2
O Acordul incheiat in cadrul Congresului de la Berlin din 1878 a incercat sa evite un razboi ge- neral. Dar. pana la urma, marile puteri au reu~it doar sa in- cetineasca formarea statelor balcanice. L a sfar~itul secolul~i XVIII era evident c~ puterea turcilor otomani, odinioarn de te- rout, dec~dea atat de rapid 1ncat lroperiul Otoman devenise "omul bolnav al Europei"; gata s~ "rooar~" in orice moment. ins~ lroperiul Otoman era 1nc~ vast ~i bine plasat din punct de vedere strategic ~i commercial, acoperind o mare parte din Orientul Mijlociu, Africa de Nord ~i Balcani. Soarta acestuia a O Greci ~i turci luptand in Razboiul pentru Independen1a a Greciei din 1821- 1828. Au existat atrocita1i in ambele tabere, insa revolta grecilor s-a bucurat de un sprijin impor- tant in Europa. W"f."." ".,b"",.".I1,lb. .."fe'",III" ;I.,I1"I.m". e,b"1!""', ""be.".'"" ".""~"m""..."f"."'.' bi",,,,, I!n,I1~.""'~'~'."""'.""'b'.ff' ",.le.,".I.ff".'b"b.IR"ff"~.'.t~'.b"'~.f.. I!n,I1..,'tl.'r,1I ~'.I1!°"i ".".""""' ..,.I~"I.m.,. ."~""'.""~.f". '.'.1.'0", .,' ~.'""" ,"' "nl,m ,." IR.b",I. ".,," ""~"I D, ""f. $)"!8,,(i1!c,S!,,,gr,jj1878. W,m.I' ,," ., ..,,"', (.", ..""'Imln"'n b" "~.t'n""lf."' ,",f'1!i..f' ", ""tm) O De~i era vicerege al Imperiului Otoman, Mehemet Ali a fost conducator independent al Egiptului. El s-a aliat cu sultanul impotriva Greciei, dar mai tarziu a infrant armata otomana ~i a ocupat Siria. Expansiunea in Balcani era o perspectiva deosebit de atragatoare, de vreme ce multe popoare balcanice (in special bulgarii ~i sarbii) erau frati slavi ~i cre~tini ortodoc~i, a caror eli- berare ru~ii o considerau perfect justificata. Totu~i, in secolul XIX, alungarea turcilor nu mai reprezenta o problema simplu de rezolvat. Toate puterile -incluslv Austria ~i Rusia -erau reticente in privinta revolutiilor impotriva ordinii stabilite ~i totodata ingrijo- rate de posibilitatea unei prabu~iri totale a Imperiului Otoman. Marea Britanie ~i Franta, care i~i stabilisera propriile interese in Imperiul Otoman, doreau sa previna expan- siunea rusa, temandu-se ca slavii eliberati ar putea deveni marionete ale ru~ilor. jnsa opi- nia publica era scandalizata de frecventele masacre savar~ite de turci, astfel guvernele din tarile occidentale nu puteau pur ~i simplu sa:-isprijine pe turci. Aceasta a fost o situatie imprevizibila:. Situatia a fost ~i mai mult com- plicata:de faptul ca:popoarele balcanice erau din ce in ce mai agitate. De~i nu erau destul de puternice pentru a-i alunga pe turci, aces- tea au declan~at insa: o serie de crize ce au determinat interventia internationala:. Revolu~ia din Grecia Prima dintre acestea a fost revolutia grecilor din 1821. De~i guvernele europene erau foar- te reticente la inceput, sprijinul popular fata: de greci ~i ~tirile privind atrocita:tilesa:va~ite de turci le~a determinat pe acestea sa:actlo- neze. cand sultanul a refuzat sa: accepte o intelegere impusa:, o expeditie anglo-franco- rusa: a distrus flotele egiptene ~i turce~ti la Navarino (1827) iar o invazie rusa:(1828-29) i-a obligat pe turci sa: se supuru1. in 1830, 237 devenit o che~tiune intemational~ important;l, ce a generat comploturi $i rivalit;lti atat In randul popoarelor native cat $i Intre marile puteri europene. Si, pan~ la urm~, "omul bol- nav" a supravietuit mult rnai mult decat s-ar fi crezut, "Chestiunea Oriental~" dominand politica european~ pan~ 1n secolul XIX. Rusia $i Austria au fost principalele benefj- ciare 1n timpul fazei din secolul XVIII a decli- nului otornan. Austria cucerise Ungaria $i Tran- silvania $i 1ncepuse s~ p~trund~ In Balcani. Rusia s-a extins pan~la ~rmurile M~rii Negre, sperand s~ avanseze spre Marea Mediteran~.
