+ All Categories
Home > Documents > chirurgie cardiovasculara 1.

chirurgie cardiovasculara 1.

Date post: 17-Dec-2015
Category:
Upload: miky-vilcoci
View: 101 times
Download: 13 times
Share this document with a friend
26
MODULUL 28: NURSING ÎN CHIRURGIE TORACICĂ, CARDIOVASCULARĂ 1
Transcript

Identificarea problemelor de dependenta

MODULUL 28: NURSING N CHIRURGIE TORACIC, CARDIOVASCULARIDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENTA1. NURSING IN CHIRURGIE TORACICCulegerea datelor:-de la bolnav cind starea lui permite, -familie, -documente medicaleEste necesara cunoasterea unor afectiuni pulmonare in antecedente, daca este dispensarizat pt. TBC, daca este fumator si cte tigari pe zi.

Identificarea problemelor de dependenta:

1.Hemoptizia: hemoragie la nivelul cailor respiratorii si plaminului. Se intilneste in toate afectiunile traheo-bronhopulmonare ac sau cr, dar si in unele cardiopatii valvulare, boli de singe.Poate da:-soc hemoragic, -insuficienta respiratorie, -inundatie traheo-bronsica cu singe.Singele este rosu, aerat, aprins la culoare, evacuat pe gura si nas.Oprirea hemoptiziei:-hemostatice-chirurgical.Interventiile asistentei:-bolnav in poz sezind sau semisezind, repaus absolut-repaus vocal-supravegheaza functiile vitale-adm lichide reci, da bolnavului sa suga cuburi de gheata-adm medicatia prescrisa2.Durerea toracica violenta si aparuta brusc ca un pumnal, se intilneste in pneumotoraxul spontan, embolie pulmonara, pleurezie, pneumonie.Tratamentul: medicamentos, administrate parenteral sau prin infiltratie(facuta de medic) Chirugical(rezectie de nervi intercostali)3.Expectoratia mucoasa, spumata aerata, rozata, se intilneste in edemul pulmonar ac.Cea purulenta in abces pulmonar si supuratie pulmonara.Interventii: -se trateaza cauza si se favorizeaza eliminarea sputei 4. Vomica- eliminarea unei cantitati mari de sputa (peste 1 litru) cu aspect:-lichid limpede salciu, in chistul hidatic-purulent sau singe cu puroi, in abces pulmonar.Interventii:-aseaza bolnavul in sezind sau semisezind-asista si dreneaza expectoratia asezind bolnavul in pozitie de drenaj postural-adm. Oxigen -adm. medicatia prescrisa.5.Edemul glotic reprezinta inflamatia glotei. Se manifesta prin senzatie de sufocare cu lipsa de aer. Apare mai ales la bolnavii alergici, cu astm bronsic infecto-alergi. Se intervine in urgenta-poate produce stop respirator.Trat de urgenta(HHC, antihistaminice, tonice cardiace)- intravenos sau in perfuzie.Cind nu raspunde la tartament- traheotomie.6.Dispneea- apare in toate bolile pulmonare, in caz de corpi straini traheo-bronsici si traumatisme toraco-pulmonare, cardiopatii decompensate.Intervntii:-dezobstruarea cailor respiratorii-se adm oxigen7. Alte semne generale:-febra, tahicardie, hTA, palpiattii-semne fizice: paloare in hemoptizie, TBC, cancer, cianoza in insuf. Respiratorie, pneumotorax-transpiratie-agiatatie sau somnolentaMETODE DE INVESTIGATII1.Analize de laborator:-singe: HLG, VSH, fibrinogen,TS,TC, Gr. sanguin, glicemie, uree, probe hepatice-urina: examen sumar de urina-sputa: ex.bacteriologic, citologic,micologic2.Examene anatomo-patologice sau histopatologice din fragmentele recoltate de medic prin:-biopsia pleurala(punctie pleurala)-biopsia traheo-bronsica(prin bronhoscopie)-biopsiile pulmonare(prin toracotomie)-biopsiile ganglionare(incizie-excizie)3.Metode imagistice:a.radiologie:rgf.pulmonara si toracica, radioscopie, CT, bronhografia cu substanta de contrast, esofagoscopia..b.scintigrafice: scintigrafia pulmonara pentru depistarea emboliilor.c.RMN4.Investigatii endoscopice: -esofagoscopia-fibro/bronhoscopia-mediatinoscopia/toracoscopia5.Probe functionale respiratorii:-spirograma -teste farmacodinamice-teste de efort6.Alte examene:-EKG-EEG-presiunea venoasa-teste biologice(intradermoreactii): Reactia Cassoni pentru depistarea chistului hidatic IDR la tuberculina pentru depistarea tuberculozeiTerminologie specifica:-pneumotorax=aer in cavitatea pleurala-hemotorax=singe in cavitatea pleurala-empiem=puroi in cavitatea pleurala-traheostomie=deschiderea chirurgicala a traheei pentru introducerea unei sonde de traheostomie, folosita la mentinerea functionalitatii cailor respiratorii fie permanenet, fie pina la restabilirea functiei.-toracotomie=incizie chirurgicala la nivelul toracelui-toracoscopie=examinarea cavitatii pleurale cu endoscopul-pleurotomie=incizie la nivelul pleurei-pneumectomie=rezectei partiala sau totala a plaminului-segmentectomie=rezectia unui segment din plamini-toracoplastie=rezecta a doua sau mai multe coaste cu scopul de a grabi vindecarea proceselor TBC.

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN CLINICA DE CHIRURGIE TORACICAInterventiile asistentei medicale n clinica de chirurgie toracica:Delegate:-dezobstruarea cailor respiratorii

-pregatirea materialelor si bolnavilor pentru investigatii specifice (drenaj pleural, toracoscopie)

-pregatirea preoperatorie

-ingrijirea postoperatorie a bolnavilor

-recolatarea analizelor de laborator

-adm medicatiei, oxigenoterapie

-prevenirea complicatiilor prin mobilizare, tapotaj, masaj

-monitorizarea functiilor vitale

-supravegherea drenurilor si pansamentului

Autonome: -ingrijiri igienice, asigurarea confortului si pozitiei bolnavului, masaj, ajutarea bolnavului

-adm de oxygen in caz de dispnee

-educatia sanitara a bonavilorDRENAJUL PLEURAL Definitie:-este un procedeu chirurgical terapeutic, important si indispensabil in chir.toracelui. Este efectuat de medicul chirurg, prin toracostomie.Toracostomia reprezinta interv chirugicala la nivelul peretelui custii toracice prin care se introduc tuburi de dren, cu scopul de evacuare a colectiilor aeriene, lichidiene, purulente sau mixte Materiale necesare:-trusa de inetrventie chirurgicala(bisturiu, lama de bisturiu, foarfec, 2 pense Kocher, fir pentru sutura la piele, ace)

-trocar cu mandren sau trocar toracic

-dren plural cu sectiuneadreapta perpendicular pe lungimea tubului, cu orificii laterale pe ambele fete, cu dimensiuni mai mici decat diametrul tubului.

-casoleta cu tampoane si comprese sterile, cimpuri sterile.-seringi si ace sterile-xilina 2%-solutie antiseptica-betadine-sursa de aspiratie-pompa de vid actionata prinmotor electric , sau aspirator montat la statia centrala pentru fiecare pat-manusi sterile-racord steril pentru fixarea drenului la borcan-eprubete sterile pentru prelevari bacteriologice si citologiceTrusa de aspiratie este formata din 3 borcane si tuburi de legatura dintre ele, care au ca scop:1.Primul borcan este borcanul colector de secretii de la bolnav, prevazut cu 2 tuburi de sticla ce trec prin dop si solutie sterila de ser fiziologic.2.Al doilea borcan regleaza presiunea prin intermediul a 3 tuburi de sticla care trec prin dop(2 tuburi laterale sunt mai scurte care fac legatura unul cu borcanul colector, celalalt cu borcanul de siguranta, tubul central este lung, prevazut cu supapa ce poate fi inchisa sau deschisa, ajunge pina la 2cm de fundul borcanului in care este solutie dezinfectanta)3.Borcanul al treilea este de siguranta, legat la sursa de aspiratie, este gol pentru a suplini borcanul de drenaj cand acesta se umple.Pe borcanul de drenaj se lipeste o banda de leucoplast semn care marcheaza nivelul lichidului eliminat in ziua respectiva.Etape: Pregatirea materialelor ;Pregatirea psihica ; Pregatirea fizica:- se recolteaza singe pentru TS,TC, gr.sangvin si Rh.- Se pregateste FO cu rezultatele investigatiilor trecute- Se face radiografie pulmonara- Se adm medicatia prescrisa de medic(atropina IM)- Preg locului: se spala, se barbiereste zona, se dezinf tegumentul cu alcool iodat- Se aseaza bolnavul in decubit lateral,pe pertea sanatoasa, pentru toracostomia de evacuare a revarsatului pleural- Pozitia decubit dorsal se foloseste in drenajul bilateral sau cind drenul este plasat anteriorRolul asistentei:-preg materialele necesare-preg bolnavul psihic si fizic-serveste medicul si supravegheaza pacientul in timpul tehnicii si dupa-supravegheaza functiile vitale, mentine bolnavul in pozitie-administreaza medicamentele indicate sau le pregateste in cazul in care le cere medicul-transporta bolnavul la radiologie pentru verificarea drenajului prin examen radiologic, daca medicul o cere.Ingrijirea pacientului: -se aseaza in pozitie antalgica(semisezind)-se suprav functiile vitale, se urm aparitia tusei, durerea, tahicardia,hTA, transpiratie-se face rgf de control pentru verificare pozitiei drenului.Suprav drenajului se face continuu prin verificarea presiunii, a borcanului colector de secretii-se mas cantit secretiilor eliminate pe ore(va fi marcata cu benzi de leucoplast lipite pe borcan, pe care se noteaza data si ora)-cind nivelul lichidului ajunge la tubul scurt se schimba bateria de aspiratie sau numai borcanul de aspiratie, DUPA CLAMPAREA tubului de dren-se respecta regulile de asepsie-in caz de obstruare a tubului de dren, se schimba cu altul steril-mobilizarea bolnavului tb facuta sub suprav asistentei-suprimarea drenului este precedata de pensarea lui timpde 24 ore si control radiologic-orificiul se sutureaza si panseaza sterilReorganizarea locului de munca:-se spala instrumentarul folosit-se aseaza in ordine materialele reutilizabile-se noteaza drenajul in FO2. TORACOSCOPIADefinitie:

-este examenul endoscopic al organelor din cusca toracica

-prin toracoscopie se vizualizeaza spatial pleural, cavitatea toracica, diafragmul, mediastinul, pericardul, coastele, pleura viscerala, plaminul, coloana vertebrala.

-se efectueaza cu un endoscope rigid numit TORACOSCOP prevazut cu un system optic si sursa de lumina.

Materiale necesare:

-manusi sterile, comrese sterile, tampoane, solutii dezinfectante

-med anestezice, sedative, antibiotice, codeine, antalgice

-toracoscop cu toate anexel sterile

-trusa de microchirurgie

-sursa de oxygen

Etape de executie:

Pregatirea materialelor

Pregatirea bolnavului:

-Psihica: se informeaza si se ia consimtamintul scris

-Fizica:

-se recolteaza HLG, T, TS,TC, TQ, gr.sg si Rh

-se efectueaza EKG, Rgf toracica

-se masoara functiile vitale

-la sfirsitul toracoscopiei se recomanda totdeauna drenajul pleural

-cu o seara inainte se da un sedative si 1tb de codeine

-in ziua examinarii bolnavul nu manincaRolul asistentei:

-pregateste materilalele necesare si bolnavul pentru efectaurea tehnicii

-serveste medicul si supravegheaza pacientul in timpul tehnicii si dupa

-supravegheaza functiile vitale si mentine bolnavul in pozitie

- adm medicamentele indicate

Ingrijirea pacientului:

-se monitorizeaza functiile vitale

-se asigura repaosul la pat

-se asigura functionarea drenajului aspirativ

-se adm antalgice

-se verifica pansamentul din jurul tubului de dren

-se previn complicatiile, infectiile prin adm de antibiotice, la recomandare

Reorganizarea locului de munca:

-se spala instrumentarul folosit si se preg pt sterilizare

-se aseaza in ordine materialele reutilizabile

-se noteaza tehnica in FO

Ziua post toracoscopie:

-se efectueaza analize de laborator la indicatie

-adm medicatiei, oxigenului

-prev complicatiilor prin mobilizare, tapotaj,masaj

-monitorizarea functiilor vitale

-suprv drenului, pansamentului

-ingrijiri igienice, asigurarea confortului

-alim si hidratarea, educatia sanitara.

Pregatirea preoperatorie si supravegherea postoperatorie in chirurgia toracic

PREGATIREA PREOPERATORIE SI SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE IN CHIRURGIA TORACICAA PERIOADA PREOPERATORIE:1.Examene specifice:-radiografia pulmonara, fata si profil-analiza gazelor sangvine-probele functionale respiratorii-scintigrafia pulmonara-fibroscopia bronsica-se cauta focare infectioase la distanta(ORL, stomatologice) care sa trateaza-bilantul metastazelor(daca e neoplasm pulmonar) prin ecografie hepatica, scintigrafie osoasa, markeri tumorali-EKG2.Analize de laborator pt bilantul preoperator:-hemoleucograma -factorii de coagulare-gr sangvin si Rh-ionograma, uree, glicemie,TGP,TGO

3.Pegatirea pacientului:a.cu citeva zile inainte:-pregatirea psihica si obtinerea consimtamintului scris-gimnastica respiratorie-oprirea fumatului-dus cu sapun dezinfectant-masurarea functiilor vitale-epilarea intregului toraceb.Seara dinaintea operatiei:-dus cu sapun dezinfectant-inspectarea integritatii tegumentului-badijonarea toracelui cu alc iodat sau betadina-clisma evacuatoare-oprirea alimentatiei si hidratarii c.In ziua operatiei:-dus-badijonarea toracelui-premedicatie in functie de indicatie-schimbarea lenjeriei de corp-masurarea functiilor vitale-verificarea foii de observatie si insotirea la sala de operatieB. PERIOADA POSTOPERATORIE1.Intoarcerea de la blocul operatorLa iesirea din sala de operatie, pacientul prezinta:-o incizie toracica laterala sau axilara, cusuta cu fir de sutura si acoperita de pansament-o masca cu oxigen-unul sau doua drenaje toracice-linie venoasa periferica si/sau centrala2.Ingrijiri postoperatorii:a.in cazul operatiilor fara complicatii:-se urmareste perfuzia si se adm medicatia prescrisa(sol perfuzabile, antibiotice,analgetice)-se urmareste si goleste drenajul pleural-se supravegheaza pansamentul care se schimba la doua zile sau ori de cite ori este nevoie, la 14zile se scot firele de sutura-toaleta se face pe regiuni-alimentatia se reia treptat, dupa verificare reluarii tarnzitului(eliminarea de gaze si materii fecale)-se adm tratament anticoagulant- miscari active si pasive pt prevenirea complicatiilor imobilizariib.in cazul operatiilor complicate:Dupa citeva ore, zile, saptamini pot apare diverse complicatii:1. Suprainfectia bronsica:Cauza: stagnarea secretiilor bronsice cu absenta expectoratiei si capacitate respiratorie redusa la un pacient care nu tuseste pentru a nu simti durereaSemne:-cianoza si dispnee-tuse quintoasa si productivaInterventii:-kinetoterapie respiratorie pentru facilitarea eliminarii-aspiratie traheala2. Decompensarea respiratorie:Cauza:rezectia chirugicala(lobectomie, pneumectomie)Semne:-dispnee cu durere toracica-tahicardie-hipoxie si cianoza-insuf cardiaca dr cu edeme ale membrelor inferioare, oligurie, turgescenta jugularelorInterventii:-oxigenoterapie-bronhodilatatoare si diuretice- kinetoterapie respiratorie3. Tromboza venoasa:Cauza:imobilizare prelungitaSemne:-durere spontana sau la palpare in molet-durere la dorsoflexia piciorului pe gamba-dilatare venoasa-edem unilateral -febraInterventii:-tratament anticoagulant-fasa elastica-mobilizari active si pasive4. Educatia pacientului:-consiliere pentru abandonarea fumatului-reeducare respiratorie-educarea privind utilizarea metodelor si aparatelor pt trat inhalator

3. SCINTIGRAFIA PULMONARADefinitie:-metoda de explorare a plaminilor cu ajutorul izotopilor radioactivi introdusi prin perfuzie IV sau pe cale inhalatorie.Se efectueaza la serviciul de medicina nucleara

Indicatii:-diagnosticul emboliei pulmonare

-diagnosticul neoplasmului pulmonar

-bilant etiologic in HTA pulmonara cr

-bilant functional preoperator in pneumectomiePregatirea bonavului si materialelor:Psihica: se informeaza pacientul, se ia consimtamintul.Femeile insarcinate nu au voie sa faca aceasta investigatieFizica:-se avertizeaza bolnavul sa nu manince in dimineata examenului

-se intrerupe medicatia cu o zi inainte-se aseaza in decubit dorsal pe masa de investigatie-se preg subst radioactiva: Technetiu 99 fiole pentru adm intravenoasa sau Xenon133 care se adm inhalator.Tehnica:Este efectuata de medic.Asistenta preg materialele, pacientul si serveste mediculMetode de efectuare:1.Scintigrama de perfuzie:-se adm in perfuzie IV subst radioactiva.Dupa injectare subst se distribuie in functie de debitul de perfuzie pulmonara si se blocheaza in capilarele pulmonare, apoi cu pacientul asezat in decubit dorsal va prelua imagini de la nivelul plaminilor cu ajutorul unei camere scintigrafice; se inregistreaza pe hirtie imaginile selectate2.Scintigrafia cu ventilatie:-se cere pacientului, inainte de examen, sa inhaleze prin inspir profund substanta radioactiva, apoi sa-si tina respiratia 10 sec inainte de un alt inspir.Pacientul se aseaza in decubit dorsal si cu ajutorul camerei de scintilatie se vizualizeaza aria pulmonara.ACTIVITATI IN CHIRURGIA CARDIOVASCULARA2. NURSING IN CHIRUGIA CARDIACAActivitati in chirurgia cardiovasculara:1.Circulatia extracorporeala(CEC) este o metoda care permite oprirea si golirea de sange a inimii in timpul operatiei, functia acesteia este preluata de un aparat(cord pulmon artificial), care printr-un sistem de conducte si pompe preia sangele din ea si-l deriva inafara organismului; la acest sistem se anexeaza un dispozitiv de oxigenare a sangelui2.Cord-pulmon artificial este un aparat alcatuit din pompa si oxigenator, care are rol de a inlocui functia inimii si a plaminului in timpul cand aceasta este supusa actului operator.3. Hipotermia indusa medie sau profunda consta in racirea organismului bolnavului in timpul operatiei, la 28-29 grade Celsius in hipotermia moderata sau mai scazuta in hipotermia profunda; hipotermia locala consta in aplicarea pe cord de ser fiziologi steril cu gheata.4 Balonul de contrapulsatie aortica este un dispozitiv tip cateter care se foloseste la asistarea circulatiei postoperator pana la revenirea la normal a functiei inimii. Denumirea folosita pentru balonul de contrapulsatie este de IABP- terapie. Balonul se insera de catre medic in urgenta. Balonul cateter se introduce transcutanat prin artera femurala pana in aorta descendenta, umflarea si dezumflarea lui fiind sincronizata cu ciclul cardiac. In diastola balonul se umfla si dezloca o cantitate de sange din aorta trimitand-o spre coronare asigurand astfel oxigenarea miocardului, iar in timpul sistolei se dezumfla pentru a permite trecerea sangelui din ventriculi in circulatie.

Indicatiile IABP terapiei sunt:-dupa interventiile pe cord cand inima nu-si revine la normal;-in soc cardiogen;-in boala valvulara.Rolul asistentei:- supravegherea bolnavului, puls, TA, R, diureza, functionarea cateterului, pansamentul;- informare medicului asupra modificarilor aparute in functiile vitale (respiratie, puls, TA), a durerilor toracice sau abdominale, pentru a se institui la timp atitudinea terapeutica necesara;- se instituie la timp atitudinea terapeutica necesara;- ingrijirea bolnavului si supravegherea locului dupa scoaterea tecilor de catre medic;- pansamentul locului pentru a preveni hemoragia se efectueaza folosind o cantitate mai mare de comprese care sunt fixate cu o fasa lata, iar deasupra se aplica o greutate; membrul inferior al pacientului se imobilizeaza pentru 24 ore.Principalele simptome si semne ale bolnavului care necesita interventie pe cord-tulburari de hemodinamica manifestate prin presiune venoasa crescuta, hepatomegalie, staza venoasa, edeme la membrele inferioare cianotice;-incapacitatea de orice efort datorita suferintelor cardiace;-oboseala permanenta;-dispnee de efort;-dispnee paroxistica nocturna, ortopnee;-tulburari de ritm, palpitatii;-durere precordiala de tip anginosRisc de complicatie moarte subitaIn aceste conditii pacientii cunoscuti cu afectiuni cardio-vasculare sau malformatii ale cordului se adreseaza Centrelor de cardiologie.

Centrele de cardiologie existente la ora actuala in Romania sunt in orasele Bucuresti, Targu-Mures, Cluj, Timisoara si Iasi care deservesc populatia din regiunea respectiva a tarii.

Un centru de cardiologie cuprinde:

1. serviciul de primire urgente sau triajul;2. sectia de cardiologie unde se trateaza medical toate bolile cardiovasculare;3. sectia de ATI = terapie intensiva cardiologie trateaza urgentele cardiace;4. sectia de chirurgie cardiovasculara cu ATI chirurgie cardiovasculara;5. alte servicii: laboratoare pentru diverse analize biochimie, hematologie, bacteriologie inclusiv laborator de imunologie, radiologie, cateterism cardiovascular, farmacie, anexe gospodaresti.Chirurgia cardio-vasculara lucreaza in colaborare cu serviciul de cardiologie. Astfel un bolnav care urmeaza sa fie operat este internat si investigat la cardiologie, dupa evaluarea facuta de medicul cardiolog cei care necesita interventie chirurgicala sunt trimisi la chirurgie. Majoritatea interventiilor in chirurgia cardio-vasculara sunt programate din timp. Cei pentru transplant de cord sunt trecuti pe liste de asteptare.

Metode de investigatieExamenul clinic si toate investigatiile pacientului ce urmeaza a fi operat se fac la clinica de cardiologie sunt repetate cele care se fac inainte de operatie.

Examenul clinic care consta in inspectie, palpare, ascultatie, masurare puls, TA, este efectuat mai intai de medicul cardiolog apoi si de medicul chirurg care va stabili data cand bolnavul va fi operat.

Investigatii obligatorii pentru stabilirea diagnosticului:- EKG; fonocardiograma;- Ecografie cardiaca simpla sau cu Eco-Doppler;- Cateterism cardiac; aortografia; coronagrafia; arteriografia; flebografia;- Angiografie;- Radiografie cardio-toracica.- Computer Tomografie, RMN.Analize de laborator: hematologice, biochimice, imunologice, bacteriologice.Pregatirea generala a bolnavului pentru operatie pe cord

1.Analize de laborator:-hematologie-biochimie: CPK-MB(creatinfofokinaza)-imunologie-inclusiv HIV, AgHBs, antivirusHCs, RBW sau VDRL-bacteriologie:sputa, urina, scaun, exudat faringian-alte secretii(ginecologie, ORL, tegumentare)BOLNAVUL CARE URMEAZA SA FIE OPERAT NU TREBUIE SA AIBA NICI UN FOCAR DE INFECTIE!2.Explorari cardiace si pulmonare:-echocardiografie-rgf pulmonara-coronarografie- cateterism cardiac la valvulari-probe de efort-EKG-spirograma3.Examene interclinice:-gastroenterologice, urologice, neurologice, ginecologice, endocrinologice, diabetologice, oftalmologice, ORL, psihiatrie, stomatologice4.Monitorizarea functiilor vitale-TA, P, R, T-oximetriaPregatirea preoperatorie a bolnavului pentru operatie pe cord

-pregatirea psihica: incurajarea, linistirea; semnarea fisei de consimtamint-pregatirea fizica: -masurarea functiilor vitale -EKG -clisma evacuatoare -baie generala cu sapun dezinfectant -raderea parului de pe toata suprafata corpului -baie generala -dezinfectie tegumentara cu betadina-in dimineata interventiei: -masurarea fct vitale -EKG

-clisma evacuatoare

-dezinfectie cu sapun cu betadina

-imbracarea halatului special -incurajarea pacientului -insotirea bolnavului la sala de operatie

Ingrijirea postoperatorie a bolnavului cu operatie pe cord

Perioada postoperatorie este considerata foarte critica care are drept obiectiv restabilirea independentei respiratorii si hemodinamice.Bolnavul este transportat cu un carucior special prevazut cu dispozitive de sustinere pentru monitor , aparat de ventilatie, aparate de perfuzie, catetere speciale.

Pacientul iesit din sala de operatie prezinta:1.o incizie de sternotomie mediana, suturata si pansata; poate avea si o incizie inghinala si una gambiera(pentru canularea femurala si pt recolatrea de vena safena)2.sonda IOT conectata la ventilator mecanic3.cateter periferic4.cateter arterial radial5.cateter venos central6.un cateter arterial pulmonar Swan-Ganz care permite masurarea:

-debitului cardiac(volumul de sange ejectat de inima intr-un minut)-presiunea in atriul drept-presiunea in arteraa pulmonara-presiunea arteriala de ocluzie-masoara permanent saturatia venoasa in oxigen7.pacemaker extern

8.monitor hemodinamic pe care avem: EKG, TA, P, R, T, SvO2, SaO29.sistem de drenaj toracic10.sonda gastrica11.sonda vezicalaINGRIJIRI POSTOPERATORII 1.Ventilatia asistata presupune:-adm de droguri anestezice periodic, analgezice si miorelaxante-supravegherea parametrilor respiratori ai ventilatorului-verificarea sondei IOT- aspirarea regulata a secretiilor de pe sonda IOT- analiza gazelor sangvine-toaleta cavitatii bucale-se scoate sond Iot dupa 1-2 zile si se oxigeneaza cu sonda nasala, incepe kinetoterapia respiratorie2.Analgezia postoperatorie:-analgezice IV sau opioide3.Cateterul arterial-permite recoltarea de sange arterial periodic-se urmareste locul de punctieNU SE INJECTEAZA NIMIC PE EL-in momentul suprimarii se face presiune manuala pe zona aprox 1minut4.Cateteru Swan Ganz:-se verifica si se noteaza ritmoc valorile pe care acesta ni le ofera-se urmareste zzona de punctionare a tegum-NU SE INJECTEAZA PE EL-necesita efectuarea de rx pulmonar pt a vedea pozitionarea lui-se scoate cit mai repede pt ca reprezinta o poarta de intrare pt agentii infectiosi5.Cateterele venoase:-permit adm de subst medicamentoase izo si hipertone-se urmareste punctul de intrare in tegum, permeabilitatea, aparitia unui hematom, inflamatii, 6.Drenajul toracic: vezi chir toracicaSe adm trat anticoagulantSe recolteaza sange pentru bilantul paraclinic: HLG, fact de coagul;are, ionograma, uree, creatinina.Se fac miscari pasive si active pentru prev aparitiei complicatiilor imobilizariiToaleta se face pe regiuniAlimentatia se reia dupa scoaterea sondei nasogastrice, treptat, dupa reluarea tranzitului intestinal.COMPLICATII POSTOPERATORII:1.Hemoragia:Semne:-hTA, tahicardie-paloare, cianozaInterventii:-med hemostatice-anuntarea chirurgilor pt o eventuala reinterventie-pregatirea de sange si derivate, izogrup, izoRH2.Tulburarile de ritm cardiac:Bradicardie sinusala, tahicardie sinusala sau ventriculara, extrasistole, fibrilatie atrialaCauze:-cardiopatie preexistenta-actul chirurgicalSemne:-diminuarea debitului cardiac-tulb elecrolitice cu acidosa-modif EKGInterventii:-pregatirea materialelor si aparatelor pentru soc electric extern-preg medicatiei antiaritmice: cordaarone, digoxin..3.Stop cardiocirculator:Cauze:-soc, hipoxemie-embolie pulmonara-IMASemne:-stop respirator-lipsa pulsului la femurala si carotidaInterventii:-soc electric extern-Masaj cardiac extern-ventilatie artificiala4.Infectii nosocomialeCauze:-multitudinea portilor de intrare-nerspectarea regulilor de asepsie si antisepsieSemne:-hipo sau hiper termie-secretii purulente la poarta de intrareInterventii:-prevenirea aparitiei lor-recoltarea de secretii si analiza ATB-recoltarea sangelui pentru hemocultura-antibiotice conform ATBEDUCATIA PACIENTULUI:Igiena vietii:-abandonarea fumatului-alimentatie fara grasimi si sare-exercitii fizice moderate-diminuarea stresuluiSupravegherea tratamentului:-daca are proteza valvulara va avea trat anticoagulant toata viata, astfel ca:1.periodic va tb sa fac analiza fact de coagulare pentru ajustarea tratm2.tb sa stie sa depisteze supradozajul: epistaxisuri, gingivoragii, hematoame3, nu are voie sa schimbe doza fara indicatia medicului curant4.nu este indicata asocierea cu AINS5.trebuie sa declare acest tratament, ori de cite ori are nevoie de ingrijiri medicale3. INGRIJIREA PACIENTULUI IN CHIRURGIA VASCULARA INGRIJIREA PACIENTULUI IN CHIRURGIA VASCULARAExamene preoperatorii:1.examene specifice:-ecografie Doppler de aorta si membre inferioare

-oscilometria

-arteriografia care arata ocluzia si stenoza arteriala

-bilantul lipidic si hepatic(colesterol, trigliceride, lipide)-bilantul altor localizari ateromatoase: -cardiaca: EKG, ecocord, scintigrafie, coronarografie -cerebrala: CT sau ecodoppler-cautarea focarelor infectioase la distanta:ORL, stomatologie-bilantul respirator: rgf pulmonara2.analize absolut obligatorii in interventiile chirurgicale: HLG, VSH, gr sangvin si Rh, Tquick, TS,TC, uree, glicemie, TGP,TGO, ionogramaPregatirea pacientului:1.cu citeva zile inainte:-pregatiorea psihica si obtinerea consimtamintului scris-pregtirea colica(regim alimentar care nu da flatulenta) daca abordul este transperitoneal-se opreste trat cu anticoagulante(sintrom)-se opreste trat cu antiagregante plachetare(aspirina)-dus cu sapun dezinfectant-verificarea functiilor vitale-epilarea zoneleor unde se vor face inciziile- seara dinainte nu mai maninca de la 18, nu mai bea de la 22-se face clisma evacuatoare2.in ziua operatiei:-dus cu sapun dezinfectant-dezinfectia tegumentului cu alcool iodat sau betadina-premedicatie, functie de prescriptie-lenjerie de corp curata-masurarea functiilor vitale-cu FO completa se insoteste la blocul operatorPerioada postoperatorie:1.Intoarcerea de la blocul operator:-pacientul are o incizie abdominala mediana si una inghinala(in portajul aorto-bifemural)-poate avea o incizie inghinala, una pe fata interna a copasei si una la gamba(portaj femuo-popliteo-gambier)-inciziile sunt suturate si acoperite cu pansament steril-uneori poate exista si drenajul aspirativ tip Redon- masca cu oxigen-cateter venos periferic si/ sau central pe care merg lichidele perfuzabile-pacientul este racordat la monitor hemodinamic care ne indica TA, P. EKG, SaO2-sonda urinara Foley2. In cazul evolutiei postoperatorii necomplicate:-se urmaresc perfuziile si se schimba dupa indicatia medicului-se adm antalgice -se adm antibiotice profilactic-se adm trat anticoagulant-pansamentul se schinma la doua zile, drenajul se scoate la 48-72 ore, firele se scot la 14 zileRevascularizarea membrelor inferioare este obiectivul nr 1 in supraveghere. Pentru asta: -se masoara pulsul la artera femurala, tibiala, retromaleolara si pedioasa, el trebuind sa fie bine batut, regulat.Disparitia pulsului la unul din nivele indica o obstructie arteriala -aspectul tegumentelor membrelor inferioare: roz, cald, mobil, nedureros

-toaleta se face pe regiuni

-alimentatia se reia treptat, dupa reluarea tranzitului intestinal

-dupa control doppler pacientul se externeaza, urmind sa vina la control dupa indicatii3.complicatii postoperatorii:a.Hemoragia; -poate apare la nivelul suturilor vasculare si este accentuata de anticoagulareSemne:-paloare, hTA, tahicardie-pansament imbibat cu sange-hematom lanivelul plagii-cresterea debitului pe drenajul aspirativ-durere abdominala in caz de hemoragie intraperitonealaInterventii:-supravegherea drenajului si pansamentului-urmarirea pulsului-in cazuri grave, reinterventie chirurgicalab.Tromboza venoasa:Factori de risc:-interventii pe membrele inf sau la niv bazinului-risc dat de pacient(fumatul)-imobilizare prelungitaVezi chir toracicac.Obstructia arteriala cu ischemiecauze: -infundarea bypasului , -embolia distalaSemne:-disparitia pulsului distal perceput inainte-crampe, senzatie de frig la extremitati-durere intensa, parestezii la membrele afectateInteventii:-supravegherea frecventa a membrelor inferioare(aspect, coloratie, caldura, mobilitate, durere, prezenta pulsului la art femurala si distal)-anuntarea chirurgului daca apar semnele obstructiei(netratata la timp poate determina gangrena cu risc de amputatie)d.Necroza cutanata:cauze: -vascularizatie arteriala ineficienta, -infectiaSemne:-semne de infectie: febra, frison, cresterea numarului de leucocite, hemocultura pozitiva-plaga nu se cicatrizeaza si apar semne de necrozaInterventii:-excizarea zonei de necroza-antibiotice conform antibiogramei-reinterventie chirurgicala cu lambou muscularEducatia sanitara-regim alimentar hipolipidic

-abandonarea fumatului(vasoconstrictor pe vasele mici)

-mersul pe jos 1 ora pe zi

-folosirea cremelor de hidratare pentru membrele inferioare

-evitarea transpiratiei(responsabila de micoze cutanate)

-purtarea sosetelor de bumbac

-evitarea traumatismelor la membrele inferioare

OSCILOMETRIAEste un test de apreciere a permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale la nivelul membrelor. Indicele oscilometric sau oscilatia pulsatorie maxima corespunde diferentei maxime in diametru sistolo-diastolic al arterei si depinde de mai multi factori: debitul cardiac; presiunea arteriala; rezistenta periferica; elasticitatea vasculara.Se utilizeaza oscilometrul Pachon.Valori normale: Se exprima in unitati relative (indice oscilometric I.O.) si variaza functie de nivelul segmentului de membru explorat: - brat = 2- 12; - antebrat: sub cot = 1- 10, deasupra pumnului= 0 ,2- 2; - coapsa, deasupra genunchiului = 4- 16; - gamba: sub genunchi = 3- 10, deasupra gleznei = 0,2 - 9. Valorile normale nu exclud leziunile anatomice, valorile subnormale confirma existenta leziunilor darnu stabilesc cauza acestora (organica sau functionala).

Utilitate clinica: Testul este utilizat in principal pentru: a) determinarea permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale in zonele in care nu se poate palpa artera (coapsa, gamba); b) sindromul de coasta cervicala (variatia I.O. la membrul superior in raport cu miscarea capului).ECOGRAFIE DOPPLER VASCULARAEcografia - metoda de examinare imagistica ce utilizeaza drept informatie ultrasunetele reflectate de tesuturile corpului omenesc.Ecografia Doppler are la baza efectul Doppler si da relatii asupra unor structuri aflate in miscare - studiul fluxului sangvin arterial sau venos.Ecografia Doppler ofera informatii despre: structura peretilor vasculari - prezenta placilor de aterom la nivel arterial, tipul placilor de aterom, gradul de ingustare arteriala determinata de prezenta placilor cu valoare prognostica si terapeutica

caracterele fluxului arterial si venos, cuantificarea gradului de stenoza arteriala, functionalitatea fistulelor de dializa

prezenta trombozelor venoase profunde si superficiale

preoperator in patologia venoasa, cuantificarea capitalului vascular necesar efectuarii fistulelor pentruhemodializa

inaintea unor manevre invazive - cateterism cardiac, implantate de catetere venoase centrale, implantare de cardiostimulatoare.

Fata de alte tehnici radiologice examinarea echo Doppler are o serie de avantaje: nu este invaziva

nu este dureroasa

nu necesita administrare de substanta de contrast nu este iradianta putand fi repetata la nevoie.PAGE 22


Recommended