Cifoza.doc

7/28/2019 Cifoza.doc

1/27

METODE DE RECUPERARE BALNEOFIZIOTERAPEUTICE IN CIFOZE

PLANUL LUCRARII

PARTEA I:

I. Generalitati--definitie, clasificare, date epidemiologice.II. Etiopatogenie--cauze, mecanisme, anatomie patologica.III. Criterii de sustinere a diagnosticului:

a) examenul clinic--semne subiective si obiective.b) investigatii paraclinice--ex. radiologic, probe de lab.

IV. Evolutie si prognostic.V Tratament:

1. profilactic.2. igieno-dietetic.3. medicamentos.4. ortopedico-chirurgical.

PARTEA a II-a:

Tratamentul BFT.

1. principiile si obiectivele tratamentului BFT.2. tratamentul prin hidro-termoterapie (tehnica, efecte).3. tratamentul prin electroterapie (tehnica, efecte).4. tratamentul prin masaj:

--efectele fiziologice ale masajului.--descrierea anatomica a regiunii.--tehnica masajului.--mobilizarea articulatiilor (kinetoterapie).--gimnastica medicala.

5. terapia ocupationala.6. tratamentul balneologic (ape minerale, namoluri).


2/27

PARTEA I.

I.GENERALITATI (DEFINITIE, CLASIFICARE, DATE EPIDEMIOLOGICE).

Definitie:Cifozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale,in plan sagital (antero-posterior), prinexagerarea curburilor normale ale acesteia, cu convexitatea curburii orientata posterior.

Exista insa, cazuri rare, atipice,cand coloana se incurbeaza invers (cifoza cervicala, lordozadorsala sau cifoza lombara).

Generalitati:Coloana vertebrala sau scheletul axial reprezinta elementul anatomic, care joaca un rol deosebit

de important in mentinerea verticalitatii corpului omenesc. Ea are,de asemenea, un important rol staticsi dinamic,ca suport fix al segmentelor din jumatatea superioara a corpului si ca ax mobil al trunchiuluisi gatului.

Coloana dispune de un mare grad de mobilitate ce intereseaza articulatiile intervertebrale,avandamplitudine variabila de la o regiune la alta, pozitiile si miscarile ei fiind asigurate atat de musculaturaproprie cat si de cea a celorlalte segmente ale corpului.

Coloana vertebrala este alcatuita dintr-un numar de 33-34 de vertebre grupate in 5 regiuni sianume :

-regiunea cervicala (7 vertebre);-regiunea toracala (12 vertebre);-regiunea lombara (5 vertebre);-regiunea sacrata (5 vertebre);-regiunea coccigiana (4-5 vertebre).

In plan antero-posterior,coloana prezinta patru curburi fiziologice (lordoza cervicala-cifozatoracala-lordoza lombara si cifoza sacro-coccigiana).Aceste curburi au aparut ca o adaptare a omului lapozitia de ortostatism, astfel :curbura toracala o gasim la nou-nascut; curbura cervicala apare in urmaadaptarii organismului uman la pozitia sezand, iar cea lombara apare odata cu dobandirea pozitieiortostatice si a deprinderii mersului.Tot acum apar si solicitarile asupra coloanei si asupra musculaturiice asigura mentinerea ei in pozitie fiziologica.

Coloana vertebrala poate prezenta deformari in plan fontal, sagital sau combinate.

Clasificare.1) Dupa localizare:

* Cifoza dorsala este o accentuare a curburii fiziologice a coloanei in regiunea toracalaEste cea mai frecventa deviatie a coloanei.* Cifo-lordoza(cifoza dorsala compensata de lordoza lombara),este o accentuare a celor doua curburiivertebrale,echilibrate si compensandu-se reciproc.* Cifoza lombara si inversiunea vertebrala este o cifoza lombara aparuta prin retroversiabazinului,compensata dorsal.* Cifoza cervicalareprezinta inversarea curburii lordotice cervicale.

2


3/27

* Cifoza totala este continuarea cifozei dorsale si lombare si este insotita de infundarea toracelui. Esteo cifoza lunga, intalnita la indivizii cu relaxare ligamentara si musculara.

2) Dupa etiologie:A. Functionale (nestructurale).Ele sunt deviatii tipice, usoare, cu debut greu de precizat,cu evolutielunga si lenta,dar cu prognostic favorabil.In cazul lor nu se constata modificari morfologice ale

coloanei vertebrale.Cifozele functionale sunt cele mai frecvente deviatii ale coloanei vertebrale dinperioada de crestere. Ele se impart in: Habituale - de obisnuinta,de deprindere; De crestere - aparute in urma disproportiei dintre cresterea exagerata in inaltime si dezvoltarea

insuficienta a musculaturii; Profesionale - exista profesii (ex:munca la birou) care predispun la o atitudine cifotica; Compensatorii si cele datorate defectelor unor analizatori (cifoza miopilor).

Toate acestea sunt usor de corectat (prin exercitii functionale de extensie),uneori prin simplaindepartare a cauzelor care le-a produs. Daca nu sunt tratate,ele pot determina modificari anatomice instructura elementelor coloanei vertebrale si devin patologice.

B. Patologice.Sunt deviatii mai accentuate si mai grave decat cele functionale, ele fiind insotiteintotdeauna de modificari (deseori ireductibile) ale structurii elementelor coloaneivertebrale.Tratamentul lor este complex (orthopedic, chirurgical, kinetoterapeutic),el putand avearezultate pozitive doar daca se intervine precoce prin inlaturarea cauzei care le-a produs.Tratamentulacestor cifoze este de lunga durata.

Cifozele patologice sunt grupate astfel: Congenitale: platispondilia, agenezia disului intervertebral, microspondilia; Post-traumatice: luxatia si fractura vicios consolidata,hernia de disc,cifoza histerotraumatica,sdr.

Kummel-Verneuil; Infectioase: tuberculoza osoasa (morbul lui Pott),cifoza tetanica,osteomielitica; Distrofice: epifizita sau osteocondrita vertebrala (boala Scheuermann).Este cea mai des intilnita

forma de cifoza patologica; Reumatice (inflamatorii): spondilita anchilozanta,spondilodiscartroze; Tumorale: mielomul multiplu,metastaze osoase; Paralitice (neuromusculare): atunci cand este compromisa musculatura regiunii, paralizia

cerebrala infantila,sindroame extrapiramidale; Endocrine si carentiale: osteoporoza,boala Cushing,rahitismul,osteomalacia; Cifoza senila: prin involutia ososasa si insuficienta musculara; Psihotice: in afectiuni psihice depresive; Cifoze medicamentoase: administrarea indelungata de cortizon,insulina,curara,pot determina

aparitia fracturilor de coloana si a cifozei consecutive.

II. ETIOPATOGENIE (CAUZE,MECANISME,ANATOMIE PATOLOGICA).

Etiologie.Etiologia cifozelor este vasta, cuprinzand cauze multiple, unele predispozante:

Congenitale : defect de formare a corpilor vertebrali, malformatii vertebrale cu caracter familial;

3


4/27

Neuro-musculare : afectiuni neurologice, tumori medulare, siringomielie; Post-traumatice (tasari vertebrale in urma unor accidente, fracturi sau contracturile din tetanos

sau epilepsie); Tumori vertebrale; Boli genetice ale scheletului (osteocondrodistrofii); Postinflamatorii: morbul lui Pott (tuberculoza osoasa),precum si spondilita anchilozanta care la

adult, este una din cauzele cele mai frecvente ale cifozelor cervico-dorsale progresive siireductibile;

Boli metabolice (rahitismul, osteomalacia, osteoporoza); Insuficienta musculara, in cazul adolescentilor care au crescut repede in inaltime, fara a avea un

tonus muscular si ligamentar suficient; pozitia gresita in banca sau la locul de munca; miopia; Varsta- varstnicii (peste 60-80 de ani), cu osteoporoza sau osteomalacie si tasare anterioara a

discurilor intervertebrale, prin hipotonia muschilor paravertebrali, prezinta o cifoza mai mult saumai putin accentuata localizata de obicei cervico-dorsal la barbati si dorso-lombar la femei.

Mecanisme etiopatogenice.

Factorii care pot determina aparitia unei cifoze la nivelul coloanei vertebrale suntmultipli.Uneori ei sunt cunoscuti (congenitali, traumatici, infectiosi, tumorali,etc),insa de cele maimulte ori acestia sunt necunoscuti.

Cercetarile stiintifice au condus la evidentierea acestor factori: factorii genetici (predispozitie familiala), factori metabolici, pot altera formarea tesutului care constituie scheletul de rezistenta al corpilor

vertebrali in anumite boli (maladia Scheuermann), Factori de deficienta a sistemului de echilibru, Asimetrii constitutionale, Factorul biomecanic,este prezent in evolutia tuturor deformatiilor vertebrale, Procesul de crestere a organismului contribuie in mod esential la evolutia tuturor deformarilor

vertebrale.

Anatomie patologica.Din punct de vedere anatomo-patologic, cifozele pot fi:a).Cifozele tipice sau comune atunci cand se produc prin exagerarea curburilor cifotice normale

(dorsala sau sacro-coccigiana);b).Cifozle atipice, cand se produc prin exagerarea altor curburi decat a celor normale (lombara

sau cervicala).Cifoza dorsala se compenseaza superior prin inclinarea inainte a gatului si capului, iar inferior prinaccentuarea curburii lombare .Omoplatii sunt indepartati de torace (omoplati in aripioare ) prin

intinderea muschiului trapez si a romboizilor si prin scurtarea marelui pectoral.Toracele este infundat siumerii adusi inainte.

Cifoza adolescentilor (din cadrul maladiei Scheuermann).Prin pierderea elasticitatii nucleului pulpossi inputinarea substantei discului intervertebral se ajunge la o micsorare a spatiului intervertebral.Deaorece, in partea posterioara micile articulatii mentin bine vertebrele, aceasta apropiere se face maimult in partea anterioara. Sporirea presiunii in partea anterioara a unor corpuri vertebrale in crestereduce la tulburari in dezvoltarea epifizelor si la formarea de vertebre usor cuneiforme.

4


5/27

III. CRITERII DE SUSTINERE A DIAGNOSTICULUI.

Diagnosticul unei cifoze va trebui sa precizeze felul ei, etiologia (cauzele), gravitatea sipotentialul sau evolutiv.

Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si paraclinic.

Tablou clinic:Din punct de vedere clinic,in cazul cifozelor,nu putem vorbi despre o regula generala in ceea cepriveste simptomatologia acestor deviatii vertebrale.Asadar,fiecare tip in parte,prezinta atat semnesubiective cat si obiective diferite de ale celorlalte.

Exista totusi cateva simptome si semne obiective pe care le intalnim in mai multe cazuri sianume:

-durerea,care apare la nivelul curburii,pe apofizele spinoase alevertebrelor.Ea se resimte la palpare,dar mai ales la percutie;

-durerea in coloana vertebrala este insotita,intotdeauna,de contracturamuschilor lungi ai spatelui si de o oarecare rigiditate in miscari;

-cifoza se asociaza cu hipotonia musculaturii spatelui si abdomenului;-frecvent ,se asociaza si cu piciorul plat;-pacientii vor avea umerii cazuti anterior si omoplati *in aripioare*;-agravarea continua a deviatiilor vertebrale antreneaza tulburarirespiratorii si cardiace.

Examen obiectiv:Deviatia cifotica imprima intregului corp o atitudine cifotica globala, caracterizata printr-o mare

incurbare a coloanei vertebrale si o garbovire a intregului spate.Capul si gatul se inclina mult inainte,umerii sunt adusi mult in fata, pieptul este turtit sau infundat, abdomenul este uneori supt, alteoribalonat.Bazinul este putin inclinat, iar membrele inferioare sunt drepte sau usor flectate din genunchi.Atitudinea se mentine mai mult pe baza elementelor pasive, muschii planului posterior al trunchiului sigatului fiind intinsi, muschii planului anterior fiind relaxati.

Deviatiile cifotice se pot accentua progresiv,trecand de la o cifoza cu un grad redus decurbura,la una cu o curbura accentuata sau foarte accentuata.De asemenea,ele se pot limita doar laelementele coloanei vertebrale,constituind cifoze propriu-zise,sau pot afecta si alte elemente anatomiceale spatelui (coaste,omoplati,muschi), constituind spatele cifotic.

Cele mai frecvente curburi cifotice au o lungime medie; exista insa si curburi scurte,care selimiteaza la cateva corpuri vertebrale; sau lungi care se intind la un numar mare de vertebre.

Atitudinea corecta a corpului reprezinta un semn al echilibrului fizic si psihic al individului,rezultat al dezvoltarii normale si armonioase a corpului.

Principalele forme clinice de cifoza:

Epifizita vertebrala (boala Scheuermann) sau cifoza juvenila: se caracterizeaza clinic prin cifozadorsala insotita de dureri,care apar in perioada de crestere (11-18 ani). In aceasta perioada cand aparecifoza,pe fondul unei cresteri rapide,pe langa diversele tulburari endocrine,intervine si o insuficientamusculara si ligamentara a musculaturii care sustine coloana.In cazul cresterii rapide ascheletului,muschii nu se pot dezvolta in aceeasi masura,ci seamana mai degraba cu niste elasticeintinse care nu pot face fata noilor cerinte.Coloana ia o atitudine usor cifotica,determinand crestereapresiunii exercitate in partea anterioara a corpilor vertebrali.Tinerii care au o cifoza cu o curbura mareobosesc destul de repede si au dureri spontane provocate de tentativele de indreptare a coloanei,precumsi la presiune.

5


6/27

Examen radiologic : cand cifoza tinde sa se consolideze,vertebrele apar mai turtite anteriordecat posterior si au marginile superioare si inferioare neregulate.

Diagnosticul diferentialse va face cu :

Morbul lui Pott in faza incipienta.In cifoza adolescentilor curbura este mare,nu unghiulara ca inmorbul lui Pott,durerile sunt mai putin accentuate si corespund unui numar mai mare devertebre,contrar durerilor limitate la una,doua vertebre,in cazul tuberculozei osoase.Rigiditateacoloanei nu este insotita de contractura muschilor din jgheaburile vertebrale prezenta incazul tuberculozei osoase;

Insuficienta vertebrala care apare la fetite intre 10-15 ani,in urma unui surmenaj fizic saupsihic.Insuficienta este musculara iar radiografia nu evidentiaza nici o modificare patologica.

Platispondilia se caracterizeaza prin latirea corpurilor vertebrale. Este o cifoza congenitala care semanifesta inca din copilarie printr-o suplete anormala a rahisului si printr-o deformatie cifo-scoliotica,fara dureri si contracturi musculare.

Examen radiologic:latirea in ambele dimensiuni ale mai multor corpuri vertebraleDiagnosticul diferentialse va face cu tasarea traumatica a corpilor vertebrali.

Agenezia discala (partiala sau totala),de origine congenitala,dar si inflamatorie,se manifesta tardiv prinfenomene discrete : dureri cu caracter de lumbago;cifoza cu curbura mica,mai frecventa in regiuneacervicala si lombara,mai rar in cea dorsala.

Examen radiologic : bloc format din doua sau mai multe corpuri vertebrale, cu osificarealigamentului intervertebral.Cifoza cu microspondilie se manifesta radiologic prin vertebre ale caror corpuri sunt oprite dindezvoltare.Clinic exista o cifoza accentuata,dar mai ales apar tulburari neurologice determinate de

compresiuni medulare grave.Tratamentul este chilurgical,cu rezectia corpului vertebral.

Cifoza din spondilita anchilozanta.Nu este obligatorie,dar apare in cele mai multe cazuri,deoarecebolnavii isi pastreaza in continuare pozitia de flexie a coloanei.Aceasta cifoza se datoreaza in primulrand contracturii musculare.Doar in fazele mai tardive se poate ajunge la o cifoza stabila(ireductibila),prin anchiloza osoasa sau fibroasa.

Cifoza profesionala.Atitudinile cifotice dureroase,fara modificari radiologice aparente,se intalnesc lacei care practica o profesie care cere o postura speciala de lucru (lucratoarele din croiotorie).Apare deobicei o durere interscapulara;contractura muschilor care acopera regiunea interscapulara, pentru a fixaomoplatii in vederea acordarii unui punct solid de sprijin bratelor.Dupa un efort prelungit acesti muschi

se surmeneaza si apar dureri.Cifoza batranilor (senila).Este destul de frecventa.Spre deosebire de cifoza adolescentilor careintereseaza indeosebi ultimele vertebre toracale,cifza senila isi are sediul mai sus,ea reprezentand doaro accentuare a curburii dorsale.In general,afectiunea apare la indivizii cu o varsta inaintata (60-80 deani),insa poate exista si la indivizi mai tineri,mai ales la cei care au practicat o meserie care ii obliga sastea mult timp aplecati.Cauzele instalarii cifozei sunt : slabirea muschilor,a ligamentelor siostoporoza.In cele mai multe cazuri,cifoza se instaleaza lent,nu prezinta dureri spontane,nici

6


7/27

provocate.Cifoza este ireductibila.Mobilitatea coloanei in regiunea cervicala si cea lombara estenormala. Examen radiologic:la nivelul coloanei afectate apar modificari caracteristice cifozei (ingustariale discurilor la partea anterioara),precum si modificari datorate ostoporozei. Diagnosticul diferentialse face cu cifozele carentiale si cu boala Paget.

Tratamentul este mult ingreunat datorita varstei inaintate a indivizilor,precum si a diferitelor

afectiuni cronice asociate.Cifoza histero-traumatica apare consecutiv accidentelor (de munca, alte traumatisme, mijloace delocomotie,etc.) si se caracterizeaza printr-o cifoza,care evolueaza de la o usoara incurbare a regiuniidorsale,pana la adevarate atitudini vicioase.In acest caz bolnavul se apleaca foarte mult inainte astfelincat priveste incontinuu pamantul,fiind silit la aceasta de catre cifoza generalizata,la care se poateadauga si flexia celor doua articulatii coxo-femurale.Cei mai multi dintre indivizi acuza dureri de-alungul coloanei vertebrale,scaderea fortei musculare a membrelor inferioare, fapt ce ii obliga pe acestiasa mearga sprijinindu-se in baston.Frecvent se asociaza si tulburari psihomotorii.

Obiectiv-in afara de atitudinile amintite,nu apar modificari,atat din punct de vedere clinic cat siradiologic.

Sindromul lui Kummel-Verneuil apare dupa traumatisme,adesea neinsemnate,care ating direct sauindirect coloana vertebrala.El evolueaza in trei stadii:

in primul stadiu se observa pe langa fenomenele traumatice imediate,si dureri cu caracternevralgic (intercostale,sciatice,abdominale) si unele tulburari motorii(contracturi,paresterzii).Aceste manifestari patologice dureaza doar cateva zile,dupa acestinterval, fenomenele se inbunatatesc,mergand pana la disparitia lor

al doilea stadiu este acela al unei stari relativ bune,in care bolnavul isi poate incepe activitatileobisnuite.Acest interval liber poate dura uneori 1-2 ani;

in al treilea stadiu reapar durerile si se instaleaza diformitatea vertebrala,sub forma eicifotica,accentuandu-se intr-un punct prin proeminenta unei apofize spinoase a unei vertebre. In

acest stadiu apar si fenomene de compresiune medulara,radiculara sau radiculo-cordonala.Diagnosticul diferential: anamneza este de o mare insemnatate, deoarece forma cifozei siuneori chiar aspectul radiografic sunt asemanatoare celor datorate spondilitelor infectioase si,inspecial,morbului lui Pott. Un alt diagnostic diferential trebuie facut cu platispondiliacongenitala , descoperita cu ocazia unui traumatism.Tratamentul este chirurgical si este indicat mai ales cand exista fenomene de compresiune

medulara.

Cifoza tetanica, are si ea o evolutie in 3 stadii: Stadiul de decalcifiere osoasa; Stadiul in care apare diformitatea;

Stadiul III , de recalcifiere puternica a vertebrelor care formeaza unghiul gibozitatii.Tratamentuleste orthopedic,(imobilizare in pat de gips) sau ortopedico-chirurgical.

Cifoza medicamentoasa. Administrarea unor anumite medicamente sau aplicarea unor mijloaceterapeutice de soc, folosite in special in neurologie, pot duce la aparitia unor fracturi de coloana si la ocifoza consecutiva. Astfel,avem cifozele aparute in urma administrarii de insulina,curara,cortizon saudupa socuri electrice.

Bolnavii ajung de obicei la fracturi in urma administrarii zilnice a 100-200 mg de cortizon,timp de 1-2 luni.In tot acest timp ei prezinta si o eliminare excesiva de calciu,fosfor si azot, precum si o

7


8/27

osteoporoza a coloanei. Pentru prevenirea acestor complicatii,se recomanda adminisrarea concomitentade testosteron,care favorizeaza retentia de calciu,fosfor si azot,precum si limitarea dozelor decortizon,mai ales la bolnavii cu predispozitie la osteoporoza (batrani,femei dupa menopauza si bolnavicu artrite reumatice severe).Este indicat tratamentul fracturilor aparute in urma medicatiei de soc siprevenirea cifozelor.

DIAGNOSTIC DIFERENTIALCifozele,trebuie diferentiate de atitudinea cifotica, in cazul careia curbura se redreseaza in

decubit ventral sau se hipercorecteaza la contractia voluntara a musculaturii spatelui.In cazul in care nuse poate corecta astfel,denota faptul ca avem de-a face cu o cifoza rigida sau fixa.

Trebuie eliminate toate cauzele miopatiilor care predomina la nivelul musculaturii trunchiului.

IV. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC.

Evolutia si prognosticul cifozelor sunt foarte variate si depind foarte mult de anumiti factori,cum ar fi: Etiologia bolii;

Localizarea si intinderea ei; Momentul diagnosticarii :cand aceasta se face in stadiile initiale,cand nu apar modificari

organice (ci numai functionale),evolutia si prognosticul sunt favorabile Cu cat tratamentul este aplicat mai precoce,este mai complex si de lunga durata,cu atat

prognosticul este mai bun; Varsta pacientului : cifoza adolescentilor are prognostic bun (daca se iau masuri la timp pentru

a se impiedica formarea unei cifoze definitive).O mare parte din deviatiile coloanei vertebrale indiferent de cauza care le-a generat, au un

potential evolutiv, mai ales daca au depasit un anumit grad de gravitate. Aceasta evolutie,guvernata delegi biomecanice,independente uneori de cauza initiala,se mentine pe toata perioada de crestere si nuarareori,in cazurile grave,pe tot parcursul vietii.

Agravarea continua a deviatiei vertebrale antreneaza tulburari ale functiei respiratorii(insuficienta respiratorie de tip restrictiv) si, in final,a functiei cardiace.

V. TRATAMENT.

Act de o mare insemnatate,terapia unei deviatii vertebrale (cifoza) este rezultatul muncii uneiintregi echipe interdisciplinare din care fac parte medicul ortoped , kinetoterapeutul,medicul deexplorari functionale,radiologul,protezistul,medicul neurolog,etc.

Indicatiile terapeutice trebuie sa fie individualizate fiecarui caz in parte,sa tina cont nu numai departicularitatile individului,dar si de mediul familial si posibilitatile de supraveghere a efectuariitratamentului in cadrul familiei.

Tratamentul cifozelor este unul complex care abordeaza mai multe ramuri,atat medicale,socio-familiale,cat si educationale.

1.Tratament profilactic.

Dintre numeroasele cauze care contribuie la modificarea tinutei corecte a trunchiului si aparitiadeviatiilor vertebrale trebuie mentionata,in primul rand,pozitia copilului in banca,la scoala sau la masade lucru acasa,unde isi petrece o mare parte din timp,tocmai in perioada de crestere,pozitie care va aveao insemnata influenta asupra coloanei vertebrale.Pentru eliminarea acestei cauze favorizante de

8


9/27

atitudine vicioasa,se indica folosirea bancilor individuale care pot fi adaptate cu usurinta in functie detalia elevului.

Pentru profilaxia atitudinilor vicioase se recomanda : Cunoasterea cauzelor si a inprejurarilor care determina atitudinea vicioasa si inlaturarea lor la

timp;

Imbunatatirea stari de sanatate a organismului prin procedee de calire,exercitii fizice,etc. Inbunatatirea factorilor si a conditiilor activitatilor zilnice; Asigurarea obligatorie a odihnei zilnice.

2.Tratament igieno-dietetic.

Sunt indicate:-igiena corporala,a imbracamintei si a locuintei;-alimentatie bogata in proteine si saruri minerale.

-regim de odihna adecvat (pe pat tare);-viata in aer liber,cu multa miscare,cura heliomarina,sport (innot,volei,gimnastica,etc.);

-mentinerea unei pozitii (posturi) corecte a trunchiului;-corectarea tulburarilor de statica, sustinerea corecta a platfusului.

3.Tratament medicamentos: - tratament tonifiant cu calciu,fosfor si vitamine.

4.Tratament ortopedico-chilurgical.

In alcatuirea planului terapeutic sunt luate in considerare o serie de criterii.Stabilite pentru cifozeledin maladia Scheuermann,care sunt cele mai frecvente,ele insa sunt folosite pentru alcatuireaprogramului terapeutic si in deviatiile de alte cauze.

Criterii de indicatie terapeutica:a) Gradul curburii vertebrale este un criteriu important pentru indicatia terapeutica, astfel :- Cifozele toracale sub 40-50 de grade se trateaza de obicei prin mijloace kineto-

terapeutice.- Cifozele toracale intre 40-50 si 70-80 de grade se trateaza prin mijloace ortopedice

(redresari cu ajutorul aparatelor gipsate si mentinerea corectiei cu ajutorul corsetelorortopedice).

- Cifozele grave,peste 80 de grade, nu pot fi corectate si stabilizate decat printr-untratament chirurgical.

b) Supletea coloanei vertebrale (posibilitatea de redresare a curburii) evaluata clinic si

radiografic,este un alt criteriu in alegerea tratamentului. O coloana supla, reductibila va necesita numaikinetoterapie. Dinpotriva,o redresare partiala sau absenta,impune o corectare cu aparate gipsate sicorsete ortopedice.

c) Un criteriu major il reprezinta importanta leziunilor structurale vertebrale, astfel leziunilegrave,extinse la mai multe vertebre impun un tratament ortopedic,chiar daca gradul cifozei este relativmic. Dinpotriva,o cifoza relativ importanta (50 de grade) dar supla si cu leziuni structurale vertebralemici, va reactioma favorabil la kinetoterapie.

9


10/27

d)Localizarea leziunilorjoaca si ea un rol important in stabilirea planului terapeutic.Localizarilelombare si toraco-lombare abolesc mai intai lordoza si apoi conduc la aparitia cifozei.Persistenta uneicifoze lombare in ortostatism provoaca proiectia trunchiului inainte si antreneaza o jena progresiva.Inacest caz tratamentul corectiv este cel ortopedic (aparate gipsate,corsete),el fiind necesar chiar la ocifoza cu un grad mai mic al curburii.

In concluzie, exista trei importante mijloace terapeutice: Kinetoterapia, Tratamentul ortopedic, Tratamentul chirurgical.

* Kinetoterapia (terapia prin miscare) este deosebit de importanta in corectarea deviatiilor vertebrale,ea fiind prezenta in toate programele terapeutice, fie singura, fie asociata cu tratamentul ortopedic saucu cel chirurgical.

* Tratamentul ortopedic isi propune corectarea sau mentinerea deviatiei vertebrale in scopulneutralizarii riscului de agravare a acesteia,folosindu-se de mijloacele pe care le are la dispozitie sianume:

--Aparate ortopedice pasive,care realizeaza corectia deviatiei folosind forta de presiune,lanivelul partii convexe a curburii si forta de tractiune.Corectarea este in general realizata prin aparategipsate succesive.Cand se obtine corectia maxima,locul lor este luat de corsetele ortopedice.Incifoza,aparatul gipsat se aplica in doi timpi: in prima faza este desfiintata lordoza lombara,iar a douafaza,realizata dupa 24 de ore,corecteaza cifoza toracala.

--Aparate ortopedice active, cu ajutorul lor corectia se obtine printr-o autoredresare activa acoloanei.Acestea sunt corsetele ortopedice.Ele sunt purtate -permanent sau intermitent,in functie degravitatea curburii.

--Alte metode ortopedice (tractiunea continua in timpul noptii;electrostimularea musculaturii cuajutorul unor aparate special concepute).

* Tratament chirurgicalse aplica deviatiilor (cifozelor) grave,evolutive,care se agraveaza lent,darcontinuu si dupa incetarea cresterii.

In cazurile grave interventia este precedata de o pregatire prin elongatie progresiva acoloanei,realizata prin aparate gipsate de elongatie,elongatii cu halou cranian si gips sau cerc pelvin.

Interventia este urmata de imobilizare in aparat gipsat,apoi de purtarea unui corset ortopedictimp de 18-24 luni.

Atat tratamentul ortopedic,cat si cel chirurgical sunt insotite de kinetoterapie,care urmareste

asuplizarea coloanei vertebrale,pentru a usura obtinerea redresarii,precum si mentinerea unei troficitatisi a unui tonus muscular corespunzator.

TRATAMENTUL RECUPERATOR B.F.T.

Tratamentul balneofizioterapeutic este practic cel mai important, avand cea mai mare eficacitate.Elincepe odata cu celelalte metode terapeutice,de preferat cat mai precoce,dupa stabilirea diagnosticuluiclinico-functional.

10


11/27


12/27

Se ia o cantitate de parafina,se topeste la temperatura de 35-70 C.Se toarna apoi in tavitele demetal si se lasa la racit,pana ajunge la o temperatura suportabila de catre pacient.

Se invita pacientul sa se aseze pe canapea,in decubit ventral,se scoate parafina din tavite si seaplica pe zona dorsala a acestuia .Se acopera apoi pacientul cu un cearsaf si se lasa astfel sa stea timpde 15-30 minute,dupa care se indeparteaza parafina si se invita pacientul sa faca un dus de curatire,latemperatura corpului.

Efecte:-la locul de aplicare apare o supraincalzire profunda si uniforma a tesuturilor sio hiperemie puternica,care determina o transpiratie abundenta .

Aceeasi procedura se aplica si pe regiunea cervicala (aplicare sub forma de pelerina).Lasfarsitul impachetarii cu parafina se aplica o procedura de racire.

b).Impachetarea cu namol.Consta in aplicarea namolului la o temperatura de 38-40 C pe o anumita regiune

(dorsala),sau poate fi si generala.Materiale necesare:pat sau canapea,patura,panza impermeabila,cearsaf.Tehnica de aplicare:In prealabil se pregateste namolul prin amestecarea lui cu apa fierbinte, pana ce se obtine o

masa vascoasa.Se aplica apoi mamolul,la temperatura indicata de prescriptie,pe cearsaf,in grosime de2-3 cm.Peste acesta se aseaza regiunea afectata a pacientului.

Durata unei sedinte este de 20-40 minute,in tot acest timp,pacientului i se aplica o compresarece pe frunte pentru evitarea congestiei cerebrale.Dupa terminarea impachetarii se practica oprocedura de racire.Sunt indicate 10-12 sedinte.

Efectele namolului sunt multiple si anume:-efect mecanic,producand excitatia pieli datorita micilor pacticule componente;-efect fizic,temperatura corpului creste cu 2-3 C;-efect chimic,prin rezorbtia unor substante biologic active,din namol, prin piele.

Namolul activeaza producerea de histamina in piele,apare o transpiratie abundenta cu eliminarecrescuta de acid uric din metabolismul proteic.De asemenea, sunt mobilizate depozitesangvine,producandu-se intensificarea circulatiei in zona tratata.

c).Baia de namol.Se realizeaza in cazuri speciale si consta in ungerea corpului cu namol, intr-o cada. Este o

procedura foarte solicitanta pentru pacient.Materiale necesare:doua cazi,una in care va intra pacientul,iar alta de rezerva,in care se afla

namolul preparat anterior,dus,termometru,ceas semnalizator si o perna de cauciuc pentru cap.Tehnica de aplicare:Se invita pacientul in cada unde se afla un strat de namol cald.Treptat, se adauga namol

preparat,din cada de rezerva,pana cand se acopera complet corpul pacientului si se lasa 10-30 deminute.Pe toata durata procedurii,pacientului i se va aplica o compresa rece pe frunte.

Dupa aceea se invita pacientul sa faca un dus de curatire.Mod de actiune:actiunea namolului plus presiunea hidrostatica.

d).Ungerile cu namol.Sunt proceduri de termoterapie in aer liber.Tehnica de aplicare:Bonlavul face cateva miscari inainte de a se unge cu namol,apoi se expune la soare pentru a-si

incalzi corpul,deoarece in cazul aplicarii namolului pe tegumentul neancalzit,exista pericolul aparitei

12


13/27

arsurilor.Apoi se unge cu nmol proaspat,in strat subtire si se expune la soare timp de 20-60minute,pana ce se usuca stratul de namol. Bolnavul va purta o compresa cu apa rece pe frunte si opalarie pe cap,care sa-l protejeze impotriva razelor solare.

Aceste ungeri cu namol se pot aplica si partial,numai pe zona dureroasa.Daca se aplica pe intregcorpul-namolul isi mareste eficacitatea.

Dupa sxpunerea la soare,cand se constata ca namolul s-a uscat complet, pacientul face un dus de

curatire a corpului,sau se inbaiaza in ghiolul din apropiere, apoi se odihneste, de preferat, intr-un locumbros.Efecte:-efectul termic alternant rece, apoi cald si din nou rece;-actiunea specifica a substantelor chimice,benefice,din namol,rezorbite de catre organism.

Ungerile cu namol reprezinta un procedeu de calire a corpului foarte solicitat.

e).Impachetarile cu nisip.Reprezinta introducerea corpului in nisip,la o anumita temperatura.Se poate realiza in cada de

baie,dar si pe plaja.Materiale necesare:compresa pentru frunte,nisip,o galeata cu apa rece,prosop.Tehnica de aplicare:Pacientul se aseaza in cada,iar corpul ii este acoperit partial sau in intregime cu nisip,la

temperatura de 45-50 C.Cand procedura se realizeaza pe plaja,nisipul se aplica la temperatura sanaturala.Se sta astfel 30-60 de minute,dupa care se aplica o procedura de curatire si pacientul este lasatsa se odihneasca.

Efecte:hipertermia.

f).Baile de abur complete (sauna).Se executa intr-o camera supraincalzita de vapori,la diverse temperaturi..Se mai pot practica si

in dulapuri speciale,orizontale sau verticale.Initial se porneste de la temperatura de 38-42 C si se urcatreptat,pana la 50-55 C.

In timpul procedurii se aplica o compresa rece pe cap,ceafa sau inima.Baia se termina cu o procedura de racire.

g).Baile de lumina.Utilizeaza razele infrarosii,in spatii inchise si sunt proceduri de sudatie- transpiratie.Cele complete se realizeaza in dulapuri de lemn cu becuri,iar cele partiale,cu ajutorul unor

dispozitive adaptate.Durata bailor este de 15-20 de minute,dupa care se executa o procedura deracire.In tot acest timp,pacientul va purta o compresa cu apa la temperatura camerei,pe frunte.

Caldura radianta produsa de baile de lumina este mai penetranta decat cea de abur sau aercald,iar transpiratia incepe mai devreme.Baile de lumina scad tensiunea arteriala prin mecanismul devasodilatatie,produsa treptat.

Efecte:hiperemie,efect analgezic.

Se folosesc in practica:razele infrarosii,soluxul albastru,ultravioletele-doza eritem.

h).Baile de soare si nisip.Utilizeaza spectrul solar complet.Expunerea la soare se face cu precautie,2-3minute pentru

fiecare parte a corpului,cantitatea crescandu-se treptat in zilele urmatoare.

13


14/27

Aceste bai sunt indicate mai ales la copii,in perioada de crestere (aceste bai stimuleazametabolismul fosfo-calcic si pe cel al vitaminei D) si sunt contraindicate la persoanele cu problemecardiace.

i).Cataplasmele.Constau din aplicarea in scop terapeutic a diversrlor substante,la temperaturi variate,asupra

regiunilor afectate ale corpului.Ele actioneaza prin factorul termic,cataplasmele calde fiind utilizate pentru efectul lorhiperemiant si rezorbtiv,precum si pentru actiunea lor antispastica si antialgica.In cazul cataplasmelorcu plante medicinale se mai adauga si efectul chimic.

j).Baia kinetoterapeutica.Este o baie calda la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului.Miscarea in apa reprezinta un important mijloc de recuperare,care se bazeaza pe principiul legii

lui Arhimede,conform careia asupra unui corp scufundat intr-un lichid actioneaza o forta,de jos insus,egala cu greutatea volumului dislocuit de acesta.

Tehnica de aplicare .Este o procedura calda,ce se efectueaza intr-o cada mai mare,care se umple 3/4 cu apa la

temperatura de 35-38 C.Bolnavul este asezat in baie si lasat 5 minute linistit,dupa care asistentul incepe sa execute

sistematic miscari pasive in articulatiile bolnavului,timp de 5-10 minute.Pacientul este lasat din nou sase odihneasca,dupa care ases invitat sa execute singur aceste miscari.Durata baii este de 20-30 deminute.

Mod de actiune:-factorul termic,-factorul mecanic.

Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare,care se produce subinfluenta apei calde si a pierderii greutatii corpului,conform legii lui Arhimede.

k).Baia kineto in grup.Este asemanatoare cu baia kineto individuala,doar ca in acest caz avem un grup de pacienti (si

nu unul singur),iar cada de baie este inlocuita de un bazin special amenajat,in care vor intra bolnavii sivor executa miscarile,la comanda verbala a kinetoterapeutului,care se afla pe marginea bazinului si iisupravegheaza.

l).Duul-masaj.

Reprezint aplicarea mai multor duuri rozet cu ap la temperatura de 38-40C,asupracorpului pacientului,cruia i se face,concomitent,masaj.

Mai frecvent se aplic parial (pe regiunea dorsala-in cazul cifozelor), mai rar general. Duratamasajului este de 8-15 minute.

Duul masaj produce o hiperemie important,cu un nsemnat efect rezorbtiv i de tonifiere,prinaciunea combinat a masajului i a factorului termic.

m).Duul subacval.Const din aplicarea sub ap a unui du sul de mare presiune (3-6 atmosfere), cu temperatura

mai mare dect a apei de baie.El se poate efectua ntr-o cad cu ap la 36-38C,cu ajutorul unui du sul mobil,cu presiune

mare,care se introduce n ap,pe segment,sub controlul uneia din minile asistentului,pn la o distantade 5-10 cm de regiunea de aplicare.

14


15/27

Durata procedurii este de 5-10 minute. Aciunea intens a duului subacval se datoreazatemperaturilor diferite,baie i du,precum i a masajului puternic exercitat de coloana de ap,carecomprim puternic esuturile.

Efectul este asemntor cu cel al duului masaj,dar este suportat mai bine datorit bii calde.

n).Baia cu elongatie.

Materiale necesare:bazin cu un scaun fixat pe podeaua acestuia,un scripete care se instaleaza peperetele incaperii,un capastru special,prosop,apa calda.

Tehnica de aplicare:Se dezbraca pacientul si se invita in bazin,sa ia loc pe scaunul special amenajat. Il legam pe

bolnav la nivelul toracelui si al coapselor de scaun,in asa fel incat sa se mentina coloana cat maidreapta si sa fie foarte bine fixata de spatarul scaunului.

Cu ajutorul scripetelui,care la un capat are montat un capastru,introducem capul pacientului inacesta,iar cu ajutorul scripetelui actionam asupra coloanei bolnavului,in asa fel incat aceasta sa seintinda.Procedura se repeta de 3-4 ori,cu pauze intre ele,pentru a da voie pacientului sa respire.

La terminarea procedurii,care dureaza 15-20 de minute,se scoate pacientul din bazin,se invelestein prosop si se lasa sa se odihneasca intr-o camera separata,cateva minute.

Efecte:-efect termic,de incalzire a tesuturilor superficiale si a celor profunde;-efect mecanic,exercitat de scripete asupra coloanei vertebrale cu scopul de a o intinde-indrepta.

o).Bai cu amidon.Materiale necesare:cada,1-2 kg amidon dizolvat in cativa litri de apa calduta, cearsaf sau

prosop.Amidonul dizolvat se adauga in apa de baie,iar pacientul ramane in cada 15-20 de minute.Mod de actiune:datorita slabei termoconductibilitati,smaltul,taratele si amidonul mentin timp

mai indelungat temperatura apei din baie.Aceste substante au si o actiune emolienta asuprategumentului.

3.ELECTROTERAPIA.

Electroterapia este ramura B.F.T.care foloseste in scop profilactic si curativ curentulelectric,sub diferite forme de aplicare si la intensitati bine stabilite anterior. Electroterapiaare unele aplicatii si in tratamentul deviatiilor cifotice ale coloanei vertebrale.Principalele roluri ale salesunt acelea de a reduce retractiile si contracturile musculare,prin incalzirea profunda a regiunii(diadinamici, ultrasunete),de a asupliza musculatura si ligamentele retractate si sclerozate (ionizarile cuiodura de potasiu 4-5%,ultrasunete cu hidrocortizon 1% sau fenilbutazona) si de a limita efecteledureroase sau anchilozele din artrozele secundare.

Contracturile musculare,mai ales cele dureroase la solicitrile pasive,de ntindere,mai potbeneficia de bi de lumin (raze infraroii), masaj, iar hipotoniile musculare,de termoterapie,cureniaperiodici de joas frecven,cureni faradici i galvanizri.

Electroterapia local se adreseaz att durerii ca simptom (electroterapie antalgicsimptomatic),ct i contracturii musculare ca surs generatoare de durere (electroterapie antalgicpatogenic).

15


16/27

Dintre metodele mai importante de electroterapie amintim:galvanizrile, ionizarile, faradizarea,curenii diadinamici, razele ultraviolete i ultrasunetele.

Galvanizarea transversal.Reprezinta aplicarea curentului galvanic (continuu) pe regiunea indicata,iar electrozii sunt

amplasati transversal,de-o parte si de alta a zonei afectate,pe care o incadreaza astfel fata in fata.Tehnica de aplicare:

Pacientul trebuie informat inca de la prima sedinta de electroterapie asupra procedurii care i seva aplica,precum si asupra senzatiilor cutanate pe care le va simti in timpul aplicatiei si,bineinterles,despre scopul acestei terapii.

Pentru executarea in conditii optime a procedurii,fizioterapeutul trebuie sa se ghideze dupa oprescriptie terapeutica corecta si completa,care va cuprinde: denumirea procedurii,regiunea tratata,locul de fixare,dimensiunile si polaritatea electrozilor,intensitatea curentului aplicat si durata sedintei.

Bolnavul va fi asezat pe pat,tinandu-se cont de posturile cele mai antalgice,cat si de regiunile pecare dorim sa le tratam.Se va inspecta apoi tegumentul la locurile de aplicare ale electrozilor pentru a seaprecia integritatea sa si a se decela eventualele leziuni sau afectiuni ale acestuia-oricat de minime ar fiele.

Se fixeaza electrozii (care trebuie sa fie complet netezi) cu ajutorul unor saculeti umpluti cunisip,care sa nu fie prea grei,pentru evitarea compresiunii circulatiei.Un element deosebit de importantin aplicatiile de galvanoterapie il constituie obligativitatea folosirii unui strat hidrofil intermediar intreelectrod si tegument,cu caracter izolant,in scopul prevenirii efectelor polare produse sub electrozi si aarsurilor cutanate.Electrozii se acopera cu o panza cauciucata sau cu o folie de plastic izolatoare,iarbolnavul se acopera cu un cearsaf.

Se fixeaza ceasul semnalizator dupa durata prescriptiei.Manevrarea comutatoruluipotentiometrului de intensitate se va face lent-pentru introducerea progresiva a curentului-pana laintensitatea necesara si prescrisa.In timpul sedintei de aplicatie,pacientul va fi supravegheat si intrebatasupra senzatiilor percepute la nivelul electrozilor.

Intensitatea curentului galvanic aplicat se regleaza in functie de efectul pe care dorim sa-lobtinem,astfel:

pentru efecte analgezice dozam o intensitate la prag(0,1 mA/cm2).pentru efecte antihiperestezice dozam o intensitate sub prag.pentru efecte vasodilatatoare dozam o intensitate peste prag(peste 0,1 mA/cm2).in stadiile acute se prefera intensitati sub prag.in stadiile cronice aplicam intensitati peste prag.

In ceea ce priveste durata procedurii,trebuie sa retinem ca,pentru a fi eficienta,o aplicatie decurent galvanic trebuie sa dureze in jur de 30 de minute.

Numarul si ritmul sedintelor de galvanizare variaza in functie de diagnosticul afectiunii, stadiulevolutiv si rezultatele obtinute.

Efecte:Galvanizarea este o procedura decontracturant i antalgic.

Ionizarile.Reprezinta procedeele prin care se introduc in organism diferite substante medicamentoase cu

ajutorul curentului electric,care le transporta prin tegument si mucoase.Tehnica de aplicare:Inainte de aplicatie se prepara solutiile medicamentoase necesare,in concentratiile

corespunzatoare,Tehnica propriu-zisa de aplicare a ionoforezei este aceeasi ca si in cazul galvanizarii,bazandu-se

pe aceleasi principii metodologice.Singura deosebire intre cele doua proceduri consta in faptul camaterialul intermediar hidrofil (in cazul ionizarii) se va imbiba cu solutia medicamentoasa.

16


17/27

Efecte:-efectul antalgic-este potenat de alegerea unor soluii medicamentoase cu efect anestezic de

suprafa (xilin, novocain).Esenial este ca mrimea electrozilor s acopere integral zona detratat,intensitatea curentului s fie la prag i durata tratamentului suficient de mare (peste 20 deminute).

Curentii diadinamici.Curentii diadinamici fac parte din categoria curentilor de joasa frecventa.Principalele forme de aplicare ale curentului diadinamic sunt:

-monofazat fix (MF),-difazat fix (DF),-perioada scurta (PS),-perioada lunga (PL),-ritmul sincopat (RS).

Tehnica de aplicare :Marimea si forma electrozilor se alege in functie de regiunea tratata,iar locurile de amplasare

,modalitatea de pozitionare si polaritatea lor,in functie de scopurile terapeutice urmarite.Pacientul este asezat pe un pat sau pe un scaun de lemn,in functie de regiunea tratata.Electrozii

se aplica prin intermediul invelisurilor de protectie hidrofile, confectionate din diferite straturi textilesau material spongios elastic,bine umezite si fixati cu ajutorul benzilor elastice sau a saculetilor cunisip.

Forma de curent diadinamic aplicata se alege in functie de scopul terapeutic. Deseori,laaplicatiile cu scop analgetic se recomanda inceperea sedintei cu difazat fix (DF).

Intensitatea curentilor se regleaza progresiv,ajungandu-se la senzatia de vibratii bine toleratenedureroase,deci pana la pragul dureros.In cursul sedintei,trebuie crescuta intensitatea,pentrumentinerea senzatiilor de vibratie,nedureroase.

Dutata sedintelor de tratament este diferita,in raport cu scopul terapeutic urmarit.Daca trebuieefectuate aplicatii pe mai multe zone in aceeasi sedinta,se scad duratele,succesiv,de la zona la zona,cucate un minut,astfel incat sa nu se depaseasca 10-12 min.In aplicatiile cu scophiperemiant,vasculotrop,se poate prelungi durata sedintei (20-30 min).

Ritmul sedintelor este determinat de stadiul afectiunii tratate,iar numarul sedintelor este dictatde efectele obtinute.

Efecte:Principalele efecte ale curentilor diadinamici sunt cele analgetice,hiperemiante

si dinamogene.Acestea sunt determinate de nivelul intensitatii,forma curentului diadinamic aleasa simodalitatea de aplicare a electrozilor.

In functie de forma de aplicare,se obtin urmatoarele efecte:*MF-are un efect excitator,crescand tonusul muscular;subiectiv,produce vibratii ce actioneaza caun masaj electric profund,totodata evidentiind zonele dureroase din cadrul neuro-mialgiilorreflexe;tonifiaza peretii arteriali prin actiunea vasoconstrictoare pe care o are.*DF-este considerat ca cel mai analgetic,ridicand pragul sensibilitatii dureroase.I se mai atribuie si unefect de imbunatatire a circulatiei arteriale prin inhibarea simpaticului.Din aceste motive se utilizeazaca forma de introducere in aplicatiile cu scop primordial analgetic.*PS-are un efect excitator,tonicizant,actionand ca un masaj profund mai intens;efect rezorbtiv,cuactiune repida.Dupa mai multe minute,produce o analgezie secundara cu o durata destul de lunga.*PL-prezinta un efect analgetic si miorelaxant evident si persistent,de asemenea anticongestiv.Estepreferat in starile dureroase pronuntate si persistente.*RS-are cel mai pronuntat efect excitator,realizand o adevarata gimnastica muscularasi fiind astfel celmai indicat in atoniile musculare (normoinervate) postoperatorii.

17


18/27

Corentul interferential.Acesta consta in incrucisarea a doi curenti de medie frecventa cu frecvente diferite (in

general,decalati cu 100 HZ).Tehnica de aplicare:Se deosebesc doua tehnici fundamentale de aplicare a curentilor interferentiali si anume:

A.Statica.In cadrul acestei tehnici,electrozii se mentin in timpul procedurii in acelasi loc sisaupra lor se exercita o presiune constanta.Electrozii clasici sunt cei de tip placa,utilizandu-secate doua perechi de dimensiuni diferite (50-400 cm).Electrozii sunt introdusi in invelisuri umede de textura sintetica,corespunzatoare ca marime si atasati lacablurile cordonului cvadruplu conectat la aparat.Amplasarea lor se face in asa fel incat curentii sa seincruciseze in mijlocul zonei tratate.Fixarea electrozilor se face,de preferinta,cu benzi elastice sau cusaculeti de nisip.

B.Cinetica.In tehnica cinetica se utilizeaza doi electrozi manusa (palmari) care se aplica pemainile asistentului,fiind izolati electric de acestea.Fiecare electrod se leaga cu cate un cablu.Celelaltedoua cabluri se leaga de doi electrozi-placa fixi. Intensitatea curentului este reglata in functie desenzatiile percepute de pacient. Regiunea de tratat (dorsala,cervicala sau lombara) se afla in zona deinterferenta a curentilor.Prin miscarea permanenta a electrozilor manusa de catre asistent in timpulprocedurii,se produce o variatie a directiilor de intensitate maxima a curentului interferential,procedeulpurtand numele de electrokineziterapie.

Efecte:In functie de frecventa,curentii interferentiali au urmatoarele efecte:

-frecventele mici (sub 10 HZ) produc un efect excitomotor al muschilor striatinormoinervati;

-frecventele medii (12-35 HZ) si cu intensitate subliminara a curentilor, au un efectdecontracturant si vasculotrofic;

-frecventele rapide (80-100 HZ) au un efect analgetic.Actiunea excitomotoare pe musculatura neteda este realizata de orice forma de curent

interferential (mai ales cu frecvente medii,de 12-35 HZ).Curentii interferentiali,in aplicatie statica,dar mai ales dinamica,folosind frecvente

excitomotorii in forma SPECTRU,aduce o contributie substantiala in pregatirea musculaturii pentruprogramele de kinetoterapie ulterioare.

Ultrasunetele.Fac parte din categoria curentilor de inalta frecventa terapeutici.Tehnica de aplicare:In incaperea in care se efectueaza tratamentul trebuie se existe o temperatura de comfort

termic.Patul sau scaunul pe care va fi asezat pacientul trebuie sa fie din lemn. Aparatul de ultrasuneteva avea obligatoriu impamantare.

Este necesar ca pacientul sa se afle intr-o stare de echilibru termic general; starile febrile fiindconrtaindicate in tratamentul cu ultrasunete.In cazul unor extremitati cu circulatie deficitara,acestea vorfi preincalzite prin scurte bai partiale, calde,pentru activarea circulatiei generale.

Pacientul,inclusiv regiunea tratata,trebuie sa se afle in pozitii cat mai relaxate. Se actioneazacomutatorul de pornire a aparatului,se fixeaza ceasul semnalizator la durata prescrisa pentru sedinta.

Apoi se aplica traductorul pe zona ce urmeaza a fi tratata si prin actionareacomutatorului de intensitate,se fixeaza la doza prescrisa.Se recomanda ca in timpul executariiprocedurii,sa nu se ridice capul traductorului de pe zona tratata.

Aparatele mai noi au adus unele perfectionari precum:

18


19/27

-cuplajul automat cu ceasul,-ceasul indica timpul efectiv de aplicare a tratamentului.

Durata sedintelor de tratament variaza cu suprafata regiunii tratate,afectiunea tratata si stadiulevolutiv al acesteia.In general,durata unei aplicatii pe o zona este de 2-5 min,in nici un caz nu se vadepasii timpul total de aplicatie peste 10-15 min. pe mai multe zone tratate in aceeasi sedinta.

Ritmul sedintelor este-in functie de caz-zilnic sau la doua zile.Numarul sedintelor va fi,de

asemenea,adaptat in functie de caz-in general 6-15 sedinte.Efecte:Principalele efecte fiziologice sunt:analgetic,miorelaxant,hiperemiant.Efectele analgetice se realizeaza prin intermediul SNC,printr-o serie de mecanisme care se

produc la nivelul acestuia.Efectul miorelaxant se explica prin actiunea vibratorie a ultrasunetului asupra proprioceptorilor

musculari si tendinosi.Actiunea hiperemianta,cu efect rezorbtiv si vasculotrofic se produce prin vasodilatatia

arteriolelor si capilarelor.Aceste actiuni se realizeaza prin influentarea si prin intermediul SNV.Ultrasunetele se mai folosesc si pentru efectul mecanic,micromasajul celular, creterea

temperaturii locale prin frecarea indus de bombardamentul cu ultrasunete si efectul fibrolitic,cedezorganizeaz procesele incipiente de fibrozare.

4.TRATAMENTUL PRIN MASAJ.

Prin noiunea de masaj se nelege o serie de manipulri executate manual, variate si aplicatesistematic la suprafaa organismului,n scop terapeutic si profilactic.

Aciunea fiziologic a manevrelor de masaj const n aceea c,n timpul executrii lor,de laterminatiile nervoase cutanate pornesc impulsuri spre sistemul nervos central,care mrescexcitabilitatea i imbunatatesc starea funcional a scoarei cerebrale.

Efectele masajului:

Efecte locale:1.Aciune sedativ asupra:-durerilor de tip nevralgic;

-durerilor musculare i articulare.Aciunea sedativ se obine prin manevre uoare,lente,care stimuleaz repetat exteroceptorii i

proprioceptorii.2.Aciunea hiperemiant local.Se manifest prin nclzirea i nroirea tegumentului asupracruia se exercit masajul.Aceast aciime se obtine prin manevre mai energice,care comprimalternativ vasele sangvine.3.ndeprtarea lichidelor interstitiale,de staz,cu accelerarea proceselor de resorbie n zona

masat.Acest efect este benefic la persoane cu insuficien venoas periferic i apare dup manevreprofunde,care conduc lichidul de staz de la periferie spre centru.

Efecte generale:-creterea metabolismului bazal,-stimuleaz funciile aparatului respirator i circulator,-influenteaz favorabil starea general a organismului,-mbuntete somnul,-ndeprteaz oboseala muscular.

19


20/27

Toate aceste efecte generale se explic prin aciunea masajului asupra pielii, care este un organbine vascularizat i mai ales bogat inervat.

Mecanisme de aciune:Cea mai important aciune fiziologic a masajului este reprezentat de mecanismul reflexasupra organelor interne.Aceasta se explic prin stimulii care pleac de la exteroceptori iproprioceptori (de diferite intensiti),pe cale aferent ctre SNC,iar de aici,pe cale eferent,ajung laorganele interne n suferin.

O alta actiune a masajului este aciunea mecanic,produs de manevrele mai dure cafrmntarea,framantarea contratimp,mangluirea,rulatul,ciupitul,tapotamentul (care se executatransversal pe fibrele musculare) si care duc la tonifierea musculaturii,mbuntirea funciei i foreimusculare.

Indicatiile si contraindicatiile masajului:

Indicaii:spondilita anchilozant,sechele post-traumatice ale regiunii respective,deformri alecoloanei (cum ar fi cifoza sau scolioza),n contracturi musculare de diferite cauze.

Contraindicaii:boli dermatologice,boli hemoragice,inflamaii acute ale organelorabdominale,TBC,boli vasculare,boli infecioase.

Descrierea anatomica a regiunii:

Coloana vertebral este axul de sustinere a trunchiului in pozitie verticala si este un sistemcomplex,n structura cruia intr 33 34 de vertebre,344 de suprafee articulare,24 de discuriintervertebrale,365 de ligamente i asupra creia acioneaz 750 de muchi.

Ea este impartita in cinci segmente.Acestea sunt:segmantul cervical (alcatuit din 7vertebre),regiunea dorsala (12 vertebre),segmentul lombar (5 vertebre),cel sacral (5 vertebre) isegmentul coccigian (4-5 vertebre sudate ntre ele).

Regiunea dorsal se delimiteaz n partea superioar prin linia imaginar ce trece prin C7, spinaomoplatului i acromion.n partea inferioar se delimiteaz prin linia imaginar ce trece prin T12 icoastele flotante.

Musculatura acestei regiuni este foarte bine dezvoltat.Muchii mai importanti sunt:mariidorsali,trapezii inferiori,intercostalii,iliocostalii,muchii proprii ai coloanei vertebrale (paravertebraliidorsali,intervertebralii,interspinoii i transverso- spinoii). n partea superioar a regiunii dorsale se

gasesc:muchii romboizi, muchii supra i subspinoi,care intr atat in regiunea cefei cat i in ceadorsala.

Tehnica masajului.

Masajul regiunii dorsale se execut aeznd bolnavul n decubit ventral,cu minile pe lngcorp,iar in cazul cifozelor cu un grad ridicat de curbura i se aseaza pacientului o perna sub abdomensau torace,in functie de regiunea in care se gaseste cifoza.Bolnavul este acoperit cu un cearceaf,lsnddescoperit numai regiunea de masat.

20


21/27

Se ncepe prin neteziri (efleuraj),cu ambele palme ntinse,pornind de la partea inferioar atrunchiului,pe muchii paravertebrali i cei dorsali,pe marginea superioar a trapezilor,nconjurndumerii.

O alta form de netezire se executa tot cu palmele ntinse,pe prile laterale ale toracelui,inacelasi sens (de jos n sus),pe partea superioara a trapezilor si terminand la C7.

Urmeaza netezirea pe coloan,cu dou degete deprtate,prinzand apofizele spinoase vertebrale

ntre degetele deprtate de la mna stng.Aceeasi manevra se executa si intercostal,att pe parteaopusa,ct i pe partea noastra.Se continua cu netezirea pieptene.Ea se executa pe muchii bine dezvoltai, marii dorsali,

derulnd pumnul de la rdcin ctre vrful degetelor, de 5-6 ori. Urmatoarea manevra de masajaplicata o constituie frmntarea sau petrisajul, sub toate formele sale (frmntarea cu o mn,ncepnd cu partea opus nou, pe 2-3 directii de muchi, realizata prin compresiuni i relaxri ritmiceintre police i celelalte patru degete, ridicnd muchiul de pe planul osos. Pe aceleai direcii se executi frmntarea cu dou minii cea contratimp.

Dup fiecare manevra de framantat in parte se executa neteziri de ntrerupere, cu scopul de alinisti organismul si,totodata,de a-l pregati pentru manevrele care vor urma.

Urmeaza geluirea,care este tot o frmntare, ce se face pe coloan, cu 2 degetedeprtate,prinzand spina vertebral ntre ele. 0 alt direcie a geluirii, cu degetele apropiate, se executape muchii paravertebrali dorsali,iar cu degetele departate, intercostal.Toate formele de geluire se facde 2-3 ori pe fiecare direcie.

Se aplica din nou neteziri de intrarupere.Dup acestea urmeaz friciunile, care se executa pe coloana,cu dou degete deprtate, prin

micri de sus n jos, stnga-dreapta, circular dreapta, circular stnga. 0 alt direcie de friciune intercostal, cu degetele deprtate si cu micri circulare; precum i pe muchii paravertebrali dorsali,cudegetele apropiate.Se insista pe contracturile musculare,frictiunea avand un efect puternicdecontracturant,mai ales in asociere cu vibratia.

Se executa din nou neteziri de intrerupere,dup care urmeaz tapotamentul. Acesta se aplicadoar pe muchii bine dezvoltai ca marii dorsali i trapezii inferiori, evitand zona rinichilor. Formele detapotament folosite sunt: cu, cu partea cubital a mainii i cu pumnii usor deschisi.Manevrele detapotament nu se executa totdeauna ci numai in cazurile cu relaxare sau atrofie musculara.

Urmeaz vibraia, executata cu palma ntreag,intinsa,pe toat suprafaa muscular, prin trenurivibratorii profunde i rapide.

Dup toate acestea,se aplica netezirile de incheiere, a caror intensitate va fi descrescatoare, invederea relaxarii si linistirii organismului.

In functie de localizarea deviatiei cifotice si gradul curburii,se poate indica,pe langa masajuldorsal,si un masaj decontracturant cervical si/sau lombar.

In incheierea sedintei de masaj,fizioterapeutul va efectua o serie de mobilizari kinetice in

articulatiile interesate (articulaiile costo-vertebrale) deoarece ele trebuiesc mobilizate. Pentru acestlucru,pe fondul micarilor de inspiratie-expiratie efectuate de pacient, maseurul, innd palmeleperpendicular pe coloana dorsal a acestuia,ii cere bolnavului s trag puternic aer n piept, dupcare,in timpul expirului, apas ritmic, prin vibraii, coloana dorsala (de 2-3 ori).

KINETOTERAPIE (gimnastica medicala).

Kinetoterapia (terapia prin miscare) ocupa cel mai important loc in tratamentul deviatiilorcifotice ale coloanei vertebrale.Ea este indicata in toate cazurile,indiferent de gravitatea sau localizarea

21


22/27

lor,atat ca metoda unica de tratament (cifozele nestructurale),cat si in asociere cu alte mijloaceterapeutice (cazurile mai grave-cifoze patologice).

Exerciiile pentru corectarea cifozei urmresc:I.Tonifierea musculaturii paravertebrale cervicale, n sensul scurtrii musculaturii dorsale (prin micriconcentrice) i alungirea musculaturii anterioare a gtului i toracelui (prin micri excentrice).II.tergerea deprinderii greite i formarea unei atitudini corecte a corpului.

III.Corectarea sau prevenirea deviaiilor compensatorii ale coloanei vertebrale sau a celorlalte regiuniale corpului.

Mijloacele folosite in kinetoterapie sunt: Exerciii statice:

-contractii izometrice,-stnd n picioare corect,-stnd n genunchi,-stnd n decubit dorsal sau ventral,-stnd atrnat

Exerciii dinamice extensia i ntinderea coloanei vertebrale, apoi exerciii pentru cap, gt,membre, care s amplifice extensia trunchiului.

Pentru ngreunri in efectuarea exercitiilor se folosesc bastoane (aezate la spate, sub axile), mingiimedicinale (purtate pe cap sau aruncate cu ambele mini deasupra capului).

Exerciiile vor fi ntrerupte de frecvente micri de respiraie i relaxare.Deosebit de utile sunt exerciiile de redresare pasiv i pasivo-activ, efectuate la scara fix, la

perete i, mai ales, n faa oglinzii.n cazul atitudinii cifotice, trebuie s nvm pacientul s-i formeze simul poziiei corecte,

prin autocontrol continuu, lucru posibil datorit supleei coloanei vertebrale.

Se are n vedere poziia defectuoas a capului czut nainte, care trebuie redresat princontracia musculaturii cefei, cu corectarea curburii cervicale, meninnd privirea nainte, paralel cupmntul.

Tonifierea i reechilibrarea musculaturii paravertebrale este unul din obiectivele principaleurmarite prin programele de kinetoterapie.Aceasta se realizeaza prin:

1. din decubit ventral, se execut gradat ridicarea capului, umerilor si a membrelor superioare(pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale),

2. ridicarea ambelor membre inferioare (tonific musculatura lombar),3. ridicarea membrelor (superior si inferior) de aceeasi parte (tonific musculatura unilateral

paravertebral respectiv).Un alt obiectiv al tratamentului fizical-kinetic l constituie asuplizarea coloanei vertebrale.

Pentru a se realiza acest lucru este necesar s se acioneze n sensul:- eliberrii micrii n articulaiile interapofizare posterioare,- contracararea tendinei de cifozare,- mpiedicarea agravrii unei eventuale scolioze preexistente,- mbuntirea mobilitii articulatiilor costo-vertebrale.

22


23/27

Tehnica de lucru indicat deriv n mare msur din metoda Klapp. Cifoza dorsal se corecteazprin exerciii de ntindere a coloanei din cele trei poziii de baz (decubit, eznd, ortostatism), de fapt,contientizarea poziiei de a sta nalt" sau a sta drept". Postura se controleaz n oglind, urmrindalungirea gtului i a trunchiului n ax. Exerciiile devin mai eficiente dac se ofer bolnavului civaparametri care s-i permit s contientizeze corecia postural (o rezisten uoar aplicat de palmaterapeutului pe cretetul bolnavului, o carte aezat pe cretet etc.).

Din metoda Klapp se folosesc poziiile lordozante plecnd din poziia de start n genunchi".Extensiile active, mersul n patru labe, traciunile prin propria greutate a corpului (atrnat laspalier), unele sporturi (volei, baschet, notul pe spate), toate pot fi exploatate pentru ndeplinireaaceluiai obiectiv.

Pentru toniferea musculaturii paravertebrale se folosesc tehnici globale clasice, dar sunt iunele manevre particulare deosebit de utile deoarece, dei se adreseaz n principal musculaturiiparavertebrale, antreneaz n lucru i musculatura centurii scapulo-humerale.

Exercitii pentru mobilizarea coloanei vertebrale:

Din decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate si bratele intinse lateral, se duc genunchi lapiept si se revine la pozitia de plecare.

Din pozitia sezand, inclinari laterale si rotiri ale trunchiului; Din pozitie cvadrupeda, ridicarea in extensie maxima a membrelor inferioare (alternativ),

concomitent cu flectarea membrului superior din cot; Din pozitie cvadrupeda, bolnavul arunca bratele brusc inainte si lateral. Din decubit ventral, ridicarea capului si a trunchiului, poziia membrelor superioare schimbndu-se

pentru a grada efortul (pe lng corp, sub brbie, pe ceafa, pe umeri). n decubit ventral cu bazinul la marginea patului,cu membrele inferioare atmnd, se fac extensii

din old cu genunchii ntini. Din pozitia n genunchi" cu un baston n mini, redresarea complet a trunchiului, extensia

braelor i meninerea pentru cteva secunde a poziiei de maxim extensie.

Exerciiile pot fi deosebit de variate, se pot realiza n condiii de dotare minim i nu pierd din valoaredect datorit lipsei de continuitate.

Putem vorbi de cure balneokinetoterapeutice, adic de proceduri de kinetoterapie aplicate nbazine cu ap dulce sau carbogazoas. Avantajele acestei metode constau n aciunea fizic a apei de a"descrca" micarile n mare parte, de aciunea gravitaiei.

De asemenea, apa opune o rezistena la miscare, ceea ce face ca partea izometric a contractiei sreprezinte mai mult din micare, crescand astfel tonusul muscular.

La aceste aciuni se mai adaug efectele termalitii apei asupra vasomotricitii i efecteletonifiante asupra sistemului nervos central i periferic. In cazul apelor carbogazoase este de adaugat siefectul curativ al srurilor i bulelor de gaz degajate.

De asemenea, masajul subacvatic sau talasoterapia, pot da rezultate bune.In tratamentul profilactic al deformarilor cifotice se au in vedere doua metode importante: -

notul,- gimnastica respiratorie.

Innotul trebuie s fie simetric i fcut muli ani la rnd (bras, spate, fluture, delfin). Este unexcelent mijloc activ de autocontrol, de reechilibrare a curburilor coloanei vertebrale i de dirijare adezvoltarii simetrice a toracelui.

23


24/27

Gimnastica respiratorie, n ap, se face sub forma de innot sau programe specializate.Exerciiile se execut timp de 10-15 minute, bolnavul fiind imersionat pn la brbie, membreleinferioare ntinse i atingnd fundul bazinului cu vrful degetelor.

Aceast gimnastic asuplizeaz curburile, niveleaz centurile, stimuleaz autocontrolul ifavorizeaz dezvoltarea simetric a toracelui i cresterea capacitii vitale.

Prin programele de gimnastica medicala se mai urmareste:Corectarea curburii dorsale se face prin tonificarea musculaturii paravertebrale n scurtare,din poziii care s fixeze regiunea lombar i cervical n poziie corect. Se lucreaz, n special, dineznd sau eznd pe genunchi, din culcat, in genunchi cu sprijin pe palme, atrnat la scar fix,elongaii cu ajutorul unui cpstru, redresri active controlate, n faa oglinzii, transport de greuti pecap.

Pentru apropierea omoplailor se fac exerciii libere sau cu diferite aparate portabile (greuti,bastoane), cu rotatia extern a braelor, prin contracia muchilor mic rotund i subspinos, cu apropiereaomoplailor de linia median (de coloan) prin contracia trapezului i romboidului, cu inspiraie, iar larevenire-expiraie. Acelai rezultat l obinem lucrnd i cu braele ntinse la orizontal, duse spre napoipentru apropierea omoplailor de coloan i torace.

Deblocarea toracelui, care se prezint cu un stren nfundat, se obine prin exerciii de respiraieampl. Coastele, care sunt fixate de coloana dorsal pot fi antrenate n momentul inspirului i scontribuie la redresarea coloanei dorsale, prin deprtarea ntre ele i ridicarea lor.Toracele i respiraiacostal se reeduc prin mobilizri pasive, presiuni i traciuni asupra coastelor, innd cont de momentulinspirului i expirului, cu scopul de a mri elasticitatea condro-costo-vertebral, i prin micri activede respiraie. Presiunile i traciunile se aplic perpendicular pe axul de rotaie a articulaiei costo-vertebral, la nivelul arcului posterior sau la locul de deplasare in cazul coastelor mai mari.

Micrile pasive cu presiuni i traciuni pe clavicul i stern, vizeaz mobilizarea toracelui npartea lui superioar, iar cand sunt aplicate pe regiunea lateral, vizeaz mobilizarea toracelui n parteamijlocie i inferioar.

Important:programele de kinetoterapie trebuie efectuate pe perioade lungi de timp(ideal ar fi ce ele sa fie executate de catre pacient pe tot parcursul vietii)deoarece au un rol primordial atat in corectarea deviatiilor cifoticeexistente si a complicatiilor lor,cat si in prevenirea reaparitiei acestora.

5.TERAPIA OCUPAIONAL (ergoterapia).

Este o metod de reeducare activ care completeaz kinetoterapia, folosind diverse activiti,adaptate la tipul de deficiene motorii ale individului, cu scop recreativ i terapeutic, ajutnd bolnavuls folosesc mai bine muchii rmai indemni i recupernd funcia celor afectai de boal, contribuindastfel la readaptarea funcional la gestualitatile vieii zilnice.

Prin aceast terapie se evit pasivitatea n care se fixeaz bolnavul spitalizat pe perioade mailungi, trezindu-i interesul pentru diverse micri utile i contribuind astfel la readaptarea funcional laefort.

Principalele efecte pe care le urmrim prin aplicarea programelor de terapie ocupaionala sunt:- mobilizarea unor articulaii i creterea amplitudinii miscarilor in acestea;- dezvoltarea forei musculare;- restabilirea echilibrului psihic;

24


25/27

Planul de tratament,in terapia ocupationala,se stabileste in urma unei evaluari bine documentate(cuprinzand date personale despre pacient,despre mediul familial, socio-educational si lucrativ alacestuia; precum si indicatii asupra afectiunii pe care o are si modalitatile de tratament ale acesteia,prinmijloacele proprii ergoterapiei).

Evaluarea este realizata de catre o echipa interdisciplinara, alcatuita din medicul

specialist,kinetoterapeutul,maistrul instructor,etc.Dupa efectuarea evaluarii si stabilirea planuluiterapeutic, se trece la aplicarea acestuia.In acest sens,terapia ocupationala dispune de tehnici si metode specifice,grupate in trei mari

categorii: gestualitati (activitati) esentiale, semnificativeactivitati neesentiale, nesemnificative;metode sau activitati ajutatoare.

Pe langa corectarea deficitului si readaptarea individului la noile conditii de viata, terapiaocupationala are in vedere si satisfacerea hobby-urilor acestora si angrenarea pacientilor in diverseactivitati distractive, de agrement, precum si practicarea unor sporturi atat individuale, cat si de echipa.

Bolnavul cu cifoz trebuie s evite activitile care necesit flexia coloanei cum ar fi:

grdinritul, mpletitul rchitei, cusutul la main, olarit, etc..Pentru obtinerea unor rezultate foarte bune se recomanda practicarea unor activiti sportive:

not, volei, baschet.

Rezultatele terapeutice depind de gradul de stabilizare a evoluiei bolii i de ncadrarea raionala ergoterapiei n complexele de recuperare i readaptare funcional.

6.TRATAMENTUL BALNEOLOGIC (ape minerale, namoluri).

Bolnavul cu cifoz poate beneficia de tratament balneo-fizical n staiuni profilate petratamentul afeciunilor aparatului locomotor (Felix, Eforie Nord, Mangalia, Techirghiol etc.), undeasocierea factorilor naturali (apa mineral, nmol terapeutic, climatul) este benefic i, mpreun cuprogramele de kinetoterapie adecvate, pot contribui la recuperarea funcional a acestuia.

Tratamentul balnear vizeaz urmtoarele obiective: ncetinirea procesului degenerativ; mbuntirea circulaiei locale i generale; Ameliorarea sau meninerea mobilitii articulare i a forei musculare.

Tipuri de ape recomandate: Ape termale algominerale(Felix, 1 Mai, Geoagiu) Ape srate concentrate(Sovata, Amara, Techirghiol) Ape srate iodurate(Bazna) Ape sulfuroase srate(Climneti, Govora) Ape sulfuroase termale(Herculane).

Terapia cu nmol este benefica prin aciunea celor trei factori cunoscui: termic, fizic (mecanic)i chimic.

25


26/27

Staiunile indicate sunt:

Techirghiol (i tot litoralul), unde se gaseste nmol sapropelic; Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slnic Prahova (nmoluri de lacuri srate); Vatra Dornei, Borsec, Felix(turb); Govora(nmol silicos i iodat);

Geoagiu (nmoluri feruginoase)

BIBLIOGRAFIE

Tratat de medicina interna Reumatologie Dr. Pun RaduEd. Medical - Bucureti, 1999.

Clinica si tratamentul bolilor reumatice - Stefan SuteanuEd. Medicala Bucuresti, 1977.

Electroterapie - Radulescu AndreiEd. Medicala Bucuresti, 1991.

Anatomia si fiziologia omului - Dr. Roxana Maria AlbuEd. Corint Bucuresti, 1996.

Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului - Tudor SbengheEd. Medicala Bucuresti, 1996.

Reumatologie - Prof. Dr. Eugen Popescu

Ed. National Bucuresti, 1997.

Compendiu de medicina fizica si recuperare - Dr. Adriana NicaEd. Univ. Carol Davilla Buc.1998.

Kinetoterapia profilactica, terapeutica si de recuperare - Tudor SbengheEd. Medicala - Bucuresti 1998.

Fiziokinetoterapie si recuperare medicala - Iaroslav Kiss

26


27/27

Ed. Medicala Bucuresti, 1999.

Compendiu de reumatologie Dr. Eugen D. Popescu, Ruxandra IonescuEd. Tehnica Bucuresti, 1999.

Note de curs.

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	ionica964
View:	233 times
Download:	2 times

Cifoza.doc

Documents