Chimia a devenit un atribut permanent n toate domeniile de activitate, este permanent n jurul nostru, la fiecare pas o folosim cu sau fr tiin, de multe ori fiind chimiti fr s ne dm seama. Orice gospodar este un chimist, realiznd zilnic, fr s tie, operaii care, de fapt, aparin chimiei.Dac aprindem focul, aprinderea chibritului, a lemnelor sau a gazului este o reacie chimic. Pregtirea unei mese hrnitoare este rezultatul unei combinaii chimice care asigur produselor alimentare caliti culinare. Dac la mas bem un pahar de vin sau de bere, trebuie s tim c aceste buturi s-au format, de asemenea, n urma unor reacii chimice.Din acest motiv este necesar ca fiecare dintre noi s cunoatem cteva noiuni elementare de chimie, importana unor substane chimice cu care venim n contact, precum i transformrile pe care acestea pot s le sufere atunci cnd sunt combinate ntre ele pentru a crea o nou substan de care avem nevoie n practic.n gospodrie se pot gsi unele substane chimice de utilizare obinuit: acizi, baze (alcalii), dizolvani, alcooli, diferite sruri etc.Pentru a le folosi, pentru a le pstra n bune condiii i pentru a evita unele accidente, sunt necesare cunotine elementare privind proprietile acestor substane. Acestea trebuie pstrate n recipiente etichetate, nchise eremetic, n dulapuri prevzute cu cheie pentru a le feri de accesul copiilor.Acizii, minerali sau organici, au urmtoarele proprieti generale: Au gust acru; Reacioneaz uor cu bazele; Atac metalele, esturile i pielea; Au aciune nociv asupra organismului uman.Acidul oxalic, C2H2O4, sarea de mcri dup cum i se mai spune, este o substan cristalizat de culoare alb, solubil n ap i alcool, toxic pentru om i animale. Se pstreaz n borcnae ermetic nchise, menionndu-se pe etichet faptul c este un produs toxic i c trebuie ferit de accesul copiilor. Se folosete ca decolorant. Acidul acetic, C2H4O2, sau oetul, conform denumirii comerciale, este un lichid incolor cu miros neptor, lacrimogen, foarte solubil n ap, alcool, eter i glicerin. n comer se gsete sub trei forme: acid acetic glacial, cu o concentraie de 99%,concentrat, 95%, iar cel diluat, folosit n alimentaie, cu o concentraie de 9% sau de 6%. Se pstreaz n sticle nchise cu dop de plastic sau cauciuc.Bazele sau subtanele alcaline au urmtoarele proprieti generale: Sunt solubile n ap; Au gust leios; Reacioneaz cu acizii; Bazele concentrate atac aluminiul, dizolvndul, atac esturile i pielea;Hidroxidul de amoniu, NH4OH, soluie de amoniac n ap, este un lichid cu un miros foarte ptrunztor. n soluii concentrate atac esturile i pielea. Se folosete n spltorie, pentru ndeprtarea petelor de pe esturi, ca neutralizant al soluiilor acide, la prepararea diferotelor amestecuri. Se pstreaz n sticle nchise ermetic, cu dop de cauciuc.Srurile sunt substane obinute prin reacia dintre un acid i o bazo sau un metal. Sunt substane solide cristalizate sau necristalizate de diferite culori.Carbonatul de amoniu, (NH4)2CO3, este o substan alb, cu miros de amoniac. n ap cald, se descompune cu degajare de amoniac i dioxid de carbon. Se folosete n spltorie, n buctrie (la creterea aluatului) i n cosmetic. Se pstrez n flacoane nchise ermetic i la loc rcoros.Alte sruri folosite n gospodrie sunt: bicarbonatul de sodiu, bicarbonatul de amoniu, clorura de sodiu (sarea de buctrie), carbonatul de sodiu etc.Dizolvanii sunt substanele folosite n buctrie pentru dizolvarea diferitelor grsimi,uleiuri, rini, lacuri etc.Eterul etilic este un lichid incolor foarte volatil, foarte inflamabil, cu miros specific, foarte solubil n ap i dizolvani organici. Se folosete ca dizolvant pentru grsimi, uleiuri i ceruri. Se pstreaz n sticle ermetic nchise i ferite de foc.Ali dizolvani folosii n gospodrie sunt: acetona, cloroformul, alcoolul etilic i glicerina.

Din combinarea acestor substane chimice rezult: aliaje, amestecuri, buturi, cleiuri, chituri, colorani, crme, emulsii, substane toxice (insecticide), loiuni, paste, prafuri, siropuri etc., care se folosesc n: Buctrie: acidul acetic, acidul citric, alcoolul etilic, soda caustic (hidroxid de sodiu) etc. Cosmetic: acid citric, alaun de aluminiu, alcool etilic, amidon, bicarbonat de sodiu etc. Agricultur, ca ngrminte chimice: azotat de amoniu, azotat de calciu, azotat de cupru, clorur de amoniu etc. Vopsitorie: clorur de cupru, clorur de argint, clorat de potasiu etc. Fotografie: hidroxilamin, hidroxid de potasiu, rodanur de potasiu, sulfit de amoniu, tiosulfat de sodiu etc.

E-urile sunt codurile oficiale folosite pentru desemnarea substantelor chimice folosite ca aditivi alimentari in industria de consum a Uniunii Europene.

Aceste titulaturi se regasesc pe etichetele alimentelor comercializate in cadrul UE, normele de siguranta si aprobarile pentru introducerea pe piata apartinand Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (AESA).Istoria listei oficiale a E-urilor

In anul 1962, s-a aprobat publicarea unei liste unice care sa cuprinda toti aditivii alimentari utilizati in industria de consum. La inceput, aceasta lista a fost populata de coloranti, ca in 1964 sa fie completata de conservanti, in 1970 de antioxidanti si in 1974 de emulsificatori, stabilizatori, intaritori si agenti gelifianti.In multe tari europene, termenul de "E-uri" este utilizat cu o conotatie peiorativa, care face trimitere catre ingredientele artificiale nocive din hrana. In realitate, multi compusi naturali ai alimentelor sunt identificati cu un indice E: de pilda, vitamina C are ca sinonim numarul E300.Asadar, E-urile se impart in trei categorii principale: cele inofensive, cele suspecte si cele nocive.

Aditivii alimentari pot fi autorizati doar daca: sunt necesari din punct de vedere tehnologic pentru productie; nu inseala consumatorul; nu reprezinta un risc pentru sanatatea consumatorului.In realitate, aditivii: nu sunt intotdeauna necesari din punct de vedere tehnologic; inseala consumatorul (potentatorii de gust si aroma dau impresia ca alimentul este mai concentrat; colorantii si aromele creeaza iluzia unui aliment natural si proaspat); reprezinta un risc real pentru sanatatea consumatorului.Consumul indelungat de produse cu aditivi artificiali produce dezorientarea sistemului imunitar care ajunge sa produca anticorpi impotriva propriului organism; astfel apar bolile autoimune.Multe produse alimentare contin urmatorii aditivi: acesulfam potasiu (E 950) indulcitor artificial care afecteaza glanda tiroida; acid fosforic (E 338)acidifiant folosit la bauturi racoritoare. Produce tulburari digestive; aspartam (E 951)indulcitor artificial folosit la bauturi racoritoare; produce durere de cap, ameteala, greata, oboseala, iritabilitate, spasme musculare, palpitatii, tahicardie, insomnie, anxietate, pierdere a memoriei, tulburari de comportament; azorubina (E 122)colorant rosu obtinut din gudron. Poate produce reactii alergice, mai ales la persoanele care sufera de astm; benzoat de potasiu (E 212)conservant care poate produce crize de astm si tulburari neurologice; benzoat de sodiu (E 211)conservant folosit si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; agraveaza astmul si poate provoca urticarie. Unii cercetatori il considera cancerigen; bisulfit de potasiu (E 228)conservant care produce crize de astm si tulburari intestinale; butilhidroquinona tertiara (TBHQ, E 319)derivat petrolier care poate provoca greata, voma, delir; carmin (E 120)colorant rosu obtinut din insecte. Poate provoca hiperactivitate si eruptii cutanate; ciclamat (E 952) indulcitor care poate produce migrene; este cancerigen; citrus red 2 (E 121)colorant cancerigen. Se foloseste la colorarea cojii unor citrice. Nu trece prin coaja. Riscul apare daca se consuma coaja fructului; eritrozina (E 127)colorant rosu cancerigen; galat de dodecil (E312)utilizat pentru prevenirea rancezirii grasimilor. Se foloseste la uleiuri, margarina, sosuri. Provoaca modificari hematologice, tulburari nervoase, iritatie gastrica si cutanata. glutamat monopotasic (E 622)potentiator de aroma care poate produce greata, voma, crampe abdominale; glutamat monosodic (E 621)potentator de aroma folosit la condimente si la praf de supa. Produce greata, slabiciune, dureri de cap, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, astm, modificari ale ritmului cardiac, respiratie dificila. Experientele efectuate pe animale au aratat ca E 621 duce la distrugerea neuronilor din creier; guma arabica (E 414)agent de ingrosare folosit la sucuri; provoaca iritatia mucoaselor; guma guar (E 412)agent de ingrosare folosit la sucuri si inghetate. Produce greata, balonari si crampe; indigotina (E 132)colorant albastru care poate produce greata, voma, hipertensiune arteriala, reactii alergice; metabisulfit de potasiu (E 224)si metabisulfit de sodiu (E 223) conservanti care provoaca tulburari intestinale si crize de astm. Sunt substante greu metabolizate de persoanele cu insuficienta renala; nitrit de potasiu (E 249)si nitrit de sodiu (E 250) conservanti si fixativi de culoare. Produc ameteli si dureri de cap. Sunt cancerigeni; propionat de calciu (E 282)folosit in produsele fainoase ca inhibitor al ciupercilor. Poate provoca migrene si eruptii cutanate la lucratorii din brutarii; ribonucleotide de sodiu (E 635)potentator de aroma folosit la placinte si la cartofii prajiti. Poate produce eruptii cutanate. Reactia este in functie de doza si cumulativa; silicat de aluminiu si potasiu (E 555)folosit in sare, lapte praf si faina. Aluminiul este asociat cu dementa Alzheimer si cu tulburarile placentare din timpul sarcinii; sulfitacid de calciu (E 227)utilizat pentru a pastra aspectul proaspat al unor fructe si legume. Poate provoca reactii alergice severe; sunset yellow (E 110)colorant galben care produce rinita, congestie nazala, reactii alergice, dureri abdominale, greata, varsaturi, degradari cromozomiale, tumori renale; tartrazina (E102)colorant galben utilizat in industria textila. Se foloseste pentru colorarea dulciurilor, bauturilor, supelor, pestelui, mustarului. Poate provoca rinita, urticarie, crize de astm, hiperactivitate, distrugeri cromozomiale, tumori tiroidiene; zaharina (E 954)indulcitor obtinut din toluen. Experientele pe animale au dovedit ca este cancerigen.

Acidul citric este unul dintre cei mai folosii aditivi alimentari. Chiar dac se gsete n cantitate mare n citrice, nu trebuie confundat cu acidul citric gsit n alimente. E330 alimentar nu este obinut din citrice ci sintetizat de diferite specii de fungi din zaharuri. Amestecul obinut este apoi filtrat i tratat cu hidroxid de calciu i acid sulfuric.Acidul citric poate fi folosit n alimente ca acidifiant sau ca aroma naturala. Este administrat i ca medicament n scopul reglrii pH-ului urinei, acesta ajutnd rinichii sa elimine acidul uric, prevenind astfel formarea pietrelor la rinichi i a gutei.

Efectele consumului de alimente ce conin acid citric Acidul citric este considerat a fi un aditiv foarte sigur i din aceasta cauza nu s-a stabilit doza maxim ce poate fi adugat n alimente, productorii de alimente fiind singurii care decid ce cantitate de acid citric folosesc.Lipsa unei legislaii care s impun o limita maxim admis per kilogram de aliment a dus la folosirea acidului citric n aproape toate alimentele, la utilizarea unei cantiti exagerate n scopul creterii termenului de valabilitate i la o cantitate foarte mare de acid citric ce ptrunde n organismul nostru din surse externe.Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalului dentar, acesta favoriznd apariia cariilor dentare. Acest lucru se datoreaz consumului ridicat de buturi (sucuri) si dulciuri ce l conin.Alte efecte ale acidului citric din alimente sunt: iritarea mucoaselor, voma, balonare, greata, intoleranta, diaree i crampe abdominale.Acidul citric nu este recomandat n alimentaia copiilor i nu trebuie s consumai alimente ce conin acid citric dac suferii de afeciuni cardiovasculare sau renale, afeciuni ale aparatului digestiv i diaree.Ca medicament are mai multe efecte adverse dect ca aditiv alimentar i nu trebuie s urmai un tratament cu acid citric fr s consultai un medic.Momentan nu exist dovezi solide n ceea ce privete capacitatea acidului citric de a produce cancer.Surse de acid citric E330Din cauza c poate fi utilizat n produse solide ct i n cele lichide, acidul citric poate fi ntlnit n aproape toate buturile produse de industria alimentar (sucuri), n dulciuri, produse lactate, biscuii, prjituri, pete congelat, fructe de mare, ngheat, vin, dulceaa, gem, fructe sau legume conservate, jeleuri, sosuri,maionez, produse de patiserie i n bere cu diferite arome.Acidul citric se folosete n cantitate mare i ntr-un numr foarte mare de produsele alimentare, de aceea recomandm evitarea produselor procesate. Chiar dac este considerat sigur, cantitatea zilnica ingerat este foarte mare i poate afecta ireversibil dinii, efectele asupra mucoaselor fiind reversibile.

Aditiv alimentar din categoria regulatorilor de aciditate, regsit n mod natural n fructe i cu predilecie n mustul de struguri. Forma utilizat n industria alimentar, dar i n cea farmaceutic i textil (la vopsirea esturilor) este cea cristalizat, cunoscut sub denumirea de sare de lmie, obinut pe cale chimic. Se utilizeaz n cantitile prevzute de reete n produse pe baz de ciocolat i cacao, n gemuri, jeleuri, marmelade, sucuri i nectaruri din fructe sau concentrate de sucuri i nectaruri, gum de mestecat etc. . Nu este permis n alimentele destinate sugarilor i copiilor mici. Doza zilnic admis pentru consumul uman este de pn la 30 mg/kg corp. Dozele mari i repetate pot produce tulburri gastrointestinale, hiperaciditate, grea, vrsturi, afeciuni ale gurii, ale rinichilor, tulburri respiratorii, convulsii, somnolen, dureri musculare. Acidul tartric este un toxic pentru sistemul muscular, putnd duce chiar la paralizie, dar dozele utilizate n alimente nu pot produce astfel de efecte.

Acidul malic este un compus organic ce se gasete n mod natural n fructe ca mere, struguri, ananas, fructe de pdure etc.A fost izolat pentru prima data din suc de mere n 1785, iar n 1787 a primit denumirea de acid malic.Acidul malic este un compus important ce crete nivelul de energie din organism i rezistena la efort fizic.

Ca aditiv se obine prin sintez chimic sau din fructe. Cea mai mare parte a acidului malic prezent n alimente se obine prin sintez chimic din acidul maleic.E296 este folosit n industria alimentar ca acidifiant sau ca arom.Este folosit i ca supliment alimentar, mpreun cumagneziul, pentru tratarea oboselii cornice i a fibromilagiei.Efectele consumului de alimente ce conin acid malicAcidul malic este un acid mai puternic decatacidul citriciacidul lactici de aceea este folosit pentru a da alimentelor un gust acru, intens. Din aceasta cauz alimentele ce l contin pot irita sistemul digestiv.Un anumit tip de dulciuri produse n SUA (conin o cantitate mare de acid malic) prezint pe ambalaj avertismentul consumul excesiv poate irita cavitatea bucal.Ca i ceilali doi acizi menionai anterior, acidul malic se gsete n foarte multe alimente destinate copiilor, ceea ce duce la efecte negative mai puternice n cazul acestora (afeciuni digestive, distrugerea smalului dentar).E296 poate produce i n cazul adultilor afeciuni digestive (crampe, balonare) i distrugerea smalului dentar dac acetia consum frecvent buturi sau / i dulciuri ce conin acid malic.Atunci cand consumai suplimente ce conin acid malic este recomandat s o facei mpreun cu o cantitate suficient de ap. Pentru a primi toate informaiile necesare, nainte de nceperea tratamentului, consultai un medic specialist.Cosmeticele ce conin acid malic pot produce, n cazul persoanelor sensibile, diferite reacii alergice (nroirea pielii, nepturi, senzaie de arsur).E296 poate reduce tensiunea arterial i nu este recomandat persoanelor hipotensive sau care urmeaz un tratament n scopul reducerii acesteia.Consumul ndelungat de acid malic poate produce obezitate i schimbarea obiceiurilor alimentare. Nu este recomandat sa consumai acid malic mpreun cu produse pentru slabit din cauza efectelor opuse ale celor dou suplimente.Surse de acid malic E296Acidul malic poate fi cel mai des ntlnit n buturi carbogazoase, bere cu fructe, dulciuri,gum de mestecat, gem, jeleuri, sucuri naturale, sosuri, legume congelate, produse lactate (iaurt cu fructe), vin, cidru, produse fr zahr, produse de patiserie i cofetarie ce conin fructe, produse n conserv, suplimente alimentare, sirop de tuse, medicamente sau suplimente efervescente, past de dini, ap de gur i produse cosmetice.

Sinonime: ACID ETANOICFunctii: conservantDescriere: Acidul acetic este un acid slab, din clasa acizilor carboxilici. Este un lichid incolor cu miros patrunzator si iritant. Acid natural, prezent in majoritatea fructelor. Este produs prin fermentarea zaharului, a melasei sau a alcoolului de catre bacterii sau prin sinteza chimica, din aldehida acetica.Este utilizat atat ca: solvent, desi este puternic coroziv la prepararea unui numar mare de compusi importani (acetanimida, anhidrida acetica, cetena, acetatul de vinil si acidul acetilsalicilic, acetatul de celuloza, esteri utilizati in parfumerie, coloranti).In industria alimentara, este utilizat sub codul E260 ca aditiv alimentar cu scopul ajustarii aciditatii. Acidul acetic este folosit ca si conservant impotriva bacteriilor si fungilor. Cea mai mare activitate o are la pH scazut. Poate fi folosit ca si component de aroma.REACTII ADVERSE:Ar trebui evitat de catre persoanele (foarte rar) care prezinta intoleranta la otet.

Acidul ascorbic (E300) este un acid zaharic obinut prin oxidarea unor tipuri de zahr i de amidon i are proprieti antioxidante. Vitamina C este forma activ din punct de vedere biologic a acestui acid, un L-enantiomer, i anume L-acidul ascorbic. Vitamina C este esenial pentru cretere, dini, gingii, oase, piele i vase de snge i ajut absorbia fierului n organism. Vitamina C contribuie la sinteza corect a colagenului. Vitamina C nu poate fi administrat casuplimentalimentar dac este marcat cu E300, care este unaditivalimentar.Unde se gseteAcidul ascorbic se gsete n stare natural n toate plantele i animalele, preponderent n fructele proaspete (n special citrice) i n multe legume. Este solubil n ap i se distruge prin fierbere sau prin expunere la oxigen, metale, lumin, cldur. Denumirea lui este strns legat de scorbut, o boal a secolelor trecute i n special a marinarilor, provocat tocmai de deficiena de Vitamina C n organism.Toate organismele vii au nevoie de Vitamina C pe care fie o produc, fie o obin din alimentaie, n caz contrar putnd surveni chiar moartea din cauza scorbutului. Oamenii, porcuorii de Guineea i primatele nu mai produc singure acidul ascorbic i sunt nevoite s obin Vitamina C din alimentaie. De exemplu, o capr adult produce circa 13 grame de acid ascorbic pe zi.FabricareAcidul ascorbic este obinut prin fermentarea glucozei cu ajutorul a dou enzime de la dou bacterii diferite, transferate la o singur bacterie, aadar prin modificare genetic. China produce 80% din cantitatea de acid ascorbit la nivel mondial.UtilizareAcidul ascorbic este utilizat ca un antioxidant n industria berii, mrind timpul de depozitare a berii pe raft si prevenind tulburarea ei. E300 este folosit ca i conservant n industria crnii pentru a-i pstra culoarea, ca agent de coacere n panificaie, dar i pentru a inhiba decolorarea fructelor tiate, a pulpei i a sucurilor de fructe. Soluiile pentru developarea fotografiilor conin i ele acid ascorbic.Acidul ascorbic se mai gsete n unt, produse cu ou congelate, lapte praf, lapte condensat, cartofi congelai, mncare pentru sugari n conserv, vinuri. Se mai poate aduga i produselor care i pierd Vitamina C prin prelucrare fulgii de cartofi.Acidul ascorbic i srurile sale de sodiu, de potasiu i de calciu sunt utilizate n mod obinuit ca aditivi alimentari. Aceti compui sunt solubili n ap i astfel nu pot preveni oxidarea grsimilor. Pentru acest scop se folosesc esterii solubili n grsime ai acidului ascorbic cu acizi grai cu lan lung (ascorbyl palmitat sau ascorbyl stearat).Numerele E relevante sunt: E300 acid ascorbic, E301 ascorbat de sodiu, E302 ascorbat de calciu, E303 ascorbat de potasiu, E304 esteri glicerici ai acidului ascorbic: ascorbyl palmitat i ascorbyl stearat.Doza zilnic admis nelimitatSpre deosebire de alte vitamine, Vitamina C nu are efecte negative n caz de supradoz.

Buturi rcoritoare sunt considerate a fi alimentele lichide nealcoolice, ntotdeauna diluate cu ap (potabil, plat, carbogazoas), care posed proprietatea pretins de a stinge setea, de a rcori. n realitate, singura butur rcoritoare esteapa.

ncadrarea alimentar a buturilor rcoritoare

Buturi rcoritoare suntalimente lipsite de proteine, din grupabuturilor nealcoolice.

Ce sunt buturi rcoritoare

n rndul larg al buturilor rcoritoare intr acele buturi care n mod obligatoriu conin:- ap (potabil, potabil dedurizat, mineral plat, mineral carbogazoas, sifon),- acizi sau acidifiani,- substane aromate naturale sau sintetice.Pe lng aceste ingrediente obligatorii, majoritatea buturilor rcoritoare conin un ndulcitor (edulcorant). Unele buturi rcoritoare, nu sunt dulci sau dulci-acrioare, ci amare, aa cum sunt apele tonice.

Ce nu sunt buturi rcoritoare

Nu sunt buturi rcoritoare:- apele minerale, apa potabil (luate n sine intr n categoria buturilor hidratante, fiind, pentru buturile rcoritoare, solveni),-sucurile industrialesaunaturale(trebuie evitat confuzia dintre buturile rcoritoare i sucuri, cele din urm neavnd voie, conform normativelor europene, s conin ap adugat - n schimb, sucurile diluate devin buturi rcoritoare),-nectarurile,-siropurile alimentare(siropurile diluate devin buturi rcoritoare),-ceaiurile alimentarereci,-laptele, iaurturile sau alte lactatelichide (zerul diluat intr n compoziia unor buturi rcoritoare foarte populare n Africa de Nord),- cafeaua, cacao,- buturile energizante i buturile pentru sportiv.

Metode de obinere a buturilor rcoritoare

Sunt mai multe metode de obinere a buturilor rcoritoare, dintre care cele mai cunoscute sunt- adaosul de ingrediente concentrate lichide n ap,- adaosul de ingrediente concentrate solide (prafuri, tablete) n ap,- fermentaia slab alcoolic n soluii apoase (socat, brag, butur ruseasc de cereale, etc.).

Cea mai simpl, natural i sntoas butur rcoritoare - limonada

Limonada preparat ad-hoc, din lmie stoars i ap, este o foarte valoroas butur rcoritoare, n ciuda simplitii ei. Pentru a fi cu adevratdietetic, limonada trebuie consumat imediat dup obinere.n 1676, la Paris,Compagnie des Limonadiers, pune pe pia prima limonad i totodat prima butur rcoritoare obinut pe scar industrial (G. Niac) deschizndu-se astfel drumul produciei produselor "Soft drinks". ns astzi limonada este un preparat prea la ndemn pentru a-i tirbi valoarea prin apelarea la rcoritoare industriale de lmie, care prezint numeroase dezavantaje (sunt stabilizate prin pasteurizare sau prin adugarea de conservani, uneori conin doar esene cu gust de lmie, etc.).

Buturile rcoritoare "casnice"

Diverse buturi rcoritoare se pot prepara acas, din sucuri de fructe (lmie, grapefruit,) sau prin diluarea siropurilor (zmeur, gutui, etc.). Gospodinele de la noi prepar i buturi rcoritoare uor fermentate (socat, brag, etc.). Toate aceste preparate le ntrec cu mult pe cele oferite de ctre industria alimentar, fiind convenabile i chiar benefice organismului.

Buturile rcoritoare industriale mbuteliate

Buturile rcoritoare procesate industrial sunt produse comerciale care pot avea n compoziie:-ap(potabil, potabil dedurizat, mineral plat, mineral carbogazoas, sifon)-sucuri,- acizi (citric, tartric, malic, fosforic),- aromantizani,- amestecuri ampon,- edulcorani (zahr rafinat,glucoz, fructoz,zahr invertit, sorbitol, zaharin, ciclamat,aspartam, acesulfam),- conservani (benzoai),- antioxidani i colorani (caroten, tocoferol, vitamina C),- spumani (saponine),- cafein.Nu puine sunt buturile rcoritoare, care au o adevrat compoziie de "laborator de chimie" .

Buturile rcoritoare industriale sunt nenaturale i nu aduc beneficii sntii

Cel care caut un produs n raionul cu buturi rcoritoare are doar opiunea de a alege rul mai mic. Nicio butur rcoritoare comercial nu este convenabil pentru organism.Buturile rcoritoare de tip Cola, aduc mari deservicii sntii, mai ales prin coninutul de acid fosforic, un acid mineral tare, cunoscut pentru aciunea decalcifiant, n special asupra oaselor i dinilor copiilor i adolescenilor (raportul optim de calciu:fosfor la tineri este de 2:1, iar la cola apare un raport inversat de 1:3, ceea ce nsemn c organismul va fi nevoit s funcioneze "pe datorie de calciu"). De asemenea acidul fosforic din Cola, mpreun cu acidul carbonic, provoac adesea litiaz i microlitiaz urinar fosfatic sau de alt tip ("pietre i nisip la rinichi"). La toate acestea se adaugvaloarea nutriuionalegal cu 0, impactul negativ alcarbohidrailordin soluie i prezena cafeinei, alcaloid periculos pentru minori.Nici celelate buturi rcoritoare, unele cu pretenii naturale (substanele i procedeele tehnologice denaturez produsul chiar dac el are la origini extracte naturale) nu sunt cu mult mai sntoase. Impactul ndulcitorilor (n soluie,glucidele cu absorbie rapidsunt chiar mai periculoase dect cele din alimentele solide), a substanelor sintetice (colorani, conservani, spumani, etc.) ivaloarea hedonic ridicat, fac din buturile rcoritoare un inamic pentru sntate, ndeosebi pentru copii. Nu este de mirare deci, c n toatedieteleserioase aceste produse sunt interzise sau drastic limitate.

Dintre buturile slab alcoolice, importan comercial deosebit areberea,fiind solicitat de cea mai mare mas de consumatori.Bereaeste o butur natural, obinut prin zaharificarea plmezii de orz germinat (mal), fierberea cu hamei i fermentarea alcoolic a mustului obinut. De menionat c la fabricarea berii pot fi folosite i alte cereale bogate n amidon sau materii prime zaharoase fermentescibile pentru nlocuirea parial a orzului.Malulse obine din boabele de orz prin germinare dirijat (ncolire). ncolirea orzului i obinerea malului sunt necesare pentru activarea i producerea de amilazecareasigur zaharificarea amidonului.Hameiuleste planta ale crei flori confer berii gustul amrui specific, contribuie la formarea aromei, mbuntete spumarea, limpezimea i conservabilitatea.Calitatea berii este influenat n foarte mare msur i decalitatea apeiutilizate. Aceast trebuie s ndeplineasc o serie de condiii stricte, mai ales n ceea ce privete puritatea i duritatea (s fie sczut).Tipul de bereobinut depinde detipul de malfolosit, respectiv de procesele de prelucrare la care a fost supus acesta. Astfel, malul blond se obine din orzoaic (sau orz de bun calitate) prin germinare dirijat, uscare i vnturare. Malul brun rezult prin prjirea malului blond la o temperatur de 150oC, iar cel negru prin prjirea la 170-200oC.Compoziia chimica berii este complex i variabil n funcie de sortiment. Principalele substane coninute de bere sunt: alcoolul etilic (pn la 6-7%),dextrine,azot solubil, vitamine (B1, B2, B6, PP, C), elemente minerale (K, Mg, Feetc.),acizi organici(lactic, acetic, malic etc.),substanecolorante, tananteiCO2 (circa 0,4%).Dup coninutul n alcool etilic, berea se clasific n 4 categorii: bere fr alcool; bere slab alcoolizat, cu 0,5-1,5% alcool; bere obinuit, cu 3-4,5% alcool; bere cu peste 4,5% alcool.n majoritatea rilor (inclusiv n Romnia) se produce bere de fermentaie inferioar, de urmtoarele tipuri: bere blondtip Pilsen,de culoare galben-pai deschis, puternic hameiat, cu arom pur de hamei i spumare intens; bere blondtip Dortmund,de culoare galben-auriu, mai slab hameiat; bere bruntip MUnchen,de culoare nchis, slab hameiat, n care predomin aroma de mal.Aprecierea calitiiberii se face prin intermediulcaracteristicilor organoleptice i fizico-chimice.Din punct de vedereorganolepticse apreciaz aspectul, mirosul, aroma, gustul, volumul, fineea i perisabilitatea spumei.Aspectulberii trebuie s fie de lichid limpede, fr sediment sau impuriti (berea pasteurizat poate avea un depozit redus de sediment).Mirosultrebuie s fie plcut, caracteristic fiecrui tip, cu arom de hamei sau mal, fr influene strine (miros de mucegai, de acruetc.).Gustultrebuie s fie caracteristic fiecrui tip, amrui (dulce-amrui n cazul berii Caramel), plcut. Berea turnat n pahar trebuie s formeze ospumcompact i persistent.Dintrecaracteristicile fizico-chimice,mai importante sunt: concentraia mustului primitiv (coninutul de substan solubil al mustului care se supune fermentaiei primare), concentraia alcoolic, aciditatea i coninutul de CO2.Stabilitatea beriila pstrare este redus la cea nepasteurizat (12 zile, n condiii de refrigerare) i mare la berea pasteurizat (60 zile) sau sterilizat (un an).Bolile i defectele berii.Fiind o butur nutritiv slab alcoolic, berea are o stabilitate limitat, fiind predispus la alterare din cauza unor microorganisme care se dezvolt cu uurin. Alterarea se manifest prin schimbarea aspectului i a gustului berii. n locul aspectului limpede, apare tulbureala, care, n funcie de natura cauzelor care o provoac, poate fi biologic sau fizico-chimic.

Ce inseamna o alimentatie sanatoasa ?Ceea ce trebuie sa ne ofere orice alimentatie sanatoasa este energia, care se obtine prin consumul unor alimente cu proteine, grasimi, carbohidrati, vitamine si minerale. Cu cat consumam alimente mai variate, cu atat scade riscul de a avea deficiente in vreuna dintre substantele nutritive necesare organismului.Cu mult inainte de aparitia supermarketului, a congelatorului sau a cuptorului cu microunde, oamenii erau agricultori si se hraneau mai mult cu nuci, fructe si radacini. Carnea, produsele lactate, cerealele si legumele au fost adaugate treptat in alimentatie. Astfel oamenii au ajuns omnivori si au supravietuit milenii cu acest regim alimentar. Nu stiam nimic despre vitamine, minerale si proteine, dar acest lucru nu ne-a impiedicat sa evoluam.Atunci de ce toti sunt astazi obsedati de subiectul nutritiei ? Pentru ca alimentatia este o chestiune de interes. La sfarsitul sec. XX, societatea vestica a cunoscut consecintele grave ale maladiilor civilizatiei. Bolile de inima, cancerul, obezitatea, ciroza si insuficienta renala sunt urmari ale unei alimentatii nesanatoase.Fara mancare si fara apa omul nu poate supravietui. Mncarea este o necesitate, dar pentru cei mai multi dintre noi este i una dintre cele mai mari plceri ale vieii, astfel tot mai multi oameni ajung supraponderali din cauza unei alimentatii nesanatoase.Alimentatia omului modern alimentatia Junk-FoodMncnd la timp (3 mese/zi si doua gustri) i consumnd aproximativ 2 litri de ap ( nu lichide ci ap) ar fi suficient pentru a ne pstra sntatea. n realitate, pe lng faptul c nu mncm la timp i nu ct ar trebui, asociem alimentele incorect i ne mulumim cu balast (adic nite ...chestii pentru c nu sunt alimente adevarate) care ne umple stomacul dar nu ne hrnete.Alimentaia este, fr ndoial, obiceiul care influeneaz cel mai mult sntatea oamenilor. Alimentaia este un proces voluntar i contient i de aceea, este si educabil. Nutriia, dimpotriv, este involuntar i incontient. Ea include toate procesele i tranformrile pe care alimentele le sufer n organism pn la completa lor asimilare.n condiii normale o alimentaie bun are ca urmare o nutriie bun. Practic,suntem ceea ce mncm, dar este o mare diferena ntre ceea ce inghitim i ceea ce asimileaz celulele corpului nostru.Junk Food este denumirea general dat tuturor preparatelor care au o valoare nutriional foarte sczut i un coninut ridicat de sare, grsimi rele, carbohidrai, zaharuri i implicit calorii.Sunt mncruri gustoase, se prepar rapid i se consum uor. Hamburgerii, shaorma, cartofii prjii, snack-urile, dulciurile, produsele de patiserie si cofetarie, sucurile carbogazoase sunt doar cteva alimente care fac parte din categoria junk food.Aceste alimente nu ne aduc nici un beneficiu satisfctor, iar efectele negative sunt: obezitate, energie scazuta, boli si afectiuni de toate tipurile.O mancare gustoasa nu este neaparat si hranitoare !!!

Tendine periculoase n alimentaie1) Transformarea constant a alimentelor n substane ce creeaz dependent.2) Trecerea de la alimentele reale, vii, la alimente false, moarte.Milioane de oameni au devenit dependeni de Junk Food fr s-i dea seama, fiindc multe din alimentele pe care le consumm au un puternic factor de creare a dependenei. Faina alb rafinat, drojdia i zahrul rafinat din compoziia acestor alimente precum i toxinele ce rezult n urma preparrii , ne dezechilibreaz flora intestinal prin nmulirea bacteriilor rele.n plus, pereii colonului se acoper cu o crust ce v mpiedica absorbia substanelor nutritive din alimentele consumate. De aici se constat scderea imunitii, probleme cu tranzitul intestinal, malabsorbie intestinal, acnee, eczeme, candidoze, oboseala, etc.Pe termen lung, efectele alimentrii constante cu acest tip de mncare sunt mult mai grave. Exist o nmulire spectaculoas a cazurilor de colesterol ridicat, HTA, diabet, artrit, ateroscleroza, infarct, osteoporoza, etc.Alimentele vii, sursa de energieDr. Gillian McKeith, nutritionist international, spune in cartea sa "Hrana vie pentru sanatate", caalimentele vii cresc vitalitatea, intaresc sistemul imunitar, regleaza greutatea si incetinesc procesul de imbatranire. Abunda in vitamine si minerale, contin o cantitate suficienta de proteine si au foarte putine calorii. Sunt bogate in carbohidrati cu digestie lenta care sporesc energia si pentru ca alimentele vii sunt in general foarte bogate in apa, ele reprezinta modul ideal de detoxifiere a organismului. De asemenea, sunt bogate in fibre.Elementul remarcabil pe care il contin alimentele vii sunt enzimele. Ele digera hrana, ajutand-o sa treaca in sange prin porii intestinelor. Enzimele au rolul de a distruge toxinele, de a descompune grasimile si celuloza si de a metaboliza amidonul si proteinele. Alimentele vii sunt reprezentare de plante, legume si fructe, inclusiv cele oleaginoase, toate aflate in stare cruda.Efectele gtitului (prelucrrii termice) asupra compoziiei biochimice a hraneiDaca un aliment este prelucrat mai mult de 35-40%, prin fierbere excesiva sau prin prajire, valorile sale nutritionale scad si aportul de deseuri aduse in corpul omului creste (celulita, colesterol, toxine).Nutriionistul european, prof. Ziegelmayer este cel care afirm c :starea crud asigura meninerea substanelor din hrana, previne alterarea proteinelor, pstreaz srurile minerale originale n concentraie optim.Este clar c toate produsele procesate termic sufer schimbri importante n compoziia chimic: i pierd o parte din coninutul de vitamine i minerale; proteinele sunt parial distruse i alterate n forme mai puin digerabile i hrnitoare; grsimile devin mai greu digerabile i asimilabile i cteodat toxice; amidonul i zaharurile sunt alterate ntr-o anumit msur; hrana pierde tot coninutul enzimatic ( distrugerea enzimelor se produce ntre 48 i 60 de grade celsius ).Ce se ntampl astfel cu alimentaia noastr zilnic ?Atunci cand aportul de junk-food este mai mare, decat cel al alimentelor vii, vom avea un deficit de vitamine, minerale, fibre, proteine, aminoacizi si un surplus de grasimi saturate, toxine, sare, carbohidrati, etc.Atunci cand nu ingeram suficiente proteine, vitamine si minerale, apar modificari ale bunei dispoziii, oboseala, nervozitate, dureri de cap, confuzii i slabirea muchilor. In asemenea situaii muli oameni consum fie o cafea, fie un calmant pentru a redobndi o fals stare de bine.Pe termen lung, o nutriie deficitar poate cauza cancer, hipertensiune, Alzheimer i multe alte boli pe care ne-am obinuit s le considerm ca fcnd parte din procesul de mbtrnire.Fals, fals, fals !!!Majoritatea bolilor care sunt considerate ca facand parte din procesul de imbatranire sunt cauzate de stilul de viata nesanatos, cu o alimentatie din care lipsesc vitaminele, mineralele, fibrele, aminoacizii, enzimele si proteinele.Avem nevoie de nutrieni eseniali pentru o via sntoasO alimentaie sntoas i echilibrat trebuie s se bazeze pe utilizarea unor produse alimentare care s conin toi nutrienii eseniali bunei funcionri a organismului uman: glucide, lipide, proteine , vitamine, minerale i unele substane biologic active din plante (fitonutrientii), precum i fibre alimentare, probiotice i prebiotice.Nutrienii din alimente ar trebui s conin o cantitate suficient de aminoacizi eseniali, acizi grai omega 3, lecitina, colin, antioxidani, coenzima Q10 i unele substane biologic active cu rol important n funcionarea optim a organismului.Aceti nutrieni eseniali sntii sunt ns tot mai greu de asigurat doar din consumul de alimente, cauzele fiind diferite: poluarea mediului, agricultura intensiv, tehnologiile de procesare a alimentelor, la care se adug i stilul modern de via excesele alimentare, stresul, etc.Practic, ca urmare a degradrii solului de-a lungul multor ani de exploatare agricol legumele i fructele nu mai ofer cantitai suficiente de minerale i vitamine. Astfel c persoanele care consum vegetale din grdina proprie au deficit de minerale i vitamine la fel ca cei care le cumpra de la pia(s nu mai vorbim de cele din supermarket-uri).Dei vorbim de legume i fructe obinute ecologic, fr insecticid, ierbicid sau stimuleni de cretere totui acestea sunt tot mai srace n nutrieni. Prin urmare consumul de suplimente alimentare nu este un moft, ci este un lucru absolut esential in zilele noastre.Suplimentele alimentare reprezinta o componenta de baza a arsenalului de mijloace pentru pastrarea sanatatii. Aceasta ramura vine sa satisfaca o nevoie primara de acum a omenirii. Este nevoia de a ramane sanatosi, de a ne bucura de viata, de familie, de prieteni, de natura. Astfel consumul de suplimente alimentare inseamna o investitie in noi.

Astzi,piramida alimentarreprezint schema la care ne referim cel mai mult pentru a cunoate proporiile alimentelor recomandate consumului.Este vorba despre o piramid mprit n straturi, fiecruia corespunzndu-i o categorie de alimente i cantitatea respectiv.La baza piramidei gsim alimentele care pot fi consumate n cantitate mai mare (ntifructe i legume, apoi alimente bogate n carbohidrai, lapte i derivai), iar pe msur ce urcm, aflm alimentele crora trebuie s le limitm consumul (grsimi, proteine, vin, bere, dulciuri). Piramida cuprinde, desigur, iconsumul de api activitatea fizic.

Fructe i zarzavaturi:grupa aceasta cuprinde i legume proaspete. Fructele i zarzavaturile sunt o surs foarte important de fibre, devitamine(ca provitamina A sau vitamina C), de substane minerale i de antioxidani care au aciune important de protecie.Fiind multe, alimentele din aceast grup permit o gam larg de alegere. Pentru a ne hrni corect este bine s consumm din abunden fructe i legume,ncepnd cu micul dejun(de exemplu, un pahar de suc de portocale). n fiecare zi ar trebui consumate 5-6 porii de alimente din aceast grup.Cereale, tuberculi i derivai:cerealele au valoare nutriional mai mare pentru c furnizeaz nu numai amidon i fibre, ci i proteine iacizi grai eseniali.De asemenea, conin carbohidrai cu o structur chimic care permite absorbia treptat, ceea ce ajut la meninerea unui nivel corect de zaharuri n snge.Aceste alimente, mai alesorezuli cartofii, constituie o surs important de energie uor asimilabil i utilizabil.Cerealele mai aduc n organism cantiti importante de vitamine din grupul B i proteine care, dei sunt de calitate inferioar, adugate celor din legume constituie un complex proteic ce poate fi comparat ca valoare cu proteinele de origine animal. Pentruo diet sntoasar trebui consumate zilnic 4-5 porii de alimente din aceast grup.Lapte, iaurt i brnzeturi:aceste alimente furnizeaz calciu, proteine i anumite vitamine (mai ales B2 i A). n fiecare zi trebuie consumate 2-3 porii din aceast grup, prefernd produsele cu un coninut mai sczut de grsimi.Carne, pete i ou:furnizeaz oligoelemente cum sunt zinc, cupru, fier, proteine i vitamine din complexul B. Un regim corect sugereaz preferina pentruconsumul de petei de carne slab i nu mai mult de 2-3 ou pe sptmn. n aceast grup se pot insera i legumele uscate, surs de nutrieni caracteristici crnurilor, petelui i oulor, la care se adaug amidon i fibre. n fiecare zi trebuie consumate 1-2 porii de alimente din aceast grup.Grsimi de origine vegetal i animal:folosite drept condiment, trebuie consumate n doze moderate. Grsimile aduc n organism acizi grai eseniali i vitamine liposolubile, crora le favorizeaz i asimilarea. n fiecare zi trebuie consumate1-3 porii de grsimi, preferndu-le pe cele de origine vegetal.Dulciuri:se recomand consumul moderat de dulciuri, cartofi prjii, biscuii srai, buturi ndulcite, nu mai mult de 1 porie pe zi.Lichide:se recomand un consum mare de lichide pe parcursul ntregii zile, de la 1 la 2 litri, preferabil buturi nendulcite cum sunt apa i infuziile din plante. E bine s consumm cu moderaie buturi care conin cofein (cafea i ceai).

Informatiile care trebuie sa fie incluse pe etichetele alimentelor sunt urmatoarele: 1 - Denumirea produsului 2 - Numele si adresa producatorului, a importatorului sau a distribuitorului inregistrat in Romania 3 - Data de expirare 4 - Cantitatea neta 5 - Conditiile de depozitare si de folosire (daca este cazul) 6 - Locul de origine (daca este cazul) 7 - Concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2% 8 - Lista ingredientelor folosite 9 - Cantitatea ingredientelor evidentiate pe eticheta prin desene sau cuvinte (daca este cazul; exista si exceptii) - Instructiunile de utilizare - Mentiunile suplimentare pe grupe de produse

- Denumirea produsului - se refera la natura, genul, sortul si starea alimentului. Citind denumirea produsului, consumatorul isi face o impresie imediata asupra naturii acestuia. Exemple de denumiri de produse: lapte pasteurizat, cafea macinata, alune prajite ambalate in atmosfera protectoare, pui congelat, bautura racoritoare carbogazoasa, bautura racoritoare cu indulcitori.

De mentionat ca adesea denumirea produsului este mentionata cu litere mici, intr-un colt al ambalajului, producatorii preferand sa pozitioneze la mare cinste numele comercial sau de pe cel marca al produsului.Pentru ca denumirea de marca sau cea comerciala sa ramana cat mai adanc in memoria consumatorilor, se foloseste metoda de a include aceasta denumire in denumirea produsului, lucru interzis prin prevederile legale.Consideram oportuna informarea consumatorilor ca, de asemenea, nu totdeauna denumirea produsului mentionata pe eticheta corespunde cu denumirea reala a acestuia. De exemplu, iaurt se numeste numai acel iaurt care contine la vanzare fermentii lactici (tulpinile de fermentare a laptelui).Exista pe piata romaneasca anumite produse lactate care pretind a se numi iaurt, dar care de fapt reprezinta un iaurt tratat UHT (sterilizare totala la 120 grade Celsius - Ultra High Temperature) si care nu mai contine fermentii activi si nu mai confera proprietatile iaurtului natural.De asemenea, in Uniunea Europeana, unt se numeste numai acel unt care contine cel putin 80% grasime animala din substanta uscata.

Produsele care contin indulcitori artificiali, precum Cyclamate, Saccharin sau Aspartam se afla sub semnul obligatiei de a include mentiunea cu indulcitori alaturi de denumirea produsului. Exista pe piata romaneasca produse care nu satisfac aceasta cerinta: se mentioneaza fara zahar, se mentioneaza, de asemenea, numele indulcitorilor, insa nu se mentioneaza nicaieri pe eticheta ca aceste substante sunt indulcitori. Consumatorul obisnuit nu cunoaste ce sunt aceste substante.

Denumirea produsului trebuie sa includa / sa fie insotita sau sa faca referiri la:

- informatii descriptive si, daca este necesar, de informatii referitoare la utilizare.- starea fizica a alimentului sau la tratamentele specifice la care acesta a fost supus (refrigerare, congelare, afumare etc)- mentiunea "tratat prin ionizare" sau "tratat cu radiatii ionizante" daca este cazul.mentiunea "ambalat in atmosfera protectoare" daca s-a utilizat pentru conservare un gaz avizat sanitar.Alte cerinte:- Marca de fabrica, marca comerciala sau alte denumiri nu pot inlocui denumirea produsului.- Termenii "mod", "tip", "gen" nu pot fi folositi alaturi de denumirea specifica.Alte observatii:- Denumirea iaurtului tratat UHT trebuie sa fie suficient de clara pentru a "permite cumparatorului sa cunoasca natura produsului si sa il deosebeasca de alte produse cu care ar putea fi confundat".- Produsul nu poate include in denumirea sa mentiunea "fabricat dupa metode traditionale" daca nu indeplineste aceasta conditie.- Data de expirare - pentru data de expirare se folosesc 2 termeni:a) termenul de valabilitate, pentru alimentele foarte perisabile cum ar fi produsele lactate si cele din carne, si care reprezinta data limita de consum. Dupa aceasta data producatorul nu mai garanteaza sanatatea consumatorului, chiar daca produsul a fost pastrat in conditii corespunzatoare, si,b) data durabilitatii minimale, pentru produsele mai putin perisabile, cum ar fi produsele de panificatie, conservele, produsele din ciocolata, bauturile racoritoare etc, si care reprezinta data limita de comercializare. Produsele mai pot fi consumate o vreme, neafectand sanatatea, dar nu mai pot fi comercializate, intrucat producatorul nu mai garanteaza calitatile fizico-chimice si pe cele gustative (dioxidul de carbon din bauturile racoritoare se pierde, painea se usuca etc).

- Cantitatea netanscrierea cantitatii nete se face in unitati de volum, pentru produsele lichide, si in unitati de masa, pentru celelalte produse. Se utilizeaza dupa caz litrul, centilitrul, mililitrul si gramul sau kilogramul.Pentru urmatoarele alimente nu este obligatorie indicarea cantitatii nete:- Alimentele vandute cu bucata, la care numerotarea se poate face cu usurinta din exteriorul produsului; in caz contrar, se indica numarul pe eticheta.- Alimentele care pot inregistra pierderi de volum sau de masa.- Alimentele care sunt vandute la numar sau sunt vandute in prezenta cumparatorului.- Alimentele a caror cantitate neta este mai mica de 5 grame sau 5 mililitri. Sunt exceptate condimentele si plantele aromatice.

- Lista ingredientelor - toate ingredientele trebuie sa fie mentionate pe eticheta in ordinea descrescatoare a cantitatii lor. Aditivii alimentari, vitaminele si mineralele adaugate trebuie de asemenea sa fie incluse in lista ingredientelor.Aditivii alimentari se inscriu in lista ingredientelor cu denumirea categoriei din care fac parte (coloranti, conservanti, stabilizatori, indulcitori etc) urmata de denumirea chimica sau codul numeric CE. De exemplu: acidifiant: acid citric sau E330.Aditivii alimentari ce trebuie specificati sunt: acidifiantii, agentii de afanare, de ingrosare, de glazurare, de umezire, de intarire, de incarcare, amelioratorii de faina, amidonul modificat, antiaglomerantii, antioxidantii, antispumantii, colorantii, conservantii, corectorii de aciditate, emulsificatorii, gelifiantii, gazele de expandare, indulcitorii, potentiatorii de aroma, sarurile de topire, stabilizatorii.Exista nenumarate exemple de alimente pe piata care nu mentioneaza aditivii, ci doar categoria de aditivi. Rugam consumatorii sa fie atenti si sa nu mai cumpere aceste produse. Alimentele scutite de specificarea ingredientelor sunt urmatoarele:1. Apele carbogazoase, a caror denumire face sa apara aceasta caracteristica.2. Fructele si legumele proaspete (inclusiv tuberculii de cartof) neprocesate.3. Otetul de fermentatie care provine in mod exclusiv dintr-un singur produs de baza si care nu a suferit adaugarea nici unui alt ingredient.4. Branza, untul, laptele si smantana fermentata, in masura in care nu au suferit decat adaugari de produse lactate, enzime si culturi de microorganisme necesare fabricarii, sau de sare in cazul branzeturilor, altele decat cea proaspata sau topita.5. Produsele constituite dintr-un singur ingredient, daca denumirea acestuia este identica cu cea a ingredientului si permite identificarea clara a naturii ingredientului.

- Cantitatea din anumite ingrediente accentuate la etichetare - pentru a fi mai atragatoare, producatorii accentueaza prin desene sau texte anumite ingrediente (vitamine, proteine, minerale, fructe).Legislatia obliga specificarea cantitatii, exprimate in procente, a acelor ingrediente accentuate la etichetare prin desene, cuvinte sau care sunt incluse in denumirea produselor. (aromele, cum ar fi condimentele sau sarea fac exceptie, intrucat la acestea, cantitatea este nu este relevanta)Din pacate, numai o parte din produse satisfac aceasta prevedere.

- Mentiunile suplimentare pe grupe de produse - Va informam ca exista mentiuni suplimentare de etichetare pentru diferitele grupe de produse, dintre care vom mentiona urmatoarele pe care le consideram a fi foarte importante la alegerea produsului: Laptele trebuie sa includa procentul de grasime si procedeul de tratamentul termic Iaurtul si smantana - procentul de grasime Branzeturile - procentul de grasime raportat la substanta uscata si procedeul de tratament termic Untul - procentul de grasime si o mentiune speciala in cazul adaosului de sare Margarina - tipul de margarina dupa procentul de grasime. n cazul in care contine mai mult de 0,5% sare trebuie sa fie specificat pe eticheta sarata. Pentru cazurile cand uleiurile si grasimile sunt folosite ca ingrediente pentru alte produse trebuie specificata originea acestora (vegetala sau animala), iar pentru cele hidrogenate, mentiunea hidrogenat / hidrogenata, lucru care, din pacate, nu se gaseste pe toate produsele. Este dreptul consumatorului sa cunoasca daca uleiul sau grasimea sunt hidrogenate sau nu. Pentru produsele din carne - trebuie mentionate, printre altele, specia de animal (exista insa si exceptii) si tratamentele utilizate. Pentru produsele din oua - consumatorul trebuie sa cunoasca continutul in ou raportat la produsul finit, exprimat in procente si temperatura de pastrare. Pentru produsele din ciocolata - trebuie sa cunoastem procentul de cacao substanta uscata, din greutatea totala. Pentru bauturile alcoolice - sunt absolut interzise mentiunile precum: reconfortant, energizant, tonic, fortifiant etc. La otet - trebuie sa cunoastem cantitatea de acid exprimata in grame acid acetic la litru. Alimentele congelate - trebuie sa poarte mentiunile "Produs congelat" si "A nu se recongela dupa decongelare". Produsele care contin indulcitori artificiali, precum aspartam, cyclamate, saccharin - trebuie sa poarte mentiunea "cu indulcitori", iar aceasta mentiune trebuie sa insoteasca denumirea produsului. n cazul in care se adauga aspartam - mentiunea contine fenilalanina este obligatorie. Din pacate, nici aceasta prevedere nu este de multe ori respectata. Aceasta mentiune este necesara deoarece exista persoane cu intoleranta la fenilalanina carora le provoaca daune serioase sistemului nervos central. Alimentele pentru sugari si pentru copiii de varsta mica (1-3ani) - trebuie sa poarte o mentiune speciala in acest sens. Atunci cand un ingredient contine gluten, denumirile "amidon", respectiv "amidon modificat", se completeaza prin indicarea originii acestuia. Aceasta mentiune este necesara deoarece exista persoane cu intoleranta la gluten.