$ERBAN FILIP COCULESCU

CHINAde la ,rstrdlucirea ascunsd"

la expansiunea globald

IDITUNA

CETATEAm SCAUN

CUPRINS

Listade abrevieri..... ................... llCapitolul I. Teorii gi paradigme chineze ale rela$ilor internagionale:

vlziunea tradfionali gi cea moderni asupra propriului stat gi a altornafiuni........ ...................r4

ChinanuauitatideeaimperiaH............. ....................21

Teorii gi paradigme chine2egti.................... ................35

Influenfa istoriei asupra filosofiei politice - resurecfiaconfucianismului ............... .........5o

Capitolul II. Armata Populari de Eliberare - depiEirea mogteniriiBovietice, adaptarea la noile tipuri de conflict... ....................... 58

Gestionarea conflictelor - tenta{ia folosirii puterii har d .............. 63

Structura Pl^A............. ..........74

Probleme politice, economice qi strategice: relaqia Chinei cu SUAgi cu actorii regionali ..................86

Capitolul III. Evolu$i recente in dinamica relaliilor de securitate dintreRepublica Populari Chinezi gi Japonia:. traume istorice, perceplii alearnenin+irii gi calcule strategice ....... gz

Mogtenirea istorici - traume gi revangi... ..................93

Gestionarea conflictual-emofionali a,,mo$tenirii" istorice .......to5

Dileme strategice gi calcule de securitate..................................... r1o

Perspective gi scenarii .........115

Capitolul IV. Rdaliile ruso-chineze: alialii sau partenerivaliiEurasiei? ......i.................. ................. r29

Determinirile istorice ...

Siberia de Est - m5rul disputei? ............r52

Armele .................... ............156

Cooperarea economic5. gi comerful cu energie ........L72

Capitolul V. China se simte obllgattr e{ ee acomodeze strategic cu SUADar pAni cAnd?..............,... .............. r87

Lo Serban Filip Cioculescu

Capitolul VL Posibili adversari, aliaf qi parteneri ........... zz8

China vs. India - conflict simetric sau asimetric? ................ .......z,3o

State care contesti drepturile tedtorial-maritime proclamate deChina......... ............249

Coreea de Nord - aliatul deviant gi greu de controIat.................258

Tentafia implicirii in Orientul Mijlociu...... .............27r

Capitolul VII. Relaliile UE-China: parteneriat, cooperare, surse deconflict........ .............r....................... z8o

Capitolul VIII Rom6nia fali in fali cu,,f,ara din mii1oc".............. ........ jo4

,,Glasul banilor"...... ...........,3r4

OBOR vizut de la Bucuregti - calcule economice gi strategice.3rg

Soft power chinez pentru RomAnia.....,........................................335

in loc de conduzii. Xi, noul Mao? Paradigma neoimperiali versus risculdezintegririi teritoriale.......:................................:... ............... 42,

Lista hirfilor, tabelelor gi a diagramelor................ .......... 1166

BIBLIOGRAFIE GENERALA ...... 1367

A-DDENDA- Politicieni chinezi marcanti..... .....................372

Lista de abrevieri

AAGC - in limba englezi, Coridorul de Dezvoltare Asia-AfricaA2IAD - anti accessarea denialin lb. englezi (interzicerea accesului/

interzicerea intrfuii in zoni)ADIZ - Air Defense Identification Zone in lb. englezi (perimetrul

de Identificare Aeriani Obligatorie)AIIB - Banca Asiatici de Investilii in InfrastructuriAPEC - Cooperarea Economici Asia-Pacifi c

ASEAN - Asociafia Nafiunilor dinAsia de Sud-Est

ASEM - The Asia-Europe Meeting (Reuniunea Asia-Europa)BMD - (Baltistic Missile Defence in lb. englezi) - sistem de apirare

contra rachetelor balisticeBRICS - Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, grup regional de

cooperare economiciCC al PCC - Comitetul Central al Partidului Comunist ChinezCCTV - Televiziunea CentralS din ChinaCNOOC - China National Offshore Oil CorporationCNOC - Chinese National Oil CompanyCMC - Comisia Militara CentraliCPEC/CEPC - China-Pakistan Economic Corridor (CPEC) - Cori-

dorul economic China-PakistanCS (al ONU) - Consiliul de Securitate

CSTO - Organizafia Tratatului de Securitate ColectiviDCFIA , Deep and Comprehensive Free Trade Areas (zone de liber

schimb aprolhndate gi cuprinzitoare)EAU - EmirateleArabe UniteFONOP - Operafie de ap6rare a,,libertdfii de navigatie" (freedom of

navigation operation in lb. englezi)FTA -Acord de liber schimb (ln limba englezi)HIMARS (High MobilityArtillery Rocket Systems) -I3M - Inigiativa celor Trei MIriICBM - racheti balistici intercontinentalt bazati la sol

74 ge rban Fili p Ciocu les cu

Capitolul ITeorii qi paradigrne chineze ale relaliilorinternafionale: viziunea tradilionali qi ceamoderni asupra propriului stat gi a altornaqiuni'

cest volum e dedicat unui stat gi unei nafiuni cu o existen!5documentatd de circa cinci mii de ani: China. Un stat care a

trecut prin momente de strilucire imperiali gi lumini culturalS, dar Ei

prin epoci de divizare, slibiciune, distrugere. Chiar atunci cAnd au fostcuceri;i de,,barbarii" mongoli;i apoi de cei manciurieni, chiar atunci cAndjaponezii i-au masacrat cu furie qi i-au tratat ca pe animale, chinezii nu audispirut, nu si-au abandonat istoria gi pimAntul, nu au uitat completvechile ridicini filosofice gi modul tradiqional de viafi.

Dupi un secol al-XlX-lea plin de amdriciune qi umilin!5 nafionalS,cAnd a fost invinsi in rdzboaie de alte puteri din exterior, a cedat teritoriigi i s-au impus obligalii politico-economice jenante, a urmat un secol )O(care, prin cele doui rizboaie mondiale gi invaziile din exterior ale Japonieigi URSS, a obligat natiunea chinezd si faci imense sacrificii spre asupraviefui gi a evita destinul tipic al coloniilor. Spre deosebire de vecinadin Sud, India, cu care se compari la populalie si teritoriu, China nu afhcut parte din Marea Britanie, reuEind si scape Ei de alte putericolonizatoare precum Franfa sau Germania, evitAnd agadar inci o mareumilinlS nalional5. insi a fost la un pas de o integrare for;ati gi plini deviolenlS in imperiul pe care impiratul Japoniei gi generalii din jurul siuau vrut si il clideasci prin rdzboi. Abia dupd ce amenintarea japonezi a

' Urrclc piirli rlin accst ctpitol au fost publicate anterior de autor in volumul Pufericonsecrul(, lnrltri ctrcxlcrtlc (coorclonatori: Serban Cioculescu qi Silviu Petre), Ed. MilitarS,Ilucurc;ti, .rol,1 r',rpitolrrl ,,ltrfa nevizutX a Chinei: paradigme, autori Fi evolufliirrstitrr(iorr,rlt' irr rloru'rrirrl t't'r'<'ctirii relaliilor internationale", pp. 8o-roz. CAteva paragrafe,rrr lirsl , rlt..r:;r.rrrtrrt,.r, prrlrli<',rlc anterior in Monitor Strategic nt. tzf zotz,pp.40-56.

Chino, de la strdlucireo oscunsd Io exponsiunea globald

fbst indepirtati, dupi ce sovieticii s-au retras ,,benevol" din Manciuria gi

lizboiul civil s-a terminat (tg+g), China si-a reluat, incet si poticnit, cu

czitiri, drumul citre ascensiunea pe care i-o preziseser5, e drept mai

<legrabi cu teami gi neplScere, pe un ton alarmist, personalitilioccidentale precumAlexis de Tocqueville sau Halford Mackinder. Acestaclin urmi, intr-un eseu celebru din r9o4, afirma despre nafiunea chinezi,in matricea rasisti specifici lumii anglo-saxone de atunci, ci ,,ar putea

leprezenta pericolul galben cu care s-ar con{lunta libertatea lumii, insituafiain care qi-ar adiuga iegirea la oceanin plus fa$ de resursele oferitetle marele continent, un avantaj de care nu au dispus pAni acum ruqii,c'hiar daci ei defin acea regiune-pivot."' De forfa Chinei s-au temut qi

vecinii sii lacomi de teritorii si resurse, Rusia ;i Japonia, care au preferatsi ii rlpeasci teritorii de cAte ori au putut.

Primul lider al noii Chine, rdzboinicul neinfricat gi doctrinarulcomunist Mao Zedong (Mao !e-Tung), un conducitor fanatic, carismatic

;i venerat de mulgi chinezi chiar gi dupi moarte, a aruncat fara incxperimente devastatoare precum ,,Revolugia culturalX" ;i ,,Marele saltinainte", in care milioane de chinezi gi-au pierdut viafa, demnitatea sau

.rg,oniseala de o viaf5. Dar propaganda regimului le-a prezentat, desigur,

ca fiind mari succese. De asemenea, in rlzboaie devastatoare precum cel

c'u SUA (pentru unificarea Coreei sub stindard comunist), cu India gi cuVietnam pentru rectificiri de frontieri sau sfere de influen1i. Chinezii au

limas slraci gi cu economia nedezvoltati, preponderent agrari, pradirunor episoade de foamete crAnceni gi privafiuni. Rare au fost momentelecAnd un lider ca Mao a incurajat gAndirea critici in cadrul partidului gi a

permis exprimarea unor puncte de vedere diferite. De pild5, in 1957, cAnd

.r lansat campania zisi a,,celor o suti de flori" care simbolizau cele roo de

;coli de gAndire acceptate gi urmau si ajute qtiinlele gi artele siinfloreascS. Din picate, vocile critice au fost tratate dur, cu incarcerare gi

chiar condarnnare la moarte. intre 1966-1976, ,,Revolufa culturali" a

permis liderului suprem si instige la violenfi mii de studenfi frustrafi gi

' H. J. Mad<inder, The geographical pivot of history (r<1t't4), The Geographical Journal,Yol.t7o, No. 4, December 2oo4, pp. .r,r,;tl-;.2,r, clisponibil online pe site-ulIrttps://www.iwp.edu/docLib/zor3ror6_M.rcl<intlcr'l'lrc(icogr'.rpl-ricaIournal.pdf. Fragmentulc citat;i de Robert l(aplan, Rdzbunoreu qaogn(ici, tr'.rduccre M. Gafi;a, Editura Litera,llucuregti, 2cl5, p. 257.

15

16 $erbon Filip Cioculescu

apringi ideologic, organizafi in grupiri radicale, aceqtia dovedind oenormi agresivitate si pe alocuri chiar sadism fagi de cunoscute perso-nalitSli ale viefii politice, economice, Etiinqifice qi artistice din China.3Haosul a cuprins societatea, nimeni din rAndul elitelor nu avea garanfiaci igi va putea pistra viafa gi bunurile in faqa violenfei duse la extrem deGirzile roqii. Numirul mare de victime nevinovate nu poate fi qters cubulctele din memoria colectivi nici azi. Dar apoi lui Mao i-a succedat

;r'irn-viccplesedintele Hua Guofeng (ajuns secretar general al PCC gi qef,rl c'.nrisici Militare centrale)a, un politician dornic si conserve liniaPolil ic'o-ccor.ronrici r-naoisti, care a intrat astfel in conflict cu vechile cadre.rlc l).rlticlului, ur.r glr-rp condus de Deng Xaoping, gi a pierdut treptatI)utclca. Accsta, ajuns liderul partidului gi al qirii, s-a dovedit un reformistmoclerat, care si-a dat seama cd sistemul politic si economic al girii e

l'ulnerabil, iar episoade precum,,Revolutia culturali" nu trebuie sI se mairepete weodati. Deng a permis trecerea spre o formi economici mixti,in care proprietatea de stat coexisti cu cea privatS, insi nu a fost destulde liberal, incAt si accepte un pluripartidism real. in politica externi,China se apropiase de SUA in anii de final ai lui Mao, devenind unadversar redutabil pentru URSS, de care se temea pe buni dreptate, maiales ci existase si un soi de mini-rdzboi de frontieri in Siberia, pe rAulUssuri, unde trupele chineze Ei sovietice s-au atacat cu ferocitate pentruo granilS disputati in anii 6o, firi a exista stare de rizboi declarati intrecei doi cologi marxigti. Mao nu putuse suporta ideea cd Moscova, in anii6o, dupl criza rachetelor cubaneze, indemna la acomodare politici cuOccidentul;i la diminuarea elanurilor ofensive ale Marxismului. in plus,liderul sovietic Hrusciov i-a fost antipatic din start gi nici nu ii inspirateami precum sAngerosul Stalin. Destalinizarea operati de Hrugciov afost perceputd la Beijing ca o trldare a comunismului autentic, iar rupturadintre China gi URSS a devenit evidenti cAnd Albania lui Enver Hoxha,persecutati de Moscoya, a gisit un prieten gi aliat in China popular5.Urmasul lui Mao, Deng, a fost prudent qi i-a rugat gi pe succesorii sii, Hu

I Vc'zi cazttt'ilc lclatate de istoriculJonathan Fenby,IstoriaChinei moderne, traducere de M.Zlrrtca, I lunranitas, Bucuresti, zot8, pp. 428-4j4.'| I I r r.r c CIc'tlit.r t cu inliturarea de la putere a ,,bandei/clicii celor patru", grup politic condustlr'lia'g (ling, ultirna nevasti a lui Mao. Acegti politicieni au jucat un rol negativ in,,lit'volrr{i.r Culturali", prin instigarea la violengi a maselor proletare.

Chino, de la strdlucireo oscunsd Ia expansiuneo globold ry

Y.robang, Zhao Ziyang gi mai ales pe Jiang Zemin, si menfini un profilsc.izut gi si nu caute leadership-ul global, spre a nu provoca o politicd de

contrabalansare din partea vecinilor Chinei. Discrefia gi disimularea au

tlcvenit cuvintele cheie ale ascensiunii Chinei - Tao guang yanghui -,,ascundefi strilucirea, pistrafi un profil scizut, cultivali obscuritatea" sau

,,nu vS impiunafi cu puterea pe care o avefi, nu ciutafi ostentativlrudership-rtl global". Alte sfaturi sunt gi ele atribuite lui Deng dar, de fapt,

cilculS in mediile politice de multi vreme: pistrafi-vi calmul gi analizalil.r lece situafia (Ieng jing guan cha), sd nu caufi si devii lider (rue bu dangtrrtr). De asemenea, existi gi proverbul politic Daguo Shi Guanjian,

insemnAnd ,,ca si fii luat in seami in relaqiile internafionale trebuie si fii() n-rare putere. Un alt loc comun apare mai ales in discursurile oficiale incr'.r post-Deng este Guojiguanxi Minzhuhuq - democratizarea sistemuluiirrternafional, adici... multipolaritate. Duojihua este insi termenulrrtilizat adesea pentru,,multipolaritate". in mod paradoxal, degi regimulpolitic din R.P.C. nu este democratic, ci autoritarist (sistem de partidrrnic), oficial liderii comunigti de la Beijingigi doresc democrafie la nivelul:;istemului international (guo ji ti xi)l in plan simbolic, ei asociazirrrripolaritatea cu lipsa democrafiei in relafile internafionale.

in China de azinu curge numai lapte gi miere, degi citind o anumitl

l,.u'te a presei internafionale, ai senzafia ci locuitorii acestui stat-mamuttliiesc in condili paradisiace. O mare putere care controleazi o buni,,[i'lie" din comerful mondial Ei cam o cincime din populalia globului, care

rlispune de un loc permanent in Consiliul de Securitate al O.N.U., de armenucleare, se confiunti in schimb cu o poluare gravS a aerului in zona de

Nrrld-Vest (rust-belt-tl chinez; aproape irespirabil chiar in capitalS, inlrrnile de vari) gi a apelor curgitoare, cu tiierea accelerati a pidurilor gi

( r.r alte probleme structurale precum imbitrAnirea demografici,rlilicultatea piefei muncii de a absorbi mase umane atAt de mari, cu boli( ontagioase sau accidente de munci grave, soldate cu sute de victime (un.'xcmplu e accidentul din Tianjin, zor5). $i sd mai menfionim corupfiat'xtinsi gi doveditd a multor oficiali ai Palticlului Comunist, contra cireiast' rluce o lupti intensi, cel pufin, cle cArrcl Xi Jinping este secretar general.rl PCC. Populafia majoritari e forrrrrrtii rlirr c'(nicii Han, chinezi care igilcvendici originea in epoca dinastici orrronirne, dar existd minoritdlit onsistente precum uigurii din noltl Vt'sl ;i tibctanii din sud, care

18 gerbon Filip Cioculescu

periodic se revoltd contra hegemoniei politice si economice a centrului.in China existi peste cincizeci de limbi gi de grupuri etnice. De asemenea,

deosebirile mari de nivel de trai intre zona bogati din centru Ei sud, sud-est gi zonele sirace (periferiile) din nord si vest vulnerabilizeazi statul qi

regimul politic.E foarte important si ne intrebim ce ;tim efectiv despre China gi

c'lrinczi Ei de unde. Ca in orice demers stiinfific trebuie sd incerclm si nec'trltivim gindirea critici, adicd si fim sceptici fa$ de oricine pretinde ali poscsolul adcvirului, de oricine are doar certitudini gi nu dubii. De laSoc'r'.rtc, plin clialogurile lui Platon, stim c5, oricAt de mult am cunoagte,

<lc l.r1rt plorrj.inr in zone necartografiate;i pe care nu le mai descifrimt'olcct. [)c aceea, investigafia, bazati pe ratiune, trebuie condusi pAni inplofunzir-ni, c5tle esenfe. Oare faptele, ideile, valorile atribuite poporuluichinez si liderilor sii de diverEii analiqti, fie ei chinezi sau striini, sunt cele

reale sau e vorba doar de opinii cu grad mai mic sau mai mare de

obiectivitate. Ori chiar de forme discrete de manipulare? De unde stim ciavem informafia cea mai corecti gi mai relevantd? Nu putem fi siguri cine apropiem de adevir decAt colectAnd cu spirit deschis cAt mai multeopinii, analizAnd ce le uneste Ei ce le separi ;i aplicAnd mecanismelegindirii critice, spre a lSsa deoparle mecanismele de manipulare, preju-dec51ile, erorile logice.5 Poate ci autori precum Henry l(ssinger, ThomasChristensen, Elizabeth Economy, David Shambaugh sau Alistair Iain

Johnston sunt vizufi de marea masi a sinologilor ca vedete, experfiincontestabili in diversele falete ale istoriei ;i civilizafiei chineze, dartrebuie oare si le acordim toati increderea noastri? ii respectim pentruscrierile lor, pentru inteligenfa ;i creativitatea 1or, dar nu ii sacralizim.Sunt gi alte voci care exprimi adeviruri valide. Desigur cd scepticismulanalistului trebuie si se activeze, la modul ideal, gi in preajma clasicilor, avedetelor gtiinfifice citate gi para-citate. Nimeni nu e profet in domeniulgtiinfei, orice adevir trebuie relativizat, iar teoriile cele mai valoroaseexplici cAt mai mult prin cAt mai pufin.

De asemenea, e necesar si cunoagtem China, poporul siu ca gi

vccinititile geografice prin cil5torii efectuate acolo. Autorul acestorlirrcluli a cil5torit de doud ori in R.P. China in scop de cercetare, in anii

Vczi Solin Costreie, GAndirea criticS, Dilemo, anul XV, Nr. 756, 16-zz august zor8, p. III.

dry

Chinq, de lo strdlucirea ascunsd Ia expansiunea qlobold tg

.r,<ro5 ;i zor4,iar in zor8 a vizitat Coreea de Sud. A al'ut ocazia,la Beijing,

Scoul, dar gi la Bucuregti, si discute cu cercetdtori, profesori, studenfi,jurnalisti, militari gi politicieni din cele doui state invecinate unul cu

.rltul, cu care RomAnia are diverse forme de parteneriate. in acest fel,

f i'esca socio-politici gi culturali a regiunii dominate de China s-a intregit,liind f5cuti din piese de tip mozaic, nu dintr-un material uniform. Cartea

tlc fa15 se bazeazi gi pe citirea atenti a sute de articole gi ci4i de

spccialitate, scrise de autori europeni, americani qi desigur chinezi, mai.rlcs din diaspora. Informaliile despre China qi vecinii ei sunt foartelrurneroase - o simplS ciutare pe internet, folosind motorul Google, atatitrrr numir uria; de surse. insl modelele explicative au nevoie de osclcctare atenti ;i riguroasi, apoi de o ordonare a informafiilor. Nu

;r'etind ci voi prezenta aici adevirul total ;i ultim asupra Chinei, a

poporului chinez gi a nafiunilor din vecinitilile strategice. Cu modestiatlc ligoare, incerc doar si ofer o imagine coerentd, echilibrati, rafionald,lrazAndu-md pe cele mai credibile date la care am avut acces, pe modele

;;tiinfifice de analizd qi desigur gi pe intuifie. Volumul nu poate ficxlraustiv, nici nu mi-am propus a$a ceva.

Cred ci o mare gregealS din partea celor ce studiazi politica externit lrirrezi e si se bazeze doar pe teorii occidentale, la modi, ignorAnd felulin care chinezii, fie ei experli, membri ai societSgii civile (atAta cAti e) sau

politicieni, vid propria fari gi nafiunea, in relaliile cu sistemul regional gi

irrtcrnational de state. Teoriile qi doctrinele chinezeqti in domeniullt'lafiilor internalionale sunt adesea ignorate, inclusiv de autori care scriuli'ccvent despre China ca super-putere sistemicS. De pild5, in anul zou,irrri amintesc ci a produs senzafie publicarea de citre reputatul profesortlt' r'elafii internafionale american Randall Schweller, impreuni cu unt,rlcntat doctorand chinez de la Universitatea Ohio, a unui studiu despre

viziunea chinezi asupra ordinii intelnationale, in prestigioasa revistlIrtlcrnstionql Security.6 Rare sunt, in g,cnc'lal, programele demarate de

rrralile universitigi gi centre de ccrccl.rlc din SUA gi Europa de Vest

plivind teoriile apar,tinAnd spafiilor cultulalc non-occidentale. De pildi,ll.rlly Buzan gi AmitavAcharya au public'.rt rur volun'r intitulat Teorii non-

"liandallLSchweller,XaoyrPu,,,A.fterUrripol,rlily ('lrirr.r':;VisiorrsoflnternationalOrderrrr .rrr Era of US Decline",inlnternationol S<tttrity, vol 1(r, N.. r, Srrrrrrncr zo\pp.4r-72.

zo Serban Filip Cioculescu

occidentale ale relaliilor internq.tionale, axandu-se insi pe continentulasiatic Ei acordand Chinei un loc esenlial.T De asemenea, existi si practicajurnalistici tot mai rdspanditi de a cita, folosind redarea prin litere latine(folosind sistemul Hanyu Pinyns sau cel numit Wade-Gilese), aforisme,proverbe legate de stat, putere si securitate, specifice ,,folclorului"geopolitic chinezesc sau apartinand unor oameni politici faimoqi, chiar inlinrba chinezS. 'o

Or', a scrie despre China frri si iei in calcul gi punctele de vedereclrirrczclti, fxri a cunoaste marile concepte, doctrine gi;coli de gandireIot'.rlc', clal si cvolufiile institulionale, nu poate conduce decat la cercetirit'1u'o-c'cntlicc (sau arnericano-centrice), prin natura lor simplificatoare."(ltr .rtit nr.ri nrult cu cat China este un stat cu o existenfi multimilenari qiurr 1:utcrrric nucleu civilizagional pentru zona pe care o ocupi, dupi cum

7 Barry Buzan gi Amitav Acha rya, Non-Western International Relations Theory: PerspectivesOn and BeyondAsia, Routledge, zoro.8 Hanyu Pinyn a reprezentat o metodi de a romaniza scrierea chinezi tradilionald ce foloseaidiograme, propunAnd scrierea fonetici si folosindu-se caractere latine. in limba englezi,acest sistem e desemnat prin sintagma standard Mandarin Chinese Romanisation system.,,Hanyu Pinyin" inseamni sunete pronuntate, a$adar alfabetul fonetic chinezesc menit sa iiajute pe striini si invete aceasti limbi dificili nu doar din cauza celor cAteva mii deidiograme (ce inlhqigeazi obiecte, simboluri etc), ci 9i a tonurilor muzicale ce pot schimbasensul cuvintelor. Pinyin are z5 de litere (nu are v-ul), iar pentru cele patru tonuri distincteale Mandarinei (Putong Hua) se folosesc diacritice. Pirintele acestui alfabet latinizat esteconsiderat economistul gi lingvistul chinez Zhou Youguang (r9o6-zory) care a revenit dinexil in 1949, cAnd s-a proclamat RP China gi a primit oficial insircinarea redactirii acestuisistem de scriere. Efortul s-a materializat intre 1955-1958. Youguang a detinut gi recordul delongevitate in China. sistemul creat de el a ajutat nu doar striini si invefe chinezamandarini, ci gi chinezi analfabe! si poat5 invip pronuntarea gi comunica, ffri a cunoaqtecomplicatele idiograme folosite in mod tradilional. Sunt peste 8o de dialecte vorbite inChina. Vezi documentarul ,,Pinyin and chinese Characters", https://asianabsolute.co.ul</blogl zo8 I ozl z6lpinyin-and-chinese-charact ers l, z6 februarie zor8.e Sistemul de transcriere Wade-Giles a fost inventat de diplomatul britanic Sir ThomasFrancis Wade (t8r8-95), si ameliorat de succesorul siu, profesorul Herbert Allen Giles de lacambridge University (r845-rq8), autorul Dictionarului Chinez-Englez din r9rz.Actualmente acest sistem e mai putin folosit decat pinyn. De altfel, din ry7g, pe teritoriulRP China s-a folosit doar Hanyu Pinyn ca sistem de romanizare a chinezei, iar Wade-Gilesa fost folosit in continuare in Taiwan. Acolo se folosegte acum o versiune hibridi a celordoui sisteme. Vezi ,,wade-Giles Romanization", https://www.britannica.com/topic/wade-Giles-romanization, accesat pe rz iulie zor8.'o Numele Republicii Populare Chineze este Zhong Hua Ren Min Gong He Guo." Neie Noesselt, ,,Entre particularite et universalite: a la recherch6 d'un paracligme chinois",in Helene Pellerin (coord.), La perspective en Relations Internationales, Editions Athdna,Qtrebec, zoro, pp. 49-67.

China, de lo strdlucireo ascunsd Io exponsiuneo globold 27

recunosc numero$i specialigti occidentali gi nu numai (Samuel

l{untington", Peter I(atzenstein'3, Niall Ferguson'4, David I(ang etc.) De

.lceea, a cunoagte viziunea chinezi asupra relafiilor internafionale nu

l)oate fi socotit nicidecum un lux, ci este o necesitate stringente pentrutofi cei interesafi si infeleagi compoftamentul Chinei in politica externl;i de securitate.

China nu a uitat ideea imperiali

China anului zo18 e martorS la perpetuarea conducerii politice de

t';itre Xi Jinping, un politician eficient, abil gi versat, care probabil wea si.ribi o carieri la fel de lungd precum a carmaciului Mao Zedong. Mai exact

spus, e posibil si doreasci a fi pregedinte pe viafi, lucru confirmat pe 17

nlartie zor8, cAnd a obfinut un nou mandat de prqedinte din partea

p.rrlamentului. in prealabil, a fost modificati Constitufia pentru ca acest

lucru si fie posibil. O imensi r;sturnare fagi de anul1982, cAnd fusese

.rbolit mandatul pe viafi qi se crease tradifa ca fiecare lider si pistreze

l)uterea timp de maximum ro ani, adici doui mandate. $tim cipredecesorii lui X, Jiang Zemin gi Hu Jintao, au acceptat regula jocului.tlnii analfti il menfioneazd acum pe Yuan Shikai care, in 1912, fiindplimul pregedinte al Chinei republicane, s-a proclamat impirat(inaugurAnd efemera,,dinastie" Hongxian), dar a domnit doar 83 de zile

;i a murit peste un an, timp in care s-a confruntat cu rebeliunea unorintregi provincii. Yuan e cel care a dat primul lovitura mortalS fragileit I crnocraf ii parlamentare chineze.

Acum pregedintele Xi vorbeqte adesea despre ,,visul chinez" si

f irlosegte expresii grandioase spre a sugera ci poporul chinez e menit unuitlestin miref, ci nizuinfele acestuia sunt intotdeauna legitime, iar.rclversarii nu au nicio gansi si li se poati impotrivi cu succes. Statultlebuie si fie puternic, nafiunea bogati, iar chinezul de rAnd - fericit. Visullcspectiv se referd direct gi la dorir-rfa cle a limita orice urmi de influen15

vcstici din societatea chinez5, unde nurrai valorile chinezeEti se vor

'' t{untington, Samuel, Ciocnirea civilizatiilor Si rtltrccreu ordinii mondiale, traducere del{.rdu Carp, Ed. Antet, Bucuresti, 1998.

" Peter Katzenstein (editor), Civilizations in Workl l\tliti<'s, l{outledge, London and NewYork, zoro, pp.r-4o.''r NiallFerguson,Civiliza;ia. Vesfulgillcs{rrl, l'rrlirrrrrr, l.t;i, zott-

22 gerban Filip Cioculescu

propaga, pistrAnd individualitatea nafiunii cu mai multe milenii deistorie.'5 Evident, e total opus unui sistem politic pluripartidist gidemocratic de tip occidental, considerand ci nu ar fi deloc adecvat pentrunevoile poporului chinez. in acest punct se situeazi destul de aproape deYuan... Exasperat de mersul citre un sistem de putere personali, JoshuaWong, cunoscut activist pentru democratie din Hong I(ong, vorbe$te cur-ridtrf despre... ,,era impiratului Xi".'6 De fapt, patternul imperial nu aveacrrnr si dispari brusc din mintea poporului chinez, condus milenii de-alinclul cle monarhi de drept divin, dupi cum nu dispare nici din mintealrrlilor', l)clrtrur care Putin e un soi de far salvator. Partidul comunist aplcltral ;rtrtclilc si o parte din simbolistica fostului sistem monarhic, iarpclio.rclclc irr c'alc mai rnulqi politicieni au luptat pentru putere (anii declupi rrro.rrte.r lui Mao, de exemplu) amintesc {iapant de conflictelepentru putere intre diverEii pretendenfi monarhici din trecut.

Legitimitatea lui xi gi a echipei sale e dati de doui mari elemente. unu- necesitatea de a controla cumva globalizarea, spre a pdstra ritmul decre$tere a economiei chineze, spre a face fali unui rrzboi economic cu sUAconduse de Trump gi poate chiar cu uE in viitor. Doi - dezvoltarea uneiarmate puternice si modeme. Pe de alti parte, inamicii externi trebuiemereu urmirili gi evaluafi. Evident, aceEti rivali ai Chinei nu stau deloc,,linigtiti" (nu sunt in stare de pasivitate strategici), ci se inarmeazi, cautisi formeze extrem de discret coalifli, agadar e posibil ca Beijingul si se vadinevoit nu peste multi weme si recurgi la intimidarea prin forfi a acestora.Doctrina lui Xi, Great rejuvenqtion of Chinese nationf ,,Marea intinerire anafiunii chineze" are gi o componenti strategici: nafiunea trebuie sr fieinteligent5, curajoasS, tanird spiritual spre a face faqi oricirui adversar, nudoar problemelor inteme. E de la sine inteles ci si opozantii interni,activiqtii pentru drepturile omului, sunt urmirifi, hirfuifi gi chiar bigafidupi gratii uneori. Exemplul cel mai faimos este al lui Liu Xiaobo, laureatal premiului Nobel si un mare activist pro-drepturile omului (unul dintreliderii revoltei din piaqa Tian an Men), care a decedat la cateva zile dupieliberarea din arest, pe motiv de boali in fazi terminali, la 6r de ani. Fusese

'5 Slraoying Zhang, Derek McGhee, China's Ethical Revolution and Regaining Legitimacy,Palgrave Macmillan, llK, zor7, p. n.'t' Anclreea Mandiuc, Noua eri a chinei: Xi Jinping si modificarea Constitufiei,ht tp://risap.ro/noua-era-a-chinei-xi-jinping-si-modificarea-constitutiei/, r martie zor8.

China, de lo strdlucirea oscunsd lo exponsiunea globold 23

<'ondamnat la u ani de temnili pentru subversiune gi apoi mutat intr-uns;rital spre a fi ingrijit pentru probleme la ficat. Viduva sa, poeta Liu Xia,

sLrfbrind de depresie, a fost linuti in arest la domiciliu, in ciuda protestelorrrrror mari scriitori ai lumii (din cadrul PEN Club). RimAneau bloggerii care,

in ciuda cenzurii internetului, continuau campania lor de lupti pro-tlcrnocrafie. in cele din urmi, un acord subteran cu Berlinul (care se pare

t'.i .r promis concesii comerciale chinezilor sau le-a hrinit in van speranfele

rrrrei alianfe comerciale cu UE contra SUA) a permis primirea viduvei ca

,rzilant permanent, cu domiciliul in Berlin. Deqi prqedintele Xi e adorat de

rrrtrlti chinezi, el are ;i adversari, oameni care ii reprogeazi acapararea gi

pclsonalizarea puterii, incapacitatea de a negocia cu SUA gi a evita rizboiult'ornercial, patronarea unor situafii ce pun in pericol viafa oamenilor de

tipul vaccinurilor contrafXcute sau a poluirii galopante, dar mai ales

irrcilcarea sistematicl a drepturilor omului. Se poate spune ci acum Xi qi

tchipa sa politici anuleazi o parte dintre transformirile introduse de DengXi.roping la finele anilor'7o: conducerea colectivi, limitarea mandatelor de

sct'r'etar general la dou5, pensionarea dupd o anumitd vArsti gi rotafia,'.rrlrelor. Birocrafia de stat, emanati din rAndurile Partidului Comunist('hinez (P.C.C.), a fost astfel pregititS;i organizati sub Deng, incAt siir rrlcplineasci doui mari funcfii:cregterea economici qi stabilitatea politicS.

li.rrratismul ideologic gi spiritul agresiv specifice erei Mao au fost,rlrandonate treptat in favoarea pragmatismului.'7 China a avut o birocrafietlt, stat inci din Antichitate, aga ci a dezvoltat algoritmi complecgi de

r;t'lcctdr€ gi instruire a acestora. Funcfionarii de stat in era Deng primeau:;.rlalii mici dar in plus prime gi bonusuri de performanfi, daci iqirrrcleplineau obiectivele asumate. Li se cerea si aduci prosperitatet't'onomici, si atragi bani in sectoalele lol de activitate, si fie productivi,,rtlici a existat o,,culturd a hiperconrpclifici", a rezultatelor.'8 Remane o

rn.rle problemi faptul ci acegti birocrtrfi sunt numifi gi nu alegi, ci sistemulr lc selecfie e doarin mici misurd mclitoclalic;i se pune accent pe loialitaterli supunere. Sau pe contribufiile fin.rnci.u'c. l);rl de ce ne mirim, pAni larrlrrri si in Rominia, o democrtt(ic ct..rp.rr'!inc UE, marile partide

'/ Yrren Yuen Ang, ,,Autocracywith Chincso ('lt,r r'.rt lt'r'ir;lic i' . ltorriqn Alfairs, May-June zor8,v'lrrrne 9, number 3, pp. 39-4B. Yezipp. 4r',1:,."' l,lcrn, p.42. Autorul spune ci gi ex-plci;t,rlirrtr,lr, I lrr lrrrl.ro,rv(r r.ur salariu foarte mic, camr,roo USD pe luni, dar primea multe gr'.rtrriti1r.