 0744855705, 442082. (004219)Vând utilaje vulcanizare. Tel. 0746498055, 0742789173. (004220)Vând caroserie izotermă pentru Papuc 2 locuri. Telefon 0740556070. (004277)Rafturi magazin alimentar. 0740089594. (004222)Parbriz TV 35, vitrină frig., butoaie stejar şi plastic, electromotoare, elec-tropompe, mobilă birou, ventilatoare. 0726134014. (005958)Vând rochie mireasă mărimea 44. Tel. 0740343359. (004044)Vând struguri nobili pt vin. Rel. la tel. 345189, după ora 19.00. (004389)Cazan ţuică inox. 0745882349. (005982)Vând cuptoare patiserie electrice, frigidere, lăzi frigorifice şi mese inox.Tel. 416964. (9704770)Vând urgent birou elev, stejar, co-vor persan şi comodă TV. Telefon 0746061122. (004405)#####
Vând Merlot roşu la domiciliu, preţ negociabil. 0721886322. (004412)
#####Momeală pescari, coropişniţe + râme. Telefon 0747650253. (006030)Vând tâmplărie bloc rezultată din demolări. Telefon 437169. (004460)DJPP Galaţi vinde en gros mere, diverse soiuri. Tel/fax 317827. (9705103)Vând struguri. Tel. 345181, 420939. (004517)Vând garaj Micro 38 cu beci şi cu-rent electric. Tel. 310453, 0745321850. (004430)Vând en gros polen. 448241. (006005)Vând şifonier studio suspendate. Telefon 444991. (005885)Vând 2 butoaie stejar, 100 l, fiecare,cădiţă 180 l. Telefon 325906. (006100)Vând pui Cocker auriu. Tel. 0788251117, 0720053686. (006070)Vând pianină placă bronz R.Huper, metronom, partituri 1000 E. Telefon 0722153342, 318836. (004525)Vând/închiriez garaj, Ţiglina 1. Telefon 433407. (004529)Vând cazan ţuică inox alimentar butoaie fibră sticlă 260 l, fag 180 l,far Mercedes, roată bicicletă spate. 417760. (006102)SC Impuls CD93 SRL vinde lemn salcâm pentru foc şi construcţii. Tel. 0745687974, 318821. (9705125)Donez pisică persană în vârstă de 1,5 ani, sterilizată, cu carnet sănă-tate. Tel. 0740244056. (006143)Pat dublu pal, masă bucătărie, port-bagaj Dacia, noi, moderne, ieftin. Tel. 474332, 0746168239. (004602)
De ziua ta, prinţeso, să-ţi înflorească viaţa ca florile de nufăr. Durerea omenească în veci să nu te-ajungă, să-ţi fie scurt necazul şi fericirea lungă.
„La mulţi ani!” din partea părinţilor şi a surorii cu ocazia împlinirii frumoasei
vârste de 17 ani pentru Harabagiu
Angela- Georgiana. (006129)
LicitaþiiExecutorul judecătoresc Victor Colţ vinde la licitaţie publică în data de 3.10.2005, ora 10,00 autoturism marca Daewoo Espero cu număr de înmatriculare GL 56 MNM. Preţul de pornire a licitaţiei este de 103.000.000 lei (10.300 RON). Autoturismul este parcat în faţa SC INTFOR SA, strada Portului nr. 157 Galaţi. (9705070)SC ELECTRICA SERV SA - S.I.S.E MUNTENIA NORD - A.I.S.E Galaţi, cu sediul în Galaţi, str. N. Bălcescu nr. 35A, anunţă organizarea unei licitaţii publice deschise, cu strigare, pentru vânzarea următoarelor mijloace fixeaprobate pentru a fi casate în 2005.Denumire. An fabricaţie. Preţ începere licitaţie (cu TVA) RON: motocompre-sor de 5 mc/min tip 2MC, 1983, 357; grup sudură mobil tip 350, 1975, 714; maşină universală de tâmplărie, 1981, 4.760; pod rulant cu două cărucioare, 1968, 18.445; pod rulant cu un căru-cior, 1968, 595. Licitaţia va avea loc în data de 18.10.2005, ora 11,00 la sediul nostru din Galaţi, str. N. Bălcescu nr. 35A. Termenul final de depunere adocumentelor de înscriere la licitaţie şi al plăţilor aferente este cu 24 de ore înaintea deschiderii licitaţiei. Pentru vizionarea mijloacelor fixe precum şipentru depunerea cererilor de par-ticipare la licitaţie vă puteţi adresa la sediul nostru din Galaţi, la serviciul Financiar, Contabilitate, Patrimoniu. Pentru informaţii suplimentare sunaţi la 305692. (9705112)SC DISTRIGAZ SUD SA - Sucursala Galaţi organizează în data de 11.10.2005, ora 12,00 cerere de ofertă pentru proiectare instalaţii de racor-dare la sistemul de distribuţie gaze naturale în jud. Galaţi. Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofer-tei se poate obţine contra cost la se-diul unităţii din Galaţi, str. Mihai Bravu nr. 10, birou Investiţii, începând cu data de 4.10.2005. Data-limită pentru depunerea ofertelor 11.10.2005, ora 11,00. (09.05ext197m
IMPORTANT! Activul Autoservice Şendreni este în litigiu (inclusiv ter-enul aferent) pe plan intern (Dosar 2392/19.10.2005, Curtea de Apel Galaţi) şi pe plan extern (CEDO - Dosar 25888/2005). Informaţii 0722685111.(005687)
Transport marfă 2 t autorizat, con-venabil. 0744570595. (9704504)
B,C,E,D1, experienţă + atestate, so-licit angajare. Telefon 0740811062. (004341)
Şofer, mecanic cat. B, 10 ani vechi-me, cu auto sau fără, solicit angaja-re. Telefon 0745694925. (004461)
Fac menaj. Telefon 0746082333. (004567)
Cadru medical îngrijesc bătrâ-n(ă) pentru locuinţă. Ofer şi cer maximă seriozitate. Relaţii la tel. 0740663679. (004595)
(006164)
Arhi
va "V
.L."
[PUBLICITATESâmbătă - Duminică, 1 -2 Octombrie 2005
13VIAŢA LIBERĂ
26 septembrie - 2 octombrie 2005
39Sâmbătă
Primăria municipiului
Galaţipune în vânzare către
actualii locatari aparta-mentele situate în Galaţi, bl. V2, V3, V5, A8, A16, D19 în condiţiile stabilite de HCL nr. 394/1.07.2005.
Preţul de vânzare este de 323 E/mp, în echivalent RON, calculat la data vân-zării.
Exprimarea opţiunii de cumpărare a locuinţei se va face în scris, până la data de 14.10.2005.
Primarul municipiului Galaţi,
ing. Dumitru Nicolae
Primăria municipiului Galaţipune în vânzare terenuri proprietate privată în următoarele con-
diţii:1. Terenurile situate în incintele imobilelor unde cetăţenii deţin în
proprietate apartamente cumpărate în baza Legii nr. 112/1995 şi tere-nurile aferente acestora, actualului chiriaş, conform prevederilor HCL nr. 127/2005;
2. Terenurile proprietate privată a municipiului Galaţi, conform HCL nr. 319/2005;
3. Terenurile proprietate privată a municipiului Galaţi transmise în folosinţă pe durată nedeterminată şi fără plată organizaţiilor coo-peraţiei de consum şi meşteşugăreşti şi asociaţiilor meşteşugăreşti, conform HCL nr. 320/2005.
Preţurile sunt diferenţiate, în funcţie de zone, astfel:* Zona A - 45 euro/mp în echivalent RON.* Zona B - 30 euro/mp în echivalent RON.* Zona C - 10 euro/mp în echivalent RON.* Zona D - 7 euro/mp în echivalent RON.Preţurile nu conţin TVA şi vor fi calculate la data vânzării.Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 307709.
Primarul municipiului Galaţi,ing. Dumitru Nicolae
Veteranii de război prevăzuţi în tabelul afişat la avizierul Primăriei municipiului Galaţi din str. Fraternităţii nr. 1, au fost validaţi prin HCJ nr. 1509/20.09.2005 la anexa 39 despăgubiri în echivalent conform Legii nr. 44/1994 şi HG nr. 1301/2004.
Pentru ridicarea drepturilor băneşti ce vă revin, în valoare de 1564 RON (15.640.000 lei), sunteţi invitaţi la sediul Primăriei municipiului Galaţi din str. Fraternităţii nr. 1 - casierie, cu actul de identitate şi legitimaţia de veteran de război (pentru moştenitori, cu acte din care rezultă calitatea de moştenitor) în zilele de 5, 6 şi 7 octombrie 2005, între orele 9,00 - 15,00.
Relaţii suplimentare se pot obţine la numărul de telefon 307733 (sediul Primăriei municipiului Galaţi din str. Domnească nr. 38, serviciul Cadastru - cam. 4).
INTERMEDIA comercializează şi execută în rate HIDROIZOLAŢII TERMOSUDABILE la cel mai avantajos raport preţ/calitate. Tel. 435746, 0788249810. (09/BC/422)
TÂMPLĂRIE ALUMINIU cu geam ter-mopan şi AMENAJĂRI INTERIOARE. Rate, garanţie. 490277, 0745922235. (05/05/BC/257)
#####
Amenajări interioare, glet, zugrăveli. Tel. 0727823043, 0744931051, 472477. (3338393)Confecţionăm la comandă uşi, fe-restre din PVC, Al cu geam termo-pan, zidărie balcoane, jaluzele verti-cale, rulouri exterioare. Tel. 494480, 0745499831. (8493311)Construim case, vile la cheie. 494480, 0745499831. (8493311)
Taxi (Opel) Galaţi - Bucureşti (Otopeni). 0723921304, 444235. (001181)Filmări video, DVD, CD, muzi-că nunţi (DJ), fotografii. 320159.(000824)SC Prosolar confecţionează tâm-plărie PVC (uşi interioare, ferestre, balcoane) la cele mai mici preţu-ri. Tel. 471446, 320441, 0745516410. (8493222)###
Transport marfă intern, inter-naţional, 1,5-3,5 t, 12-30 mc. 0744785636. (970450)
###Societate autorizată asigură reverifi-care metrologică apometre - 145.000 lei/apometru. Relaţii la magazin Climaserv, Micro 21 (lângă Agenţia Loto). Tel. 473026, 0741203377. (06/05/bc/359)Filmări video DVD, CD, fotografii, so-norizări, 1 mil. lei. 0743042562, 452671. (003414)####
SC Maexcont vă oferă consultaţii în domeniul fiscal, evidenţă con-tabilă computerizată, bilanţuri şi expertize contabile. 0742036395, 321896. (9704487)
Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.vlg.sisnet.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875
[PUBLICITATESâmbătă - Duminică, 1 - 2 Octombrie 2005
14VIAŢA LIBERĂ
SE AFLĂ REPEDE...MICĂ PUBLICITATE ZILNIC
Luni – Vineri: 8.00 – 16.00 Sâmbătă: 8.00 – 12.00 Str. Domnească Nr. 68
Societăţile comerciale şi persoanele fizice autorizatecare solicită publicarea unor anunţuri la rubricile:-LICITAŢII -LICHIDĂRI -CONVOCĂRI (Adunări generale) -CITAŢII (Chemări în judecată) trebuie să prezinte la ghişeele de Mică Publicitate o adresă, în original, cu:- Antetul firmei; Numărul de înregistrare; Datele de apariţie solicitate; Textul înaintat spre publicare; Semnătura autorizată; Ştampilă.
IMPORTANT!
Decese
Diverse
Pierderi
SC Administraţia Pieţelor
Agroalimentare SA anunţă:
Sectorul pentru comercializare
îmbrăcăminte şi încălţăminte s-a
mutat în subsolul Halei de industriale din Piaţa Centrală.
Pierdut borsetă acte auto GL.17.ADA pe numele Voiculescu George str. Cerealelor nr. 10 şi BI, permis auto pe numele Axente Dănuţ. Ofer recom-pensă. Telefon 0747080536. (005751)Pierdut acte pe numele Măxineanu Fănel şi acte auto. Găsitorului ofer re-compensă. Sunaţi tel. 468804, 420445, 0745790794. (004383)Pierdut căţeluşă caniche, maro-sură, cu pui, numele Bella, luni dimineaţă, pe str. Fagului. Telefon 0742570340. (004390)Pierdut legitimaţie Mittal Steel, 83922. Se declară nulă. (97051009)Pierdut legitimaţie persoană cu handicap pe numele Antimir Costică. Se declară nulă. (9705088)Pierdut certificat acţionar SIF Moldova având nr. 391543. Se declară nul. (9705085)Pierdut certificat acţionar SIF Moldova având nr. 391477. Se declară nul. (9705086)Pierdut legitimaţie nr. 39 persoană cu handicap, Rotaru George. Se decla-ră nulă. (9705087)Pierdut certificatate FPP Moldova având nr. ord 326289 şi 326287, Orbu Neacsa şi Orbu Gheorghe. Se declară nule. (9705113)Pierdut legitimaţie Primăria Galaţi pe numele Paveliu Ion. Se declară nulă. (9705114)Pierdut certificate FPP Moldova având nr. ordine 97791, Chilian Cornel. Se declară nul. (9705092)Pierdut carnet şomaj pe numele Ureche I. Iordache. Se declară nul. (9705091)Pierdut pisoi maidanez negru, alb pe burtă, zona Casa Roşie, ofer mare re-compensă. Telefon 468901. (006099)Pierdut carnet student pe nume-le Popa Nicoleta. Se declară nul. (9705093)Pierdut carnet student, cupoane transport pe numele Turtoi Mihaela. Se declară nule. (9705122)Pierdut ştampilă SC Rosacom SRL, în data de 18.09.2005. Se declară nulă. (9705155)
PIERDUT ALBUME FOTO (FOTOGRAFII ŞI NEGATIVE) ŞI CASETE VIDEO. OFER RECOMPENSĂ. TELEFON 0741359753, 0745487616.
Rezolv orice problemă, seriozita-te maximă, magie neagră. 443277. (004369)Primăria comunei Măstăcani, jud. Galaţi face cunoscut că s-a realizat un cămin de bătrâni în satul Chiraftei, in-vestiţie realizată cu ajutorul cofinan-ţării acordate de Guvernul României în baza H.G. nr. 93/2003. (9705041)Clarvăzătoarea mama Alina face şi desface cununii, are leacuri pentru boli şi farmece, rezolvă orice proble-me. 493998. (005955)Sunt Doina din Spania şi mulţu-mesc doamnei Carmen căci mi-a în-dreptat copilul de o boală incurabilă. 0741598512. (004388)Preiau contract cameră Viaduct. Tel. 433228. (004571)Sincere mulţumiri dnei Mirela pen-tru reîmpăcarea cu soţul după o ab-senţă de 6 ani. Harul său este bine-cuvântat de Dumnezeu. Contactaţi la tel. 414785, 319583. (006146)Doamna Mioara prevede trecutul, prezentul şi viitorul, are leac pentru boli şi farmece, rezolvă orice proble-me, garantat. 322394. (004611)
NOVOMATIC 461123, servicii fu-nerare complete, transport urban, interurban MAGAZIN, parter, bl. Turn , vizavi Sala Sporturilor. (09/05/BC/419)
Servicii funerare, sicrie ieftine, transport gratis, Siderurgiştilor, lângă Casa Roşie. 0788395855. (9704714)
Eternitatea SRL oferă sicrie, trans-port, modele deosebite, la cele mai mici preţuri în rate, str. Tecuci nr. 54. Tel. 317637, 0740465005. (10.05CI64)
******
Printre lacrimi şi gânduri rămase ne-rostite anunţăm trecerea în nefiinţă a celei care a fost o mamă minunată şi o soţie deosebită BIOLAN CAMELIA 35 ani.
Dragostea şi rugăciunile noastre te vor însoţi mereu. Fiul şi soţul. (9705078)
Cuvintele nu au valoare, lacrimile nu pot alina tristeţea din sufletul nostru. Cerul şi-a deschis porţile să primească un suflet nobil smuls de lângă noi ful-gerător. CAMELIA vei rămâne în inimi-le noastre pentru totdeauna.
Părinţii, fam. Arghir. (9705078)Suntem cu tot sufletul alături de familia Ciornohac acum când se des-parte de fiul lor ANDREI. Dumnezeu să-l ierte! Fam. Anesti, Florea, Dinescu. (004520)Cu durere şi lacrimi amare anunţăm moartea la numai 20 ani a nepotu-lui şi verişorului nostru CIORNOHAC ANDREI. Familia Anesti Florentin şi Daniel. (004520)Profund îndureraţi de dispariţia ful-gerătoare a bunei noastre prietene MARIANA ZAHARIA suntem alături de familie. Fam. Drenea. (004532)Ne exprimăm regretul profund la stingerea din viaţă a dl dir. MANOLE ALEXANDRU - economist, un om minunat. Dumnezeu să-l odihneas-că în pace. Fam. Gavriloiu, Focşani. (004530)Colectivul Ocolului Silvic Galaţi re-gretă trecerea prematură la cele veş-nice a dl dir. ec. ALEXANDRU MANOLE, om minunat şi profesionist desăvârşit. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (9705108)Cumnaţii Maria şi Lică, nepoţii Coca, Virginica, Dorin şi fina Elena regretă dispariţia celui care a fost ISTRATE AUREL. Nu te vom uita niciodată. (004538)După o grea suferinţă anunţ cu du-rere în suflet moartea fulgerătoare a bunului şi dragului soţ VASILE PRICOP.
Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia Lazarina. (006091)Copleşiţi de durere după o lungă şi grea suferinţă anunţăm moartea dra-gului nostru tată PRICOP VASILE 54 ani.
Corpul neînsufleţit este depus acasă în com. Piscu, jud. Galaţi. Odihnească-se în pace! Copiii Ciprian, Liliana, Rodica. (006092)
După o grea suferinţă a încetat din viaţă cel care a fost DINU IOAN 66 ani, Slobozia Conachi. Flori şi lacrimi pe tristul mormânt. Nu-l vom uita ni-ciodată. Copiii şi nepoţii. (006088)
Colectivul clasei a II-a A de la Şc. Nr. 18 Galaţi, împreună cu părinţii şi înv. Maria Aftim, este alături de co-legul Ionuţ Ignat la pierderea grea suferită prin decesul tatălui IGNAT IONIŢĂ. Condoleanţe familiei îndu-rerate! (006086)
Regretăm dispariţia fulgerătoare a cuscrei noastre MARIA ZAHARIA 58 ani. Dumnezeu s-o ierte. Sincere condoleanţe familiei greu încercate. Fam. Avram G., Galaţi, fam. Caravelea D. Bucureşti. (006087)
Copleşiţi de durere, anunţăm de-cesul fulgerător al dragii noastre so-ţii, mame şi bunici MARIA ZAHARIA 58 ani. Dumnezeu să-i odihnească sufletul. Petrica, Gabi, Cristina şi Tudor. Corpul neînsufleţit este de-pus la casa mortuară din Ţiglina 2 (M2-M3). Înmormântarea va avea loc duminică 2 oct. ora 12.00 la Cimitirul Sf. Lazăr. (006087)
Suntem alături de prietenul nostru Gabi, care trece printr-o grea încer-care prin dispariţia mamei ZAHARIA MARIA. Ingrid şi Bogdan Miron. (006106)
Doamne, ce e viaţa! Acum 3 săptă-mâni vă conduceam cu alai şi bucurie spre sfântul altar să vă uniţi destinele pe vecie dar mâine cu lacrimi şi tris-teţe te conducem pe ultimul drum. De ce ANDREI? De ce? CERNOHAC ANDREI 20 ani.
Sincere condoleanţe familiei Sârghie. Vecinii Potop, Andrei, Mimiza şi Slabu. (006114)Suntem alături de dna învăţătoare Oprea Doina la greaua pierdere pri-cinuită de moartea mamei TINCABA JENICA. Condoleanţe familiei îndu-rerate. Colectivul Sc. Nr. 1 Găneşti. (09.05EXT188)Suntem alături de familia Mihalea Maria şi Sorin acum când sunt greu încercaţi de decesul tatălui-socrului. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fam. Susma Maria şi Susma Adrian. (004564)Cuvintele nu au valoare, lacrimile nu pot alina tristeţea din sufletul nostru, cerul şi-a deschis porţile să primească un suflet nobil smuls de lângă noi ful-gerător.
IGNAT IONIŢĂ vei rămâne în inimile noastre pentru totdeauna. Soţia şi co-piii. (004574)Cu durere în suflet anunţăm înceta-rea din viaţă a dragului nostru IGNAT IONIŢĂ.
Dumnezeu să-l ierte! Cumnata Lenuţa şi copiii. (004574)Te-ai desprins din buchetul fami-liei plecând pe drumul fără întoarcere, dragul nostru IGNAT IONIŢĂ 39 ani, lă-sând în urmă numai lacrimi şi durere. Fratele Mihai, Tina cumnată şi Tatiana nepoată.
Dumnezeu să-l odihnească în pace. (004574)Cu durere în suflet deplângem moartea fulgerătoare a dragului no-stru IGNAT IONIŢĂ 39 ani.
Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fratele Ştefănache, Gabi cumnată şi nepoatele Andreea şi Georgiana. (004574)
Suntem alături cu tot sufletul de familia Masgras Ştefan la greaua pierdere pricinuită de decesul tatălui MASGRAS NECULAI. Sincere condo-leanţe! Fam. Trifan Laurenţiu, Mărcuţ Sergiu. (004601)
La acest sfârşit de septembrie s-a hotărât să plece dar prea devreme fi-nul nostru IGNAT IONIŢĂ. Suntem ală-turi de fina şi copii în aceste clipe grele şi ne rugăm Bunului Dumnezeu să te ierte şi să-ţi lumineze calea.
Naşii, fam. Mirică. (004574)Suntem alături cu tot sufletul de familie la marea durere pricinuită de decesul mult prea devreme al naşului IGNAT IONIŢĂ 39 ani. Dumnezeu să-l odihnească.
Finii fam. Benko şi Pavel. (004574)Cuvintele sunt de prisos acum când jalea, suferinţa şi durerea ne-au apă-sat inimile noastre. Ne-ai lăsat o pră-pastie fără sfârşit, un gol searbăd ce niciodată nu va mai fi umplut.
Îngerii din cer să te aibă în pază ANDREI. Mama şi tata. (006142)A fost un copil de 20 ani. N-a rezis-tat deşi a luptat. Dar boala l-a învins rapid. Revino-ţi frăţioare... suferim. E timpul să ne luăm adio! Iubirea mea, al treilea sufleţel.
Mihai Ciornohac, fratele mai mare. (006142)Frăţioare, frăţioare, te strig în van şi nu-mi răspunzi, sufletul îmi arde, ini-ma îmi plânge, că nu mai eşti alături de mine. Sufletul meu... gol! Şi va ră-mâne pentru totdeauna aşa. Al meu BOBO (ANDEI).
Fratele Ştefan Ciornohac. (006141)
Suntem alături de familia Arghir în aceste clipe grele când se desparte de unica lor fiică BIOLAN CAMELIA. Sincere condoleanţe. Colegii CPTC-UPSRS-Mittal Steel. (004597)
Triste şi de neînţeles poteci s-au deschis înaintea celui care a fost MASGRAS NECULAI, soţ şi tată iu-bitor, îndepărtându-l de cei dragi. Corpul neînsufleţit se află la domi-ciliu. Înmormântarea luni, ora 12.00, Vânători. Fam. Masgras Ştefan. (004601)
Aducem un ultim omagiu cu-scrului nostru MASGRAS NECULAI. Suntem alături de familia îndoliată. Dumnezeu să-l ierte! Familia Trifan Mircea. (004601)
Lacrimi, dor şi rugăciune pentru bunul nostru tată şi bunic MASGRAS NECULAI. Dă-i Doamne odihna bine-meritată! Ştefan, Mihaela, Bianca şi Alexia. (004601)
Au încetat din viaţă pe 30.09.2005
1. Tarpan Carol - 92 ani2. Decianu Constantin - 80 ani3. Ignat Ioniţă - 39 ani4. Tasei Elisabeta - 95 ani5. Neagu Dumitra - 82 ani6. Dinu Ioan - 66 ani7. Ilie Marin - 72 ani 8. Masgras Neculai - 68 ani
Acum 3 săptămâni am unit în faţa lui Dumnezeu un boboc neînflorit de nu-mai 20 de ani, pe fratele meu adorat CIORNOHAC ANDREI.
Vei fi în sufletele şi inimile noastre pen-tru totdeauna. Naşii Mihai şi Camelia, Cătălina şi Diana Palimaru. (006141)Nu avem cuvinte să ne exprimăm durerea acum când am pierdut-o pe scumpa noastră fină BIOLAN CAMELIA.
Nu te vom uita niciodată. Fam. Diaconu, naşi. (004591)Cu durere în suflet anunţăm trece-rea în nefiinţă a celei care a fost o ne-poată şi o mamă deosebită BIOLAN CAMELIA.
Vei rămâne în inimile noastre pen-tru totdeauna. Bunica, Silvia, fetele. (004591)Cu tristeţe şi durere deplângem decesul fulgerător al finei CAMELIA BIOLAN.
Naşii Vasile şi Constanţa. (004591)Cu profundă durere în suflet familia anunţă dispariţia fulgerătoare a celei care a fost o bună soră, soţie şi mamă ZAHARIA MARIA. Sufletul ei nobil nu-l vom uita niciodată. Dumnezeu s-o ier-te. (006150)Colectivul compartimentului Depozite din cadrul SN Damen este alături de colegul Hirschkorn Cedric la durerea pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui HIRSCHKORN VIRGIL. Profund îndurerate regretăm dispa-riţia prematură a colegei şi prietenei noastre BIOLAN CAMELIA.
Zâmbetul şi bunătatea ta ne vor rămâ-ne veşnic în suflet. Spitalul Judeţean, biroul de Contabilitate. (004612)Cu profund regret, anunţăm decesul după o lungă şi grea suferinţă a celui care a fost MIHAI VALERIU 73 ani.
Corpul neînsufleţit este depus la cape-la Cimitirului Eternitatea. Înhumarea duminică 2.10.2005. (006159)Ecaterina soţie, Gilbert şi Cedric fii, Liliana şi Elena nurori, Eduard Leonard şi Astrid nepoţii lui dragi aduc la cu-noştinţă celor ce l-au cunoscut că în data de 30.09.2005 a încetat din viaţă economist VIRGIL HIRSCHKORN. Dumnezeu să-l ierte! (006172)
Suntem alături de familia greu încercată prin dispariţia celui care a fost MANOLE ALEXANDRU (JAN). Sincere condoleanţe! Familiile Manolache şi Puşcaşu.
Cu durere în suflet anunţăm în-cetarea din viaţă a dragului no-stru BEJAN VASILE. Un suflet bun a plecat la Dumnezeu. Familia. Înmormântarea sâmbătă 1.10.2005, ora 13.00 din str. Dr. Carnabel nr. 92. (006059)
Cu zâmbetul tău cald ne-ai bucurat mereu, astăzi zâmbetul tău bucură îngerii în cer, iar sufletele noastre sunt triste că ai plecat de lângă noi când mai aveai mult de dăruit. Ne vom aminti mereu cu drag de tine CAMELIA BIOLAN. Dumnezeu să te odihnească. Maricela şi Bogdan Vîlsan. (004557)
Suntem cu tot sufletul ală turi de Andrei, Antoaneta, Gigi şi Pompiliu în aceste momente grele când se despart de fiinţa cea mai dragă, mamă, fiica, soţia CAMELIA BIOLAN. Primeşte-i Doamne în împărăţia Ta sufletul ei tânăr şi curat! Familia Ligia şi Gigi Moise. (004558)
Cu deosebită durere şi părere de rău îl plângem pe prietenul nostru comun MANOLE JAN dispărut pre-matur şi neaşteptat dintre noi. Nu-l vom uita niciodată! Fam. Tureac, Nicolau, Norocea, Izvoranu, Pecheanu. (006115)
Aducem mulţumiri celor care au participat spiritual şi material la durerea pierderii fiinţei dragi, mamă şi soţie iubitoare PECHEANU ADRIANA. Dumnezeu să te odih-nească în pace. Familia Ţâca şi Gabi. (004544)
Profund îndureraţi, suntem alătu-ri de colegul nostru Florin Bejan la greaua încercare pricinuită de moartea tatălui BEJAN VASILE. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colegii din ECO Copy&Print. (004521
Cu durere în suflet familiile Manole şi Toma anunţă fulge-rătoarea dispariţie prematu-ră a celui care a fost bun tată, soţ, frate şi cumnat MANOLE ALEXANDRU (JAN).
Dumnezeu să-l odihnească în pace. Cortegiul funerar va porni sâmbătă 1.10.2005 de la capela mortuară de pe Coşbuc (M2-M3) la ora 12.00. Înhumarea la Cimitirul Sf. Lazăr. (004560)
Locatarii din str. Sf. Spiridon 53-55 sunt alături de familia Manole la greaua încercare pricinuită de trecerea în nefiinţă a celui care a fost un bun familist şi om de omenie MANOLE ALEXANDRU 57 ani. Dumnezeu să-l odihnească. (006130)
Locatarii bl. G7 Micro 18 trans-mit sincere condoleanţe familiei Biolan pentru dispariţia doamnei BIOLAN CAMELIA. Dumnezeu s-o odihnească. (004568)
Cu adâncă durere anunţăm stin-gerea din viaţă a dragului nostru fiu şi frate JAŞCU VASILE 51 de ani. Înmormântarea are loc sâmbătă 1 oct. ora 12.00 în com. Vânători. Dumnezeu să-l ierte! Familia. (004584)
Cu tristeţe şi durere deplângem decesul fulgerător al fiicei, soţiei şi mamei BIOLAN CAMELIA (fostă ARGHIR).
Corpul neînsufleţit este de-pus în capela Bisericii Cuvioasa Parascheva din incinta Cimitirului Cătuşa. Înmormântarea va avea loc sâmbătă 1.10.2005, ora 12.00. Părinţii, fiul şi soţul. (004592)
Suntem înmărmuriţi de trecerea timpurie în eternitate a ta
MANOLE ALEXANDRU (JAN), cumnat, unchi iubit şi respectat de întreaga comunitate, familie şi de noi. Tu su-rioară Marcica, alături de copiii tăi, să ai puterea de a trece peste acest ne-fericit eveniment. Dumnezeu să te aibă în pază iar ţărâna să-ţi fie uşoară! Ai tăi Constantin Tănase, fam. Dan-Constantin Tănase şi fam. Andrei. (004622)
Cu tristeţe şi durere deplângem decesul nepoatei noastre CAMELIA BIOLAN 35 ani. Dumnezeu s-o odihnească. Fam. Lungu Sorin. (004588)
Cu profundă durere ne despăr-ţim pentru totdeauna de veri-şoara noastră CAMELIA BIOLAN. Dumnezeu s-o ierte. Fam. Lungu şi Malaxa. (004588)
Arhi
va "V
.L."
[Mica PUBLICITATESâmbătă - Duminică, 1 - 2 Octombrie 2005
15VIAŢA LIBERĂ
Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.vlg.sisnet.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875
SE AFLĂ REPEDE...MICĂ PUBLICITATE ZILNIC
Luni – Vineri: 8.00 – 16.00 Sâmbătă: 8.00 – 12.00 Str. Domnească Nr. 68
Societăţile comerciale şi persoanele fizice autorizatecare solicită publicarea unor anunţuri la rubricile:-LICITAŢII -LICHIDĂRI -CONVOCĂRI (Adunări generale) -CITAŢII (Chemări în judecată) trebuie să prezinte la ghişeele de Mică Publicitate o adresă, în original, cu:- Antetul firmei; Numărul de înregistrare; Datele de apariţie solicitate; Textul înaintat spre publicare; Semnătura autorizată; Ştampilă.
IMPORTANT!
Bonie, Clyde
(006029)Dragă CELINO nu te vom uita. Timpul care te-a despărţit de noi ţi-a înrămat sufletul în inima noastră mai adânc. Fam. Toderiţă. (005986)
Nimic nu poate şterge durerea şi go-lul lăsat în inimile noastre la împlinirea unui an de la plecarea fulgerătoare dintre noi a celui mai bun şi tandru soţ, tată desăvârşit şi bunic de o bunătate inegalabilă, ZAMFIR AUREL, tataia.
Te regăsim în tot ce ne înconjoară dar ne amăgim în căutări disperate. Ai iu-bit viaţa şi cu durere în suflet ai plecat. Lacrimi şi flori atât îţi mai putem oferi pe tristu-ţi mormânt. Dumnezeu să te aibă în pază. (006006)
Toamna rece aşterne covor de frun-ze peste mormântul tău, picăturile de ploaie sunt lacrimile noastre, iar vân-tul ce alină e mângâierea pierdută. Ai plecat dintre noi acum 3 luni, iubitul nostru fiu, RAGEA PETRICĂ, lăsând numai durere şi suferinţă. Sufletele noastre plâng chipul tău blând, inima ta bună.
De ce Doamne ai fost atât de crud cu noi? Dumnezeu să-l ierte. Nu te vom uita niciodată! Părinţii şi sora. (004387)Cu adâncă tristeţe anunţ că au tre-cut 6 luni de când am pierdut-o pe cea care mi-a fost alături peste 50 de ani de căsnicie, IOANA ROMAN. Dumnezeu să o odihnească în pace. Gheorghe Roman, soţ. (005987)
Au trecut 6 luni de când mama noa-stră, IOANA ROMAN a păşit pragul veşniciei. Ne-au rămas doar amintirile, sfaturile înţelepte şi imensul regret că nu ne-am putut opune destinului. Nu o vom uita. Ionel, Clara şi Vlad Roman. (005987)
Ne-a crescut cu drag, ne-a mângâiat în clipele grele, ne-a ajutat, dar de 6 luni trăim doar cu amintirile. Mama noastră, IOANA ROMAN a plecat în eternitate. Comemorarea 1.10.2005, sat Şerbeştii Vechi. Nu te vom uita. Ana, fiică, George, ginere şi Cosmin, nepot. (005987)Se împlinesc 6 luni de când cuscra noastră, IOANA ROMAN, din Şerbeştii Vechi a plecat dintre noi. Nu o vom uita niciodată! Fam. Ioan. (005987)Duminică, 2 octombrie, se împlinesc 3 ani de când iubitul nostru soţ, tată, socru, fiu şi frate a plecat de lângă noi într-o lume fără lacrimi şi suspine, POPESCU EMANOIL.
Sufletul lui bun şi iubitor va rămâne veşnic în inimile noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace. Familia. (005997)
Pios omagiu, respect, recunoştinţă veşnică dragilor mei părinţi, NECULAI şi FĂNICA IDRICEANU, la 2, respectiv 8 ani şi 9 luni de la trecerea în nefiinţă.
Durerea, lacrimile şi florile vă vor înso-ţi mereu. Fiica, Dorina. (004384)
Sâmbătă, 1 oct. se împlineşte un an de când destinul crud şi nemilos a de-cis să mă despartă pentru totdeauna de dragul şi iubitul meu prieten de o viaţă, BIBI MĂRGINEANU.
Ai fost şi vei rămâne în veci sufle-tul meu pereche. Nu te voi uita. Dumnezeu să te ierte şi odihnească în pace. Tuţa. (005814)
Regrete, lacrimi şi multe lumânări aprinse la mormânt atât au mai ră-mas acum la un an de când a plecat pentru totdeauna scumpa noastră mamă şi bunică ENĂCHESCU STANCA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Gina, Loredana, Ştefan, Florin şi Nelu. (005670)
O mamă îndurerată şi prietenii apropiaţi comemorează un an de la dispariţia prematură a dragului lor LAURENŢIU ION MĂRGINEANU.
Dumnezeu să-l odihnească iar mamei să-i aline suferinţa, lacrimile şi nesfâr-şita tristeţe care creşte în ciuda trecerii timpului. (003725)
Ai plecat acum 8 ani fără să spui niciun cuvânt lăsând în urmă numai lacrimi şi durere, scumpul nostru fiu şi frate, STOICA ANDREI - 8 ani.
Vei rămâne mereu în amintirea noa-stră. Dumnezeu să te odihnească în pace dragul nostru. Familia. (005910)
Se împlinesc 2 ani de când a dispă-rut fulgerător dintre noi cel care ne-a fost soţ şi tată, ADOROAIE ION.
El va fi mereu viu în amintirea noastră. Familia. (006036)
GRIGORE COSTICĂ, tataia al meu, cel bun şi blând din depărtări te-aud stri-gând "Nepoate drag, nu te mai văd, vă las pe toţi lăcrimând că aşa a vrut bunul Dumnezeu ca să fiu acum cu el". La 40 zile de la deces al tău nepot îndurerat, Andruşca. Dumnezeu să-ţi lumineze calea. (004490)
A trecut un an de când a plecat pe drumul fără întoarcere în lumea ne-fiinţei LUCICA BOAZU, fiinţa care în existenţa ei pământeană nu a cunos-cut odihna şi nu a avut ceva mai de preţ decât pe noi cei care îi vom păstra în inimile noastre atât cât ele vor mai bate o vie amintire şi recunoştinţă. Rugăm pe Dumnezeu să o odihneas-că în pace.
Familia. (004463)
Lacrimi şi flori pe tristul mormânt la 40 zile de la decesul celui care a fost COSTICĂ GRIGORE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fiul Gix şi Nicoleta, noră. (004491)
Un pios omagiu şi o tristă amintire celui care a fost COSTICĂ GRIGORE la 40 zile de la deces. Fam. Zanet. (004492)
Au trecut 40 zile de când iubitul nostru soţ, tată şi bunic, COSTICĂ GRIGORE nu mai este printre noi. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia, Elena, fiicele, Nina-Elena şi Iuliana, ginerii Adrian şi Radian şi ne-potul Andruşca.
Nu te vom uita niciodată! (004489)
Într-o dimineaţă de vară lumina din ochii tăi verzi a urcat la stele. Parcă ai fi vrut să spui: "Doar dorm..." Au trecut 40 de zile dar noi tot te mai aşteptăm. Niciodată nu vom accepta plecarea ta şi nu te vom uita.
Dumnezeu să te odihnească în pace PAŢILEA ION - 59 ani. Soţia, Mărioara, fiica Petruţa, ginerele, Cristi şi nepoa-ta, Alina. (004512)
Amintim celor care îi preţuiesc me-moria că se împlinesc 40 de zile de când destinul crud şi nedrept l-a luat de lângă noi pe bunul nostru
cumătru, BUHOCI GHEORGHE. Familia Isac. (04499)
Când astăzi se împlinesc 40 de zile trebuia să împlinească 53 de ani cel care a fost ŞTEFAN DUMITRU, un iu-bitor soţ, tată şi tataie. Nu-l vom uita niciodată!
Dumnezeu să-l odihnească în pace. Copiii, Ştefan, Ovidiu, Gina, Andreea, mama Elena şi Ştefan Cristina, Claudia, Virgil. (004440)
7 ani de lacrimi şi dor de când ne-a părăsit soţul, tatăl şi bunicul nostru, HARBUZ OCTAV, proiectant IPJ.
Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (04519)
Azi se împlinesc 40 de zile de când Dumnezeu te-a luat dintre noi, SPĂTARU NICOLAE. Ai lăsat multă durere în inimi şi lacrimi în ochii prietenilor tăi.
Ne vom ruga ca îngerii să-ţi vegheze somnul veşnic. Te vom păstra în inimile noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace! Prietenii tăi Dana, Adriana şi Tado. (005008)
O amintire frumoasă pentru cei care l-au cunoscut, durere veş-nică pentru ce-i care l-au pier-dut la 9 luni de la dispariţia celui care a fost soţ şi tată, VALERIAN CULCEVICI.
Dumnezeu să-i ierte sufletul lui bun. Soţia. (004497)
Comemorãri
Rămâi o amintire frumoasă pentru cei care te-au cunoscut şi o durere veşnică pentru cei care te-au pierdut. Pe 5 oc-tombrie se împlinesc 7 ani de când ne-a părăsit cel care ne-a fost sprijin şi echilibru în viaţă, inegalabilul soţ, tată şi bunic
Amintirea lui va fi veşnică în inimile noastre. Comemora-rea sâmbătă 1.10.2005, acasă.
RĂILEANU OPRIŞAN
DeceseTristă este ziua de 3 octombrie când se împlinesc 7 ani de când a plecat dintre noi scumpa noastră soţie, soră, mamă şi mamaie, BUŢURCĂ MARIA.
Nu te vom uita niciodată! Dumnezeu să te ierte. (006073)Ai rămas o amintire pentru cei care te-au cunoscut, o mare durere în suflet pentru cei care te-au pierdut. Lacrimi, flori şi lumânări aprinse pe tristul tău mormânt.
Atât îţi mai putem oferi la 5 ani de când ne-ai părăsit scumpul nostru fra-te şi cumnat, IVAN GHIŢĂ. (006076) Se împlinesc 3 luni de zile de când ai plecat în lumea veşnică şi ne-ai lăsat cu inimile îndurerate şi ochii plini de lacrimi, tu, RAGEA PETRICĂ, 25 ani.
Vei rămâne pentru noi soţ şi ginere. Nu te vom uita niciodată şi câte zile vom trăi te vom pomeni. Dumnezeu să te odihnească. Soţia, Adriana şi so-crii, Trandafir şi Maghiţa. (004541)Se împlinesc 7 ani de lacrimi şi dor de când ne-a părăsit dragul nostru VONCILĂ NECULAI. Dumnezeu să-l odihnească. Fam. Cofiţa, fam. Nedui, fam. Iacomi. (004540)Astăzi se împlinesc 4 ani de la tre-cerea în nefiinţă a celui care a fost SIMION ALEXANDRU, zis SĂNDEL BURGHELEA.
Nu te vom uita niciodată! Doru, fiu, Paulina, noră şi Mihaela, nepoată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (006096)O amintire frumoasă pentru cei care te-au cunoscut şi o durere veşnică pentru cei care te-au pierdut, GHENEA ŞTEFANA, la un an de la plecarea în veşnicie.
Odihneşte-i Dumnezeule în pace su-fletul ei bun. Mama, surorile, fratele, cumnata şi nepoatele. (006085) S-a scurs un an de când cea care a fost soţie şi foarte iubitoare mamă ne-a părăsit pentru totdeauna şi nimeni nu o va înlocui pe GHENEA FĂNICA.
Dumnezeu să o aibă în pază. Soţul şi feciorul. (006085)
Flori de toamnă şi o lumânare aprin-să pentru cea mai bună soţie, mamă, fiică şi surioară, PATRICHE ŞTEFANA BUTURĂ la 23 ani de când a plecat dintre noi.
Dumnezeu s-o odihnească în pace. Mama, fratele şi copiii, Dani şi Sorin şi nepoţii. (006094)
Cuvintele îşi pierd valoarea, lacrimi-le nu ne alină tristeţea nici după un an de la despărţirea de VITĂNESCU MĂRIUŢA, suflet minunat, mamă şi bunică deosebită. Fam. Panican, fam. Cristea, fam. Gavrilă. Dragostea şi ru-găciunile noastre te vor însoţi mereu. (004561)Oricâte lacrimi şi oricâte flori am de-pune pe mormântul tău nimic nu ne poate alina dorul de tine. Se împlinesc 7 ani de la trecerea în lumea veşnică a celui care a fost soţ şi tată deosebit, MÂNZU ALEXANDRU - 44 ani.
Nu te vom uita niciodată iar aminti-rea ta va rămâne veşnic vie. Familia. (006125)Fiecare toamnă este şi va fi pentru noi toţi, cei care l-am cunoscut pe LUPEA ŞTEFAN, măsura timpului ce se transformă în amintiri. Astăzi, al 8-lea an.
În loc de "La mulţi ani!" ne rugăm la bunul Dumnezeu să te odihnească în pace. Fiul. (006124)S-au scurs 40 zile triste de la trecerea în eternitate a bunului nostru soţ, tată şi bunic, IORDACHE VASILE.
Vom păstra vie amintirea lui. (006119)S-au scurs 3 ani de când a plecat din-tre noi cel mai bun soţ, tată, socru şi bunic, SUSMA CONSTANTIN. Va fi me-reu în inimile noastre.
Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia, nora, fiul şi nepotul. (004565)Acum 40 de zile naşul nostru GELU BUHOCIU a plecat grăbit spre o lume mai bună.
Noi încă îl mai aşteptăm să revină. Finii. (006128)Astăzi se împlinesc 13 ani de la tre-cerea în nefiinţă a scumpei noastre SANDA COJOCEA. Nu te vom uita ni-ciodată! Dumnezeu să te ierte! Fam. Micu. (006148)Se împlinesc 40 de zile de când iubitul nostru soţ, tată şi bunic, GHEORGHE (GELU) BUHOCIU a plecat să se odihnească pe o aripă de înger.
Dumnezeu să-l ierte şi să-l primească în împărăţia Sa. Familia. (006127)Au trecut 7 ani de lacrimi şi durere în suflet de când ne-am despărţit de draga noastră mamă, soacră şi mama-ie, BUŢURCĂ MARIA. Nu te vom uita niciodată! Familia Buţurcă V. (004569)
Au trecut ani grei de durere şi tris-teţe de la pierderea celor dragi, teh. PETRICĂ GRIGORE - 5 ani, fiu; ing. PETRICĂ DUMITRU -12 ani, fiu; înv. PETRICĂ ARISTIDE - 21 ani, soţ. Dumnezeu să-i odihnească. Familia. (004593)
Au trecut 40 de zile de când bunul nostru tată, CIOROI VALERICĂ ne veghează din ce-ruri. Avem atâta nevoie de tine, tată! Dumnezeu să aibă grijă de sufletul tău blând. Familia. (006140)
Dor greu, lacrimi, tristeţe şi regrete de când ne-a părăsit pe neaştepta-te acum 6 luni dragul nostru ZLATE IONIŢĂ, Şiviţa, un soţ, tată şi bunic cum rar întâlneşti pe acest pământ.
Dumnezeu să te odihnească şi să-ţi răsplătească dragostea cu care ne-ai înconjurat. Familia. (006136)De 6 ani frunzele ruginii şi florile toamnei împreună cu lacrimile noa-stre acoperă mormântul soţului, tată-lui şi bunicului CARANFIL NICOLAE.
Mulţumim celor care pentru o clipă vor fi alături de noi şi-i vor păstra ne-ştearsă amintirea. Familia. (006137)Readucem în memoria celor care l-au cunoscut şi apreciat împlinirea a 7 ani de la decesul dragului nostru RÎCU RADU.
Dumnezeu să-i odihnească sufletul lui bun. Soţia şi copiii. (006147)Acum că au trecut 40 de zile de la plecarea de lângă noi a celui care ne-a fost tată şi bunic, GHEORGHE BOROŞ, 73 de ani, Scânteieşti, ne rugăm ca su-fletul său blând să-şi găsească odihna în lumea drepţilor.
Dumnezeu să-l ierte şi să-l aibă în pază. Familia. (006151)
Lacrimi, durere şi un gol nemăsurat în suflet la împlinirea a 3 luni de la trecerea în nefiinţă a celei care a fost mamă şi bunică, BODEA VIORICA.
Copiii şi nepoţii. (004605)Cu lacrimi şi durere anunţ că sâm-bătă, 1 octombrie ar fi împlinit 69 de ani soţul meu ŞERBAN CONSTANTIN (PUIU).
Cine l-a cunoscut să-şi amintească de el şi să păstreze 1 minut de reculegere aşa cum era el în viaţă. Dumnezeu să-l ierte şi să -i fie ţărâna uşoară. Dormi în pace, PUIULE. Cu lacrimi şi durere so-ţia ta, Lucia. (004617)
Bunicul meu cel drag, ŞERBAN CONSTANTIN (PUIU), timpul va trece dar eu nu am să te uit. Sâmbătă, 1 oc-tombrie ai fi împlinit 69 ani.
Eu, nepoata ta, rog îngerii din cer să te înveselească aşa cum îţi plăcea pe pă-mânt. Dormi în pace, bunicule. Şerban Bianca şi mamaia. (004616)
Cu durere în suflet reamintim îm-plinirea a 6 ani de când ne-a părăsit fratele nostru,
CARANFIL NICOLAE. Fratele, cumnata, surorile şi nepoţii. (006101)
A plecat în lumea îngeri-lor, discret, aşa cum a trăit, scumpa noastră
BONDARENCO NICULINA MARIA (MÂNDÂNICA)
- 61 ani.Înmormântarea luni, la Cimitirul „Eternitatea”, ora 13,00.
Nicuşor, Mihaela şi Gelu.
Astăzi se împlinesc 40 de zile de când a plecat de lângă noi cel mai bun om de pe pământ,
BALABAN IOAN. Cât vom trăi te vom pomeni şi te vom iubi. Fam. Balaban, Bercea, Crăciunoiu mulţumim celor care au fost alături de noi în clipe-le cele mai grele din viaţa noastră. Dumnezeu să-l odihnească. (006025)
Purtaţi discuţii pentru care nu aţi fost pregătit(ă) în prea-labil. Poate din această cauză simţiţi că mergeţi pe nisipuri mişcătoare.
Felul în care vă privesc alţii nu este ceea ce vă defineşte, dar nici nu este un lucru lipsit de importanţă.
Începeţi să nu mai fiţi de acord cu toate ordinele venite de sus, iar acest lucru vă în-greunează şi mai mult situaţia.
Sunteţi respectat(ă) pen-tru performanţele dvs., dar vă doriţi să nu vă opriţi aici. Nicio grijă, nimeni nu vrea asta.
Vă temeţi că insistenţele dvs. ar putea dăuna, dar nici nu ştiţi cum ar fi cel mai bine să reacţionaţi, în contextul actual.
Faceţi o impresie bună, ce-lor care se aşteptau exclusiv la anumite lucruri din partea dvs. Îi luaţi prin surprindere.
Nimic nu vă place mai mult decât să depuneţi efort pentru ceva ce vă doriţi cu adevărat. Ideile dvs. vă aduc fani.
Sunteţi încă o dată cel(cea) care aduce soluţia salvatoare. Faceţi lucrurile în stilul dvs. de-gajat şi vă daţi gata audienţa.
Nu puteţi să aşteptaţi de la ceilalţi lucruri pe care dvs. nu le puteţi da niciodată. De fapt, şi dacă le cereţi, lumea strâmbă din nas.
Găsiţi pete în soare, dar asta nu ar fi mare lucru. Vă place să vă descoaseţi cunoştinţele, până scoateţi toate informaţiile de la ele.
Vă pregătiţi de o plimbare, dar nu ştiţi dacă ceea ce faceţi este cu adevărat o decize bună. Convine altora – asta e sigur...
Echilibrul dvs. sufletesc vine dintr-o foarte bună comunica-re cu persoana iubită. Ceea ce e firesc nici nu trebuie analizat prea mult.
- Crezi că viaţa de artist meri-tă trăită?
- Depinde de rezistenţa fica-tului.
[
- Hai, Gigele, nu te teme! Ursul e împăiat.
- Dar dacă nu e împăiat bine?[
- De ce te-ai înroşit aşa, dom-nule?
- Sunt timid.- Credeam că e de la băutură.
Că eu beau de 20 de ani şi abia mi s-a înroşit nasul.
1684 - Încetează din viaţă PIERRE CORNEILLE (n. 1606), scriitor francez.
1855 - Începe să apară la Iaşi, de trei ori pe săptămână, “Steaua Dunării” - jurnal politic, literar şi comercial, sub redacţia lui M. Kogălniceanu.
1856 - Se naşte ION BIANU (m. 1935), filolog, membru, preşedinte (1929-1932), vicepreşedinte (1932-1935), secretar general (1927-1929) al Academiei Române.
1858 - Se înfiinţează, la Bucureşti, Casa de Ajutoare şi Prevedere a Lucrătorilor Tipografi. Primul preşe-dinte: C.A.Rosetti.
1860 - Se decide înfiinţa-rea Conservatorului de Muzică şi Declamaţiune din Iaşi (se va deschide la 15 noiembrie, acelaşi an). Primul di-rector: Francisc Serafim Caudella.
1865 - Se naşte DUMITRU EVOLUCEANU (m. 1938), critic literar.
1869 - Au fost emise, de către Oficiul Poştal din Austria, primele cărţi poştale din lume.
1878 - Se naşte VASILE DEMETRIUS (m. 1942), prozator, poet, traducător.
1892 - Încetează din viaţă GHEORGHE SION (n. 1822), scriitor din generaţia de la 1848, poet, prozator, memorialist, traducător, membru şi preşedinte al Academiei Române.
1905 - Se naşte GHEORGHE DANGA (m. 1959), compozitor.
1914 - Încetează din viaţă IOAN MIHALY de APŞA (n. 1844), istoric, membru al Academiei Române.
1919 - Se naşte NICOLAE CAJAL (m. 2004), medic, membru al Academiei Române.
1920 - Se naşte WALTER MATTHAU (m. 2000), actor american.
1921 - Încetează din viaţă JULIUS von HANN (n. 1839), meteoro-log austriac, membru de onoare al Academiei Române.
1924 - Se naşte JIMMY CARTER, preşedinte al SUA (1977-1988).
1927 - Se naşte NESTOR VORNICESCU (m. 2000), episcop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei, mem-bru de onoare al Academiei Române.
1929 - Se naşte GHEORGHE VITANIDIS (m. 1988), regizor, laureat cu Premiul ACIN (1973, 1979).
1932 - Se naşte ION-IOVIŢ POPESCU, fizician, membru al Academiei Române.
1950 - A luat fiinţă la Bucureşti Orchestra Simfonică a Cinematografiei.
1955 [ Se naşte ION STRATAN, poet, prozator, eseist, traducător, critic literar, publicist politic.
[ Este dată în folosinţă Fabrica de penicilină din Iaşi.
1956 - Se naşte CRITIAN TUDOR POPESCU, ziarist, scriitor, preşedinte al Clubului Român de Presă.
1958 - A fost creată NASA (Administraţia Naţională pentru pro-blemele Aeronauticii şi cercetării Spaţiului Cosmic).
1971 - Se inaugurează “Disney World” - îndrăgit parc de distracţii din Florida.
1975 - Începe să fie marcată, anu-al, “Ziua Internaţională a Muzicii”, la propunerea Consiliului Muzical Internaţional al UNESCO.
1984 - Începe să fie marcată “Ziua Internaţională a Medicului”.
1991 - Începe să fie marcată “Ziua Internaţională a Persoanelor în Vârstă”.
1992 - Se deschide, la Bucureşti, Centrul Cultural Ungar.
1995 - Se sfinţeşte biserica cu hra-mul “Adormirea Maicii Domnului”, din parohia Matca IV (piatra de temelie a fost aşezată la 19 mai 1991).
1997 - Începe să fie marcată “Ziua Mondială a Arhitecturii”.
2000 - La cea de a 27-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară (Sidney, 15 septembrie - 1 octombrie), spor-tivii români au cucerit 26 de medalii (11 de aur, 6 de argint şi 9 de bronz), performanţă cu care România s-a si-tuat pe locul al 11-lea în clasamentul pe naţiuni.
2003 - Se inaugurează, la Cluj, cel mai mare acvariu din Transilvania.
2004 [ România preia pentru o pe-rioadă de un an preşedinţia Convenţiei Europene a Administraţiilor de Poştă şi Telecomunicaţii.
[ Începe să funcţioneze, la Piteşti, primul tribunal comercial din România.
1830 - Încetează din viaţă IOAN BOB (n.1739), episcop greco-catolic.
1847 - Se naşte FRANCISC HOSSU-LONGIN (m.1935) memorialist.
1852 - Se naşte Sir WILLIAM RAMSAY (m.1916), chimist britanic, laureat cu Premiul Nobel pentru Chimie. A des-coperit heliumul, xenonul, neonul, argonul, radonul, kryptonul.
1853 - Se naşte CIPRIAN PORUMBESCU (m.1883), compozitor, dirijor.
1875 - Încetează din viaţă PETRACHE POENARU (n.1799), inginer, matematician, pedagog, unul dintre întemeietorii învăţământului româ-nesc, autor de manuale şcolare, mem-bru al Societăţii Academice Române.
1877 - Radu Porumboiu a urcat pentru prima oară pe Mont Blanc. Este primul român care reuşeşte această ascensiune.
1880 - Se naşte N.M. CONDIESCU (m.1939), prozator, membru al Academiei Române. Între 1936-1939 a fost preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români.
1899 - Încetează din viaţă ANTON BACALBAŞA (n. 1865), prozator, tradu-cător, ziarist.
1904 - Se naşte HENRY GRAHAM GREENE (m.1911), scriitor englez.
1911 - Se naşte MIRON RADU PARASCHIVESCU (m.1971), poet, pu-blicist, traducător, laureat cu Premiul “G.Coşbuc” al Academiei Române.
1932 - Se naşte, VASILE ONUŢ (m.1994, la Galaţi), sculptor, pictor, grafician, pedagog, primul director al Muzeului de Artă Contemporană din Galaţi (azi Muzeul de Arte Vizuale).
1935 - Se naşte PAUL GOMA, proza-tor, stabilit, după 1977, la Paris.
1936 - Se naşte RADU AFTENIE,
sculptor.1939 [Se naşte NEONILA NEGURĂ,
filolog şi istoric literar.[ Se naşte DAN SPĂTARU, (m.
2004) solist de muzică uşoară.1942 [ Se naşte ROMULUS
DIACONESCU (m.2003), prozator şi teatrolog.
1944 - Încetează din viaţă, asasinat de legionari în Lagărul de la Auschwitz, B. FUNDOIANU, poet, eseist.
1950 - Se naşte VAL CONDURACHE, critic literar.
1953 - Se naşte AlEX MIHAI STOENESCU, scriitor, scenarist, pu-blicist, laureat cu Premiul Academiei Române pentru Proză (1995).
1956 [ Se naşte CONSTANŢA APETROAIEI, poetă.
[ Se naşte ADRIAN DAMINESCU, solist de muzică uşoară.
1978 - Încetează din viaţă ŞTEFAN ODOBLEJA (n.1902), medic, creatorul ciberneticii, membru post-mortem al Academiei Române.
1988 - La a XXIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de la Seul (18 septembrie - 2 octombrie), delegaţia României cuce-reşte 7 medalii de aur, 11 de argint şi 6 de bronz.
1997 - “Cei 15” semnează Tratatul de la Amsterdam (intră în vigoare la 1 mai 1999), care îl înlocuieşte pe cel de la Maastricht, din 1992), Europa de Est şi Cipru.
2002 - Încetează din viaţă TIBERIU OLAH (n. 1933), compozitor, pedagog, laureat cu Premiul “George Enescu” al Academiei Române pentru com-poziţie, cu Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pentru întreaga activitate, cu alte premii.
7,00 Ceasul deşteptător8,20 Teleshopping 8,30 Desene animate9,30 Mic, da’ voinic!10,00 Portativul piticilor 11,00 Călătorie spre centrul
Pământului (aventură fantastică, SUA, 1999) cu Treat Williams, Jeremy London12,00 Lumea în care trăim 13,00 Orizont 2007 14,00 Jurnalul TVR14,15 Enesciene 16,00 Parteneri de weekend 16,30 Cu Irina la cafea18,00 Teleenciclopedia 19,00 Jurnalul TVR20,00 Surprize, surprize 23,00 Jurnalul TVR23,30 Profesioniştii 0,30 Arme şi traume (comedie, SUA, 2000) cu Liam Neeson2,15 Jurnalul TVR (r)3,15 A noua poartă (r) (thriller, SUA/Franţa/Spania,
1999) cu Johnny Depp, Lena Olin
6,45 Jurnalul TVR (r) Ştiri, sport, meteo 7,00 Pescar hoinar (r) 7,30 Top sport Culturism şi Fitness 8,00 Teleshopping 8,30 Euro-Dispecer 8,35 Universul cunoaşterii 9,00 Arca lui Noe 10,00 Natură şi aventură 10,30 Oala sub presiune Conflictul între generaţii
mereu în actualitate. 12,00 Televiziunea, dragostea mea 13,00 Agenţia de plasare Finala unui concurs de angajare
între doi competitori. 14,00 Miracole (S) 15,00 Via sacra 16,00 Aventuri secrete (S) 16,30 Euro-Dispecer 16,35 Jurnalul TVR17,00 Fotbal: Farul Constanţa - F.C.
Argeş Meci din Divizia A.
Transmisiune directă19,00 Anthony Quinn - amintiri dintr-o viaţă Documentar 20,00 Sinaia forever22,00 Jurnalul TVR22,15 Lady Randolph Churchill (mini-s, Anglia, 1974) 23,15 Scrisori de la un asasin (thriller, SUA, 1998) cu Patrick Swayze, Gia Carides1,00 Nemuritoarea (s) 1,55 Muzica
6,30 Cocoşatul din campus (r) (comedie,
SUA, 1989) cu Allan Katz8,00 O familie trăsnită (s)8,30 Desene animate: Uriaşul
Harry; Baby Looney Tunes; Toonsylvania10,00 Detectivii de la Second
Sight (comedie, SUA, 1989) cu John Larroquette, Bronson
Pinchot12,00 Promotor Emisiune auto cu Roxana Ciuhulescu12,30 Magazin UCL 13,00 Ştirile ProTv 13,05 Cavalerul negru (r) (aventură, SUA, 2001) cu Martin Lawrence15,00 Jaful (acţiune-comedie, SUA, 1990) cu Bill Murray, Geena Davis17,00 Tu eşti, tu câştigi! 18,00 Stilul Oana Cuzino 18,30 Te vezi la Ştirile ProTv 18,55 Ştiri sportive 19,00 Ştirile Pro Tv20,30 Semn de viaţă (acţiune, SUA, 2000) cu Meg Ryan, Russell Crowe,
David Morse23,30 Risc maxim (acţiune, SUA, 1996) cu Jean-Claude Vad Damme1,30 Semn de viaţă (r) (acţiune, SUA, 2000) cu Meg Ryan, Russell Crowe,
David Morse
6,30 9595 - te învaţă ce să faci (r) 7,30 Gillette World Sport 8,00 Jim Button 8,30 Desene animate: Vânătorii de fantome;
Astro Boy 9,45 Casa de piatră 10,15 Roata de rezervă 11,00 Nava spaţială Odyssey (s) cu Peter Weller, Sebastian
Roche12,00 Incredibil, dar adevărat Film s-documentar 13,00 Ştiri 13,15 Vivere - A trăi cu pasiune (s) 15,30 V.I.P. (s)16,30 Cei mai frumoşi ani Divertisment 18,30 Săptămâna financiară Prezintă Gabriela Vrânceanu-Firea 19,00 Observator20,30 Animal Planet Divertisment 21,00 Gogomanii Divertisment 21,30 Efect de recul (acţiune, SUA, 1997) cu Gary Daniels, Greg
McKinney23,30 Regatul de foc (S.F., SUA/Anglia/Irlanda,
2002) cu Matthew McConaughey,
Christian Bale1,30 Concurs interactiv 2,30 Observator 3,15 V.I.P. (s)
7,00 Teleshopping 7,30 Desene animate 8,30 Aventuri cu Bob (s) 9,00 Sheena (s) cu Gene Lee Olin, John Allen
Nelson10,00 Orizonturi europene cu Cristian Unteanu10,30 Puzzle theea 11,00 Sport, dietă şi o vedetă cu Florentina Opriş11,30 Tele RON 13,00 Viaţă de vedetă Documentar 13,30 The Temptations (muzical, SUA, 1998), ultima
parte cu Charles Malik Whitfield,
D.B. Woodside14,00 Schimb de mame (r) 15,30 Viaţă de vedetă Documentar 16,00 Aventurile familiei Vijelie (r) 17,00 Săptămâna nebună (r) 18,00 Focus 19,00 Guinness - Lumea
recordurilor 20,00 După gratii (acţiune, SUA,
1989) cu Sylvester Stallone, Donald Sutherland
22,00 Poliţia în acţiune (r) cu Cristian Sabbagh23,00 Trădaţi în dragoste (r) cu Ernest0,00 Jocurile iubirii (dramă romantică, SUA,
2001) cu Paul Johnson, Dru Berrymore
2,00 Focus (r) 3,00 Guinness - Lumea
recordurilor (r)
6,00 Micuţul Frijolito (s/r) 8,00 Culoarea păcatului (s/r) 9,15 Uzurpatoarea (s)11,00 Amazoana (s) cu Sergio Goyri, Karime
Lozano12,00 Valentina, grăsuţa mea
frumoasă (s) cu Natalia Streignard, Juan
Pablo Raba13,00 Sărmana Maria (s/r) cu Thalia15,30 Micuţul Frijolito (s) cu Mauricio Ochmann,
Alejandro Felipe17,30 Poveştiri adevărate cu Dragoş Stănescu şi Ioana
Maria Moldovan18,25 Vremea de acasă 18,30 Inocenţă furată (s) cu Camila Sodi, Altair Jarabo20,30 Culoarea păcatului (s) cu
Giovanna Antonelli, Reynaldo Gianecchini
22,30 David Bisbal la „Otro Rollo”0,00 Poveştiri adevărate (r) cu Dragoş Stănescu şi Ioana
Maria Moldovan1,00 Miss Venezuela 2004 (II)2,45 David Bisbal la „Otro Rollo” (r)
6,00 Realitatea de la 6,007,45 Ziarul realităţii (r) 11,15 Dincolo de realitate12,00 Realitatea de la 12,00 cu Cristian
Niţă 13,15 Autoshow (r) 15,00 Realitatea de la 15,00 cu Simona
Bălănescu 15,15 Deschide România17,00 Realitatea de la 17,00 cu Simona
Bălănescu 18,00 Realitatea de la 18,00 18,45 Deschide România20,00 Realitatea de la 20,0022,15 O ştire pentru tine23,00 Realitatea de la 23,00
cu Sanda Nicola 23,15 Total showbiz 0,00 Realitatea de la 0,00
cu Sanda Nicola 1,00 Realitatea de la 1,00
cu Delia Octavia Puşcă
00 Jurnal cultural 7,05 Israelul şi Biblia8,05 Destinaţii pe mapamond (r) Tunis 8,30 Istoria Operei Române 9,00 Cuore (film, Italia/Franţa, 1985) 10,00 Aventura sunetelor 10,30 Ambasadorii 11,00 Dragoste de mamă (r) (film, Anglia, 1989)12,00 Jurnal cultural 12,05 Cronici insolite Copiii sălbatici 13,00 Geographica. Best of 13,30 Rânduiala 14,00 Goana după aur (comedie, SUA, 1925) 15,10 Chaplin prin ochii prezentului15,40 Destinaţii pe mapamond (r)16,05 Fotograme 16,35 Art/Autor 17,05 Renaşterea 18,00 Jurnal de modă18,50 Jurnal cultural 19,00 Teatrul în secolul al XX-lea 19,55 Casting 20,00 Frontierele privirii 20,30 Fotografii - Fotografi 20,45 Beatles 21,45 Jurnal cultural 22,00 Fragii sălbatici (dramă, Suedia, 1958) 23,35 Remix - Rock Forum 0,35 Jurnal cultural (r) 0,50 Viaţa particulară a lui Henric al VIII-lea (r) (film, Anglia, 1933)2,20 Beatles (r) 3,15 Renaşterea (r)
6,00 În adâncuri (film, Anglia, 2004) 7,25 Zei şi generali (acţiune, SUA, 2003)11,00 Eu sunt David (dramă, SUA, 2003) 12,30 Cursă sub soare (film, SUA, 1996) 14,10 Pe platourile de filmare (s) 14,40 Fereastra de vizavi (dramă, coprod., 2003) 16,25 Lara Croft Tomb Raider,
Leagănul Vieţii (acţiune, coprod., 2003) 18,20 Dumnezeu pentru o zi (comedie, SUA, 2003)20,00 Ritmul străzii (dramă, SUA, 2004) cu Jennifer Freeman, Marques
7,00 Atelierul lui Newton; 7,30 Prim-plan; 8,00 Ora 7 + 1 dimineaţa; 8,30 Prim-plan; 8,35 Ora 7 + 1 dimineaţa; 9,30 Prim-plan; 9,35 Ora 7 + 1 di-mineaţa; 10,00 Ediţie specială (r); 11,00 Movie Planet; 11,30 Documentar; 12,00 Părinţi şi copii (r); 13,00 Şedinţa Consiliului Judeţean; 14,30 Pledoarii turistice; 15,00 Prim-plan;15,05 Jula şi prietenii (r); 16,00 Prim-plan; 16,05 Jula şi prietenii; 17,00 Prim-plan; 17,10 Documentar; 18,00 Prim-plan; 18,05 Cu băţu-n baltă; 18,30 Prim-plan; 19,00 Cronica cârcotaşilor; 20,05 Cronica cârcotaşilor - continu-are; 20,30 Spectacol: Teatrul Muzical; 22,00 Prim-plan; 22,30 Ora 7 + 1 dimineaţa (r).
7,00 Fabrica razei de soa-re; 7,30 Prim-plan; 8,00 Film pentru copii; 9,30 Motor; 10,00 Câte-n lună şi în stele; 10,30 Casa noastră - preluare Prima; 11,00 Retrospectiva Prim plan; 11,30 Pledoarii tu-ristice; 12,00 Cu băţu-n baltă; 12,30 În căutarea lui Hristos; 13,00 Părinţi şi copii; 14,00 Jula şi prietenii; 15,00 Prim-plan; 15,05 Jula şi prietenii - conti-nuare; 16,00 Prim-plan; 16,05 Documentar; 16,30 Movie Planet; 17,00 Prim-plan; 17,05 Documentar; 18,00 Prim-plan; 18,10 Muzică: Zdob şi Zdub; 18,30 Prim-plan; 19,00 Copiii spun lucruri trăsni-te; 19,30 Dosarele FBI; 20,00 Spectacol: Alexandru Jula şi prietenii; 22,00 Prim-plan; 22,30 Film: Străzile îndurării; 24,00 Jula şi prietenii (r).
11,00 Weekend plăcut; 12,00 Părinţi şi copii
11,00 Retrospectiva Prim-plan; 11,30 Pledoarii turistice; 12,00 Cu băţu-n baltă; 12,30 În căutarea lui Hristos.
1 octombrie 2005
2 octombrie 2005
Se apropie premiile MTV Europe!Robbie Williams, Coldplay şi Green Day vor fi doar câţiva dintre artiştii
care vor cânta live pe trei noiembrie la Lisabona, în Portugalia, cu ocazia ceremoniei de decernare a premiilor MTV Europe. Această ediţie va fi o întrecere între Coldplay şi Gorillaz, ambele formaţii fiind nominalizate la câte cinci categorii. Cu interes este aşteptat recitalul formaţiilor Foo Fighters, Green Day sau al lui Robbie Williams, care îşi va prezenta cel mai recent single, “Tripping”, extras de pe albumul “Intensive Care”, ce va a fi lansat pe 24 octombrie. Ceremonia va fi prezentată de Ali G.
Click News
Risc maxim (acţiune, SUA, 1996)Pro TV, ora 23 ,30Cu: Jean-Claude Van Damme, Natasha Henstridge. Titlu original: Maximum Risk
Alain Moreau este un poliţist francez, care într-una din zile află de la colegii săi că au dat peste cadavrul fratelui său gea-măn, despre care el nu ştia nimic. Alain pleacă la New York şi preia identitatea fratelui său. El trebuie să pătrundă în lu-
mea mafiei ruseşti din New York, unde află că îşi petrecuse Mikhail întreaga viaţă de până atunci. Aici, Alain face echipă cu fosta iubită a fratelui său, iar riscurile devin maxime atunci când mafia este hotă-râtă să-i distrugă...
Scrisori de la un asasin (thriller, SUA, 1998)TVR 2, ora 23,15Cu: Patrick Swayze, Gia Carides, Kim Myers. Titlu original: Letters from a Killer
Condamnat pe nedrept pentru omuci-dere, Race Darnell (Patrick Swayze) ajun-ge la închisoare, unde singurul lucru care-i alungă singurătatea este corespondenţa cu patru femei - fireşte, nici una dintre ele nu ştie de existenţa celorlalte. În curând, noi dovezi ies la iveală, Race este eli-berat, dar ca o ironie a sorţii, se vede el însuşi ameninţat cu moartea şi apoi, din nou, suspect de crimă.
La conferinţa poştelor au-stro-germane de la Karlsuhe, din 1865, dr. Heinrich von Stephen a sugerat folosirea cărţilor deschise de corespon-denţă. Au trecut patru ani până când dr. Emanuel Hermann a
convins Oficiul Poştal austriac să emită prima carte poştală oficială. Evenimentul s-a petre-cut la data de 1 octombrie 1869. Apariţia acestor cărţi poştale s-a lovit însă de o oarecare reticen-ţă, diminuând importanţa aces-
tora. Mulţi dintre ei se gândeau că este impropriu să trimiţi me-saje pe cărţi poştale, pe care oricine, dar mai ales servitorii, le putea citi. Dar, din cauză că puteau fi trimise mult mai rapid (decât scrisorile propriu-zise),
cărţile poştale au înregistrat un real succes în viaţa oamenilor. În anii următori exemplul Austriei a fost urmat de Elveţia (1870), Belgia (1871), Spania, Italia şi România (1873), Grecia (1876).
V. G.
Primele cărţi poştale din lumeArhi
va "V
.L."
Telefoane Utile
Salvare - 961; 411000; 426200Ambulanţă non stop (VITAL MED) - 462222Pompieri - 981; - 460441Centrala Inspectoratului Judeţean de Poliţie - 407000 Poliţia Municipală - 412222Poliţia Transporturi - 418460Secţia 1 de Poliţie - 419966Secţia 2 de Poliţie - 460854Secţia 3 de Poliţie - 413400Secţia 4 de Poliţie - 468490Secţia 5 de Poliţie - 416945Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră - 959Centrul de prevenire şi consiliere antidrog - 934; - 461800Jandarmi - 956Corpul Gardienilor Publici - 470617Prefectură - 312100Consiliul Judeţului - 411099Primărie - 307799Protecţia civilă - 982; 411456; fax - 413219Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Galaţi - tel. verde: 0800828674 - 477900; fax: 325530Garda de Mediu -tel. verde 0801010101 (pentru încălcarea Legii Protecţiei mediului) Diverse:S.C. ECOSAL PREST S.A. - 312282Informaţii CFR - 460643Autogara - 412683Agenţia CFR - 472420Serviciul Info LINE - 469000; 469005 Deranjamente - intervenţii:APATERM : centrală - 473380; dispecerat - 463294; relaţii cu publi-cul - 473151 DISTRIGAZ SUD (Sucursala Galaţi) - cen-trală - 460206 - dispece-rat - 460419 ELECTRICA (Galaţi) - 929; - 460500 (număr unic cu apel gratuit pentru toţi clienţii indiferent de zona de reşedinţă) - 460496/460474 (Galaţi) - 460488 (zona rurală) - 820159/820160 (Tecuci)SpitaleDe Urgenţă - 315555Municipal nr.1 - 479401Boli Infecţioase - 334022De Copii - 469100Militar - 423938TBC - 460712CFR - 476716 Interne - 475768Maternitatea Municipală - 413131 Centrul de diagnostic şi tratament (fosta Policlinică Municipală) - 417941Farmacii non-stop:Hygeia (vizavi de Spitalul Judeţean) - 473013Bayer Pharm (Siderurgiştilor) - 464542Sensi Blu (fosta Librărie Centrală) - 498135
�����������
����������������
������������
�������������
�����������
������������
�����������
�������������
���������������
�������������������������������������������������
����������������
�����������
���������
����������
���������
��������������
������������ ������ ������
��������� ��� ��������
������������
������� ��������
����������������
�������������
������������
�������������� �����
������
www.vlg.sisnet.ro
Viaþ
a ca
leid
osco
p
România Sud-Est ºi Europa1/2 octombrie
METEO
ProgramTV2 octombrie
TVR 1 TVR 2 TVR Cultural
HBO
PRO TV
Acasã TV
Antena 1Prima TV
Realitatea
Copierea oricãror elemente grafice ale acestei publicaţii va fi sancţionatã prin lege
Radu MACOVEI Director general
Grigore LAZAROVICIDirector general adjunct
Katia NANU Redactor şef
Dan PLĂEŞU Secretar general de redacţie
Mioara MÃNÃILÃ Director publicitate
Gheorghe ARSENIE, Viorel BUCUR Secretari de redacţie
[ DEPARTAMENT CALCULATOARE / Camelia LUPU, Aurelian Sârghe, Lili CRÃCIUN, Tiberiana PRISÃCARIU, Olguţa CRISTEA, Monica BOCZAR, Ionel PRODAN, Carmen ROPOTAN, Mihaela MINEA Elena GRÃDINARU, Rodica PANDELEA, Luminiţa CHIRILÃ, Carmen BONCIU, Vasilica PRODAN, Zoica FOTACHE - Echipamente livrate de ROMLOTUS
Pãnuţ HAGHIAC, Nicuşor CRÃCIUN, Nãstase VÂRLAN, Niţă NICUŞOR, Ion MACOVEI, Daniel VOICU, Ghiţă PETREL, Marius NICHITA, Vasile POPAUnica tipografie din zona Galaţi - Vrancea - Brãila, care tipãreşte un ziar cotidian, la calitate de nivel naţional! 0236 416 911 - int.37
ISSN 1221-4914
[ SOCIAL / Mariana ILIESCU, Viorel MÂRZA, Petrica PAŢILEA [ TRANZIŢIE /Aurel STANCU, Cristinel LUCA, Anca Mihaela SPÂNU, Marius MOTOTOLEA [ POLITIC / Maria MĂNDIŢĂ, Victor CILINCÃ, Ovidiu AMÃLINEI, Anca MELINTE [ JURIDIC / Ştefan DIMITRIU, Costel CRÂNGAN, Maria STANCIU [ CULTURÃ / Angela RIBINCIUC, Th. PARAPIRU, Roxana PENCIU, Nicoleta CRÂNGANU [ INVESTIGAŢII / Alina DURBACÃ, Laura GURÃU, Elena STOICA [ SPORT / Gheorghe ARSENIE, D.C. PREDESCU [ EDITOR ŞTIRI / Cristina GOGA [ FOTO / Vasile CABURGAN, Sorin PANÃ, Viorel DUDĂU [ SUBREDACŢIA GALAŢI NORD / Ion Trif PLEŞA
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Galaţi, str. Domneascã nr. 68 / SECRETARIAT tel. 460 620, fax 471 028 POLITIC, CULTURÃ, INVESTIGAŢII, TRANZIŢIE, JURIDIC 414 630 RELAŢII CU PUBLICUL 461 772/ SPORT 411 644/ TEHNO 462 460 PUBLICITATE tel. 463 664, 460 719, fax 460 875 / TECUCI: Casa de Cultură - tel./fax 820 508 / DIFUZARE tel. 460 395
Categoria I: 2 variante a 58.653,10 lei.Categoria a II-a: 4 variante a 7.445,22 lei.Categoria a III-a: 226 variante a 131,77 lei.
Numere extrase: 12, 20, 29, 17, 43 + 11.Total fond de câştiguri: 1.999.879,12 lei.Categoria I: REPORT 61.419,84; REPORT CUMULAT 1.173.070,21 lei.Categoria a II-a: REPORT 30.709,92 lei; REPORT CUMULAT 611.839,48 lei.Categoria a III-a: 2 variante a 15.354,96 lei.Categoria a IV-a: 50 variante a 307,09 lei.Categoria a V-a: 175 variante a 105,29 lei.Categoria a VI-a: 2.415 variante a 21,61 lei.Categoria a VII-a: 2.216 variante a 9,70 lei.Categoria a VIII-a: 9.768 variante a 7,85 lei.[ PENTRU CATEGORIA I: Plus câte un apartament cu 3 camere, în vilă turistică, pentru fiecare câştigător.
În următoarele 48 de ore, vremea va fi instabilă, iar local sunt posibile averse. Pe fondul unui cer parţial noros, vântul va sufla moderat, din sector estic şi nord-estic, cu viteze de 10-15 km/h. Temperatura maximă va fi cuprinsă între 20 şi 22°C, în timp ce minima se va situa, în cursul nopţii, între 13 şi 15°C (informaţii preluate din surse on-line).
AUTOMULGERE ACADEMICĂ. După cum informea-ză un post de televiziune din oraşul Canberra, cercetătorii australieni lucrează în prezent la un sistem zootehnic care le atrage pe văcuţe cu furaje în spaţiul de muls şi le poziţionează pe un fel de ventuze care se conectează automat la mame-loane, imediat ce animalele intră în încăpere. Iniţiativa aparţi-ne unui grup de academicieni de la universitatea din Sidney. Mulgătorii nu au protestat încă…
TĂIŢEI STELARI. Campania niponă Nisin Ford Products intenţionează să realizeze o reclamă la tăiţei pe Staţia Spaţială Internaţională. La filmări va participa un cosmonaut rus. Scenariul e simplu. Rusul tocmai călătoreşte voios printre ste-le. Deodată, i se face foame. Şi ce mânâncă el? O porţie zdra-vănă de tăiţei. Care fac bine la colesterol. Şi la gravitaţie…
CLOVNUL ŞI REFORMA. Autorităţile medicale brita-nice sunt în căutarea unor candidaţi pentru ocuparea unui nou post: cel care va câştiga concursul trebuie să se plimbe printre paturile bolnavilor, arătându-le diverse opere de artă şi făcându-i să râdă. El trebuie să aibă umor şi o prezenţă agreabilă. Salariul va fi de 29.400 de euro pe an, iar programul de lucru o zi pe săptămână. Aşa că nu va simţi nevoia să pri-mească şpagă. Asta da reformă sanitară!
Idei galactice
6,00 Micuţul Frijolito (s/r) cu Mauricio Ochmann,
Alejandro Felipe8,00 Culoarea păcatului (s/r) cu Giovanna Antonelli,
Reynaldo Gianecchini9,15 Uzurpatoarea (s) cu Gabriela Spanic,
Fernando Colunga11,00 Al şaptelea cer (s) cu Jessica Biel12,00 Acasă în bucătărie 13,00 Sărmana Maria (s/r)15,00 Cristina Show 16,00 Corazon latino 17,30 Poveştiri adevărate cu Cabral18,25 Vremea de acasă 18,30 Inocenţă furată (s) cu Camila Sodi, Altair Jarabo20,30 Fetele Gilmore (s) 21,30 Tortul miresei (comedie romantică,
2002) cu Robin Williams0,35 Frida (dramă, SUA/Canada,
2002) cu Salma Hayek2,35 Cu ochii-n trei (poliţist, SUA, 2004)
7,00 Jurnal cultural 7,05 Lumea necuvântătoarelor
(documentar) 8,00 Simbolica 8,05 Industria florilor în China8,30 Primele zile 9,00 Confluenţe 10,00 Destinaţii pe mapamond (r)10,30 Atlas 11,00 Teatrul în secolul al XX-lea (r) 12,00 Jurnal cultural 12,05 Taraful haiducilor din
Clejani13,00 Istoria Operei Române 13,30 Simetrii 14,00 La porţile cerului 14,30 Seniorii micului ecran 15,00 Shogun (s)15,50 Sfinx - Legendele istoriei 16,45 Art Nouveau- Oradea 1900 17,15 Zilele Leului Festivalul Internaţional de
Film - Veneţia 2005 17,45 Revolta clasicilor 18,15 Intrarea actorilor 18,45 Puterea florilor 18,50 Jurnal cultural 19,00 Timpul trecut (documentar) 19,55 Simbolica 20,00 Scena 20,30 Performeri 21,00 Perechi şi parteneri 21,30 Design - Designeri 21,45 Jurnal cultural 22,00 Edward al VII-lea (mini-s, Anglia, 1975) 22,50 Invitaţie la Operă: Barbierul
din Sevillia de Gioacchino Rossini
0,30 Jurnal cultural (r)
Vaca ecologicăVaca are ochii blânzi
şi ne dă lapte, carne, iar coarnele ei pot fi valori-ficate tehnologic. Aşa în-văţam pe vremuri la ora de „Cunoştinţe despre na-tură”. Uite ne-a fost dat să aflăm de la Pro Tv că bla-jina vită este inamicul nu-mărul unu al stratului de ozon. Andreea Esca ne-a explicat (abia ţinându-se să nu râdă) că animalul rumegător e o veritabilă bombă ecologică, gaze-le şi dejecţiile ei sunt mai nocive decât cele emise de o rafinărie, deoarece con-ţin elemente chimice care în timp duc la formarea efectului de seră. Cei care au descoperit treaba asta sunt francezii, care au con-statat că 20 milioane de vaci ale ţării poluează de trei ori mai mult decât cele 14 rafinării. Cu vestea cea mare, proteviştii au descins într-un sat unde bătrâneii numai nu s-au închinat de uimire la auzul „pericolu-lui” de pe urma căruia se aleg cu câte 30 de litri de lapte pe zi. A venit apoi un specialist să jure că vaca, sărmana, nu elimină gaze, dar eructează. Din tot am-plul reportaj n-au lipsit decât punctul de vedere al vacii şi părerea marmo-tei care îi masează spatele. Soluţia ar fi schimbarea dietei animalului prin eli-minarea fânului şi intro-ducerea de soia şi lucernă. Sau crearea vacii ecologice care produce direct lapte praf, are carne de soia, şi în plus, nici nu-i trebuie ma-saj pe şale. * Recunoaşteţi vedeta: îşi face foarte des manichiura, bea apă plată cu lămâie, pofteşte la orice, are părul blond. Declaraţie: „Nu mă dezic de faptul că cânt muzică de petrecere şi-mi place! El (CD-ul n.n.) este împreună cu mai mul-ţi colaboratori şi prieteni de-ai mei!” Cântare: „Dăm o tură prin oraş/ başii sunt în portbagaj/ volumul e la maxim dat/ dar ochii tăi m-au fermecat”. Să nu-mi spuneţi că nu l-aţi recu-noscut pe Costi Ioniţă, in-vitat la „Mereu prieteni”, o emisiune foarte „intere-santă” din care am aflat că Roxana, o oarecare blondă prietenă cu Sorana de la ASIA, face colecţie de biki-ni. N-am priceput însă de ce Andreea Raicu şi-a com-binat tricoul alb cu Micki Mouse cu scurtisima fustă sclipicioasă şi pantofii bej cu toc cui. Nu erau mai po-triviţi o pereche de şpilho-zeni şi nişte târlici?
Jaf în stil italian (dramă, SUA, 2003) HBO, ora 20,00Cu: Mark Wahlberg, Edward Norton, Charlize Theron. Titlu original: The Italian Job
Charlie are de gând să dea o lovitură de pomină cu oamenii lui într-un palat din Veneţia. Lyle e geniul în computere, Steve o face pe “omul din interior”, John se recomandă prin a fi veteran spărgător de seifuri. Lor li se alătură Stella (Charlize Theron), exemplar splen-did, dar şi o periculoasă hoaţă de prin lucruri cu cifru. Când ţinta cu aurul vizat se mută în California, ei îşi propun să lase Los Angelesul cu gura căscată. Şi, pentru că socoteala de acasă nu se potriveşte niciodată cu cea din târg, vor avea surpriza unei foarte interesante trădări.
7,00 Universul credinţei 8,30 Desene animate: Clubul Disney9,20 Primele zile 9,50 Miss World România10,25 Euro-Dispecer 10,30 Uliţa spre Europa 11,00 Viaţa satului. Magazin de informare şi
educare 13,00 Agenda politică 14,00 Jurnalul TVR14,15 Dănutz SRL16,00 Festivalul Naţional de
23,00 Jurnalul TVR23,30 Garantat 100%0,30 Un om „făcut’’ (comedie, SUA, 2001) cu Jon Favreau, Vince
Vaughn2,10 Jurnalul TVR (r) 3,10 Arme şi traume (r) (comedie, SUA, 2000) cu Liam Neeson, Sandra Bullock
7,00 Miracole (s/r) 8,00 Teleshopping 8,30 Euro-Dispecer 8,35 Medalion folcloric 9,00 Ferma Moderator Ernest Maftei. 10,00 Pescar hoinar 10,30 Împreună pentru natură Emisiune concurs de
educaţie ecologică 11,00 H... ora Prichindeilor 12,00 Două roţi 12,30 Magazin IT 13,00 Atenţie, se cântă! 14,00 Casa mea Emisiune de Angela Avram14,25 Poftă bună! Documentar 15,00 Lois şi Clark - noile aventuri ale lui
Superman (s)16,00 Secrete regale
(documentar, 1996) 16,30 Euro-Dispecer 16,35 Jurnalul TVR17,00 Verdict: crimă (s) 18,00 Farmece (s) 19,00 Cine l-a ucis pe Stalin?20,00 Sinaia forever22,00 Jurnalul TVR22,15 Lege şi ordine (s) 23,15 Wonder boys (comedie, SUA, 2000) cu Michael Douglas1,15 Agenţia de plasare (r) 2,15 Scrisori de la un asasin (r) (thriller, SUA, 1998) 3,55 Nemuritoarea (s/r)
6,30 Jaful (r) (acţiune/comedie, SUA, 1990)
8,00 O familie trăsnită (s)8,30 Uriaşul Harry (s) 9,00 Desene animate:
Baby Looney Tunes; Toonsylvania
10,00 Laboratorul lui Dexter (s) (animaţie, SUA, 1999)
Voci: Jeff Bennett, Christine Cavanaugh11,00 Parte de carte 12,00 Profeţii despre trecut 13,00 Ştirile ProTv 13,05 David Blaine - Universul
magiei (film documentar, SUA, 1996)
14,00 Apropo Tv 15,00 Xena, prinţesa războinică (s) 16,00 Tu eşti, tu câştigi! 17,00 Mama Mia 18,00 Bune şi nebune 18,55 Ştiri sportive 19,00 Ştirile Pro Tv 20,15 Eliberare disperată (dramă, SUA, 1993) cu Mariel Hemingway,
Clancy Brown22,15 Vacanţa Mare 23,15 Fete cu lipici0,00 Apropo Tv (r) 1,00 Eliberare disperată (r) (dramă, SUA, 1993) cu Mariel Hemingway,
7,00 Concurs interactiv 8,00 Desene animate: Slimer şi prietenii; Karate Kid; Aventurile lui Jackie
Chan; Spiderman 10,00 Madeline (comedie, SUA, 1998) cu Frances McDormand12,00 Dispariţii (s)13,00 Ştiri 13,15 Misiunea casa 13,45 Secretul Mariei (s/r) 15,30 Duminica în familie cu Mihaela Rădulescu 18,30 7 zile cu Alessandra Stoicescu19,00 Observator20,30 Revanşa starurilor Divertisment cu Pepe22,30 Observator 23,30 Recursul etapei cu Ovidiu Ioaniţoaia1,30 Push, Nevada (s) cu Derek Cecil, Scarlett Chorvat2,30 Observator (r) 3,15 Sfârşitul jocului (S.F., SUA, 2001) cu Steven Culp, Clea Duvall
7,00 Teleshopping 7,30 Desene animate8,30 Aventuri cu Bob (s)9,00 Sheena (s)10,00 Casa noastră 10,30 Teleshoping 11,00 Levintza prezintă 11,30 Tele RON 12,30 Roseanne (s) cu Roseanne Barr, John Goodman13,00 Pet Show13,30 Viaţă de vedetă Documentar 14,00 Mereu prieteni (r) 15,30 Farsele lui Jugaru (r) 16,00 Cronica cârcotaşilor (r) cu Şerban Huidu şi Mihai Găinuşă 18,00 Focus Primele ştiri ale serii! cu Silvia Nicula19,00 Guinness - Lumea
recordurilor Documentar 20,00 Aventurile familiei Vijelie 21,00 Schimb de mame 22,30 Raţiune şi simţire (film romantic, SUA/Anglia, 1995) cu Emma Thompson, Alan Rickman1,30 Focus (r) 2,30 Guinness - Lumea
recordurilor (r) 3,30 Închiderea programului
04:00 Realitatea de la 04:0004:15 Deschide România! (reluare)05:00 Realitatea de la 05:0005:15 Am o ştire pentru tine! (reluare)06:00 Realitatea de la 06:0006:45 Şcoli în lume / Români / Oraşe /
Bani de buzunar07:00 Realitatea de la 07:0007:45 Bani europeni / Români / Oraşe
/ Bani de buzunar08:00 Realitatea de la 08:0008:45 Job-uri europene / Români /
Oraşe / Bani de buzunar11:00 Realitatea de la 11:0011:05 România literară cu Alex
Stefanescu12:00 Realitatea de la 12:0012:45 Job-uri europene / Români /
Oraşe / Bani de buzunar13:00 Realitatea de la 13:0013:15 Exist, deci mănânc! 14:00 Realitatea de la 14:0014:45 Bani europeni / Români / Oraşe
/ Bani de buzunar15:00 Realitatea de la 15:0015:15 Arhitectonic16:00 Realitatea de la 16:0016:40 No comment16:45 Şcoli în lume / Români / Oraşe /
Bani de buzunar17:00 Realitatea de la 17:0017:45 Planeta politică cu Emil
Hurezeanu18:00 Realitatea de la 18:0018:45 Spectacolul meteo19:15 Lista lui Carol cu Carol SebastianArhi
va "V
.L."
www.vlg.sisnet.ro
Viaþ
a pesc
urt
[OBSERVATORSâmbătă - Duminică, 1 - 2 Octombrie 2005
[Cei mai mulţi fumători din România sunt în Bucureşti. Corect. Nu degeaba cred moldovenii că bucureştenii sunt pli-ni de fumuri. E normal ca românii să fumeze en-gros. De când hoţii de fier vechi au devalizat întreprinderile, nu mai sunt ţevi şi-atunci bucureştenii plimbă ţigări prin curţile cu prici-na. Spre deosebire, ardelenii fumează mult mai puţin. Acolo, până şi ţigările se aprind greu. [Studiu - românii îşi cumpară cam trei perechi de ciorapi pe an. Suntem atât de săraci încât, ca să facem economie purtăm doar câte un ciorap găurit, tras pe cap, când mai jefuim câte-un exchange. [Un român obiş-nuit îşi cumpară un costum nou cam la patru ani. Şi-atunci mai mult de gura nevestei, sătulă să meargă la nunţi cu băr-batul echipat în blugi. Problema e că, din cauza inundaţiilor, cine era anu’ ăsta la rând să-şi ia costum, şi-a luat costum de scafandru. [Tot din cauza sărăciei, românii îşi cumpară o pereche de pantofi o dată la cinci ani. Nu-i adevărat! Noi ne cumpărăm pantofi rar nu pentru că nu avem bani, ci pentru că îi uzăm greu, că nu ne dăm jos din maşină nici când ne ducem la curve, pe centură, iar la birou nu poţi să-ţi strici decât cel mult un pantof, că stăm picior peste picior. [Zilnic, în judeţul Timiş, câte un profesor îşi dă demisia, că salariile sunt mici şi naveta este îngrozitoare. Problema este amplă iar profesorii demisionari ar trebui anchetaţi la sânge – dacă tot se plâng că sunt săraci, de unde au avut atâta bănet cât să-şi cumpere coala de hârtie pe care şi-au scris demisia? Au făcut împrumut la bancă, girând cu casa părinţilor? Cert este că în România avem cel mai tare învăţământ din lume – am inventat abandonul şcolar de ambele părţi ale catedrei. [S-a făcut un studiu, cu ce vor angajaţii români de la patronii lor – Bani? Nu. Bonuri de masă? Nu. Gagici? Nu. Băutură? Nu. Angajaţii români vor ca şefii să-i trateze cu respect. Adică să nu mai urle la tine cât e programul de lung un şef idiot, că dacă urlă te trezeşte din somn.
Români simpli, din popor
Conştiinţa “se naşte” prin comunicarea reci-procă şi rapidă între cen-trii superiori ai creierului, mai precis zonele cortica-le. Inedita demonstraţie a acestei realităţi se datorea-ză experimentelor echi-pei profesorului Giulio Tononi de la University of Wisconsin-Madison, în colaborare cu Marcello Massimini, cercetător la Universitatea din Milano şi colaborator al univer-sităţii americane. Aceste experimente nu au pre-cedent, ele fiind posibile graţie unei noi tehnici re-cent aprobate.
Click News
De aproape doi ani, lună de lună, Alexandru Jula ne invită la întâlniri cu
muzica de calitate, duminica seara, pe scena Teatrului Muzical „Nae Leonard”. Spectacolele „Un cântec o lume – Alexandru Jula şi invitaţii săi” se bucură de un succes constant care n-ar trebui să ne mire, dacă ne gândim la numele celor care au trecut pe la Galaţi cu acest prilej. Octavian Ursulescu – prezentatorul aces-tor gale cărora li s-a dus vestea în ţară - scria într-un articol publi-cat de „Cronica română” pe 2 au-gust 2005: „La Galaţi, Alexandru Jula şi Teatrul <<Nae Leonard>> ne invită lună de lună să visăm, să trăim seri magice şi să-i cinstim
pe acei artişti care şi-au dobân-dit gloria cu sufletul şi vocea, nu cu play-back-ul şi mercan-tilismul”. În aceeaşi publicaţie, Gabi Iordan, într-un alt articol aprecia: „De când Festivalul de la Mamaia a decăzut, casa mu-zicii uşoare româneşti s-a mutat la Dunăre... Concertele iniţiate la Galaţi de Alexandru Jula au devenit o Mecca a interpreţilor care doresc, pe drept cuvânt, să se simtă ca pe vremuri, mai ales că în prealabil au ocazia, într-un program în direct la TV Galaţi, să schimbe impresii cu melomanii. De acelaşi tratament sub semnul iubirii s-a bucurat şi regretatul Dan Spătaru – cum ultimul său concert a avut loc aici, sperăm
că a luat cu el la Ceruri imaginea publicului fantastic de la Galaţi şi nu pe cea a ingratitudinii bu-cureştenilor...”.
În numărul din septembrie al revistei „Sănătatea noastră”, ace-laşi Octavian Ursulescu conclu-ziona: „Hotărât lucru, la Galaţi se petrece un adevărat miracol, ce ne întoarce în timp, conferind din nou spectacolului caracter de regal, iar interpreţilor titlul de adevăraţi artişti”.
În această duminică, în-
cepând cu ora 18,00, invitaţii lui Alexandru Jula pe scena Teatrului Muzical „Nae Leonard” sunt: Irina Loghin, Fuego, Noni Răzvan Ene (prezentatorul Festivalului Mamaia copiilor şi adolescenţilor) şi, bineînţeles, Octavian Ursulescu. Biletele se găsesc la teatru, dar şi în reţeaua de chioşcuri aparţinând ziarului „Viaţa liberă”.
Angela RibinciucFoto: Sorin Pană
Protest împotriva cobailorMembrii unei organizaţii de luptă pentru drepturile animale-
lor au sabotat activitatea unui laborator al Institutului Karolinska, Stockholm, de unde au furat 17 dihori folosiţi în cercetarea medicală. Reprezentanţii Institutului au spus că dispun de toate autorizaţiile etice necesare pentru utilizarea lor în cercetarea bolii Alzheimer şi a maladiei Parkinson, ca şi a sclerozei multiple. Comitetul Nobel, care atribuie, anual, prestigiosul premiu pentru medicină, are în compo-nenţa sa şi cercetători de la Institutul Karolinska.
Mediafax
Mişcarea feministă, bat-o vina!În patria nemuritorului compozitor Mozart, muzica este un su-
biect ce naşte dispute aprinse, cum este cazul imnului naţional care a ajuns în centrul unor polemici aprige. Ministrul Sănătăţii, Maria Rauch-Kallat, susţine că imnul naţional este discriminatoriu faţă de reprezentantele sexului frumos şi că trebuie “feminizat”. Criticile se îndreaptă asupra versului “fii eminenţi ai ţării”. În opinia diplomatei, textul ar trebui să facă trimitere şi la fiicele ţării, astfel că a cerut mo-dificarea acestuia. Cel puţin până acum, cererea nu i-a fost ascultată.
“Te invit la o plimbare în se-colul trecut” - aşa vor putea spu-ne ieşenii, începând din această lună. Mai mulţi graficieni din Iaşi s-au transformat în “arhitecţi” virtuali şi reconstruiesc, pe cal-culator, în sistem tridimensional, Iaşiul de acum o sută de ani. Cu o simplă mişcare de mouse ori-cine va putea “gusta” din aerul patriarhal al capitalei Moldovei, se va putea plimba pe străzi, printre doamne cu umbreluţă sau domni cu joben sau va tre-bui să se ferească din calea tră-surilor dichisite şi a tramvaielor de epocă. Iniţiativa îi aparţine solistei de muzică pop EDA, ins-pirată de videoclipul 3D “Vine noaptea” - lansat la începutul acestui an, pe 15 ianuarie. Din poze vechi şi documente scrise, din memorii şi poveşti ale bătrâ-nilor, puse cap la cap, a apărut
Iaşiul de acum un secol. Străzile celebre oferă călătorului virtual o plimbare de vis.
Prin oraşul reconstruit în spa-ţial virtual “călătorii se vor putea plimba pe străzi”, susţine Ionuţ Suman, artist 3D, cel care con-duce echipa de creaţie a acestui proiect. “O să avem tramvaie de epocă, o să avem trăsuri, o să avem doamne şi domnişoare cu umbreluţă şi fuste, domni cu pălărie şi joben. O să avem mul-te lucruri interesante. Noi mun-cim de vreo şase luni pe partea de modelare propriu-zisă, iar pe partea de documentare, de vreun an de zile. Avem vreo 500 de poze pe care le-am prelucrat. Avem vreo 60 de scene - în fie-care scenă se află câte un obiect 3D făcut - şi pe toate acestea o să le includem într-una singură care va fi, practic, oraşul textu-
[ „Casa muzicii uşoare româneşti s-a mutat la Dunăre”
18VIAŢA LIBERĂ
De unde se naşte conştiinţa?
Plimbare prin Iaşiul secolului trecutrat”, a declarat Ionuţ Suman.
Călătorii prin pixeli vor putea intra în oraşul virtual în octom-brie, când Iaşiul zilelor noastre
va fi înţesat de pelerini, sosiţi la Hramul Sfintei Parascheva.
] Supliment gratuit al cotidianului Viaþa liberã ] Supliment gratuit al cotidianului Viaþa liberã ] Supliment gratuit al cotidianului Viaþa liberã
Sâmbătă - Duminică, 1 - 2 Octombrie 2005
hoaţ
ă de
dia
man
te
Kidm
an,
Nico
le
Frumoasa actriţă australiană, Nicole Kidman, va juca rolul unei hoaţe de diamante în comedia „Headhunters”. După cum infor-mează agenţia internaţională de presă Ansa, filmul produs de
Fox 2000 şi Regency Pictures va prezenta povestea a patru femei din New Jersey, care se dau drept nişte bogate moştenitoare în Monte Carlo, în speranţa că mai devreme sau mai târziu vor pune mâna pe vreun soţ cu bani. Scenariul, adaptat după un roman de Jules Bass, este semnat de John şi Jez Butterworth, în timp ce regizorul nu a fost încă ales.
Click News
Erin Brockovich va produce un serial
Activista americană Erin Brockovich va produ-ce un serial consacrat
procedurilor judiciare în nume colectiv, informează site-ul Showbizz. Ea este cunoscută de când rolul său a fost jucat pe ma-rele ecran de actriţa Julia Roberts în filmul care-i poartă numele. În
2000, Julia Roberts a fost răsplă-tită cu un Premiu Oscar pentru cea mai bună actriţă pentru fil-mul lui Steven Soderbergh, care relatează lupta judiciară victo-rioasă împotriva unei companii de electricitate acuzate că ar fiotrăvit apa dintr-un sat.
Reţeaua de televiziune ame-
ricană NBC a semnat un contract cu Erin Brockovich în calitate de consultant pentru serialul numit “Class Action”. Potrivit presei de specialitate de la Hollywood, ea va fi şi producătorul acestui se-rial.
Click News
Concurs de frumuseţe după gratii
Toni Braxton
Probleme de sănătateTimp liberpag. 16
Descoperire
Galaxie uriaşă
Timp liberpag. 16
A venit, a venit toamna...Moto: „A venit, a venit
toamna/ Acoperă-mi inima cu ceva/ Cu umbra unui co-pac sau mai bine,/ sau mai bine cu umbra ta.”
A venit toamna... au înce-put să cadă frunzele din co-paci. Natura moare. Dar noi suntem mult prea ocupaţi ca să mai observăm acest lucru. Grija zilei de mâine, teama că nu vom reuşi să facem tot ce ne-am propus nu ne mai permit să ne gân-dim la nimic altceva decât la noi. Până şi toamna a ajuns să fie de tranziţie. Ce bine ne-ar prinde o clipă de re-laxare, un minut în care să uităm de tot şi să savurăm plăcerea de a trăi. Lupta cu nisipul clepsidrei este câş-tigată întotdeauna de des-tin. Ce am putea face? Cu cine ar trebui să ne luptăm ca să câştigăm şi noi, măcar o dată? Omul nu mai are cu-raj să îşi mai amintească de prima dragoste (chiar dacă se spune că aceasta nu se uită niciodată) şi, timid în faţa vieţii, renunţă... la vise, la speranţe. Se lasă condus de o filă de jurnal scrisă de Divinitate. Ar trebui să adu-cem o acuză prejudecăţi-lor şi să facem paşi spre un rost în viaţă. Fiecare secun-dă ce trece este o luptă pier-dută în războiul ce-l purtăm cu bătrânul timp.
Natura moare, noi nu avem timp să observăm. Dar ştim că va reveni la viaţă în primăvară. Păcat că noi, oa-menii, nu putem trece prin acelaşi ciclu. Te caut, altă viaţă... şi nu te găsesc!
Vrei să prepari o salată, dar nu ştii o reţetă de sos care să “meargă unsă” pentru ea. Acest sos oriental condimentat este potrivit atât pentru mâncăruri, cât şi pentru salate. Iar pentru a face acest sos mai gros, dizolvă o lingură de mălai în trei linguri de apă rece şi adaugă compoziţia în sosul gata preparat. Repede cât ai zice... sos!
Ingrediente: 1/2 lingură ulei cu chili (boia iute) sau susan; 2 căţei de usturoi tăiaţi mărunt; 1 lingură ghimbir (ginger) răzuit
mărunt; 1 cană sake (vin de orez) sau 1/2 cană vin alb; 3/4 cană ciorbă de legume; 1 lingură sos de soia.
Mod de preparare: Se în-călzeşte uleiul într-o tigaie şi se căleşte usturoiul în ea până ca-pată o culoare aurie. Se adaugă ghimbirul şi se amestecă pentru omogenizare. Se dă la foc mare şi se adaugă restul ingrediente-lor. Se lasă să dea în clocot, după care se reduce focul şi se mai lasă 10 minute.
Se obţin: 1 1/4 căni.
Dacă v-aţi propus o regândire a spaţiului, vă sugerez un artifi-ciu. Luaţi un umeraş şi prindeţi de el ambele capete ale unei fâşii de pânză, lată cât suportul şi lungă cât spaţiul pe care i-l
acordaţi. Coaseţi benzile supra-puse din 30 în 30 cm, obţinând manşoane, unde depozitaţi pro-soape rulate, tricouri etc.
Elena Mihailov
Exerciţiul fizic
Indiferent cât eşti de ocu-pată şi cât de complexe sunt solicitările cărora trebuie să le faci faţă, pentru exerciţiul fizic se impune să îţi gă seşti timp. Chiar dacă te simţi epuizată la sfârşitul unei zile de muncă, să ştii că nimic nu te detensionează mai bine decât o şedinţă - nu foarte in-tensă - de antrenament, care activează circulaţia sângelui şi oxigenarea creierului. Te va revigora, atât mental cât şi fizic, pentru că activitatea fizică stimulează secreţia de endorfine - aşa numitul “hor-mon al fericirii”, care induce relaxarea şi o stare generală de bine.
Tratamentul părului
Ca urmare a modificărilor hormonale, secreţia de se-bum a scalpului creşte sem-nificativ în perioada ciclului menstrual, aşa încât ai putea să-ţi faci tratamentul acela
pe care l-ai tot amânat din lipsă de timp. În general însă, nu există o perioadă anume pentru a avea grijă de părul tău - ci cât de des simţi ne-voia. Ca şi în cazul tratamen-tului facial, ar fi bine să alegi o zi în care ştii că eşti mai liberă. Nu e nimic mai stre-sant decât să stai la salonul de coafură, având casca pe cap şi uitându-te la ceas din minut în minut.
Protecţie solară
Indiferent de sezon, nu uita ca în fiecare dimineaţă să-ţi aplici pe faţă, gât şi de-colteu un strat de cremă cu filtru de protecţie UV, după ce în prealabil te-ai dema-chiat. Chiar dacă nu este o zi însorită, radiaţiile ultraviolete acţionează şi deteriorează, în timp, epiderma, aşa încât nu neglija acest aspect. Cel mai bine este să foloseşti produ-se care nu sunt parfumate, deoarece astfel vei preveni riscul pigmentaţiei.
Nu te vopsi dacă ţi-ai făcut deja permanent ori ţi-ai întins părul
Regula este valabilă şi pen-tru situaţia în care nu au trecut minimum patru săptămâni de la ultima vopsire. În toate cele trei cazuri, firul de păr a fost supus deja unei proceduri agresive şi este mult mai sensibil. Este necesar să-i permiţi să se rege-nereze, folosind produse de în-grijire pentru păr vopsit/perma-nent. Dacă, totuşi, este absolut necesar să te vopseşti mai repe-de, este de preferat să apelezi la serviciile unui stilist.
Nu omite să testezi vopseaua
Regula aceasta este esenţială în special în cazul în care nu ai mai folosit niciodată produsul sau gama respectivă. Aplică vop-seaua pe o şuviţă - care ar trebui să poată fi bine ascunsă de res-tul părului, în eventualitatea în care rezultatul nu ar fi cel dorit. Procedând astfel, te vei asigura nu numai că vei obţine nuanţa vizată, dar şi că pielea capului nu este prea sensibilă sau aler-
gică la una dintre componentele vopselei.
Respectă instrucţiunile cu stricteţe
Ai putea fi tentată să faci ab-stracţie de unele dintre regulile menţionate pe ambalaj - mai ales dacă ai experienţă în a te vopsi acasă. Cu toate acestea, nu ar fi prea indicat să amesteci două nuanţe de vopsea, de exemplu... rezultatul ar putea fi dezastruos! În aceeaşi notă, dacă ţi se spune că nu este indicat să te speli pe cap înainte de aplicarea vopse-lei, procedează întocmai (unele produse necesită aport de se-bum pentru a-şi face efectul).
Toamna începe să-şi intre pe deplin în drepturi şi, odată cu ea, noile tendinţe în vestimentaţie şi accesorii. Acest lucru te determi-nă să-ţi inspectezi circumspectă şifonierul, întrebându-te la ce să renunţi, ce să-ţi cumperi şi spe-rând că nu trebuie să-ţi înnoieşti complet garderoba. Vestea bună este că nu toate articolele sunt considerate depăşite - şi iată la ce trebuie, totuşi, să renunţi dacă vrei să te înscrii în cele mai noi tendinţe!
Ce este nou...
Eşarfele - trucuri mici, cu efecte mari. Acest articol ves-timentar nu ar trebui să-ţi lip-sească din garderobă în această toamnă. Arată foarte bine, con-feră un aspect sofisticat şi te vei înscrie în tendinţe dacă le vei asorta la restul vestimentaţiei şi le vei purta strânse pe talie, ca o centură. Alege eşarfe din şifon sau bumbac, în culori vii - vor personaliza orice ţinută!
Farmecul aristocratic al catifelei. Pentru a fi modernă în acest sezon, nu omite câteva
articole din catifea - şi, cu siguranţă, vei avea de unde alege. Orientează-te spre poşete, jachete cla-sice şi chiar rochii de catifea. Ai grijă însă ca în ţinuta ta să nu incluzi decât un singur articol din această categorie. În caz contrar, efec-tul vizual ar deveni strident şi obositor.
Ce se menţine şi în acest sezon…
Pantofii cu talpă ortopedi-că. La începutul verii, te-ai asi-gurat că vei fi în pas cu moda, procurându-ţi câteva perechi de pantofi cu talpa ortopedică. Avem o veste bună pentru tine: nu trebuie să renunţi la ei încă! Stiliştii ne spun că acest tip de încălţăminte se înscrie încă în tendinţele acestui sezon. Este comodă, practică şi elegantă - ce ţi-ai putea dori mai mult? Alege culorile preferate, lungimea care te avantajează şi asortează-le cu
restul ţinutei. Succes garantat şi confort!
Balerinii
Nici vremea lor nu a trecut încă. Adaugă un plus de farmec ţinutei tale, prin această încăl-ţăminte realizată din cele mai diverse materiale: catifea, piele cu aspect metalizat sau piele de şarpe ori crocodil. Este bine să reţii că balerinii nu sunt reco-mandaţi numai pentru o ţinută clasică - ei pot rivaliza cu pantofii cei mai pretenţioşi, asortaţi la o rochie de seară dintr-un material asemănător sau identic.
Schimbări ce reflectă un nou ano-timp fac un dormitor să fie irezistibil. Mirosurileiernii printre care şi cel de vanilie ar trebui să conducă spre schim-bările ce vor interveni odată cu primăvara. Dar până la primăvară mai este, aşa că schim-bă acum aşternuturile şi păturile de diferite culori şi texturi aşa în-cât să se „asorteze” cu toamna şi iarna.
Parfumul, mirosul
Parfumurile romantice pot crea tema unui dormitor romantic. Lumânările cu diferite arome sau su-
porturile folosite pentru aromotera-pie pot face totul. Preferi mirosul flo-rilor? Păstrează levănţică şi rozmarin
în dulap şi în sertare. Pentru un mi-ros plăcut în pat, clăteşte-ţi cearcea-furile în infuzie de levănţică. Iată şi cum: într-un săculeţ mic de pânză pune câteva flori de levănţică. Pune
săculeţul într-un vas, adaugă 3 căni de apă şi fierbe pentru 10 minuteconţinutul. Acoperă apoi timp de 15
minute. Ceea ce-ţi rezultă pui atunci când clăteşti cear-ceafurile.
Luminează cu măsură
Evită lumina puternică în dor-mitor. Aplicele în dreptul patului sau veiozele sunt mult mai indica-te. Şi alege o altă culoare decât cea normală: bleu, roz
ar fi o idee. Iar în nopţile speciale ni-mic nu se compară cu lumina lumâ-nărilor (atâta timp cât nu sunt lăsate nesupravegheate).
Adună toate hainele curate, împachetează-le sau pune-le pe umeraşe!
Probabil că printre atâtea alte obiecte aruncate în neştire şi neo-rânduiala prin încăpere, ai şi o can-titate considerabilă de haine curate, care abia aşteaptă să fie împăturiteşi/sau atârnate pe umeraşe. Cu sigu-ranţă nu ai nici timpul, nici răbdarea necesară pentru a face acest lucru acum. Amână acest pas şi aşază hai-nele curate semi-împăturite şi aran-jate pe pat. Astfel îţi vei ţine patul „ostatic”, iar acest lucru îţi va aminti în permanenţă că trebuie să aranjezi
hainele depozitate aici înainte de a strânge patul.
Adună toate gunoaiele sau lucrurile inutile şi aruncă-le la coşul de gunoi!
Nu este momentul să te hotărăşti dacă vrei să îţi arunci colecţia de re-viste sau acea pereche de pantofi pecare ţi-ai pus în gând să o repari de cel puţin doi ani. Acum tot ceea ce ai de făcut este să arunci obiectele în mod evident inutile şi nu să sor-tezi lucrurile din dulapuri. Păstrează această operaţiune de „curăţenie generală” pentru o altă zi, când îţi propui să vezi exact ce obiecte mai pot fi folosite şi ce obiecte nu.
Strânge patul!
Ştiu, întotdeauna a existat o ade-vărată dezbatere pe marginea aces-tui lucru: ce sens are să faci patul, dacă ştii foarte bine că seara îl vei fo-losi din nou, iar această operaţiune care îţi mănâncă timpul dimineaţa
devine inutilă? Te vei gândi din nou la acest lucru peste câteva ore, când invitaţii vor fi de mult plecaţi. Acelaşiargument ar putea fi folosit cu „suc-ces” şi pentru alte zone ale casei. Însă, dacă am apela la această logică, nu am mai spăla niciodată podelele, geamurile, vasele sau hainele. Care este rostul, dacă le murdărim din nou? Astfel încât nu ai altceva de fă-cut decât să strângi (iar...) patul - este o operaţiune repetitivă şi perfect utilă, din moment ce un pat strâns şi aranjat schimbă complet aspectul unei încăperi. Camera pare mult mai spaţioasă şi mai îngrijită, iar senzaţia de aglomeraţie parcă dispare ca prin farmec. Netezeşte cearşafurile şi pa-turile, scutură pernele şi schimbă feţele de pernă. Aminteşte-ţi de hai-nele curate pe care le-ai depozitat temporar pe pat. Dacă mai ai puţin timp la dispoziţie, împachetează-le sumar sau atârnă-le pe umeraşe. Îţi va fi mai uşor să le aşezi în şifonier,fără a le mototoli. Unde mai pui că vor dispărea din raza ta vizuală! Şi a invitaţilor...
Casele vechi pot crea de mul-te ori probleme din cauza înălţi-milor mari ale încăperilor, cărora nu le corespund întotdeauna suprafeţe pe măsură. În general holurile sunt spaţiile cele mai afectate de asemenea dispro-porţii, care însă pot fi remediateprin mici artificii de amenaja-re. Dacă holul este prea înalt în comparaţie cu lăţimea lui, puteţi monta tapet până la înălţimea de 2,30 m, iar restul peretelui şi tavanul să le văruiţi în alb. Pentru o delimitare mai clară între gre-sie şi tapet trebuie să montaţi o plintă de culoare mai închisă, iar la îmbinarea dintre tapet şi zugrăveală lipiţi profile de poli-stiren, obţinând astfel o senzaţie de diminuare a înălţimii. Aveţi un hol îngust şi întunecat? Folosiţi numai culori deschise: alb, nuan-ţe de bej, pentru a crea impresia
de lărgime. Pentru un plus de lu-mină puteţi monta aplice.
O debara la înălţime
Dar încăperile înalte nu pre-zintă doar dezavantaje; cu puţi-nă imaginaţie puteţi descoperi şi părţile bune ale acestei situaţii, cum ar fi posibilitatea creării despaţii de depozitare la înălţime. Astfel, partea superioară a unei nişe poate fi exploatată princonstruirea unei poliţe pentru obiectele mai rar folosite. Pentru că închiderea acestei mici deba-rale cu uşi ar împărţi spaţiul prin montanţi, limitând astfel acce-sul obiectelor mai voluminoase – o geantă de voiaj, o pilotă -,se poate apela la varianta jaluze-lelor verticale pe şină, care prin sistemul lor de pliere lasă liberă întreaga deschidere a debaralei.
Originari din America, cactuşii se împart în două categorii: cac-tuşi de deşert şi cactuşi de pădu-re. Prima categorie iubeşte soa-rele direct şi uscăciunea. Ceilalţi preferă semiumbra şi udările normale. Între anumite limite, cactuşii se adaptează destul de bine la atmosfera din casele noa-stre. Dacă sunt ţinuţi la lumină şi iarna li se asigură o perioadă de pauză la temperaturi mai scăzu-te, cactuşii de deşert ne răsplă-tesc cu flori superbe de diferiteforme şi culori. Ghivecele folo-site pentru ei vor fi mici, stabileşi solului nu i se vor administra prea des îngrăşăminte. Pentru ei umezeala excesivă poate fifatală, de aceea ritmul de udare trebuie adaptat cu grijă la con-diţiile de mediu şi la perioada din an respectivă. În perioada de vară ei se udă cam o dată pe săptămână, primăvara şi toamna o dată la două-trei săptămâni, iar
în luna decembrie nu se udă de-loc. Această lună de secetă totală este cheia înfloririi lor, pentru căîn acest fel planta îşi canalizează toată energia spre viitorii boboci. De asemenea, dacă nu vor avea lumină suficientă şi temperaturava fi mai ridicată decât este re-comandat, înflorirea este pusăsub semnul întrebării. Trebuie să aveţi grijă ca un cactus care se află într-un ghiveci mic să fieudat mai des decât un altul aflatîntr-un ghiveci mai mare. De ase-menea, există diferenţieri în pri-vinţa cantităţilor de apă folosită în funcţie de specie. Se mai face o diferenţiere la udare şi în func-ţie de ritmul de creştere. Cactuşii cu creştere rapidă au nevoie de mai multă apă decât ceilalţi, care cresc în general cam 2 cm pe an. Cactuşii de deşert sunt perfecţi pentru persoanele ocupate, dar care locuiesc în spaţii foarte bine luminate.
Septembrie
Plantele noastre se apropie de sfârşitul perioadei de creştere. Trebuie să începem să le călim în ve-derea anotimpului rece ce va urma. Aceasta înseamnă mult aer proaspăt şi din ce în ce mai puţină umezeală. Plantele se vor uda numai când pă-mântul este uscat. Nu trebuie să mai transplantăm decât în caz de urgen-ţă. Putem începe să adunăm even-tualele seminţe.
OctombrieContinuă călirea plantelor pen-
tru iarnă, udarea se face superficialşi numai când vremea este caldă şi uscată. Plantele de afară se vor intro-duce în seră sau în casă înainte de 15 octombrie. Ghivecele şi plantele vor fi atent verificate şi se vor lua toatemăsurile pentru a nu se introduce şi eventuali dăunători de afară. Se vor îndepărta şi resturile de flori. Pentrucei care au puţine plante afară, e bine ca acestea să fie lăsate cât de
Reechilibraţi dimensiunile
unui hol!
Tipuri de cactuşi
Îngrijirea florilor
Curăţenie la „foc automat” (II)
Dormitorul tău, cuib al dragostei (II)
mult permite vremea, întrucât nu va fi greu să le introducem într-o sin-gură seară când vom crede că s-ar putea răci peste noapte. Dacă avem mai multe, trebuie să începem mu-tatul înăuntru din timp, primele fiind plantele mai mici. Trebuie să neasigurăm că plantele au intrat deja în perioada de repaos. E bine să ne asigurăm de pe acum că vom avea sursele de căldură necesare pentru iarna ce va veni. E bine să evităm de acum altoirile, tăierile de lăstari sau transplantările, acestea fiind posibi-le doar în cazuri de urgenţă, pentru salvarea plantelor şi cu asigurarea tuturor condiţiilor.
Pe lângă comorile civi-lizaţiei şi cele ale na-turii incluse în aceas-tă carte din America,
Europa, Asia, Australia (şi care au fost făcute deja cunoscute prin această pagină a „Magazinului”), din Africa au fost selectate şi pre-zentate opt „minuni”. Începem cu:
Piramidele fanarionilor
Cele mai mari morminte din lume, piramidele egiptene de la Gizeh, se află la aproximativ10 km de Cairo şi au fost con-struite cu 2500 de ani înainte de Hristos de către faraonii Kheops, Khephren şi Mykerinos. Cultul egiptean al morţilor a condus la ridicarea de edificii de proporţiigigantice, prin puterea credin-ţei. Astfel, supuşii lui Kheops au înălţat un astfel de edificiu din2,4 milioane de blocuri de pia-
tră, cântărind în medie 2,5 tone fiecare, având convingerea că,astfel, conducătorul lor va deve-ni nemuritor şi că ei îl vor urma. Cândva, vârful placat cu aur al acestei piramide atingea 147 m (137 acum). Iniţial piramida era acoperită cu plăci albe de calcar minuţios finisate, care au rezistatpână prin secolul al XIII-lea, când o bună parte dintre ele au fost dislocate şi folosite ca material de construcţie. În interiorul ei, după ce se străbat coridoare în-guste, există o încăpere boltită, deloc spectaculoasă, lungă de 100 m, lată de 5,2 m şi înaltă de 5,8 m. Pereţii şi tavanul sunt din
granit şlefuit, fără picturi şi fără inscripţii. Lângă peretele vestic se află un sarcofag simplu, fărăcapac. Aici a fost înmormântat faraonul Kheops. Din locul său de veci, puternicul conducător, mumificat după moarte, se vafi ridicat în ceruri. La sud-vestde piramida lui Kheops, fiul său,Khephren, a construit şi el o pira-midă asemănătoare, adăugând însă drept paznic al „oraşului morţilor” un Sfinx, ale cărui trăsă-turi îi semănau. Ochii lui sfredeli-tori sunt aţintiţi către est, acolo unde răsare soarele. Mykerinos, fiul şi moştenitorul lui Khephren,a ridicat o a treia piramidă, mai la vest, cea mai mică dintre ele.
De mii de ani oamenii încear-că să afle secretul acestor edifi-cii. Este cunoscut în acest sens faptul că pe la anul 820 d.Hr., califul Abdulah al-Mamun a fost primul care a reuşit să pătrundă în piramida lui Kheops. Ajutat de un grup de ingineri, arhitecţi şi meşteşugari, în dorinţa de a afla
secretul mormântului, califul şi ajutoarele lui n-au descoperit însă nicio comoară, chiar dacă au pătruns cu forţa şi au ajuns în camera regală. Nu s-a găsit nimic nici în piramida lui Khephren; sarcofagul acestuia (ca şi în cazul lui Kheops) a fost găsit gol. De asemenea, se mai cunoaşte fap-tul că ofiţerul britanic HowardWyse a deschis, în anul 1838, piramida lui Mykerinos şi a găsit sarcofagul regal sigilat. Pentru a fi studiat, respectivul ofiţer l-aexpediat în Anglia, însă nu a mai ajuns, vasul eşuând pe coastele Spaniei, iar sarcofagul s-a pier-dut pentru totdeauna.
Piramidele de la Giseh şi Sfinxul sunt cele mai vechi din-tre cele şapte minuni ale lumii antice şi singurele care mai pot fiîncă admirate.
Ramses al II-lea şi Abu Simbel
În deşertul nubian, pe ma-lul Nilului, exploratorul elve-
ţian Johann Ludwig Burchard a descoperit, în timpul unei că-lătorii, în mai 1813, templul de la Abu Simbel. Dar abia în anul
1907 faţada înaltă de 31 de metri a templului a putut fi degajată(de nisipul adus aici de vânturi), dezvăluindu-şi toată măreţia: patru statui de 20 de metri în-
ălţime, înfăţişându-l pe Ramses al II-lea, stând pe tronuri uriaşe ce păzesc intrarea în templu. Regele-zeu privea spre oglinda apelor Nilului, către est, locul de unde răsare soarele. Între gam-bele fiecărei statui se află câte o siluetă reprezentând-o pe mama lui, pe soţia sa favorită, Nefertari, şi pe câţiva dintre numeroşii săi copii. Interiorul templului a fost săpat în stâncă, pe o lungime de 50 m. Basoreliefurile de pe pereţi îl înfăţişează pe Ramses al II-lea mai mare decât în realitate, uci-gându-şi duşmanii, conducând carul său de luptă, asistând la numărarea braţelor tăiate ale duşmanilor înfrânţi sau oferind tămâie zeilor. Pe zidul opus in-trării, considerat sacru, stau pa-tru siluete uriaşe: Ramses al II-lea împreună cu trei însoţitori divini.
Puţin mai la nord, Ramses al II-lea a ridicat un alt templu, mai mic, tăiat tot în stânca dealului şi închinat Zeiţei Hathor şi soţiei sale Nefertari. Când s-a construit barajul de la Assuat, pentru a forma un lac de acumulare lung de 500 km pentru irigarea zonei extrem de aride, templul Abu Simbel şi celălalt templu, mai mic (aflate la 280 km în amontede baraj) urmau să fie înghiţitede ape. Însă, la propunerea şi cu ajutorul UNESCO, edificiile aufost tăiate în blocuri de câte 20 de tone fiecare şi reasamblateapoi, ca un puzzle, 64 metri mai sus pe deal, fiind astfel salvate.Operaţiunea s-a desfăşurat între anii 1963 şi 1968.
Henric Sanielevici, mare om de cultură, care s-a afirmat în primele decenii ale secolului al XX-lea şi de numele căruia se leagă revista „Curentul nou” de la Galaţi din anii 1905-1906, s-a născut la 21 septembrie 1875, la Botoşani. A învăţat clasele primare în oraşul natal, apoi a continuat liceul şi Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti.
Interesant este faptul că, deşi născut pe alte meleaguri, Sanielevici se instalează la Galaţi după terminarea studiilor şi, începând cu anul 1905, func-ţionează ca profesor de limba franceză şi filosofie la Liceul„Vasile Alecsandri” şi Liceul comercial israelit, la acesta din urmă ocupă şi funcţia de di-rector. A fost foarte apreciat de colegi şi de elevi pentru lecţiile interesante pe care le ţinea.
„Curentul nou” – acum 100 de ani
Dar adevăratul motiv pen-tru care vine la Galaţi este în-fiinţarea unei reviste, aşa că la 15 noiembrie 1905 apare „Curentul nou” la care direc-tor era Henric Sanielevici.
Printre colaboratori se aflau:Garabet Ibrăileanu, Paul Bujor, Jean Bart, Spiridon Popescu, Constantin Graur, dr. P. Cazacu, C.Z. Arbore, dr. Lapteş, ZamfirFilloti, T. Gheorghiu, Constantin Botez, Mihai Pastia, I. Patriciu, Marian Liviu, Pascu George, Ştefan Antim, Mariana-Moscu Constanţa, Velea Adrian, Bradu N., Botez Octavian, Buzdugan C.Z., Teodorescu I. etc.
Publicaţia avea ca scop în-fruntarea curentului semănăto-rist, care, după părerea iniţiato-rilor, constituia un mare pericol pentru literatura română la în-ceputul secolului al XX-lea.
Revista „Curentul nou”, mergând pe linia „Contemporanului”, a publicat articole de teorie şi critică lite-rară, scrieri social-politice, de învăţământ şi sănătate, poe-zie, proză şi o serie de artico-le legate de opera lui Mihail Sadoveanu, care a determinat o polemică nemaipomenită.
Revista a fost apreciată de unele personalităţi şi publi-caţii printre care „Viaţa nouă”, „Românul literar”, „Gazeta Moldovei”, „Pagini literare”, cu excepţia revistei „România muncitoare” care considera că publicaţia gălăţeană are un ca-racter diversionist.
George Călinescu remarca predilecţia lui Sanielevici pen-tru o literatură care să cores-pundă din punctul de vedere al moralităţii, eticul fiind criteriulde apreciere a operei literare.
Datorită lipsurilor mate-riale, cât şi retragerii grupului de la Iaşi în frunte cu Garabet Ibrăileanu, revista „Curentul nou” nu a putut rezista decât până la al cincilea număr inclu-siv, până în martie 1906.
Fire ambiţioasă, Sanielevici va relua activitatea revistei „Curentul nou” la Bucureşti în anul 1920, dar nu va fi de taliacelei de la Galaţi, va fi o publi-caţie obişnuită care va scoate
douăzeci şi şase de numere de la 1 februarie până la 28 sep-tembrie 1920.
Opera lui Henric Sanielevici este vastă şi din domenii dife-rite, astfel: volumul de debut „Încercări critice”, „Icoane fuga-re” 1911, 1914, 1916, „Încercări critice” 1915, „Noi studii critice” 1920, „Poporanismul reacţio-nar” 1921, „Clasicismul prole-tariatului” 1924, „Alte cerce-tări critice şi filosofice” 1925, „Literatură şi ştiinţă” 1930, „Alte orizonturi” 1932, „În slujba sata-nei 2” 1935-1936.
Apreciat mai mult în străinătate
În afară de aceste lucrări, Sanielevici a scris şi opere din domeniul biologiei, redactate în limba franceză: „La vie des mammifères et des hommes fossiles” care conţine 660 de pa-gini şi 459 de ilustraţii. Lucrarea a fost foarte apreciată în străi-nătate, la Oxford, la Zürich, Dresda, Valencia, Madrid, Paris.
Institutul de filologie dinBrno, apreciind opera lui Sanielevici, îl alege membru de onoare în Comitetul de expo-ziţie pe anul 1930-1931 şi acest lucru a avut o influenţă pozitivă asupra spiritului său.
Şi în ţară, oamenii de ştiin-ţă i-au apreciat lucrarea; dr. C. Angelescu, C. Kiriţescu, Gr. Trancu-Iaşi, care a făcut multă publicitate în domeniile să-nătate şi învăţământ, dar pe Sanielevici l-a nemulţumit fap-tul că la forurile de conducere ale ţării nu a fost apreciat.
Henric Sanielevici a colabo-rat la mai multe reviste, cum sunt: ”Viaţa Românească” din anul 1909 până la sfârşitul vieţii, la „Adevărul literar”, la „Convorbiri literare”, „Neamul românesc”.
Este apreciat faptul că isto-riografia românească a cercetat cu multă atenţie viaţa şi activi-
tatea lui Sanielevici, scoţând în evidenţă atât părţile pozitive, cât şi pe cele negative ale unui om care, timp de 47 de ani, de la vârsta de 18 ani, a muncit fără preget, cu mult talent şi pasiune. Astfel, au scris stu-dii: Eugen Lovinescu, George Călinescu, Ion Rotaru, D. Micu, Constantin Ciopraga, Z.H. Ornea, N. Tertulian.
Eugen Lovinescu îl conside-ra ca fiind „un om înzestrat cu luciditate de expresie, cu vervă, cu dialectică, cu un real talent polemic, cu posibilitate de in-cursiune în diferite domenii, direct şi mai presus de toate, citibil.
Z.H. Ornea, referindu-se la revista „Curentul nou”, afirmacu multă dreptate: „Dacă ar fisă amintim numai faptul că de numele lui se leagă pozitiva campanie antisemănătoristă, şi ar fi suficient pentru a înţele-ge adevăratele dimensiuni ale contribuţiei lui Sanielevici la cultura şi la ideologia epocii”.
Un vizionar neînţeles
D. Micu în „Istoria literaturii române din 1900 – 1918”, vol. al II-lea, afirma cu regret că: „Sanielevici a fost un neînţeles şi un nedreptăţit” pentru că nu i s-au recunoscut meritele.
Sanielevici a fost un vizionar - încă din primul deceniu al se-colului al XX-lea a prevăzut că dezvoltarea economică a ţării va fi posibilă numai prin indus-trializarea cu capital străin.
În domeniul învăţământu-lui a semnalat faptul că în şcoli treburile nu merg bine; cadrele didactice nu sunt remunerate corespunzător pentru eforturi-le pe care le depun în formarea personalităţii umane, proble-me care sunt valabile şi astăzi, după un secol de la previziunile sale.
Din anul 1941, Sanielevici se îmbolnăveşte. Urmează anii
războiului şi boala care îl maci-nă zi de zi, întrerupându-i ac-tivitatea. A fost internat în spi-talele Floreasca şi Panduri. S-a zbătut în lipsuri, a avut o pensie mică cu toate că a muncit toată viaţa, cu pasiune şi talent. În ul-timii ani ai vieţii rămâne cu un gust amar, nu s-a bucurat de onorurile Academiei Române, deşi a fost propus de mai multe ori.
Prietenia cu Romain Rolland
La 19 februarie 1951, în vâr-stă de 76 de ani, se stinge din viaţă un om cu o inimă gene-roasă, cu o minte luminată, care dăduse ţării tot ce a avut mai bun în sufletul său, aşa cum îi mărturiseşte, în anul 1923, scrii-torului francez Romain Rolland, cu care a fost prieten timp de douăzeci de ani: „Exista odini-oară în Europa un ideal de pro-gres, de cultură, de civilizaţie, de umanitarism, reprezentat şi întreţinut de sacerdoţii ştiinţe-lor, literelor şi artelor, ideal în faţa căruia cei mai neciopliţi oameni se înclinau cu respect. Această religie a format sufle-tul meu, pe ea mi-am construit viaţa” (Henric Sanielevici către Romain Rolland).
Este de admirat faptul că în ciuda tuturor nedreptăţilor şi a suferinţelor, Sanielevici a avut un caracter puternic şi moa-re optimist, afirmând: „Nu mă tem, fii ai Sodomei, că mă veţi batjocori, pentru a mea închi-puire de sine, în sufletele voas-tre de popor tânăr se mai află încă un miez sănătos – chezăşie a viitorului”.
Acum, la o sută treizeci de ani de la naşterea marelui om de cultură Henric Sanielevici, care a fost atât de apropiat de oraşul de la Dunăre, se cuvine un act de evocare şi cinstire a memoriei sale.
Ce are în comun temutul prădător verde al regatului insectelor cunoscut ca Mantis religiosa sau călugăriţa – cu sistemele de ghicit? De fapt, nu prea multe, în afară de o conexiune lingvistică interesantă: cuvântul grecesc mantikos, care înseamnă „profet”. Datorită naturii profetice a ghicitului, se spune uneori că divinatorii practică „artele profetice” şi cei care fac dicţionare folosesc sufixul „- manţie” pentru a indica oriceformă de divinaţie. Cititul în palmă este chiromanţie (cheiro este „mână” în greacă), interpretarea viselor este oniromanţie ( în greacă oneiros înseamnă „vis”) şi aşa mai departe. Numele devoratoarei călugăriţe de grădină derivă din poziţia ridicată tipi-că a picioarelor din faţă, care sugerează un profet cu mâinile unite în rugăciune. De obicei însă, călugăriţa este mai preocupată de „pradă” decât de ghicit sau de invocare cerească.
Culese de Teodora Daghie
Lacurile, mai mult ca oricare alte componen-te ale mediului geografic, sunt susceptibilede a acumula şi conserva, în decursul exis-
tenţei lor, particularităţi şi elemente componente care să constituie o anomalie faţă de condiţiile şi trăsăturile zonei geografice respective. Multe la-curi, care altădată, în decursul timpurilor geologi-ce, erau părţi componente ale mărilor globului, iar astăzi sunt izolate, constituie medii de sălăşluire a unor specii de animale demult dispărute. În lacul Baikal din centrul vastului continent asiatic, cel mai adânc lac al globului (1620 m), din cele 1219 specii de animale care trăiesc, 708 specii nu se mai găsesc în alte părţi ale lumii. De proporţii mai mici, dar cu acelaşi renume este şi lacul Ohrid din Peninsula Balcanică. Aşadar, mai multe lacuri poartă peste vremuri specii de animale care nu se mai întâl-nesc în alte părţi ale lumii, şi din acest punct de vedere pot fi considerate muzee naturalistice vii.Ciudăţeniile unor lacuri sunt date de cele mai di-verse aspecte – cum sunt lacurile formate prin că-derea meteoriţilor (cel mai mare fiind lacul Chubb– Ungava din Canada, de 251 m adâncime şi 53 km2 în suprafaţă), lacurile de crater vulcanic (lacul Crater din Oregon – S.U.A., cu 608 m adâncime şi 55 km2, lacul Toba din Sumatera – Indonezia, cu 450 m adâncime), lacuri formate prin bararea unor râuri mai mici de către castori, lacuri care migrează, care îşi schimbă poziţia de la un an la altul (Lob – Nordin din deşertul Takla Makan – Asia Centrală înaltă), la-curi care sălăşluiesc pe suprafaţa unor gheţari de vale sau chiar în interiorul masei de gheaţă sub for-ma unor imense pungi de apă (în Alpii elveţieni şi francezi), lacuri acoperite tot timpul anului cu un strat gros de gheaţă, dar care au totuşi temperaturi ridicate la fund (lacul Vanda din Antarctica), lacuri care apar şi dispar în cursul aceluiaşi an ( lacurile din relieful carstic). Sunt foarte multe exemple de
acest fel, deoarece aproape fiecare tip genetic delac oferă o anumită curiozitate.
Culese de Iulia Cuarente
Dragoni orientaliOrice dragon care ar tre-
ce din Europa în China sau Japonia ar avea un puternic şoc cultural. În loc să se tre-zească dispreţuit, temut şi atacat, ar fi primit cu un zâm-bet. Pentru că, în Orient, dra-gonul a fost văzut întotdeau-na ca o creatură binevoitoa-re şi ca un semn al norocului. Spre deosebire de verii eu-ropeni, dragonii orientali nu suflă foc şi nu au aripi, deşipot să zboare de obicei cu ajutorul magiei. Un dragon oriental tipic are coarne de cerb, cap de cămilă, urechi de taur şi mustăţi lungi pe faţă. În legendele chinezeşti, există dragoni care contro-lează râurile şi pârâurile. În Japonia, unde sunt conside-raţi de toată lumea înţelepţi, buni şi de nădejde, dragonii au servit, secole întregi, ca emblemă oficială familieiimperiale.Culese de Teodora Daghie
Ghicitul în rune
Practica antică a folosirii runelor pentru a prezice vii-torul, cunoscută ca ghicitul în rune, a avut o revenire re-marcabilă a popularităţii în secolul trecut. Când vikingii şi anglo-saxonii foloseau ru-nele pentru divinaţie, au în-ceput cu sculptarea simbo-lurilor runice pe mici bucăţi de lemn, tăiate din ramurile copacilor cu rod. Aceste bu-căţi erau azvârlite sau „arun-cate” la întâmplare pe o pân-ză albă curată şi apoi ghicito-rul sau cunoscătorul runelor alegea trei (în timp ce privea spre cer, căutând inspiraţia divină ) şi le interpreta sem-nificaţia. Azi, un ghicitor îndevenire poate cumpăra un set de şaisprezece sau treizeci şi trei de „pietre de rune” – piese rotunde sau alungite din piatră sau cera-mică inscripţionate cu litere runice. Într-un sistem simplu de ghicit în rune, pietrele sunt amestecate într-un să-culeţ şi apoi împrăştiate pe o suprafaţă plană. Unii ghi-citori în rune „citesc ” toate pietrele care sunt cu faţa în sus. Alţii închid ochii şi aleg doar trei, care reprezintă tre-cutul, prezentul şi viitorul. În timp ce unii ghicitori în rune îşi bazează interpretă-rile doar pe ce ştiu savanţii despre semnificaţiile anticeale simbolurilor, mulţi şi-au inventat propriile sisteme de interpretare.
Culese de Teodora Daghie
Anul 1941 a confirmatun bilanţ negativ pen-tru aliaţii din cel de-al
Doilea Război Mondial şi a adus un grad al violenţelor care au dat tonul şi pentru anul 1942. Chiar în preajma Crăciunului englezii pierd două nave mari “Prince of Wales” şi “Repulse” fiind scufundate, iar SUAla Pearl Harbour pierde jumătate din flota eficace. Germania începeanul cu 260 submarine şi industria lor produce până la 20 bucăţi pe lună. Mai greu era cu echipajele, pentru că efectivele trupelor erau mai mult pentru frontul de uscat. În luna martie 1942 au scufundat 94 de nave, în mai 129, iar în iunie 144, deci, cam 5 nave pe zi. Aliaţii aveau nave de escortă pentru convoaie-le de nave cu muniţie de război şi se comportau binişor, iar industria navală de război engleză a început să construiască rapid port-avioane uşoare din cargouri mari pentru a face faţă acestor rechini ai oceane-
lor. “Übot” (submarine germane) – reuşind să scufunde în primele luni din 1942 un număr de 42 de submarine, iar în noiembrie 15, dar celelalte submarine îşi dublau victoriile. Desigur, această bătălie a Atlanticului l-a făcut pe Churchill să spună: “E un război de tatonare, de scufundări, de ambuscade şi de stratageme, de ştiinţă şi marinărie. Din însemnările jurnalului de bord al escortorului “Compass Rose” se înscriu multe întâmplări cu nuan-ţe tragice în crâncenul război al oceanului, în care ofiţerii remarcau:“Ne aflăm probabil pe meleagurileOlandezului zburător”. Astfel, timo-nierul Baker, fiind primul de cartdimineaţa pe escortor, a observat o barcă ce înainta temerar în mij-locul convoiului de nave, cam fără busolă. Având o velă ridicată, făcu volta sub vânt şi nu ţinea seama de nicio navă din împrejurimi. După ce îl abordă, marinarul şef Phillipe sări în barcă şi îl atenţionă: “Hei, cama-
rade!” Dar rămase intrigat de figu-ra celui de la eche (cârmă) trecân-du-I fiori reci de emoţie şi dezgust.Raportă înăbuşit către comandant: “Sir, apoi… cârmaciul acestei bărci e deja mort de mult”.
Mâna care ţinea echea nu era decât o gheară osoasă. Ochii erau orbite goale, probabil că o pasăre de mare îi ciugulise de mult, cine ştie de câte zile şi nopţi plutea în-cleştat la guvernarea bărcii plin de speranţă în moarte ca şi în viaţă în-depărtându-se mereu de uscatul care se afla la aproape 1000 de mileîn urmă. Barca nu avea nici compas, nici hartă. Hainele îi erau sfâşiate probabil urmare unui incendiu na-val, de pe o navă ce a fost mai de
mult scufundată. Nu s-a putut des-cifra provenienţa acestui fantoma-tic navigator, dar se putea vedea că încercase, fără speranţă, să realizeze supravieţuirea, pentru că, cu greu au putut să-l desprindă de cârmă în crâncena încleştare a morţii.
În jurnalul de bord “Compass Rose” a înregistrat: “barcă cu ma-rinar neidentificat”, apoi urmă ce-remonialul de aruncare în mare a leşului, înmormântarea unui om ce a încercat să se salveze de cruzimea Oceanului dezlănţuit.
Viaţă... Nu am stat până acum să mă gândesc la viaţa mea. Într-adevăr, mă gândesc la viaţa tuturor: a prieteni-lor, a părinţilor, a bunicilor, dar sintagma „viaţa mea” iese din calcul. De ce? Pentru că mereu mă simt la început de viaţă. Aş dori să fac atât de multe, dar mi se pare că am făcut atât de puţine.
Nu prea îmi place să vorbesc despre mine, despre trecutul şi viaţa mea. Îmi place să scriu de când mă ştiu dar, de multe ori, limbajul îmi joacă feste, iar gândul se lasă greu transpus în cuvinte. Atunci sunt dezamăgită de ceea ce scriu, fiindcă mi se pare doar o copie imperfectăa gândurilor mele. Totuşi mă străduiesc să dau supleţe stilului şi din această strădanie au ieşit două premii im-portante: unul pentru poezie, la concursul „Tinere con-deie” din Bucureşti, şi altul la concursul „Pavel Dan” de la Cluj. O altă pasiune de-a mea este pictura, am reuşit să câştig în 2002 două medalii (una de argint, alta de bronz) la un concurs de desene organizat de francezi fă-când parte din Olimpiadele francofoniei. Dacă aş fi avutposibilitatea, poate că aş fi aprofundat şi alte domeniiale artei pe care le admir doar de la distanţă: teatrul, mu-zica şi dansul.
Marea mea durere, pe parcursul clasei a XII-a, a fost că nu am putut citi nici măcar o singură carte de literatură, deoarece am fost peste măsură de ocupată cu învăţa-tul pentru bac. Apoi, altă „nenorocire”: învăţatul pen-tru facultate. Vacanţa de vară am petrecut-o cu nasul în cărţi, fiindcă m-am hotărât să mă pregătesc singură,preferând ca banii pe care i-aş fi folosit pentru meditaţiisă rămână în buzunarul părinţilor mei. Mi-am zis: dacă trebuie să reuşesc, voi reuşi! Eu eram propriul meu pro-fesor, nu aveam voie să fiu indulgentă, ci trebuia să-mipredau materia bine. A urmat un examen foarte greu, la Facultatea de Litere din Bucureşti, secţia Română - o limbă străină. După aproape o săptămână de aşteptare m-am hotărât să plec într-un pelerinaj; chiar atunci s-au afişat rezultatele, aşa încât nu am fost eu lângă liste, cipărinţii mei, care s-au bucurat primii, văzând că am in-trat şi nu la taxă, ci la buget.
Mi-a fost foarte greu să văd că prietenele mele care au dat admitere la alte facultăţi în iulie au plecat ba la munte, ba la mare şi eu am rămas să învăţ, aproape că nici nu mă uitam la televizor, nici nu ieşeam din casă. Dar a meritat, acum sunt studentă, sunt nerăbdătoare să în-cep şi sunt fericită că am intrat acolo unde mi-am dorit. Toată vacanţa mea nu a durat decât două săptămâni, timp pe care mi-am dorit să-l petrec la Galaţi, alături de bunicii mei şi de vechii mei prieteni tranzitari.
Acum trei ani, când am venit în Tranzit, nu ştiam în-cotro mă îndrept: pe atunci eram în tranzit spre adoles-cenţă, acum – către maturitate.
Irina Hmelniţchi Foto: Angela Ribinciuc
Tranzit şi Angela pentru Sandman: „La mulţi ani! Nu te-am uitat. Să fii iubit de cinevrei tu!”
Dulcika pentru Tranzit: „Sunt prietena voastră dulce şi bucuraţi-vă de razele soa-relui şi nu lăsaţi frunzele toamnei să vă în-tristeze.”
Dulcika pentru Fluturash: „Să ştii că îţi pregătesc o surpriză. Salutări tuturor!”
Poseidon pentru La Gelee Blanche: „Ţi-ar plăcea să te faci baby sitter?”
Alin pentru Copila: „Am ajuns acasă pe jos (dar nu în brânci)”
Bliss şi Provo pentru Mami: „Am fost pe aici şi îţi lăsăm un pupic şi o îmbrăţişare.”
Dani pentru Cătălina: „Frumos priete-nul tău!”
Tess pentru Anda: „Ai văzut că marţi am reuşit să ne luăm <<la revedere>> râzând?”
Tess pentru Roxana: „Nu-ţi pierde tim-pul cu oameni sau lucruri care nu merită sau sunt deja pierdute.”
Tess pentru Oana: „Ne e tare dor de tine!”
Angela pentru Tranzit: „Unde sunteţi, dragilor? Să înţeleg că încă nu v-aţi revenit după petrecere?...”
„Inima mea, din cioburi făcută fiind, nu s-a spart.” („Supravieţuitorul” - Victor Cilincă)
VICTOR. Am atâta încredere în tine şi în felul cum ştii tu să aşterni pe hârtie ideile! „Fiecare are câte un prie-ten pe undeva, aşa că eu mă retrag cu domnul Dickens în traducere, care zice că mi-e prieten. Păianjenul din colţ ascultă în mijloc muzica. Domnul Chopin se întoarce pe partea cealaltă şi atât de frumos spune mister Charles cum a făcut conaşul Pip carieră ajungând un sentimental recidivist, încât din ţăran a ajuns ca mine să stea în casă cu chirie şi să admire la oraş progresul stând de vorbă cu scriitori englezi netraduşi, încât încep să iubesc oamenii în cantităţi mari, încât mă înduioşez chiar şi pentru mine, de mă îndur să mai respir puţin şi în interes personal, dar numai puţin, numai strictu necesar!” („Strictul ne-cesar”)
FLUTURASH. „În vara care a trecut am învăţat ca înainte de orice să pun totul în balanţă. Astfel, am desco-perit că am pierdut mai mulţi prieteni decât am câştigat. Scriind toate astea nu vreau să mă absolv pe mine de ceva, dar majoritatea celor pierduţi cred că nu mi-au fost nicio-dată prieteni. Deşi acest lucru doare, ştiu că toate trec. Şi tot în vara asta am cunoscut persoane care la început nu-mi erau prea simpatice, iar cu timpul s-au dovedit a fimai buni prieteni decât alţii. Cât de relativ e totul!”.
TESS. „Cât de mult înseamnă să putem primi, înţelege şi accepta adevărul pe care printr-un sfat sau printr-o idee cineva drag ni-l poate transmite! Păcat că nu putem împărtăşi această lumină şi celor iubiţi care abia află ce şi cum e viaţa. Şi iarăşi apare o nădejde: că într-o zi le vom putea dărui câte o felie de dragoste şi afecţiune adevărate, un exemplu real şi stabil. Tot la Dumnezeu e nădejdea. Nu ştim încotro ne poartă viaţa, că ne convine sau nu, că ne aşteptăm sau ne ia prin surprindere, viaţa ne poate urca sau ne poate lovi, destul de dur. Poate cuvintele celui de lângă noi, ale prietenilor, nu ne şterg amarul din suflet;dar când realizăm că ele sunt puternic susţinute de fapte, de ceea ce am împărţit şi am dus împreună până la acel prezent, realizăm cât de valoros e cel de lângă noi”.
COPILA. „A fost o dimineaţă în care nu ştiam de ce trăiesc. Telefonul primit de la o prietenă m-a lămurit. M-a sunat să mă întrebe ce fac şi să-mi spună că-i e dor de mine, deşi nu ne văzusem de două zile. În astfel de mo-mente trebuie să înţelegi că nu e nimic mai frumos decât un răsărit şi nu trebuie să uiţi să te bucuri de el. Dacă ai prieteni, chiar şi atunci când, aparent, eşti singur, ştii că eşti o parte dintr-un întreg şi că nimic nu poate schimba asta, nici măcar distanţa”.
Să aveţi zile bune şi dimineţi în care să găsiţi rostul.
Niciodată n-am înţeles de ce unii oameni aruncă cu nisip în ochii semenilor lor, care poartă ochelari (pentru a-l vedea mai bine pe Dumnezeu).
Nu de mult, mi-am dat sea-ma că omul este asemănător unei ploi de vară care, cum vine, aşa şi pleacă. O ploaie care lasă în urma ei un aer curat, nu-mai bun să te plimbi pe străzile murdare ale oraşului natal. A nu se înţelege că geniile sunt asemănătoare ploilor, care lasă în urmă durere la pătrat.
Încă de mic am cunoscut sensul cuvântului geniu. Care, pentru mine, era sinonim cu mama. Apoi, sărind prin viaţă (ca pe un cal alb) ne izbim de oameni, ca de nişte zâmbete, ce nu le întâlneşti la fiecare colţ. Rând pe rând, fiecare persoană importantă din viaţa noastră ni
se pare a fi... sau a nu fi pe pla-cul nostru. Învăţătoarea (care te-a învăţat să scrii că şi tu eşti deştept), diriginta (care ţi-a pus primul trei), prietena (ce a fost prea atentă la film, ca să te mai sărute), omul A (care ţi-a zis că viaţa-i amară), omul B (care te-a sfătuit să crezi în Dumnezeu) şi putem continua până la alfabetul chinezesc. Am învăţat întotdeauna de la geniile din viaţa mea. Cunosc multe persoane care colecţio-nează tot felul de lucruri (tim-bre, plicuri, şerveţele, reviste Playboy, postere, cartele tele-fonice, ilustrate, monede etc.). Eu sunt colecţionar de genii. Acum două săptămâni, la litera Ş s-a mai adăugat cineva.
Daniel Lungu
Ar merita să dedic câte un cub fie-cărui prieten pe care îl am; fiecărui om pe care îl admir pentru ceva; fiecărei persoane care mi-a influenţat, într-un fel sau altul, viaţa.
Ar merita să le mulţumesc, pe rând şi deopotrivă, tuturor, pentru că m-au învăţat să trăiesc frumos, să mă corec-tez atunci când greşesc, să nu renunţ când totul pare greu şi să trec mai de-parte zâmbind.
Lumea e alcătuită din mai multe lumi, cu siguranţă.
În lumea mea, toate se rostuiesc fru-mos.
Treptele împlinirii – uneori accesi-bile, alteori greu de atins, sunt altele, pentru fiecare.
Prima dragoste nu se uită... Pentru că este prima? Pentru că pare cea mai intensă? Sau, pur şi simplu, pentru că este irepetabi-lă?
Îţi aminteşti? Erai adolescentă, fericită, pluteai, zâmbeai tuturor şi o nouă lume tocmai ţi se deschi-sese. Erai îndrăgostită. Într-adevăr, adolescenţa este o vârstă fru-moasă, dar şi dificilă. Îţi aminteşti, poate, că prima dată te-ai îndră-gostit pe când erai la grădiniţă sau prin clasa a II-a sau a III-a. Asemenea amintiri sunt o do-vadă că iubirea, sub orice formă s-ar manifesta, este o constantă în viaţa noastră. Dar în materie de dragoste, evoluţia sentimentală îşi spune cuvântul abia la 15-16 ani.
Indiferent de vârsta la care apare, prima dragoste rămâne unică. Niciuna dintre relaţiile ul-terioare nu va mai fi la fel. Asta nu înseamnă că nu vei mai iubi la fel de intens ca prima dată, ci doar că nu vei mai întâlni ro-mantismul şi puritatea primelor sentimente. Lipsa de experienţă
care însoţeşte prima dragoste are un farmec aparte. Este farme-cul descoperirii şi, în primul rând, al descoperirii de sine. Odată cu primele experienţe sentimentale afli ceva nou despre tine şi înveţi să te vezi în ochii celuilalt. Cum este când iubeşti? Cum este să fii iubită?
Însă lipsa de experienţă îţi creează şi problemele care apar în prima relaţie de dragoste. Nu ştii cum să reacţionezi, nu ştii cum să interpretezi reacţiile celuilalt. Imaturitatea afectivă îţi dă de furcă mai ales atunci când cel de care te-ai îndrăgostit are ceva mai multă experienţă. Finalul primei poveşti de dragos-te? Câteodată, prima dragoste se finalizează prin căsătorie. Şi, chiar dacă acest lucru nu se în-tâmplă, ea îşi pune măcar în par-
te amprenta pe modul în care vei vedea viaţa de cuplu. Influenţa ei depinde, în primul rând, de vâr-sta la care ai trăit-o. Cu cât prima ta dragoste va fi mai târziu, cu atât te va marca mai puternic, tocmai pentru că o trăieşti cu mai multă maturitate.
O şi mai mare influenţă asu-pra vieţii de cuplu o are finalul primei poveşti de dragoste. Dezamăgirile şi neîmplinirile pri-mei iubiri tind să se manifeste şi în relaţiile ulterioare. Dacă ai ie-şit din prima ta relaţie cu inima zdrobită, fie vei deveni extrem de vulnerabilă şi te vei închide în tine, fie, cu fiecare nouă relaţie, o vei trăi pe prima, încercând să schimbi finalul. Atenţie însă: fie-care iubire este altfel, pentru că cel pe care-l iubeşti e altul!
Marilena-Elena Popa
Prima dragoste
Salutare! O nouă sâmbătă, un nou articol la rubrică (şi cum era de aşteptat) un nou elev silitor, care (de această dată) a devenit un purtător de cuvânt al unei generaţii ce deranjează şi maci-nă pe toată lumea (nu?). Tiberiu (19 ani) şi-a scris "pe un petic de hârtie" - cum bine zice el, păre-rea despre Cerb. Nu e vorba de animal, ci de festival. Ia te uită, vorbesc şi-n rime. Parc-aş fi poet. "Bun găsit, dragii mei!" Servus. "Pot să spun că iubesc aceas-tă rubrică, fiindcă (de cele mai multe ori) mă caracterizează." Nu pot decât să mă bucur. "Am observat că în ultimele dăţi, ru-brica se îndreaptă către strada numită simplu: melancolie." Din păcate, cam aşa e! "De aceea astăzi, vă bombardez cu un sub-iect interesant, zic eu. Festivalul Internaţional ˝Cerbul de Aur˝. Nu-l pot caracteriza decât prin puţine cuvinte: ploaie, voci bune şi bla-bla-bla-uri, recitaluri de vis, prezentatori ("numai buni de puşi pe rană" - vorba unui scriitor gălăţean), public neschimbat." Interesantă caracterizare. "Tot de dragul vostru, mi-am bătut capul şi-am scris ceva, ce dedic tuturor organizatorilor: Cerbul nostru, care eşti în TVR, sfiinţeas-că-se coarnele tale, vie premiile tale, facă-se voia juriului tău, precum în alţi ani, aşa şi-acum. Vocile noastre bune, cele din toţi anii, dă-ni-le nouă astăzi şi iar-
tă-ne dacă mutăm canalul, cum ierţi pe toţi cei care n-au luat decât premiul II. Şi nu ne aduce şi la anul aceiaşi concurenţi, nu de alta, dar nu ne vei mai vizi-ta multă vreme. Îmi cer scuze dacă sunt impertinent. Dar m-a indignat replica Andrei când i s-a acordat un umil premiu II. Concurenţii au fost răsplătiţi, aşa cum scrie la carte, adică, zic eu, corect. Cât despre prezentatori, nu pot să spun decât că mi-am băgat unghia în gât şi-am intrat în pământ, ori de câte ori se bâl-bâia frumoasa prezentatoare. M-a impresionat, până la lacrimi, recitalul lui Joe Cocker. Atât des-pre festival. Poate ne mai auzim." Felicitările mele pentru scrisoare. De mult timp n-am mai avut par-te de o asemenea abordare. Ce pot să mai spun? În mare parte ai dreptate. Şi mie mi-ar fi plăcut să fi prezentat Toni Grecu. Dar, asta e! Cât despre Andra... Fără comentarii.
Aşteptăm în continuare scri-sorile voastre pe adresa redac-ţiei: str. Domnească nr. 68. Pâna data viitoare, numai bine!
Daniel Lungu
Purt
ător
de
cuvâ
nt (a
l gen
eraţ
iei m
ele)
Pe urmele cerbului
Pe urmele cerbului
Pe când era la munte şi deja dorul de cei de acasă îi cam dădea târcoale, Iulia a descoperit, la cei patru ani pe care îi are, bucuria de a vorbi cu “mamaia Lala” la telefonul mobil. Telefonul nu e al ei, ci al mamei. Soarele verii o cam
necăjea, dar Iulia a găsit cum să se apere de el. Iar tata, pe fază, a imortalizat momentul – pentru atunci când Iulia va ajunge să-şi cumpere… primul său mobil.
Ne puteţi trimite prin poştă – pe adresa Redacţia „Viaţa liberă”, strada Domnească nr.68, cod 800215 sau prin e-mail: [email protected] o fotografie amuzantă sau, pur şi simplu, frumoasă, pe care o revedeţi atunci când vă este dor de vacanţă. Nu uitaţi să menţionaţi pe verso numele fotografiei şi să precizaţi pe plic (sau în mesaj): Pentru concursul "Vacanţă fără frontiere". Cele mai reuşite vor fi publicate. Toate fotografiile vor fi returnate.
Angela Ribinciuc
Vacanţă fără frontiere
La telefon cu mamaia Lala
Ce-am simţit când am aflat că am intrat la facultate? Greu de descris în cuvinte. Era ora 1,30 noaptea şi dormeam. Am auzit sunând telefonul şi, somnoroa-să, am răspuns. Era Cristi, un bun prieten. Deşi mirată de telefonul lui nocturn, iniţial nu am bănuit nimic pentru că ştiam că rezulta-tele se vor afişa a doua zi, seara târziu. M-a întrebat dacă stau jos că are să-mi spună ceva. M-a mai întrebat despre fişa de înscriere la facultate, dar tot nu-mi dă-deam seama ce voia să-mi spu-nă. În final mi-a zis că era sigur că am intrat la Jurnalism, pentru
că are în faţă, pe calculator, lista cu admişii. Îl auzeam la telefon şi totuşi nu-mi venea să cred. La Jurnalism rămăseseră puţine lo-curi şi eram aproape sigură că nu intru, deşi aveam o medie destul de mare. După ce mi-a mai repe-tat de câteva ori şi mi-a citit da-tele, am izbucnit de fericire. Am continuat să-i mulţumesc, după care am sunat-o pe mama şi i-am spus. Bineînţeles că m-a felicitat, dar nu prea putea vorbi cu mine pentru că eram foarte agitată şi fericită.
Mă simţeam împlinită, ca un copil care păşeşte spre o nouă
etapă a vieţii sale, curios să ex-ploreze fiecare colţişor. Stătusem multe zile cu teama că nu voi intra acolo unde îmi doream şi acum totul se risipise lăsând loc doar unei imense bucurii alături de ambiţia de a reuşi, în anii care urmează. Paşii spre un rost în viaţa mea mă aduseseră tot mai aproape şi deja au început să se contureze liniile unei cariere. De acum înainte, totul depinde nu-mai de eforturile mele ca acele linii să se transforme într-un vis împlinit.
Cristina Ghiorghiu
Paşi spre un rost în viaţă
Încet, încet, realizez că toate cele ce mi s-au întâmplat până acum nu au avut nici pe depar-te o importanţă atât de mare ca momentul în care te-am văzut prima dată. Nu eşti lângă mine azi, dar asta nu înseamnă că nu te voi mai vedea, că nu voi mai putea vorbi cu tine ori că, poate, mai târziu te voi uita. Nici dacă aş vrea n-aş reuşi să uit toate clipele (puţine dar) frumoase petrecute împreună.
Acolo unde eşti acum este şi sufletul meu. Mă voi cufunda într-un vis pe care numai tu îl vei putea transforma în realitate. Sunt fericit că am la cine să mă gândesc, sunt fericit că are cine să m-asculte, că pot să sper. O clipă eternă voi trăi atunci când visul meu va trebui să se sfâr-şească. Orice drum va trebui să urmez, departe ori aproape de tine, voi fi mereu cu gândul la ceea ce reprezinţi pentru mine.
Asta îmi va da putere să merg mai departe, prin viaţă, printre oameni, să te caut... să te pot ve-dea. În braţele tale mă simt în si-guranţă, mă simt liber. E linişte în inima mea. Este aşa cum mi-am dorit întotdeauna, căci pot să mă gândesc la tine, căci pot să sper mai mult.
Deschiderea în forţă a ceea ce se anunţă a fi cel mai important eveni-ment de rock alternativ şi nu-metal din România este asigurată de trupa olandeză Cheesy. Născută din zgomo-tele Amsterdamului, trupa a debutat în 2003 cu albumul “Beg”, promovat în cadrul unui turneu internaţional în care s-au făcut remarcaţi prin sunetul original al muzicii pe care o interpretează. În muzica trupei, puternică şi tumultuoasă, se pot iden-tifica influenţele unor trupe ca Primus,System of a Down sau Faith No More. Până la această apariţie, în premieră în România la Festivalul Rock Your Mind, trupa a susţinut concerte în Belgia, Germania, Austria, Slovacia, Cehia, Bosnia Herţegovina, Croaţia, Ungaria şi Italia, în care au impresionat spectato-rii prin explozia energetică incredibilă
a apariţiilor. Prin renunţarea la clişeele agresivităţii, gratuite uneori, prin pro-movarea unei muzici ale cărei versuri surprind esenţa umană în manifes-tarea ei cea mai primitivă, dar şi cea mai nealterată, trupa a devenit una dintre promisiunile muzicii europe-ne de acest gen. Pentru toate aceste motive şi pentru că au dovedit că sunt nişte profesionişti ai produce-rii şi interpretării sunetelor unui gen de excepţie al rockului, organizatorii Festivalului Rock Your Mind au decis să deschidă festivalul cu această trupă şi să ofere spectatorilor primele 50 de minute de muzică de atitudine, în care cei de la Cheesy vor prezenta, în premieră, şi câteva dintre melodiile de pe noul lor album, ce urmează a fi lan-sat în preajma festivalului.
Trupa Cheesy vine în România
Jennifer Jason Leighs-a căsătoritActriţa americană Jennifer Jason Leigh s-a căsătorit cu Noah
Baumbach, partenerul ei de viaţă din ultimii ani, în cadrul unei ceremonii intime, în timpul concediului de Ziua Muncii. Potrivit revistei People, Leigh şi Baumbach s-au întâlnit pe platoul de fil-mare al thrillerului "In The Cut", când regizorul nu era atunci decât un tehnician. Baumbach, de 37 de ani, a semnat de atunci scena-riul filmului "The Life Aquatic with Steva Zissou" şi a regizat "TheSquid and the Whale", o dramă ai cărei protagonişti sunt Laura Linney şi Jeff Daniels. Aceasta este prima căsătorie, atât pentruJennifer Jason Leigh, de 43 de ani, cât şi pentru iubitul ei, care îşi împart acum viaţa între New York şi Los Angeles.
Spectacol de mari proporţii
Cea mai performantă instalaţie tehnică de scenă
din România va asigura fundalul pe care se va
desfăşura Festivalul Rock Your Mind.
Clawfinger,Subscribe, Cheesy, Point
Blank, Alternosfera, Altar, Implant Pentru
Refuz, Luna Amară, Timpuri Noi vor cânta pe un sistem audio line aray, marca Martin Synco, care
dezvoltă o putere de peste 60.000 W.
100.000 W de lumini, cu un design excepţional,
vor oferi celor 7.000 de spectatori care se vor afla
la Sala Polivalentă în 25 noiembrie 2005, cel mai
inovativ spectacol de lu-mini realizat în România pentru un show de rock.
Pentru cei aflaţi în salăla acest eveniment de
excepţie al rockului alter-nativ şi nu-metalului, cele
nouă ore de atitudine pro-mise de trupele prezente
la festival vor fi dublatede senzaţiile acute ale clarităţii excepţionale
şi forţei magnetice ale sunetelor şi de magia şi
efervescenţa orbitoare a luminilor, dezlănţuite de organizatorii festivalului.
De aproximativ cinci luni, Robbie Williams ar fi implicatîntr-o relaţie serioasă cu o bri-tanică, stabilită în Statele Unite. Aleasa inimii lui Williams trăieş-te în Los Angeles şi ar fi milio-nara Tamara Mellon, fondatoa-rea colosului Jimmy Choo, care
asigură accesoriile mai multor vedete de la Hollywood. Presa nu ar fi aflat nimic despre aceas-tă relaţie, dat fiind că RobbieWilliams nu este atât de cunos-cut în Statele Unite, iar paparaz-zi nu stau cu ochii pe el cum se întâmplă în Europa.
Cântăreţul Enrique Iglesias a fost desemnat cel mai sexy burlac de către cititorii revistei People, care, în ediţia sa hispanofonă, menţionează cele mai frumoase 25 de staruri. Iglesias, de 30 de ani, nu este chiar cel mai dispo-
nibil bărbat, pentru că se întâl-neşte de câţiva ani cu jucătoarea de tenis rusă Anna Kournikova. Presa de scandal pretinde chiar că cei doi s-ar fi căsătorit în de-cembrie 2004. Actorul Wilmer Valdemara, vedeta serialului
"That '70s Show", care s-a întâl-nit în trecut cu Lindsay Lohan şi Mandy Moore, figurează şi el înacest clasament, la fel ca actorii Eduardo Yanez şi Gabriel Soto şi cântăreţul Pablo Montero.
Enrique Iglesias - cel mai sexy burlac
Billy Zane intenţionează să se căsătorească cu aleasa inimii sale, prezentatoarea TV Kelly Brook, într-un bar din Anglia. Starul din "Titanic" şi vedeta britanică au decis să renunţe la ideea unei ceremonii grandioa-se, caracteristice Hollywoodului, preferând să-şi jure credinţă veşnică în restaurantul "Blazing
Donkey" (n.r. - "Măgarul în flă-cări"), din satul Ham, comitatul Kent. "Mama lui Kelly locuieşte foarte aproape de locul în care va avea loc ceremonia. Probabil că, tocmai din această cauză, cei doi au decis să opteze pentru o nuntă “în stil englezesc'", a de-clarat o sursă apropiată cuplului.
Nuntă într-un bar Robbie Williams - îndrăgostit de o milionară
Courtney Love consumă droguri
Controversata artistă rock Courtney Love a abuzat de dro-guri încă de la vârsta de pa-tru ani, potrivit unei declaraţii a mamei sale, Linda Carroll. Această afirmaţie şocantă a fostpublicată în noua carte a Lindei Carroll, numită “Her Mother’s Daughter”. “Courtney avea doar patru ani când tatăl său, Hank, i-a dat câteva ‘pilule magice’ pentru prima oară şi a desenat fel de fel de figurine pe corpul său gol. Maitârziu, la şase ani, fiica mea a în-ceput să meargă la psihiatru. La nouă ani am prins-o răsfoind re-viste porno”, se arată în paginile cărţii semnate de Carroll.Ar
Iniţial priveam uimită... Toţi acei oameni care treceau pe lân-gă mine cu aceleaşi priviri, ace-leaşi gesturi, vorbind cam des-pre aceleaşi lucruri... Oare aşa ar trebui să fie? Toţi purtând ace-eaşi uniformă în aceeaşi şcoală numită simbolic viaţă? Sau le e teamă să se îndepărteze prea mult de clişeele comportamen-tale? Ce s-ar întâmpla dacă ar firemarcaţi? Teribil, într-adevăr!
Acum mi-e milă de ei. Şi ce e mai rău e că nici măcar nu încear-că să iasă într-un fel din comedia asta absurdă. Sau poate... îl ad-miră atât de mult pe Caragiale încât refuză orice abatere de la rol? Dar ce ştiu eu? Aflată unde-
va în umbră, nu fac decât să pri-vesc spre scenă. Uneori e chiar amuzant. E ca şi cum ai urmări o parodie. Priviri pline de talent, o mimică mai mult decât subtilă şi o costumaţie de oameni im-portanţi, ţesută cu neasemuită măiestrie. Păcat că uneori uită să o poarte.Cred că mi-e tea-mă. Nu de scenă. Mi-e teamă de rol. Probabil acelaşi rol jucat de mulţi înaintea mea; acelaşi ritual prin care încerci să interpretezi un rol pe care îl joci, de fapt, de când te ştii. E adevărat că acolo, sus, pe scenă, e mult mai uşor, dar eu încă nu sunt pro ritualuri. Încă...
Corina Cristina Beza
În urmă cu un an m-am hotă-rât să-mi „construiesc” o trupă de teatru. Folosesc acest termen, deoarece chiar am vrut să-mi fac proprii mei pereţi. Propria mea casă cu poveşti. Să mă întâl-nesc, de câte ori era nevoie, cu „propriile mele genii”. Vroiam să mă pot mândri cu propria mea muncă, şi-atât. Acum douăspre-
zece luni nu m-am gândit decât la un lucru: viaţa are rost. Atunci şi teatrul are rost! Şi uite-aşa m-am înhămat la o muncă ti-tanică: n-a durat o sută de ani, dar în schimb mi-a furat (fără să-mi dau seama) minute, nervi, mulţi bani (pentru multe cafe-le) şi nu numai. După acest an, cu siguranţă pot să mă aprobe
şi ceilalţi membri ai trupei de teatru: „Acum”. Dacă în „stagiu-nea trecută” am prezentat două premiere (în două regii diferite), în acest an ne propunem să ne încumetăm la trei texte (pe cât de grele, pe atât de incitante). Pentru ca acest lucru să se îm-plinească, pe 1 octombrie, în in-cinta Liceului „Sfânta Maria” va
avea loc preselecţia pentru ti-nerii amatori de orice (inclusiv de teatru). Prima probă constă într-un interviu. Vă aşteptăm! (până la ora 12.00)
Daniel Lungu
Acesta a fost primul strigăt de revoltă în favoarea sărmanilor robi de culoare, prima carte născută din suferinţele şi umilinţele negrilor. „Coliba unchiului Tom”, scrisă de Henriette Beecher Stowe şi tradusă în 23 de limbi, dezvăluie lumii între-gi faptul că în plin secol al XIX-lea, Constituţia americană încă recu-noştea sclavagismul ca o instituţie. Deşi a fost izolat timp de decenii în anumite biblioteci, romanul repre-
zenta şi încă reprezintă o acuzaţie adusă acelora care nu au reuşit să se elibereze de prejudecăţile din trecut. Protagonistul romanului, unchiul Tom, era cel mai priceput muncitor al stăpânului său Shelby, pe care au-toarea îl considera „o natură blândă şi docilă. Nu neglija nimic din ceea ce putea contribui la sănătatea sau buna stare a negrilor săi”. Cu toate acestea, Shelby nu are încotro, se vede nevoit să-l vândă pe Tom unui
blestemat de negustori de sclavi. Astfel în faţa legii niciu-nul dintre sclavi nu era om, ci un lucru supus controlului tiranic al unui stăpân vulgar şi cu idei
„Cât merită să lupt? Cel mai greu este începutul. Cât merită să lupt? Fiecare zi trăită este o luptă cu mine în încercarea de a deveni un om mai bun, de a dărui celorlalţi înţelegere, afecţiune. Drumul până în staţia de autobuz îmi lasă răgazul de a-mi croi o hartă cu reperele zilei pe care o am de străbătut. Oare am să pot respecta promisiunile pe care mi le-am făcut? S-a întâmplat ca cineva să mă lovească cu o palmă de cuvinte. Fără să mă gândesc prea mult am ripostat. Apoi a început lupta cu mine. Merită să lupt să devin un om mai bun? Oare ceilalţi nu vor gândi despre mine: este naivă? Poate că cel mai greu este uneori să spui “îmi pare rău”. Dar merită să lupţi, chiar dacă uneori foarte mult, pentru a smulge cuvintele prin care îţi ceri iertare din locul ascuns unde le-ai zăvorât. Timpul trece într-o goană nebună. Începutul şi sfârşitul săptămânii ne surprind prin rapiditatea cu care se succed. De câte ori oare în timpul zilei ne uităm la acele ceasului calculând timpul pe care-l mai avem la dispoziţie pentru a merge, a face, a rezolva. Şi în această goană nebună uităm
câteodată că suntem oameni şi că cei din jurul nostru uneori se simt singuri şi au nevoie de comunicare. Cât merită să lupt cu timpul? Enorm. De ce spun asta? Pentru că acum câteva zile am cunoscut un om minunat, care prin lucrurile pe care mi le-a spus m-a cucerit şi m-a făcut să uit că există ore. Şi astfel, din lupta cu nisipul clepsidrei care la început părea inegală, eu am ieşit învingătoare, pentru că am câştigat un prieten care m-a făcut să mă gândesc că timpul meu nu mai este format din fragmente de la - până la”. Aceasta este scrisoare Danei Capotă, fidelanoastră cititoare. Îţi mulţumim pentru scrisoare, Dana, şi te mai aşteptăm pe la noi. Aştept scrisori pentru rubrică, tema de săptămâna viitoare: „Cât de mult ne ajută prietenii?”, pe adesele: str. Domnească nr. 68 şi pe mail: [email protected]. O aştept pe Dana la re-dacţie marţi între orele 12,00 şi 14,00 pentru a-şi ridica premiul (o casetă audio) oferit de Studio Bravo – S.C. Spiros Galaţi, prin domnul Sorin Chelariu.
Teodora Miron
„Vreau să fiu fericit” sau „vreau săte fac fericit” sunt unele dintre cele mai intense dorinţe care ne animă viaţa. Mulţi dintre noi nici nu ştim prea bine ce ar fi aceasta, pentru fie-care fericirea poate însemna altceva, însă toţi suntem de acord că este o stare pozitivă, este un izvor de fru-museţe şi farmec, un preaplin de mulţumire, linişte şi armonie inte-rioară, este, de asemenea, bucurie şi voioşie contaminantă. Pentru bo-gat ca şi pentru sărac, starea de fe-ricire este măsura vieţii împlinite din punct de vedere sufletesc, căci fărăfericire viaţa este zadarnică. Când un om este cu adevărat fericit, transmi-te şi celor din jur o stare de plinătate, de încântare, strălucirea ochilor lui este molipsitoare. Dar cum putem fi fericiţi şi, mai ales, cum reuşim săpermanentizăm starea de fericire? Marea majoritate a oamenilor îşi lea-gă fericirea de lucruri exterioare lor:
„voi fi fericit dacă îmi voi cumpărao casă cu zece camere”, „voi fi mul-ţumit atunci când voi deveni preşe-dintele companiei”, „voi trăi o stare de mulţumire deplină dacă fiul meuva fi avocat”, „voi fi extrem de încân-tată dacă iubitul meu va renunţa la grupul lui de prieteni”. Sunt numai câteva exemple din modul nostru de a condiţiona fericirea, de a o lega de acumulări de bunuri, funcţii, de felul în care fiinţele dragi şi impor-tante din viaţa noastră corespund aşteptărilor noastre. Suntem aşi în a ne condiţiona trăirile şi a le lega de lucruri exterioare nouă. Pe de altă parte, ne proiectăm fericirea sau, mai bine zis, trăirea unei stări de fericire într-un viitor potenţial, greu de controlat. Deseori este folosită sugestia „o să fie bine”, sau „mâineva fi mai bine”, programându-ne săsimţim altă dată, cine ştie când, fe-ricirea. Ne trezim într-un final că s-a
consumat o mare parte din viaţă şi noi tot nu suntem fericiţi, deşi am acumulat foarte multe lucruri, expe-rienţe, diplome, funcţii….. Dar la ce ne folosesc oare? Să nu ne legăm de timp, trecutul este ceea ce este, adi-că trecut, nu mai putem schimba ni-mic din ceea ce s-a petrecut, cel mult putem trage anumite învăţături; vii-torul este potenţial. Să învăţăm să trăim ACUM, în prezent. Oamenii care îşi tot amână fericirea sunt ca şi copiii care aleargă după balonaşe de săpun pentru a le prinde. Un alt lucru ce trebuie urmărit este să rea-lizăm o reprogamare mentală ast-fel încât să ne eliberăm de dorinţe egoiste, de sentimente întunecate (invidie, gelozie, ataşamente), să ne trezim mulţumirea faţă de ceea ce avem sau suntem acum şi aici, să ne dezvoltăm iubirea în diferitele ei as-pecte, altruismul, dăruirea…..
Teodora Daghie
Fericirea - între utopie şi realitate!
Moto: „Tu ateu? Aida de, eşti mult prea vesel”
(F. Dostoievski, Adolescentul)
„Coliba unchiului Tom”[ O acuzaţie adusă prejudecăţilor
înguste. Un sclav nu trebuia tratat bine, putea fi vândut Dumnezeu maiştie cui şi aşa totul li se părea firesc şiuşor unora precum Haley, un negus-tor de sclavi. Prezentând aspecte ale realităţii imediate, cartea face apel mai mult la omenie decât la raţiune, deşi personajele nu par să cunoască nici un moment de revoltă. De la pri-mul până la ultimul cuvânt al cărţii, totul pare o luptă susţinută împo-triva acelora care continuau să umi-lească şi să asuprească oameni care aveau acelaşi drept la viaţă şi la bu-curii la fel ca semenii lor albi. Odată cu finalul romanului, numit simbolic„Liberatorul”, George Shelby aduce în trista colibă a unchiului Tom, un suflu nou al unei vieţi libere şi dem-ne pentru toţi negrii Americii.
Vocea asistentei (ascuţită): Următorul, vă rog! (se apropie o persoană care nu ştie cu ce scop s-a aşezat la coadă) Aveţi bon de ordine? („Necunoscuta” ridică din umeri. Asistenta se enervea-ză) Ce-i cu dumneavoastră aici?
Amintirea: (un glas nevino-vat) Domnul doctor m-a che-mat.
Vocea asistentei: Fie, cum spuneţi.
Amintirea: (intră în cabinet) Bună ziua. (doctorului) Iertaţi-mă că dau buzna. Ştiu că nu m-aţi chemat. Pe mine, rareori mă cheamă cineva cu plăcere. Am venit să-mi...
Omul: (în hainele unui doc-tor) Adresa?
Amintirea: N-am una stabilă. Mă plimb din om în om.
Omul: La mine n-ai fost nicio-dată. Sau... nu-mi aduc eu amin-te?
Amintirea: Întrebaţi-vă soţia, poate ea are habar! (Omul, neîn-ţelegând ce se întâmplă, aruncă o privire asistentei. Asistenta aruncă o privire pe fereastră.)
Omul: (iese pe hol, întrebând
diverse persoane) Oameni buni, ce părere aveţi despre cea care-i înăuntru? O cunoaşte cineva?
Vocea Nebuniei: (fiind ulti-ma la rând) Eu nu mai rezist la coada asta infernală. Eu nu vreau să mor. Eu sunt convinsă că o să mor!
Vocea Inteligenţei: Eu o cu-nosc bine. E prietena mea. Este un dar viu al acestei lumi apuse, e un crâmpei din viaţă, este...
Vocea Altruismului: (între-rupând-o) E un înger care ne în-tâmpină în viitor.
Omul: (intră „turbat” în cabi-net şi-i spune asistentei:) După ea, programul s-a încheiat. Ai în-ţeles? (Amintirii:) Spuneţi ce do-riţi, şi mai repede!
Amintirea: Să-mi răspundeţi la o singură întrebare. Prima oară ce-am fost: tânără sau bătrână, incultă sau deşteaptă, bună sau rea?
Omul: Ha, ha, ha, asta-i bună! Ai fost sinceră. Acum eşti ceea ce vreau eu să fii.
Amintirea: Chiar?
Daniel Lungu
Cu toate culorile, licorile şi splendorile ei, Toamna nu ne prea convinge. Leneveşte în ha-mac de funigei, mai punând sau mai luând câte un grad Celsius
din retorta alchimiei ancestrale.Reacţionăm şi noi oricum re-
versibil: cu tristeţe, cu melanco-lie, cu nostalgie...
Privind atent în jur, vezi iţin-du-se pe ramuri muguri dor-minzi, semn că Primăvara e pe undeva, prin preajmă. Cu o bu-curie catalitică te laşi împuns de câteva săgeţi aurii scăpate din tolba Soarelui.
Gata cu joaca! Perine grele de ploaie se scutur din Cer. Poate aşa, Măria Sa Toamna se va în-frigura şi ea puţin. Îşi va trage pe ea covor de frunze clorofilice,carotenice, covor ţesut acolo, în retorta...
Un petic de covor îţi cade-n palmă şi-l priveşti. Observi şi mugurele dormind şi săgeata aurie şi picurul de ploaie trist ca o noapte bacoviană.
El, picurul de ploaie, adoarme şi se visează un fulg sprinţar de nea, poposind chiar şi pentru o clipă pe fruntea ta, tranzitarule.
Ei, Primăvara – Toamna asta nu mai e o copie!
Prof.Ioana Stoian
Timid în faţa vieţii
Cu mult înainte de a cu-noaşte lumea, destinul îţi este scris în stele. La început prevestitor şi dureros, apoi promiţător şi întăritor, totuşi sfârşeşti ca un naufragiat bătut de toate valurile, izbit de toate stâncile, chemat de soare pentru a ţine piept în-tunericului. Rătăcind braţ la
braţ cu viaţa, strângându-i strălucirea ei mortală, îne-cându-te cu ea în valuri spre fundurile mării. Nimeni nu aşteaptă nimic de la tine, to-tul pare lipsit de sens atunci când încetezi să lupţi cople-şit de „accese” de timiditate. Cât rafinament în dezolare,câtă tragedie în viaţa unui simplu om, câtă timiditate în zadar. Eşti prea timid să-i accepţi pe cei din jurul tău, prea timid să răspunzi unui salut, prea timid să întorci un zâmbet vrând să dispari din faţa tuturor ochilor doar pentru a nu le păta existenţa cu prezenţa ta. Uneori eşti prea timid să recunoşti că su-feri fără să poţi înfrunta des-tinul ce te invită nestingherit la distrugere şi te împiedică să mai fii tu însuţi. Şi parcă to-tuşi nu ai încercat nimic din tot ce viaţa s-a străduit să-ţi arate. Ai avut vreodată cura-jul să sfâşii acel val de incon-ştienţă în care te afunzi pe zi ce trece tot mai mult? Nu ai nevoie de stil în nefericire şi nici de simetrie în mâhnire. Eşti identic tuturor celorlalţi deşi mereu te simţi străin de viaţa ce-ar fi trebuit să teapropie, deşi sapă tot mai crunt la groapa dintre tine şi ea. Nu poţi accepta viaţa în doze mici şi asta te face să te simţi vinovat şi nemulţumit. Totul pare o dezertare subti-lă de la tot ce ai îndrăznit să clădeşti. Sub impresia unei sonate sau a unui peisaj, viaţa pare să treacă pe lân-gă tine cu un zâmbet amar de bucurie dureroasă. Din păcate păşeşti stingher din centrul lumii şi totul rămâne în urma ta…
Iulia Cuarente
Dialog cu „Amintirea”(Acţiunea se petrece într-un cabinet medical)Toamnă de tranziţie
Cum văd tinerii teatrul?D
espre teatru se pot spune multe: că este o artă, că re-prezintă o modalitate de relaxare, că din majoritatea reprezentaţiilor poţi învăţa anumite lecţii de viaţă.
Tinerii... ca tinerii. Cei mai mulţi dintre ei nu au deprins obiş-nuinţa de a intra într-un teatru. Puţini sunt cei care îi calcă pragul. Există trupe de profil care încearcă şi chiar reuşesc cu profesionalism să creeze spectacole de valoare în adevăratul sens al cuvântului. Dar ce rol joacă teatrul în viaţa tinerilor obişnuiţi? În rândurile de mai jos veţi afla:
“Nu mă duc constant la teatru pentru că nu prea am timp. Sigur că mă atrage scena şi tot ceea ce implică ea, dar nu beneficiez deatât de multe clipe libere pe cât mi-aş dori şi, uneori, chiar mi se face dor. De fiecare dată cândapar prin liceu bilete de vânzare cumpăr şi mă duc. Nu pierd nicio ocazie.” (Medeea – 17 ani)
“Din cauza şcolii tim-pul nu îmi prea permite. Aş vrea foarte mult să mai merg, dar nu prea reuşesc, din păcate.” (Ionuţ – 17 ani)
“Nu prea mă interesează acest lu-cru. Chiar nu îi găsesc rostul. Pentru mers la teatru voi avea timp când voi înainta în vârstă. Acum sunt tânăr şi încerc pe cât posibil să mă distrez şi să-mi trăiesc viaţa.” (Gabi – 18 ani)
“Sunt de părere că teatrul re-prezintă un lucru benefic pentrutânăra generaţie. Mergând des ai posibilitatea să înveţi foarte mul-te lucruri, dar şi observând şi fiindatent la mişcări şi replici. Cu cer-titudine această artă are o puter-nică influenţă în formarea noastrăintelectuală.” (Violeta – 15 ani)
“Pentru mine, arta, în toate formele ei, are o însemnătate deosebită pentru că văzând-o şi simţind-o mă relaxez. Prezenţa mea în sala de teatru depinde foarte mult de piesă. Desigur că atunci când este o premieră nu am de unde să ştiu cum este, dar de fiecare datăam speranţa că va fi mai bună şi maiinteresantă decât celelalte. Aş aprecia dacă teatrele ar avea în repertoriu mai multă comedie. Ar fi mai distractiv.” (Marius – 18 ani)
Teatrul joacă sau ar trebui să joace un rol important în viaţa noastră. Noi, tinerii, trebuie să mergem măcar din când în când într-un asemenea loc pentru ca
mai târziu să devină o obişnuin-ţă. Şi pentru că tot s-a deschis noua stagiune, vă urez vizionare placută!
1633 În luna lui Florar au lăsat Vodă Iliaş Alexandru ţara hier-bându în greutăţi şi netocmele, de s-au ridicat şi l-au silit boie-rii să meargă pre Bârladu spre Galaţi să nu care cumva să aducă vreun rău ţării cu Tătarii vânători de oamini de Bugeak.
Au plecat aşadar cu seimeni şi boieri petrecăreţi şi degeaba Costin postelnicul la Tecuci l-au întâlnit şi l-au petrecut cu cinste şi cu conace până la Galaţi, ru-gându-l să vie la împăcăciune cu boierii şi să hie iar în scaon.
Dară domnul nu au vrut şi au trecut Dunărea la Galaţi spre împărăţie, însă în adevăr au călă-torit spre Stambul cu o barcă de cele de-şi zic şaică.
1637 S-au trimis iscoade des-toinice pe gheaţă în lunile lui Făurar şi Gerar de supusul Vasile Vodă al Lupului, ochii şi urechile împărăţiei în această parte, în Bugeak şi Dobrogea şi în partea tătărească spre a înştiinţa Pragul Fericirii şi pre vizirul măreţ, co-mandant onorat, orânduitor al lumii Kenan Paşa de Silistra, despre tătarii rău intenţionaţi ….237-238
1637 Au adunat Vodă arma-ta ţării la Galaţi în primăvară de au mers laolaltă împreună cu cele turceşti ale lui Mahommed Tabani Buyuk peste Dunăre să supună pe Kantemir Mârza …
1639 Vodă Vasile Lupul au fost bătut tare de Vodă Basarab şi de frică să nu fie prins de turci au ie-şit pe ascuns cu fuga din Brăila, unde căutaseră aman, de au ve-nit în pagubă mare şi spaima ne-măsurată la Galaţi.
1640 S-a ridicat din piatră şi temelii Sfânta mânăstire a muce-nicului purtător de mir Dimitrie, lăcaş al Domnului Ţării Vasile Vodă Lupul spre pomenirea lui, a trecutei la cele veşnice so-ţii Doamna Tudosca, a celei de acum preafericita Ecaterina şi a primului său fiu născut Stefăniţă.
1641 În luna lui Cireşar spre sfârşit au venit mare alai de po-por, boieri şi preuţi, racla cu 3 mitropoliţi greci Ioanichie din Heracleea, Partenie de Adrianopol şi Teofan de Palaiopatras, de au întâmpinat moaştele svintei Parascheva de-i zice si Vineri, domnul şi episcopii Evlogie de Roman şi Gheorghe de Huşi.
1642 Au vinit de s-au aşezat călugări greci din vrerea dom-nului Vasile Vodă Lupul cu căzu-tul mitropolit al Thesalonicului
şi patriarh de Constantinopol, Athanasie Patelarios.
1650 Au robit Ţara Moldovei şi a fost jaf mare din partea bei-lor şi mârzalelor şi întregii ordii tătăreşti trimise de Islam Ghiray Han sub porunca fratelui său Kalga Sultan, să răzbune pagu-ba şi marea supărare şi moartea martirilor vânători de oamini de anul trecut.
1652 A bântuit în acel an până spre iarnă marea boală a ciumei negre de unii îi zic pestă, ci nu vini din stricăciunea aerului, ci prin corăbiile egipţiene au islam-boleşti, dară boala nu se trans-mite de la oaminii molipsiţi la cei sănătoşi, după cum se ştie prea bini.
1653 S-au făcut mare zulum şi s-au sfârşit domnia lui Vasile Vodă al Lupului, şi au vinit kazaci, tătari, turci şi au năpădit în vară ţara, o dată şi apoi incă o dată, de nu ştiau bieţii oamini ce să mai facă di spaimă şi împilare. Şi pe Vodă l-au dat kazacii, tătarilor şi apoi turcilor de l-au închis la Yedikule
Tot atâtea fapte, cuprinse în-tre anul de învecinare al târgu-lui cu Ţara Turcească la Brateş şi Gârla Repedea anume 1621 până la ultimul an de domnie a Vodă al Lupului, tot atâtea prilejuri anume pe puţin 13 de dizlocare de populaţie, de refugiu, de adu-nare sărbătorească, de împilare şi iarăşi de risipire într-o horă ne-sfârşită. Oraşul avea să le cunoas-că pe toate stoic!
Dar pentru a respecta scur-gerea timpului şi a generaţiilor, până la următorul document, cât şi spre a arăta tentaţia repre-zentată de târgul-port, în ciuda suferinţelor sale multe, după cum am văzut, ne vom opri, doar din motive strict edilitare, la anii 1653 - 1658, ani reprezentând un reper extrem de important, spre a vedea oraşul al cărui, loc, de poveste, îl reprezenta pe atunci Bădălanul.
Cam aşa ar fi arătat SchelaGalaţilor!
La capătul unei domnii relativ lungi, perioadă de oarecare „sta-bilitate” ba chiar şi de mare înflo-rire economică, dar şi culturală, cum zic istoricii, este vorba de domnia lui Vasile al Lupului.
„Galaţi este ultimul oraş al Moldovei, în câmp, aşezat pe malul Dunării şi intrarea în Ţara Turcească, cum vii pe drumul cel mare, loc foarte frumos. Dunărea cea repede şi de temut, mare şi
largă, înfricoşătoare şi înspăi-mântătoare, pentru mulţi, arăta ca o prăpastie de apă ce înghite oameni şi bea sângele omenesc. Fluviul are aici aproape lăţimea Tamisei mai sus de podul London Bridge, deşi mai sunt aproape 200 de mile până la vărsarea sa în Marea Neagră. Pe o parte ma-lul este acoperit de lanuri bogate de grâu şi pe cealaltă parte de zăvoaie de sălcii, încingând mân-dre pajişti.
Oraşul se ridică în câmpia dintre cele două râuri, unul care desparte Moldova de Ţara Românească şi se cheamă Siret, celălalt, care desparte partea de răsărit a ţării, de Tartaria Mică, şi se numeşte Prut. Amândouă sunt râuri mari peste care trebuie să treci cu luntrea. Aici Dunărea se lăţeşte în diferite locuri, for-mând lacuri mari, minunat înzes-trate cu peşti şi păsări. Dincolo de cealaltă parte a fluviului, înŢara Turcească, chiar în faţa gu-rii de vărsare a Siretului, se vede o stâncă mare în mijlocul unei câmpii întinse, despre care se zice că ar fi fost zvârlită aici deo fecioară uriaşă de pe un deal stâncos aflat la depărtare de omilă, minune pe care nu ar putea să o admită nici chiar credulii şi închipuiţii spanioli. De la acest oraş se trece în Ţara Turcească cu un bac mare şi încăpător. Din Galaţi până la Vadul Siretului de la Vădeni, pe drumul pe uscat care duce la raiaua Ibrailei sunt mai multe mile, dar pe Dunăre sunt cam vreo 10.
Aici locuiesc îndeobşte mol-doveni, turci, greci, unguri.
Schela Galaţilor nu este mare, dar clădirile sunt frumoase şi bune, cel puţin aşa li se par că-lătorilor după locurile sălbatice de unde vin, din Turchia, zidite şi acoperite cu şindrilă, pusă una peste alta şi armonios împodo-bite. Unele însă sunt acoperite cu stuf, majoritatea fiind joase şiîncăpătoare. Sunt puţine cele cu încăperi zidite din piatră, deoare-ce, Kafirii, răsculându-se la fieca-re 7-8 ani, tătarii şi osmanlâii cre-dincioşi dau foc. Dar tot în anul acela, ei îşi fac iarăşi casele joase şi utile, care au pe lângă ele gră-dini şi vii, ruinate şi ele de gazii, de fiecare dată a zurbaliei.
Astfel casele din această ţară, de la Măcin până în Moldova în întregime, Tara Românească, Ţara Cazacilor până la Moscova, sunt clădite din lemn, din bârne şi din scânduri.
Acoperişul este în două ape şi înalt, pentru ca zăpada să nu rămână pe el. Înlăuntrul caselor sunt scaune de jur împrejur şi o masă sprijinită la mijloc pe un picior ca în casele europenilor. În loc de mobilier sunt numai co-voare şi covoraşe atârnate pe pe-reţi. În fiecare casă este un cup-tor, care are pe dinafară un fel de horn de lut vopsit verde sau roşu, iar la cei bogaţi din faianţă, pentru a opri fumul, şi care se sprijină în partea anterioară pe 2 stâlpi; deauspra este o bară de fier; numele lui în limba lor este«kubtor» Sunt multe cuptoare. În timpul iernii casele sunt mai calde decat băile.
Aici se găseşte din belşug peşte bun, adică moruni proas-peţi, nisetri, păstrugă şi la un preţ foarte ieftin, aproape pe nimic, icre negre şi crapi în cantitate foarte mare, dar şi alte soiuri ne-numărate, mare mulţime de ie-puri cu 5 soldi, adică bani, unul, găini şi alte păsări de curte şi sălbatice, tot felul de vite ca boi, vaci şi alte patrupede. Asemenea miere de albine de felurite flori şicea mai bună pâine obişnuită pe care ţin minte să o fi gustat vreo-
dată călătorii. Ocolul Galaţilor are multe vii şi produce destul grâu şi alte cereale. Din acest oraş se mai vinde unt şi branză, mierea pomenită şi ceară şi fel de fel de produse şi îndeosebi merinde, în care este deosebit de îndestulat.
Galaţi este schela domnească a Moldovei pentru mărfurile care merg din Turchia în Polonia şi in-vers. Pe Dunăre se aduc până în acest oraş preafrumoase mărfuri din Constantinopol şi Trapezunt – Trabzon. Aici domnul Moldovei ia vamă de la călătorii care trec din Turchia pentru a merge în Moldova, Polonia, Ungaria sau Transilvania. Întreaga vamă a ţării se arendează vameşilor pe 35.000 sau 40.000 de scuzi, şi aceştia pun după aceea oa-menii lor de încredere în toate schelele, dar schele principale sunt Galaţi pe Dunăre la Sud şi Hotinul pe Nistru la Nord. Pe aici trec toate caravanele care vin din Constantinopol, fie pe uscat, oripe apă corăbii şi vase mari, care vin din Marea Neagră pe Dunăre de încarcă grâu şi alte mărfuri.”
Va urmaTudose Tatu
]Tărâmul de i se spune Bădălan şi Schela Galaţilor, în vremurile a 37 de ani, de la întruchiparea sa, până spre refugiul locuitorilor oraşului în Ţara Turcească la 1658
securitate, un deţinut se aruncă în gol de pe cel mai înalt turn. Bănuiţi probabil că se face praf. Privind scena, un alt deţinut le spune celorlalţi entuziasmat:
- Aţi văzut, bă... pui de găină ce sunteţi! Cine spunea că nu se poate evada?!
Curat ghinionÎntr-un cimitir, pe la miezul
nopţii iese o fantomă. Văzând un gardian public, bântuie spre el,
Bebe Împăiatu: Ca director comercial şi financiar al teatruluimetropolei Grancariciu, îmi ex-prim fierbinte adeziunea la ca-podopera dramaturgică pe care o vor interpreta artiştii noştri în faţa oaspeţilor globali. Va fi o fa-bulă cu animale pe care stimaţii noştri investitori le vor vâna toc-mai când vor săvârşi infracţiunea de a recita din Shakespeare, din Caragiale, din Cehov... Dacă-mi permiteţi, aş spune că în felul acesta realizăm cea mai bună selecţie de competenţă în vede-rea disponibilizării unora care fac umbră degeaba pe scenă!...
Morcovel Navetescu: Ca să arătăm obiectivitate, te vom in-vita să faci parte din distribuţie, că altfel dumneata şi familia nu lipsiţi de la nicio piesă!...
Gudurel-Arc- de -Triumf : Absolut tot personalul va evo-lua pe scenă, să putem aprecia talentul fiecăruia şi să-l răsplătim cu aplauze şi gloanţe!...
Moş Rinoceru: Şi dacă Jean Strassburgescu şi ai lui ne împuş-că toţi actorii, ce facem?!!... Or fiei proşti şi neamuri, dar sunt ai noştri şi ne facem treaba cu ei, o cântare, o strigare, un festival etc.!...
Bebe Împăiatu: Dragi aleşi, nu lăsaţi arta să moară în aceste condiţii!... Ea poate oferi multe variante de corupţie şi evaziune morală! Unde se vor refugia ur-maşii voştri şi urmaşii urmaşilor voştri, ca să bea, să se drogheze,
să joace nişte partide de sex co-rale, vocale şi auditive?...
Biruinţa Vacu: Ideea mi se pare splendidă şi cred că va fiadoptată de Organizaţia Terestră Globală pentru rezolvarea redu-cerilor de personal pe teritoriul ei. Aş propune să dăm gloanţe oarbe în număr nelimitat vânăto-rilor, iar cele pentru disponibiliza-ţi în număr exact!...
Secretarul Zărzărel: Ba chiar două-trei în plus, dacă se ratează vreun bou, vreo oaie sălbatică, ori vreo păsărică!... Apoi, dacă sunt locuri vacante, putem face angajări care să exprime grija faţă de om a societăţii imperialis-te multilateral dezvoltate!...
Făniţa Felinar: Păi, în lumina celor discutate şi aprobate acu, ar fi cazul să fie alertate PompeleFunebre şi pompierii, ca să de-curgă totul după protocol, iar animalele vânate de pe scenă să fie evacuate rapid şi în aplauzele tuturor.
Golicel Limbriceanu: În în-cheierea spectacolului, se cuvine să-i oferim o Medalie-Decoraţie lui Strassburgescu pentru pres-taţia actoricească în compania Orgasmei Bulevard, ca mascul vânător şi să ciocnească o cupă cu hormoni cu animalele rămase în viaţă pe scenă şi în sală!...
Moş Rinoceru: Ehei, copii, aşa se nasc basmele pe internet!...
(va urma)
Th. Parapiru
Te miri zău, cum de-au apărut în ţarăAtâţia multimiliardari spontanCum îşi sporesc avutul an de an,De parcă stau cu fundul pe-o comoară.
Cutare este politicianUn fost ministru-i tare în gar-garăAlt mahăr este naşpa-n tras pe sfoară,Umbla cu „alba-neagra” după ban.
Mai toţi au acte de acoperireCă totu-i dobândit prin moşte-nireŞi de controlu-averii nu le pasă.
Te-ntrebi privindu-i strâmb şi neprostit:De unde naiba or fi moştenit,Doar toţi au „origine sănătoa-să”?!
Paul Dumitrescu
Satul Vadu Cucului. Cârciuma... pardon, bar de zi, că la vreo trei uliţe mai încolo este şi bar de noapte...
Ghiţă al lui Pestelcă şi Nae Cârlionţ, în faţa a două „ciocăne-le”, dezbat probleme actuale.
- S-a supărat Dumnezeu pe noi, Nae... Asta-i!
- Eee... parcă înainte era mai vesel...
- Tu nu vezi, mă, ce ne dă? Uragane, inundaţii, cutremure, războaie, boli de nici n-am auzit, se omoară fraţii între ei, leapă-dă muierile copiii. Ce mai, vine Apocalipsa!
- Şezi, mă, blând, că nu vine ni-mic... Ce, tu n-ai fost duminică la biserică, n-ai auzit? Ce, înainte nu erau d-astea, dar nu le spuneau aşa ziariştii. Nu era cablu, nu ştia lumea carte, ştiai doar ce-i pe uli-ţă, iar care mai mergea la oraş mai povestea ce-i pe-acolo... Asta-i. Ce nu ştii, aveam doar două ziare şi două ore de emisiune TV.
- Tu pleci pe undeva azi?- Unde să plec... Tu n-ai auzit
că apare viitura...
- Păi, n-am scăpat de ea?- Las-o pe aia de acum două
săptămâni, s-o vezi pe asta, cică dă „pe-afară” rău de tot, a intrat şi la „boieri”, la vile...
- Bine, mă, dar n-am făcut dig!? Au vândut alde Gabi saci într-o veselie... Eu unu, chiar că am dormit în pod, cu pisicile...
- Las-o, mă, cum a căzut... Ce ăla-i dig? N-ai văzut ce găuri au făcut cârtiţele şi şobolanii? Apropo, tu ştii să înoţi?
- De ce?- Păi, de-o fi să plecăm de aici
mai târziu... Mai luăm un rând?- Hai... Auzi, da’ ce dracu’ mă
gâdilă la tălpi? Io-te mă, e apă... Hai c-a venit... Dar cu fata de la tejghea ce facem, sărăcuţa?
- Las-o, mă, că ea ştie să facă pluta... Auzi, simţeam eu că-i tare ţuica asta... Trebuie puţină apă.
- Puţină... puţină... dar nici chiar atâta. Doamne, ... de nu se mai vede casa...
- Hai pe deal că trecem noi şi de-asta. Şi nu uita să iei şi sticla şi paharele...
Ion Grosu
Toamnă la mare preţÎn primăvară-ai noştri zbiri,Fideli poruncilor oculte,Au semănat ceva scumpiriŞi-acum culegem roade multe!
Balanţă măsluităZadarnic harul judecăţii,Degeaba sunt şi jeluiriAdesea-n numele dreptăţiiAbundă mari nelegiuiri!
UrmaAtâţia oameni de valoareDecad în timp, dar nu oricumEi lasă-o dâră de onoare,Pierdută pe al vieţii drum...
EpitafCum în sicriu am fost urcatApoi cu dricu-am fost plimbat,
Gropari pe umeri m-au purtat,Observ că sunt... „manipulat”!
Realizare tardivăCorăbii mi s-au înecat,C-adesea fost-am supărat;Mă minunez azi ca un prost,Ce mare armator am fost!
Reacţii beneficeStârnind proteste n-ai pututDe a discerne că-i o festăCând nimeni nu te mai contestă,Ai devenit un om pierdut!
AdmiraţieStimez logodnica sprinţară,Că-i ideală totdeaunaSenină-i ca o zi de vară,Când încă n-a-nceput furtuna...
Dan Căpruciu
Vorbind discuţii(Sonet)Foileton
Naşterea unui sat imperialist (161)
Gloanţe, aplauze şi o cupă cu hormoni
Între două viituri
Corăbii mi s-au înecat...
Vine Băiatu! cu intenţia de a-l speria. În drep-tul lui îşi ia cea mai urâtă formă şi strigă:
- Buhuhu!!Gardianul priveşte cu atenţie
năluca şi notând ceva într-un car-neţel, întreabă calm:
- Buhuhu... şi mai cum?
Flori de nu mă uitaLa restaurant: - Măi, Griguţă, chiar n-ai găsit
alte flori decât ochiul boului să-i dai nevesti-ti?
De la o masă alăturată un che-fliu exclamă:
- Lasă-l, nene. Ce-ai cu el? Poate vrea omul să-şi facă auto-critica, hâc!
Scara valorilor- Ai auzit, Veto? Cică dacă ro-
mânii s-ar apuca să facă o scară... totul s-ar termina cu o bătaie ge-nerală!
- De ce, dragă?- Pentru că primul care ar în-
cerca să înainteze cu o treaptă ar fi tras imediat înapoi de ceilalţi!
Căsătorie în stil canibalÎntr-o familie de canibali fiica
cea mare intră în casă jubilând:- Mamă, tată, mă mărit! Gigel
mi-a furat inima! Scobindu-se ca de obicei cu
o aşchie de lemn între dinţi, tatăl întreabă absent:
- Numai inima? Şi când vine după celelalte organe?
Ştefan Băiatu
Din presă şi din... Buzunar„Remedii pentru un stomac nervos”La români, cum sunt pe dosToate cele, prin urmareCred că un stomac nervosE când n-are de mâncare.
„Boschetarii sinistraţi”Norii, când ne ameninţă,Ploile pornind la vale,Lasă fără locuinţăŞi pe cei de... prin canale.
„Tăriceanu dă de pământ cu ideile lui Băsescu”Obosit de griji şi frântPe idei l-apucă fâsul,Dă cu ele de pământ,Pe matroz îl... umflă râsul.
„Mulţi demnitari se laudă cu notele proaste din şcoală”La putere dând năvală,N-aş avea motiv să-i critic,Cred că notele din şcoalăAveau un motiv... politic.
„În America, primul transplant de faţă umană”Un transplant mai nou, nicicum,Pe-aceşti tipi eu nu-i ascult,Ei îl fac abia acum,La noi... s-a făcut demult.
„Sărut amendat”Tineretu-i cam miratŞi îşi iese de pe axă,E sărutul amendat,Pe când vom avea... şi taxă?
Paul Dumitrescu se întreabă dacă „ţara e a nimănui”Doctore-ntrebarea taE şi la mintea găinii,Că toţi hoţii mulg la ea Ba, sug zdravăn... şi străinii.
Ionel Jecu se încălzeşte cu vinCum copacii cad din plinSub securile nedemneNe mai încălzim cu vin,Căci de unde... atâtea lemne.
Gheorghe Gurău face „epigrame de familie”Epigrama - top model - Cu-apropou şi haz de clacă,Stă-n familie la el,Doar pe alţii-i... ia-n tărbacă.
Asfaltul pătat mirosea a benzinăÎn tren m-am urcat cu un gând hoinarŢărani cu dinţi lipsă mâncau slăninăMirosea ceapa tăiată pe-un ziar.
Ţineam să merg spre urbea natalăTânăr fiind aveam dreptul să visez şi euAm pus pe mine hainele de galăAveam şi atunci, în buzunare, leul greu.
Într-o geantă purtam câteva poemeDar de unde să ştiu, de unde să ştiuCă fericirea se pierde devremeŞi se înţelege foarte târziu?
De unde să ştiu, de unde să ştiuCă o pală cumplită de vântCât sunt de tare şi cât sunt de viuMă va trânti cândva la pământ?
Ilie Matei
• Atrofierea bunului-simţ ţi-o produce sindromul A…vere!• În faţa cerului doar păsările sunt în legitimă apărare.• Copilăria este regatul care nu te va părăsi niciodată.• Ca să rămâi veşnic învaţă să fii actual.• Poamele sunt de trei feluri: dulci, acre şi smintite.• Zestrea a împărţit-o cu amanţii, iar lacrimile cu soţul.• Cei mistuiţi de invidie visează urât mai ales după ce se trezesc.• Prima dragoste se măsoară în lacrimi, ultima în regrete.• Toţi bărbaţii sunt răi cu excepţia celor lăudaţi de amante.• Mulţumesc vieţii că mă suportă şi “leprelor” că nu mă uită.
V. Sevastre Ghican
Când se numără bobocii...Stând cu ochii pe escrociiCare-l fură în stil mareToamna-şi numără bobocii...Da-i mai are?!...
AnotimpToamna-i anotimpu-n careCramele devin o nadăFierbe vinul în ulcioareFierb şi soaţele-n ogradă.
Unui coleg de serviciuCa uleiul de bun este,Ieri şeful l-a lăudat,Într-adevăr nu-i poveste,Tipul este rafinat.
GeograficăÎn Europa, se ştie,Noi stăm la periferie,Dar cum vorbeau doi adulţi,Stăm şi-n coasta... altor mulţi.
La venirea din concediu- La munte ai fost plecat,Ai avut aer curat?- Am avut, e-adevărat,C-a plouat şi l-a spălat.
VitalitateDe-un timp soaţa când vorbeşteLa mine se cam răsteşte,Ea spune că nu e baiCă vorbeşte în viu grai.
Ionel Jecu
De la Traian citireDouă capre pasc pe un pla-
tou de filmare. Una ronţăie o bucată de peliculă cinemato-grafică.
- Cum o găseşti?, întreabă cealaltă.
- E mult mai slabă decât car-tea.
[ - Măi Mitică, ce preferi, vin sau coniac?
- Depinde.- Depinde de ce?- De cine plăteşte.[ - Dom’ doctor, dacă zice-
ţi că boala asta e contagioasă, înseamnă că se ia.
- Desigur, domnule.- Şi când se ia, înainte sau
după masă?[ Mitică grasul e dezolat
că n-are copii şi-i face nevestei sale reproşuri amare:
- Ia uite, prietena ta, Elena, e măritată de patru ani de-abia şi are trei copii...
- Cred şi eu! Ea stă la trei paşi de cazarma 3 Roşiori.
[ - Să ştii, nu se face! L-ai văzut ieri pe doctorul care te-a făcut bine şi ai trecut repede pe celălalt trotuar, ca şi când nu l-ai fi observat.
- Mi-a fost ruşine, n-am mai fost bolnavă de zece ani..
[ O englezoaică îşi ocărăş-te logodnicul scoţian:
- Niciodată n-am să mă mă-rit cu tine. Uite, îţi înapoiez ine-lul şi să nu te mai văd.
- Bine, da’ unde-i cutia de la inel?
[ Maria o întreabă pe Didina:
- Te-ai hotărât să te măriţi cu Ionel?
- Da!- Spuneai că nu-i ierţi nicio-
dată afrontul!- Tocmai de aceea mă căsă-
toresc cu el, să mă pot răzbu-na!
Culese de Traian Vasiliu
Călătorie
Catre
ne d
e to
amnă
Epig
ram
e la
fix
Precum DiogeneCu lumânare-aprinsă-n plină ziAş căuta curios să pot găsiDe mai există cu adevăratMăcar un singur om bogat... curat!
Nostalgie Sfârâie pe jar pastramaFie oaia lăudatăMustul îşi alege crama...Asta... se-ntâmpla odată!
Elevi în prima zi de şcoalăPrin curtea şcolii zâmbitoriCu toţii sunt nerăbdătoriCei mici ca să deschidă - abecedarul,Iar liceenii... să deschidă barul!
Prin venele mele mai curge extazşi inima încă-mi vibreazăcând fata din stradă îmi cată pricazşi baba din casă-mi oftează!
E-o lege a firii să crezi şi să sperică nu-i chiar departe răsplatacă mâinele încă mai pot fi ca ierică trupul mai spune: sunt gata!
Dar vai, cu iluzii trăiesc cei puţinişi nimeni n-aşteaptă minuniiubirea de-a pururi va naşte iubirinebunii sunt veşnic nebuni!
Ce-ndrugă poetul cu muza în pix?îl doare ceva ori e fix?!
Anton Stanciu
1 9 6 4 9 3 7
5 2 3 7 10 8 9
10 7 3 11 7 3 7
7 3 5 4 8 5 7
10 12 4 7 5 2 13
14 9 3 8 10 2 4
7 3 4 8 15 2 6
14 3 9 16 7 4 7
5 8 2 10 7 5 7
16 7 17 8 2 4 7
16 2 6 11 2 17 7
6 9 16 3 8 9 3
3 9 15 2 3 5 7
Înlocuind numerele cu litere cores-punzătoare
se vor aflape spaţiul
marcat prin raster, citind
din colţul stânga-sus, denumirea
unei nave de mare capa-citate, des-
tinată trans-portului de
mărfuri în containere,
iar pe ori-zontală alte
denumiri de ambarca-
ţiuni.
Gheorghe Gurău
Exerciţii de încrucişareVă invităm să potriviţi în grila de faţă toate cuvintele de mai jos,
astfel încât să rezulte o încrucişare corectă:• AV, MA, RC, UM;• ANI, ICA, MIR,
MIT, NUC, ŞIC;• ATAC, AVAR,
CURĂ, IEŞI, IONI, SOŢI, URUI;
• AFIŞA, AGORA, ETILA, IMAMI, RETOR, SEMEŢ;
• DORURI, ESTICĂ, ONOARE, OCUPAT;
• ANONIMI, RIPOSTĂ, RUŞINOS;
• ALEANURI, O L I G O C E N , TOCILARI;
• HAMADRIADĂ, HORMONURIE.
Gheorghe Gurău
ORIZONTAL: 1) Mecanism de dare a focului. 2) Poartă în înaltul cerului – Cere de la secretară ceva de scris! 3) Se întoarce a meseria de pescar! – Anormală în faţa par-lamentului. 4) Omul care îşi ia in-strumentul la bătaie şi cântă (pl.). 5) Expresie în timp ce nu cunoaş-te limite – Punere în scenă a unei melodii ... în mişcare. 6) Legea pumnului în masă la nivel de stat. 7) Meseriaş cu care te înţelegi la cumpărarea unor obiecte la ale-gere – Se dă la fund când e să o pui de mămăligă. 8) Rumegă prin bătătură! – Condiţia omului de geniu 9) Ieşită rău de tot dintr-o ploaie de foc – Elena din Troia! 10) Formă de salut de la mic la mare – Aflat în stare de orice.
VERTICAL: 1) Utilă celora pe care nu-i mai ţine cureaua – Pune
ordine într-o interpretare de zile mari. 2) Remarcat la clasă prin calităţile sale – Prinsă de coadă şi bătută în gură. 3) În faţa icoanei la biserică! – A da din cap în semn de cumpănire. 4) Dau foc la casă. 5) Producţia fabricilor de textile în extindere – Înscris în finala dela inele! 6) Televizate în mod hao-tic! – Acte de transfer înregistrate la bancă. 7) Cuvântul opoziţiei în cele afirmate – Cercetat în baza unor date de ultimă oră. 8) Aflatîn destrămare după o trecere printr-o formă de vârf. 9) Ceva mai mult decât o croială obişnuită – Strânsul de nuiele de prin ogra-da omului. 10) Serveşte masa la botul calului – Cote ce nu se pun la socoteală!
Gheorghe GurăuDicţionar: ETEL
Absconse
StatisticăCâţi oameni cu adevăratMuncesc la voi în combinat?Răspunsu-a fost: Nu se discutăDestul de mulţi... cincizeci la sută!
DeranjulDe cinşpe ani mă deranjează tareCă nu am bani suficienţi de traiŞi nu-nţeleg cum e posibil oareSă deranjeze-un lucru ce nu-l ai?
Părerea meaPoate ai avut norocŞi nu cred că-s indiscret,Bine că ai stat pe locAltfel... deveneai poet.
La o epigramă cu dedicaţieEpigrama delicatăAre o idee-ascunsăŞi pe lângă tema datăŞi la înţeles e unsă.
Soţia către medicSe plângea la dispensar:- Soţul meu nu face bine,Se visează armăsar...- Adu-l înhămat la mine!
Vasile Plăcintă
A venit toamnaToamna a sosit cu binePe meleaguri daciceUn prilej pentru oricineDe tentaţii bahice.
Mai ceva decât copiiiCopiii spun lucruri trăsniteNu fac aicea comentarii,Dar după cele auziteMai multe spun parlamentarii.
TeamăBugetul se tot cârpeşteVede asta fiecareVom avea, mă-ntreb fireşte,Banii pentru integrare?
SezonistulEl sezonist, având ideiBăiat de-o frumuseţe rarăA tras-o bine din condei,Ca-nsoţitor de-octogenară!
Gh. Enăchescu
După - anume rânduieliApel către confraţiEu laude-mi doresc acumŞi nu la vreme de răstrişte,Că după ce-oi muri oricumNu au puterea să mă mişte!
Medic şi popăDupă-anume rânduieliLa comuna „operă”,Cel dintâi face greşeli,Celălalt le-acoperă!
Soluţionare paşnicăCând deseori cu soaţa tura-vura,Ne mai certăm în unele privinţe,Găsim soluţii să ne-nchidem gura:Ne punem amândoi pe spart... seminţe!
Unui incompetentDe insul care s-a văzutPe căi obscure la putereŞi-apoi de-ndată a căzutSe spune că n-avea cădere!
Unui juneTinere fără pereche,Crede-mă, nu mai am glas!Zău că eşti într-o urecheCu cercelul pus... în nas!
Iulian Bostan
Catrene cu TeoMariaj natalBun de gură, exploziv,Îl crezusem şi bărbat,Dar am înţeles tardivCă era doar... avocat!
Opinia eiDe nu pricepi bucătăria,Să speli, să calci, nu prea e bine!Şi-atunci îmi laşi toată simbria,Altfel nu mă-„nsor” cu tine.
Neliniştea unui pierde- varăRămân copacii ca asceziiSe scutur frunze moarte, vai!S-au înmulţit şi maidanezii,În iarnă, ce-o să le mai tai?!
Mihai Victor Enachi, un candidat de maestru de la şahul prin cores-pondenţă, ne face o plăcută surpriză adresându-ne o scrisoare de acredi-tare în care ne mustră motivat pentru iniţierea concursului de dezlegări de probleme! Nimic de zis, domnul are dreptate. Într-adevăr, unii jucători ne-profesionişti, dar mai bine dotaţi teh-nic - calculatoare, cărţi, reviste, casete ş.a.m.d., vor avea întotdeauna prima
şansă în a rezolva problemele din con-curs. Deci, este "imoral şi inacceptabil" - zice domnia sa - să organizăm acest concurs. De acord. Nu-l mai organi-zăm. Dar nici nu le putem lua învăţă-ceilor, prietenii noştri, dreptul de a se bucura de rezolvarea problemelor pu-blicate. O vom face, evident, fără con-curs, doar de amorul artei. Domnul M.V. Enachi poate deveni prietenul şi colaboratorul nostru cu idei şi epigra-me dedicate şahului. Nu-l refuzăm.
Ce este şahul?/e un vechi prilej de relaxare/la mese adunând pe-rechi/cu gânduri de mutare. (Nicolae Andronescu - Timişoara). Şahul în via-ţă: Dama când dă şah la rege/din or-goliu poate-alege/ Să îl facă iute mat/ori cu el s-ajungă-n pat! (Mihai Enachi - Bereşti) Şi acum, problema:
Astronomii americani au anunţat, ieri, des-coperirea unei noi
galaxii, născute la începuturile Universului, care este de opt ori mai mare decât Calea Lactee. Masa impresionantă şi maturita-
tea acestei galaxii apărute la mo-mentul în care Universul, estimat că ar avea acum 13,5 miliarde de ani, nu avea decât 800 de milioa-ne de ani, a surprins comunita-tea astronomică. “Am descoperit această galaxie la cele mai mari
Descoperire
Galaxie uriaşădistanţe, acolo unde celelalte galaxii deja studiate sunt tinere şi mici”, a declarat într-un co-municat Bahram Mobasher, de la “Institutul Space Telescope Science”. “Am văzut lucruri care ne indică faptul că această ga-laxie este extrem de dezvoltată şi mult mai mare, ceea ce este o mare surpriză pentru noi”, a adăugat el.
Până acum, oamenii de
ştiinţă estimau că primele ga-laxii, formate la începuturile Universului, erau formate din mult mai puţine stele decât cele create mai târziu, ca de exemplu Calea Lactee, unde se situează sistemul nostru solar. Această descoperire indică faptul că for-marea celor mai multe galaxii s-a produs mult mai devreme, a subliniat Richard Ellis, profesor de astronomie de la Institutul
de tehnologie din California şi membru al echipei care a făcut această descoperire cu ajutorul celor două telescoape NASA, Spitzer şi Hubble. “Cu toate că Universul nu avea decât 6% din vârsta sa actuală, această gala-xie avea deja o masă de stele de opt ori mai mare decât cea a Căii Lactee”, a declarat Ellis.
Mediafax
Prizonierele din cel mai mare penitenciar din Columbia, “Buen Pastor”, s-au întrecut pe ele însele în încercarea de a obţine titlul “Miss
Congeniality 2005”. După cum informează site-ul Yahoo!News, frumoa-
sele candidate au impresionat nu numai prin aspectul fizic şi eleganţa rochiilor pe care le-au purtat, dar şi pringravitatea delictelor comise. Astfel, cele mai aclamate concurente au fost Heidi Leon, condamnată pentru jaf armat, şi traficanta de droguri Yury Uribe.
Deşi majoritatea întrebărilor şi răspunsurilor din timpul concursului au coincis cu cele regăsite în marile competiţii de profil, lista de pasiuni a candidatelor a fostcea care a atras atenţia tuturor.
Deţinutele au menţionat drept hobby-uri plimbări-le prin curtea penitenciarului şi ascultarea postului de radio preferat de cea mai periculoasă prizonieră. La în-cheierea tuturor probelor, titlul de Miss a fost obţinut de Yury Uribe, care a fost arestată, în urmă cu câţiva ani, în timp ce încerca să treacă graniţa în Statele Unite având în stomac capsule ce conţineau o jumătate de kilogram de heroină.
Click News
Starul R&B, Toni Braxton, a văzut moartea cu ochii după ce a avut o cădere cauzată de problemele
sale cardiace. După cum informează Contactmuisc.com, vedeta a fost extrem de afectată când şi-a dat seama că starea de oboseală accentuată pe care a simţit-o în timp ce cânta în “Aida”, Broadway, New York, fusese provocată de pericardita de care suferea. Braxton a mărturisit că în acele clipe s-a temut că această boală îi va afecta viaţa. “M-am gândit imediat la filmul Beaches şi la personajul Barbarei Hershey. Atunci m-am gândit ‘Oh, Dumnezeule, voi muri’. Am fost foarte afectată. Însă cu medicamentaţie şi cu ajutorul familiei şi al medicilor, acum sunt mult mai bine”, a spus vedeta.
Click News
Concurs de frumuseţe după gratii Probleme de sănătate
