+ All Categories
Home > Documents > Cicul de viață al viermelui de mătase

Cicul de viață al viermelui de mătase

Date post: 05-Apr-2018
Category:
Upload: silviuvaida85
View: 220 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
8
Cicul de via ă al vier mel ui de măta se ț Viermele de mătase al dudului, sau fluturele de mătase, face parte din clasa insectelor, ordinul Lepidoptera, familia Bombycidelor. Este una dintre insectele cu metamorfoză completă, prezentând un ciclu evolutiv tipic cu 4 stadii: ou, larvă (omi dă), cri sal idă şi flutu re. Oul fe cundat, sau sămân a reprezin ă pri mul ț ț  stadiu din ciclul evolutiv al fluturelui. Oule fecundate trec apoi printr-o perioadă de repaus aparent, care poartă numele de diapauză i obi nuit, în zona ării noastre coincide cu anotimpul ș ș ț  de iarnă. Viermii de mătase care au un singur ciclu complet pe an se numesc monovoltini, iar cei la care acest ciclu se repetă de 2-3 ori sau chiar de mai multe ori pe an, se numesc bi, tri sau  poliv oltin.
Transcript
Page 1: Cicul de viață al viermelui de mătase

7/31/2019 Cicul de viață al viermelui de mătase

http://slidepdf.com/reader/full/cicul-de-viaa-al-viermelui-de-matase 1/8

Cicul de via ă al viermelui de mătaseț

Viermele de mătase al dudului, sau fluturele de mătase, face parte din clasa insectelor,

ordinul Lepidoptera, familia Bombycidelor.Este una dintre insectele cu metamorfoză completă, prezentând un ciclu evolutiv tipic cu 4

stadii: ou, larvă (omidă), crisalidă şi fluture. Oul fecundat, sau sămân a reprezin ă primulț ț  

stadiu din ciclul evolutiv al fluturelui. Oule fecundate trec apoi printr-o perioadă de repaus

aparent, care poartă numele de diapauză i obi nuit, în zona ării noastre coincide cu anotimpulș ș ț  

de iarnă.

Viermii de mătase care au un singur ciclu complet pe an se numesc monovoltini, iar cei

la care acest ciclu se repetă de 2-3 ori sau chiar de mai multe ori pe an, se numesc bi, tri sau

 polivoltin.

Page 2: Cicul de viață al viermelui de mătase

7/31/2019 Cicul de viață al viermelui de mătase

http://slidepdf.com/reader/full/cicul-de-viaa-al-viermelui-de-matase 2/8

Oul

Oul este primul stadiu, cunoscut în vorbirea curentă sub numele desămânţă de viermi de

mătase, când sunt mai multe la un loc. El are formă ovală, pu in turtit, cu dimensiuni iț ș  

greută i variabile, în func ie de specie i hrană. Un gram de sămân ă poate să con ină până laț ț ș ț ț  

2.000 ouă. Imediat după depunere de către fluturele femel, culoarea oului este galben-deschis

(galben-lămâi); după fecundare, culoarea devine galben-oranj, apoi roz, iar într-un interval de

3-4 zile devine cenu ie, de diferite nuan e în func ie de zona geografică i rasă.ș ț ț ș

La capătul mai ascu it al oului, respectiv la polul anterior, se găse te un mic orificiuț ș  

care poartă numele de micropil, prin care se face fecundarea; dintre spermatozoizii care

 pătrund, numai unul singur fecundează. Prin micropil se petrece i procesul de eliberare aș  

larvelor, cunoscut sub numele de ecloziune.După fecundare, începe procesul biologic, destul de complex, de formare i dezvoltareș  

a embrionului, din care va rezulta larva. La un anumit stadiu de formare a embrionului începe

 perioada lungă de diapauză, când dezvoltarea embrionului se opre te. Diapauza dureazăș  

aproximativ opt luni, timp în care transformările din ou sunt diminuate.

Page 3: Cicul de viață al viermelui de mătase

7/31/2019 Cicul de viață al viermelui de mătase

http://slidepdf.com/reader/full/cicul-de-viaa-al-viermelui-de-matase 3/8

Larva

La ie irea din ou, larvele sunt de culoare neagră i acoperită cu peri ori fini iș ș ș ș  

numero i. În raport cu lungimea corpului, capul este mic i prezintă o oarecare strălucire. Cuș ș  

toate că larvele proaspăt eclozionate pot trăi fără hrană 2-3 zile, este mult mai bine ca la

apari ie ele să găsească în apropiere frunze de dud proaspete; mirosul acestor frunze le atrageț  

repede aten ia. Obi nuit, larvele proaspăt eclozionate sunt sprintene, se mi că u or i au oț ș ș ș ș  

 poftă mare de mâncare. Dacă sunt bine hrănite, ele cresc repede i într-o perioadă de 30-32 deș  

zile devin de circa 10.000 ori mai mari decât la na tere, putând avea o lungime de 9-10 cm.ș  

Dacă s-au respectat condi iile necesare perioadei de incuba ie, se poate ajunge la un procentț ț  

 bun de ecloziune, de circa 95% i în consecin ăș ț i produc ia de gogo i va fi bună.ș ț ș

Pe măsură ce larvele se dezvoltă, peri orii dispar, pielea se întinde, devine netedă iș ș  

capătă o culoare caracteristică: albă-stafidie, pigmentată diferit cu puncte.

Durata vârstelor larvare si a somnurilor 

Varsta Perioada de hranire

(zile)

Perioada de somn

(zile)

Total

a I-a 3-4 1 4- 5

a II-a 2,5-3 1 5-6a III-a 3-4 1 4-5a IV-a 5-6 2 7-8a V-a 8-9 - 8-9

Durata stadiului

larvar 

21,5 - 26 5 21,5 - 31

Varsta a I-a

Page 4: Cicul de viață al viermelui de mătase

7/31/2019 Cicul de viață al viermelui de mătase

http://slidepdf.com/reader/full/cicul-de-viaa-al-viermelui-de-matase 4/8

Varsta a II-a

Varsta a III-a

Page 5: Cicul de viață al viermelui de mătase

7/31/2019 Cicul de viață al viermelui de mătase

http://slidepdf.com/reader/full/cicul-de-viaa-al-viermelui-de-matase 5/8

Varsta a IV-a

Page 6: Cicul de viață al viermelui de mătase

7/31/2019 Cicul de viață al viermelui de mătase

http://slidepdf.com/reader/full/cicul-de-viaa-al-viermelui-de-matase 6/8

Varsta a V-a

La sfârşitul vârstei a V-a, larva atinge dezvoltarea maximă, de 5-6 g, adică de peste

10.000 ori mai mare faţă de cea de la ecloziune şi o lungime de 5-6 cm.

Crisalida (nimfă sau pupă)

Reprezintă cel de al treilea stadiu din ciclul biologic al viermelui de mătase. Formarea

ei începe la 3 zile după ce larva matură a urzit gogoaşa. În această fază ea î i pierde treptatș  

mobilitatea, rămânând nemi cată, cu corpul mic orat i strâns în dreptul inser iei inelelor,ș ș ș ț  

determinând o înfă i are fusiformă.ț ș Se produce o a cincea năpârlire care are loc chiar în

interiorul gogo ii.ș

Crisalida ajunge la completă maturitate în timp de 7-8 zile de la începerea urziriigogo ilor; această fază durează aproximativ 15 zile. La temperatură scăzută procesul deș  

formare a fluturelui se desfă oară mai lent, prelungind stadiul de crisalidă.ș

Crisalida con ine substan e nutritive (proteine, lipide, glucide), astfel încât este atacată deț ț  

oareci, animale domestice etc.ș

Page 7: Cicul de viață al viermelui de mătase

7/31/2019 Cicul de viață al viermelui de mătase

http://slidepdf.com/reader/full/cicul-de-viaa-al-viermelui-de-matase 7/8

Page 8: Cicul de viață al viermelui de mătase

7/31/2019 Cicul de viață al viermelui de mătase

http://slidepdf.com/reader/full/cicul-de-viaa-al-viermelui-de-matase 8/8

Fluturele reprezintă ultimul stadiu evolutiv al viermelui de mătase. Acest stadiu este de

scurtă durată, dar de importan ă vitală deoarece este perioada când femela este fecundată iț ș  

depune ouă, încât apare sămân a, care va perpetua specia.ț

Fluturele se formează în interiorul gogo ii, unde crisalida matură suferă un proces deș  

uscare treptată a tegumentului, care se desprinde de pe corp, având astfel loc ultima năpârlire,

respectiv a asea.ș

Ie irea fluturelui se face numai diminea a. În acest scop, instinctiv el elimină pe gurăș ț  

un lichid alcalin, care con ine sericinază, enzimă ce va cataliza dizolvarea sericinei. Dreptț  

urmare, pere ii gogo ii se înmoaie i firele de mătase se dezlipesc. Ajutându-se cu primaț ș ș  

 pereche de picioare, fluturele destramă esătura, înlăturând firele de mătase, pe care încă nu leț  

rupe. El î i formează astfel o porti ă de ie ire în partea superioară a gogo ii,pe care o lărge teș ț ș ș ș  

treptat prin contrac ii ale corpului. Prin această bre ă el scoate mai întâi capul cu antenele cuț ș  care pipăie i se orientează, apoi picioarele, fixându-se de peretele exterior al gogo ii. Dupăș ș  

efortul depus pentru a ie i din gogoa ă, fluturele este obosit, însă pătrunderea aerului înș ș  

organism îl înviorează.

La ie ire, corpul fluturelui este umed, dar la aer se usucă i se poate observa pe corp unș ș  

 puf fin, catifelat, de culoare albă, uneori cu pete i cu dungi mai închise pe marginea aripilor.ș  

La ie irea din gogoa ă aripile sunt lipite de corp, însă pe măsură ce corpul se usucă, aripile seș ș  

întind i fluturele începe să se mi te. La mi carea aripilor, sau prin pipăit, se desprind de peș ș ș  

corpul fluturelui solzi orilor mici, catifela i, care acoperă corpul.ș ț

Imediat după ie irea din gogo i, se pot observa deosebiri: unii se mi că mai repede, sunt maiș ș ș  

vioi, au corpul mai sub ire i î i mi că mereu aripile; ace tia sunt fluturii masculi. Femeleleț ș ș ș ș  

sunt mai voluminoase, au abdomenul mai mare, au mi cări domole sau aproape nu se mi că.ș ș  

Prezen a ouălor în corpul femelei, determină dezvoltarea abdomenului.ț

După împerechere, masculul mai trăie te 8-12 zile; femela trăie te mai mult decâtș ș  

masculul cu câteva zile. Dacă temperatura camerei cre te, via a fluturelui se scurtează, iar dacăș ț  

temperatura scade, via a lui se prelunge te. Este necesar ca după împerechere, femelele să fieț ș  

urmărite i să li se creeze condi ii propice depunerii ouălor.ș ț


Recommended