O CALATORIE SENTIMENTALA

SI FUNCTIA ELIBERATOARE

RiSULUI

O cdldtoie sentimentald prin Frnla pi ltalia de

domnul Yorick a vizut lumina tiparului in 1768, cu

puflne weme inaintea moriii scriitorului. lntr-un fel,acest jurnal original reia substanta narativl a cdrtii agaptea din Tistnm Shandy. De data aceasta, perso-

najul principal, naratorul, este Yorick, pastorul inzes-

trat cu o sensibilitate remarcabili, care igi agteme pe

hirtie senzatiile gi simpmintele tezite de meleagurilesffibiitute.

ln timp ce Tristam Shandy este, intre altele, un co-

mentariu ironic cu privire la romanul conven{ional al

secolului al XVII-lea, O cil toie sentimentald ridi-culizeazi cirfile de cilitorie conventionale. ln decursul

secolului al XV[I-lea pasiunea neostoitl de cilitorie a

englezilor a dal nagtere la o vasti literaturi. Una dincele mai pedinente remarci despre autorii cirlilor de

cilitorie aparfine lui Samuel Johnson care afirm5:

,,Cel ce wea si cllitoreasci intru desfitarea altora catisi lini minte ci scopul cel dintii al observaliei este

MIHAI MIROIU

viala omeneasce". Firi indoiald cI Sterne ar fi im-pirtigit intru totul acest punct de vedere.

Intenlia lui Steme de a scrie o cade de clldtoriedateazd incd din iama anului 1762-1763, pe careromancierul a petrecut-o la Toulouse. ln noiembrie1764, el promite si-i trimiti unui prieten volumele algaptelea ;i al optulea din Tdstam Shandyin care ,,veiciti despre o clldtorie in Franla mai ciudatl decit toatecilitoriile plinuite sau infrptuite de vreun cdlltor sauscriitor de cdrli de voiaj de cind e lumea - este o satiricomici gi blindl la adresa cilitoriilor (intreprinse denitlrii qi infumurali)'1. ln octombrie 1765, Stemepleaci iarigi intr-o cildtorie ajunglnd prin Calais laParis gi apoi in Italia in ciutarea inspiraliei pentru onoui carte. Degi a rimas in striinitate opt luni, eveni-mentul caie l-a incitat si scrie o cilatorie sentimental5a fost aparilia in Anglia a unei lucriri de TobiasSrnollett, purtind pomposul titlut Cdldtoii pin Ffantagi ltalia. Cuprinzind obsematiuni despre caracter, da-tini, credinfe, rinduieli, negol, arte gi antichitdli. Cu odesciere deosebitd a ongului, linutului gi climei dinNisa Ia care se adaugd un jumal al stdrii wemii linut inrdstimpul pedeii de optsprezece luni in acel orag.

Sterne gtia ci Smollett scrisese despre cildtoriilesale gi, cind cartea i-a cizut in mini, va fi simlit omalilioasi satisfaclie.

Yorick reduce multitudinea celor care cdlitoresc laciteva categorii linind seama de scopui ultim alclldtoriei. Cei mai mulli dintre acegtia sint imboldili sipomeascd la drum de curiozitate, infumurare, vanitatesau melancolie ciutind sd-gi imbogileasci mintea si

I Laurence Sleme, Lefters, ed. de Lewis Perry Curtis, Oxford UniversityPress, London, 1935, p. I 12

PREFATA

sufletul pe meleaguri striine. In ceea ce il prives,te, el

este un cilitor sentimental gi inheaga carte este in fapto ilustrare a semnificatiilor acestui epitet, Smollett este

Cdlitorul Melancolic, iar Samuel Sharp (un alt medic

care publicase o carte de cildtorie in acelagi an) este

Cilitorul intumurat.,prea invitatul SMELFUNGUS(Smollett) a cdHtorit de la Boulogne la Paris - de la

Paris la Roma gi a$a mai departe, dar a purces la drumcu atita posomoreali gi pizmi, lncit orice lucru pe

lingi care a trecut a fost pocit ori schimonosit. A scris

o istorisire despre cele vizute, dar aceasta nu era decitpovestirea simlimintelor lui mohorite." Observa{ia luiSteme nu ejte [psiti de pirtinire, Cd]dtonile lui Smollettavind incontestabile merite literare, dar pe autorul luiTistram Shandy nuil interesa popularizarea Peripluluicontemporanului siu, ci propria cilitorie. Cartea luiSmollett l-a ajutat pe Steme si-9i defineasci propriapersoani peripatetici. El va fi deci Cildtorul Senti-

mental, iar insemnirile sale vor fi ,,de un fel cu totuldeosebit fali de al inaintagilor mei".

indatd ce scriitorul a conceput Cilitorul Sentimental,

sarcina sa de clpetenie a fost aceea de a selecta ti a eli-mina. Selecfia lui e capricioasi gi personali, dar, precum

cu indrepGlire remarci Virginia Woolf, nici un reaiist nu

ar putea reqi si redea mai sbdlucit irnpresiile de mo-mentf . O c ldtorie sentimentald este o succesiune de

portrete - cilugirul, doamna, cavalerul care vinde pa-

teuri, fata din librdrie, La Fleur cu pantalonii lui noi - dar

este gi o succesiune de scene. Rind pe rind ni se perindiprin faln privel\ti care ne fac si fdem, si plingem, sizeflemisim, sI simpatizim.

I Virginia Woolf, Collected Essays, vol,l, London, Chatto and Windus,

1968, p. 96

9

MIHAI MIROIU

in Prefald, povestitorul se prezinti in rolul unuicilitor in striinetate pe deplin convins de superiori-tatea ldrii sale si neincrezitor in importanta cilitorieica o experienli deschizltoare de noi orizonturi.Prefa{a, ca atitea alte lucruri in opera lui Sterne, pare afi scrisi jumitate in glumI, jumdtate in serios. Aqezatiin mod caracteristic nelalocul ei, incompleti, ea aremenirea de a atmge atenlia asupra actului scrisului,asupra procesului de transformare a unei serii de in-tilniri intre fiinte umane in cuvinte pe o paginitipiritn. Mai mult, ea contrasteazi in mod evident cucapitolele ce o preced s,i cu cele ce urmeazi, punindin lumini discrepanla dintre expunerea abstractd giexemplul concret.

Secolul al XVII-lea a fost secolul empirismuluicare igi intemeia adevdrurile generale pe ceea ce gin-ditorii vremii considerau a fi unicul izvor folositor decunostinte: experienla si observatia. David Hume,marele contemporan al lui Steme, elogiazi aplicareametodei empirice in introducerea la al sdu Tratatasupra naturii umane in termenii urmdtori: ,,intrucitgtiinla despre om este singura temelie trainici pe careo putem da acestei $tiin!e, ea trebuie bazati pe expe-rienld qi observafie"l.

La rindul siu, Samuel Johnson exprimi acelasipunct de vedere cind condamni literatura anterioardepocii sale pentru absenla ,,cunoagterii naturii saucunoasterii vielii" qi elogiazi scrierile contemporaneizvorind din ,,contactul cuprinzitor ;i observaliaexacti a lumii vii". Romanul sIu, Rasselas, in pofidarecuzitei exotice, se incheagi din aceasti relalie intre

I David Hume, A Treatise on Human Nature, Lordon, Oxford UniversitvPress, 1951, p. XX

adevirul general 9i faptele concrete observate cu aju-

torul simfurilor.Principiul empiric al unei necesare corelalii intre

experienla directd gi adevirul general care sti la baza

romanului Tistam Shudy gavemeazi in egali misuriscierea Cdldtoriei sentinentale. Periplul in Franla iaoferit lui Yorick prilejul s5-fi punn h incercare senti-

mentele in imprejurdri dintre cele mai variate 9i cu clase

si categorii sociale dintre cele mai diverse: nobili gi ne-

gustori, soldat';i preofi, slujitori 9i lnrani, ,sarlatani;icerFetori. infiggina aceste experienle in ceea ce au ele

esenlial Fi relevind semnificalia sociald a fiecireia inparte, Yorick face dovada eficacitSlii sociale ;i a funcliei

exemplare a sentimentelor cu speranla ci astfel vom

invdta ,,si iubim lumea gi pe semenii nogtri mai multdecit ii iubim". Dupi opinia lui Yoric\ sentimentalismul

este o afecliune umani generald, un principiu intemeiat

pe bundvoinla ce izvorigte din fiecare inimd omeneascd

cuprirzindu-le pe toate celelalte. Acesta constituie lian-

h.r1 esential pentru intreaga societate uman6, el fiind apt

de nenumirate modificdri s,i imbrdcind varii forme de

manifestare, ca mila, dragostea, loialitatea, mirinimia,toleranla etc. Cilitorul sentimental, definit de Yorickca omul ce nu se teme 9i nu se codegte cind este vorba

si treacd printr-un coridor intunecat, este in depliniconsonanli cu pledoaria lui Steme in favoarea unei

bunivoinle universale.Metoda de educare a sentimentelor in O cdldtoie

sentimentald este, de asemenea, exemplard, empirici.Yorick poate pe buni dreptate proclama utilitatea socialia sentimentului deoarece in toate imprejurdrile practicile

sale sentimentale l-au ajutat sd se bucure de bunurile ;ivalorile spirituale ale societilii.

MIHAI MIROIU PREFATA

asemdnetoare, s,i anume, interpretarea corectii a priviriice i-a aruncat-o Marquisina di F. la un concert la Milano.Capitolul intitulat ,,Trandafi$l" este stucturat in acelaqi

mod cuprinzind o experien$ actuali, grosolinia (aabatelui dint-una din lojile superioare, apoi afirmaliagenerali ci trebuie sd tolerim sclderile altora gi o altiexperien!5 pilduitoare, amintirea lui Yorick, despre

neprihinita Madame Rambouillet gi modul nedelicat al

acesteia de a-i cere si culeagi un trandafu). O variantiimai ampld a aceluias,i tipar stuctural este episodul pri-vitor la lingugire. O destiinuire despre rezultatele mi-nunate ale lfurgupirii, destiinuire strecurati de-a lungul atrei capitole, il conduce pe Yorick la o afirmalie generalS

despre puterea lingu;irii pi, in cele din urmd, la un gir de

exemplificdri concrete ale acesteia.

Aceste experienle sentimenlale de sine stdtitoare sint

de obicei definite prin titluri de capitole sau intreruperi

ale istorisirii. Adeseori irud, capitolele se leage intre ele

formind unitnli narative mai mari ca, de exemplu, cele

trei capitole despre migarul moft. Primul capitol

,Fideul' infiliqeazn mai intii, int-o gami ascendentS,

injuriturile adresate de La Fleur migarului mod gi apoi

o expunere generali a lui Yorick despre lnjurdturilefrancezilor. Cel de-al doilea capitol,,].Iampont-Migarulmort", zugrive,ste liranul care-qi jelea migaml mort,istorise,ste prietenia dintre liran gi mdgar gi, dupl o scurticonversa{ie intre Yorick gi pran, se incheie cu declaratia

celui dintii: ,,Rugine si le fie oamenilor! mi-am zis. Dene-am iubi unul pe celdlalt aga precum acest suflet

necijit is,i iubea migaml - toate in lume ar fi altfel"'Capitolul al treilea, ,,Nampont-Pogtaiionul", se inte-

meiazi pe contrastul dinhe galopul gi incetineala cailor,

dinte Yorick frimintinclu-se in timp ce caii merg la galop

t3

Ca gi in Tilstram Sfiaady, principalul mod de organi-zare a discursului este juxtapunerea constituiti nupomind de la similitudini, ci mai degrabi de la deosebiri.Aceastl structurd pune in permanen$ pe primul plancontrastele, discrepanJele ce se ivesc la tot pasul in tim_pul cdlitoriei ca, de exemplu, sfiala lui yorick pe de oparte 9i indrdzneala curtenitoare a cipitanului francez infala doamnei olandeze pe de alta; galopul gi respectivincetineala cailor de postalion pe drumul de la Nampontla Amiens; schimbarea brusci a sentimentelor, trecireade la generozitate la meschindrie la aparitia cilugiruluifranciscan. Alte contraste cum ar fi cel dinhe fireaextrovert-sentimentald a lui Yorick s,i temperamentulintrovertit, posomodt al lui Smelfungus gi Mundunguscumuleazi experienle gi simllminte din diferitemomente ale ceHtoriei.

Un alt mod de a infifiga experienla sa sentimentalifrecvent folositd de Yorick esie generalizarea. De exem_plu, el iqi incheie istorisirea despre solul modistei cu unsfat adresat birbalilor asemenea lui de a se integra. maiprofund in viala socialS; dupd cum infiJi,sarea planurilorde vacanli ale lui La Fleur ii prilejuiegte o remarci defi_nitorie despre dezinvoltura spirituali a tuturor slujitorilor,iar intilnirea sa cu Maria il face sd exalte sensibilitateageneratoare de compitimire. in mod similar, intilnirea sacu modista este precedatl de o invoca{ie citre buni_voinli, iar intimplarea cu piticul de la Opera Comiqueeste precedati de o expunere generali despre pitici.

In unele plrfi ale discursului siu, yorick utilizeaziatit comparalia, cit 9i generalizarea. in eseul despre tdl-mdcirea gesturilor, de pildd, yorick generaiizeaziinterpretarea corecti a gestului bdtrinului ofiter francezla intrarea in loji continuind apoi cu o experienli

14 MIHAI MIROIU

fi acelafi Yorick dormind in timp ce acegtia merg do-mol gi se incheie cu o formuli de kanzitie - Yorick tre-zindu-se qi frecindu-se la ochi la Amiens. A;adar, aiciavem trei imprejurdri distincte, primele doui fiind sepa-

rate de un oarecare ristimp, iar ultimele doun fiind dife-rentiate de o schimbare brusci a caracterului. Pe de altiparte, aceste imprcjurnri se constituie in scene de sine

stititoare, fiind alcituite din elemente inchegate care se

impletesc stins. Astfel, mai intii avem contastul dintremigarul mort ca obiect ce provoacd indiferenta sau iri-tarea gi apoi ca obiect al dragostei; un al doilea contastintre sentimentele lui Yorick faJi de miganrl mort gi in-diferenla lui fali de caii ce sint biciuili ftri mili, s,i un altreilea contrast intre profunzimea sentimentelor luiYorick;i durata lor foarte scufie. Datoriti preciziei cucare sint zugrivite elementele constitutive ale inheguluiepisod, impactul emo$onal asupra cititonrlui este multmai putemic.

Firul narativ care une$te elementele distincte aleperiplului sentimental al lui Yorick nu este foade trainic.De pildn, Yorick pome,ste de la Op6ra Comiquedeoarece birbierul il flcuse sd intirzie la indlnirea cuMadame R., se opre$te sd inhebe unde e, adresindu-se

unei modiste; la intoarcere, se duce la librdrie pentru ciauzise ceva ce l-a determinat si cumpere un exemplardin opera lui Shakespeare. Cu toate acestea, integritateanici uneia dintre scene nu are de suferit, fiecare avindpropriile personaje, forma gi semnificalia sa.

ln acest fel, O cdldtoie sentimentald este un micro-cosmos de experien{e sociale distincte, fiecare radiindsemnificafie ;i toate laolalti constituindu-se, prindeduclie empiricd, in marea leclie a ,J.,laturii gi a acelor

afectiuni ce se nasc din ea, care ne fac si ne iubim unul

p" ui*l gi lu-"" ,oati mai mulf '1.- Schimbarea unghiului din care prive;te lucrurile este

o alti inovalie indrizneali a lui Yorick-Steme' A Perisit

Londra, ne spune el, ,,cu atita grab6, incit nu mla trecut

prin minte cd eram in rEzboi cu Franla '' Nu are nimic de

spus despre peisajul de la pri, despre bisericile, despre

mizeria sau iunistarea de acolo. Orice cllitor care-ti

incredinlase PinI atunci impresiile tiparului respectase

-u.it" t"gi ut" proporfiiloi 9i ale pempectivei' ln orice

carte de cilitorii, catedrala fusese intotdeauna o cl5dire

de mari proporlii, iar omul, pe lingi ea, o aparilie mI-

runti. Dar peripateticul nostru autor este gata se omitd cu

desivirsirc catedrala. Pentru Yorick o fatii cu o poptii de

atlaz verde poate fi mai interesanti decit Nohe-Dame, o

rEimuti moarti mai instructivi decit un filozof viu, de-

oarece, afa cum pare el si sugereze, nu existi o scari

universali a valorilor, totul depinzind de punctul de ve-

dere al observatorului' De pildi, ceea ce ii spunea un

birbier despre o agraf[ din peruca lui il limurea mai bine

despre caracteml francezilor decit grandilocvenla oame-

nilor lor de stat. ,,Socot ce pot afla semnele indoielnice 9i

deosebirile caracterului unei natii mai curind in asemenea

mici aminunte frrd noimi decit in cele mai insemnate

chestiuni de stat; mai-marii tuturor naflilor tiii{isuiesc 9i

umbl6 lanlo$ in chip atit de aseminitor, cd n-a,s da nici

micar doui parale si-i osebesc unul de altul'"

Precum insqi mirturiseqte, Steme a exersat multi

weme arta observaliei 9i meqte$ugul transpunerii in

cuvinte simple a schimbirilor pe care le suferi in-

filis,area lucrurilor.

t Lourence steme, LettcrE P. ll7

-Clt despre mine, prin indelungatii obiqnuinti, o facatit de fresc cind umblu pe strizile Inndrei, incit insem_nez totul de-a lungul drumului; de cite ori n-am stiat labalcon, in fund, unde nu s-au rostit nici tei cuvinte, giam oblinut douizeci de convorbiri diferite pe care le_agfi putut foarte bine nota, ceea ce m-am jurai si si fac...

ln acest mod subtil Sterne ciliuze;te interesul citi-torului de la lumea de afari spre lumea interioard.

O cdldtoie sentimentald este un fragnent, o succe_siune de impresii. Cartea se terminl la miilocul uneipropozilii. O bune parte din semnificalin sa depinde deTristram Shandy, de comparalia dinhe Tri;ham siYorick 9i dintre cllitoriile lui Tristram relatate in volu_mul al gaptelea al cirfii lui ;i istorisirea peregrinirilor luiYorick frcutd de acesta. Shategia fundamentald utilizatide autor este aceeaqi: ambele cir,ti prezinti meditagiilenaratorului despre metehnele sale ;i ale altora, in jco_pul de a trezi ftr cititor constiinla propriilor neajunsuri.Tritram Shandy trateazi tema comunicirii dintri mem-brii societdfii. O cdldtoie sentimentald stiiruie asupradificultililor ce stau in calea stabilirii unor raporturi in-terpenonale elegante, lipsite de asperittili. prejudecd,tile,suspiciunea gi ignoranla sint tot atitea obstacole celimpiedici pe individ si se bucure plenar de societateasemenilor sii. Solu{ia propusi de autor este practicareaunei universale bundvoinle. Asezind materialul cirtiisale - intimpl5rile sentimentale ale lui yorick - in formaunor spumoase insemniri de cllitorie, Steme ne oferidetasarea, distanla necesara pentru a putea aprecia lucidpovala gi pilda ciliuzei noastre sentimentale. privireacritici cu care Yorick igi analizeazi activitatea senti_mentall gi desiv\ita limpezime a istorisirii sale neajuG, fie ciJ aprobdm sau il ridiculizim, s6 nu r5minemindiferenli. Yorick nu este un mdsclrici, ci un personaj

PREFATA l7

comic. Comicul i;i are sorgintea in conllictul dintrestrddaniile sale de a se compoda cu altruistii bunivoin!59i neingriditi compasiune ;i diferitele pomiri egoiste,dar tipic omeneqti ce-i stau in cale.

Ca studii in regishul comic despre psihicul uman,Tdstam Shandy qi O cdldtorie sentimentaldil ajfiipecititor si inleleagd prin mijlocirea risului. Risul esteun miiloc terapeutic salvator gralie ciruia omul sepoate feri de primejdiile amngirii. Atita timp cit omulrimine con;tient de propriile sclderi 9i invali si riditotodatl de sine el va fi ficut un pas pe calea ,,salv[-rii" sale prin comedie.

Junnlul pntu Elia este un document emolionant,expresie a unei nedisimulate suferinle, nu atit morale, citfizice. Dupi cum se gie, in scurt timp, scriitorul avea sifie rlpus de boala necrulitoare care-l urmirise toat?iviaJa. Jumalul a suscitat cele mai aprige controverse lacare W.M. Thackeray a conkibuit in mare masuri prinstudiul siu consacrat Umorigtilor secolului al XVII-lea.Steme a fost invinuit de lipsd de sinceritate, exagenreextravaganti gi sllbiciune patologici. in ciuda exageri-rilor intenlionate, aceastd revirsare de sentimente este,

firi indoiali, expresia unei necesiti{i irezistibile de con-fesiune resimfite de scriitor. Este merihrl siu de a fi gisittiria si-,si &amatircze ,,slibiciunea" intr-o operd artis-tici. Cititorul modem poate aprecia cu mai marequrinli decit contemporanii gi urmagii lui Steme ele-mentele artificioase care inso{esc exprimarea emo}iilorgi sentimentelor in -Iumal Chiar si atunci cind scrie subimperiul unei coplesitoare emolii gi al unei sinitili pre-care, el videgte o nedezminlitii sensibilitate artisticl infa{a suferinlei.

28 Prier. Presimlirea nu m-a inplal Eliza! cd te voiafla in visurile mele; clci am fost irnpreuni cu tine