În primele luni ale anului 2014, la Şcoala Gimnazială „Cornel Regman” Daneş s-au desfăşurat diverse activităţi şcolare şi extra-şcolare. În 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, a fost aniversat marele poet Mihai Eminescu. Elevii şi dascălii şcolii au păşit împreună în magi- cul univers eminescian... amănunte în pag. 7 A XIII-a Adunare Gene- rală a Despărţământului „Teodor Muică” la Sângeorgiu de Pădure Activităţi, activităţi... "Succesul este abilitatea de a trece de la un eșec la altul fără a pierde din entuziasm." (Winston Churchill) Ianuarie-Februarie 2014 anul 3 numărul 21 Publicaţie lunară de informare, opinie şi atitudine Sâmbătă, 22 februarie 2014, atmosferă sărbătorească în orășelul de pe Târnava Mică, ocazionată de cel mai important moment din activitatea anuală a unui des- părțământ astrist și al cercurilor sale... amănunte în pag. 12 Reputatul critic Nicolae Manolescu face un portret deosebit de expresiv şi plin de vervă celui care a fost Cornel Regman. Anul acesta se împlinesc 90 de ani de la naşterea acestuia. amănunte în pag. 2 Când criti- cii literari şi-au găsit naşul” stefan 21:Layout 2 03/03/2014 07:43 PM Page 1
Transcript
În primele luni ale anului 2014, la ŞcoalaGimnazială „CornelRegman” Daneş s-audesfăşurat diverse activităţi şcolare şi extra-şcolare.În 15 ianuarie, cu ocaziaZilei Culturii Naţionale,a fost aniversat marelepoet Mihai Eminescu.Elevii şi dascălii şcolii aupăşit împreună în magi-cul univers eminescian...
amănunte în pag. 7
A XIII-a Adunare Gene-rală a Despărţământului
„Teodor Muică” la Sângeorgiu de Pădure
Activităţi, activităţi...
"Succesul este abilitatea de a trece de la un eșec la altul fără a pierde din entuziasm." (Winston Churchill)
Ianuarie-Februarie 2014 anul 3 numărul 21Publicaţie lunară de informare, opinie şi atitudine
Sâmbătă, 22 februarie 2014, atmosferă sărbătoreascăîn orășelul de pe Târnava Mică, ocazionată de cel maiimportant moment din activitatea anuală a unui des-părțământ astrist și al cercurilor sale...
amănunte în pag. 12
Reputatul critic NicolaeManolescu face un portretdeosebit de expresiv şi plinde vervă celui care a fost Cornel Regman. Anul acesta se împlinesc 90de ani de la naşterea acestuia.
amănunte în pag. 2
Când criti-cii literari şi-au găsit
naşul”
stefan 21:Layout 2 03/03/2014 07:43 PM Page 1
Sîngele vărsat pe străzile Kievului faceparte din culisele tîrgului între imperiile careîşi dispută centrele de influenţă. Maica Rusia,Unchiul Sam şi Domnişoara Uniune Euro-peană, căreia, cu trei luni în urmă, Ianukovicii-a întors spatele, suspendînd negocierilepentru acordul de asociere. De atunci, „în-tîmplător”, protestele de stradă şi represaliileau luat amploare la Kiev, iar DomnişoaraU.E., anorexică din cauza crizei şi a euroscep-ticismului manifest, fără să privească în ochirăzboiul civil ucrainean, baletează egoistprintre sondajele electorale ale lui 25 mai,numărînd procentele din sondaje, nu morţiişi răniţii din Ucraina. Acuzat de finanţareaprotestelor din Venezuela de către EvoMorales, Preşedintele Boliviei (care a de-clarat că protestele din Venezuela sânt fi-nanţate de „imperialismul nord-american” şioligarhii venezuelani, cu scopul de a punecapăt revoluţiei lui Nicolas Maduro),Unchiul Sam, după „Primăvara arabă”, dinambiţii geopolitice, dă un mare „ajutor”„Primăverii Europene”, versiunea 2014.Chiar de la debutul Jocurilor Olimpice de laSoci şi-a ancorat navele în Marea Neagră,motivînd protejarea sportivilor americani.Grijulie, Maica Rusia, afişînd acelaşi pretext,le ancorează la Odesa. Clişeul pare o copie acelui din Georgia anului 2008. Liderii plane-tei erau prezenţi la deschiderea jocurilorolimpice de la Beijing, iar armata georgiană,cu sprijin logistic de peste ocean, dădea lovi-tura în Osetia de Sud. Oare, Unchiul Sam n-a învăţat de la ora de istorie că de la Nevskipînă azi ruşii n-au permis invadatorilor să lesupună teritoriul? Şi nu vor permite în veci.Strategia Rusiei presupune mai puţină defen-sivă şi ofensivă cît cuprinde. De la Petru celMare încoace aşa s-au purtat ruşii.
Certificatul de naştere al ImperiuluiEurasiatic a fost semnat pe 18 noiembrie2011
Deşi urmăreşte ca războiul civil din zonaMării Negre să dureze, astfel încît să afectezestabilitatea economico-socială a Europei şi aRusiei, Unchiul Sam va pierde lăzile de bereîn „Primăvara ucraineană”, la fel ca în Egipt şiSiria. Ucraina deţinînd al doilea arsenal nu-clear, dintre statele ex-sovietice. Geoffrey R.Pyatt, Ambasadorul SUA la Kiev, şi-a jucatexcelent rolul în declanşarea zonei fierbinţi aconflictului. Deci, ce am avut de învăţat de laPrimăvara Arabă? Alte două aspecte l-aufăcut invidios şi mînios pe Unchiul Sam: pu-tinizarea Europei de Est prin implicarea di-rectă a Moscovei, care îşi reconstruieşte abilsfera de influenţă economică şi, mai vechiulvis al Ţarului - Imperiul Eurasiatic, care va de-veni funcţional din ianuarie 2015.
Certificatul de naştere al imperiului a fostsemnat pe 18 noiembrie 2011, cînd lideriiFederaţiei Ruse, ai Kazahstanului şi Belarusu-lui au semnat Declaraţia Privind IntegrareaEconomică Eurasiatică, aceasta rămînînd des-chisă statelor ex-sovietice. Dacă planul luiPutin se realizează, acestui nou conglomeratadăugîndu-i-se toate statele ex-sovietice, Gi-gantul Eurasiatic va controla 33% din rezer-vele mondiale de gaz natural, cu toate con-secinţele economice şi geopolitice ce decurg.Dar, înainte de a fi un spaţiu economic şi„umanitar”, Uniunea Eurasiatică va fi o ali-anţă politico-militară, care, precum Domni-şoara Uniune, va dori anularea suveranităţiieconomice şi politice a ţărilor membre.
Putin şi Ponta şi-au făcut serioase declaraţii „umanitare”.
Cum să nu dăm crezare unor astfel de in-formaţii, cînd Rusia şi China au trecut deja laîmpărţirea zonelor de influenţă în Europa.Recentele mutări pe tabla de şah au avut locsăptămîna trecută, prin perfectarea unor în-ţelegeri de consolidare a relaţiilor dintreRusia şi Ungaria, respectiv China şi Bulgaria.Cînd la finele lui 2013, premierul chinez avenit în România cu promisiunea unor mili-arde de dolari în investiţii, foarte entuziasmat,premierul de la Bucureşti a scos steagurile şiînsemnele U.E. şi N.A.T.O. din instituţiileemblematice ale ţării, înlocuindu-le cu dra-pelul chinez. Ce socoteli şi-a făcut apoi înmintea sa, nu ştim, dar, dintr-o dată, aşa, pela începutul lui 2014, s-a lăsat subit mîngîiatpe creştet de Maica Rusia, Putin şi Pontafăcîndu-şi serioase declaraţii „umanitare”.Precum scriam în editorialul din link, Putinnu ne va oferi niciun ac pentru zdrenţelenoastre, fără un serviciu în schimb(http: //w w w. age ro - s t u tt ga r t .d e / R E V I STAAGERO/COMENTARII/Credeti%20ca%20Putin%20ne%20ofera%20leac%20de%20MDP.htm), tot noi vom ieşi cu rubaşca şi-fonată de ruşi! Se spune că nu trebuie sădormi cît pofteşti, să mănînci pînă plesneşti,
să cheltuieşti toţi banii pe care îi ai şi să crezitot ce auzi. Cu toate că Rusia şi China au tre-cut la împărţirea zonelor de influenţă în Eu-ropa, se aude că atît ruşii cît şi americanii setem al naibii de China, care îşi zice în sineaei: Bine, hai, deocamdată, mai cumpărăm şicîte ceva de la voi. Pe urmă mai vedem!
De la Caracas la Kiev şi la aleşii noştri,care tratează mandatul ca pe un bar din Oc-cident. În timpul în care revoltele iau am-ploare în puncte fierbinţi ale globului, de laCaracas la Kiev, temperamentalii politicienide la Bucureşti au devenit nişte metalişti caremizează pe efectul de zgomot special. Şireuşesc din dragoste pentru putere şi bani.Banii, cea mai mare dependenţă a lor, le-auşters orice amprentă de umanitate. Plăcerea
pentru bani le-a înlocuit simţul realităţii.Aceasta fiind de fapt o formă de pornografie,pentru că funcţionează pe un principiu alplăcerii. Dacă nu sînt logaţi la un robinet cubani, e ca şi cum cineva l-ar da afară pe beţivdintr-o crîşmă şi el ar intra într-o alta. Aleşiinoştri tratează mandatul ca pe un bar din Oc-cident. Intră şi ei acolo să bea o altfel de tărie,apoi „matrafoxaţi” trec la iniţiat şi aprobat legicare de care mai penale şi mai penibile. Oareunde eram noi cînd această generaţie politicăa început distrugerea Românei? Îi ţineamcumva „de şase” lui Iliescu, lui Roman şicelorlalţi spoliatori, ca să ne scape de „mor-manul de fiare vechi”? Dar acum, unde sîn-tem cu toţii?
Redactor șef: Ștefan Costea. Senior editor: Mircea Răchită. Redactori: Cristiana Cristea, Lucia Bichiș,Andrada Mare, Daniela Niste, Daniela Suciu, Marius Iosif, Marius Moldovan, Doina Medeșan, VioricaSecetă, Ioan Medeșan, Cristina Mosora, Viorica Crucin, Maria Mureșan, Nicolae David, Bădică Nicola,Ileana Costea, Maria Anghelina, Maria Diaconu, Alin Pora, Nicolae Tudor Cristea, Brigitte Păcală, ElenaOprea, Maria Ivan, Demirel Herman, Dorinel Bichiș. Corespondenți: Ştefăniţă Regman, Maria DianaPopescu, Horia Constantin Alupului Rus, Valentin Bălănescu, Virgil Lazăr, Chivuţa Trif, CameliaMoldovan, Mihai Naşca. Foto: Doina Medeşan.Tehnoredactare: Ştefan Costea, Lucia Bichiş.
Fiind de interes general, publicaţia noastră urmăreşte atâtangrenarea a cât mai multor cetăţeni în realizarea acestei
publicaţii cât şi formarea unei imagini corecte a vieţii lor, aproblemelor cu care se confruntă, a realizărilor şi proiectelor
de viitor.
„PRIMĂVARA EUROPEANĂ”, PUTINIZAREA
EUROPEI DE EST
ŞI IMPERIULEURASIATIC
Din Stuttgart, Maria Diana Popescu
2 ANALIZĂ ŞI OPINIE
În noiembrie se împlinesc 90 de ani dela naşterea lui Cornel Regman, iar îniulie, 15 ani de la moartea lui. S-a scrisextrem de puţin despre acest criticatipic, ţinând de o generaţie anterioarăelei împreună cu care s-a impus şi faţăde care a avut o atitudine aproape pa-ternală: le-a acordat o grijulie atenţie,conştient fiind de valoarea, dar şi decusururile lor, scriitorilor şi îndeosebicriticilor cu douăzeci de ani mai tineri,graţie cărora literatura românărenăştea după un deceniu şi jumătatede dirijism ideologic, şi i-a tras totodată de urechi fără tandreţe ca penişte copii neascultători.
Ca unul din beneficiarii interesului ară-tat generaţiei mele de Cornel Regman,vreau să i-l întorc, într-un moment în carepuţini îşi mai amintesc de el, schiţându-iun porteret succint, ale cărui linii mari segăsesc în Istoria critică.
Cornel Regman a început cu câteva re-marcabile studii despre scriitorii clasici, înlustrul dinainte de 1947, a avut în anii1950 apariţii rare şi pe „linie”, cu un termende jargon realist-socialist azi uitat, ca şiapariţiile cu pricina, şi s-a consacrat cu în-cepere din 1966 cronicii literare. A comen-tat de toate, cărţi de poezie, de proză şi,mai cu seamă, de critică. Una din rubricilecele mai citite din „Viaţa Românească” i-aluat la rând pe cronicarii literari, al cărornaş de cununie cu literatura a fost o bunăbucată de vreme. Caracteristica comen-tariilor lui e o maliţie caustică şi familiară,o plăcere a şuetei fără interlocutor. Origi-nalitatea provine din spectacolul textului.Regman pare a preţui, deopotrivă cu eco-nomia cerută cronicarului, şi risipa, intro-ducerile sau parantezele. E un cronicar cusămânţă de vorbă. Până să ajungi să afli ceare de spus, trebuie să te înarmezi cu răb-dare. Efortul e, de obicei, răsplătit chiar şiînainte de a descoperi justeţea diagnosti-cului sau a caracterizării, căci cronica esavuroasă şi în partea ei ocolitoare. Nu înultimul rând, cronicile despre cronici alelui Regman sunt scrise într-un stil plin dehazul ideii. Impresia e de combinaţie întrefacondă şi căzneală. O costiţă de drac arde-lenesc, Regman tot are şi după ce s-a bu-cureştenizat. Dacă e să-i aplicăm una dinformulele lui, aş spune că are o uşurinţăanevoioasă a exprimării. Scrie, cu alte cu-vinte, cu o naturaleţe scorţoasă şi cu unumor deseori forţat. În aluatul acesta tot-deauna binecrescut, descoperim şi urmedin felul de a scrie al autorilor comentaţi,digeraţi pe îndelete ca micile vietăţi înghi-ţite de şarpele boa.
Editorial de Nicolae Manolescu
Când criticii literari şi-au găsit naşul
stefan 21:Layout 2 01/03/2014 01:31 PM Page 2
3ÎNSEMNĂRI DIN VIAŢĂ
CUM SE ŢINE POSTUL MARE?
Pe când eram elev la Liceul „PrincipeleNicolae” din Sighişoara, mai exact spus ime-diat după 1945, când sovieticii l-au instalat,cu pistolul, pe Petru Groza premier al Ro-mâniei, tânărul Rege Mihai I a refuzat să-icontrasemneze decretele şi legile emise, de-clarându-se aşa-numita „grevă regală“. Iarnoi, elevii sighişoreni, care îl adulam peRege, inclusiv fetele, am început să defilămprin centrul oraşului scandând, cât puteamde puternic, ”Regele şi Patria”. Ceea ce, de-sigur, a intrigat autorităţile locale, instalatede noul regim ce anunţa în perspectivă in-staurarea comunismului, regim căruia tână-rul Rege încerca să i se opună cu toateforţele lui.
Dar iată că, după câteva săptămâni, laSighişoara a venit chiar Petru Groza, însoţitde ministrul Agriculturii, nimeni altul decâtcelebru în epocă, ţăranul Romulus Zăroni,fost vătaf pe una dintre moşiile premieruluidin Deva, dar care, săracul, devenise, prinbancurile ce se lansaseră despre el, prilej detot hazul unei ţări întregi… Ei bine, veniserăla Sighişoara să împartă, festiv şi simbolic,primele titluri de proprietate în baza legii dereformă agrară elaborată sub conducerea
premierului, având la dispoziţie, în majori-tatea cazurilor din Ardeal, pământul luat dela saşii pe care i-au deportat sovieticii înURSS la muncă obligatorie şi, în multecazuri, pieritoare în minele Donbasului. Eibine, la Sighişoara autorităţile locale servileau dat şi o recepţie în „cinstea” premierului.Profitând de ocazie, directorul liceului nos-tru, profesorul de limba română TuliuRacotă – un om extrem de instruit, preocu-
pat şi de studii literare, precum opera luiCamil Petrescu despre care trimetea texteoriginale la reviste – , l-a rugat pe PetruGroza să acorde liceului fonduri pentru osală de sport… Petru Groza s-a încruntat şi,nervos, l-a apostrofat pe director: „Tu maiai curajul să-mi ceri mie fonduri după ce ele-vii şcolii, pe care pretinzi că o conduci, audemonstrat pe străzi împortriva mea?” Di-rectorul nostru a amuţit, dar după câteva
clipe i-a răspuns: „Niciodată elevii noştri n-au pomenit numele dvs”. Groza s-a enervatşi mai rău şi l-a repezit verbal, mânios: „Măcrezi prost? Oricine ştie că deviza voastră,„Regele şi Patria”, a însemnat, de fapt, JosGroza!
TABLETALUI
VIRGIL
„Regele şiPatria”
Sfântul și Marele Post care se mai nu-mește și postul patruzecimii, Păresimile,Postul Paștilor, este rânduit pentru curățireasufletului prin ajunare, rugăciune, miloste-nie, spovedanie și împărtășirea cu SfinteleTaine. El închipuiește postul cel de pa-truzeci de zile al Mântuitorului. Tine şaptesăptămâni. Stă în legătură cu Paştile, sărbă-toare cu dată schimbătoare. De aceea, în-ceputul acestui post este arătat în calendarulfiecărui an.
În acest post nu mâncăm : carne, ouă,brânză. De asemenea postim de peşte, vinşi untdelemn . Mâncăm deci numai bucatefără unsoare (ULEI), legume şi poame.MÂNCĂM UNTDELEMN ŞI DEZLEGĂM LA VIN
Sâmbătă şi Duminică, în ziua de 24 Fe-bruarie aflarea Capului Sfântului Ioan Bote-
zătorul, la 9 Martie Sfinţii 40 de Mucenici,la Buna-Vestire, când aceasta cade în ziua deJoia-Mare sau în Vinerea ori Sâmbăta dinSăptămâna Patimilor.MÂNCĂM PEŞTE
Buna-Vestire - 25 Martie şi în Dumini-nica Floriilor.
Cu deosebită evlavie se cuvine să postimîn săptămâna de la începutul Postului Mareşi în săptămâna Patimilor.
Astfel, în săptămâna de la începutulMarelui Post: Luni şi Marţi se mănâncănumai o dată pe zi - seara - pâine şi apă. Iarîn săptămâna Patimilor, în afară de Joi cândfacem două mese se mănâncă la fel, Vinerişi Sâmbătă e post desăvârşit.
Bolnavii au voie să mănânce bucate cuuntdelemn şi să bea vin în Postul Mare.
ANUNȚURI GRATUITECei care doresc să facă un anunţ, să vândă sau să cumpere, să
facă oferte sau solicitări diverse, au acum la dispoziţie ACTUALITATEA DĂNĂŞEANĂ
Pentru orice informaţie aveţi la dispoziţie:Telefon 0762-393.445 sau
Sărbătorile sunt plăcute şi aşteptate decătre toţi. In zilele de sărbătoare oamenii cin-stesc ceea ce pentru ei este sfânt şi preţios,trăiesc bucuria sărbătorii. Sărbătorile pot fideosebite: de familie, naţionale, religioase.Ele evocă trecutul familiei, a neamului şi is-toria relaţiei dintre Dumnezeu şi om. Sărbă-torile reflectă cultura naţională, este firul careleagă generaţiile unui neam. Dacă ar fi săparafrazăm un vestit proverb am zice:„Spune-mi ce sărbătoreşti, ca să-ţi spun cineeşti”. Sărbătorile tradiţionale sunt zâmbetulunui popor. E destul să nimereşti la una dinele ca să afli, fără cuvinte, o istorie de secole,uneori de milenii. La noi, la români, una dinaceste sărbători a devenit Valentine's Day.
Cu aceasta ocazie avem parte de căsătoriide probă, căsătorii în tramvai, în metrou, înparc sau în şcoli; dezmăţ public, imoralitate;declaraţii de dragoste, programe speciale laTV şi radio, felicitări, concursuri, premii; ziuaîndrăgostiţilor, alegerea unui partener, che-furi monstruoase în staţiuni turistice... Latoate acestea se reduce sărbătoarea sfântuluiValentin sau Valentine's Day din ziua de 14februarie. O sărbătoare importată în Româ-nia din SUA, cu toată recuzita de rigoare.
Deşi românii au aflat de existenţa ei depuţină vreme, iar mulţi încă mai învaţă să-ipronunţe denumirea corect, totuşi ea a de-venit foarte populară, stârnind mai multavervă şi pregătiri decât sărbătorile deja înve-
chite, cum sunt Crăciunul şi Paştele. Pe 14februarie toţi îndrăgostiţii îşi trimit şi primescscrisori, mesaje, declaraţii de dragoste în-soţite bineînţeles şi de cadouri. Ziua este săr-bătorită în special de tineri, adulţi chiar şicopii. Susţinătorii acestei sărbători au procla-mat-o ca fiind ”ziua dragostei libere” - freelove.
In iureşul comercial dezvoltat în jurulacestei sărbători, puţini ar putea spune cine
a fost Sfântul Valentin şi cum s-a ajuns ca elsă devină patronul îndrăgostiţilor.
Sursa cea mai bogată în informaţii este cusiguranţă internetul. De aici aflăm că Sfântul
Valentin a trăit în secolul II-III, în perioadaîmpăratului Claudius al II-lea, care la un mo-ment dat, a văzut că soldaţii necăsătoriţi suntmai buni, mai detaşaţi de problemele caseidecât cei cu familie care se gândeau şi la pro-blemele căsniciei, ale copiilor, ale soţiilor. Ela dat un decret prin care interzicea oficiereacăsătoriilor soldaţilor romani, tocmai pentrua-şi rezerva o forţă militară detaşată deaceastă problemă. Mucenicul Valentin a des-
considerat decretul, continuând să-i căsăto-rească pe creştinii care urmau să fie înrolaţipentru a lupta în legiunile romane. Pentruaceasta a fost aruncat în temniţă, unde a vin-
decat pe fiica temnicerului de care se pare căa fost îndrăgostit. Fiind condamnat la moar-te, în drum spre locul execuţiei i-a scris iubiteisale o scrisoare pe care a semnat-o ”Al tăuValentin”. De aici şi obiceiul de a trimite înaceastă zi mesaje de dragoste.
Dacă analizăm cu atenţie calendarul Bise-ricii Ortodoxe, dar şi al Bisericii Catolice, nuvom găsi nici un sfânt Valentin pomenit pe14 februarie. In Calendarul Ortodox, pe par-cursul unui an găsim următorii sfinţi cu nu-mele Valentin sau Valentina : Sfântul IerarhMucenic Valentin, prăznuit pe 30 iulie, SfinţiiMucenici Marcu, Sotirih şi Valentin - 24 oc-tombrie, Sfânta Muceniţă Valentina - 10 feb-ruarie, Sfântul Mucenic Valentin - 24 aprilie,Sfântul Valentin Preotul - 06 iulie, SfântaMuceniţă Valentina - 18 iulie.
Curios lucru este că, anul martiriuluiSfântul Ierarh Mucenic Valentin, prăznuit pe30 iulie este identic cu cel al ”Sf. Valentin dininternet”.
Iată pe scurt şi viaţa Sfântului IerarhValentin. Sfântul Valentin s-a născut în anul175, la Interamna (Terni de astăzi, înregiunea Umbria din Italia). A fost hirotonitpreot de către Sfântul Felician de Foligno, iarEpiscop de Interamna de către Papa Victor I,în anul 197.
Remarcabil propovăduitor al Evangheliei,
Dragobetele este sărbătorit în Calen-darul Popular în ziua de 24 februarie. Cumvremurile s-au schimbat, tinerii au dat uităriipe Dragobete zis şi Dragomir, Ioan Drago-bete, Cap de Primăvară - tânărul zeu al dra-gostei din panteonul mitologiei româneşti.Menţionăm că pe vremuri, această sărbă-toare nu era prezentă în toate regiunile ţării.Potrivit atestărilor, ea era cunoscută în sud,mai cu seamă în Oltenia.
Dragobete-Cap de primăvară este unadintre sărbătorile ce prevesteşte începutulprimăverii. Românii numeau sărbătoareaDragobetelui şi "Logodna păsărilor", deoa-rece în această zi păsările se împerecheau şiîşi făceau cuib. In lumea satelor, această pre-supusă logodnă a păsărilor a fost adoptatăsimbolic de către oameni. Se credea că păsă-rile neîmperecheate în această zi rămâneaustinghere până la Dragobetele din anul viitor,ceea ce era valabil şi în lumea oamenilor.
Cum se sărbătorea DragobeteleÎn dimineaţa zilei de 24 februarie, tinerii
ieşeau din sat la pădure, făceau o horă, sesărutau şi se strângeau în braţe. Fetele adu-nau flori de primăvară pe care le foloseaupentru descântecele de dragoste. Viorelele şitămâioarele erau păstrate până la Sânziene,
pe 24 iunie, când erau aruncate pe o apăcurgătoare. Exista credinţa că cele care nufăceau acest lucru, rămâneau nelogodite.Pretutindeni se auzea zicala: "Dragobetelesărută fetele!".Nu cred că este întâmplătorfaptul că tinerii ieşeau la pădure în această zi,dacă ţinem seama că Dragobetele locuia prinpăduri, pentru a pedepsi persoanele care aulucrat în ziua prăznuirii sale. De aici a luatnaştere şi expresia "Nu te-o prinde Dragobe-tele prin pădure".În apropierea prânzului,fetele începeau să coboare în fugă spre sat.
Această fugă era numită "zburătorit". Flăcăiiurmăreau fetele dragi şi acestea se lăsauprinse dacă tinerii erau după placul inimiilor. Avea loc o îmbrăţişare, ce era urmată deun sărut, care semnifica logodna pentru celpuţin un an de zile. Mulţi părinţi abia acumaflau simpatiile tinerilor. Se întampla ca uniisă fie multumiţi, iar în cazul în care nu eraude acord cu alegerea făcută, logodna virtualăera respectată. Din zăpada netopită până la
Dragobete, fetele şi nevestele tinere îşi făceaurezerve de apă cu care se spălau în anumitezile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.Dragobetele trebuia ţinut cu orice preţ: Da-că nu se făcea cumva Dragobetele, se credeacă tinerii nu se vor îndrăgosti în anul careurma. În plus, un semn rău era dacă o fatăsau un băiat nu întalnea la Dragobete măcarun reprezentant al sexului opus, opinia gene-rală fiind că, tot anul, respectivii nu vor maifi iubiţi, iar dacă o fată ieşea împreună cu unbăiat şi nu se sărutau, se credea despre ei că
nu se vor mai iubi în acel an.
Etimologia cuvântului DragobeteUnii filologi susţin că numele "Dragobe-
te" provine de la două cuvinte vechi slave"dragu" şi "biti", care s-ar traduce prin expre-sia "a fi drag". Alţi filologi susţin că vine dincuvintele dacice "trago" - ţap (mai târziu de-venit "drago") şi "bete" - picioare. Ţapul sim-bolizând la români fecunditatea! Există şi
ipoteza că "Dragobetele" se traduce prin"chipul frumos din Casa lui Dumnezeu,tânărul frumos, ales", de la cuvintele dacice"drag", ce semnifica "chip frumos", "chip delumină" şi "betel"- "casa lui Dumnezeu".
Etnograful Marcel Lutic susţine că "Ma-joritatea denumirilor pentru această sărbă-toare sunt calchieri după numele din slavaveche a sărbătorii creştine a "Aflării CapuluiSfântului Ioan Botezătorul", sărbătoare nu-mită în spaţiul slav "Glavo-Obretenia".Românii au adaptat această denumire dinlimba slavă, aşa apărând în veacurile evuluide mijloc denumirile "Vobritenia", "Rogo-bete"," Bragobete", "Bragovete" (unele dintreele, foarte apropiate de mult mai cunoscutulDragobete), până când, probabil şi sub in-fluenţa principalelor caracteristici ale sărbă-torii, s-a impus pe arii destul de extinse, maiales în sudul şi sud-vestul României, denu-mirea "Dragobete".
Floarea dragosteiÎn lumea satului, plantele erau de mare
ajutor pentru a afla dacă tinerii se căsătoresc.Una din aceste plante era numită Floareadragostei, o plantă cu frunze în formă delance şi flori roz-purpurii, care creştea înlocuri înalte. Se plantau în grădină două firede Floarea dragostei pentru tinerii îndrăgos-tiţi şi dacă cele două plante se apropiau, erasemn că ei se vor căsători. Dacă în unele le-gende, Dragobete apare ca fiu al Babei Do-chia, în altele ca fiind Năvalnicul său, cum-natul lui Lăzărică cel mort din dor deplăcinte, un lucru e sigur: este tânăr şi esteprotectorul dragostei şi al îndrăgostiţilor.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
4
Dragobetele sărută feteleTRADIŢII
Valentine's Day - sărbătoarea îndrăgostiţilor?
stefan 21:Layout 2 01/03/2014 04:00 PM Page 9
făcător de minuni şi vindecător, a fost foarteiubit de către credincioşii săi. El l-a vindecatpe fratele tribunului roman, Frontanus, de oboală foarte grea. Când s-a îmbolnăvit Che-rimon, fiul vestitului filosof Craton, acesta,urmând sfatul lui Frontanus, l-a chemat peEpiscopul Valentin la Roma. Cherimonsuferea de o boală care îi schimonosea şi îicontorsiona cumplit trupul. După ce SfântulValentin a petrecut o noapte în rugăciune,Cherimon, complet sănătos, s-a arătat înain-tea filosofului Craton, tatăl său. Atunci s-aubotezat Craton şi toată casa acestuia, împre-una şi cu trei discipoli ai lui.
Sfântul Valentin a fost arestat, torturat şidecapitat la Roma, la vârsta de aproape o sutăde ani, din ordinul prefectului Placid Furius,în timpul persecuţiilor împăratului Marc Au-reliu. Sfântul Valentin a fost ucis în secret, întimpul nopţii, pentru a se evita răscoala po-pulaţiei din Terni. Trei dintre discipolii luiCraton: Procul, Efiv şi Apolonie, au fost şi eiucişi împreună cu Sfântul Valentin, în anul273. Părticele din moaştele Sfântului Muce-nic Valentin se găsesc la Biserica Delea-NouaCalist din Bucureşti. Sfintele Moaşte au fostprimite în dar de la Episcopia din Terni,Italia, în anul 2005.
Nimic din viaţa acestui sfânt ierarhmucenic nu se aseamănă cu versiunea inter-nautică. Nu găsim în viaţa sa nici cununiitainice, nici declaraţii de dragoste.
Aşa cum arată ea astăzi, Valentine's Daynu e Ziua Indrăgostiţilor, ci a desfrâului şi ajocului „de-a căsătoria“. Chiar şi BisericaCatolică se dezice de ea. In anul 1998, epis-copii catolici din România au dat o declaraţieprin care şi-au exprimat dezacordul. „Dinpunct de vedere creştin, se spune în decla-raţie, este o profanare a memoriei unui martirşi a virtuţii castităţii faptul de a punedezmăţul sexual public sub patronajul unuipreot sfânt… Orice creştin conştient şi res-ponsabil în faţa lui Dumnezeu ştie şi nu poatetolera ca o sfântă taină - ca aceea a Căsătoriei- să fie celebrată batjocoritor în tramvai, în au-tobuz sau într-o speluncă, sub oficierea ei decătre un impostor sardonic, în sfidarea osten-tativă a unui sacrament instituit de Iisus Hris-tos, a Preoţiei şi a ofiţerului stării civile. Uncreştin onest este convins că orice act sexualîn afara căsătoriei este imoral, oricât derăspândit ar fi acest păcat“.
Sfântul Valentin este o sărbătoare artifi-cială, care a devenit importantă datorită celorcare proclamă iubirea cu orice preţ, chiar şiatunci când ea nu există. Atunci când iubeşti,nu e nevoie de o zi anume din calendar pen-tru a o arăta. Cel mai frumos cadou pe careşi-l fac doi oameni care se iubesc sunt copiiipe care-i au împreună, indiferent de religialor, de continentul sau ţara în care locuiesc.
Nu poate fi numită sărbătoare creş-tinească, deoarece majoritatea celor care oîmplinesc încalcă porunca a 7-a din Decalog:Să nu fii desfrânat; mai mult, Insuşi Mântu-itorul ne învaţă: „Că oricine se uită la femeie,poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inimalui”.(Matei 5.28).
Este frumos să fii îndrăgostit. Lumeadevine mai bună iar iubirea îţi dă aripi să teînalţi tot mai sus. Dar de aici şi până la obi-ceiurile ce însoţesc Ziua Indrăgostiţilor e dis-tanţa mare.
Dragostea în ziua de astăzi nu mai este
percepută ca fiind un sentiment romantic,gingaş, afectuos, jertfelnic, ci mai ales serezumă la priviri, vorbe, gesturi seducătoarespre păcat. Cu desăvârşire tuturor acestora lise face o reclamă deosebită în mass mediaromânească. Se pare că este o diversiune pusăla cale pentru a strica moralitatea şi tradiţiilecreştine ale neamului nostru. Cred că nu secuvine a face propagandă acestei sărbătoriplină de petreceri, dezmăţ, beţie şi în finaldesfrânare.
Unii români spun indignaţi: „Ce ne tre-
buie nouă Valentine's Day? E o sărbătoareimportată. Nu avem noi sărbătorile noastreromâneşti? Dragobetele trebuie reînviat“. Şidepun eforturi pentru a împământeni Drago-betele, o sărbătoare care era prezentă în sudulRomâniei în lunile februarie-martie. Dimi-neaţa, tinerii se adunau în afara satului; feteleadunau flori, băieţii lemne pentru foc; sedansa în jurul focurilor. La prânz, fetele oluau la fugă spre sat, iar fiecare băiat urmăreafata care îi căzuse dragă; dacă fata se lăsaprinsă, primea sărutul de Dragobete, care eraşi o logodnă pe un an de zile. Cu alte cuvinte,schimbăm motivaţia, dar rămânem cu obi-
ceiurile. Desigur, Dragobetele are o valoarefolclorică, etnografică, istorică. Ne ajută să neîntelegem mai bine, să vedem unde am fost,de unde am plecat. Dar să ne întoarcem laaceleaşi obiceiuri care au fost părăsite, nu eprea mult?
Nu ar fi mai bine să se depună eforturipentru a se promova în familii, în şcoală, în
mass-media valorile care ne pot salva şi clădicu adevărat?
Iată, spre exemplu, reacţia autorităţilorruse faţă de sărbătoarea „Valentine's Day”, dinanul acesta, redau ştirea apărută pe agenţiilede presă acum câteva zile : Guvernul regiuniiruse Belgorod a anunţat că interzice oriceformă de a sărbători în spaţii publice deValentine's Day, pentru ca această sărbătoare"contravine culturii ruseşti". "Suntem îm-potriva sărbătorilor catolice în regiunea noas-tră, unde 97% din populaţia locală este
ortodoxa", a spus Nikolai Bezlutski, membruîn administraţia regiunii Belgorod, citat deRia Novosti. Oficialul a precizat însă că faniiValentine's Day pot sărbători în intimitate,nicidecum în spaţiul public. De asemenea,nici o petrecere nu va fi organizată la Univer-sitatea Belgorod, care va celebra pe 15 febru-arie "ziua tinerilor ortodocşi", a declaratpurtătorul de cuvânt al universităţii, Alexan-drei Pyj. Intr-un document intitulat "Măsuripentru asigurarea securităţii spirituale aregiunii Belgorod", autorităţile locale auhotărât "să nu autorizeze petrecerile de Sfân-tul Valentin şi de Holloween în obiectivele
culturale, educative şi alte administraţiiorăşeneşti şi departamentale din aceastăregiune". Și soţia preşedintelui rus DmitriMedvedev este unul dintre opozanţii sărbă-torii occidentale. In 2008 SvetlanaMedvedeva a lansat o ofensivă împotrivaacestei sărbători importate din Occident, lan-sând o versiune alternativă şi "100% ru-
sească", denumită "ziua familiei, a dragosteişi a fidelităţii", care este celebrată pe 8 iulie.
De ce Valentine’s Day la noi? Simplu,pentru că este o sărbătoare profitabilă. InSUA această sărbătoare aduce vânzări depeste 14 miliarde de dolari anual, mult maimult de cât se vinde de Memorial Day sauHalloween şi comparabil cu volumul devânzări realizat în preajma Crăciunului sauIndependence Day. Deviza sub care se vindeîn neştire în SUA în primele două săptămâniale lunii februarie este: “Nu faci economiicând este vorba de cei dragi!” O iubire de-sacralizată, golită de profunzime. Valentine’sDay este ocazia tristă de a observa cât depuţini mai sunt cei care se iubesc sincer înziua de astăzi. Ursuleţi cu inimioară, flori,bomboane, tort cu jeleu de fructe roşii, cinăla restaurant, lumânari în formă de inimă, re-laţii intime într-un pat străin în lenjerieroşie… cu alt partener în fiecare an, şi ziua de14 februarie trăită an de an după acelaşi tipar.
Cu cine îţi petreci Ziua Indrăgostiţilor? Eo întrebare la ordinea zilei, iar răspunsul esteaproape orice afară de “acasă, cu soţul meu şicu copiii”. Din nefericire auzim doar că oa-menii vor petrece această zi - cu noul prietenîntr-un club; cu oricine care e de sex opus;împreună cu cineva cunoscut pe internet; cuun coleg de la birou care îmi tot făcea ochidulci în ultima vreme; cu cineva care era totsingur în ziua asta, aşa că petrecem împre-ună… Aranjamente de pseudo dragoste fă-cute în grabă, din teamă de a nu fi singuri deZiua Indrăgostiţilor. Acesta este Valentine’sDay în anul de graţie 2011.
Personal recunosc, nu am nevoie de o zianume ca să-mi serbez iubirea. Pentru mineşi soţia mea Ziua Indrăgostiţilor e în fiecarezi şi mi se pare o mare bazaconie comercialăşi de prost gust vâlva care se face acestei zilede 14 feb... an de an. O iubesc în fiecare zi lafel de mult sau poate că, cu fiecare zi maimult. Și dacă nu aş simţi că ea există, cu sigu-ranţă că viaţa mea ar fi mult mai tristă şi maiurâtă, nici nu aş putea să îndur faptul că nu elângă mine, sau că ne şi certăm uneori, că osupăr, că mă supără, că nu îmi vorbeşte, sauca nu îi vorbesc. Deja îmi pot da seama că iu-birea mea nu e oarbă, dar e solidă, îmi pot daseama că are şi defecte (cine oare e perfectdintre pământeni) dar calităţile ei au o va-loare mai mare.
Spunea părintele Savatie Bastovoi într-unarticol pe această temă: "Nu trebuie să pri-mim şoaptele demonice ale desfrâului dacăavem măcar o mică simpatie pentru acestSfânt Valentin, iar dacă ne place mai mult sărămânem în desfrâu, atunci să-l urâm pe acestSfântul Valentin, să-l urâm cu adevărat, dupăcum şi el a urât desfrânarea noastră". Desfrâula început să fie acoperit şi justificat cu numelelui Valentin, mucenicul creştin, iar aceasta-icu adevărat un lucru demonic.
Aş încheia cu cuvintele Sf. Ap. Paveladresate corintenilor şi bineînţeles şi nouăcreştinilor, să luăm aminte: ”Nu vă amăgiţi:Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, niciadulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nicifurii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocori-torii, nici răpitorii nu vor moşteni împărăţialui Dumnezeu. Și aşa eraţi unii dintrevoi.”(1Corinteni 6.9-11)
Preot LUPU VASILE
5TRADIŢII
stefan 21:Layout 2 01/03/2014 04:02 PM Page 10
6 DIVERSE
Românul are simțul umoruluiTREBUIE SĂ RECUNOAȘTEM CĂ
stefan 21:Layout 2 03/03/2014 10:43 AM Page 4
În primele luni ale anului 2014, la ŞcoalaGimnazială „Cornel Regman” Daneş s-audesfăşurat diverse activităţi şcolare şi extra-şcolare.
În 15 ianuarie, cu ocazia Zilei CulturiiNaţionale, a fost aniversat marele poet MihaiEminescu. Elevii şi dascălii şcolii au păşit îm-preună în magicul univers eminescian care vaexista atâta timp cât limba română nu va în-ceta să fie rostită. În cadrul proiectului edu-
caţional „Eminescu şi eternitatea” a fost pre-zentat un material power point cu viaţa şiopera marelui poet, iar elevii şcolii au recitat,au cântat, au desenat şi au discutat despre im-portanţa lui Eminescu în literatura româ-nească. Activităţile au fost coordonate deînvăţătorii Medeşan Doina şi Mihai Laura şide către profesorul de limba română Mure-şan Maria.
Cu ocazia aniversării Unirii Principatelor
Române din 1859, în data de 24 ianuarie s-au desfăşurat activităţile proiectului edu-caţional „Hai să dăm mână cu mână!”. Acestproiect a avut drept scop cunoaşterea decătre elevi a principalelor evenimente care aucondus la Mica Unire din 24 ianuarie 1859,personalităţi implicate în această acţiune, pre-cum şi promovarea valorilor şi a tradiţiilorspecifice poporului român. La bibliotecaşcolii s-au lecturat texte cu conţinut istoric, lapanoul şcolii au fost expuse picturi ale ele-vilor, iar în curtea şcolii, elevii, dascălii şicâţiva părinţi, au cântat Hora Unirii în paşi dedans. Coordonatorul acestor activităţi a fostprofesorul de istorie Chişiu Laurean, iar Mar-coş Valentin elev în clasa a VIII-a a prezentatmaterialul „Unirea Principatelor Moldova şi
Daneş luna martie va fi dedicată sărbătoririiMărţişorului şi Zilei femeii. Cu ocazia acestorsărbători de primăvară, în cadrul Atelieruluide creaţie organizat de învăţătorii Gaşpar Anaşi Răileanu Minodora, elevii şcolii au confec-ţionat mărţişoare şi felicitări. Grupul vocal alşcolii condus de învăţător Medeşan Ioan a în-cântat sufletul femeilor prezente la Balul Mărţi-şorului organizat de Primăria Comunei Daneş.
Tot în luna martie, Şcoala Gimnazială„Cornel Regman” Daneş va fi gazda concur-sului „Fascinaţia copilăriei” – etapa zonală,concurs de recitat poezii, adresat elevilor cla-sei I.
Consilier educativ, Înv. Mihai Laura
DE SUFLET
REZOLUŢIAcelei de-a XIII-a Adunări Generale
1. Despărţământul „Teodor Muică” şi cer-curule sale de pe cele doă văi ale Târnavelorîntrunite la cea de-a XIII-a Adunare Anuală,ia act cu îngrijorare de deteriorarea situaţieipolitice interne determinată de criza guver-namentală şi evenimentele drama-tice dinUcraina şi îşi exprimă speranţa în soluţi-onarea grabnică şi paşnică a acestora.
-menţinerea caracterului de stat naţionalunitar şi indivizibil al României ;
-păstrarea structurii bicamerale a Parla-mentului ,Senat şi Camera Deputaţilor şi re-ducerea la 300 a numărului de parlamentari;
-aprobă durata mandatului prezidenţialde 4 ani şi doar două mandate pentru un pre-şedinte;
-propune diminuarea rolului Curţii Con-stituţionale şi reducerea duratei mandatuluipentru membrii săi;
-consideră necesară o extindere a roluluişi sistemului atribuţional pentru AvocatulPoporului;
3. Adunarea generală îşi exprimă acordulcu privire la procesul de regionalizare, care înviziunea noastră trebuie să se realizeze pe cri-terii care să asigure dezvoltarea şi moderni-zarea armonioasă a întregii ţări,să accelerezedeplina integrare europeană şi aderarea la zo-na Euro;
4. Respingem cu fermitate orice iniţiativă
de reorganizare teritorială pe criterii etnice,sau de autonomie etnică şi de integrare ajudeţului Mureş într-o structură sau entitatesecuiască;
5. Solicităm factorilor responsabili cu re-gionalizarea să se consulte cu structurile loca-le ale societăţii civile şi a căror opinie să fieutilizată;
6. Adunarea generală susţine opinia con-sacrată asigurării egalităţii de şanse pentrutoţi cetăţenii, prin respectarea deplină a drep-turilor şi libertăţilor democratice, în specialpentru instruire şi educaţie, ocrotirea sănă-tăţii, locuri de muncă şi protecţie socială;
7. Adunarea generală adoptă hotărâreaprivind sprijinirea restaurării vechii şcoli con-fesionale române ortodoxe, construită cutruda românilor ortodocsi şi cu sprijinul Mi-tropolitului Ardealului Andrei Şaguna, părin-tele şi primul Preşedinte al Aociaţiunii Tran-silvane pentru Literatura Română şi Cultura
Poporului Român, ASTRA, în anul 1857 şitransformarea ei în muzeu cu menţiunea căva rămâne în continuare în proprietatea Paro-hiei Ortodoxe Române din Sân- georgiu dePădure şi că membrii Astrei îşi vor aduce con-tribuţia, alături de toţi creştinii ortodocşi şi laconstruirea unei case cantoriale.
8. Adunarea generală propune des-chiderea unui cont special la C E C Bank, încare să se constituie fondul financiar derestaurare.
9. Adunarea generală susţine opinia refe-ritoare la interdicţia cetăţenilor cu dublăcetăţenie de a deţine funcţii publice.
10.Adunarea generală aprobă iniţiativaeditării unei reviste proprii, în care să fie ilus-trată întreaga viaţă culturală, creştină şi so-cială a românilor de pe cele două văi aleTârnavelor cu denumirea „ASTRA TÂR-NAVELOR” Prezenta Rezoluţie a fost apro-bată în unanimitate la 22 februarie, 2014.
DESPĂRŢĂMÂNTUL „Teodor Muică”al ASTRA, Sângeorgiu de Pădure
Activităţi, activităţi...7
„Hora Unirii”
Balul Mărţişorului
“Luceafărul” – Klusch Monalisa, clasa a VII-a
„Somnoroase păsărele”- Petrice Ionela, clasa a VII-a “Sărbătorim Mica Unire” - Oneţ Cosmina, clasa a VI-a
stefan 21:Layout 2 03/03/2014 01:25 PM Page 5
Sighișoara este atestată documentar înanul 1280, sub denumirea de Castrum Sex,dar cronicarul sighișorean Georg Kra-uss (1607-1679) menționează că în anul1191 locul, unde se află acum Sighișoara, erapopulat. Localitatea a fost întemeiată decoloniștii germani, care fuseseră aduși aici deregele Ungariei, Geza al II-lea, pentru apă-rarea granițelor de est ale imperiului. Aceșticoloniști germani, cunoscuți ca „sașii dinTransilvania”, au primit în folosință pământcrăiesc și drepturi privelegiate față de restul
populației.În documentele vremii, în anul 1298, lo-
calitatea apare sub denumirea germană Sches-purch, urmând ca în anul 1367 localitatea săfie menționată ca „civitas”(oraș).
Abia în anul 1435 localitatea apare îndocumentele vremii sub denumirea româ-nească Sighișoara, denumire apărută dupănumele maghiar „Segesvar” (Cetatea Segheș).
De-a lungul timpului această localitate afost atacată de nenumărate ori, primul ataccunoscut fiind năvălirea tătară din 1241, pe
când localitatea nu era fortificată.Fortificarea cetății a început în anul 1350,
cu construirea zidului de apărare pe o lun-gime de 950 m și cu înălțimea de doar 4 m.În secolul al XV-lea zidul cetății a fost întăritși supraînălțat cu încă 4 m. Cetatea a benefi-ciat pentru apărare de 14 turnuri, fiecareaparținând câte unei bresle, și de 4 bastioane.Până acum s-au păstrat doar 9 turnuri și 3bastioane.
Zidurile cetății au adăpostit mari perso-nalități ale istoriei, astfel în perioada 1431-
1435 pretendentul la tronul Țării Românești(Vlad al II-lea Dracul) a așteptat aici mo-mentul potrivit pentru a se urca pe tron și totaici, în 1431, s-a născut Vlad Țepeș.
În timpul marii răscoale țărănești condu-se de Gheorghe Doja (răscoală îndreptatăîmpotriva Imperiului Habsburgic), locuitoriidin Sighișoara și din împrejurimi s-au unit înjurul lui Ioan Secuiul și i-au omorât pe pri-marul Sighișoarei și pe soția sa.
În anul 1601 cetatea este atacată, cucerităși prădată de armata condusă de generalulBasta.
În anii 1603 și 1709 în urma unor epi-demii de ciumă, mor 6000 de locuitori aiSighișoarei.
În luna iulie a anului 1849, pe câmpia dinvecinătatea Sighișoarei s-au dat lupte greleîntre trupele țariste intervenționiste și armatarevoluționară maghiară, unul dintre cei careși-au pierdut viața atunci a fost cunoscutulpoet ungur Sandor Petofi.
Sighișoara a continuat să se dezvolte și înafara granițelor vechii cetăți, devenind unoraș important al Transilvaniei, care a fost înperioada interbelică reședința județului Târ-nava Mare. Cetatea Sighișoara este bine con-servată și este singura cetate medievală dinEuropa locuită, păstrând atmosfera roman-tică a vremurilor trecute, animate de cava-lerism și onoare.
8 DIVERSE
Să ne cunoaştem împrejurimile!
SIGHIŞOARA-ORAŞ MEDIEVAL
Mărginimea Sibiului este renumită atât pentru tradiţiile pecare locuitorii le respectă cu sfiinţenie, cât şi pentru că are oreprezentantă de frunte în gimnastică naţională şi internaţională.Numele ei este Andreea Maria Iridon şi s-a născut pe 23 noiem-brie 1999 în localitatea Tilişca (jud. Sibiu). Încă de la vârsta de5 ani, pe când se uita la televizor la gimnastele românce şi-a doritsă fie ca ele.
Mama ei vazând dragostea faţă de acest frumos sport - gim-nastica - a dus-o la Clubul Naţional Sportiv Cetate Deva, undea avut ca primă antrenoare pe d-na Ulpia Barbu, iar în prezenteste antrenată de Ioan Coroiu şi Adela Popa.
De la cinci ani munceşte câte zece ore pe zi, cinci ore la antre-namente foarte grele şi alte cinci ore pentru şcoală. Ziua gim-nastei începe la ora 6.30 când pedagogul anunţă trezirea, la 7.00e micul dejun, de la 8.00 la 12.00 - şcoală, de la 12.00 la 14.00primul antrenament, apoi se odihneşte şi îşi face temele, iar dela ora 17.00 începe cel de-al doilea antrenament, care se încheieabia la ora 20.00. Când i se face dor, mama ei vine de la Sibiu şiare voie sa doarmă cu ea o noapte. Acasă, la Tilişca, merge doarde sărbători.
Aparatul ei preferat este solul unde se antrenează pe muzică,la paralele o ustură palmele de la bătături.
Din 2013 face parte din lotul olimpic al României de la Izvo-rani,unde îi are alături pe Octavian Bellu (coordonator), MariaBitang (coordonator), Ioan Coroiu, Alexandru Militaru, Cris-tian Moldovan, Lăcrămioara Moldovan, Adela Popa, LucianSandu. În cei 5 ani de competiţii a reuşit să aibă rezultate de-osebite la competiţii în tară şi străinătate după cum urmează:
În anul 2009 pe când avea doar 10 ani, Andreea a obţinutlocul 2 cu echipa CNS Cetate Deva, locul 28 individual compus(categoria IV, nivel 2); la Concursul Naţional Mica Gimnastă –locul 2 cu echipa CNS Cetate Deva, locul 32 individual compus,locul 3 bârnă (categoria IV, nivel 2).
În anul 2010 la Concursul Naţional Şcolar a ocupat locul 1cu echipa CNS Cetate Deva I, locul 9 individual compus, locul2 paralele, locul 4 bârnă (categoria III, nivel 3); la ConcursulDKMT Cup, Deva – locul 1 individual compus (categoria 11-13 ani); Concursul Naţional Echipe Junioare – locul 1 cu echipaCNS Cetate Deva I, al 7-lea punctaj individual (categoria III,nivel 3); CN Individual Junioare – locul 12 individual compus,locul 1 bârnă şi sol (categoria III, nivel 3); DKMT Cup, NoviSad – locul 2 individual compus, sărituri, bârnă şi sol, locul 3paralele (categoria 8-10 ani).
În anul 2011 la CN Şcolar reuşeşte să obţină locul 1 cuechipa CNS Cetate Deva, locul 3 individual compus, locul 2 sol,locul 3 bârnă, locul 4 paralele (categoria III, nivel 4); CN EchipeJunioare – locul 1 cu echipa CNS Cetate Deva, al 3-lea punctaj
individual compus (categoria III, nivel 4); Hamburg Gymnas-tics Cup – locul 1 cu echipa CNS Cetate Deva; CN IndividualJunioare – locul 4 individual compus, locul 2 paralele, locul 3bârnă şi sol, locul 5 sărituri (categoria III, nivel 4); Alpen AdriaCup, Klagenfurt – locul 1 individual compus (jugendstufe)
În anul 2012 are de asemenea rezultate excepţionale la Con-cursul Naţional Şcolar unde obţine locul 1 cu echipa CNSCetate Deva, locul 3 individual compus, locul 2 paralele, locul4 bârnă, locul 5 sol (categoria II, nivel 5); Gymnova Cup, Keer-bergen – locul 1 cu echipa CNS Cetate Deva, locul 3 individualcompus (categoria Juniors), locul 2 paralele, locul 7 sol; Con-cursul Naţional Echipe Junioare– locul 1 cu echipa CNS CetateDeva, primul punctaj individual (categoria II, nivel 5); Concur-sul Naţional Individual Junioare – locul 1 individual compus,locul 1 bârnă, paralele şi sol, locul 5 sărituri (categoria II, nivel5); Concursul Naţional Maestre/Speranţe – locul 1 cu echipaCNS Cetate Deva I, primul punctaj individual compus, locul 1bârnă, locul 2 paralele, locul 8 sol.
În anul 2013: Triunghiular Ger-Rou-SUA, Chemnitz - locul3 cu echipa României, locul 4 individual junioare; BilateralFranţa-România, Andrezieux-Boutheon - locul 1 cu echipaRomâniei, locul 3 individual compus, locul 1 paralele, locul 2bârnă şi sol; CN Echipe Junioare – locul 1 cu echipa CNS CetateDeva, primul punctaj individual (categoria II, nivel 5); FestivalulOlimpic al Tineretului European, Utrecht - medalie de bronzcu echipa României, medalie de bronz la bârnă, locul 4 sol; CNMaestre – locul 1 cu echipa CNS Cetate Deva, locul 3 individualcompus, locul 3 paralele, locul 6 bârnă; Japan Junior Inter-naţional, Yokohama – locul 12 individual compus, locul 2 para-lele.
Au apărut multe articole în ziare despre performanţele sale:
,,ECHIPĂ DE ARGINT. Delegaţia care a reprezentat Româniala ,,Japan Junior International” 2013 a fost formată din antrenoriiAdela Popa şi Cristian Moldovan şi gimnastele AndreeaMunteanu şi Andreea Iridon” (Ziarul Hunedoreanului 26.09.2013).
Un alt exemplu îl constituie și ancheta efectuată de ”Gym-net.org”, o retrospectivă internațională, în urma căreia LarisaIordache – senioare, Andreea Munteanu și Andreea Iridon – ju-nioare sunt pe primele locuri ale categoriilor lor, Andreea Iridonaflându-se pe pozitia secunda și la categoria ”Revelația anului”.
,,Andreea Iridon se află pe locul secund și la categoria ”Reve-lația anului”, după americana Simone Biles, dar înaintea RoxaneiPopa (Spania), Ilariei Keslin (Elveția) sau Gabriellei Jupp (M.Britanie). Conform voturilor: 1. Simone Biles (SUA) 46,7%;2. Andreea Iridon (România) 30,3%; 3. Maelys Plessis (Franţa)15,0%; 4. Norah Flatley (SUA) 13,0%; 5. Roxana Popa (Spania)12,1%; 6. Ilaria Kaeslin (Elveţia) 7,8%.”
,,Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva are cinci gimnasteîn topul celor mai buni sportivi ai anului, dat publicității, la fi-nalul fiecărui an, de către Federația Română de Gimnastică. Șitoate sunt junioare! Andreea Muntean a ocupat locul 4, iar An-dreea Iridon locul 6.” (Federaţia Română de Gimnastică).
Andreea Iridon, ,,una dintre cele mai complete gimnaste alenoului val, vine de la clubul CNS Cetate Deva şi este o sportivăelegantă, cu amplitudine deosebită în execuţii, excelează la bârnăşi paralele, dar este foarte competitivă şi la sărituri şi sol. Mai arede câştigat la capitolul constanţă în concursuri făcând deja paşiimportanţi în acest sens la ultimele concursuri.”
Adreea Maria Iridon va deveni senioară în 2015 şi este omare speranţă a gimnasticii româneşti.
Lucia Bichiş
stefan 21:Layout 2 01/03/2014 02:58 PM Page 11
9DIVERSE„Mormântul Sfinţiei Sale de la Mănă-
stirea Prislop, duhul Sfinţiei Sale de la Mănă-stirea Sâmbăta-Brâncoveanu, ctitoria SfinţieiSale de la Sinaia, pictura Sfinţiei Sale de labiserica din Drăgănescu, vor vorbi şi vorbescchiar pentru foarte multă vreme, dacă nucumva pentru totdeauna, despre trăirea înHristos, credinţa în Hristos, dragostea faţă deHristos, despre adevărul Bisericii Ortodoxe,mormântul Sfinţiei Sale şi crucea de la mor-mânt fiind dintre cele mai cunoscute şi im-portante în acelaşi timp şi discrete locuri depelerinaj, unde vin creştini din toată ţara şichiar din alte părţi. Vin, se roagă, aprind olumânare, se închină şi cer mijlocirea prinrugăciunea de foc a Părintelui Arsenie”,spunea în 2002, Episcopul Daniil Petroşanuîntr-un interviu despre Părintele ArsenieBoca. Mărturii despre părintele ArsenieBoca a publicat editura Agaton din Făgăraş,începând din anul 2004 cu volumul „Măr-turii din Ţara Făgăraşului despre Pr. ArsenieBoca”, în 2005 a apărut cartea „Noi mărturiidespre Părintele Boca” şi în anul 2008, volu-mul al treilea, „Alte mărturii despre PărinteleBoca”, pe care ne propunem să vi-l prezen-tăm succint. Urmărind firul acestor „măr-turii” ale oamenilor care au fost apropiaţi întimpul vieţii de Părintele Arsenie Boca, citi-torii vor afla despre marile minuni săvârşitede Arsenie Boca, vindecări miraculoase atâtîn timpul vieţii lui, cât şi după aceea, la mor-mântul Sfinţiei Sale. „Totul în jurul lui era ominune”, se spune într-un loc. De asemeneavor lua cunoştinţă şi de note biografice: s-aremarcat de pe băncile liceului pe care l-a ab-solvit ca şef de promoţie, a urmat Academiade Teologie din Sibiu, apoi Institutul de ArteFrumoase din Bucureşti (este renumit caartist, pictor bisericesc), la Bucureşti a audiatşi cursuri de medicină şi de mistică creştină.Dintre arte, a iubit şi muzica, în anii de stu-denţie a cântat la flaut iar Liturghia cântatăde maicile de la Prislop a fost „organizată şiarmonizată de Părintele Arsenie”. Pe tot par-cursul vieţii sale monahale, Părintele ArsenieBoca a fost prigonit şi persecutat de comu-nişti, urmărit de securitate, arestat şi dus laCanal pentru aproape un an. Aşa cum reiesedin confesiunile cuprinse în această carte,Arsenie Boca era retras din fire, puţin comu-nicativ, avea vorba aspră, de multe ori se fereade oameni (mai ales din cauza securiştilor cemişunau în jurul lui), ca duhovnic şi povă-ţuitor era sever, era „harismatic”, avea darulvederii înainte, cunoştea gândurile oame-nilor şi faptele deja petrecute dar şi cele ceurmau. Avea „o strălucire deosebită a feţei”,o privire foarte intensă şi pătrunzătoare, o
ucenică îşi aminteşte cât de uimită a fost deochii Părintelui care erau când albaştri pre-cum cerul, când negri ca mura din pădure.Sfătuia pe tot creştinul ce se apropia de el cuintenţii bune (erau şi informatori care-l cău-tau îmbrăcaţi în „blană de oaie”, nu-i alungadar le vorbea cu dublu înţeles).
Din spusele Arhim. Vasile Prescure reiesecă Părintele Arsenie Boca s-a învrednicit devederea unor Persoane Sfinte: a MaiciiDomnului, a Sfântului Serafim de Sarov şichiar a Mântuitorului nostru, Domnul IisusHristos, care în două cazuri I s-a arătat „subchipul unui copil”, o dată în biserica Mănă-stirii Brâncoveanu, când Părintele Arsenie seafla între naos şi pronaos, iar a doua oară însfântul altar. Acest Arhimandrit Vasile Pres-cure dar şi Preotul Nicolae Streza ne des-tăinuie că Sfântul Serafim de Sarov care atrăit cu 200 de ani înaintea Părintelui Arse-nie, i-a îndrumat paşii în viaţa duhov-nicească: „Fiind la Sfântul Munte Athos, înGrecia, s-a rugat Mântuitorului Hristos şi
Maicii Domnului să-i călăuzească paşii spreun duhovnic cunoscător al tainelor vieţiiduhovniceşti, care să-l îndrume în viaţacălugărească. După rugăciuni stăruitoare laFecioara Maria s-a învrednicit de o vedenieîn care Maica Domnului l-a luat de mână, l-a urcat pe un munte înalt, cu o prăpastie atâtde mare încât cu greu putea cineva să meargăcu piciorul liber, şi l-a încredinţat SfântuluiSerafim de Sarov (1759-1833), care l-a în-drumat în viaţa monahală.”
Cât a fost arestat, celula în care era închisPărintele Arsenie, dimineaţa gardienii ogăseau descuiată, aşa încât chiar ei au ajunssă spună că nu ei trebuie să-l păzească pePărintele, ci invers! De asemenea sunt măr-turii că la canal, urmărind să-l umilească pePărintele Arsenie Boca, l-au introdus într-ocelulă cu delicvenţi de drept comun. „Rezul-tatul a fost că delicvenţii s-au întors de la
faptele lor rele, văzându-l şi ascultându-l pepărintele, şi l-au ocrotit.”
Femeile care depun mărturii în aceastăcarte, creştine de mir, călugăriţe, preotese,aproape toate vorbesc despre cât de mult amilitat Părintele Arsenie împotriva avor-turilor. Bolile din familie, necazurile au carădăcină comiterea avorturilor. Femei careaveau un copil sau doi erau chinuite de copiisau de boli / necazuri mari ale copiilor pen-tru că n-au dat naştere la toţi fiii dăruiţi deDumnezeu: „De multe ori Părintele spunea:«Mă, de ce nu-l omori pe fiul cel mare, că ebotezat? De ce să omori pe unul care nu e în-creştinat?». Spunea asta pentru ca să-i speriepe oameni, să-i facă conştienţi de fapta lor.”(Preotul Ioan Ciungaru din localitatea Co-păcel).
Părintele Arsenie sfătuia pe femeile careaveau soţi beţivi, să se despartă. „Desprebeţie Părintele a spus: «Decât să scoţi pe dia-vol dintr-un beţiv, mai uşor scoţi un sufletdin iad.»” (în capitolul „Cu Părintele Arsenieîn Grădina Maicii Domnului”).
Preoţi de mir i-au adresat Părintelui Ar-senie Boca întrebarea dacă pot sau nu citiMolitvele Sfântului Vasile cel Mare. „Mi-aspus să nu le citesc, să-i las, eventual, pe ceide la mănăstire să le citească, pentru că dia-volul e lăsat de Dumnezeu să stăpânească pecineva şi dacă Dumnezeu vrea să mântuiascăpe acel om prin chinul diavolului, n-ar trebuinoi, ca preoţi, să intervenim acolo.” Părintelele dădea şi exemple concrete ale unor preoţide mir care şi-au atras necazuri pentru că nuerau suficient de pregătiţi pentru citirea aces-tor rugăciuni atât de puternice.
Dintre lecturi, Părintele recomanda citi-rea zilnică a Noului Testament şi a cărţilor„egale” cu Noul Testament. Iar dintre rugă-ciuni, cel mai adesea a se practica „Rugăciu-nea minţii şi «Tatăl nostru» care este rugă-ciunea cea mai puternică adusă de DomnulHristos, care cuprinde toate trebuinţelenoastre.”
Pentru folosul cititorilor, încheiem cu unminunat cuvânt despre dragoste: „În viaţa dedincolo oamenii se vor cunoaşte dupădragoste; cei ce s-au iubit după Dumnezeuvor fi aproape unii de alţii şi aproape şi deDumnezeu.” (din acelaşi capitol „Scrisori şiîndrumări de la Părintele Arsenie”). Fie ca înviaţa de dincolo, să ne vedem şi noi, şi să necunoaştem după spusele Părintelui Arsenie,după dragoste! Amin!
Sursa: Credinţa Ortodoxă
Minunile din jurulPărintelui Arsenie Boca
stefan 21:Layout 2 01/03/2014 01:26 PM Page 12
10 DIVERSE
Berbec-Cumpenele tale din lunamartie au legătură cu sănătatea. Ai un risc
crescut de a fi afectat de o infecţie, dar eşti pre-dispus şi unor accidente minore. Fii prudent şinu te mai grăbi aşa cum faci mereu!
Taur- Din fericire, nu ai problme ma-jore în luna martie. Ceea ce ar putea să te
destabilizeze puţin sunt lucrurile neclarificatedin relaţia ta, care acum trebuie neapărat rezol-vate. Dar odată ce reuşeşti să faci asta, martie seanunţă chiar o lună foarte bună pentru tine!
Gemeni-Cumpenele tale din martieapar spre finalul lunii şi au legătură cu re-
laţia ta. Problemele de comunicare cu persoanaiubită te fac să treci prin momente ceva mai ten-sionate, iar responsabil pentru asta este Mercurretrograd.
Rac-În plan profesional vei avea detrecut peste obstacole serioase în luna
martie. Apar conflicte, răsturnări de situaţie,schimbări majore şi bulversante. Dar nu intra în
panică, pentru că este posibil ca la final totul săfie de fapt în avantajul tău. Trebuie doar să ai răb-dare şi să accepţi schimbarea.
Leu-În luna martie ai parte de multesurprize şi dovezi de iubire din partea celui
iubit. Te înţelegi din ce în ce mai bine cupartenerul(a) şi comunicaţi din priviri. Dacă eştisingur, îţi va fi bine aşa, îţi vei permite să iei partela activităţi pe care nu le-ai putea face dacă ai fi
cuplat. Profită de această periodă.Fecioară- Vei avea parte de eveni-
mente memorabile privitoare la viaţa decuplu. Eşti decis să laşi deoparte neînţelegerileşi să rezolvi orice mică problemă dintre tine şipartener(ă). Dacă eşti singur, va fi o lună destul
de tristă şi plină de amintiri dureroase.Balanţă-E posibil ca o problemă nere-
zolvată sau un fost iubit(ă) să reapară în peisaj şisă îţi dea viaţa peste cap. Nu va fi o atmosferăprea plăcută în această lună, pentru că majori-tatea timpul eşti stresat şi îngândurat. Încearcăsă nu faci schimbări majore, pentru că se pot ter-mina prost.
Scorpion-În această lună vrei maimultă libertate de la persoana iubită, şi o
vei avea indiferent de dorinţele ei. E posibil ca
din această cauză să se producă rupturi sau să fiiatras de altcineva. Dacă eşti singur, eşti pregătitpentru experienţe noi şi activităţi îndrăzneţe.
Săgetător-Relaţia în care eşti angajat,scapă în această lună de încordări şi cer-
turi. Vei fi destul de sensibil şi temător în aceastăperioadă şi îţi repeţi tot timpul că nu vrei să sestrice din nou. Nu face schimbări din impuls,
pentru că rişti să regreţi în viitor.Capricorn- În această lună îţi poţi
găsi marea iubire, dar doar dacă te chinuisă socializezi mai mult. Nu trebuie să stai în casăşi să te vaiţi că eşti singur, ci trebuie să iei atitu-dine. Dacă eşti angajat într-o relaţie, învaţă să îţirespecţi şi apreciezi mai mult partenerul.
Vărsător- Eşti plin de pasiune înaceastă lună, dar trebuie să ai grijă cui i-o
oferi. Nu toate persoanele care îţi apar în calesunt otrivite pentru tine, aşa că ai grijă să faci oselecţie. Eşti foarte apreciat şi lăudat, lucru careîţi creşte încrederea în tine. Dacă ai un iubit(ă) ,luna martie va fi una liniştită şi fericită.
Peşti- Cumpenele tale din luna mar-tie au legătură cu banii. Dacă te laşi dus
de val şi faci investiţii sau speculaţii riscante,este posibil să ajungi într-o situaţie neplă-cută. Ar putea să apară conflicte şi certuri petema banilor.
Horoscop luna martie
SĂ MAI ŞIRẦDEM!
Judecătorul către martor:- Ai văzut că vecinul tău îşi bate soacra?- Da domnule judecător.- Şi de ce n-ai intervenit?- Păi, să vedeţi, la început am vrut să inter-vin, dar când am văzut că o poate bate sin-gur, n-am mai intervenit!
***
Dacă te însori :* la 20 ani, ia-ţi o unguroaică – face astasex de te sparge!* la 30 ani, ia-ţi o nemţoaică – Asta îţieducă bine copiii!* la 40 ani, ia-ţi o englezoaică asta este olady, nu te face de râs!
* la 50 ani ia-ţi o americancă, este o per-soana agreabilă în călătorii!* dupa 60 ani, ia-ţi o româncă, face astanişte parastasuri!!!
***Judecătorul întreabă martorul la proces:- La ce distanţă v-aţi aflat de locul acciden-tului?- La 6 metri şi 75 de centimetri.- Şi cum de ştiţi aşa de exact?- Când am văzut accidentul, mi-am datseama pe loc că voi fi întrebat la proces devreun tâmpit şi am măsurat...
***Ospatar, ce-mi poti da de 10 lei? - Buna ziua.
***Un moldovean vine la Bucureşti. Vrea săîşi cumpere un pic-up şi îi trimite tatălui oscrisoare: Dragî tatî, ti rog să trimiţi banisă-mi cumpăr şî ieu un pic-up. Tatăl îitrimite raspuns: băi cumpara-ţi pi-cur că
pi-cap îţi dau eu caşiula aşaia a mia. ***
După miezul nopţii, sună cineva la uşă.Bubulina se duce somnoroasă să deschi-dă. În faţa uşii erau patru bărbaţi, beţicriţă.- Stimată doamnă, noi am venit să-l con-ducem pe soţul dv. pînă acasă, dar nu ştim
care dintre noi este... ***
Băse era pe moarte…. Şi moartea maivroia o dată!
***- Ce face barza, după ce aduce copilul?- Se face mică şi se întoarce în pantaloni!
***Î:Cum se numesc dacii care gândesc?R:GânDaci.
***- Poate o femeie să-l facă pe un bărbat,milionar?- Da, dacă el e miliardar!
***Două vaci discutau. Prima spune: –Muuu!Cealaltă răspunde:Văi, tu! Mi-ai luatvorba din gură!
***- Ce iei cînd te doare capul?- O aspirină.- Şi cînd te dor picioarele?- Tramvaiul.
***- Mamă, mamă, de ce împingem maşina înprăpastie?- Taci din gură, altfel se trezeşte tata…
***
2 pereţi vorbesc:-Ne întâlnim la colţ!
***-Ştiţi cum se uită o raţă în beci?- Iei raţa, o duci în beci şi o uiţi acolo…
***Cum se numeşte secretara însărcinată cuşeful?BOSS’UMFLATĂ!
***Cum dai unei femei mai multă libertate demişcare?-Măreşti bucătăria!
***Un crocodil, sătul de viaţă:-Alo! Fabrica de poşete?
***-Măi Ioane, tu mă iubeşti?-Da tu ce crezi că fac aici, flotări?!
***-Bulă, ce ţi-a căzut la examen?-Tabla în cap.
stefan 21:Layout 2 03/03/2014 01:46 PM Page 6
Stimați profesori şi învăţători, dragi elevi,
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „C. SAN-DU-ALDEA”, BRĂILA vă invită să partici-pați la a III-a Ediţie a FESTIVALULUINAȚIONAL DE CREAȚIE ȘI INTER-PRETARE „ANA BLANDIANA”. Mani-festările culturale se vor desfășura înperioada 5 – 7 iunie 2014 și se adreseazăelevilor şi profesorilor din învățământulgimnazial și liceal.
Școala organizatoare, în parteneriat cuInspectoratul Școlar Județean, PrimăriaMunicipiului Brăila, Muzeul Brăilei, Teatrul„Maria Filotti”, Direcția Județeană pentruCultură și Patrimoniul Național Mureș, Bi-blioteca Județeană „Panait Istrati ” și cu alteinstituții de învățământ, organizează o nouăediție a FESTIVALULUI NAȚIONAL DECREAȚIE ȘI INTERPRETARE „ANABLANDIANA”, cu tematica - „POETICAARBORELUI EXISTENȚIAL”. Festivalul
cuprinde următoarele secțiuni: I. Creație li-terară; II. Critică/Analiză literară; III. Re-citare; IV. Interpretare Folk. De asemenea,în cadrul Festivalului, se va realiza și Sim-pozionul Național, ce propune pentru dez-batere tema: „Metafora arborelui în lite-ratura română și universală”. Expedierea lu-crărilor aferente Simpozionului și secțiu-nilor I, II se va face în format electronic.Materialele de la celelalte secțiuni vor fi ex-pediate prin poștă, pe adresa școlii. Un par-ticipant se poate înscrie la mai multesecțiuni. Se vor acorda premii pe secțiuni șipe categorii de vârstă.
Nu se percep taxe de participare.Regulamentul concursului și fișa de în-
scriere se află în documentul atasat.Vă invităm, cu drag, să participați la
FESTIVALUL NAȚIONAL „ANA BLAN-DIANA”!
IMOBILIAREVÂND pământ intravilan cu suprafaţa de
1.100 m², situat în loc. Daneş, nr. 189, str. SMA-lui. Informaţii la tel. 0757309282. Preţ negocia-bil.
CUMPĂR teren agricol sau pășune, minim1 ha, între Daneș și Criș. Telefon: 0744203801
VÎND apartament în Daneş, str. Gării, ap. 3,jud. Mureş. Preţ negociabil. Apartamentul esteproaspăt renovat, semidecomandat, confort II.Relaţii la telefon: 0749816275.
VÎND casă în Daneş cu 4 camere, baie,bucătărie, camară şi alte dependinţe. Preţ nego-ciabil. Informaţii la telefon 0749819322.
Cumpăr 2 hectare teren arabil extravilan înDaneş, pe Valea Crişului, km 3-4, de preferat unsingur lot sau loturi apropiate. Informaţii la tele-fon 0265762035.
VÂND casă în Seleuş, nr. 454 . Tel: 0766-639.823.
VÂND pamânt intravilan în Daneş. Infor-maţii la telefon: 0745-622.880
VÂND teren extravilan în Daneş. Tel: 0753-681082.
VÂND 8.800 mp teren la Podul Vechi la E60,2.900 mp sub Hula Daneş şi 5.800 mp în Şercheş.Tel: 0743-037252.
CUMPĂR teren arabil, în Daneş sau Seleuş.Tel.: 0762-918499.
VÂND teren extravilan, 13.000 mp, întabulatcu C.F., zona Hula Daneş. Preţ negociabil. Tel.:0757-325889.
AGENT AUTORIZAT DE ASIGURĂRI- BICHIŞ LUCIA, vă oferă servicii completede asigurare şi reasigurare: asigurări auto RCA,CASCO, asigurări de LOCUINŢĂ, asigurăride călătorie, asigurări mărfuri CMR, asigurărianimale şi albine, asigurări culturi agricole, asig-urări de RĂSPUNDERE CIVILĂ profesio-nală, asigurări medicale MALPRAXIS, asi-gurare privată de SĂNĂTATE, etc. Informaţiila tel. 0749 819322, Daneş.
11Festivalul Ana Blandiana
DESPĂRŢĂMÂNTUL ,,Teodor Muică” şi CERCUL CULTURAL al ASTREI ,,Alba Ecclesia” din Albeşti
Vă invită la Concursul de poezieMIHAI EMINESCU
Ediţia a X-a 2014
Festivalul este organizat în colaborare cu Inspectoratul Şcolar JudeţeanMureş, Direcţia pentru Cultură Culte şi Patrimoniul Cultural NaţionalMureş, în colaborare cu Primăria comunei Albeşti, Şcoala Gimnazială Al-beşti şi Bibleoteca din comuna Albeşti.
Festivalul va fi organizat în data de 22 martie 2o14, ora 15:00la Căminul Cultural din comuna Albeşti.
stefan 21:Layout 2 03/03/2014 03:06 PM Page 7
În luna martie, în funcţie de caracteristi-cile meteo ale perioadei, se declanşează în-sămânţarea culturilor de primăvară. Astfel,dacă solul şi timpul permit, se pot însămânţaculturile din prima epocă: grâul şi orzoaicade primăvară, mazăre, lucerna, trifoi, bor-ceag, când temperatura în sol ajunge la 3-6grade Celsius, iar la temperatura de 6 gradese pot planta cartofi. Tot în luna martie maiau loc: îngrijirea culturilor de toamnă prinadministrarea îngrăşămintelor chimice dacănu s-a aplicat în luna februarie; tăvălugireaculturilor care au fost descălţate şi grăpareaculturilor viguroase; aprovizionarea cu se-minţe şi material de tratat seminţe; trans-portul şi administrarea bălegarului pentruculturile ce urmează a fi însămânţate în pri-măvară; executarea arăturilor care nu sauefectuat în toamnă, arături care vor fi super-ficiale şi neapărat cu grapa stelată, cu careocazie se încorporează şi îngrăşămintele or-ganice; grăparea ogoarelor de toamnă; con-trolul produselor depozitate.
În legumicultură se pregăteşte terenul şise înfiinţează culturile de rădăcinoase, bul-boase, varză şi conopidă timpurie, mazăre şiverdeţuri; la răsadurile deja existente seaplică lucrări de îngrijire şi se aplică trata-mente fitosanitare; pentru culturile de câmpse seamănă tomatele de vară-toamnă arde-ioasele, vinetele pentru producerea de ră-saduri; se revizuiesc şi se acoperă solariile cu
folie de polietilenă; se seamănă în ghivececastraveţi pentru solarii; se repică tomateletimpurii şi vinetele.
În viticultură, înainte de tăierile de rodirese execută controlul iernări viţei de vie sta-bilind pierderile de ochi. Se aplică tăierile înuscat, cu scopul de a menţine forma butu-
cului, menţinerea producţiei la un nivel rela-tiv constant, reglarea proceselor de creştereşi rodire, obţinerea unei producţii de bună
calitate, uşurarea executării celorlalte lucrăriagrotehnice. Copcitul se execută pentru asuprima rădăcinile formate din altoi. Se re-vizuiesc mijloacele de susţinere şi se dirijezăcoardele lăsate la tăiere. De asemenea se exe-cută afânarea de primăvară a solului încor-porînd şi îngrăşămintele organice.
În ceea ce priveşte pomicultura, la în-ceputul lunii martie se aplică tratamente fi-tosanitare de iarnă restante precum şi cele
din faza de umflare a mugurilor. Se fac tăieri-le de rodire şi de formare a coroanei la pomiitineri. Se execută fertilizarea solului în livezişi plantarea de primăvară a pomilor şi ar-buştilor fructiferi.
Cât priveşte creşterea animalelor, trebuieavută în vedere inventarierea resurselor fu-rajere existente până la noua recoltă con-comitent cu aplicarea unor măsuri defurajare optimă, în funcţie de cerinţele fizio-logice pe specii şi categorii de animale; asi-gurarea mişcării la animale în special labovine; urmărirea fătărilor la ovine şi asigu-rarea unui regim de furajare optim pentrumiei obţinuţi în lunile ianuarie şi februarie;începerea incubaţiei tradiţionale a ouălor degăina în gospodăria ţărănească; stimularea şisupravegherea zborului general de curăţirea familiilor de albine - în zonele cu primăverimai timpurii - aplicarea tratamentelor indi-cate în combaterea bolilor în stupinele infec-tate; se aplică măsuri sanitar veterinareprevăzute pentru luna în curs.
La mecanizare trebuie ţinut cont de fi-nalizarea reparaţilor şi executarea probelortehnologice la utilajele ce vor lucra în cam-pania de primăvară; continuarea operaţiilorde revizii şi reparaţii la celelalte utilaje; acu-mulatoarele puse la stocat pe timpul iernii sevor reîncărca; se va verifica periodic stareautilajelor stocate.
DIVERSE12
Sâmbătă, 22 februarie 2014, atmosferăsărbătorească în orășelul de pe TârnavaMică, ocazionată de cel mai important mo-ment din activitatea anuală a unui des-părțământ astrist și al cercurilor sale, repre-zentat de adunarea generală, în cadrul căreiase realizează evaluarea modului în care s-aactivat în anul precedent și se proiecteazămunca pentru anul următor. Aceste douăpuncte, respectiv Raportul de activitate pen-tru 2013 și Programul pentru 2014, la carese adaugă Bilanțul contabil și Proiectul debuget pe anul 2014, au constituit ordinea dezi aprobată a adunării, la ale cărei lucrări auparticipat membrii locali ai despărțământu-lui, precum și delegați din cercurile arondatedin Albești, Bălăușeri, Daneș, Nadeș și Țopa,fiecare purtând numele unei cunoscute șiprestigioase personalități locale și coordo-nate de mari iubitori de cultură. Lucrărileadunării au constat în două segmente dis-tincte, constituite mai întâi dintr-o confe-rință susținută de repurtatul jurist mureșeanprof. univ. dr. Ioan Sabău, având un prim-subiect despre Proiectul de modificare aConstituției României și un al doilea despreRegionalizarea țării, urmate de întrebări aleparticipanților, care au fost destul de multe,au primit răspunsuri concrete, temeinic fun-damentate juridic, utile și interesante. Lu-crările adunării propriu-zise au continuatsub președinția prof. Emilia Feier, cu ale-gerea structurilor de lucru și aprobarea or-dinii de zi. Partea cea mai consistentă a fostamplul Raport de activitate în care au fostconsemnate și semnificate acțiunile din
fiecare lună a anului 2013, din a căror denu-mire și înșirare, fără o extensie în conținutulușor de intuit, se remarcă. Zilele culturiinaționale, Festivalul "Eminescu”, mani-festările dedicate Unirii Principatelor, Zilele
orașului, serile destinate datinilor bătrânești,Parada portului popular, Cinstirea eroilorneamului, participările la ședințele Comite-tului central de la Sibiu și la Adunarea gene-rală de la Orăștie, Festivalul cântecului șidansului popular de pe Mureș și Târnave, co-laborările cu despărțămintele vecine, come-morarea celor 95 de ani de la Marea Unire șiFestivalul de colinde, toate acestea fiinddovada unei activități de mare cuprinderecantitativă, dar și de reală calitate, pentrucare despărțământul și președinta sa au
dobândit o largă recunoaștere nu numai lo-cală și a fost răsplătită cu "PREMIULASTRA 2013”. Analizei activității i-au urmatbilanțul contabil, raportul comisiei de cen-zori și proiectul programului pentru anul
2014, pe seama cărora s-au purtat discuții şis-au făcut propuneri. Apreciate intervențiiau mai avut Lucia Bichiș și Crucin Vioricadin Daneș, Mioara Muică și Ioan Cherecheșdin Săngeorgiu, Gheorghe Munteanu dinNadeș, preotul Marin Furdui din Bălăușeri,Stan Laurențiu și Daniela Vlad din Albești,Șuteu din Țopa. Cele mai importante dis-cuții s-au referit la inițiativa de reabilitare afostei școlii confesionale ortodoxe, pe spațiulcăreia s-a convenit să se realizeze o locațiepentru un viitor muzeu al orașului, iar o a
doua o casă cantorială. Se cuvine precizatăinițiativa deschiderii în acest scop a unuicont la CEC - BANC, prin care despăr-țământul să contribuie la realizarea acestuiproiect. O a doua propunere și decizie deconsemnat se referă la constituirea unuiCerc cultural al tinerilor membri ai asociați-unii, la Sângeorgiu de Pădure, ca structurăseparată, cu conducere și activități proprii,dar care, ca și celelalte cercuri arondate, săfie subordonat conducerii despărțământului"Teodor Muică”. Aprobată a fost și ideea edi-tării unei reviste proprii a cărei denumiri s-asugerat a fi "ASTRA TÂRNAVELOR”, de-semnându-se a fi ca redactor-șef prof. EmiliaFeier și un colectiv de redacție care să-icuprindă pe responsabilii de cercuri. La ini-țiativa prof. Emilia Feier, adunarea generalăa adoptat o Rezoluție, propusă spre publi-care, redactată cu concursul prof. Ionel Co-vrig, președintele despărțământului dinTârnăveni, invitat și participant ca delegatdin partea conducerii centrale a Asociațiunii,care să exprime preocupările și atitudineaadunării față de actualitatea social - politicăinternă, externă și locală. La final, s-au apro-bat programul pentru 2014, raportul din2013 și bugetul 2014 și s-au adresat cuveni-tele urări de succes sub deviza "Vivat,crescat, floreat – ASTRA”. Cele câteva orecât au durat lucrările adunării au fost urmatede un moment festiv datorat unui ansambluartistic sighișorean-"Plaiuri ardelene”.
Prof. Ionel Covrig, președinte ASTRA Târnăveni
Calendarul lucrărilor agricoleîn luna martie
A XIII-a Adunare Generală a Despărţământului„Teodor Muică” la Sângeorgiu de Pădure
