Abcesul rece

Este urmarea evolutiei unui proces tuberculos osteoarticular,ganglionar sau pleural.

Simptomatologie

-formatiune tumorala relativ moale, voluminoasa ,continand 1-2 l puroi sau mai mult

-nu prezinta semnele tipice ale unei inflamatii ci doar tumefiere,cu evolutie lenta

-se poate suprainfecta cu germeni banali

Tratament

-abcesele mici se vindeca in momentul in care procesul tuberculos determinant se vindeca

-repaus ,vitaminoterapie ,antibiotice

-punctie :se goleste puroiul si se introduc in cavitate Streptomicina si HidrazidaSepticopioemia

Este o infectie generalizata in care exista foarte multe focare metastatice purulente localizate in special in plamani,rinichi,splina,creier.oase,cavitatea abdominala .

Simptomatologie

-cea de la septicemie + prezenta focarelor infectioase multiple descoperite prin diferite manevre clinice,ex.radiologic sau interventii chirurgicale

Prognostic-prost,mai ales daca germenii sunt rezistenti la antibiotice si daca organismul are o rezistenta scazuta

Tratament

-profilactic-tratarea corecta a plagilor,evitarea suprainfectiilor ,evacuarea completa a abceselor si flegmoanelor ,hematoamelor,evitarea infectiilor in timpul si dupa operatii

-curativ-in cazul aparitiei focarelor septice,acestea se evacueaza prin punctie sau chirurgical + antibiotice conform antibiogramei+ seroterapie specifica ,transfuzii de sange,plasma,vitamine,cortizon

Septicemia

Este o infectie acuta generalizata in care, din unul sau mai multe focare septice existente in organism,se descarca repetat in circulatie germeni patogeni si toxine microbiene .

Etiologie

-germeni aerobi si anaerobi

-este determinata de patrunderea in sange a germenilor din abcese ,flegmoane mari si profunde ,netratate la timp dar apar si in urma unor infectii limitate dentare,amigdaliene ,otice,renale,apendiculare,etc

Simptomatologie

-stare generala alterata toxica :frison,greata,varsaturi,cefalee,tahicardie, dispnee,stare de semiconstienta ,febra hectica ,oligurie,tegumente si mucoase uscate

-leucocitoza,albuminurie,hemocultura pozitiva in plin frison

-semnele locale permit uneori depistarea sursei generatoare de septicemie :flegmon fesier ,abces apendicular ,plaga infectata,etc.

Tratament

-profilactic-tratarea corecta a plagilor,evitarea suprainfectiilor ,evacuarea completa a abceselor si flegmoanelor ,hematoamelor,evitarea infectiilor in timpul si dupa operatii

-curativ-in cazul aparitiei focarelor septice,acestea se evacueaza prin punctie sau chirurgical + antibiotice conform antibiogramei+ seroterapie specifica ,transfuzii de sange,plasma,vitamine,cortizon

Tetanosul

Este o boala infectioasa manifestata printr-o hiperexcitabilitate generala,cu contractii musculare spasmodice ,tonice,dureroase,paroxistice.

Etiologie

-Bacilul tetanic(anaerob) ce se gaseste in praf si pe/sub pamant pana la o adancime de 30 cm

-Infectia tetanica apare dupa plagi in care a patruns si pamant dar si dupa o simpla intepatura ,in plagi infectate inchise

Patogenie

-bacilul tetanic,odata patruns in organism,se

cantoneaza la locul de intrare ,se inmulteste si elibereaza o toxina foarte puternica numita exotoxina tetanica;aceasta se imprastie in tot organismul ,fie de-a lungul nervilor periferici,fie pe cale sangvina ,producand o intoxicatie grava ,urmata de moarte

Simptomatologie

-perioada de incubatie =15 zile

-plaga in care se dezvolta infectia tetanica nu are tendinta la cicatrizare,are un aspect uscat,negricios si aton

-cefalee,greata,anorexie,somnolenta marcata ;b.acuza dureri la cea mai mica atingere a corpului

-cu atentie se pot observa contractii mici,repetate,spontane sau declansate de medic,ale maselor musculare din vecinatatea plagii

-temperatura creste la 38-39 grade,tahicardie

-dupa 5-6 zile apare semnul tipic:contractura musculara permanenta !;aceasta incepe intai la grupele musculare din jurul portii de intrare a infectiei apoi se generalizeaza prin contractura maseterilor care da un trismus tipic(b.pare ca rade fortat sau rautacios = risus sardonicus) si apare opistotonusul

-fotofobie accentuata ,sfincterele se contracta si rezulta retentie de urina si materii fecale;temperatura creste la 41-42 grade moarte prin asfixie datorata contracturii muschilor respiratori si spasmului glotei

-uneori,dupa o infectie cu tetanus,bacilii tetanici se pot inchista la locul de intrare ,plaga se vindeca si boala poate sa nu apara imediat ci peste ani de zile,ca urmare a unei operatii in zona respectiva sau a unui traumatism care a produs o plaga

Tratament

I.Preventiv,nelegat de existenta plagilor tetanigene-vaccinare diferentiata:

imunizare in prima copilarie-se face cu trivaccin DTP:

-la 3 luni:0,5 ml DTP+2 inoculari cu 0,5 ml DTP la cate 4 saptamani diferenta

-intre 1-2 ani:rapel cu 0,5 ml DTP

-la 3 ani:rapel cu 0,5 ml DTP

-intre 6-7 ani:rapel cu 0,5 ml DT (bivaccin)

-la 13 ani:rapel cu 0,5 ml DT

imunizare activa la cei ce nu au fost vaccinati in copilarie se face cu ATPA:2 inoculari de 0,5 ml DTP la interval de 4 saptamani

-rapel 1 peste 1 an cu 0,5 ml ATPA

-rapel 2 dupa 5 ani cu 0,5 ml ATPA

profilaxie antitetanica a nou-nascutului se face prin inocularea mamei in luna a VI-a de sarcina cu 0,5 ml ATPA

II.Profilaxia la bolnavi cu plagi tetanigene:plagi intepate cu aschii,cuie,spini,prin muscatura de animale ,plagi cu tesuturi devitalizate ,infectate ,fracturi deschise ,avort empiric,arsuri de grd.2 si 3 sau orice plaga murdarita cu pamant,praf:

-se face curatirea chirurgicala a plagilor ,extragerea si curatirea de corpi straini ,spalarea cu apa oxigenata ,KnMnO4+penicilina G 2-3 milioane/zi-7-10 zile

-masurile de profilaxie specifica se aplica diferentiat:

persoanele sigur vaccinate antitetanic-se fac 0,5 ml ATPA i.m.

persoanele nevaccinate sau cu antecedente vaccinale nesigure ser antitetanic in doza unica de 3000-15000 cu desensibilizare prealabila si 0,5 ml ATPA in alta zona decat serul antitetanic + inca 2 inoculari de 0,5 ml ATPA la cate 14 zile

seroprofilaxia antitetanica la nou-nascut-se face doar cand nasterea s-a produs in conditii neigienice se administreaza o doza unica de 500 unitati ser antitetanic si zilnic cate 400000 unitati Penicilina G-timp de 7-10 zile ;daca b.este allergic la ser ,se adm.numai ATPA si Ig antitetanica umana in doza unica de 200 u.la copil i.m.si 400-500 u.la adult

III.Tratament curativ-in serviciile de boli infectioase

Antraxul (carbunele-pustula maligna)

Este o boala infectioasa produsa de bacilul carbunos (rezista pana la 120 grade).

Etiologie

-sursa de infectie :cadavrele animalelor moarte de carbune si aruncate pe camp sau ingropate superficial;poate apare ca o imbolnavire profesionala la cei ce manipuleaza carne sau piei provenite de la animale bolnave(ciobani,macelari,tabacari,etc.)

Patogenie

-infectarea se poate face pe 3 cai:

-tegumentara-rezulta carbunele cutanat sau

pustula maligna-98 % din cazuri

-digestiva-rezulta carbunele intestinal

-respiratorie-aspect de pneumonie

-indiferent de calea de infectare ,ele se pot complica cu septicemia carbunoasa si meningoencefalita purulenta si hemoragica

Simptomatologie

-pentru antraxul cutanat

-locala-pustula maligna(buba neagra)-apare la locul de inoculare,cel mai des pe maini,antebrat,brat,fata,gat;in 1-2 zile apare o macula pruriginoasa;la 24-48 ore apare o vezicula cu lichid serosangvinolent sau purulent care prin grataj se sparge si rezulta o eroziune dermica galbuie sau rosietica ce devine rapid neagra ,marginita de un inel de vezicule ;ea este insotita de un edem perilezional important,nedureros

-generala-initial minore:febra care ajunge la 40-41 grade,frison,cefalee,dureri in membre,astenie,tahicardie,hTA,varsaturi,diaree,oligurie

-netratat,bolnavul intra in septicemia,colaps,coma,moarte

Tratament

-profilactic-masuri de protectie a muncii in industria carnii,blanariei,tabacariei;animalele vor fi vaccinate preventive

-curativ:

-local-pansamente sterile

-general-ser anticarbunos 60-100 ml/24 ore in pustula maligna si 100-200 ml in celelate forme;antibioticoterapie cu Penicilina G in doze de la 2 milioane unitati pana la 20 mil.-i.m. si i.v.

Gangrena gazoasa (G.G.)

Este o infectie acuta cu germeni anaerobi ,foarte grava ,caracterizata printr-o necroza masiva si extensiva a tesutului ,infiltratie gazoasa si alterarea rapida a starii generale.

Etiologie

-Orice plaga se poate complica cu o gangrena gazoasa dar in special cele aparute dupa traumatisme grave,cu distrugeri mari de tesut ,in care circulatia arteriala e suprimata si in plaga au patruns resturi de imbracaminte sau

pamant

-Germenii anaerobi implicati:bacilul perfringes,bacilul edemului malign si clostridiile ;G.G netratata evolueaza rapid spre septicemie;microbii nu patrund in sange deci NU VOM GASI IN HEMOCULTURA O BACTERIEMIE !!

Simptomatologie

-G.G. se declanseaza dupa cateva ore sau dupa 4-5 zile de la accident

-Daca leziunea este la unul din membre ,acesta se tumefiaza ,apare edemul,pielea devine livida,cu flictene;bolnavul declara CA-L STRANGE PANSAMENTUL SI CERE INSISTENT SA-I FIE LARGIT SAU SCHIMBAT!!

-Plaga ia aspect mortificat,are miros fetid,se observa sfaceluri si,prin presiune ,se evidentiaza crepitatii ,degetele sunt palide ,nu mai pot executa miscari obisnuite ,pielea este rece

-BOALA ESTE FOARTE CONTAGIOASA!!astfel incat personalul sanitar care efectueaza pansamente trebuie sa ia masuri speciale de dezinfectie :materialul moale folosit este trimis la crematoriu iar instrumentarul este sterilizat

-BOLNAVII CU G.G. VOR FI IZOLATI DE CEILALTI!!

-Odata cu extinderea G.G.,starea generala se altereaza foarte rapid :fata pamantaie,ochi excavati,apar transpiratii ,limba uscata ,agitatie initiala apoi inconstienta ,temperatura creste la 40-42 grade ,puls filiform ,tahipnee,colaps,moarte

Tratament

-Profilactic-CEL MAI IMPORTANT!!-RESPECTAREA MASURILOR DE ASEPSIE;cand in unitatea sanitara vine un bolnav cu o plaga plina de sfaceluri ,pamant,resturi alimentare primul gest va fi ca,sub anestezie locala sau rahidiana sa-i facem o toaleta chirurgicala foarte riguroasa ,sa-i extragem tesuturile mortificate si sa ne asiguram ca beneficiaza de o circulatie arteriala buna ;ori de cate ori vascularizatia intr-o extremitate este compromisa definitiv ,se va recurge la amputatie

-Curativ

-chirurgical:debridari largi,excizii ale tesuturilor necrotice ,incizii plasate in axul membrului ;plagile vor fi spalate cu multa apa oxigenata si lasate larg deschise ;in caz de evolutie extensiva ,se amputeaza membrul ,la distanta de focar,in plin tesut sanatos,circular,fara sutura

-general-simultan:echilibrare hidroelectrolitica ,hemodinamica si metabolica prin perfuzii cu SG 5-10%,sange ,solutii electrolitice ,albumina umana;sedare cu morfina ,novocaina sau barbiturice ;oxigenoterapie hiperbara;Penicilina 20 milioane unitati/zi i.m. sau i.v.+metronidazol

Erizipelul

Este o inflamatie a pielii care intereseaza dermul ,produsa de streptococ,foarte contagioasa.

Etiologie

-este rezultatul inocularii in derm a streptococului ,fiind urmarea suprainfectarii unei plagi mai mari,neglijate sau chiar a unor mici zgaraituri

-are tendinta la recidiva

Simptomatologie

-Temperatura ce creste brusc la 39-41 grade ;puls slab,rapid

-Dupa 1-2 zile ,apar fenomene locale :pielea din jurul plagii sau a portii de intrare a infectiei devine rosietica ,calda ,tumefiata ,dureroasa

-Marginile erizipelului sunt proeminente (inalte),cu aspect de placard

-De la nivelul placardului pleaca trenee de limfangita +Ap satelita

Tratament

-Profilactic-cel mai eficace

-Cand a aparut se face i.m. sau i.v. in perfuzie Penicilina 4 mil.u./zi la adult

-Local-badijonari repetate cu tinctura de iod

-In caz de intoxicatie accentuata,se face reechilibrarea organismului cu SG,SF,vitamine

NU NECESITA INTERVENTIE CHIRURGICALA(INCIZII)!!!

Flegmonul

Este o inflamatie difuza ,rezultata in urma unei inoculari microbiene de o virulenta foarte crescuta si in cantitate mare .Spre deosebire de abces,infectia nu are tendinta de limitare ,de aceea starea bolnavului se altereaza foarte repede.

Etiologie

-Urmarea unei infectii intrate in organism prin plagi (zdrobiri de tesut)

-Cel mai frecvent germene este streptococul si foarte des ,germeni anaerobi(asocieri)

Simptomatologie

-Stare generala grava,cu febra > 40 grade ,cu oscilatii mari seara fata de dimineata,frisoane,vomismente

-Local-durere vie,palparea evidentiaza la inceput o impastare difuza ,apoi o zona fluctuenta ,apare o limgangita intensa si Ap satelita

-Regiunea cu flegmon nu poate fi miscata din cauza durerii

-Leucocitoza

Tratament

-Local-incizie larga,evacuatoare,drenaj,contraincizii+o lunga perioada de pansamente

-General-antibiotice cat mai precoce pe baza antibiogramei ,perfuzii cu SG,SF,vitamine(in special vitamina C)

Abcesul cald

Etiopatogenie

-Infectia ia nastere prin inocularea din afara inauntru a unor germeni patogeni fie datorita unei plagi superficiale (inteparea intr-un cui,sarma,aschie de lemn),fie datorita unei plagi mici facute prin scarpinare .Acestea se inchid repede la suprafata ,infectia continuand sa se dezvolte in profunzime.

-Uneori,abcesele sunt urmarea introducerii unor microbi in timpul unei injectii facute cu materiale sau solutii nesterile.Alteori,abcesele apar si prin raspandirea unor germeni pe cale hematogena sau limfatica .

-Germenii cei mai frecventi in abcese sunt

stafilococul si streptococul dar si pneumococul ,gonococul .Spre deosebire de furuncul ,abcesul nu are un microb specific .

Simptomatologie

-semne locale cele 5 caracteristici-pielea de la nivelul abcesului devine cu timpul rosie ,livida si apoi violacee;la inceput prezinta o induratie apoi el devine fluctuant;este preferabil sa se faca o punctie exploratorie atunci cand nu exista certitudine

-semne generale-febra moderata,frisoane,,stare generala alterata,agitatie

-ex.de laborator-leucocitoza,VSH-usor crescuta

Evolutie

-dupa ce abcesul a colectat complet ,pielea se subtiaza si uneori abcesul se evacueaza spontan

-de regula,abcesele nu se evacueaza singure ,ci se extind si un flegmon sau se imprastie pe cale limfatica sau sangvinaabcese in diverse organe sau septicemie

Tratament

-incizie larga cu drenajul cavitatii cu tuburi de dren ,asezate decliv

-administrare de sulfamide ,penicilina,,vaccin polimicrobian

Hidrosadenita

Este inflamatia glandelor sudoripare.Aspectul sau clinic este foarte apropiat de cel al furunculului.Se dezvolta in axila si in reg.perianala acolo unde exista gl.sudoripare in nr.mare.

Nerespectarea unei igiene riguroase,mai ales de catre cei ce lucreaza in praf,iritatiile locale sau micile excoriatii,pot determina aparitia ei.

Tratament

-incizie prin care se elimina un puroi gros sau seros

-tratament general (antibiotice ,vitamine)

-are mare tendinta spre recidiva

Furunculul

Este o infectie a aparatului pilosebaceu(a firului de par) si a glandei aferente firului de par,data de stafilococul auriu.

Etiopatogenie

-apare la persoane care lucreaza mult in praf,mai ales vara,la personalul sanitar(in special la cei din chirurgie);de pe piele,unde este habitatul lui natural,stafilococul patrunde prin scarpinare sau printr-o escoriatie in teaca unui fir de par apoi in bulbul parului si in glanda sebacee aferenta

-Cauze favorizante locale:piele murdara,infectata ;iritatiile indelungate care produc

mici rani;frecarea pe care o produce imbracamintea

-Cauze favorizante generale:surmenajul fizic si intellectual,alcoolismul,boli grave epuizante(DZ,febra tifoida,BPOC),transferul germenilor pe cale sangvina

Simptomatologie si evolutie

-orice inflamatie se caracterizeaza prin 5 semne si simptome:rubor(roseata),calor(caldura locala),tumor(tumefiere ),dolor(durere),functio laesa(impotenta functionala)

-la inceput apar pe piele rubor si calor;dupa 3 zile ,infectia are marimea unei alune si se simte o induratie,aparand tumor;b.are o senzatie de prurit care se transforma intr-o durere vie;in centru acestui proces se observa unul sau mai multe fire de par,in jurul carora se poate forma o flictena ce contine o cantitate mica de lichid

-evolueaza inca 4-6 zile ,timp in care creste iar la 8-10 zile de la debut este copt,firele de par se elimina si se vede clar o zona alb-galbena

-apare o stare subfebrila;deseori se observa ca de la furuncul pornesc cateva trenee limfatice (dare rosietice)care merg de-a lungul vaselor limfatice catre ggl.care devin mari si durerosi(Ap satelita)

Tratament-incizia si eliminarea puroiului si a tesuturilor necrozate

Plagi abdominale

Se definesc prin existenta unei solutii de continuitate la nivelul tegumentelor.

Clasificare/etiopatogenie

-Penetrante-in care peritoneul comunica cu exteriorul;pot fi:

-Simple-cand deschid peritoneul dar nu intereseaza nici un organ

-Cu leziuni viscerale

-Cu leziuni complexe

-Nepenetrante-nu intereseaza peritoneul;pot fi:

-Simple-fara leziuni viscerale

-In seton-plaga are un orificiu de intrare si unul de iesire(arme de foc)

Examen clinic

-trebuie sa se

faca rapid,impletindu-se cu gesturile de reanimare

-se evalueaza functiile vitale,se evidentiaza starea de soc,se face un prim bilant al leziunilor

-Inspectia-poate constata:

-Leziuni tegumentare:plagi,echimoze,excoriatii

-Bombarea circumscrisa a tegumentelor(revarsat serohematic,hematom)

-Hernii,eventratii,evisceratii posttraumatice

-Scurgeri de continut patologic prin plaga(suc gastric,bila,continut fecaloid,,urina)

-Deformari ale toracelui,coloanei,bazinului sau ale membrelor

-Palparea-evidentiaza durerea,contractura musculara,apararea musculara

-Percutia-in sdr.de iritatie peritoneala,evidentiaza durerea la lovirea usoara cu degetele flectate(semnul clopotelului)

-Ascultatia-in leziunile unui viscer cavitar-lipsesc zgomotele peristaltice in peste 90% din cazuri

-Tuseul rectal sau/si vaginal-este obligatoriu-durerea provocata la palparea fundului de sac Douglas,bombarea acestuia sau impastarea dureroasa traduc un revarsat intraperitoneal

Explorari paraclinice

-Ex.de laborator-Ht,Hb,leucocite,gr.sangvina,Rh,transaminaze,teste de coagulare,ex.urinii

-Ecografia,CT

-Punctia abdominala+frotiu si insamantari pentru decelarea germenilor si a sensibilitatii lor la antibiotice

Tratament-in functie de organul afectat

Evisceratiile

Def.Iesirea din cavitatea abdominala a unor organe,de obicei ansele intestinalae si marele epiplon,care nu sunt acoperite nici macar de piele.

Etiopatogenie

-apare fie dupa traumatisme accidentale,fie dupa o operatie la care peretele abdominal s-a desfacut

Diagnostic

-este precedata de evacuarea unei serozitati,relativ abundente printre marginile inciziei cutanate care imbiba pansamentul

-poate fi urmata de peritonita sau de necroza organelor abdominale

Tratament

-chirurgical

Eventratiile

Def.Desfacerea postoperatorie(sau posttraumatica) a aponevrozelor si a muschilor peretului abdominal si iesirea sub piele a unor organe ale cavitatii abdominale.Organele raman intotdeauna acoperite de piele.

Diagnostic

-se pune datorita prezentei cicatricii de pe piele care arata ca acolo s-a efectuat o operatie sau ca a fost un traumatism deschis in trecut

-la ex.b.se observa o tumora elastica,neregulata,determinata de sacul de eventratie;in acest sac se gasesc marele epiplon,anse intestinale subtiri si colon

-ele se pot strangula si necroza

Tratament-chirurgical

-evolutia postoperatorie este dominata de calitatea ingrijirii acordate de cadrele medii

-bolnavii trebuie sa ramana imobilizati la pat mai multe zile

Hernia crurala (femurala)

-iese din abdomen pe sub arcada crurala,prin partea interna a inelului femural,deci inauntrul vaselor femurale,in exteriorul spinei pubisului.

-este mai frecventa la femei si are o mare tendinta la strangulare

-se deosebeste de hernia inghinala prin faptul ca tumora herniara se gaseste dedesubtul arcadei crurale

-tratament-chirurgical

Hernia inghinala

Este mult mai frecventa la barbati;ea se produce prin canalul inghinal (canalul pe unde testiculul impreuna cu anexele sale coboara in perioada fetala din abdomen in scrot).

Etiopatogenie

-de-a lungul canalului inghinal exista o zona slaba aponevrotico-musculara,pe unde

peritoneul,impins de un organ abdominal(o ansa intestinala ,de obicei)patrunde in timpul executarii unor eforturi mari in canalul inghinal

-la batranete,hernia poate sa apara la eforturi mai reduse:mictiune dificila in caz de adenom de prostata ,eforturi de defecatie la constipati,eforturi de tuse

-pot fi unilaterale sau bilaterale

Simptomatologie

-durere-in regiunea inghinala sau inghinoscrotala;cedeaza imediat in decubit dorsal;cand durerea este permanenta si puternica inseamna ca hernia s-a strangulat

-prezenta unei tumori in canalul inghinal sau/si in scrot,elastica la palpare , reductibila in ortostatism si care dispare in decubit dorsal;cand tumora este ireductibila inseamna ca este strangulate

-prezenta orificiilor herniare dilatate-la palpare se simte ansa care iese din abdomen in canalul inghinal si care poate cobori in scrot;la efortul de tuse se percepe impulsul la tuse

Tratament

-chirurgical-incizie,gasirea sacului herniar,introducerea organelor herniate in abdomen,rezecarea sacului herniar,sutura acestui sac la baza

Peritonita

Inflamarea peritoneului urmata de dezvoltarea unui sdr.patologic ce impune un tratament de urgenta,adecvat cauzei care a produs peritonita.

Etiopatogenie

-Peritonita acuta difuza secundara-este determinate de patrunderea germenilor pe mai multe cai:

-Prin perforarea unui organ cavitar datorita unui process patologic al acestuia

-Prin perforarea unui

organ cavitar datorita unui traumatism abdominal

-Prin infectarea peritoneului datorita unui agent vulnerant(arma alba,glonte)

-Prin insamantarea peritoneului pe cale hematogena

-Pe cale genitala la femei

-Peritonita acuta primitiva-in special la sugar si la copii;insamantarea se face pe cale hemtogena sau limfatica,de la focare situate la distanta de abdomen;germenii cei mai intalniti sunt:pneumococul,gonococul,streptococul,stafilococul

Simptomatologie

-Semne locale-

-Durerea extrem de vie ;se localizeaza in functie de organul perforat

-strigatul Douglas-ului-durere vie declansata de palparea peritoneului prin intermediul peretului vaginal si rectal

-semnul Blumberg pozitiv-durere vie la retragerea brusca a mainii de pe peretele abdominal

-Contractura peretului abdominal-degetele nu pot invinge tonicitatea muschilor abdominali contractati reflex (abdomen de lemn)

-Apararea musculara

-Greata,varsaturi,retentie de urina,meteorism

-Pneumoperitoneu-aer in peritoneu-se evidentiaza pe radiografie sub forma unei semilune intre cupola diafragmatica si ficat

Semne generale

-Alterarea starii generale

-TA scade,tahicardie,febra

-Facies tipic-agitat,palid,transpirat

Investigatii

-Leucocitoza

-Scaderea masei circulante,dereglarea ionogramei sangvine

Tratament

-principii generale:

-Evacuarea puroiului din cavitatea peritonela in cazurile grave,sosite tarziu care nu suporta o interventie completa

-Incizii in una sau in ambele regiuni iliace

-Spalarea peritoneului cu ser fiziologic cald,aspirarea lichidului peritoneal si introducerea tuburilor de dren

-Reechilibrare hidroelectrolitica cu aspiratie gastrica,antibiotice,vitamine

-Cand starea b.este buna-se trateaza radical leziunea cauzala

Neoplasmul de pancreas

Are frecventa maxima intre 50-60 ani,la barbati.

Etiologie

-Pancreatita cronica

-Substante chimice,fumat

-Exces de grasimi si proteine animale

Simptomatologie

-debut insidios cu:

astenie,anorexie,tulburari dispeptice,scadere ponderala progresiva

Sdr.pancreatico-biliar-semn clinic dominant este icterul-apare in N.capului de pancreas-icter nedureros ,progresiv,cu tenta brun-verzuie,insotit de un prurit tenace,bradicardie,urini hipercrome si scaune acolice

Sdr.pancreatico-solar-predomina durerea in N.corpului de pancreas-durerea este exacerbata de mese,b.adopta pozitia genupectorala,nu cedeaza la antalgice obisnuite insa cedeaza la aspirina in 60% din cazuri(test diagnostic)

Investigatii

De laborator-anemie,leucocitoza,VSH accelerata,bilirubina,fosfataza alcalina,cholesterol crescute;amilazele,lipazele crescute

Tranzit baritat,ecografie,CT,ERCP

Prognostic

-evolutia este rapida si progresiva,supravietuirea din momentului diagnosticului fiind in medie de cateva luni

Tratament

-chirurgical-duodeno-pancreatectomia cefalica,in cazul N.de cap de pancreas

-splenopancreatectomia stanga-in N.cozii si/sau corpului de pancreas

Pancreatitele cronice (PC)

Sunt procese de scleroza foarte variabile ca intindere,localizare si posibilitati evolutive.

Etiologie/clasificare

-PC satelita-datorita ulcerelor penetrante in pancreas,a colecistitelor

-PC prin obstacol al canalului Wirsung(calculoza pancreatica,stenoze ale canalului pancreatic principal,tumori ale canalului Wirsung)

-PC scleroase evolutive

-Sechele scleroase ale PA

Tablou clinic

-Forma dureroasa-durere de

intensitate variabila,localizata in epigastru,iradiaza in coloana,omoplat,uneori este continua;diaree cu scaune steatoreice;anorexie selectiva pentru carne si grasimi;scadere ponderala

-Forma enterocolitica-anorexie globala,meteorism,diaree(cu steatoree) alternand cu constipatie,colici abdominale,scadere ponderala

-Forma icterica-icter in pancreatitele cronice cefalice

-Forma pseudotumorala-tumora palpabila epigastrica insotita de dureri epigastrice,meteorism postprandial,digestie dificila,diaree cu steatoree,scadere ponderala

Investigatii

-ex.radiologic,tranzit baritat,Colangiografie si wirsungografie pe masa de operatie

Tratament

-chirurgical-procedeul se stabileste intraoperatror

Pancreatita acuta (PA)

Competente vizate:

1.Precizarea diferentelor chirurgicale intre pancreatita acuta si cea cronica

2.Analizarea unei afectiuni din abdomenul acut(pancreatita acuta)

3.Realizarea clasificarii tipurilor de hernia

Este expresia anatomo-clinica a sdr.acut de autodigestie pancreatica si peripancreatica.

Clasificare

A.histopatologica:

-Edematoasa

-Necrotico-hemoragica

-Supurata

B.clinica:

-Usoara

-Severa

Etiopatogenie

-Consumul de alcool-frecvent la tineri barbati din mediul urban

-Litiaza biliara-predominanta la femei varstnice din mediul rural

-Traumatisme

-Boli metabolice(hiperlipemia familiala)

-Endocrine(hiperparatiroidismul)

-Infectiile virale(cu virusul urlian si Coxackie)

-Obstacole pe canalele excretorii ale pancreasului

-PA este declansata de activarea enzimatica intraparenchimatoasa, cu distructie tisulara si necroza ischemica

Tablou clinic

-Durere abdominala superioara,cu debut brusc care atinge o intensitate maxima cateva ore mai tarziu si persista cel putin 1-2 zile;la cei cu litiaza biliara,durerea poate fi similara cu colica biliara;persistenta durerii dupa tratarea colicii biliare sugereaza existenta unei PA;are sediul epigastric si iradiaza in hipocondrul stg.si drept si in reg.dorsolombara;oblige b.sa adopte o pozitie antalgica

-Greata,varsaturi,constipatie sau diaree

-Febra,tahicardie

La ex.clinic:

-Sensibilitate sau aparare musculara epigastrica

-Rareori-echimoza in jurul ombilicului(semnul Cullen);echimoza sub ligamentul inghinal(semnul Fox) sau pe flancuri(semnul Gray-Turner)

Diagnostic

A.Biologic-amilaze serice si urinare crescute,lipaze pancreatice serice crescute,raportul dintre clearance-ul amilazei sicel al creatininei crescut(6-8,9)

B.Imagistic:

-Ecografia,CT

-Colangio-pancreatografia retrograde endoscopica(ERCP)

-Laparoscopia

Complicatii

-sechestru pancreatic-prin delimitarea zonelor de necroza pancreatica si peripancreatica in a 2-a saptamana de boala

-pseudochist pancreatic

-abcese pancreatice

Tratament

-este preferabil de a nu se opera PA,nici cele necrozante,decat in cazul infectiei tesuturilor necrozate

A.medical-cei cu PA severa trebuie internati la terapie intensiva pentru monitorizarea fc.vitale si pentru a evita insuficienta organica multipla-se administreaza rapid lichide i.v.si se face ventilatie mecanica;se asigura o nutritie adecvata cu aminoacizi in doze de 1,5g/Kgc

-analgezice,profilaxia ulcerului de stress(cu blocante H 2 sau Sucralfat)

-infectia se tratazeaza cu antibiotice conform antibiogramei

-inhibitori de enzyme pancreatice

-Somatostatina si Octreotid=inhibitori ai secretiei exocrine pancreatice

B.chirurgical-in PA prin litiaza biliara,in necrozele pancreatice si peripancreatice infectate

-ca etape:detectia precoce a infectiei zonelor necrozate prin aspiratia ecoghidata cu ac fin;ablatia intregului material necrotic

-pseudochisturile < 6 cm regreseaza spontan ,de obicei si nu necesita chirurgie

Patologia chirurgicala a splinei

Competente vizate:Stabilirea etiopatogeniei ,simptomatologiei si tratamentului corespunzator ,la bolnavul cu afectiuni chirurgicale ale splinei

LEZIUNI VASCULARE

A.INFARCTUL SPLENIC

Poate fi de natura arteriala sau venoasa.

Etiopatogenie

-Afectiuni cardiace-endocardite ,valvulopatii(stenoza mitrala)

-Tromboza venei splenice

-Hemopatii benigne si maligne

Simptomatologie

-debut brutal,cu durere foarte intensa in

hipocondru stg.,febra 39-40 grade,crestere rapida de volum a splinei

Evolutie-poate fi:

-Favorabila-cu remisiune clinica in 10-14 zile

-Nefavorabila-spre complicatii(abces splenic,abces subfrenic,ruptura)

Tratament

-evolutia nefavorabila impune splenectomia

B.ANEVRISMUL ARTEREI SPLENICE

Este situat pe trunchiul arterial.El poate fi:fuziform,sacciform,disecant.

Etiopatogenie

-Embolii septice in cordul stg.

-Malformatii congenitale

-Sifilis,ATS

-Traumatisme abdominale

Diagnosticul

-Pe aortografie

-La palpare tumora pulsatila in hipocondru stg.

Complicatii

-Fisura cu formarea unui hematom care fuzeaza in capsula pancreatica

-Ruptura in cavitatea peritoneala,organe cavitare,vena splenica((realizarea unui anevrism arterio-venos)

Tratament

-chirurgical-splenopancreatectomie stg,decoland splina si pancreasul pana deasupra anevrismului,unde se ligatureaza artera splenica

TUMORI SPLENICE

A.Benigne:hemangiom,limfangiom,hamartom,lipoame,fibroame,etc.

B.Maligne:primitive(sarcoame ) si metastatice

Hemangiomul-cea mai frecventa forma;in caz de rupture,da un procent ridicat de mortalitate

Limfangiomul-dilatatii chistice sau cavernoase ale limfaticelor splinei;evolutie lenta si fara complicatii

Sarcomul-se manifesta clinic prin splenomegalie importanta,dureroasa,stare generala alterata;prognosticul este rezervat,evolutia spre exitus este rapida;tratament chirurgical in caz de sarcom primar

CHISTURILE SPLENICE

Clasificare

-Neparazitare

-Pseudochisturi

-Chisturi hidatice

A.Chisturile neparazitare-cuprind formele dermoide,epidermoide,cu continut seros,cu continut sangvinolent

-Chisturile epidermoide-apar mai ales la femei tinere care au suferit un traumatism in hipocondrul stg.;se constituie lent,are peretii albiciosi-sidefii,nu adera la organelle din jur,contine lichid sero-hematic

-Chisturile cu continut seros-sunt degenerescente chistice ale splinei;pot fi unice sau multiple si contin o serozitate pura

-Chisturile cu cotinut sangvinolent-apar dupa hematoame posttraumatice,adera la organelle din jur,se pot infecta

Tratament=chirurgical-splenectomie

B.Pseudochisturile-pot fi seroase,hemoragice,inflamatorii;nu au perete propriu;cel mai des sunt hematoame inchistate aparute dupa un infarct sau ruptura splenica

C.Chistul hidatic splenic=o localizare rara a echinococozei

Calea de infestare este cea arteriala.

Continutul lichidului poate fi clar sau net purulent ;calcificarea peretelui apare mai rar;punga chistica este bine delimitate,aderenta si realizeaza compresiuni pe organelle vecine

Forme anatomo-clinice

-Abdominala-cea mai frecventa;tumora se palpeaza in hipocondru stg.si urmeaza miscarile respiratorii;la ex.radiologic se constata ascensionarea cupolei diafragmatice,deplasarea spre dreapta a stomacului si in jos a unghiului splenic

-Toracica(mai rara)-dispnee la effort,dureri la baza hemitoracelui stg.

-Abdomino-toracica-cea mai rara

Investigatii

-IDR Cassoni

-Eozinofilia,RFC

Evolutie

-asimptomatic mult timp sau se complica prin:compresiune pe organelle din jur,deschidere in organelle cavitare,supuratie

Tratament-chirurgical=splenectomie

PATOLOGIA CHIRURGICALA A FICATULUI SI A CAILOR BILIARE

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

Este o afectiune tumorala hepatica ,data de un parazit numit Taenia echinococcus care in stare adulta se gaseste in intestinul unor carnivore (caine,pisica,lup,vulpe) iar in stare larvara, sub forma de chist, in viscerele unor mamifere(gazde intermediare):om,oaie,porc,vaca,maimuta.

Infectarea omului se poate realiza pe 2 cai:

Contaminarea directa-prin contact direct al omului cu animalul

Contaminarea indirecta-mai rara-prin apa infestata sau legume crude nespalate

Simptomatologie

In stadiul pretumoral:

v Manifestari alergice intermitente

v Sindrom dyspeptic biliar

-aceasta perioada poate dura ani de zile

In stadiul tumoral-imbraca diverse aspecte,in functie de localizarea tumorii si dimensiunile acesteia

v Chisturile anterioare ale fetei convexe hepatice-se manifesta prin evidentierea clinica a tumorii in hipocondrul drept

v Chisturile postero-superioare cu evolutie toracica:dureri intercostale,tuse uscata,dispnee intermitenta

v Chisturile centrale-hepatomegalie,fara icter sau ascita

v Chisturile lobului stg.-splenomegalia

-ceea ce impresioneaza sunt: mentinerea nealterata a starii generale vreme indelungata ,absenta ascitei si a tulburarilor digestive

Diagnostic

Teste serologice si biologice:

v Eozinofilia sangvina crescuta >10%-in 50 % din cazuri

v Reactia Cassoni-este o reactie intradermica produsa la injectarea de 0,10-0,20 ml antigen hepatic

v Reactia de fixare a complementului Parvu este pozitiva la peste 50% din cazuri;este pozitiva si 2 ani de la vindecare

v Imunoelectroforeza

Scintigrama hepatica,ecografia,CT

Evolutie

-cresterea tumorii se face lent ,in 6 luni,ea atingand 2 cm;dupa 15-20 ani,diametrul tumorii ajunge la 10-20 cm

-evolutia spontana a chistului hidatic prezinta mai multe posibilitati:

Cresterea in volum

Rupturi in organelle vecine-cai biliare ,tub digestiv,bronhii sau in cavitati seroase(peritoneala,pleurala,pericardica)

Supuratia continutului chistului

Dupa 20-30 ani,de multe ori se produce o involutie spontana a chistului ,cu moartea parazitului si calcificarea chistului

Tratament

-este exclusiv chirurgical;trebuie sa rezolve 2 obiective:

Inactivarea si evacuarea parazitului-se face prin introducerea prin punctie a unei solutii de formol 2%,lasata sa actioneze 10 min.dupa care incepe golirea chistului prin aspiratie

Desfiintarea cavitatii restante-procedee:

v Chistectomia totala-in chisturile superficiale,care nu au relatii cu elemente vasculo-biliare importante

v Chistectomia partiala-presupune excizia mai mult sau mai putin intinsa din membrana perichistica metoda cea mai des folosita

v Hepatectomia-in leziunile multiple ale unuia din lobi sau in cavitatile restante cu pereti duri calcificati,ce ocupa in totalitate un lob hepatic

-indiferent de procedeul ales,este obligatoriu drenajul extern al cavitatii restante iar cand intraoperator se constata cointeresarea caii biliare principale,asigurarea permeabilitatii acesteia ca si drenajul extern de tip Kehr se impugn

TUMORI BENIGNE HEPATICE

Clasificare

De origine parenchimatoasa :adenoma,hamartom,colangiom

De origine conjunctiva:angiom,limfangiom,leiomiom,fibrom,lipom

Angioamele hepatice

Sunt tumori aparute ca urmere a proliferarii tesutului reticuloendotelial al ficatului.

Simptomatologie

-saraca si nespecifica;cand tumorile ating dimensiuni mari ,se pot intalni:

Hepatomegalie uniforma sau partiala

Tulburari digestive prin compresiune extrinseca a stomacului si duodenului ,ajungand pana la a mima stenoza pilorica

Rareori icter mechanic

Diagnostic

Rdf.abdominala pe gol-modificari asimetrice ale umbrei hepatice

Tranzit baritat gastro-duodenal-relatiile tumorii cu organelle vecine

Colangiografia-evidentiaza cointeresarea cailor biliare extrahepatice

Scintigrama si ecografia

Arteriografia selectiva-permite vizualizarea tumorii si orientarea punctiei biopsice

CT

Tratament

-chirurgical-se adreseaza tumorilor unice si bine delimitate

TUMORI HEPATICE MALIGNE

Cancerul hepatic primitiv

Etiopatogenie

-se intalneste frecvent la adultii tineri,characteristic tarilor din Africa si Asia

-factori favorizanti:

Malnutritia

Parazitoze ce produc fibroze hepatice si regenerare secundara(schistosomiaza,etc.)

Ciroza hepatica in 2/3 -3/4 din cazuri

Unele ciuperci din cereale mucegaite

Simptomatologie

-debut insidios cu meteorism,inapetenta,greata,astenie,dureri in hipocondru drept si epigastru,stari febrile inexplicabile

-la ex.obiectiv se constata:

Hepatomegalie cu ficat dur si sensibil

Icter mechanic in 50% din cazuri

Ascita apare in fazele avansate

Febra intermitenta

Investigatii

Ex.de laborator:

Anemie de diferite grade

Leucocitoza cu neutrofilie

Cresterea fosfatazelor alkaline

Scaderea glicemiei

Ex.radiologic:

Arteriografia selectiva hepatica-arata cresterea vascularizatiei tumorii

Splenoportografia-arata amputari ale unor ramuri vasculare

CT

Ecografia

Testul cu alfafetoproteina

Tratament

In primul rand chirurgical

Se mai incearca:

Ligatura arterei hepatice ce duce la ischemia si necroza tumorii

Chimioterapie selective prin cateterizarea arterei hepatice

Radioterapie cu cobalt radioactive

Prognostic

-sever,rar s-au inregistrat supravietuiri de 2-3 ani dupa rezectii hepatice sau chimioterapie

ABCESELE HEPATICE

Sunt afectiuni supurative unice sau multiple,localizate in parenchimul hepatic.

Etiologie

Abcese amoebiene-date de Entamoeba histolytica,caracteristice tarilor tropicale

Abcese piogene-date de agenti microbieni diversi:Escherichia coli,streptococul,stafilococul auriu,etc.

Patogenie

Caile de patrundere a agentilor microbieni in parenchimul hepatic sunt:

Calea directa-ca urmare a traumatismelor hepatice

Calea hematogena-arteriala sau venoasa

Simptomatologie

v aparitia abceselor secundar unei supuratii la distanta se manifesta prin agravarea starii septice initiale

v cand apar posttraumatic,debuteaza insidios prin:astenie,febra,dureri epigastrice sau in hipocondru drept apoi se contureaza net starea septica:febra de tip septic,frison,transpiratii reci,limba prajita,varsaturi

v la ex.obiectiv:

icter tegumentar

hepatomegalie dureroasa

submatitate si raluri subcrepitante la ascultatie la baza hemitoracelui drept

Investigatii

ex.de laborator:

hiperleucocitoza=20000-30000 cu polinucleoza

anemie

fosfataza alcalina crescuta

ex.radiologic-ridicarea hemidiafragmului drept,cu diminuarea mobilitatii acestuia

-imagine hidro-aerica in aria hepatica(in cele cu anaerobi)

scintigrama hepatica

ecografia si punctia hepatica

Evolutie

-abcesele multiple sunt foarte grave,evoluind rapid spre casexie,alterarea starii generale,moarte

Tratament

medical-antibiotice in doze mari ,in functie de antibiograma

chirurgical-are ca obiectiv,evacuarea puroiului prin drenaj efficient

LITIAZA BILIARA

Este aparitia de calculi in vezica biliara si apare cu precadere la femei,dupa 40 ani.

Etiopatogenie

tulburari metabolice ce modifica raportul componentelor biliare,facand posibila precipitarea unora din aceste componente:

excesul de cholesterol in bila

scaderea concentratiei de acizi biliari si lecitina

staza si infectia biliara

sarcina,cosumul de contraceptive(minim 2 ani)-favorizeaza staza biliara

imposibilitatea colecistului de a-si evacua convenabil continutul cauze mecanice:stenoze inflamatorii,modificari distrofice cervico-cistice(adenomiomatoza,colesteroloza),anomalii congenitale biliare,etc.

Simptomatologie

faza tulburarilor dispeptice:

meteorism,flatulenta

greata,migrena

astenie,tulburari de tranzit

faza durerilor paroxistice=colica biliara=durere violenta in hipocondru drept,cu iradiere epigastrica,umar drept;b.este agitat,are greata ,varsaturi

Investigatii

-ecografia-ecouri puternice,uneori mobile cu pozitia bolnavilor;prelungirea ecoului(con de umbra)

Complicatii

infectioase-colecistita acuta,colecistita cronica

migratorii-hidrops vezicular(bila neinfectata)

fistulare si perforative-fistula bilio-duodenala,fistula bilio-colica,ileus biliar(caculul ajunge in duoden sau in colon)

degenerativ-neoplazice-85% din N.colecistului survin la un purtator de calculi biliari

Tratament

disolutia chimica-putin folosita in practica-se administreaza acizi biliari:chenodezoxicolic si ursodezoxicolic,minim 1 an.la purtatorii asimptomatici de calculi care refuza operatia;raspund caculii bogati in cholesterol si saraci in calciu;nu se utilizeaza in litiazele complicate

litotritia extracorporeala-principiul consta in sfaramarea calculilor prin unde de soc acustic ce vor crea microfisuri in structura calculului si-l vor fragmenta

-criterii ce trebuie indeplinite de pacienti:

calcul unic/ 6 mm

CT-pt.un abces apendicular

Laparoscopia

Tratament

-antibioticoterapie preoperatorie pt.a evita complicatiile infectioase

A.Apendicectomia clasica-incizia oblica Mc Burney sau transversala Rocky-Davis,in punctul de maxima sensibilitate abdominala sau unde se palpeaza o formatiune tumorala

-in caz de perforatie sau gangrena,pielea si tesutul subcutanat se lasa nesuturate cateva zile si se monteaza un tub de dren

BLaparoscopia-este utila la femeile tinere de varsta fertila si la b.obezi

-avantaje:

Scaderea inf.postoperatorii

Diminuarea durerii

Reducerea duratei de spitalizare

Reintegrare mai rapida in munca

Tehnica: -operatorul sta pe partea stg.a b.cu monitorul video la picioarele b.sau in partea dr.

-se stabileste pneumoperitoneul cu o canula prin care patrunde un trocar de 10 mm inserat in ombilic

-camera laparoscopica se plaseaza in canula respectiva,inspectandu-se cavitatea peritoneala

-un alt trocar de 10 mm se introduce in reg.suprapubiana,pe linia mediana si altul additional de 5 mm este plasat in flancul dr.sau fosa iliaca dr.

-apendicele se sectioneaza cu foarfeca sau electrocauterul si se elimina prin canula suprapubiana

OCLUZIA INTESTINALA

Def.Oprirea completa si persistentaa tranzitului int.cu imposibilitatea evacuarii de materii fecale si gaze.

Clasificare

1.mecanice-date de obstruarea lumenului intestinal

2.functionale-au ca substrat stimuli nervosi determinati de cauze variate

Etiologie

1.Ocluzii mecanice-

Obstacole intrinseci-tumori intestinale,corpi straini,procese tuberculoase intestinale,fecaloame

Obstacole extrinseci-o brida de neoformatie care poate inconjura o ansa intestinala ca intr-un lat ,stranguland-o

-un inel de eventratie sau herniar

-procese inflamatorii

-tumori din afara intestinului

-volvulus intestinal=rasucirea anselor intestinale

2.Ocluzii functionale

-stimulii nervosa care determina ocluzia pot fi:

Excitatii ce pornesc direct de la intestine

Excitatii pornite de la nivelul vaselor mezenterice

Excitatii ce se transmit de la distanta pe cale nervoasa ,ca urmare a unei colici renale,biliare,apendiculare,a unui chist de ovar torsionat,a unei crize gastrice

Excitatii date de intoxicatii profesionale sau voluntare

Excitatii pornite de la nivelul sistemului nervos medular sau cerebral,determinate de leziuni neurologice sau tulburari psihice

Simptomatologie

Ocluzia mecanica

Durere cu character colicativ,spasmodic,intermittent,foarte vie

Oprirea evacuarii de materii fecale si gaze-simptomul care eticheteaza o ocluzie

Meteorism abdominal

Clapotaj intestinal-prin percutarea mai puternica a peretului abdominal,se pune in evidenta un zgomot characteristic celui pe care il face lichidul amestecat cu aer

Varsaturi fecaloide

Alte semne-scaune sanguinolente ce preced ocluzia

-ondulatii peristaltice ale peretului abdominal

-prezenta unei tumori la palparea abdomenului

Explorari paraclinice

a)semne de laborator-G.R. si Ht-crescute datorita hemoconcentratiei,prin pierderea de plasma

-K si N-crescute

-Cl-scazut

b)rdf.abdominala pe gol

c)irigografia-da informatii asupra aspectului si locului obstacolului-este si o metoda terapeutica

d)ED-exploreaza polul superior si inferior al tubului digestiv

e)CT-in caz de suspiciune a unei tumori abdominale

f)angiografia mezenterica-aduce informatii privind obstructiile ramurilor arterelor mezenterice sau ale arterelor colonice generatoare de ocluzii

Tratament

Obiective

v Reechilibrarea hidroelectrolitica a b.pre-si postoperator

v Decompresiunea b.

v Rezolvarea cauzei de ocluzie

v Profilaxia recidivelor

Decompresiunea abdominala-are in vedere scaderea presiunii intraluminale,ridicarea obstacolului si reluarea tranzitului;ea se realizeaza:

Preoperator-prin instalarea unei sonde de aspiratie nazogastrica sau prin intubare rectosigmoidiana cu un tub Faucher,in caz de volvulus sigmoidian

Intraoperator-prin golirea anselor de continutul serolichidian

Postoperator-prin mentinerea sondei de aspiratie gastrica

Rezolvarea cauzei care a produs ocluzia

Tratarea fistulei anastomotice,abcesului peritoneal,pancreatitei,etc.

Rezectii de intestine cu anastomoze diverse in caz de tumori,stenoze,traumatisme,etc.

Extragerea obstacolelor intraluminale(calculi biliari,ascarizi)

Sectionari de bride sau aderente,associate sau nu cu rezectii de anse

Devolvulari de anse

Rezolvarea cauzelor de strangulare

Profilaxia recidivelor

Spalarea peritoneului cu aranjarea anselor in pozitie anatomica si acoperirea lor cu epiploon

Enteroplicaturi de diverse tipuri care previn o noua volvulare si asigura peristaltica normala

Sutura breselor si a spatiilor decolate ce reduc posibilitatea de telescopare si strangulare

CANCERUL RECTAL

Etiopatogenie

-inca nu exista afirmatii certe

-factori ce maresc riscul :

Regim bogat in proteine(carne rosie)

Grasimi saturate,alcool(in special bere)

Tutun(mai ales la barbati,la 35 ani)

Hormonii-femeile fac mai rar

-factori care diminua riscul:

Fibrele alimentare

Legumele-brocoli,varza,napii,conopida

Calciul si vitamina D

Vitaminele A,C,E si carotenul

Colecistectomia efectuata anterior

Existenta adenoamelor colorectale

RCUH cu evolutie indelungata

Iradierea ,factorii genetici

Tb.clinic

-evolueaza multa vreme asymptomatic

Modificari ale ritmului defecatiei

Alternanta de diaree cu constipatie

Tenesme,dureri

Sange proaspat ce se aseaza pe suprafata bolului fecal

Mucus amestecat cu un scaun fluid si sange

Anorexie,scadere ponderala

La tuseul rectal-formatiune ferma,friabila,ulcerata central,care lasa sange pe manusa examinatorului

Investigatii

o Rdf.abd.simpla-in urgente,pt.ocluzie sau perforatie intestinala

o Clisma baritata

o CT

o Rectosigmoidoscopia cu biopsie

o Colonoscopie

o Ecografia-pt.eventuale MTS

o Markeri tumorali serici-Ag carcinoembrionar

Tratament

A.Chirurgical-principala metoda de tratament

-obiective-ablatia rectului tumoral,a mezorectului

-ablatia limfonodulilor regionali

-operatiile pt.cancer rectal au pretentia de radicalitate,se aplica numai in cazul depistarii precoce in primele 2 stadii de evolutie

B.Local-electrocoagularea tumorii,crioterapia,iradierea de contact,excizia locala,,laserterapia-poate fi aplicat b.care refuza interventia radicala si prezinta tumori joase ,usor abordabile transanal,pana la 3 cm,fara invazia peretului rectal

C.Chimioterapia-raspuns dezamagitor

CANCERUL COLONULUI

Etiologie-necunoscuta

-factori de risc si care diminua riscul-la fel ca la cancerul rectal

Tablou clinic

o Manifestari generale-inapetenta,astenie,scadere ponderala,subfebrilitate,febra

o Tulburari de tranzit intestinal:

v Initial apare tendinta la constipatie,ce se agraveaza progresiv si nu cedeaza la laxative si purgative

v In localizarile sigmoidiene si ale valvulei ileocecale intalnim scaune diareice cu caracter dizenteriform

v Alternanta constipatie-diaree

o Durerea-in fazele incipiente este vaga,devine intermitenta si sub forma de crampe in starile subocluzive;cand este constanta este semn de MTS

o Hemoragia-poate fi evidenta sau oculta,cu sange de culoare inchisa (in leziuni proximale) sau rosu proaspat(in tumori ale colonului descendent sau sigmoid)

o La palpare-este accesibila tumora primara localizata pe cec,colon ascendent,descendent,transvers si sigmoid

Investigatii

Irigografia-metoda cea mai eficienta de dg.

-3 imagini sunt tipice:lacuna,stenoza(colonul are aspect de cotor de mar )si stopul(cand tumora obstrueaza complet lumenul)

Colonoscopia+biopsia

Ecografia abdominala-evidentiaza prezenta MTS

CT, RMN

Tratament-chirurgical

A.Operatii radicale:

Hemicolectomia dreapta-cand tumora este pe cec,colonul ascendent,1/3 proximala a transversului-presupune indepartarea ultimilor 10 cm din ileonul terminal,cecul,ascendentul si 1/3 proximala a transversului ,la bolnavii varstnici,tarati,obezi;refacerea continuitatii tubului digestiv se face printr-o anastomoza ileo-colica

Rezectia de colon transvers

Rezectia rectosigmoidiana pe cale anterioara cu anastomoza colorectala intrapelvina

Rezectii multiviscerale-cand sunt invadate structurile invecinate

B.Operatii paliative-sunt acelea in care tumora ,MTS sau tesutul tumoral raman pe loc

-obiective:imbunatatirea confortului pacientilor,prevenirea unor complicatii acute,ameliorarea prognosticului

BOALA HEMOROIDALA

Hemoroizii=dilatatia anormala,varicoasa a venelor hemoroidale.

Etiopatogenie

Constipatie,diaree,colita

Obstacol tumoral sau tromboflebitic pe calea evacuarii normale a fluxului venos

Se intalnesc frecvent la cei cu viata sedentara,la soferi,obezi

Tulburari hormonale

Clasificare

v Hemoroizi externi-se gasesc dedesubtul sfincterului anal-sunt vizibili direct

v Hemoroizi interni-deasupra sfincterului anal,pot fi vazuti doar cu ajutorul rectoscopului

Simptomatologie

prurit anorectal;scurgere sero-purulenta,mucoasa

prezenta bureletelor hemoroidale interne si externe

rectoragia,durere moderata

prolaps de mucoasa cu burelete hemoroidale

Investigatii

tuseu rectal

rectisigmoidoscopie

Tratament

-in stadii incipiente:

regim igienodietetic-evitarea excesului de alimente,condimentelor,cafelei,alcoolului

toaleta locala riguroasa ,dupa fiecare defecatie,tamponarea regiunii cu un prosop moale

evitarea constipatiei,sedentarismului

folosirea unor supozitoare de glicerina,hemorzon

-in caz de hemoroizi mari,interni:scleroterapie cu Fenol 5% in ulei vegetal

-in caz de prolaps hemoroidal-acesta trebuie reintrodus cu blandete deasupra sfincterului anorectal

-in cazuri de tromboza-trombectomia

-in caz de recidiva,de hemoroizi procidenti,de tendinta la tromboza hemoroidala,cand hemoroizii sangereaza permanent-cura chirurgicala=ligatura hemoroizilor sau extirparea acestora

FISURA ANALA

Este o ulceratie triunghiulara sau ovalara localizata in 90% din cazuri la nivelul comisurii posterioare anale.

Etiopatogenie

-se intalneste mai des intre 40-60 ani,la femei

-factori implicati:

terenul,preexistenta hemoroizilor

traumatismele,infectiile locale cronice

Simptomatologie

v durerea-incepe in timpul defecatiei cu o senzatie de sfasiere-arsura

-urmeaza o perioada de acalmie de cateva minute

-reapare cu o intensitate sporita 15-30 minute

-uneori durerea paroxistica persista si intre scaune ,modificand comportamentul b.-acesta devine iritabil,are insomnii,inapetenta,scadere ponderala

v contractura sfincteriana

v ulceratia

v rectoragii mici

v la inspectia anusului-se evidentiaza prezenta hemoroidului santinela

Diagnostic

v pe baza anamnezei

v tuseu rectal sub anestezie

v rectoscopie

Tratament

v in fisurile simple-

trat.medical-combaterea durerii si a spasmului sfincterian

-injectii subfisurare cu Novocaina 2% sau Xilina 1%

-injectii slerozante

-dilatatie anala cu sau fara cauterizarea ulceratiei

v in fisurile vechi ,complicate:

-excizia ulceratiei si a leziunilor associate

-sfincterotomie interna paramediana mai ales cand exista o scleroza a sfincterului anal

v in fisurile asociate cu hemoroizi voluminosi:

-trat.chirurgical al fisurii

-trat.radical al hemoroizilorPATOLOGIA STOMACULUI SI A INTESTINULUI SUBTIRE

ULCERUL DUODENAL

Termenul de ulcer=existenta unei ulceratii, adica a unei pierderi de substanta care intereseaza mucoasa stomacului si duodenului ;este similar cu termenul de ulcer peptic folosit in literatura anglo-saxona.

Este o af. cr. si recurenta ,profunda si bine delimitata a bulbului duodenal si a canalului pyloric.Afecteaza la fel de frecvent ambele sexe, ap . foarte rar inainte de 15 ani.In Romania,predomina UD fata de UG in raport de 3:1.

Etiopatogenie

-un dezechilibru intre fact. agresivi(HCl si pepsina) si fact. de protectie(mucusul gastric,bicarbonatul si prostaglandinele)

-infectia cu Helicobacter pylori

-crestarea nivelului gastrinei bazale si a celei stimulate de mese

-fact. genetici-UD ap. de 3 ori mai frecvent la rudele de gr. 1 ale pacientilor cu UD

-gr. sangv. O 1

-la barbatii albi-incidenta crescuta a antigenului HLA-B 25

-fumatul

-anxietatea cr. si stresul psihic-exacerbeaza activit. UD

Simptomatologie

-durerea epigastrica cu character de eroziune,taietura sau arsura-ap. la 90 min. pana la 3 ore dupa masa si trezeste deseori b. noaptea;se amelioreaza la cateva min. dupa masa sau dupa adm. de antiacide; poate dura zile ,sapt. sau luni cu perioade de acalmie(periodicitate-imbraca un character sezonier, primavara si toamna-marea periodicitate)

-rar-scadere ponderala

-multi pacienti nu prezinta simptome de ulcer

Diagnostic

-prin anamneza corecta

-ex. baritat al tractului gastroint. sup. :crater discret al portiunii initiale a bulbului duodenal

-EDS cu biopsie

-Teste diagnostice pt.H.pylori

-Test respirator cu uree (cu C 13 sau 14)

-Biopsie+histology+cultura

-Serologie

Tratament

Obiective:1.Eradicarea H.pylori

2.Vindecarea bolii

A.Tratament medicamentos-tripla asociere-BISMUT 2 TB/ZI DE 4 ORI/ZI+METRONIDAZOL -1CP. DE 3 ORI /ZI(SAU CLARITROMICINA -250 MG. DE 4 ORI /ZI)+AMOXICILINA 500 MG DE 4 ORI/ZI(SAU TETRACICLINA)-2 SAPTAMANI ASOCIATE CU UN ANTAGONIST DE RECEPTORI H 2( OMEPRAZOL)-TIMP DE 6 SAPTAMANI-asigura o rata de eradicare de 90%

B.Tratament chirurgical-

-Vagotomie cu antrectomie-2 procedee:

-Anastomoza Billroth 1-se sectioneaza trunchiul vagal, se extirpa antrul iar continuitatea tractului gastrointestinal se reface aducand stomacul restant la duodenul proximal

-Anastomoza Billroth 2-continuitatea se reface cu o ansa jejunala

-Vagotomie cu piloroplastie

-Vagotomie gastrica proximala( supraselectiva)

ULCERUL GASTRIC

Este mai frecvent la barbati, intre 50-60 ani.

Etiopatogenie

-Dezechilibru intre factorii agresivi si cei protectori gastrici

-Infectia cu H.pylori

-Secretia gastrica acida este normala sau redusa fata de UD

-Medicamente(salicilati si alte AINS)

Simptomatologie

-Durerea epigastrica-poate fi precipitata sau accentuata de ingestia alimentelor iar ameliorarea durerii dupa alimentatie sau dupa antiacide este mai putin frecventa

-Greata, varsaturi

-Scadere ponderala ca rezultat al anorexiei

-Semne de HDS ( hematemeza , melena) in caz de perforatie (in 25 % din cazuri)

Diagnostic

-Anamneza

-Ex. radiologic baritat-este frecvent localizat la nivelul micii curburi

-EDS cu biopsie-se iau cel putin 6 biopsii din marginea interna a ulcerului

-Teste de diagnostic a H. pylori

Tratament

A.Tratament igieno-dietetic si medicamentos

-Intreruperea utilizarii medicamentelor cu potential ulcerogen

-Evitarea cofeinei, alcoolului

-Tripla asociere din UD+inhibitor de receptori H 2

B.Tratament chirurgical-rar este indicat-se foloseste antrectomia cu anastomoza Billroth 1

CANCERUL GASTRIC

Adenocarcinomul gastric(uzual denumit Ca.gastric ) este responsabil pentru 95% din nr. total de tumori gastrice maligne.Este mai frecvent la barbati,intre 60-70 ani.

Etiologie

-Consumul de alimente conservate,afumate si condimentate

-Ulcerul gastric,gastrita atrofica produsa de H.pylori

-Fumatul,gastrectomia partiala in antecedente

-Expunerea la radiatii,istoric familial,etc.

Stadializarea CT a Ca.gastricStd.1 Formatiune intraluminala,fara ingrosarea peretului

Std. 2-Ingrosarea peretului >1 cmStd. 3-Invazia directa a structurilor adiacente

Std. 4-MTS

Manifestari clinice

-Anorexia cu scadere ponderala-in 95% din cazuri-Hematemeza masiva-la 5% din pacienti

-Greata si varsaturi-cand leziunile distale obstrueaza pilorul-Durerea este tardiva si rareori intalnita-La palpare se poate simti frecvent o masa tumorala abdominala(in 50% din cazuri)

-Ggl. Virchov-Troisier in fosa supraclaviculara stg.-semn de MTS

Dg.-EDS cu biopsie

-Rdf. cu bariu-CT abdominala-pt.stadializarea preoperatorie

-Ecografie endoscopica-ofera date despre profunzimea penetratiei tumorale prin per.gastric

-Laparoscopia-ca o tehnica de stadializare pt.a determina MTS mici intraperitoneale si hepatice nevizualizate la CT

Tratament

-in primul rand chirurgical-gastrectomia radicala subtotala-este excizat 50-85% din stomac+2 cm din duodenul proximal iar continuitatea este restabilita prin gastrojejunostomie-splenectomia si gastrectomia totala-cand lez.este extinsa-radio-si chimioterapia-sunt putin utile,doar in scop paliativ-se folosesc 5-fluorouracil,adriamicina,mitomicina C,citozin-arabinozida,etc.

BOALA CROHN(ENTERITA REGIONALA)

Este un sdr.anatomo-clinic caract. printr-o infl.granulomatoasa,nespecifica,necrozanta si cicatrizanta,cu evolutie subacuta sau cronica.

Etiopatogenie-necunoscuta

Simptomatologie-variata si inselatoare

-Forma acuta-ap.mai ales in copilarie,cu debut brusc si semne de apendicita ac.(durere,greata,varsaturi,febra,aparare sau contractura musculara in fosa iliaca dr.);frecvent apare diareea apoi Ap mezenterica satelita ,lipsind modif.vasculare-Formele cr.

-Forma colitica-dureri in fosa iliaca dr..la 5-6 ore dupa mese

-diareea cu scaune sangvinolente-Forma ocluziva-este expresia stenozei foarte stranse a lumenului intestinal

-Forma pseudotumorala(supurata)-prezenta plastronului in fosa iliaca dr.sau in pelvis ,cu tendinta la fistulizare-se manifesta prin dureri,fen.subocluzive si diaree

Diagnostic

-In forma colitica-ex.baritat per os-evid.stenoza filiforma a unei anse ileale,lipsa de omogenitate a lumenului,cu aspect polilacunar-laparotomie exploratory

-In forma ocluziva-ex. rad.-niveluri de lichid si gaze in intestine,stenoza filiforma aileonului,dilatatia anselor supraiacente

-In forma supurata-ex. baritat si fistulografie

Tratament-se stabileste in fc.de forma clinica

A.In formele ac.-trat.medic.-in peritonita ac.prin perforatie sau necroza ileala-rezectie int.de urgenta

B.In formele cr.-initial trat.medic.-trat.chir.in al 2-lea sau al 3-lea an de evolutie-rezectie int.sau derivatie int.

-Indicatia int.chirurgicale este data de:- Formele colitice

-Repetarea hemoragiilor

-Agravarea starii de denutritie-Persistenta fenom.subocluzive

-Instalarea ocluziei sau a altor complicatii(abcese,fistulizari)

SARCOMUL INTESTINAL

Este o tumora maligna a intestinului subtire ce apare mai des la varstele tinere.

Simptomatologie-Tulburari dispeptice-dureri abd.difuze,intermitente,alternanta de diaree cu constipatie,greata

-Subocluzii intermitente-colici intestinale cu sediul mezogastric urmate de borborism,emisie de gaze si materii fecale(sdr. Konig)-Hemoragii digestive cu anemie secundara hipocroma

-Rar-tumora palpabila pe intestine

Diagnostic-Rdf.abd.pe gol(in ortostatism si in dec.lateral)

-Ex.baritat-stenoza tumorala a int.-dilatatie cu staza in ansa supraiacenta obstacolului

-stenoza in unghi mai mult sau mai putin ascutit

Tratament

-chirurgical-extirparea tumorii si a int.adiacent patologic,ablatia larga a teritoriului mezenteric afferent

TUMORILE BENIGNE DE INTESTIN SUBTIRE

Sunt mai frecvente decat cele maligne,aparand mai ales la femei.Sunt:-Polipii adenomatosi-Sdr.Peutz-Jeghers-Leiomioamele-Fibromul

Polipii adenomatosi

Se prezinta fie ca o tumora unica(polip solitary),fie ca formatiuni multiple(polipoza difuza).

Aspecte clinice-o parte din ei sunt complet asimptomatici,fiind descoperiti cu ocazia unei interv.chir.sau la necropsie-frecvent tb.clinic este complicat de sangerari int.,ocluzii sau subocluzii si degenerare maligna

Tratament-polipectomie

-se recomanda sa fie examinate si celelalte segmente digestive

PATOLOGIA ESOFAGULUI

Competenta specifica:Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale

Competente vizate:1.Definirea si recunoasterea semnelor si simptomelor generale in chirurgie

2.Cunoasterea si analizarea principalelor afectiuni esofagiene

Eructatie=emisia unei cantitati de gaze care provine din stomac,prin cavitatea bucala,insotita de un zgomot (ragaiala)Regurgitatie=returul alimentelor din stomac sau esofag in gura,la putin timp de la deglutitie

Pirozis=senzatie de arsura pe esofag urmata de regurgitatii acideContractura=contractie prelungita,reversibila si involuntara a musculaturii striateHiperemie=congestie localaFrison=contractie involuntara a musculaturii,ducand la tremuraturi si senzatie de frig cateva secunde,minute,oreAnorexia,greata,varsatura,meteorismul,diareea,constipatia,hematemeza,melena,rectoragia,durerea,febra,tumefierea,cefaleea,tahicardia,dispneea,adeno-patia-vezi semiologia

PATOLOGIA ESOFAGULUI

STENOZELE SAU STRICTURILE ESOFAGULUI

Stenoza esofagiana=ingustarea lumenului esofagian datorita oricarui mecanism cu exceptia cicatrizarii vicioase

Strictura=cicatrizare vicioasa

Etiopatogenie-leziuni mecanice-corpi straini

-esofagite in cursul bolilor infectioase(angina difterica,febra tifoida,etc.)-ingestie voluntara sau accidentala de substante caustice(cauza cea mai frecventa)

-ulcerul peptic esofagian

-sifilisul,etc.

Simptomatologie-disfagia-progresiva,la inceput pt. solide,apoi semisolide si lichide-este semnul cel mai frecvent

-regurgitatia si varsaturile insotite sau nu de dureri retrosternale-sunt caracteristice:

-in stricturile superioare-regurgitatia este imediata cu alimente nedigerate-in stricturile joase-regurgitatia este tarzie si fetida

-scadere ponderala pana la casexie

Diagnostic-se stabileste prin:

anamneza corecta

ex. radiologic-apare un traiect esofagian filiform,neregulat

esofagoscopie cu biopsie

Tratament-se face in functie de faza evolutiva a leziunilor esofagiene1.In faza de esofagita cr.-trat. conservator prin dilatatia stenozelor ,de 2 ori /saptamana,cu dilatatoare de calibru 20-22 la adulti si 15-17 pt. copii,insotite de controlul periodic al rezultatelor

2.In faza de stenoza organica-trat. chirurgical care urmareste:-crearea unei posibilitati de alimentare a b., ca urmare a suprimarii tranzitului esofagian-gastrostomia,jejunostomia(cai temporare)

-restabilirea tranzitului oro-gastric-prin esofagoplastii (inlocuirea esofagului patologic cu un segment al tubului digestiv;materialul folosit poate fi:stomac,jejun,colon )

a.Esofagoplastiile cu stomac-cel mai practic si mai folosit procedeu este procedeul DAN GARILIU-consta in confectionarea unui tub gastric din marea curbura,folosind vascularizatia splenica

b.Esofagoplastia cu ansa jejunala-procedeul HERZEN-utiliz. ansa jejunala izolatac.Esofagoplastia cu colonse utiliz. cand stomacul are lez. ce-l fac inapt pt. esofagoplastie;se pot folosi:

colonul transvers-proc.KELLINGcolonul ascendent-proc. ROITH

colonul descendent +transvers-proc.ORSONI

CANCERUL ESOFAGIAN

Este o afect. frecventa si grava,reprezentand 80-86% din bolile esof.Este de 4 ori mai des intalnit la barbati,intre 50-60 ani.

Etiopatogenie

lez.iritative cr.esof.

leucoplazii luetice

cicatricile dupa arsuri prin substante caustice

ulcerele peptice,tumorile benigne esof.

diverticulii esof.

Simptomatologie

disfagia-primul semn-initial minora,pt. alimente solide, apoi pt. lichide

durerea-cu 2 forme:

1.la deglutitie-in Ca.segm. sup.-este provocata de trecerea alim.

2.permanenta-retrosternala sau mediastinala-in Ca. jos situate

sialoreea-sec. afectarii nervilor vagi-in Ca. sup.

regurgitatiile si halena fetida-mai putin importante

alte semne de vecinatate:

-raguseala(prin paralizia n. recurent)

-crize de dispnee

-aritmii cardiace

casexia

Investigatii

ex.radiologic baritat al esofag.-rigiditatea per. esof.;incontinenta cardiei;imagine lacunara in lumen;imagine de ulceratie maligna;dilatatia esof. supraiacent obstacolului;imagine de stenoza filiformaesofagoscopie cu biopsie

Tratament-este prin excelenta chirurgical

a.Metode paliative-

gastrostomia-indic. la Ca.avansate,la tarati si batrani

anastomozele esogastrice paliative-in Ca. jos situate, inoperabile

b.Metode de exereza-la b. cu stare gen. buna cand tum. nu este extinsa la organele vecine;exereza trebuie sa fie larga,sa treaca mult deasupra tum.(min. 5 cm) si sa ridice tes. periesof.

esogastrectomie polara sup.-in Ca. esof.abdominal si toracic inf.

esofagectomie largita-in Ca. 1/3 medii a esof.;continuitatea tranzitului se face fie cu o ansa jejunala izolata,fie cu stomacul ascensionat in torace,fie cu colonul

esofagectomia totala-in Ca. 1/3 medii esof.

VARICELE ESOFAGIENE

Sunt dilatatii permanente si deformante ale venelor din reteaua esofagului.

Etiopatogenie

-hipertensiunea portala-se reflecta in in reg. esof. inf. si a cardiei,unde exista una din comunic. anatomice ale sist. port si cav,prin dilatatiile varicoase ale venelor esofag.

-tumori mediastinale pe sgm cav sup.

Simptomatologie

-tb. clinic al cirozei decompensate

-aparitia varicelor preceda ascita

-singurul semn este hemoragia produsa de ruptura acestora

Investigatii

ex. radiologic baritat in strat subtire

endoscopia

Tratament

-scleroza endoscopica a varicelor cu diferite subst.(de ex. alcool absolut)

-chirurgical-in varicele rupte cu hem.-hemostaza prin ligaturi ale acestora

HERNIILE HIATALE

Def.Acele hernii care se produc prin hiatusul esofagian largit anormal.

Etiopatogenie

factorul congenital

hipoplazia orificiului esofagian si a struct.conjunctive periesofagiene

sarcina,obezitatea,efortul

Clasificare

1.Hernii paraesofagiene-rare-cardia este in pozitie normala si hernia se produce lateral de esofag prin migrarea marii tuberozitati gastrice,de obicei inaintea si in stanga esofagului

2.Hernii cardio-esofagiene prin alunecare-cele mai frecvente-in care cardia insotita de o portiune de stomac aluneca in mediastinul posterior

3.Hernii mixte

Simptomatologie

durere egigastrica si retrosternala,cu iraddiere in spate si spre reg. mamare;ap. frecvent dupa mese copioase sau in dec. lat. dr.,noaptea

pirozisul si regurgitatiile postprandiale cu caracter acid

refluxul esofagian accentuat in poz. aplecat inainte sau semnul siretului

in herniile voluminoase:palpitatii,dispnee,crize anginoide

anemia de tip feripriv

Investigatii

ex. radiologic-prin pasaj baritat in ortostatism si in poz.Trendelenburg(semnulsiretului)

endoscopia

Complicatii

esofagita peptica

hemoragia digestiva

complicatii mecanice-compresiuni ale plamanului,inimii,strangularea sau incarcerarea herniei cu sau fara perforatia pungii herniare

Tratament

-unele hernii mici,fara semne functionale,nu necesita trat.

-trat. medical-priveste esofagita de reflux:regim igieno-dietetic,postural(evitand dec. postural),alcaline,antispastice

-trat. chirurgical-reducerea herniei si ingustarea hiatasului largit prin sutura pilierilor cu fibre neresorbabile