+ All Categories
Home > Documents > Chimia in viata noastra !.pptx

Chimia in viata noastra !.pptx

Date post: 31-Oct-2014
Category:
Upload: doinita-timbalaru
View: 1,384 times
Download: 27 times
Share this document with a friend
Popular Tags:
15
Efectuat: Doinita Timbalaru clasa a 8-a B Liceul teoretic,,G. Calinescu” Chimia in viata noastra !
Transcript
Page 1: Chimia in viata noastra !.pptx

Efectuat: Doinita Timbalaru clasa a 8-a B Liceul teoretic,,G. Calinescu”

Chimia in viata noastra !

Page 2: Chimia in viata noastra !.pptx

Istoria Chimiei

Istoria chimiei începe încă din

antichitate, când omul primitiv

începe să transforme mediul

înconjurător pentru

îmbunătățirea condițiilor de viață

și continuă și în zilele noastre,

când sunt descoperite o

multitudine de noi materiale,

necesare în toate domeniile de

activitate.

Egiptul antic

Meșteșugarii egipteni erau renumiți nu numai în modul de îmbălsămare a morților, ci și în extragerea metalelor din minereuri, obținerea de aliaje precum bronzul, fabricarea sticlei, în realizarea diverselor combinații chimice și pigmenți pentru cosmetice și picturi, fermentarea berii și a vinului și leacuri pentru diverse boli.

Grecia antică

Teofrast a descris acțiunea oțetului asupra metalelor, producând pigmenți utili în artă, incluzând plumbul alb (carbonat de plumb sau ceruzită) și verdele de Grecia.

Filozofii materialiști din Grecia antică ajung la mai multe ipoteze: ipoteza unității materiei, ipoteza diversității materiei și concepția atomistă.

Page 3: Chimia in viata noastra !.pptx

SUBSTANTELE CHIMICE

Calciu

Calciul este elementul chimic cu numărul 20 în tabelul periodic al elementelor. Din punct de vedere chimic calciul este reactiv și moale (deși este mai dur decât plumbul) pentru un metal. Este un element metalic argintiu care trebuie extras prin electroliză din clorură de calciu (CaCl2). Calciul are un rol foarte important în corpul omenesc el fiind al cincilea element din organism. Rolul lui principal este acela de a da rezistență oaselor, alt rol fiind folosirea ionului Ca2+ în funcțiile citoplasmatice. Insa se cunoaste ca produsele lactate in exces scot calciul din oase. Laptele, branza si cascavalul sunt recunoscute ca surse de calciu, insa atunci cand sunt consumate in exces, ne scot calciul din oase, atentioneaza medicii.

“Laptele si branza, avand multe proteine si fiind acide, scad pH-ul sangelui si il acidifica. In aceasta situatie, organismul se apara si, obligatoriu, scoate calciul din oase, ca sa echilibreze pH-ul sangelui si sa poata sa ramana normal. Astfel, aceste alimente consumate in cantitati mari ajung sa ne fure calciul din oase si devin niste hoti de calciu”. Laptele cu cacao

blocheaza asimilarea calciului.

“Este adevarat ca laptele are mult calciu, dar in acelasi timp, laptele este acid, pentru ca are aminoacizi, si va face si ca sangele sa fie acid. Pentru a se apara, organismul absoarbe calciul din oase, ajungand in situatia in care calciul din lapte sa nu se absoarba”. In categoria alimentelor care ne “fura” calciul din oase mai sunt si carnea consumata in cantitati mari, cafeaua, alcoolul, bauturile acidulate, tutunul. “Sa nu uitam ca multa lume obisnuieste sa-si inceapa ziua cu o cafea si, apoi, mai beau cateva cesti pe durata intregii zile. In plus, cafeaua este un excitant care fura energia pe care organismul o are de rezerva, si nu o bautura care ne da energie. Pe moment, poate te simti mai energic, dar dupa cateva ore te simti mai molesit decat inainte”.

Totusi, medicii nu neaga importanta produselor lactate pentru organism, dar spun ca totul trebuie consumat cu masura.

Page 4: Chimia in viata noastra !.pptx

“Doza zilnica necesara de calciu este de 500-1.000 mg in cazul adultilor si de pana la 500 de mg, pentru copii. Cantitate de calciu difera insa la produsele lactate si de aceea trebuie sa citim eticheta”.

Calciul este mineralul prezent in cantitatea cea mai mare in corpul omenesc (un kilogram - un kilogram si jumatate ). Aproape intreaga cantitate de calciu din corp este fixata in oase si dinti iar restul este distribuit in tesuturi si in lichide biologice. Astfel raportat la 100 g de tesut in muschi se gasesc 70 g de calciu, in nervi 15 g, in lichidul cefalorahidian 4,5 g, iar in plasma intre 9 si 10 mg calciu. Concentratia calciului in sange este mentinuta intre 9-11 mg%. Valorile sunt in general mai crescute la barbati decat la femei si cu tendinta usoara de a scadea o data cu varsta.

Page 5: Chimia in viata noastra !.pptx

Fierul

Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latină: ferrum), ce are numărul atomic 26 și masa atomică 56. Fierul este atit un material folosit in industria grea, cit si se poate gasi in alimentatia de zi cu zi.

Este ultimul element care poate fi produs prin fuziune nucleara in nucleele stelelor (dar doar in cele cu masa mai mare de 5 mase solare), si deci cel mai greu element a carui formare nu necesita un eveniment cataclismic de tipul unei supernove.

Primul tip de fier cunoscut si utilizat de oameni provenea din meteoriti. In Egipt si Mesopotamia s-au descoperit varfuri de sulita si obiecte decorative cu aceasta origine, datand din jurul anului 4000 i.Hr. [3] 2000 de ani mai tarziu a aparut si fierul prelucrat din minereu (la inceput cel numit fier de mlastina - in engleza bog iron, sau limonit), folosit insa doar pentru obiecte de cult si considerat mai valoros decat aurul. Intre 1600 i.Hr. si 1200 i.Hr. a inceput obtinerea fierului in topitorii primitive, in Imperiul Hitit (Anatolia si Caucaz). Disparitia acestui imperiu a permis raspandirea cunostintelor despre prelucrarea fierului in toata regiunea, facilitand trecerea de la Epoca Bronzului la Epoca Fierului.

De asemenea este un element nutritiv esenţial pentru organismele vii, necesar pentru producerea hemoglobinei (substanţa care conferă culoarea roşie a sângelui), a mioglobinei (pigmentul roşu din muşchi), precum şi a unor enzime. Doar opt procente din cantitatea totală de fier ingerat sunt absorbite, ajungând în circuitul sangvin. în organismul unui adult cu greutatea de 75 kg se găsesc în medie 4 g de fier. Hemoglobina, care solicită cea mai mare cantitate de fier, este reciclată şi reutilizată în procesul de înnoire a celulelor sangvine, proces ce are loc la fiecare 120 de zile. Fierul legat de proteine (sub formă de feritină) este stocat în organism, ca şi fierul tisular (prezent în mioglobină) în cantităţi foarte mici. Fierul este indispensabil pentru

metabolizarea vitaminelor B.

Ajută în procesul de creştere. Măreşte rezistenţa la îmbolnăvire. Preîntâmpină oboseala. Vindecă şi previne anemiile cauzate de carenţele de fier. Asigură culoarea sănătoasă a pielii. Cea mai uşor asimilabilă formă de prezentare a fierului este chelatul proteinhidrolizat, cu alte

cuvinte fier inclus într-un compus organic prelucrat în vederea unei rapide asimilări. Produsul este uşor suportat şi de organismele sensibile şi nu comportă risc de constipaţie. Sulfatul feros, forma anorganică de prezentare a fierului, este inclus în multe suplimente de vitamine şi minerale, dar poate determina distrugerea vitaminei Ei (trebuie luate la cel puţin opt ore diferenţă unul de celălalt). Verificaţi totdeauna pe etichetă; multe preparate farmaceutice conţin sulfat feros. Suplimentele cu fier organic — gluconat, fumarat, citrat sau peptonat de fier — nu neutralizează vitamina E şi sunt disponibile într-o gamă largă de doze, până la 320 mg.

Toxicitatea fierului

Rare efecte toxice la persoanele sănătoase. Dozele excesive însă1 pot fi dăunătoare pentru copii. De exemplu, o cantitate de 3 g este letală* pentru un copil de doi ani (vezi secţiunea 290). Persoanele cu* hemocromatoze idiopatice sunt predispuse în mod genetic riscurilor^ determinate de supradozele de fier.

Inamici ai fierului

Fosfoproteinele şi sărurile acidului fitic din cerealele integrale reduc" gradul de asimilare a fierului în organism.

Page 6: Chimia in viata noastra !.pptx

Natriu(Sodiu)

Sodiul (sau Natriu) este un element din tabelul periodic având simbolul Na și numărul atomic 11. Este un metal alcalin, argintiu, cu o reactivitate ridicată. Din această cauză, sodiul nu există liber în natură, ci doar sub formă de combinații chimice deosebit de stabile. În stare liberă, reacționează violent cu apa și ia foc în aer la temperaturi de peste 115°C. La temperatură obișnuită lăsat în aer fumegă. Datorită liniilor sale spectrale din domeniul culorii galben, conferă unei flăcări culoarea galben.

Aceasta substanta chimica joaca un rol important in starea de hidratare a organismului. Sodiul (Na) este foarte abundent in lichidele extracelulare ale organismului ca plasma sangvina, dar putin abundent in celule. Rinichiul, mai ales datorita unui mecanism hormonal care face sa intervina, intre altele, aldosteronul, regleaza eliminarea sodiului in urina in functie de cantitatile prezente in organism si de aporturi.

Necesitatile zilnice de sodiu, de aproximativ 1-3 grame, sunt din plin acoperite prin alimentatie: sarea de masa si de gatit (clorura de sodiu), sodiul continut in mod natural in alimente.

Natremia (nivelul sodiului in plasma) reflecta starea de hidratare a celulelor.

Sodiul este un microelement avand proprietatea de a mentine constant echilibrul apei la exteriorul celulelor, spre deosebire de potasiu, care realizeaza acelasi lucru, dar pentru interiorul acestora. In organism, sodiul intervine si in mentinerea echilibrului acido-bazic, favorizind astfel excitabilitatea musculara. De asemenea, previne insolatiile si contribuie la buna functionare a sistemului nervos si a musculaturii. Cantitatea de sodiu din organism este de 80-100 grame. Sodiul natural e alcanizant al mediului intercelular, inclusiv al celui din intestinul subtire.

Bicarbonatul deSodiu vindeca acneea!

Page 7: Chimia in viata noastra !.pptx

Carbonul

Carbonul este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul C și numărul atomic 6. Carbonul este un element remarcabil din mai multe motive. Printre formele sale diferite se numără una dintre cele mai moi (grafit) și una dintre cele mai dure (diamant) dintre substanțele cunoscute. Mai mult, are o capacitate deosebită de a forma legături chimice cu alți atomi mici, incluzând atomii de carbon, iar mărimea sa îl face capabil de a forma legături multiple. Datorită acestor proprietăți, carbonul poate forma aproape zece milioane de compuși chimici diferiți. Compușii de carbon reprezintă baza vieții pe Pământ și ciclul carbon-azot produce o parte din energia radiată de Soare și de alte stele. În plus, carbonul are cele mai înalte puncte de topire/sublimare dintre toate elementele. La presiunea atmosferică nu are punct de topire deoarece punctul său triplu este la 10 MPa (100 bar), deci sublimează la peste 4000 K. Astfel, el rămâne solid la temperaturi mai înalte decât cele mai mari puncte de topire ale metalelor, precum wolframul sau reniul, indiferent de forma sa alotropică.

Carbonul a fost descoperit în preistorie și era cunoscut anticilor, care îl preparau prin arderea materialului organic în spații fără mult oxigen (creând cărbune). Diamantele au fost întotdeauna considerate rare și frumoase. Unul dintre ultimii alotropi ai carbonului, fulerenul, a fost descoperit ca produs secundar în experimente din anii 1980.Carbonul este în general sigur. Inhalarea de funingine în cantități mari poate fi periculoasă. Carbonul poate lua foc la temperaturi înalte și poate arde puternic (ca în accidentul nuclear din Windscale, Marea Britanie, pe 10 octombrie 1957).

Există numeroși compuși chimici pe bază de carbon; unii sunt letali (cianurile, CN-), iar alții sunt esențiali vieții (glucoză).

Page 8: Chimia in viata noastra !.pptx

Vitaminele

Vitaminele, alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la biocatalizarea si reglarea proceselor metabolice, prezenta lor fiind esentiala pentru existenta organismelor vegetale si animale. Vitaminele au in organism un rol functional important, de factori coenzimatici, deoarece un numar insemnat de vitamine (mai ales dintre cele hidrosolubile) sunt coenzime, iar altele indeplinesc rolul de activatori enzimatici. Vitaminele se gasesc în cantitati mici în alimentele naturale, fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo- sau avitaminoze, boli care în cazuri grave se pot solda cu moartea. Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine în cantitati mici (B1, B2, PP) si altele - în cantitati mai mari (B6, B12, K, biotina, acid lipoic, acid folic). Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoza K, grupul B s.a.Vitaminele sunt raspandite in forme direct asimilabile in: frunze, fructe, seminte (mai ales in stare de germinare), polen, drojdie de bere, oua, carne, lapte; alte vitamine se gasesc in compusi chimici cu structura premergatoare vitaminelor (provitamine) care actioneaza ca vitamine numai in urma unor transformari chimice. De exemplu, vitaminele A rezulta din provitaminele caroteni, vitamina D2 din provitamina ergosterol.Se cunosc si compusi naturali, care fara sa fie vitamine, manifesta actiune similara lor, si poarta numele de substante vitagene, cum ar fi: diferiti aminoacizi esentiali, acizi grasi esentiali, colina, betaina etc.).

Pe lânga hipo- si avitaminoze se evidentiaza forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine, care se caracterizeaza prin dereglari biochimice. Aceasta forma este raspândita în unele contingente ale populatiei sanatoase (copii, studenti, muncitori, vârstnici).Forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine apare din cauza folosirii în alimentatie cu precadere a produselor rafinate (pâine alba, zahar), lipsite de vitamine, pierderii vitaminelor în procesul de prelucrare culinara si pastrarii îndelungate a produselor alimentare, în urma hipodinamiei cu scaderea poftei de mâncare si, prin urmare, consumul redus de produse alimentare (sursa principala de vitamine). Asigurarea subnormala a organismului cu vitamine are drept consecinta scaderea rezistentei organismului fata de infectii, sporirea actiunii substantelor toxice, stres si alti factori nocivi. Din aceste considerente se recomanda vitaminizarea suplimentara a populatiei cu polivitamine «Undevit», «Hexavit» etc.

Page 9: Chimia in viata noastra !.pptx

Chimia in diferite

domenii!

Page 10: Chimia in viata noastra !.pptx

CHIMIA IN GOSPODARIE

Chimia are numeroase aplicatii intr-o gospodarie, incepand cu folosirea diverselor produse pentru scoaterea petelor de pe tesaturi sau obiecte casnice si pana la efectuarea unor operatii care se pot executa acasa (prepararea unor solutii contra daunatorilor vegetali, colorarea metalelor, vopsirea tesaturilor, nichelarea si argintarea unor obiecte metalice, argintarea oglinzilor, prepararea sapunurilor, executarea unor fotografii pe diverse materiale etc.).

Orice gospodar poate efectua zilnic operatii care apartin de fapt chimiei, fie pentru a realiza unele produse necesare gospodariei, fie pentru a-si infrumuseta locuinta. Efectuarea acestei operatii trebuie facuta cu respectarea stricta a unor conditii minime de siguranta. Prepararea amestecurilor chimice, precum si efectuarea diverselor operatii (incalzire, uscare) se face in camere bine aerisite, pentru a se putea indeparta rapid vaporii formati. Substantele chimice se pastreaza in flacoane de sticla inchise ermetic cu dopuri de sticla, de cauciuc sau de material plastic. Fiecare flacon va avea eticheta pe care scrie denumirea substantei si indicatia daca este toxica, inflamabila sau coroziva. Toate substantele chimice se tin intr-un dulap inchis cu cheie, pentru a nu fi la indemana copiilor.

In gospodarie se folosesc, in principal, urmatoarele substante chimice: apa oxigenata, permanganat de potasiu, hiposulfit de sodiu, eter, acetona, benzina, alcool etilic, tetraclorura de carbon, amoniac, borax acizi (acid sulfuric diluat, acid acetic, acid oxalic, acid clorhidric, acid citric). De notat ca apa oxigenata, eterul s.a. se pastreaza in sticlute colorate, iar tetraclorura de carbon in sticlute de culoare bruna. O foarte mare atentie trebuie sa acordam modului de folosire al acizilor, deoarece unii dintre ei (ca de exemplu acidul sulfuric) in contact cu apa fac explozie. Din aceasta cauza,pentru a dilua acidul sulfuric, se toarna intai acidul in apa, putin cate putin si niciodata invers.

Page 11: Chimia in viata noastra !.pptx

Chimia in medicina

În secolul trecut, chimia a contribuit foarte mult la salvarea de vieţi omeneşti în domeniul medicinei şi sănătăţii, fapt ce ne permite acum să trăim mai mult, mai fericiţi şi mai sănătoşi. De-a lungul istoriei omenirii, în mare parte, medicina şi îngrijirea medicală s-au realizat la un nivel primitiv. Dacă oamenii se îmbolnăveau sau dacă erau răniţi, medicii nu puteau să facă altceva decât să le asigure confortul şi să păstreze rana curată. Ultimii 100 ani au revoluţionat modul în care medicii vindecă pacienţii prin tratarea bolilor, vindecarea rănilor şi prin prevenirea problemelor de sănătate chiar înainte ca ele să apară. Neobosiţi, chimiştii şi inginerii chimişti au contribuit la dezvoltarea medicinei moderne prin descoperirea de noi produse farmaceutice, crearea de noi echipamente medicale şi îmbunătăţirea tehnicilor de diagnosticare. Prin intermediul chimiei, milioane de vieţi omeneşti au fost salvate şi îmbunătăţite datorită progresului din domeniul sănătăţii şi al medicinei.

Page 12: Chimia in viata noastra !.pptx

Chimia si mediul inconjurator

Problemele de mediu precum modificările climatice, poluarea apei şi energie regenerabilă au devenit importante subiecte de ştiri, câştigând o importanţă tot mai mare în viaţa noastră. Multă lume percepe chimia şi industria chimică ca fiind nocive pentru mediul înconjurător. Şi totuşi, o serie de progrese recente în cercetarea ştiinţifică din domeniul chimiei facilitează conceperea unor materiale şi aplicaţii cu impact scăzut asupra mediului, păstrând în acelaşi timp calitatea şi stilul de viaţă dorit. De-a lungul anilor, industria de profil şi opinia publică au devenit conştiente de efectele nocive ale unor practici din trecut şi de nevoia de a proteja mediul înconjurător. În trecut, puţini au fost cei care au conştientizat efectele negative pe care stilul nostru de viaţă le-ar putea avea asupra mediului, alegând să vadă doar potenţialul pozitiv al acestuia pentru crearea de materiale şi produse noi şi utile.

Cercetările din domeniile biologiei şi chimiei au arătat că procesele industriale chimice şi petrochimice pot juca un rol în soluţionarea unor probleme de mediu precum modificările climatice, managementul deşeurilor, reciclare, eficienţă energetică, ca să amintim doar câteva. Fără ajutorul chimiştilor nu am fi reuşit niciodată să înţelegem aceste probleme. În vederea găsirii unor soluţii alternative, au fost făcute şi se fac în continuare schimbări profunde. Industria chimică a demarat o serie de iniţiative precum programul „Protecţie responsabilă”, în scopul de ridica standardele de abordare a problemelor de sănătate şi mediu şi de a concepe sisteme de transport sigure şi durabile, potrivit reglementărilor în vigoare. În cadrul acestui program, industria de profil a publicat instrucţiuni privind distribuţia şi manipularea substanţelor chimice ce necesită condiţii speciale. Toate aceste eforturi, conjugate cu noua legislaţie europeană în domeniul substanţelor chimice (denumită REACH), garantează practicarea chimiei într-un mod mai sigur şi mai ecologic.

Page 13: Chimia in viata noastra !.pptx

În paralel, chimiştii şi petrochimiştii caută noi metode durabile şi ecologice, menţinând însă ritmul de dezvoltare a economiei şi industriei de profil. Iată câteva exemple:

Biocombustibilii: combustibili pentru mijloacele de transport derivaţi din biomasă. O gamă variată de materiale precum trestia de zahăr, rapiţa, porumbul, paiele, lemnul, reziduurile din agricultură şi de origine animală poate fi folosite la obţinerea combustibililor pentru mijloacele de transport.

Bioplasticul: obţinerea de materiale plastice din surse naturale precum plantele, care sunt biodegradabile.

Turbinele eoliene şi panourile solare: ambele se bazează pe materiale produse de industria chimică. Palele de metal ale turbinelor eoliene au fost înlocuite în cea mai mare parte cu unele din poliester armat cu fibră de sticlă, capabile să reziste celor mai puternice intemperii.

Societatea tinde să considere orice produs chimic artificial ca fiind nociv, iar tot ce este natural, bun. Doar pentru ceva este natural nu înseamnă că este şi bun pentru sănătate sau pentru mediu şi viceversa, nu orice produs chimic este periculos. Ce pare mai natural decât lemnul care arde într-un spaţiu deschis? De fapt, fumul produs de un foc în spaţiu deschis poate produce aceleaşi daune sănătăţii şi mediului înconjurător ca orice proces de combustie. De asemenea, atunci când evaluăm impactul unui produs, trebuie să luăm în consideraţie întregul său ciclu de viaţă (de la crearea sa la momentul când ne debarasăm de el). Ştiaţi că impactul culturii de bumbac asupra mediului poate fi mai mare decât procesul de obţinere al fibrelor sintetice? Explicaţia acestui fapt rezidă în faptul că procesul de cultivare a bumbacului necesită cantităţi enorme de apă, îngrăşăminte şi pesticide. Menţinerea echilibrului între un stil de viaţă confortabil şi un mediu înconjurător sănătos impune întărirea domeniului chimiei prin intermediul cercetării şi dezvoltării. Acest lucru ilustrează cea mai mare provocare a tuturor disciplinelor ştiinţei moderne, cu precădere a celor legate de mediu, şi anume integrarea tehnologiei, naturii şi a oamenilor.

Page 14: Chimia in viata noastra !.pptx

Stiati ca...?

“azot” inseamnă “fara viaţă”? apa regală este unul din puţinii reactivi care pot dizolva aurul şi platina? clorul a fost primul gaz folosit ca armă de luptă, de către germani, în primul război mondial? numele celui mai rar element de pe Pământ este astatin (69 mg în toată scoarţa Pământului)? clorul este primul halogen obţinut în stare liberă (1774)? cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat în Statele Unite în 1870 pentru a înlocui

fildeşul bilelor de biliard? corpul unui om de 70 de kg cuprinde 6 kg de hidrogen, 44 kg de oxigen şi 14 kg de carbon ? diamantul se formează când carbonul este supus unei presiuni şi temperaturi deosebit de mari? din cele 109 elemente chimice cunoscute, 92 se află în natură, iar restul s-au obţinut pe cale

artificială? în 1907 a fost descoperit plasticul de către Leo Baekeland? într-un punct minuscul desenat cu creionul sunt 30.000.000.000.000.000 de atomi? metanul a fost descoperit de A. Volta în anul 1778 în mâlul bălţilor? numele hidrogenului înseamnă "generator de apă"? petrolul sau ţiteiul, împreună cu cărbunii şi gazele naturale fac parte din zăcămintele de origine

biogenă care se găsesc în scoarţa pământului? electronul gravitează în jurul nucleului atomului cu o viteză de aproximativ 2000 km/s? Cu o

astfel de viteză electronul ar putea înconjura Pământul în 20 de secunde. un kilogram de uraniu are energie cât şase milioane de kilograme de cărbune? unele varietăţi de ţiţei devin fluorescente în prezenţa luminii ultraviolete?

Page 15: Chimia in viata noastra !.pptx

"În natură nimic nu se pierde, nimic nu se

câştigă, totul se transformă."


Recommended