Chimie anorganica IPartea I - Chimia elementelor nemetalice si semimetalice

Semestrul 2, 2009-2010

Asist. Dr. Albert Soran1

Bibliografie (nemetale)1. E. Beral, M. Zapan, Chimie anorganica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1977. 2. Gh. Marcu, M. Brezeanu, A. Batca, C. Bejan, R. Catuneanu, Chimie anorganica, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981. 3. D.F. Shriver, P.W. Atkins, C.H. Langford, Chimie anorganica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998. 4. C.D. Nenitescu, Chimie generala, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1979. 5. Encyclopedia of Inorganic Chemistry (2005, 2nd ed.) by R.Bruce King (Ed.). 6. Chemistry of the Elements (1997, 2nd ed.) - N.Greenwood, A.Earnshaw. 7. Inorganic Chemistry-Principles of Structure & Reactivity (1993, 4th ed.) by J.E.Huheey

2

orbital s

Sistemul periodic al elementelororbital p

orbital d

orbital f

blocul s

blocul f

blocul d

blocul p

Grupe2 elemente 8 elemente 8 elemente 18 elemente 18 elemente 32 elemente 32 elemente

Perioade

3

Locul elementelor metalice, nemetalice i semimetalice n SP

metale alcaline metale alcalino-pmntoase metale tranziionale grupa pnicogenilor

grupa calcogenilor grupa halogenilor grupa gazelor rare (inerte)

4

Elementele nemetalice i semimetalice 18 (7) elemente nemetalice (semimetalice) comparativ cu peste 80 de elemente metalice constitue aprox 50% din masa pamantului (O si Si preponderent) Caracteristici generale ale elementelor nemetaliceafinitate pentru electroni mare (cu exceptia elementelor cu invelis complet sau semicomplet)

Afinitate pentru electroni (eV)

Si C B N Be P A s Ca Sr

Mg

Ba

Numr atomic, Z

5

electronegativitate mare

Electronegativitate Pauling

Numr atomic, Z

6

energie de ionizare mare

Eionizare (kJ/mol)

Numr atomic, Z slab conducatoare de caldura si electricitate comparativ cu metalele casante in stare solida si nu prezinta luciu metalic spre deosebire de metale care sunt ductile, maleabile si prezinta luciu punte de topire si de fierbere semnificativ mai mici decat metalele7

in general densitate mai mica decat metalele

Densitate in stare solida (g/cm3)

Numr atomic, Z

8

in forma elementara se prezina sub forma de atomi (gaze rare), molecule diatomice [H2, N2, O2, X2 (X = halogen)] sau poliatomice in care exista legaturi covalente pot prezenta caractere metalice in conditii extreme (p~3*106 atm)9

1

H1.00794

Hidrogenul1s1 (1-,1+)din grec. hydro+genes

H0 + eH0 - e-

HH+

(0,716 eV) (13,59 eV)

Afinitate pentru electroni mica, baza tare, caracter reducator puternic Energie de ionizare mare, volum foarte mic (10-15 m => in sol. H3O+ , H(H2O)4H+, H(H2O)21H+,

2000oC

H = 436 kJ/mol

Stare naturala. Izotopi

H2

Proprietati chimice identice Fizice (cald.spec., spectre diferite)10

2 3 H H (D) H (T) Abundenta 99.9850% 0.0115% 1:1018 Masa atomica 1.007825 2.014102 3.016049 Radioactiv stabil stabil -

1

RMN, efect izotopic

11

Abundenta.in atmosfera doar 0,5 ppm H2 liber, (datorita masei mici se pierde in spatiu) sub forma combinata intra in constitutia apei, hidrocarburilor, si a majoritatii substantelor organice, precum si in unele minerale In organismul uman reprezinta 10% din greutatea corporala

cel mai abundent element din Univers (cca. 70% din masa estimata a Univerului) se gaseste in stele si planete gazoase gigantice sub forma atomica si ionizata (plasma)12

Proprietati fizicegaz diatomic incolor, inodor, insipid cel mai usor gaz (de 14,4 ori mai usor decat aerul)

dezastrul Hindenburg, 1937

foarte putin solubil in apa (0,0185 vol/vol H2O, 18oC) se lichefieaza greu (p.f. = -252,8oC) molecula foarte stabila , disocieaza doar la temperaturi inalte (2000oC)13

difuzia, adsorbtia pe metale (Fe, Pt, Rh, Cu etc.) => reactivitate marita

14

Hidrogenul. Metode de obtinereIn laborator Electroliza apei in mediu acid sau bazicCatod (-): 4H2O(l) + 4e 2H2(g) + 4OH(aq) Anod (+): 4OH(aq) O2(g) + 2H2O(l) + 4e sau Catod (-): 4H+(aq) + 4e 2H2(g) Anode (+): 2H2O(l) O2(g) + 4H+(aq) + 4e 2H2O(l) 2H2(g) + O2(g) Aparat Hoffman

15

Reactia metalelor cu apa sau acizi diluati

Aparat Kipp

Reactia metalelor cu solutii de hidroxizi

Reactia hidrurilor metalice cu apa16

Industrial Reformarea catalitica a gazului metan cu aburCea mai economica metoda de obtinre a H2 in cantitati industriale. Eficienta procesului 65-75%

H = + 191.7 kJ/mol

Conversia gazului de sinteza (190-350oC)

H = - 40.4 kJ/mol

17

Reformarea carbunelui cu abur

Produs secundar la elecroliza NaClCatod (-): 2H+ (aq) + 2e H2 (g) Anod (+): 2Cl (aq) Cl2 (g) + 2e 2NaCl (sau KCl) + 2H2O Cl2 + H2 + 2NaOH (sau KOH)Solutie saturata NaCl

ClorIoni (Na+) Ioni (Cl-) Anod (+)

Hidrogen

Dehidrogenarea catalitica a hidrocarburilor

Ioni (OH-) Catod (-) Solutie diluata NaCl si NaOH 18

Membrana scimbatoare de ioni

Proprietati chimiceDatorita energiei de legatura mari (H = 436 kJ/mol) este stabil si relativ inert la temp. camerei In amestec cu aer intr-un domeniu larg de concentratie (4-75% v/v) arde spontan la t>500oC si formeaza amestecuri detonate Amestecul H2-O2 pur arde cu flacara incolora 2H2(g) + O2(g) 2H2O(l) (H = -242 kJ/mol, H2O vap) (temp. de pana la 2800oC )

19

Reactioneaza spontan si violent cu Cl2 si F2 la temperatura camerei (r. puternic exoterme, induse de lumina, caldura sau initiatori)

(H = -269 kJ/mol) (H = -92 kJ/mol)

violenta chiar si la temp N2 lichid Spontan la 20oC si h Necatalizat 100oC incet, 200oC rapid Catalizat decurge prin reducerea B2O3 cu Mg la temp. inalta (reactie puternic endoterma)B2O3 + 3Mg 2B + 3MgO

B cristalin => prin reducerea BCl3 sau BBr3 cu H2 pe filamente de Ta sau W (1000oC)BCl3 + 3/2H2 B + 3HCl

Proprietati chimiceB amorf, B cristalin relativ inerte, cel amorf fiind mai reactiv B amorf pulbere micrometrica reactioneaza violent cu O2, Cl2 sau H2 la temp. mare si cu H2O la t >100oC 4B + 3O2(g) 2B2O3(s) 2B(s) + 3F2(g) 2BF3(g) 2B(s) + 3Cl2(g) 2BCl3(g) 2B(s) + 3Br2(g) 2BF3(l) (400oC) (700oC) flacara B(OEt)325

(H = -733 kJ/mol)

B amorf reactioneaza la cald cu HNO3 conc. sau apa regala => acid boric B + 3HNO3 conc. H3BO3 + 3NO2 (lent) 2B + 6NaOH 2Na3BO3 + 3H2 (in topitura) B cristalin se dizolva in amestec fierbinte HNO3 : H2SO4 (1:2), practic inert fata de O2, H2O, HNO3, HF, HCl, NaOH datorita afinitatii mari pentru oxigen si alte elemente electronegative, poate reduce metalele din oxizi, sulfuri si cloruri 3MxOy + 2yB 3xM + yB2O3 3MCly + yB 3M + yBCl3

26

6

C12.011

Carbonul(din lat. carbo = carbune)

[He] 2s22p2 (4-, 2+, 4+)

Stare naturala. Abundenta.IzotopiUnivers: locul 4 ca abundenta (in stele, comete si atmosfera majoritatii planetelor) Pamant: se gaseste sub forma de CO2 in atmosfera sau dizolvat in apa Regnul mineral sub forma de carbonati de Mg, Ca, Fe, etc (dolomita, aragonit, calcit)

Biosfera (celuloza, proteine, glucide, lipide etc) Petrol, gaze, carbuni Izotopi:12C

dolomit, CaMg(CO3)2

(98,89%) stabil, 13C (1,11%) stabil , 14C 1,2 x 10-10% radioactiv (t1/2 5730 ani) 27

Forme alotrope ale carbonului

carbune activ

Grafitopac, cenusiu-negru, bun conducator electric si termic duritate mica (1 pe scara Mohr) forma stabila termodinamic

Diamanttransparent, izolator electric si termic duritate mare (10 pe scara Mohr)

Carbune amorfsuprafata specifica mare

28

Forme alotrope ale carbonului (continuare)

fulerene

nanotuburi bune conducatoare de caldura si electricitate rezistenta mare la rupere (multi-wall 6300 Kg/mm2!) nanotehnologie

buckminster fulerena C60

grafen

29

Proprietati fiziceC elementul vietii (catenare, EC-C mare (356 kJ/mol) numar imens de combinatii chimice (aproape 10 mil.de compusi cunoscuti) compusii pe baza de C metoda de stocare a energiei solare in sisteme vii cel mai mare punct de topire cunoscut (p.t. diamant ~4000oC) (sublima inainte sa topeasca => ramane solid chiar si la temp la care se topesc metalele cu cel mai mare p.t. (W, Re)

Proprietati chimicedesi instabil termodinamic fata de oxidare, la temp camerei rezista la oxidare mai bine ca alti agenti mai putin reducatori ca Fe, Cu desi exista o mare varietate de compusi ai C, formele elementare sunt inerte in conditii normale fata de orice reactanti, cu exceptia agentilor oxidanti puternici se combina direct numai cu unele elemente30

Reactia cu oxigenul 2C(s) + O2(g) 2CO(g) C(s) + O2(g) CO2(g) Reactia cu sulful H = +115 kJ/mol Reactia cu azotul grafitul arde in aer diamantul arde doar la 600-800C

Reactia cu apa (gaz de apa, v. si hidrogenul) C(s) (la rosu) + H2O(g) CO(g) + H2(g). Reducerea oxizilor metalici (afinitate pentru oxigen) Fe3O4 + 4C(s) 3Fe(s) + 4CO(g)importanta in industria fierului si a otelului pentru controlarea cantitatii de carbon in otel:31

Reactii cu acizi

Reactia cu halogenii (combinatii lamelare sau de intercalare)la temperatura camerei => fluorura de grafit, specie nestoechiometrica (CFx (0.68 < x < 1)). CFx este negru cand x este mic, argintiu pentru x = 0,9, si incolor cand x este aproape 1. (legaturi covalente). la temperatura inalta se descompune exploziv

C(s) + exces F2(g) CF4(g) + C2F6 + C5F12 KC8 (ionic, piroforic, unul dintre cei mai puternici agenti reducatori cunoscuti) (grafitura de potasiu)

KC8

32

Reactii cu formare de carburi3C (cocs) + SiO2 2000oC SiC + 2 CO

carbura covalenta carborund , duritate 9,15 scara Mohr

carbura interstitiala duritate 8,5-9 scara Mohr

33

14

Si28,086

Siliciul

[Ne] 3s23p2 ( 4-, 4+)

Stare naturala. Abundenta. Izotopi Cel mai abundent element din scoarta terestra (28%) si al doilea dupa oxigen ca raspandire generala. Componentul majoritar al meteoritilor Siliciul elementar pur se pare ca de obicei nu este intalnit, dar in general este combinat cu oxigenul (SiO2, cuart, ametist, jasp, opal) sau sub forma a numeroase varietati de silicati (ex.: zeoliti)

34

Cuart, SiO2

Ametist, SiO2

opal (amorf, sfere SiO2 50 -300 nm)

35

Sub forma de oxid formeaza nisipul.

Cantitati mici se gasesc in hidrosfera (acizi silicici). Depozite de oxid de siliciu se gasesc in materialul scheletic sau protector al unor organisme vii (ex. plante, animale marine, penele pasarilor etc). Izotopi: 28Si 92,23%, 29Si 4,67% si 30Si 3,1%

36

Proprietati fiziceSolid Stari alotropice: cristalin sub forma de octaedre, prezinta luciu metalic si o culoare albastrui pe fete, aspect grafitic amorf - pulbere maro

Duritate 7 pe scara Mohs, poate zgaria sticla. Casant, incat poate fi pulverizat. Conductibilitatea electrica creste cu temperatura. Proprietati semiconductoare Insolubil in orice solvent (similar cu diamantul)

37

Siliciul. Metode de obtinereIndustrialReducerea SiO2 cu carbon - intr-un cuptor cu arc electric, la temperaturi de aproximativ 1900C, utilizand electrozi de carbon: SiO2 + C Si + CO2 SiO2 + 2C Si + 2CO Siliciul lichid, colectat la baza cuptorului, este apoi uscat si racit. Siliciul obtinut prin acest procedeu = siliciu de puritate metalurgica (98%) sau ferosiliciu, impuritatile datorandu-se fierului din oxidul de siliciu sau adaugat in procesul de reducere. Produs secundar posibil: SiC, care poate fi eliminata prin introducerea unei cantitati de SiO2suficient de mari: 2 SiC + SiO2 3 Si + 2 CO38

Reducerea compusilor de siliciu volatili (SiF4, SiHCl3, si SiH4 ) Reducerea in cuptor cu arc electric SiO2 + 2C Si + 2COFir care se roteste si care trage

Formarea compusilor de siliciu volatili Si + 3HCl SiHCl3 + H2

Cristal de samanta

Purificarea SiHCl3 (p.f. 31,8C) prin distilare

Monocristal de Si

Chemical vapor deposition (cvd) a siliciului semiconductor (policristalin)

Si topit Cuptor

Formarea monocristalului de Si prin metoda Czochralski sau metoda topirii zonare - Se obtine siliciu de inalta puritate

Suport rotitor pentru creuzet

Diagrama schematica a metodei Czochralski

39

Descompunerea termica a SiH4 pornind de la SiHCl3r. de redistributie

2SiHCl3 2SiH2Cl2 2SiH3Cl SiH4

SiH2Cl2 + SiCl4 SiH3Cl + SiHCl3 SiH4 + SiH2Cl2 Si + 2H2

- Se obtin bare policristaline de inalta puritate

In laborator Procedeul Siemens bare de siliciu de inalta puritate sunt expuse in HSiCl3, la 1150 C. HSiCl3 se descompune si se depun noi cantitati de siliciu pe bare 2 HSiCl3 Si + 2 HCl + SiCl4 Reducerea cu magneziu a SiO2 SiO2 + 2Mg Si + 2MgO Pulbere bruna - Reactie puternic exoterma - Trebuie evitat excesul de Mg, pentru a nu se forma Mg2Si40

Reducerea cu aluminiu a SiO2 si a hexafluorosilicatului de potasiu 3K2[SiF6] + 4Al 3Si + 2K[AlF4] + 2K2[AlF5] Pur, cristalizat

Reducerea SiCl4 cu hidrogen, in tub incalzit sau pe un filament incandescent SiCl4 + 2H2 Si + 4HCl - Se obtine siliciu foarte pur, in urma topirii zonale a produsului

Reactia SiCl4 cu vapori de zinc de puritate ridicata, la 950 C SiCl4 + 2Zn Si + 2ZnCl2 - Se obtine siliciu ultra pur

41

Proprietati chimiceSi este mai reactiv decat carbonul. Reactivitatea depinde de marimea cristalelor Reactioneaza cu carbonul la 2000C (SiC) Reactioneaza cu azotul la 1300 - 1400C (Si3N4, Si2N3) Reactia cu oxigenul Si arde la 600C Si + O2 SiO2 H = -800 kJ/mol

Reactioneaza cu sulful la 600C (SiS, SiS2) Reactia cu halogenii la t > 400C Si + 2X2 Reactia cu acizii Rezistent fata de acizi, cu exceptia HF, H2SO4 conc. amestec HNO3 si HF Si + 6HF Si + 2HNO3 + 6HF H2[SiF6] + 2H2 H2[SiF6] + NO + NO2 + 3H2O42

SiX4

X halogen - cu F2- reactioneaza la temperatura camerei

Reactia cu bazele La incandescenta reactioneaza violent cu hidroxizii alcalini: Si + 4NaOH In solutie: Si + 4NaOH + H2O Reactia cu carbonatii La incandescenta reactioneaza violent cu carbonatii alcalini Si + 2Na2CO3 Na4SiO4 + 2CO Na2SiO3 + 2H2 Na4SiO4 + 2H2

Reactia cu apa la temperatura ridicata (800) Si + 2H2O SiO2 + 2H2

Reactia cu metalele la temperatura ridicata recationeaza cu multe metale (Li, Be, Mg-Ba, Cr-W, Mn, Fe, Ni etc) formeaza siliciuri stoech. (Mg2Si) sau nestoech. (interstitiale) tendinta de a forma catene (Si-Si) desi mai mare decat la alte elemente este mai mica decat la C43

7

N14.007

Azotuldin grec. nitron (salpetru)+genes grec. azote (fara viata)

[He]2s22p3 (3- pana la 5+)

Stare naturala. Abundenta. IzotopiUnivers: al 7-lea element chimic ca si abundenta in masa universului.

Pamant: Liber se gaseste aproape exclusiv sub forma de N2Component majoritar al aerului atmosferic (78.09%vol., 75,3% masic) Sub forma de clatrati ai apei ((H2O)136(N2)9,4), in gheata. Dizolvat in apa marilor si oceanelor In minerale sub forma de azotati

salpetru, KNO3

salpetru de Chile , NaNO3

44

In proteine si alti compusi organici din biosfera Este element esential pentru om; corpul uman contine aprox. 3% azot in proteine, ADN, coenzime, Izotopi: 14N 99,634% (stabil), si 15N 0,366% (stabil)

Proprietati fizicegaz incolor, inodor, necombustibil (nu intretine arderea) solubil in topitura metalelor, (ex. 4% N2 se poate dizolva in topitura de fier) solubilitatea in apa este pe jumatate fata de cea a oxigenului. solubilitate mare in sange, la presiune ridicata, fiind responsabil de greata decompresiei si narcoza cu azot se lichefieaza la -195,8oC (la p atmosferica) H = 945,3 kJ/mol45

2

Metode de obtinere Industrialdistilarea fractionata a aerului lichid (separare fizica), => azot de inalta puritate separare chimica (veche, de importanta redusa) arderea carbon, propan, sau amoniac in aer => amestec de azot si gaze rare.

In laborator

Oxidarea compusi cu azot, NH3 cu CaCl(OCl) sau Br2. HNO2 este utilizat pentru a include azotul acidului efervescenta46

Descompunerea termica a azidelor (in special azida de sodiu) => azot spectroscopic pur Descompunerea termica a dicromatului de amoniu (NH4)2Cr2O7 N2 + Cr2O3 + 4H2O vulcanul chimic!

Cea mai mare parte a N2 se foloseste la sinteza NH3 N2 lichid este folosit in criogenie N2 gazos atmosfera inerta

47

Proprietati chimice Reactivitate scazuta in conditii normale, datorita energiei de legatura mari in N2 (reactivitatea creste rapid cu cresterea temp.) Reactioneaza cu hidrogenul numai in anumite conditii de temperatura si presiune (500C, 1 atm, catalizator) procedeul Haber-Bosch Reactia cu hidrogenul in prezenta carbonului, la temp. arcului electric ( = 33%)

Reactioneaza cu metalele => nitruri (azoturi)

48

Reactioneza cu oxigenul in arc electric Reactioneaza la temperaturi inalte cu unele combinatii chimice (CH4, CaC2, CaSi)

Reactioneaza cu sarurile metalelor (=> complecsi)reducere metal

oxidare ligand

Reactioneaza cu borul, carbonul si siliciul, la temperaturi inalte, formand azoturi

49

15

P30,974

Fosforuldin grec. (purtator de lumina)

[Ne] 3s23p3 ( 3-, 3+, 5+)

Stare naturala. Abundenta. IzotopiNu se gaseste liber in natura, datorita reactivitatii sale ridicate. Se gaseste de obicei in rocile cu fosfati anorganici, mai ales ca fosfati de calciu (ex. apatite); 0,11% din litosfera. apatita

Hennig Brand (1669)in cautarea pietrei filosofale

Este componenta a AND, ARN, ATP, a fosfolipidelor - care formeaza membranele celulare, fiind un element esential pentru celulele vii. Apare in corpul plantelor si animalelor si sub forma de compusi anorganici (in carapace, oase). Este prezent sub forma de compusi fosforici in ingrasamintele chimice, explozivi, agenti neurotoxici, pesticide, pasta de dinti, detergenti. Izotopi: 31P 100%50

Proprietati fiziceSolid, se prezinta sub multe forme alotrope, care se pot incadra in trei familii: alb (galben) transparent, moale ca ceara, p.t = 44,1C, p.f. = 280C, miros neplacut, asemanator cu al usturoiului, tetraedric, foarte reactiv trebuie pastrat sub apa; Otravitor

rosu cubic, netoxic, inodor, dur, casant, insolubil in CS2, folosit la fabricarea chibritelor

violet (forma de P rosu) monoclinic sau romboedric

negru ortorombic, dur, casant, insolubil in CS2, conduce curentul electric, mai reactiv decat P rosu cel mai stabil termodinamic structura similara cu grafit 51

Eleg NN Eleg PP

> 3xElegN-N < 1/3 Eleg P-P

52

Fosforul. Metode de obtinereIndustrialIncalzirea fosfatului tricalcic din fosforite si apatite, in cuptor electric, la t > 1300C, in prezenta carbuneleui si nisipului pulverizat fin: 2Ca3(PO4)2 + 6SiO2 + 10C 6CaSiO3 + P4 + 10CO

-Rolul carbunelui: reducerea P4O10, format in reactie, la P4 -CaSiO3 este indepartat din cuptor sub forma de zgura -Fosforul obtinut, in stare de vapori, este distilat si condenseaza in vase cu apa, fiind obtinut astfel fosforul alb.

In laborator Reducerea P2O5 cu carbune, la temperatura inalta 2P2O5 + 10C 10CO + P453

Proprietati chimiceReactia cu oxigenul P4(s) + 5O2(g) P4O10(s) - la cca 50C, P alb arde cu flacara galbuie; -cu cat particulele de fosfor sunt mai fine, cu atat se aprinde mai repede Cand conditiile de reactie sunt strict controlate (75% O2, 25% N2, 50C, 90 mm Hg) se obtine hexaoxid de tetrafosfor: P4(s) + 3O2(g) P4O6(s)

54

Reactia cu apa - P alb prezinta fenomenul de chemiluminiscenta = emiterea de radiatii luminoase in timpul unor reactii chimice; in cazul P alb este vorba de emiterea unei lumini verzui in prezenta oxigenului si a vaporilor de apa, la t < 50 C, p < 1atmA + B [AB] [Produsi] + lumina (PO)2 si HPO

55

Reactia cu hidrogenul P4 + 6H2 Reactia cu halogenii - P alb reactioneaza energic cu halogenii la temperatura camerei P4(s) + 6F2(g) 4PF3(g) P4(s) + 6Cl2(g) 4PCl3(l) P4(s) + 6Br2(g) 4PBr3(l) P4(s) + 6I2(g) 4PI3(g) - In curent (exces) de halogen poate avea loc si reactia: P4 + 10X2 4PX5 - P alb reactioneaza cu iodul, in CS2, formand P2I4. -Acelasi compus este obtinut si prin reactia P rosu cu iodul, la 180C P4(s) + 4I2(g) 2P2I4(g)56

4PH3

X - halogen

Reactia cu acizii P alb reduce HNO3, H2SO4 la acid fosforic 5H2SO4 + 2P4 + 12H2O 5H2S + 8H3PO4

Reactia cu bazele P alb reactioneaza la cald cu hidroxizii metalelor alcaline P4 + 3KOH + 3H2O PH3 + 3KH2PO2

Reactia cu metalele P poate forma prin reactia directa cu metalele: fosfuri hidrolizabile, cu metalele alcaline (M3P) si alcalino-pamantoase (M3P2); fosfuri nehidrolizabile, cu metalele tranzitionale (ex. Cu3P, Cu5P2, Cu2P, Cu3P2, CuP, CuP2) Reactia cu sarurile P alb precipita Pb, Cu, Ag si Au din solutiile continand ionii lor: 5Cu + 2H3PO4 + 5H2SO4 5CuSO4 + 1/2P4 + 8H2O 5AgNO3 + 1/4P4 + 4H2O 5Cu + H3PO4 + 5HNO357

In general, P rosu prezinta aceleasi reactii ca si P alb, dar mai lente