+ All Categories
Home > Documents > Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Date post: 24-Jun-2015
Category:
Upload: monea
View: 1,585 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
25
SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ PROCESUL DIAGNOSTIC SEMIOLOGIA CHIRURGICALĂ A CAPULUI SEMIOLOGIA CHIRURGICALĂ A GÎTULUI Conf. Univ. Gh. I. CRISTALOV
Transcript
Page 1: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ

PROCESUL DIAGNOSTIC SEMIOLOGIA CHIRURGICALĂ A CAPULUI SEMIOLOGIA CHIRURGICALĂ A GÎTULUI

Conf. Univ. Gh. I. CRISTALOV

Page 2: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Progresul tehnico-ştiintific a creat condiţii pentru Progresul tehnico-ştiintific a creat condiţii pentru dezvoltarea rapidă a noilor ramuri dezvoltarea rapidă a noilor ramuri medicale.Aceasta în mod direct a mărit medicale.Aceasta în mod direct a mărit posibilităţile de diagnostică medicalposibilităţile de diagnostică medicalăă a bolilor a bolilor chirurgicale.Lucrul în clinica chirurgicală cere de la chirurgicale.Lucrul în clinica chirurgicală cere de la medic să fie la curent cu noile performanţe ale medic să fie la curent cu noile performanţe ale medicinii şi tehnicii,dar să nu uite nicidecum de medicinii şi tehnicii,dar să nu uite nicidecum de bazele diagnosticii şi artei medicale. bazele diagnosticii şi artei medicale. Majoritatea Majoritatea acestor baze au fost puse în trecutul îndepărtat de acestor baze au fost puse în trecutul îndepărtat de catre premărgătorii noştri.catre premărgătorii noştri.

În era computatoarelor şi metodelor de cercetare În era computatoarelor şi metodelor de cercetare îngustă puţini posedă măiestria de diagnostic la îngustă puţini posedă măiestria de diagnostic la patul bolnavului şi nu uită metodele simple de patul bolnavului şi nu uită metodele simple de cercetare şi tratament. S-ar părea că e mult mai cercetare şi tratament. S-ar părea că e mult mai uşor de efectuat radiografia pulmonară unui uşor de efectuat radiografia pulmonară unui pacient cu febră decît de a efectua auscultaţia şi pacient cu febră decît de a efectua auscultaţia şi percuţia minuţioasă. S-ar părea că imaginea percuţia minuţioasă. S-ar părea că imaginea radiografică dictează necesitatea intervenţiei radiografică dictează necesitatea intervenţiei chirurgicalechirurgicale,,pe cînd într-un complex cu observaţiile pe cînd într-un complex cu observaţiile clinice indică lipsa absolută a necesităţii clinice indică lipsa absolută a necesităţii intervenţieiintervenţiei cu caracter invaziv. cu caracter invaziv.

Page 3: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Un medic începător are şanse de succes fiind în Un medic începător are şanse de succes fiind în posesia a 4 calităţi sigure:posesia a 4 calităţi sigure:

1.1.cunoştinţe medicale fundamentale, cunoştinţe medicale fundamentale, inclusiv inclusiv în specialitatea sa în specialitatea sa

2.sistematism în ordinea de colectare a 2.sistematism în ordinea de colectare a informaţiei informaţiei anamnestice şi de examinare a anamnestice şi de examinare a bolnavilorbolnavilor

3.3.spirit de observaţie şi discernămînt spirit de observaţie şi discernămînt - - calitatea de a remarca detaliile cele mai calitatea de a remarca detaliile cele mai sugestive şisugestive şi

4. 4. imparţialitate imparţialitate (stăpînire de sine şi abţinere de (stăpînire de sine şi abţinere de la decizii pripite)la decizii pripite)

Page 4: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Originea etimologica a cuvîntului diagnostic Originea etimologica a cuvîntului diagnostic ţine de grecescul ţine de grecescul dia - dia - trans (peste) şi trans (peste) şi gnosis gnosis - - cunoaştere, pentru ca în acceptul său modern să cunoaştere, pentru ca în acceptul său modern să se interpreteze ca deducţie medicală ce reflectă se interpreteze ca deducţie medicală ce reflectă boala prezentată de un bolnav boala prezentată de un bolnav concret.Diagnosticul este rezultanta unui proces concret.Diagnosticul este rezultanta unui proces cognitiv complex definitivat prin operaţiuni de cognitiv complex definitivat prin operaţiuni de analiză şi sinteză. Medicul care nu este apt să analiză şi sinteză. Medicul care nu este apt să opereze cu noţiuni dialectice riscăopereze cu noţiuni dialectice riscă să comită să comită erori fatale prin care să se deziluzioneze în erori fatale prin care să se deziluzioneze în profesiunea îmbrăţişată. Gîndirea clinică a unui profesiunea îmbrăţişată. Gîndirea clinică a unui asemenea medic nu va putea beneficia nici de asemenea medic nu va putea beneficia nici de cele mai sofisticate tehnici de examen paraclinic, cele mai sofisticate tehnici de examen paraclinic, iar bolnavilor le va prescrie doar tratamente iar bolnavilor le va prescrie doar tratamente simptomatice sau sindromatice.simptomatice sau sindromatice.

Bineînţeles că ar fi bine de avut la îndemînă o Bineînţeles că ar fi bine de avut la îndemînă o bază de diagnostic perfect unde să fie prezente bază de diagnostic perfect unde să fie prezente ultrasonografia,endoscopia, angiografia, TC, RMN. ultrasonografia,endoscopia, angiografia, TC, RMN.

Page 5: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Fiecare patologie are evoluţia clinică proprie Fiecare patologie are evoluţia clinică proprie compusă din simptoame şi sindroame.compusă din simptoame şi sindroame.

Cuvîntul simptom este de origine greacă -Cuvîntul simptom este de origine greacă -symptoma şsymptoma şi denumeşte un semn (de ex. durere, i denumeşte un semn (de ex. durere, dispnee, vomă,cianozădispnee, vomă,cianoză, , hiperemie, edem ş.a.).hiperemie, edem ş.a.).

Cuvîntul sindrom este de asemenea de origine Cuvîntul sindrom este de asemenea de origine greacă - greacă - syndromos syndromos care merg aproape şi traduce care merg aproape şi traduce noţiunea ce semnifică un complex de simptome cu noţiunea ce semnifică un complex de simptome cu origine comună care caracterizează o anumită origine comună care caracterizează o anumită stare patologică a organismului (de exemplu: stare patologică a organismului (de exemplu: obliterarea arterială, ocluzia intestinală, hipertonia obliterarea arterială, ocluzia intestinală, hipertonia vasorenală, hipertonia renovasculară, vasorenală, hipertonia renovasculară, hipertensiunea portală, insuficienţa poliorganică hipertensiunea portală, insuficienţa poliorganică ş.a.).ş.a.).

Ştiinţa care studiază scmnele şi sindroamele Ştiinţa care studiază scmnele şi sindroamele morbide se numeşte semiotica sau semiologie. morbide se numeşte semiotica sau semiologie.

Page 6: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Aşadar, semnele şi sindroamele bolii sunt apreciate Aşadar, semnele şi sindroamele bolii sunt apreciate subiectiv (anchetarea bolnavului, precizare ce ţine de subiectiv (anchetarea bolnavului, precizare ce ţine de istoricul bolii actuale, legăturile acesteia cu alte suferinţe din istoricul bolii actuale, legăturile acesteia cu alte suferinţe din trecut etc.), dar si obiectiv prin examene trecut etc.), dar si obiectiv prin examene fifizicale (inspecţie. zicale (inspecţie. palpaţie, percutie, auscultatie, diferite măsurări pe palpaţie, percutie, auscultatie, diferite măsurări pe organismul bolnavilor).organismul bolnavilor).

Formularea diagnosticului se imaginează ca un proces în Formularea diagnosticului se imaginează ca un proces în trei etape.trei etape.

La prima etapăLa prima etapă se efectuează examenul subiectiv şi se efectuează examenul subiectiv şi obiectiv al bolnavului, medicul punînd in evidenţă diferite obiectiv al bolnavului, medicul punînd in evidenţă diferite simptome şi sindroame morbidice, prin care se poate stabili simptome şi sindroame morbidice, prin care se poate stabili un diagnostic un diagnostic prezumtivprezumtiv (adică diagnosticul de internare sau (adică diagnosticul de internare sau diagnosticul dedus la prima adresare a bolnavului).diagnosticul dedus la prima adresare a bolnavului).

La cea de a La cea de a IIII-a etapă -a etapă de investigaţii diagnostice, pentru de investigaţii diagnostice, pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului prezumptiv se confirmarea sau infirmarea diagnosticului prezumptiv se procedează la examinări de laborator şi explorări procedează la examinări de laborator şi explorări paaraclinice. paaraclinice.

La etapa La etapa III III de investigare a diagnosticului sunt expuse de investigare a diagnosticului sunt expuse datele obiective şi cele subiective care au sugerat datele obiective şi cele subiective care au sugerat diagnosticul prezumptiv cu rezultatele probelor de laborator diagnosticul prezumptiv cu rezultatele probelor de laborator şi examenele paraclinice. Informaţiile culese sunt diferenţiate şi examenele paraclinice. Informaţiile culese sunt diferenţiate cu alte variante de afecţiuni asemănătoare, astfel definindu-cu alte variante de afecţiuni asemănătoare, astfel definindu-se diagnosticul clinic.se diagnosticul clinic.

Page 7: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Foaia de observaţie clinicăFoaia de observaţie clinică

Procesul de investigare diagnostică se Procesul de investigare diagnostică se documentează prin foaia de observaţie clinică documentează prin foaia de observaţie clinică care în cazul unui bolnav chirurgical diferă prea care în cazul unui bolnav chirurgical diferă prea puţin de cea a unui pacient terapeutic. Momentele puţin de cea a unui pacient terapeutic. Momentele specifice în documentarea statutului morbid al unui specifice în documentarea statutului morbid al unui bolnav clirurgical se prezintă prin descrierea fidelă bolnav clirurgical se prezintă prin descrierea fidelă a manifestărilor şi a semnelor locale care în a manifestărilor şi a semnelor locale care în contextul traumatismelor au adesea şi valoare contextul traumatismelor au adesea şi valoare juridică, precum şi prin tratarea exactă a juridică, precum şi prin tratarea exactă a informaţiilor ce ţin de decizia intervenţiilor informaţiilor ce ţin de decizia intervenţiilor chirurgicale, monitorizarea postoperatorie, iar chirurgicale, monitorizarea postoperatorie, iar toate în sumă, conform regulilor curente, se toate în sumă, conform regulilor curente, se implică decisiv în formularea diagnosticului implică decisiv în formularea diagnosticului principal, a complicaţiilor şi maladiilor principal, a complicaţiilor şi maladiilor concomitente.concomitente.

Page 8: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Foaia de observaţie clinică se compune din Foaia de observaţie clinică se compune din mai multe etape:mai multe etape:

Datele paşaportaleDatele paşaportaleDiagnosticul de trimitereDiagnosticul de trimitereDiagnosticul de internareDiagnosticul de internareAcuzeAcuzeIstoricul actualei boliIstoricul actualei boliIstoricul vieţiiIstoricul vieţiiDatele clinice obiectiveDatele clinice obiectiveStatutul localStatutul localDiagnosticul prezumptivDiagnosticul prezumptivDatele paracliniceDatele paracliniceDiagnosticul clinic:de bază,complicaţii,boli Diagnosticul clinic:de bază,complicaţii,boli

concomitenteconcomitenteTratament Tratament Epicriza,pronostic,recomandăriEpicriza,pronostic,recomandări

Page 9: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Acuzele bolnavului: în practica chirurgicală sunt Acuzele bolnavului: în practica chirurgicală sunt uneori atît de tipice, încît pot sugera un uneori atît de tipice, încît pot sugera un diagnostic destul de sigur. De obicei bolnavul diagnostic destul de sigur. De obicei bolnavul solicită medicul pentru durerile ce îl supără în solicită medicul pentru durerile ce îl supără în prezent, deşi ar putea suferi şi de alte maladii care prezent, deşi ar putea suferi şi de alte maladii care în prezent nu-l deranjează prea mult. De aceea se în prezent nu-l deranjează prea mult. De aceea se vor releva acuzele majore (care sunt definite de vor releva acuzele majore (care sunt definite de alterarea curentă a sănătăţii) de cele secund alterarea curentă a sănătăţii) de cele secund definite de asociaţiile morbide. Oricum acuzele definite de asociaţiile morbide. Oricum acuzele bolnavului se referă la capitolul datelor subiective bolnavului se referă la capitolul datelor subiective ale foii de observaţie clinică (plîngeri, istoricul ale foii de observaţie clinică (plîngeri, istoricul prezentei suferinţeprezentei suferinţe, , istoria vieţii bolnavului, istoria vieţii bolnavului, antecedente morbide eredocolaterale, anamneza antecedente morbide eredocolaterale, anamneza epidemiologică) şi ar fi inexact să le raportăm la epidemiologică) şi ar fi inexact să le raportăm la informatii obiective(descrierea rezultatelor informatii obiective(descrierea rezultatelor examenelor fizicale de sistem, statutul local). examenelor fizicale de sistem, statutul local).

Page 10: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Examenul bolnavului:Examenul bolnavului: 1.Examenul general (de ansamblu)1.Examenul general (de ansamblu) 2.Examenul loco-regional2.Examenul loco-regional 3.Examenul orientat3.Examenul orientat Examenul general (de ansamblu)Examenul general (de ansamblu) Se începe cu aprecierea stării generale. Adunînd Se începe cu aprecierea stării generale. Adunînd

informaţia de ordin subiectiv, medicul îşi poate crea o informaţia de ordin subiectiv, medicul îşi poate crea o imagine despre statutul general al bolnavului. El va nota imagine despre statutul general al bolnavului. El va nota starea bolnavului cu următoarele apreciative: starea bolnavului cu următoarele apreciative:

satisfăcăoare, satisfăcăoare, de gravitate medie, de gravitate medie, gravă, gravă, extrem de gravă, extrem de gravă, preagonală, preagonală, agonală, agonală, moarte clinicămoarte clinică sau sau moartemoarte biologică.biologică. După ce s-a estimat statutul general al bolnavului se După ce s-a estimat statutul general al bolnavului se

apreciază constituţia lui, expresia feţei, coloraţia apreciază constituţia lui, expresia feţei, coloraţia tegumentelor, starea de nutriţie, sistemul osteo-muscular, tegumentelor, starea de nutriţie, sistemul osteo-muscular, ţinuta. ţinuta.

Page 11: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Pentru ca examinatorului să nu-i scape vreo alterare patologică, Pentru ca examinatorului să nu-i scape vreo alterare patologică, la examenul de ansamblu se vor respecta principiile de plenar la examenul de ansamblu se vor respecta principiile de plenar abord:abord:

se examinează bolnavul în ansamblu, apoi se inspectează se examinează bolnavul în ansamblu, apoi se inspectează zona indicată de acestazona indicată de acesta

de simetrism (se compară starea organelor pare, membrelor)de simetrism (se compară starea organelor pare, membrelor) de consecutivitate (se va accepta o anumită ordine sau o de consecutivitate (se va accepta o anumită ordine sau o

schemă a examenului, de exemplu, de sus în jos: capul, gîtul, schemă a examenului, de exemplu, de sus în jos: capul, gîtul, toracele, abdomenul, extremităţile) toracele, abdomenul, extremităţile)

dinamism (examen în polipoziţie: şezînd şi în ortostatică, în dinamism (examen în polipoziţie: şezînd şi în ortostatică, în decubit lateral stîng şi drept, culcat şi şezînd etcdecubit lateral stîng şi drept, culcat şi şezînd etc ))

Examenul loco-regional Examenul loco-regional Inspecţia locală se face pentru a examina şi descrie focarul Inspecţia locală se face pentru a examina şi descrie focarul

patologic. Se disting două tipuri de explorare: examenul patologic. Se disting două tipuri de explorare: examenul urmărind fiecare sistem de organe şi examenul ce tinde să urmărind fiecare sistem de organe şi examenul ce tinde să descrie statutul local. Descrierea statutului local după descrie statutul local. Descrierea statutului local după evaluarea manifestărilor exterioare ale bolii (ulcere trofice, evaluarea manifestărilor exterioare ale bolii (ulcere trofice, plăgi, tumor proeminent, panariciu, gangrenă, cicatrice ş.a.) plăgi, tumor proeminent, panariciu, gangrenă, cicatrice ş.a.) va fi detaliată şi scrupuloasă.va fi detaliată şi scrupuloasă.

Examenul orientatExamenul orientat De obicei acesta presupune examenul unei cavităţi şi vizează De obicei acesta presupune examenul unei cavităţi şi vizează

în primul rînd cavitatea bucală, faringele.în primul rînd cavitatea bucală, faringele.

Page 12: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Temperatura corpuluiTemperatura corpului Temperatura corpului măsurată la nivel axilar se consideră Temperatura corpului măsurată la nivel axilar se consideră

normală dacă nu a depăşit 36,4 - 36,8 C cu posibile variaţii normală dacă nu a depăşit 36,4 - 36,8 C cu posibile variaţii fiziologice înfiziologice în cursul zilei. Nivelurile termice minime se cursul zilei. Nivelurile termice minime se înregistrează între orele 3înregistrează între orele 3--6 dimineaţa, cele maxime între 5 6 dimineaţa, cele maxime între 5 şi 9 seara. Gradientul itermic la persoanele sănătoase nu şi 9 seara. Gradientul itermic la persoanele sănătoase nu depîseşte 0,6 .Cauzele ce provoacă ascensiunea termică depîseşte 0,6 .Cauzele ce provoacă ascensiunea termică sunt nişte procese chimice (substanţe pirogene endogene sunt nişte procese chimice (substanţe pirogene endogene sau proteine alogene) şi fizice (termoproducţie exagerată sau proteine alogene) şi fizice (termoproducţie exagerată pe fond de termodiapersie diminuată). Se cunosc pe fond de termodiapersie diminuată). Se cunosc următoarele variante de febră: următoarele variante de febră:

3 7 3 7 °C °C stare subfebrilă, stare subfebrilă, 38 - 39°C febra moderată, 38 - 39°C febra moderată, 39 - 40 C febră înaltă.39 - 40 C febră înaltă. 40 hipertermie. 40 hipertermie. Febra depăşind 41 - 42°C este hiperpiretică, se însoţeşte, Febra depăşind 41 - 42°C este hiperpiretică, se însoţeşte,

de obicei, de grave tulburări nervoase şi prezintă pericol de de obicei, de grave tulburări nervoase şi prezintă pericol de moarte.moarte.

Page 13: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Febră remitentă (extenuantă) Febra postoperatorie (resorbtivă).

Febra intermitentă Febră continuă.

Page 14: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Palparea (de la lat. Palparea (de la lat. palpatio)palpatio)

Palparea unimaPalparea unimannuală uală - - poate fi o palpare superficială poate fi o palpare superficială (de orientare) sau una (de orientare) sau una profundă (de exemplu, prin profundă (de exemplu, prin alunecare la examenul alunecare la examenul abdominal). Pentru palpare abdominal). Pentru palpare profundă, penetrantă se profundă, penetrantă se foloseşte şi procedeul mîinilor foloseşte şi procedeul mîinilor suprapuse "duble", cînd mîna suprapuse "duble", cînd mîna dreaptă palpează, iar cea dreaptă palpează, iar cea stîngă, aşezată deasupra stîngă, aşezată deasupra acesteia, presează.Palparea acesteia, presează.Palparea superficială este un procedeu superficială este un procedeu foarte valoros avantajelor foarte valoros avantajelor oferite de tehnicile paraclinice.oferite de tehnicile paraclinice.

Palparea bimanuală. Palparea bimanuală. Palparea organului sau a unui Palparea organului sau a unui segment de structuri оntre segment de structuri оntre două mîini se numeşte palpare două mîini se numeşte palpare bimanuală.bimanuală.

Page 15: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Palparea superficială este un procedeu foarte Palparea superficială este un procedeu foarte valorosvaloros оn chirurgia de urgenţă, cînd se оn chirurgia de urgenţă, cînd se explorează un bolnav cu "abdomen acut", pentru explorează un bolnav cu "abdomen acut", pentru că adesea ea echivalează ca informativitate cu că adesea ea echivalează ca informativitate cu cele mai perfecte tehnici de inves-tigare cele mai perfecte tehnici de inves-tigare paraclinică. În afecţiunilele cronice ale organelor paraclinică. În afecţiunilele cronice ale organelor intraabdominale,însă, palparea este de valoare intraabdominale,însă, palparea este de valoare secun-dară, mai exact auxiliară, pentru că secun-dară, mai exact auxiliară, pentru că cedează important avantajelor oferite de tehnicile cedează important avantajelor oferite de tehnicile paraclinice.paraclinice.

Palparea profundă este mai informativăÎn Palparea profundă este mai informativăÎn diferite patologii în ţesuturi şi cavităţi se poate diferite patologii în ţesuturi şi cavităţi se poate acumula gaze ,lichid sau elemente de altă acumula gaze ,lichid sau elemente de altă consistenţă.Consistenţa se etermină la fel prin consistenţă.Consistenţa se etermină la fel prin palpare,poate fi dură,moale sau elastică.În caz de palpare,poate fi dură,moale sau elastică.În caz de acumulare de lichid seros,sînge sau puroi este acumulare de lichid seros,sînge sau puroi este caracteristică fluctuaţia.caracteristică fluctuaţia.

Page 16: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Percuţia (lat. Percuţia (lat. percussio percussio ciocînire)ciocînire) Prin metoda percuţiei mediate ("deget de deget") se Prin metoda percuţiei mediate ("deget de deget") se

detectă cumulaţiile lichidiene sau gazoase din cavităţile detectă cumulaţiile lichidiene sau gazoase din cavităţile interne pe fond de traumatisme sau diferite stări interne pe fond de traumatisme sau diferite stări patologice. Percuţia propriuzisă (ciocînirea cu pulpa patologice. Percuţia propriuzisă (ciocînirea cu pulpa degctelor pe tegumentul superficial se efectuează cînd degctelor pe tegumentul superficial se efectuează cînd suspectăm dispoziţia superficială a colecţiilor suspectăm dispoziţia superficială a colecţiilor

hidro-aerice mobile (clapotaje în stenoza pilorică sau hidro-aerice mobile (clapotaje în stenoza pilorică sau ileusulileusul

prin obstrucţieprin obstrucţie). ). PercuţiaPercuţia topografică şi comparativă topografică şi comparativă sefoloseşte mai des în chirurgia toracică.sefoloseşte mai des în chirurgia toracică.

Auscultaţia (lat. Auscultaţia (lat. auscultatio - auscultatio - auditn) auditn) Antrenîndu-sepermanent în auscultaţia organelor interne, Antrenîndu-sepermanent în auscultaţia organelor interne,

inclusiv a vaselor de calibru, chirurgul poate ridica valoarea inclusiv a vaselor de calibru, chirurgul poate ridica valoarea acestui procedeu de explorare la nivelul palpaţiei.Această acestui procedeu de explorare la nivelul palpaţiei.Această metodă dă posibiitate de determina caracterul ygomotelor metodă dă posibiitate de determina caracterul ygomotelor cardiace (asurzite, accentuate, sufluri).Lipsa totală a cardiace (asurzite, accentuate, sufluri).Lipsa totală a garguimentului intestinal denotă atonie intestinală şi e garguimentului intestinal denotă atonie intestinală şi e caracteristică pentru formele grave de caracteristică pentru formele grave de peritonită,accentuarea sunetelor e caracteristică ocluziei peritonită,accentuarea sunetelor e caracteristică ocluziei intestinale.În stenoza arterială se auscultă suflul sistolic,în intestinale.În stenoza arterială se auscultă suflul sistolic,în anevrizme-sunet de titirez. anevrizme-sunet de titirez.

Page 17: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

INVESTIGAŢII PARACLINICEINVESTIGAŢII PARACLINICE

Se împart în invazive şi neinvaziveSe împart în invazive şi neinvazive

Cele invazive sunt asociate de lezarea integrităţii pielii sau Cele invazive sunt asociate de lezarea integrităţii pielii sau mucoasei(angiografie,pneumomediastinografia..)mucoasei(angiografie,pneumomediastinografia..)

Neinvazive:Neinvazive:

Radiografia, Radiografia,

USG,USG,

TC:spiralată,multidimensională,cu emisie de TC:spiralată,multidimensională,cu emisie de pozitroni(permite determinarea afectarea canceroasă a pozitroni(permite determinarea afectarea canceroasă a nodulilor limfatici de dimensiuni mai mici de 1 cm),metodele nodulilor limfatici de dimensiuni mai mici de 1 cm),metodele tridimensionale ecocardiografice de diagnostic a patologiilor tridimensionale ecocardiografice de diagnostic a patologiilor cardiace dau posibilitate de a vizualiza schimbările valvulare cardiace dau posibilitate de a vizualiza schimbările valvulare şi nu numai.şi nu numai.

Angiografia computerizată devine cea mai informativă Angiografia computerizată devine cea mai informativă metodă de diagnostic în tromboembolismul arterelor metodă de diagnostic în tromboembolismul arterelor pulmonare.pulmonare.

USG endoscopicăUSG endoscopică

Page 18: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Procesele inflamatorii ale ţesuturоlor moi ale capului Procesele inflamatorii ale ţesuturоlor moi ale capului Pe tegumentul feţei infecţia poate iniţia o serie de procese, de Pe tegumentul feţei infecţia poate iniţia o serie de procese, de

exemplu foliculite, furuncule şi carbunculi, care se localizează exemplu foliculite, furuncule şi carbunculi, care se localizează mai frecvent pe buza superioară sau pe linia şantului nazolabial. mai frecvent pe buza superioară sau pe linia şantului nazolabial. Specificul structurilor faciale bogate în ţesut celular lax face ca Specificul structurilor faciale bogate în ţesut celular lax face ca procesele inflamatoare să se manifeste cu edeme marcante şi procesele inflamatoare să se manifeste cu edeme marcante şi hiperemie extinsă adesea pe ariile adiacente: pe obraji, orbite, hiperemie extinsă adesea pe ariile adiacente: pe obraji, orbite, regiunea parotidomaseterică. regiunea parotidomaseterică.

Inflamaţia glandei parotide specifică este parotidita epidemică Inflamaţia glandei parotide specifică este parotidita epidemică bilaterală, cu edeme moderate şi dureri foarte frecvent se bilaterală, cu edeme moderate şi dureri foarte frecvent se insoţeşte de orhită. Explorarea cavităţii bucale- hiperomie şi insoţeşte de orhită. Explorarea cavităţii bucale- hiperomie şi umfiatura pe traiectul canalului excretor.umfiatura pe traiectul canalului excretor.

Tumorile capuluiTumorile capului Chirurgia generală se confruntă mai frecvent cu nişte Chirurgia generală se confruntă mai frecvent cu nişte

formaţiuni benigne - aterom, lipom, papilom etc. care nu ridică formaţiuni benigne - aterom, lipom, papilom etc. care nu ridică dificultăţi diagnostice, fiind nişte tumori net limitate şi mobile în dificultăţi diagnostice, fiind nişte tumori net limitate şi mobile în raport cu ţesuturile învecinate. Un aterom supurat devine raport cu ţesuturile învecinate. Un aterom supurat devine dureros şi se insoţeşte de semne caracteristice inflamaţiei acute.dureros şi se insoţeşte de semne caracteristice inflamaţiei acute. Lipomul creşte din tesuturi adipoase, este de consistenţă dur-Lipomul creşte din tesuturi adipoase, este de consistenţă dur-elastică, indolor, de formă rotundă sau ovulară şi mobil în elastică, indolor, de formă rotundă sau ovulară şi mobil în raport cu tegumentul şi structurile adiacente. Se pot detecta, raport cu tegumentul şi structurile adiacente. Se pot detecta, doar la o inspecţie de rutină, şi formaţiuni maligne doar la o inspecţie de rutină, şi formaţiuni maligne (bazalioame, melanoame, cancer pavimentos (bazalioame, melanoame, cancer pavimentos si alte si alte tumori).tumori).

SEMIOLOGIA CHIRURGICALĂ A CAPULUISEMIOLOGIA CHIRURGICALĂ A CAPULUI

Page 19: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

SEMIOLOGIA CHIRURGICALĂ A GÎTULUISEMIOLOGIA CHIRURGICALĂ A GÎTULUI În porţiunea anterioară a gîtului se situează căile de conducere

aeriană şi cele digestive, glanda tiroidă paratiroidele, pachetele vasculo-nervoase, ganglionii limfatici.Graţie marilor spaţii interfasciale şi ţesutuilor laxe orgaunele situate cervical sunt mobile acest avantaj oferă spaţiu pentru cumulaţii de sînge revărsat, de exsudat, aer, colecţii care modifică configuraţia gîtului-hematoame, enfizeme subcutanate.

• Tumefierea difuză a gîtului se observă оn cazul "edemului în pelerină" produs de compresiunea toracică traumatică (asfixie prin creşterea presiunii intratoracice) sau de o compresie a venei cave superioare prin tumoarea emergentă din mediastin sau din plămîn (sindromul v. cave superioare).

• Tumefierea asimetrică a gîtului se constată în caz de flegmoane, abcese, guşă, anevrisme arteriale, tumori primare şi metastatice, diverticuli esofagieni cervicali (Zenker) etc.

Page 20: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Semiologia viciilor congenitaleSemiologia viciilor congenitale • Torticolis - diformitatea gîtului ce presupune atitudinea vicioasă a

capului. Este o afecţiune polietiologică care se determină de luxaţia vertebrelor cervicale, hipoplazia muşchilor gîtului, cicatricile tegumentului cervical, vertebropatii şi alte cauze. Dar mai frecvent diformitatea se defineşte de hipertrofia şi degradarea cicatriceală unilaterală a muşchiului sternocleidomastoidian, prin care acesta s-a scurtat. Diagnosticul se decide deja la examenul primar: atitudine vicioasă a capului cu înclinarea sa permanent într-o parte, bărbia fiind orientată spre partea sănătoasă.

• Chisturile şi fistulele medio-cervicale sunt nişte dlsplazii legate de persistenţa orificiului de deschidere a canalului tireoglos.Chisturile mediane se situează pe linia mediană între osul hioid şi laringe. Se pot localiza şi paramedian, dar oricum au legătură cu osul hioid. Chistul creşte lent de la dimensiunea unui bob de mazăre pînă la a unei nuci (mai rar depăşeşte aceste dimensiuni). Periodic se poate deversa prin ductul tireogоos care se deschide la baza limbii în regiunea găurii oarbe.

Page 21: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

• Chisturile cervicale laterale sunt nişte reminiscenţe ale arcurilor brahiale şi sunt localizate pe linia marginală anterioară a muşchiului sterno-cleido-mastoidian la orice nivel, dar mai des pe aria triunghiului carotidian. Chisturile cervicale laterale pot fi:

1.interne, cînd acestea comunică cu faringele 2.externe, cînd cavitatea chistică se deschide prin duct fistulos pe tegument 3.complexe, cînd ductulul fistulos se deschide şi în laringe şi

pe tegument. Secretul eliminat din asemenea fistule simulează saliva.

Chistul cervical dermoid este un defect de conformaţie a ectodermului care se produce pe linia mediană a corpului (linia de sutură a structurilor embrionare) şi se întîlneşte nu doar pe gît, dar şi pe torace, abdomen, pe coccis. Chistul cervica se află dispus mai jos de cartilajul tiroid, dar deasupra fisurii sternal şi poate atinge diferite proporţii. Este o formaţiune durelastică, cu suprafaţă netedă, contur sferic regulat, palpator indolor. Spre deosebire de guşă nu se deplasează la deglutiţie.

Page 22: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Traumatismele cervicaleTraumatismele cervicale• Se disting leziuni deschise şi închise ale gîtului. La cele închise se

referă contuziile şi fracturile care se produc prin compresiune, lovitură directă sau cădere de la înălţime.

• Contuziile ţesuturilor moi se manifestă cu durere intensă, edem, echimoze, sufuziuni, hematoame, tuse, iar la fractura osului hioid se pot semnala dereglări respiratorii.

• Contuziile laringelui şi traheei se exprimă clinic prin durere acerbă, insuportabilă, grave dereglări respiratorii, efecte reflexe (vecinătatea nervului vagus, zonei sinocarotidiane), se poate produce stop cardiac (sincopă).

• Plăgile de pe regiunea cervicală pot fi superficiale, dar şi profunde, cînd sunt afectate sau dezintegrate conductele aeriene, digestive, magistralele arteriovenoase, nervii de calibru, de aceea semnele clinice sunt de un mare polimorfism, iar prognosticul оntotdeauna sever, decesul putвnd surveni prin hernoragie profuzг san embolie gazoasг (оn leziunile venoase).

Page 23: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Nodulii limfatici cervicaliNodulii limfatici cervicali • Ganglionii cervicali sunt regionali pentru regiunea

capului şi gîtului cu organele situate aici. La acest nivel se întrerup vasele limfatice pornite de la cutia toracică, glanda mamară, plămîni şi esofag, precum şi de la stomac (nodul Virchov, situat pe locul de revărsare a canalului toracic limfatic în unghiul venos Pirogov din stînga). Pe fondul unei inflamaţii nespecifice ganglionii cresc оn volum (1 - 2cm), sunt dureroşi la palpare. Ganglionii limfatici afectaţi de metastaze tumorale sunt de consistenţă lemnoasă, indolori, au contur neregulat, aderă reciproc şi cu ţesuturile din preajmă.

• Prin afectarea tuberculoasă a ganglionilor limfatici cervicali se determină semnele unei limfadenite tuberculoase cronice (preponderent la copii şi adolescenţi), care poate evolua sub formă cazeoasă sau limfomatoasă.

Page 24: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

Examinarea glandei tiroideExaminarea glandei tiroide

• Glanda tiroidă se compune din 2 lobi, dispuşi lateral pe trahee, şi comunicînd prin un istm ce acoperă anterior inelele II - IV ale traheei. Cea mai frecventă afecţiune chirurgicală interesînd glanda tiroidă este guşa (mărirea de volum a glandei cauzată de procese hiperplastice sau de modificări degenerative) care poate avea caracter difuz, nodular sau mixt.

Creşterea de volum glandular se notează cu cifre romane оn funcţie de gradul adenomegaliei - 0,I,II,III, IV,V Semnele evocatoare ale tireotoxicozei (guşeitoxice difuze, boala Basedow) se prezintă prin triada clasică: guşă difuză, exoftalmie şi tahicardie. Compresiunea pe segmentul cervical al trunchiu lui simpatic se manifistг prin sindromul Claude Ber-nard-Horner: propulsia în interior a globului ocular (enoftalmie), mioză (micşorarea pupilei) şi îngustarea fantei palpebrale din cauza ptozei pleoapei superioare.

Page 25: Chirurgie - SEMIOLOGIE CHIRURGICALA

• Afectarea inflamatorie a glandei tiroide poate evolua sub formă de tiroidită acută, subacută şi cronică (inflamaţia în glanda afectată de guşă se numeşte strumită).

• Tiroidita acută se însoţeşte de ascensiune termică, cefalee, dureri în regiunea glandei tiroide şi semne locale de inflamaţie

• Tiroidita cronică se dezvoltă lent şi se asociază de regulă cu semne de hipotireoză. Guşa limfomatoasă cronică (boala Hashimoto) se caracterizeazг de oreşterea ambilor lobi, glanda este de consistenţă dură, cu suprafaţă netedă, indoloră

• O altă afecţiune a glandei tiroide este boala Riedel (tiroidită fibroasă), cînd sub influenţa unei transformări fibroase glanda capătă o duritate lemnoasă, aderă de structurile vecine

• Pentru cancerul de teroidian este mai sugestivă apariţia unui sau cîtorva noduli cervicali sau în perimetrul glandei afectate de guşă (de regulă o guşă nodulară puţin activă). Pentru cancerul tirodian este caracteristică şi viteza de proliferare metastatică, mai mult, uneori metastazele se depistează înaintea tumorii primare din glandă.


Recommended