+ All Categories
Home > Documents > Chestionarul de Interese Holland

Chestionarul de Interese Holland

Date post: 07-Dec-2014
Category:
Upload: esttelas
View: 333 times
Download: 17 times
Share this document with a friend
Description:
holland
94
Chestionarul de interese Holland Teoria personalitatii a lui John Holland, este la ora actuala una din teoriile care suscita un deosebit interes. Holland considera ca alegerile vocationale constitue o exprimare a personalitatii, iar mediile de munca, la fel ca si personalitatile, pot fi structurate in categorii bine determinate si definite. El afirma ca: 1. Alegerea profesie reprezinta o expresie a personalitatii 2. Inventarele de interese sunt inventare ale personalitatii 3. Stereotipurile vocationale au implicatiipsihologice si intelesuri sociologice 4. Membrii unui aceluiasi domeniu de activitate au personalitati similare, precum si istorii similare ale dezvoltarii personalitatii 5. Indivizii unui grup vocational, avnd personalitati similare, vor raspunde in multe situatii si la multe probleme, in mod similar punndu-si amprenta asupra mediului de munca, dndu-i acestuia anumite caracteristici 6. Satisfactia vocationala, stabilitatea si realizarea in profesie depind de congruenta dintre propria personalitate si mediul in care lucreaza J. Holland ajunge la urmatoarele concluzii: - in cultura noastra, majoritatea oamenilor pot fi impartiti in sase tipuri; realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator si artistic - Sunt sase categorii de medii de munca: realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator si artistic - Oamenii cauta medii si vocatii care sa le permita sa-si exerciteze deprinderile si aptitudinile, sa-si exprime atitudinile si valorile, sa rezolve probleme sau sa joace roluri agreabile si sa le ocoleasca pe cele dezagreabile
Transcript
Page 1: Chestionarul de Interese Holland

Chestionarul de interese Holland

          Teoria personalitatii a lui John Holland, este la ora actuala una din teoriile care suscita un deosebit interes. Holland considera ca alegerile vocationale constitue o exprimare a personalitatii, iar mediile de munca, la fel ca si personalitatile, pot fi structurate in categorii bine determinate si definite. El afirma ca:

1.                            Alegerea profesie reprezinta o expresie a personalitatii

2.                            Inventarele de interese sunt inventare ale personalitatii

3.                            Stereotipurile vocationale au implicatiipsihologice si intelesuri sociologice

4.                            Membrii unui aceluiasi domeniu de activitate au personalitati similare, precum si istorii similare ale dezvoltarii personalitatii

5.                            Indivizii unui grup vocational, avnd personalitati similare, vor raspunde in multe situatii si la multe probleme, in mod similar punndu-si amprenta asupra mediului de munca, dndu-i acestuia anumite caracteristici

6.                            Satisfactia vocationala, stabilitatea si realizarea in profesie depind de congruenta dintre propria personalitate si mediul in care lucreaza

J. Holland ajunge la urmatoarele concluzii:

-         in cultura noastra, majoritatea oamenilor pot fi impartiti in sase tipuri; realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator si artistic

-         Sunt sase categorii de medii de munca: realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator si artistic

-         Oamenii cauta medii si vocatii care sa le permita sa-si exerciteze deprinderile si aptitudinile, sa-si exprime atitudinile si valorile, sa rezolve probleme sau sa joace roluri agreabile si sa le ocoleasca pe cele dezagreabile

-         Comportamentul unei persoane poate fi explicat prin interactiunea personalitatii sale cu mediul inconjurator.

Prezentam in cele ce urmeaza, cele sase tipuri de pesonalitate:

1.                            Tipul REALIST ( motor ) - ii plac activitatile care impun forta fizica; este agresiv, are o organizare motorie buna; nu are deprinderi verbale si interpersonale; prefera sa rezolve problemele concrete si nu pe cele abstracte; este nesociabil.

Preferintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor, instrumentelor, masinilor.

Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic.

ii displac activitatile sociale si educationale.

Page 2: Chestionarul de Interese Holland

2.                            Tipul INTELECTUAL ( investigativ ) – este orientat in sarcina, gndeste problemele; incearca sa inteleaga si sa organizeze lumea; ii plac sarcinile ambigue si activitatile intracceptive; este orientat spre abstract.

Preferintele sale se orienteaza spre acele activitati care implica investigatii creative ale fenomenelor fizice, biologice si culturale.

Achizitioneaza competente stiintifice si matematice.

ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive.

3.                            Tipul ARTISTIC ( estetic ) – prefera relationarea personala indirecta printr-o autoexprimare proprie mediului artistic.

Preferintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi.

Achizitioneaza competente artistice in domeniul muzical, lingvistic, al artelor plastice, literar.

ii displac activitatile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri.

4.                            Tipul SOCIAL ( de sustinere ) – alege roluri de predare si terapeutice; ii plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social; accepta impulsurile feminine.

Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, dezvoltarea, grija pentru alte persoane.               

Achizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane.

ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utilizarea de materiale siAsau masiniAunelte de lucru.

5.                            Tipul iNTREPRINZ|TOR (persuasiv) – prefera utilizarea deprinderilor sale verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vnzare, de dominare, de conducere a altora.

Prefera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare.

Achizitioneaza competente de lider, de persuasiune,de realtionare interpersonala.

6.                            Tipul CONVENTIONAL (conformist) – are o structura verbala,

prefera activitatile in care se utilizeaza cifrele; alege rolurile de     subordonat; isi realizeaza scopurile prin conformism; este loial puterii.

          Prefera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistematizate a datelor, organiznd informatiile scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale organizationale sau financiare.

          I displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice.

Page 3: Chestionarul de Interese Holland

          J. Holland face o transpunere grafica a celor sase tipuri de personalitate sub forma unui hexagon, in care fiecare punct de legatura dintre doua laturi, reprezinta un tip de personalitate. in urmatoarea ordine:

-         realist-         intelectual-         artistic-         social-         intreprinzator-         conventional

           Conventional                          Realist     

intreprinzator                                              Intelectual             

                    Social                               Artistic

El considera ca daca o persoana nu are posibilitatea de a-si desfasura activitatea conform propriei personalitati, alegerile sale trebuie sa se indrepte spre domeniile invecinate, cele mai putin indicate ocupatii aflndu-se in coltul diametral opus al hexagonului. De exemplu, daca un individ o personalitate de tip social, se poate afirma ca;

-         cu ct interesele sociale cresc, descresc interesele realiste. Realistul  se afla la polul opus socialului, iar prin desenarea liniilor care unesc toate celelalte interesecu cele sociale se vede foarte clar aceasta departare de interese a celor doua tipuri de personalitate.

-         ariile de interese cela mai apropiate socialului, ar putea constitui alte prioritati de interese pentru individ ( artistic si intreprinzator )         

-         ariile de interese mai indepartate ( conventional si intelectual ) sunt arii cu interese mai scazute, iar realistul contine cele mai scazute interese.

Holland afirma ca pentru orice tip de personalitate, ocupatia care contine caracteristici congruente tipului respectiv de personalitate ii ofera individului o satisfactie potentiala. Astfel ca, daca luam exemplul dat anterior, constatam ca o persoana care are interese sociale , ea va fii satisfacuta intr-o activitate care contine factori sociali. O metoda buna de predictie a succesului profesional este cea prin care se face o identificare obiectiva a trasaturilor individului cu cerintele cerute  pentru succes intr-o profesie si, deci, o potrivire intre individ – activitate. Holland sugereaza ca, cu ct ne creste interesul pentru o anumite preferinte specifice, cu att descreste interesul pentru lucrurile care ne displac, iar ocupatiile care contin sau sunt strns legate de preferintele noastre conduc la un succes mai amre dect acelea care contin foarte putine din problematicile noastre.

  

    PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Page 4: Chestionarul de Interese Holland

                   Primul lucru care trebuie facut este sa adunati, pe verticala, toate punctele inscrise in fiecare din cele sase coloane. Fiecare coloana corespunde unui anumit tip de personalitate, dupa cum urmeaza:

1.                                                    REALIST2.                                                    INVESTIGATOR3.                                                    ARTISTIC 4.                                                    SOCIAL5.                                                    iNTREPRINZATOR6.                                                    CONVENTIONAL

in calcularea codului pot aparea mai multe variante, in functie de punctele totalizate ( scorurile ) obtinute pe verticala, la cele sase coloane:

Varianta A:

Codul poate fi format din combinatia a doua scoruricu punctajele cele mai mari, din cele sase trecute la rubrica TOTAL PUNCTE.

De exemplu:

-         cel mai mare punctaj este in coloana 5, ( de ex. 43 )-         punctajul imediat inferior se gaseste in coloana 4, (de ex. 36 )

codul va fi:

-         iNTREPRINZATOR – SOCIAL

 

Varianta B:

 

Daca 2 sau 3 domenii de interes pentru cariera au acelasi scor maxim si se situeaza pe primul loc, veti trece toate domeniile in casutele de mai jos. ( daca sunt mai mult de trei domenii egale, trebuie refacut chestionarul, deoarece rezultatele nu vor fi semnificative ):

De exemplu, daca avem scoruri egale la coloanele 4 si 6, veti scrie:

 

SOCIAL INTREPRINZ|TOR

 si veti avea in aceasta situatie, 2 combinatii de coduri:

-         SOCIAL - INTREPRINZATOR -         INTREPRINZATOR - SOCIAL

In cazul in care ati obtinut scoruri egale pe trei coloane, de exemplu 1,4 si 6 vom scrie:

Page 5: Chestionarul de Interese Holland

REALIST SOCIAL INTREPRINZATOR

si vor rezulta astfel, 6 combinatii de coduri:

-         REALIST – SOCIAL-         SOCIAL - REALIST                            -         REALIST - iNTREPRINZATOR-         iNTREPRINZATOR – REALIST-         SOCIAL - iNTREPRINZATOR -         iNTREPRINZATOR - SOCIAL

 

Varianta C:

 

Daca aveti un singur domeniu de interes cu scor foarte mare, dar apar 2 sau mai multe scoruri egale pe locul 2, veti sc 545d39f rie in prima casuta domeniul cu scorul cel mai mare, iar pe cele cu scoruri egale pe locul 2 in celelalte casute:

De exemplu:

-         Locul 1, punctaj maxim = REALIST-         Locul 2, la egalitate de punctaj = SOCIAL si CONVENTIONAL

     Loc 1                  Locul 2 ( egalitate de punctaj )                   

REALIST SOCIAL CONVENTIONAL

 

in aceasta situatie se vor obtine 2 combinatii de coduri:

-         REALIST – SOCIAL-         REALIST - CONVENTIONAL

in continuare, in tabelul de mai jos, in dreptul fiecarui cod, sunt date domeniile de activitate corespunzatoare, cu informatiile legate de interesele avute pentru diferite cariere:  

           CODUL                           Domeniile de activitate

REALIST– INVESTIGATOR Activitati tehnice, activitati de tip mestesugaresc, domeniul stiintelor exacte

REALIST – ARTISTIC Activitati de tip mestesugaresc, activitati artistice, activitati tehnice

REALIST – SOCIAL Activitate cu publicul, departamente de personal, activitati

Page 6: Chestionarul de Interese Holland

de tip mestesugaresc

REALIST- INTREPRINZATOR

Activitati de tip mestesugaresc, activitate cu publicul, management

REALIST– CONVENTIONAL

Activitati de tip mestesugaresc, activitati administrative, activitati manuale

INVESTIGATOR– REALIST Domeniul stiintelor  exacte, activitati tehnice, activitati de tip mestesugaresc

INVESTIGATOR– ARTISTIC Domeniul stiintelor  exacte, domeniul medico-dentar, activitati literare, activitati artistice

INVESTIGATOR – SOCIAL Domeniul medico-dentar, domeniul stiintelor matematice, servicii sociale

INVESTIGATOR–INTREPRINZĂTOR

Domeniul stiintelor  exacte, management, activitati tehnice

INVESTIGATOR– CONVENTIONAL

Domeniul stiintelor  exacte, analize de date, activitati tehnice

ARTISTIC – REALIST Activitati artistice, activitati de tip mestesugaresc, activitati tehnice

ARTISTIC– INVESTIGATOR Activitati literare, domeniul stiintelor  exacte, activitati artistice

ARTISTIC– SOCIAL Servicii sociale, activitati muzicale, activitati educative

ARTISTIC- iNTREPRINZATOR

Spectacole, management, activitati artistice

ARTISTIC- CONVENTIONAL

Activitati artistice, activitati administrative, activitati literare

SOCIAL – REALIST Departamente de personal, servicii sociale, activitate cu publicul

SOCIAL – INVESTIGATOR Servicii sociale, domeniul medico-dentar, domeniul stiintelor  exacte

SOCIAL – ARTISTIC Servicii sociale, munca educativa, activitati muzicale, spectacole

SOCIAL- INTREPRINZ|TOR Servicii sociale, management, activitati de vnzare

SOCIAL- CONVENTIONAL Servicii sociale, activitati administrative, management

Page 7: Chestionarul de Interese Holland

iNTREPRINZ|TOR– REALIST

Management, activitati de tip mestesugaresc, activitate cu publicul

INTREPRINZ|TOR– INVESTIGATOR

Management, activitati de vnzare, domeniul stiintelor  exacte

INTREPRINZĂTOR–ARTISTIC

        Spectacole, management, activitati artistice

INTREPRINZ|TOR–SOCIAL Management, activitati de vînzare, servicii sociale

INTREPRINZ|TOR–CONVENTIONAL

Management, activitati de vnzare, analize de date, activitati administrative

CONVENTIONAL-REALIST Activitati administrative, analize de date, activitati de tip mestesugaresti

CONVENTIONAL- INVESTIGATOR

Analize de date, domeniul stiintelor exacte, activitati administrative

CONVENTIONAL- ARTISTIC

Activitati administrative, analize de date, activitati artistice

CONVENTIONAL - SOCIAL Activitati administrative, analize de date, servicii sociale

CONVENTIONAL-INTREPRINZ|TOR

Analize de date, activitati administrative, management

TIPURILE DE PERSONALITATE

1.                            Tipul REALIST ( motor ) - ii plac activitatile care impun forta fizica; este agresiv, are o organizare motorie buna; nu are deprinderi verbale si interpersonale; prefera sa rezolve problemele concrete si nu pe cele abstracte; este nesociabil.

Preferintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor, instrumentelor, masinilor.

Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic.

ii displac activitatile sociale si educationale.

2.                            Tipul INTELECTUAL ( investigativ ) – este orientat in sarcina, gndeste problemele; incearca sa inteleaga si sa organizeze lumea; ii plac sarcinile ambigue si activitatile intracceptive; este orientat spre abstract.

Preferintele sale se orienteaza spre acele activitati care implica investigatii creative ale fenomenelor fizice, biologice si culturale.

Achizitioneaza competente stiintifice si matematice.

Page 8: Chestionarul de Interese Holland

ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive.

3.                            Tipul ARTISTIC ( estetic ) – prefera relationarea personala indirecta printr-o autoexprimare proprie mediului artistic.

Preferintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi.

Achizitioneaza competente artistice in domeniul muzical, lingvistic, al artelor plastice, literar.

ii displac activitatile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri.

4.                            Tipul SOCIAL ( de sustinere ) – alege roluri de predare si terapeutice; ii plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social; accepta impulsurile feminine.

Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, dezvoltarea, grija pentru alte persoane.               

Achizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane.

ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utilizarea de materiale siAsau masiniAunelte de lucru.

5.                            Tipul INTREPRINZATOR (persuasiv) – prefera utilizarea deprinderilor sale verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vnzare, de dominare, de conducere a altora.

Prefera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare.

Achizitioneaza competente de lider, de persuasiune,de relationare interpersonala.

6.                            Tipul CONVENTIONAL (conformist )– are o structura verbala, prefera activitatile in care se utilizeaza cifrele; alege rolurile de subordonat; isi realizeaza scopurile prin conformism; este loial puterii.

          Prefera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistematizate a datelor, organiznd informatiile scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale organizationale sau financiare.

          ii displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice.

   Chestionarul de valori profesionale ale lui Super

         Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind o caracteristicaesentiala, specifica unui ansamblu de profesii sau activitati, prin intermediul a 3 enunturi.

                   Se poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele 3 enunturi relevante pentru acesta. Scorul poate varia de la 3 la 15, deoarece fiecare dintre factorii enumerati are 3 enunturi cu o scara de evaluare de 5 grade.

Page 9: Chestionarul de Interese Holland

1.                               ALTRUISM ( enunturile 2, 30, 31 ) - profesii care privesc lucrul cu oamenii si contribuie la ameliorarea vietii acestora ; medicina, relatii umane, asistenta sociala, invatamnt, comert, etc.

2.                               SIMT ESTETIC ( 7, 20, 41 ) – profesii care permit realizarea unor obiecte estetice: arta, design, etc.

3.                               CREATIVITATE ( 15, 16, 45 ) – activitati care permit crearea de noi produse, aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, stiintifice, artistice, literare, organizatorice, etc.

4.                               STIMULARE  INTELECTUALA ( 1, 23, 38 ) – activitati ce ofera posibilitatea de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, reflexii abstracte

5.                               REUSITA OBIECTIVATA ( 13, 17, 44 ) – munci cu caracter executiv, finalizate prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prin buna executare a sarcinilor profesionale.

6.                                         INDEPENDENTA ( 5, 21, 40 ) – ocupatii care permit    persoanei sa lucreze dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei ( conceptii ).

7.                                         PRESTIGIU ( 6, 28, 33 ) – ocupatii cu un statut social ridicat si care confera importanta si impun respect.

8.                                         CONDUCEREA ALTORA ( 14, 24, 37 ) – profesii care dau posibilitatea de a planifica si organiza munca altora.

9.                                         AVANTAJE MATERIALE ( 3, 22, 39 ) – valoare asociata   unor munci cu renumerare mare. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupa cstiguri materiale.

10. SIGURANTA ( 9, 19, 42 ) – valoare asociata unor profesii care prezinta certitudinea mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea veniturilor materiale.

11. AMBIANTA DE LUCRU  ( 12, 25, 36 ) – ocupatii caracterizate prin conditii bune de munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de zgomot.

10.                                      RELATII CU SUPERIORII  ( 11, 18, 43 ) – alegerea locului        de munca in functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv.

11.                                      RELATII CU COLEGII DE MUNCA ( 8, 27, 34 ) – alegerea locului de muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce are importanta majora in ocupatiile semicalificate si la functionarii administrativi.

12.                                      STILUL DE VIATA  pe care il implica profesia ( 10, 26, 35 ) – valoare asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti corespunzatoare imaginii faurite de persoana respectiva, si anume profesii cu program neregulat, care implica deplasari, calatorii, etc.

13.                                     VARIETATE  ( 4, 29, 32 ) – profesii care permit activitati   diverse, variate, nerepetitive. Orientare spre satisfactii personale.

Se stabileste ordinea ierarhica a factorilor. Primii 3-5 factori la care ati obtinut punctajul cel mai amre reprezinta domeniul de activitate in care puteti avea succes si va puteti realiza din punt de vedere profesional.

1.                Directii  importante in sociometria moderna

Exista 3 directii mai importante în sociometria moderna:

Page 10: Chestionarul de Interese Holland

1.O directie tehnicista, care ignora problemele teoretice legate de dificultatile explicative teoretice implicate în fundamentul teoretic al sociometriei:

2. A doua directie acorda atentie problemelor teoretice, unor inconsevente tehnologice, aspectelor contradictorii, care se constituie în cercetarea  sociometrica (J. Maisonneuve, R. Muchielli si altii);

3. In fine, a treia directie se centreaza pe caracteristicile masurabile ale teleelementelor.

Teleelementele circula spre un subiect dat si de la acesta spre alti subiecti, fapt ce permite sa se efectueze sociograme individuate si de grup facilitând, astfel, diagnosticarea aspectelor sociale ale grupului si cele individuale. Rezultatul global se numeste sociomatrice. Aceasta permite o eficienta decodificare a unor structuri sociale ale grupului.

2.                Stadiile dezvoltarii sociabilitatii dupa Moreno

Moreno a studiat copii mici si a depistat 3 stadii de dezvoltare a sociabilitatii:

1. Deficit de sociabilitate în primele 6 luni si o saptamâna dupa nastere. Este stadiul în care nu apare nici un interes pentru copii aflati împreuna (sunt indiferenti unul fata de altul).

2. In al doilea stadiu, începe sa se manifeste curiozitatea - se numeste etapa diferentierii orizontale dupa 6 luni si o saptamâna pâna aproape de 9 luni.

3. In al treilea stadiu, de la 9 la 10 luni, copiii încep sa se apropie si de alti copii decât de cei de aceeasi vârsta - incepe etapa diferentierii verticale.

Prin sociometrie se calculeaza gradul de coeziune asociativa a grupului mare, dar si a celui mic si se poate face descrierea caracteristicilor sociometrice ale celor din grup.

In genere, grupurile pot avea o compozitie foarte eterogena sau o compozitie mai omogena; pot fi mai mari sau mai mici. Grupurile manifesta, adesea, cresteri ale productivitatii ideilor, deoarece acestea

Page 11: Chestionarul de Interese Holland

dispun de varietatea resurselor - dar pe de alta parte chiar acest fenomen afecteaza luarea deciziilor. Grupurile eterogene rezolva mai eficient problemele. În grupurile coesive, comunicarea este mai eficienta si rapida si creste productivitatea celorlalti.

Moreno a mai facut o împartire a grupurilor, în psihogrupuri si sociogrupuri. Psihogrupurile au teleelementele mai încarcate si mai interesate de afinitati afective. Sociogrupurile au teleelementele încarcate mai mult cu rolul si statutui social de aprecierile randamentului de catre colectiv.

3.                Calitatile grupului social dupa Hemphill si Westle

Dupa Hemphill si Westle, grupul social se descrie prin:

1. Anatomia grupului - adica masura in care functile sunt independente de ale altuia.

2. Controlul sau gradul - în care se exercita permanent relatiile functionale ale grupului.

3. Flexibilitatea grupului - estimarea ariei de activitate si adaptarea procedurilor la conditi si situatii diferite.

4. Tonalitatea hedonica a grupului ~ extinderea caracteristicilor de agreabil si antrenant in activitatile membrilor grupului ca atare.

5. Omogenitatea - extinderea caracteristicilor relevante ce sunt proprii tuturor membrilor grupului.

6. Intimitatea - gradul de apropiere si efort pe care-l acorda fiecare membru al grupului altora. Pune în evidenta distanta intima si personala.

7. Participarea - gradul de timp si efort pe care-l acorda fiecare membru al grupului.

8. Permeabilitatea - pâna unde permite grupul integrarea si accesul altor persoane.

9. Polarizarea - caracteristica grupului de a fi orientat spre obiective clare si specifice pentru toti membrii sai.

Page 12: Chestionarul de Interese Holland

10. Potenta - gradul în care grupul are semnificatie primara pentru membrii sai.

11. Marimea - numarul membrilor inclusi în grup.

12. Stabilitatea - persistenta, în timp, a caracteristicilor esentiale ale grupului.

13. Stratificarea - structurile ierarhice în grup.

14. Unitatea grupului.

4.                Testul Bales

• Unul din cele mai interesante teste de personalitate este testul Bales. Are 3 variante: A, B. C. fiecare de cât 26 de itemi. De fapt. continutul de fond al celor 3 variante este aceIasi, fiecare item este însa schimbat ca formulare, dar identic ca fond în cele 3 variante.

- Raspunsurile se dau prin da sau nu (fortate), pe o foaie separata. Subiectilor li se spune, în instructaj, ca pentru intrebarile (itemii) la care subiectui nu opteaza e bine sa puna un semn de întrebare.

- Analiza raspunsurilor, în ansamblul lor, pune în evidenta o tipologie a sociabilitatii.

Tipurile de personalitate, prezentate printr-un cod, sunt de fapt o expresie a realitatii sociale cu aspectele ei controversate, Testul Bales R.T. solicita o mare cantitate de informatii, de patrundere si evaluare, legate de membrii grupului si permite o analiza a capacitatilor de comportamente interpersonale în cele mai diverse si complexe forme de autoanaliza a aspectelor interrelationale.

Testul are un cod cu indiciu al tipurilor de personalitate si cu sociabilitate diferita - o cheie de clasificare în patru tipuri principale de personalitate, si anume:

- Tipul V . ~ orientat spre succes material si putere;

- Tipul P. - orientat pe egalitate;

Page 13: Chestionarul de Interese Holland

-Tipul B. - orientat pe respingerea convingerilor si ideilor conservatoare de grup;

- Tipul D - orientat spre autoapreciere.

• In afara de cele 4 tipuri fundamentale, fiecare tip are variante, în functie de o serie de caracteristici de saturatie a itemilor ce valorizeaza un anumit tip, si itemii de ansamblu si de pozitie ai celorlalte tipuri.

De pilda, Tipul U, orientat spre succes material si putere, se manifesta in 7 variante (fata de alt tip apropiat de el ca saturatie).

Cele 7 variante U sunt:

-  UP - reprezinta o persoana orientata spre succes social;

-  UPP este orientat spre solidaritate si progres social;

-  UF este orientat spre loialitate si cooperare de grup;

-  UNT este orientat spre autoritate si autocontrol;

-  UN este orientat spre succes si afirmare de sine;

- UNB este orientat spre relativism valoric si expresie;

- UPB este orientat spre sprijin emotional si entuziasm.

Caracterizarea finala se realizeaza prin analiza raspunsurilor DA -NU - în masura în care domina în tipurile consemnate mai sus. Fiecare raspuns este semnificativ pentru un tip sau altul de interrelatii care indica aspectele ierarhice în analiza finala a caracteristicilor dominante din raspunsuri.

Exista o mare si interesanta posibilitate de prelucrare a rezultatelor si a analizei calitative cuprinsa în prelucrare. Printre altele, tipul U pune în evidenta, tendinte de dominatie versus tendinte de acceptare a dominantiei altora asupra sa.

Conotatia D evidentieaza tendinte de conservatorism versus tendinte de radicalism.

Page 14: Chestionarul de Interese Holland

La tipul P, se valideaza tendinte de izolare atât ca dimensiune pozitiva, cât si pozitiv-negativa de relatii personale. Poate fi in profilul psihosocial pe pozitia 3 sau 4.

- Testul are o foarte mare flexibilitate interpretativa privind evaluarea probabilista a interrelatiilor cu grupul de apartenente, dar si cu persoane din alte grupuri - inclusiv forme tipologice de motivatii comportamentale, orientate în anumite directii. Se îmbina, însa, caracteristicile valorice cu cele de securizare.

Testul pune in evidenta si aspecte disfunctionale între cele doua sexe.

Baietii lideri apar, mai ales, in zonele UP. UPF. iar fetele, mai ales in zonele PF, P si DP. Nu toti subiectii se integreaza în portretisticile acestea. Fiecare grup are cafe 5-7 membri izolati.

Folosindu-se acest test, s-au mai definitivat, de catre unii autori, câteva aspecte interesante. Cocech I. a diferentiat factorul N, orientat spre izolare. Raspunsurile celor orientati spre succes social U N indica saturatii in emotivitate, iar daca sunt putemice indica si agresivitate. Raspunsurile PF pun in evidenta orientari spre iubire altruista, saturate in aceasta structura, iar raspunsurile B indica activitatea spre iubire, respingerea convingerilor conservatoare ale grupului aflat în ascensiune (mai ales).

In testul Bales, sunt 26 tipuri de personalitate, codificate prin literele U, D, P, F, N si B; cele decodificate de autor, au urmatoarele forme combinatorii.

                   Cu dominatia U (variantele) sunt 8 variante UP, orientari spre succes social, iar U orientare spre succes (in genere).

UPP - orientarea spre solidaritate si succes social;

UF - orientarea spre loialitate si cooperare;

UB - orientarea spre relativism - social;

UPB - orientarea spre sprijin social si entuziasm;

UNF - orientare spre autorelatie autentica;

Page 15: Chestionarul de Interese Holland

UN - orientare spre afirmare;

UNB - orientare spre individualism si gratificatie.

]      • Pentru D - care se afla pe locul 2 - sunt variantele:

DP " orientare spre depreciere de sine;

DFF - orientare spre încredere în bunatatea altora;

DPB - orientari si identificare, neprivilegiata de viata;

DB - orientare spre retinerea cooperarii;

DNF - orientari spre autosacrificare pentru valori;

DN - orientare spre respingerea convingerilor conservatoare.

• Pentru P - orientare spre egalitarism; s-au obtinut 2 tipuri:

PF - orientare spre valori altruiste;

PB - orientare spre liberalism permisiv.

In fine, pentru B persista orientarea spre respingerea convingerilor conservatoare, iar pentru F, orientare spre convingerile de grup conservatoare.

TESTUL BALES

 Forma A

1. Esti implicat în relatii numeroase cu alti?

2. Îti place sa fii in fruntea colegilor tai?

3. Te simti demn de a realiza o sarcina de seama?

4. Îti asumi, uneori, responsabilitatea (raspunderea) pentru sarcina coordonarii colegilor?

5. Vrei sa-ti afirmi autoritatea completa?

6. Ai tendinta sa-ti afirmi autoritatea completa?

Page 16: Chestionarul de Interese Holland

7. Ai tendinte de dominatie?

8. Ceri satisfactie si promovari, când consideri ca e cazul?

9. Esti cordial si prietenos?

10. Stâmesti admiratia celorlalti?

11. li ajuti pe altii sa-si afirme opiniile (parerile)?

12. Pledezi pentru ideile si convingerile traditionale ale grupului?

13. Tinzi întotdeauna sa fii obiectiv?

14. Consideri ca este deosebit de importanta independenta individuala?

15. Crezi ca altii sunt prea confuzi la normele (regulile) conceptionale de conduita morala si sociala?

16. Respingi, în genere, superstitiile?

17. Simpatizezi usor pe altii?

18. Reusesti sa faci ca altii sa simta ca ii admiri?

19. Crezi ca si pentru altii reprezinta ceva foarte important relatiile de egalitate si umanitate?

20. Esti o persoana inchisa in sine, netravestita, serioasa, introspectiva?

21. Crezi ca e necesar sa-ti sacrifici propria personalitate pentru valori superioare?

22. Esti, în genere, refractar la tot felul de schimbari rapide ce survin?

23. Accepti cu usurinta insuccesul si retragerea?

24. Dai impresia ca te abtii si esti pasiv la cooperare (colaborari)?

Page 17: Chestionarul de Interese Holland

25. Tinzi sa stabilesti relatii si sa te indentifici cu persoanele mai putin necunoscute din grup?

26. Tinzi sa te dezapreciezi?

Forma B

1. Participi intens la activitatea sociala a colectivului?

2. Iti asumi usor succesul social si popularitatea?

3. Consideri ca ai fi un bun si amabil parinte?

4. Ai contributii în numeroase succese privind sarcinile grupului?

5. Accepti usor dezaprobarile?

6. Dai impresia ca nu-i poti suferi pe altii?

7. Îti place mai mult atmosfera vesela?

8. Esti o persoana deschisa, extravertita?

9. Pari capabil (a) de multa afectiune?

10. Pari prietenos?

11. Esti, in genere, întelegator cu ceilalti si aprobator?

12. Ai tendinta mai mult sa imiti opinii (pareri) decât sa analizezi problemele când participi la o activitate colectiva?

13. Esti înclinat (a) spre modelare si obiectivitate?

14. Pari neprietenos?

15. Pari neâncrezator în idealurile grupului?

16. Pari preocupat de idei fanteziste?

17. Dai unora impresia ca îi consideri distractivi si amuzanti?

18. Esti o persoana calma si întelegatoare?

Page 18: Chestionarul de Interese Holland

19. Dai impresia ca esti ascultator?

20. Dai, adesea, impresia ca te impui în conducerea colectivului din care faci parte?

21.Manifesti anxietate (neliniste, îngrijorare) si frica, neconformism?

22. Te multumesti doar sa raspunzi când ti se cere opinia (parerea) fara a da sugestii?

23. Te preocupi de antipatia (aversiunea fata de cineva) ce o manifesti fata de altii?

24. Manifesti tensiune si opozitie?

25. Ţi se pare imposibil sa stârnesti antipatie?

26. Tinzi sa-ti limitezi participarea la a da doar informatii când esti solicitat?

Forma C

1. Ai tendinta de a te adresa mai degraba grupului ca unui întreg, decat fiecarui membru în parte?

2. Ai tendinta de a te supraaprecia în popularitate si succes social?

3. Esti deosebit de apreciat pentru aptitudinea de a conduce?

4. Ocupi un loc proeminent în grup?

5. Exprimi revendicari si doresti sa impui discipline?

6. Ai tendinta de a subaprecia încrederea în sine a celorlalti?

7. Te crezi apreciat în mod deosebit pentru modul în care îi domini pe ceilalti?

8. Faci multe glume, bancuri sau manifesti multa fantezie?

9. Esti capabil sa-i faci pe altii sa se simta mai putin anxiosi (nelinistiti, îngrijorati)?

Page 19: Chestionarul de Interese Holland

10. Soliciti, adesea, opiniile altora?

11. Manifesti admiratie fata de altii?

12. Esti, în genere, bine apreciat în sarcina?

13. Tinzi sa stâmesti agresivitatea în altii?

14. Esti, adesea, gata de dezaprobare?

15. Crezi ca multi oameni se complac in a fi dominati?

16. Ai tendinta de a considera ca altii accepta prea multe autoritati?

17. Colegii tai tind sa-ti adreseze glumele si fanteziile lor?

18. Ai tendinta de a crede ca impulsurile agresive si instinctive pot fi exprimate prin dragoste fata de oameni?

19. Accepti autoritatea altora?

20. Te orientezi cu interes spre activitati stiintifice?

21. Pari a fi deprimat intr-o oarecare masura?

22. Crezi ca ai putea fi dispretuit de unii?

23. Cand râzi, esti vesel sau aceasta este doar modalitatea de a participa la grup (colectiv)?

24. Optezi pentru întelegere?

25. Participi, în general, foarte putin la viata colectiva?

In genere, testul a declansat discutii privind influenta învatamântului.

Prin anii '90, s-a conturat ,,codul pragmatic al tranzitiei", recomandat de organismele financiare internationale: F.M.I. si Banca Mondiala. Apoi, si Comunitatea Uniunii Europene a privit cu atentie problemele din România. S-a constatat o involutie în învatamânt - s-au schimbat profilurile liceelor, au avut loc reduceri ale duratei

Page 20: Chestionarul de Interese Holland

invatamântului; apoi, au aparut, spontan, universitatile private (de învatamânt particular).

Testele de sociabilitate au alimentat ideea inteligentei sociale. Ele au devenit tot mai numeroase, fenomen firesc, data flind cresterea socializarii in viata curenta. S-au constituit numeroase teste de sociabilitate si se vor mai constitui; in ele domina interogatii numeroase mai ales incepând cu finalul secolului XX si începutul unui nou secol, dominat de o modificare de fond a vietii sociale, fapt ce va crea o noua conversie în statutul psihologului si în reevaluarea si restructurarea testelor într-un ritm mai alert si de o mai mare deschidere spre psihologie si psihodiagnoza.

5.                Metoda Vierregge  metoda de cunoastere a nivelului  mnezic al subiectilor

Metode de investigare a functiei mnezice

Este important de stiut ca:

– Investigarea capacitatii de stocare nu poate fi facuta decât pe baza unei corecte functionari prosexice;

– Orice ,,amnezie izolata” fara alte simptome clinice trebuie sa atraga atentia asupra eventualei posibilitati de simulare din  partea subiectului;

– De obicei, memoria interfera cu elemente de inteligenta, cunostinte acumulate, experienta cognitiva, afectiva;

– Numai solicitarea de a fixa si reproduce cupluri de silabe ne ajuta în exprimarea fidela a „memoriei brute”. Psihologul poate folosi în clinica una sau mai multe tehnici, metode de cunoastere a nivelului mnezic al subiectului. Între cele existente enumeram:

A. Metoda Viérregge: reprezinta o tehnica binecunoscuta. Concret persoanei de investigat i se repeta unele cifre pe care le pronunta examinatorul. Se cere repetarea cifrelor dupa un minut petrecut în liniste si înca o repetare dupa un alt minut, în care s-a încercat distragerea atentiei printr-un mijloc oarecare. Un adult sanatos poate repeta dupa primul minut 6-8 cifre si dupa al doilea 5-6 cifre.

Page 21: Chestionarul de Interese Holland

O alta varianta este proba „oraselor”: i se dau subiectului 6-10 nume de orase si i se atrage atentia ca trebuie sa le retina; dupa ce i se distrage timp de un minut atentia, acesta este solicitat sa le reproduca.

Generic, este important de urmarit relatarea subiectului în legatura cu istoria existentei

6.                Scala Wechsler pentru memorie

Scala Wechsler pentru memorie (W.M.S.) contine urmatoarele probe:

-   de informatie generala,

-   de orientare,

-   de control mintal (repetarea alfabetului sau numarare în sens invers),

-   memorarea unui paragraf,

-   memorarea imediata a cifrelor,

-   memorarea perechilor de cuvinte.

7.                Proba auditiv-verbala Rey

Proba auditiv-verbala REY – exploreaza functia mnezica reliefând capacitatea de fixare si reproducere a ei. Proba este foarte utilizata ca metoda de psihodiagnoza a memoriei. Ea se desfasoara în cinci etape, stimulii fiind cititi succesiv de examinator.

Dupa instructajul dat subiectului de a retine si reproduce cât mai mult si cât mai corect (fidel) din  stimulii prezentati, examinatorul pronunta clar, cu voce tare cele 15 cuvinte ale uneia din  cele patru variante Rey, etalonate pe populatie româneasca. Proba poate fi folosita în clinica, în industrie, în scoli etc., sub forma test-retest.

Sunt notate toate cuvintele, atât cele corecte, cele „gresite” (imaginate de subiect), cât si cele „duble” (repetate în cadrul aceleiasi reproduceri de 2-3 ori). Proba nu se desfasoara contra-cronometru, iar subiectului nu i se impune sa redea cuvintele în ordinea stabilita de autor.

Page 22: Chestionarul de Interese Holland

Operatiunea se repeta de cinci ori chiar daca subiectul a redat integral toti stimulii din  a treia ori a patra evocare.

Curba „dublelor” (cuvinte spuse de 2-3 ori) ofera un indice de impromptitudine, iar cea a greselilor un indice al infidelitatii mnezice.

Se tine cont de rezultatele etalonarii pe populatia tarii noastre în evaluarea diferentiata a capacitatii de fixare si reproducere în functie de nivelul cultural. De asemenea, se pot efectua medii aritmetice pentru cele cinci etape când proba este folosita n maniera test-retest.

PROBA REY (15 CUVINTE)

VARIANTA AUDITIVĂ

                                                              

REY I      REY II

Nr. crt.

StimuliETAPE Nr.

crt.Stimuli

ETAPE

I II III IV V I II III IV V

  1. Vioara             1. Para          

  2. Copac             2. Fotoliu          

  3. Cravata             3. Crap          

  4. sunca             4. Dop          

  5. Valiza             5. Trasura          

  6. Perna             6. Barbie          

  7. Ureche             7. Lac          

  8. Cutit             8. Sapun          

  9. Scara             9. Hotel          

Page 23: Chestionarul de Interese Holland

10. Câine           10. Cal          

11. Banana           11. Insecta          

12. Unealta           12. Dulap          

13. Vânator           13. Oala          

14. Galeata           14. Soldat          

15. Câmpie           15. Broasca          

Figura 1

Recunoastere: Câinele (1) muzi-cianului (2) orb (3) care cânta la vioara (4) stând pe o perna (5) veche lânga scara (6) podului (7) pazea mâncarea (8) stapânului (9) sau alcatuita din  pâine (10) si sunca (11). Merindele (12) erau închise într-o valiza (13) asezata în spatele zidului (14) printre bolovani (15), unelte (16) vechi, coji (17) de banane (18) si galeti (19) ruginite. El îsi ciuli urechile (20) si-si arata dintii (21) caci vazuse departe pe câmpie (22), lânga un copac (23) pe cei doi prepelicari (24) ai vânatorului (25) care, cu pusca (26) pe umar (27) si cutitul (28) în mâna (29) dar fara palarie (30) si

Recunoastere: Întors din  razboi (1), soldatul (2) îsi cauta (3) prietenii (4) la barul (5) unui hotel (6) unde se adunau de obicei ca sa ciocneasca o oala (7) cu vÎn (8). El lua o trasura (9) cu un cal (10) dar observa curând ca vehiculul (11) era plÎn cu insecte (12) asa ca se duse mai întâi la lac (13) si se spala pe tot corpul (14) cu sapun (15). Apoi îsi scutura hainele (16) dar observa ca totusi trebuie sa le schimbe cu cele curate pe care le avea în dulap (17) si se întoarse acasa(18). Aici îsi puse costumul (19) nou si porni vesel (20) spre locul (21) unde socotea ca se va distra de minune. Ajuns acolo se aseza într-un fotoliu, comanda o bere (22), o portie de crap (23) si pâine (24). El scoase dopul (25)

Page 24: Chestionarul de Interese Holland

cravata (31) se apropia fluierând un cântec (32).

sticlei (26), bau, mânca totul cu pofta si mai ceru o para (27). Deodata, o broasca (28) venita de nu stiu unde începu sa sara pe podea (29) si omul (30) nostru amuzat nu-si putu stapâni un hohot (31) de rîs (32).

PROBA REY (15 CUVINTE)

VARIANTA VIZUALĂ

                                                                           

REY III   REY IV

Nr.

crt.Stimuli

ETAPE Nr.

crt.Stimuli

ETAPE

I II III IV V I II III IV V

 1. Banca            1. Tobosar          

 2. Cioban            2. Perdea          

 3. Vrabie            3. Curea          

 4. Pantof            4. Cafenea          

 5. Cuptor            5. scoala          

 6. Munte            6. Ruda          

 7. Ochelari            7. Soare          

 8. Burete            8. Gradina          

 9. Tablou            9. sapca          

10. Vapor           10. Ţaran          

Page 25: Chestionarul de Interese Holland

11. Oaie           11. Mustata          

12. Pusca           12. Gâscan          

13. Creion           13. Culoare          

14. Teatru           14. Casa          

15. Peste           15. Râu          

Figura 2

Recunoastere: Prietenii (1) sedeau pe o banca (2) în gradina (3) publica schimbând (4) pareri despre teatrul (5) care vizitase de curând oraselul (6) lor de munte (7). Marele actor (8) jucase rolul (9) unui cioban (10) care cutreiera tara (11) cu oile (12) si pusca (13) lui. Iarna (14) si-o petrecea pe cuptor (15) asteptând vremea zilelor (16) calde. Unul din  cei doi (17) spuse ca actiunea (18) piesei (19) este lipsita de interes (20) mai ales ca în ultimul tablou (21) aparea pe scena (22) un vapor (23) pus acolo fara nici un rost. Autorul (24) nu merita sa tina un creion (25) în mâna (26), opera (27) lui merita sa fie stearsa cu buretele (28). Celalalt amic (29) povesti ca nu asteptase sfârsitul (30) spectacolului (31) deoarece îsi uitase acasa (32) ochelarii (33), îl strângea un pantof (34), iar pe masa (35) îl astepta o strasnica mâncare de peste (36). Or, ar fi fost o greseala (37) sa dea vrabia (38) din  mâna (39) pe cioara (40) de pe gard.

Recunoastere: Un batrân taran (1) cu mustati (2) lungi sedea pe o banca (3) la soare (4), în gradina (5) sa, aproape de râul (6) ce curgea printre copaci (7) si supraveghea gâscanul (8) si gainile (9). El privea un copil (10) care trece pe sosea (11) prin fata cafenelei (12) de lânga gara (13) îndreptându-se spre scoala (14). Elevul (15) îsi uitase manusile (16), sapca (17), mantaua (18) si ghiozdanul (19) dar sufla fara grija (20) într-o trompeta (21) si fâlfâia un steag (22). El purta, legata cu o curea (23) de gât (24) o mic toba (25) vopsita în culori (26) vii dar nu o putea folosi. din  casa (27) de dupa perdea (28) rudele (29) si îndeosebi fratele (31) mai mic îl urmareau cu atentie pe micul scolar (32).

Page 26: Chestionarul de Interese Holland

          Dupa cum se observa cu usurinta proba are atât o varianta de tip reproducere si una de tip reconoastere. Ambele se pot utiliza, doar psihologul stabileste ce varianta va folosi.

PROBA REY detine etaloane pe populatie româneasca.

Tabel cu etaloanele probei de memorie rey (15 cuvinte)

Nivel de instructie Etapele probei si stimulii retinuti

  I II III IV V

Nivel scazut de scolaritate 4 6  8 10  12

Nivel mediu si bun de scolaritate

6 8 10 12 13,9

Exemplificarea cu acest tip de probe reprezinta un model de folosit pentru ca probele au etaloane pe populatie româneasca. Trebuie stiut ca exista alte numeroase probe (doar unele etalonate) care sunt interesante si pot tenta orice psiholog. Ele pot fi cunoscute si doar dupa eforturi de validare si etalonare pot intra în patrimoniul psihodiagnozei clinice din România. În acelasi timp, tinem sa subliniem ca fragmente din alte probe sunt utilizate pentru investigarea functiei mnezice la normali si la bolnavi – din diverse clinici

8.                Calitatile atentiei

Calitatile atentiei

1. Stabilitatea atentiei – se caracterizeaza prin mentinerea neîntrerupta, intensiva si durabila a orientarii si concentrarii noastre asupra aceluiasi obiect sau fenomen.

Când începem sa privim fie un punct pe hârtie, un obiect simplu ori niste figuri reversibile observam ca atentia noastra dupa câteva secunde se abate de la obiectul atentiei, apoi revine si îl percepem cu o doza sporita de claritate. Procesele de excitatie si inhibitie, prezente în anumite celule nervoase necesare perceperii, alterneaza dar când figura este foarte

Page 27: Chestionarul de Interese Holland

simpla apare rapid inhibitia de protectie în celulele respective si nu ne mai putem concentra.

Insul poate fi atent un timp mai îndelungat asupra unuia si aceluiasi obiect daca acesta se misca sau se modifica. În acest caz este implicata succesiv activitatea diferitilor centri nervosi, fapt ce ajuta la evitarea aparitiei inhibitiei de protectie.

S-a constatat prin numeroase studii si experiente ca atentia se poate mentine concentrata neîntrerupt asupra unui obiect aproximativ 15-20 minute, daca acesta este observat, examinat si nu este privit pasiv. Distragerea atentiei timp de câteva secunde dupa o concentrare de 15-20 minute este suficienta pentru realizarea odihnei necesare. Stabilitatea atentiei nu trebuie înteleasa ca o încremenire a acesteia, în cadrul ei se mentine directia si orientarea de baza a atentiei, dar variatii mici ale gradului de concentrare sunt posibile si necesare. Când este prezent un interes deosebit fata de actiunea, activitatea, fenomenul respectiv este favorizata stabilitatea atentiei. Aceasta calitate a atentiei poate fi investigata cu ajutorul probelor psihodiagnostice

2. Concentrarea atentiei. În cadrul unei activitati, atentia se manifesta în grade diferite de intensitate. Intensitatea, concentrarea atentiei depinde de intensificarea zonei de excitatie a focarului dominant. Cu cât aceasta excitatie este mai puternica, cu atât mai puternic se va manifesta inductia negativa si, ca atare, stimulentii care nu au legatura cu activitatea respectiva vor atrage mai putin atentia.

În procesul didactic, profesorii se pot baza pe anumite variatii ale concentrarii atentiei elevilor, studentilor, trebuind sa asigure prin procedee diferite concentrarea maxima a atentiei acestora, la aspectele esentiale din  materialele expuse, din  experientele efectuate.

În clinica, probele psihodiagnostice se folosesc pentru a ,,masura” aceasta capacitate prosexica.

3. Volumul atentiei. În mod obisnuit omul nu poate percepe ori receptiona cu maxima claritate si concomitent un numar nelimitat de obiecte diferite. La nivelul gândirii, de asemenea, nu se poate opera simultan cu un numar prea mare de elemente, la care, în genere, nu se poate desfasura în bune conditii un numar prea mare de activitati.

Page 28: Chestionarul de Interese Holland

Cantitatea de obiecte si fenomene diferite care pot fi cuprinse simultan si suficient de clar în câmpul atentiei reprezinta volumul atentiei. Aceasta caracteristica a atentiei este necesara în orice actiune, activitate. Când examinam o schema pe tabla, când privim o scena de teatru, când ascultam explicatiile profesorului, reusim sa cuprindem simultan obiectele prin deplasarea rapida a atentiei de la un fenomen sau obiect la altul.

Experimental s-a stabilit ca un adult poate cuprinde cu atentie dintr-o privire, de circa 0, 1 secunde, 4 pâna la 6 obiecte independente sau tot atâtea litere izolate (consoane care nu pot fi grupate în cuvinte). Deci, literele expuse pot fi grupate în cuvinte cunoscute. Se pot percepe 3-4 cuvinte formate din  3-4 litere fiecare, adica 16 litere în total. Legate în propozitii, cuvintele alcatuite din  litere cresc cantitativ.

De caracterul oarecum limitat al volumului atentiei se va tine cont în procesul de predare, când va trebui insistat alternativ pe scheme intuitive si explicatii teoretice. Aceasta trecere are la baza tocmai alternarea focarului de excitatie optima si deplasarea lui de la un element la altul. De asemenea, volumul – calitate a atentiei poate fi mai usor investigat cu probe psihodiagnostice.

4. Flexibilitatea atentiei se impune ca o calitate a acesteia, întrucât omul în munca si activitatea lui nu poate sa îsi mentina permanent atentia concentrata si stabila asupra unui obiect. Este calitatea necesara pentru deplasarea rapida a atentiei de la un obiect la altul.

Flexibilitatea atentiei consta în posibilitatea deplasarii rapide pe scoarta emisferelor cerebrale a focarului de excitabilitate optima, care depinde în special de mobilitatea proceselor nervoase.

Când suntem în situatia dea ne muta de la o actiune la alta în cadrul jocului, în procesul instructiv, în activitatea productiva, trebuie sa trecem de la odihna la munca, sa ne adaptam la stimuli noi, necunoscuti anterior etc. Flexibilitatea atentiei se instaleaza mai greu daca activitatea respectiva este mai putin interesanta si placuta decât cea anterioara, ori foarte diferita de aceasta sau daca ne-au ramas probleme nelamurite, neîncheiate.

Page 29: Chestionarul de Interese Holland

Ea este o deplasare voluntara a atentiei, conform cu necesitatile activitatii desfasurate; flexibilitatea nu se confunda cu oscilatiile involuntare.

5. Distributivitatea atentiei. Subiectul uman poate, în mod obisnuit, sa efectueze concomitent doua sau mai multe activitati, dar nu oricare. Conditia esentiala ca doua-trei activitati sa se poata desfasura simultan este ca macar una din  ele sa se poata desfasura usor, fara control permanent al constiintei, sa aiba un caracter automatizat.

Asa se explica de ce elevul, studentul poate lua notite la curs, poate asculta explicatiile poate privi schemele de pe tabla.

Posibilitatea executarii simultane a doua activitati, când una din  ele este automata se explica prin aceea ca activitatea involuntara este dirijata de catre regiuni corticale partial inhibate, iar atentia se poate îndrepta spre celelalte activitati.

Distributia atentiei se caracterizeaza prin numarul de actiuni pe care omul le poate îndeplini simultan, fara ca una sa interfereze cu celelalte.

Nu exista doua focare de excitabilitate optica, ci una din  activitati fiind automata nu solicita controlul constiintei. În fond, are loc ori alternarea rapida a atentiei de la una la alta ori includerea actiunilor într-o singura activitate coordonata prin extinderea focarului de excitabilitate optima.

Este cazul si locul sa ne oprim cu câteva precizari în legatura cu problema distragerii atentiei.

a) Ea poate sa apara ca urmare a labilitatii excesive a proceselor nervoase, a aparitiei unei usoare inhibitii externe ori ca efect al oboselii. Distragerea atentiei se manifesta în aceste cazuri ca o lipsa a concentrarii si stabilitatii atentiei, omul trecând de la un obiect la altul, de la o preocupare la alta.

În mod normal spunem ca este vorba de oameni neatenti, când percepem „blocaje” în activitatea curenta, în continuum-ul pe care îl da atentia întregii activitati psihice. O data cu instalarea treptata a oboselii, omul este confruntat cu o stare de apatie, de disconfort, mergând pâna la somnolenta. Explicatia este ca inhibitia supraliminara s-a extins si asupra semnalizarii de tip senzorial-perceptiv.

Page 30: Chestionarul de Interese Holland

Distragerea atentiei se concretizeaza si sub forma unei imposibilitati de concentrare stabila asupra unei sarcini date. Frecvent, elevii neantrenati în planul atentiei voluntare lasa sa se manifeste liber atentia involuntara, atrasi fiind de factori exteriori si nu de cei legati strict de exprimarea profesorului, de lectie; în acest caz, apare inhibitia de protectie.

b) Ca o consecinta a concentrarii deosebite asupra unei activitati poate sa apara de asemenea distragerea atentiei. Inductia foarte puternica provenita de la focarul dominant produce o absenta fata de tot ceea ce se întâmpla în afara preocuparii importante. Sunt persoane „distrate” dar care difera ca fenomen prosexic de cei neatenti. Acestia din  urma dispun de posibilitatea concentrarii atentiei (îngusta si putin flexibila), în detrimentul volumului si al flexibilitatii.

Profesorii când sunt foarte concentrati asupra continutului expunerii au obligatia didactica de a veghea în acelasi timp asupra clasei, asupra conduitelor elevilor.

Observatiile si experientele au aratat ca atentia poate fi bine educata progresiv de la vârste mici si ea poate sa se instaleze chiar când subiectul se gaseste în conditii deosebite: turbulenta, zgomote etc. (daca este antrenata).

Atunci efortul de concentrare are ca efect, îndeosebi la început, aparitia mai rapida a oboselii, ca manifestare a protectiei, a apararii pe care sistemul nervos central o comanda.

Pentru evitarea consumului de prisos a energiei este important ca omul sa decida în cunostinta de cauza ce aptitudini sa adopte în viata; în momentele de decizie, în situatii limita, recomandându-se evitarea atitudinilor afectiv-negative (emotiile puternice încarcate negativ) fata de agentii distructivi, tulburatori.

Sunt cunoscute în prezent conditiile generale care favorizeaza atentia. Între acestea, o importanta deosebita se acorda pregatirii lectiilor de catre elev, student, într-un spatiu (loc) si timp delimitat, fapt ce va ajuta la formarea unor stereotipuri dinamice generale, care faciliteaza aparitia si mentinerea atentiei în activitatea data. În spatiul elevului trebuie sa se asigure conditii de aerisire, cu aer curat, saturat suficient cu oxigen. Când neatentia apare ca urmare a instalarii oboselii usoare, nu se va persista într-o activitate dificila, elevul va fi sfatuit sa execute câteva

Page 31: Chestionarul de Interese Holland

miscari vioaie, exercitii fizice în special. În clasa, profesorul poate folosi o gluma potrivita vârstei elevilor, care se vor destinde si odihni putin pentru reluarea concentrata a activitatii.

Când neatentia într-o sala de curs este generala, lectorul va întelege ca este un motiv de a reflecta la calitatea expunerii, care poate fi nesistematica ori prea putin accesibila.

Cel mai general acceptat este fenomenul de îmbinare a informatiilor cu notiunile accesibile, deja cunoscute pentru trezirea si mentinerea atentiei. Respectarea principiului accesibilitatii este de o maxima importanta în tot cuprinsul procesului de învatamânt, dar nu trebuie confundat cu simplificarea exagerata a materialului nou, stiut fiind ca elevilor si studentilor le place sa învinga greutatile, obstacolele, dar acestea sa fie pe masura capacitatii lor psihofizice, respectiv intelectiv-operationale.

9.                Metode de investigatie atentiei

Metode de investigatie a atentiei

1. Metoda grafica: se refera concret la „componenta somatica” a atentiei si consta în înregistrarea tonusului muscular, a respiratiei si pulsului în momentul de concentrare a atentiei.2. Studiile tahistoscopice – dau aprecieri în legatura cu volumul, concentrarea si intensitatea atentiei.Se prezinta un numar de figuri într-un timp limitat.3. Metoda Kraepelin: subiectul este rugat sa numere de la 100 înapoi din  3 în 3, din 7 în 7 sau din 13 în 13, fapt ce presupune o mare concentrare si stabilitate a atentiei.4. Metoda Bourdon: în proba de baraj Bourdon-Anfimov i se dau instructiuni subiectului ca în timpul standard de 10 minute sa bifeze cât mai multe litere O si C din  câmpul perceptiv imaginat de cei doi autori, reprezentat de mai multe pagini cu literele alfabetului latin. Pe fiecare rând sunt 40 litere din  alfabetul latin.Proba de baraj Bourdon-Anfimov dateaza din  1895 si se considera ca nu este edificatoare decât analizata în desfasurarea ei, în maniera temporala, masurând timpul necesar bararii fiecarui rând (secvential).

Page 32: Chestionarul de Interese Holland

Totodata, se înregistreaza numarul de raspunsuri corecte, omisiuni si erori si se calculeaza un coeficient de exactitate care arata aspectul calitativ prosexic, cunoscut sub denumirea de indice de omisiune.

CVTKTOMRGTACTVTFOKVOKFVRCAVFRKVGTTMFCVTC

FRMTCVRGKRTCMFOATROKOCFGRFCTAGROCKAVFMCT

MCRKACFMVGKARKMTCRVOVKTTRGOACFVMKGTCRVFO

VFOATORCAVTMKCOGVFACTAMRAOGKFMGOATKRTCMV

KVTKKFGTAVOMOCGTCVFCTAOVMTKROATKRFMCKRAF

TMCAGAFOVMKTGAVCRFOTCGVAMCRTVAOTVTGOFMKA

VOKGRCKRTAVCCMCOGRFVTCMCRGCFOTAMGVROKFCT

ORMVTCTCRAOMFGVAROMCATKROAFCAOVMGKTOVMGC

ATMCAOVGCKMRKMGTMAOCVMTRCAGFVTRMKVTOCGFC

AROTKMROFMVTORMKFOAVTFKCMFKMMVGOCFAKVROMA

CCRMFAKTVOKGFMOTRGAVKRAMGMFRCAFGGCVMOVAG

FVCOMKRECRAMVAKGORFCAVFKMVTCRFOGTMVGEKOR

MKFGCVATROOFAOTMKGTOVCAFRGMVKAFCKRMVGOFK

RATGOMKTKGVTFOGROTFAMRKGTCOAFMVRTMVARCFM

TGOKTAVOFMTOAGVRFKCMTGKOAORMCVGFORGKMTAA

GTMOKCAVFMTAGRFVCMKRTCOARCVMGFROGTMAGRTV

TORKVMRGCKMTVOFMTGKVAOCMRTRAOVFOKRCTMGVF

FVTORGVFMXAROFTGACMVOKTGVFOMKATCKMTFFRAO

VMKAFTCOMRFVGOKFMRAVCCAOVCMVFVTARKCAMOVR

Page 33: Chestionarul de Interese Holland

TFCVKAOKCVGMOFCKCAOKFGRVARTMVTOKAFVTKMCO

10.           Proba de baraj  Toulouse Pieron

Figura 3 – Proba de baraj Bourdon-Anfimov5. Alte probe de baraj tip Toulouse-Piéron sunt alcatuite din 

imagini geometrice (vezi imaginea) în care instructajul cere sa se bifeze cu o linie, cu creionul numai cele 2 desene asezate deasupra câmpului vizual perceptiv efectiv de lucrat.Toulouse-Piéron a modificat testul introducând (fata de proba Bourdon-Anfimov) figuri în loc de litere. În aceasta formula, proba investigheaza rapiditatea si precizia reactiilor subiectului.Posibila fatigabilitate se reflecta în scaderea ritmului de realizare a sarcinii si sporirea numarului de greseli, în unitatea de timp.

Figura 4 – Proba Toulouse-Piéron        De notat ca toate probele pentru investigarea prosexica se realizeaza contracronometru iar aprecierile se efectueaza comparând rezultatele subiectului cu performantele etalonate pe populatie româneasca.

11.           Proba de identificare Herwig

6. Un alt tip de proba este acela de identificare. Herwig a imaginat proba alcatuind-o din  2 tabele de dimensiuni standard, în care a dispus toate cifrele de la 11 la 50, dar de dimensiuni diferite si într-o „dezordine” proprie. Instructajul cere subiectului ca în timpul standard

Page 34: Chestionarul de Interese Holland

de 4 minute pentru fiecare din  cele 2 tabele sa identifice si sa arate cifrele în ordine crescatoare.Se pot face aprecieri privind capacitatea de concentrare generala a atentiei, mobilitatea si flexibilitatea.

Figura 5 – Proba HerwigÎntr-o alta varianta, o proba utilizata în diverse profesii, care merita expusa este alcatuita dintr-un set de cifre între 11 si 99, de asemenea dispuse în „dezordine” si de dimensiuni diferite. Subiectului i se cere sa indice într-un timp standard cifrele care lipsesc si sa le „verbalizeze” doar pe acestea.

Figura 6 – Varianta cu cifre între 11-99Consideram deontologic sa aratam ca în literatura de specialitate s-au investigat calitati si aspecte ale atentiei în conditii de laborator, la pesoanele considerate ca apartinând largii normalitati, la persoanele cu diverse disfunctii clinice si psihologice. Sunt de asemenea metode de înregistrat global: timpul de reactie, performantele prosexice si mnezice dar aceste metode nu pot fi folosite decât în conditii speciale de dotare, de etalonare etc.

Page 35: Chestionarul de Interese Holland

12.           Tehnica check-list de evaluare a personalitatii

Cunoscând o mai mare dezvoltare în ultimele doua decenii, scalele de evaluare tintesc estimarea cantitativa a comportamentului uman, dovedindu-si utilitatea în aprecierea cvasi-obiectiva a efectelor psihofarmacologice a diferitelor substante psihotrope.

Acestor scale de evaluare ,,rating scales” li se adauga recentele procedee „check-list” si lista de adjective pentru control. De exemplu, o varianta în care din 300 de adjective considerate concludente pentru comportamentul uman, subiectul este rugat sa sublinieze adjectivele care l-ar caracteriza.

În aceasta tehnica, examinatorul (evaluatorul) apreciaza fiecare simptom (psihic ori somatic) cu o cifra, în functie de intensitatea acestuia. Prelucrarea statistica obtinuta din  scoruri, la etape anume stabilite de cercetatori, ofera posibilitatea alcatuirii unui profil clinic (în dinamica) al bolnavului respectiv.

Scalele de evaluare sunt adaptate nosologiei si sindromologiei din  clinicile, de exemplu, de psihiatrie. Se vorbeste de scale pentru nevroze, psihoze etc., ori pentru testarea anxietatii, a depresiei.

13.           Chestionarul pentru copii al lui  Carl Rogers

Tot un chestionar pentru copii (9-13 ani) este chestionarul Carl Rogers (APR). Chestionarul are 6 parti în care se cer subiectului:

I.                                        optiune profesionala (raspuns la alegere cu trei preferinte);

II.                        alegerea unor aspecte relative la viata personala (cum ar prefera sa fie – mai puternic, mai linistit etc.);

III.                      indicarea a trei persoane pe care le-ar alege daca ar trebui sa mearga într-un desert;

IV.                    sa spuna în ce masura seamana cu o serie de copii a caror prezentare de calitati se face în propozitii si în ce masura ar dori sa le semene;

V.                       sa raspunda la întrebari cu alegeri multiple privind probleme ale vietii sociale;

Page 36: Chestionarul de Interese Holland

VI.         sa claseze în ordine de preferinta membrii familiei sale.

         Rezultatele celor sase subteste sunt combinate pentru a obtine patru note diferite si anume: note ale sentimentului de inferioritate personala, note ale inadaptarii sociale, note de adaptare familiara, note de reverie treaza etc. pentru fiecare exista trei grupuri (superior, mediu, inferior).

         Chestionare pentru copii au realizat si Raynolds (1928), Justin (1933) – cauzele care îi fac pe prescolari sa râda, Valentine (1930) si  Ellesor (1933) au studiat caracteristicile fricii si cauzele fricii la copii, Serara si Sears (1940) au efectuat experimente de frustrare alimentara la sugarii de 6 luni, Dembo, Barker, Lewin (1940) au pus în evidenta o serie de aspecte ale personalitatii copiilor prin deprivarea de jucarii, Yarrow (1940)  a studiat reactiile globale la dificultati ale prescolarilor, Kost a studiat reactiile la sarcini complicate si grele, Zeigarnik a dat sarcini de memorare dificile, dar a adaugat în cadrul situatiilor dificile sugestii pozitive si negative, urmarind efectul lor, ce si cât a fost retinut din situatiile consumate de catre copii de diferite vârste.

         La Universitatea din Bucuresti s-a efectuat un test de sugestibilitate. Testul S.B.U. se compune din 12 pagini cu câte 15 serii (itemi) de câte trei figuri sau imagini asezate în succesiune verticala. Cele trei imagini sau figuri geometrice din seriile fiecarei pagini sunt identice, dar asezate în pozitii diferite. Mentionându-se faptul ca nu are importanta pozitia imaginilor, se cere subiectilor sa determine care imagine din cele 3 este diferita (elementul indicator) de celelalte doua. Raspunsurile existente si abtinerile  s-au considerat ca fiind supuse sugestiei (latente), în timp ce raspunsurile prin care se identifica o imagine dintrei ca fiind diferita se considera ca fiind o expresie a sugestiei de fond. Pentru fiecare 2 pagini (3 itemi) se modifica instructajul dupa o pauza în care desenarea din memorie a setului de imagini vazute. Cele 6 tipuri de instructaj au permis sa se puna în evidenta dominanta relativa a sugestibilitatii directionata spre autoritatea fata de aceea ce este implantata în conditiile competivitatii si relatiilor sociale curente.

14.           Chestionarul de temperament al lui Guilford si Zimermann

Page 37: Chestionarul de Interese Holland

Chestionarul de temperament al lui JOY P. GUIFORD si W.S. ZIMMERMANN (GZ) grupeaza sub forma unui chestionar multifazic factorii mai bine stabiliti. El cuprinde 300 itemi cu raspuns la alegere si acopera 10 trasaturi de personalitate si implicit de temperament, stabilitate emotionala, obiectivitate, bunavointa, tendinte de reflexie, relatii personale, masculinitate.

15.           Descrieti Inventarul de personalitate California CPI

C. P. I. – California Psychological Inventory – a fost publicat de catre directorul departamentului de psihologie din Berkeley, Harrison G. Gough în 1956. Este destinat diagnosticarii si evaluarii indivizilor, punându-se accent pe comportamentele interpersonale si dispozitiile în corelatie cu interactiunile sociale. Cauta sa evalueze mai curând aspectele favorabile decât cele morbide sau patologice. A fost numit M. M. P. I – ul normal, nu numai pentru ca are în continutul sau 186 itemi din ultimul, ci mai ales pentru a fost construit pe aceiasi schema, în mod empiric, prin contrast, iar raspunsurile subiectilor sunt apreciate ca extreme într-un criteriu pertinent – ca de exemplu Do (dominanta). C. P. I  - ul are 18 scari ( Do, Cs, Sy, Sp, Sa, Wb, Re, So, Sc, To, Gi, Cm, Ac, Ai, Ie, Py, Fx, Fe ) dintre care numai 4 au fost construite în mod clasic, selectionând itemii într-un mod teoretic si supunandu-i unei analize interne, precum si validarilor ulterioare.

        Scalele inventarului utilizate initial au fost urmatoarele: 1. Do = dominanta, 45 itemi; 2. Cs = capacitate de statut; 3. Sy = sociabilitate, 30 itemi; 4. SP = prezenta sociala, 56 itemi; 5. SA = acceptanta de sine, 34 itemi; 6. WB = bunastare personala, 44 itemi; 7. RE = responsabilitate,42 itemi; 8. SO = socializare, 54 itemi; 9. SC = autocontrol; 10. TO = toleranta, 35 itemi; 11. GI = impresie buna, 40 itemi; 12. CM = spirit de comunitate, 28 itemi; 13. AC = conformism, 38 itemi; 14. AI = realizare prin independenta, 32 itemi; 15. IE = eficienta intelectuala, 52 itemi; 16. PY = simt psihologic; 17. FX = flexibilitate, 22 itemi; 18. FE = feminitate, 38 itemi. Inventarul conceput initial la Berkeley – California, de catre Gough în 1956 si-a propus folosirea lui în practica diagnostica. Autorul a împartit cele 18 scale în 4 grupe de semnificatii psihologice:

1.              dimensiunile personalitatii,

Page 38: Chestionarul de Interese Holland

2.              optiuni valorice si maturitate interrelationala,

3.              nivel motivational,

4.              stilul personal.

          Studiul comportamentului si a reactivitatii umane a fost scopul pentru care C.P.I. sondeaza interrelatiile sociale preferate celor anormale. Acest studiu rezulta din cunoasterea unor itemi sistematizati în 26 de rubrici. Acestea sunt urmatoarele: 1. starea generala a sanatatii (9 itemi); 2. simptome neurologice generale (19 itemi); 3. nervii cranieni (11 itemi); 4. motricitate si coordonare (6 itemi); 5. sensibilitate (5 itemi); 6. sistemul vaso-motor, tulburari trofice, limbaj, organe de secretie (10 itemi); 7. sistemul cardio-respirator (5 itemi); 8. sistemul gastro-intestinal (11 itemi); 9. sistemul genito-urinar (5 itemi); 10. obiceiuri (19 itemi); 11. familia si viata conjugala (28 de itemi); 12. profesiunea (18 itemi); 13. educatia (12 itemi); 14. viata sexuala (16 itemi); 15. religie (19 itemi); 16. politica – lege – ordine (46 de itemi); 17. comportament social (72 de itemi); 18. afectivitate – depresiune (32 de itemi); 19. afectivitate – manie (24 de itemi); 20. tendinte obsesive si constrângere (15 itemi); 21. idei delirante, halucinatii, iluzii, tendinte interpretative (31 de itemi); 22. fobii (29 de itemi); 23. tendinte sadice si masochiste (7 itemi); 24. morala (33 de itemi); 25. masculinitate si feminitate (55 itemi); 26. tendinte ale subiectului de a se arata într-o lumina neverosimila (15 itemi). La acestea se adauga 9 scale clinice: aspecte hipocondrice, depresii, isterie, personalitate psihopata, masculinitate-feminitate, paranoia, psihastenie, schizofrenie si hipomanie. În versiunile din deceniile de dupa 1960 au fost îmbunatatite alte scale privind sindroame psihice clinice, care, de fapt, toate poseda o semnificatie si în domeniul normal. Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de la 16 la 55 de ani, pentru ambele sexe. A fost etalonat initial pe 700 de persoane din populatia Statului Minnesota, dar si pe vizitatori din S.U.A.: 250 de cursanti pregatiti pentru Universitate, grupe sociale de muncitori, dar si bolnavi de TBC si de epilepsie.

16.           Scala clinica Minnesota MMPII

Inventarul de personalitate multifazic Minnesota (MMPI) este considerat cel mai complet si cel mai raspândit chestionar.

Page 39: Chestionarul de Interese Holland

Inventarul multifazic de personalitate THE MINNESOTA MULIPHASIC PERSONALITY INVENTORY, elaborat de STARKE, HATHWAY si McKINLEY, are la ora actuala cea mai mare raspândire printre inventarele si chestionarele de personalitate. Cuprinde 550 itemi cu referire la 20 domenii (sanatate generala, simptome neurologice, psihosomatice, relatii familiale, atitudini morale etc.). Întrebarile se afla pe cartonase pe care subiectul este pus sa le claseze în trei gramezi corespunzatoare pentru “adevarat”, “fals” si “nu stiu”. Aceasta metoda este acceptata si de subiectii mai dificili. Trei scale ale chestionarului permit sa se determine daca subiectul tinde sa se prezinte constient sau nu, sub o lumina favorabila. Daca subiectul tinde sa se subestimeze sau sa se supraestimeze, faptul se pune în evidenta prin scala K, daca da raspunsuri neobisnuite, fie ca raspunsuri la întâmplare, fie ca raspunsuri realmente patologice ori raspunsuri care arata ca nu a înteles întrebarile, faptul este depistabil prin scala F. combinatii ale scalei F si K permit sa se determine daca subiectul a trecut într-un sens sau altul în categoriile de deformari de raspunsuri specifice uneia sau alteia dintre cele doua scale cu dominanta.

Rezultatele se apreciaza în functie de 4 scale de validare: ,,?”, L, F, K si 9 scale clinice.

17.           Scala de validare Minnesota

Urmatoarele Scale de validare vor fi succint prezentate:

a)    Scala ,,?” – este cea data de numarul total de raspunsuri la care persoanele raspund prin ,,nu stiu” (se numara). O nota relativ crescuta indica un subiect cu o structura psihastenica, depresiva ori numai inhibata. O nota prea mare poate invalida testul.

b)   Scala L (lie = minciuna) – Obtinerea de scoruri mari este proprie persoanelor rigide, psihopate ori cu tendinte interpretative (în special când doresc, în urma efectuarii testului, sa apara într-o lumina favorabila, falsificând rezultatele).

c)    Scala F – apreciaza validitatea întregului test. Un scor mare arata o posibila lipsa de atentie în sortarea enunturilor ori incapacitatea de a da un raspuns corect.

Page 40: Chestionarul de Interese Holland

d)   Scala K – are un rol corectiv prin masurarea atitudinii persoanei fata de raspunsurile date. Scorul mare arata tendinta de a se realiza un profil normal, indicând atitudinea de aparare a persoanei, fata de propriile slabiciuni. El indica si un bun prognostic pentru bolnav, ilustrând capacitatea lui de a-si rezolva propriile probleme.

Scale clinice – vizeaza, în fond, trasaturi ale personalitatii.

1.    Scala Hs – pentru hipocondrie – masoara interesul individului pentru functii si caracteristici somatice. Scorul ridicat arata tendinte spre acuze somatice lipsite de suport organic, neîncredere în medic, relatie terapeutica compromisa, inactivitate psihica. Scala diferentiaza aspectele hipocondriac – cenestopate sau tulburari organice.

2.    Scala D – pentru depresie – este sensibila la aparitia depresiei si anxietatii; scorul poate sa creasca si la subiectii normali dar blazati, sceptici, introvertiti ori cuprinsi de sentimentul inutilitatii. Detecteaza depresiile subiacente si disimulate.

3.    Scala Hy – pentru isterie – arata inactivitatea psihica, egocentrismul, atitudini sociale de mare naivitate, ca si tulburari functionale de ordin general. Scala indica potentialitatea histeroida.

4.    Scala Pd – pentru deviatie psihopatica – indica superficialitatea starilor emotionale, lipsa unor capacitati de a folosi experienta proprie, indiferenta fata de normele etico-morale, potential toxicomanic, tendinta spre perversiuni, tendinte narcisice.

5.    Scala M/F – masculinitate-feminitate – poate avea un scor mare, aratând devierea structurarii intereselor în directia sexului opus. Scala M/F cu scor mare la barbati este legata câteodata, mai mult de anumite trasaturi intelective decât de homosexualitate. Tendinta de homosexualitate este considerata ca prezenta când percepem o marire concomitenta a scorurilor la M/F, Pd si Pa. Scorul mare la femei indica existenta tendintei de dominare, agresivitate, lipsa de inhibitie.

6.    Scala Pa – paranoia – identifica o serie de trasaturi ca: neîncredere, suspiciune, hipersensibilitati, moralitate excesiva, tendinte interpretative.

7.    Scala Pt – psihastenie – se caracterizeaza prin încercarea de decelare a fobiilor, obsesiilor, a tendintelor compulsive. Identifica si

Page 41: Chestionarul de Interese Holland

personalitati psihastenice care se manifesta prin depresie, disprosexie, neîncredere în sine.

8.    Scala Sch – schizofrenie – nu este în special ilustrativa pentru personalitati schizoide ori schizofrene, întrucât schizofrenia are o multitudine de forme clinice.

9.    Scala Ma – hipomanie – ne ajuta sa identificam persoanele cu structuri de personali-tate ce contin: tumult ideativ, polipragmatism, entuziasm incorigibil, non-conformism.

·   Scoruri ridicate la Pd si Ma indica imaturitate, toleranta scazuta la frustrare, ostilitate, impulsivitate, agresivitate, comportament delictual.

·   Scoruri mari la D, Hy, Hs caracterizeaza personalitatile pasive, resemnate, dependente, iritabile, în tensiune.

·   Psihologii clinicieni au stabilit ca scorurile ridicate la D, Hy, Hs asociate cu valori mari la scala Pt se întâlnesc la alcoolicii vechi cu modificari biologice si psihice.

·   Persoanele cu scoruri ridicate la scala Pt si D pot obtine rezultate bune în activitatea de rutina, desi sunt lipsite de initiativa, curaj, simt de raspundere.

·   De asemenea, scoruri mari la Pt, D si M/F caracterizeaza personalitatile nevrotice, inhibate.

În concluzie, inventarul MMPI releva potentialul psihopatologic, dar are unele dezavantaje: este rigid, raspunsurile pot fi usor trucate, este permanent un monolog, iar în clinica are mult mai mult succes dialogul; subiectul poate face în mod inconstient proiectie, încarcându-se cu un grad mare de subiectivitate (în mod frecvent subiectul se apreciaza asa cum crede ca este, cum si-ar dori uneori sa fie etc.).

18.           Tehnica Rorschach-descriere

Tehnica Rorschach, imaginata si definitivata de Herman Rorschach în 1921, se bazeaza pe raspunsurile pe care le da subiectul, pe rând, în fata a 10 planse, relatând tot ce îsi poate reprezenta în legatura cu stimulii standard.

Page 42: Chestionarul de Interese Holland

Plansele sunt cunoscute ca alcatuind tehnica „petelor de cerneala” alcatuite prin suprapuneri de imagini simetrice, 5 dintre ele fiind alb-negru, 2 cu

nuante de cenusiu si rosu si 3 planse sunt multicolore.

Cotarea se face în raport de numarul total al raspunsurilor (care pot fi globale sau detaliu; forma, culoare etc.) si de timpul necesar pentru toate cele 10 planse. De o mare importanta pentru interpretare este continutul pe care subiectul îl prezinta în raspunsuri: forme umane, animale, plante, anatomie etc., ca si raportul banalitate/originalitate.

Pe baza tehnicii Rorschach sunt descrise (Beck) arii centrale ale personalitatii:

a.    activitate intelectuala;

b.    emotii exteriorizate;

c.    viata emotionala înnascuta.

Planse din proba RorschachTehnica Rorschach, foarte mult utilizata, ajuta la evidentierea unor trasaturi de personalitate la subiecti normali, iar la bolnavi, atât la cei somatici, cât si la cei psihici, având rol important în diagnosticare, diferentiere si prognoza psihiclinica. Dorim

sa aratam ca, numai pe baza semnelor (fie ele si patagnomice) nu se pot diagnostica tipuri precise de maladii mentale, dar unele indicii, mergând chiar spre cunoasterea detaliata le putem obtine prin aceasta tehnica. Astfel, perceperea predilecta a amanuntelor de forma este o dovada a claritatii perceptiei si un indicator al bogatiei intelectuale.Perceperea, în special dupa culoare a stimulilor din  planse arata unele ,,deschideri” spre zonele de mai mare sensibilitate afectiva, specifica pentru femei, iar la cele realizate preponderent dupa forma arata prezenta unor capacitati cognitive deosebite a tendintelor spre sinteza etc. Cei care au o fire sociabila realizeaza o buna asociere forma-culoare (FC+). Cei ce dau raspunsuri construite pe elementul ,,umbra” denota prezenta unor trairi emotionale negative: anxietate, depresii, inadecvare.

Page 43: Chestionarul de Interese Holland

Utilizarea în mod deosebit a spatiilor albe din  imaginile planselor arata încapatânare, perseverenta, ostilitate. Viata interioara apare reflectata în raspunsuri care surprind miscarea (K+), fiind dovada unor elemente ale emotiei interiorizate.Când raspunsurile tip miscare (K) depasesc numarul celor de tip culoare se apreciaza ca gândurile predomina asupra actiunilor, iar simptomele bolii privesc în special modificarile la nivel cognitiv.Predominanta raspunsurilor de tip culoare (C) asupra celor de miscare (K) arata prezenta exagerata a simptomelor somatice si motorii.

19.           Tehnica Rosenzweig-descriere

Tehnica Rosenzweig (Picture Frustration Study-PF Test) este alcatuita anume pentru a sonda tolerantele si modul de a reactiona la stresul cotidian.

Fig. 14. Varianta pentru adulti   

 Fig. 15.  Varianta pentru copii

Formata din  24 de imagini precum cele din figurile 14 si 15, în care sunt minimum 2 personaje, în situatii frustrante determinate de un obiect sau personaj, tehnica solicita subiectului sa-si exprime spontan atitudinea prin câteva cuvinte sau o fraza (în primele 16 imagini). In urmatoarele 8 situatii subiectul trebuie sa raspunda unei acuzatii sau injurii.Dupa administrarea probei, bolnavul citeste raspunsurile pe care le-a dat, iar examinatorul noteaza mimica, inflexiunile vocii etc., clarifica eventualele ambiguitati.Raspunsurile sunt apreciate dupa: directia agresiunii, fapt care delimiteaza subiectii în mai multe categorii. Acestia pot fi: extrapunitivi,

Page 44: Chestionarul de Interese Holland

intropunitivi si impunitivi, respectiv subiecti ce îndreapta reactia agresiva în afara, spre ei însisi sau nu acorda semnificatie situatiei transmise: „nimeni nu e vinovat”.Fiecare item este compus din doua pesoane aflate într-un dialog si o situatie curenta de frustratie. Una din persoane spune ceva. Problema subiectului este de a se aseza în situatia celui de al 2-lea personaj (din situatia de frustratie) care trebuie sa raspunda ca si cum ar fi implicat în acea situatie de frustrare în mod real.Exista grade diferite de raspuns, dar modul de a raspunde poate fi împartit în 3 tipuri:1.    raspunsuri extrapunitive;2.    raspunsuri intropunitive;3.    raspunsuri impunitive.În contextul acestor 3 tipuri de raspunsuri se detaseaza trei feluri an care predomina ceva:1.    exista predominarea obstacolului si a tot ce sine de el;2.    exista apararea eului;3.    exista persistenta – cerintei,

                                 – necesitatii.

Din combinarea acestor 3 tipuri cu 3 raspunsuri se ajunge la existenta a 9 factori.Teoria frustrarii considera ca este vorba de un obstacol.Exista perspective principale în reactia de frustrare care se exprima într-un fel de tipologie – Rosenzweig a delimitat 3 tipuri de R-uri:a.     tipil de reactie dupa trebuintele frustrate,b.    tipil de reactie dupa directie,c.     tipil de reactie dupa caracterul mai mult sau mai putin adecvat al reactiei.Testul are o anumita gradatie a situatiilor frustrante si evidentiaza destul de satisfacator toleranta la frustratie.Rosenzweig spunea ca fiecare om dispune de o anumita capacitate fie de a evita descarcarea tensiunii; fie de a încerca sa-si impuna un grad de idiferenta fata de situatiile frustrante iar toleranta la frustrare are atât componente individuale cât si educationale si datorita acestui fapt poate exista o ,,amânare” rationasa fie a satisfacerii unei trebuinte, fie a raspunsului agresiv de saturatie.Exista subiecti care au toleranta foarte scazuta.

Page 45: Chestionarul de Interese Holland

În interpretarea rezultatului testului se mai calculeaza indicele de conformitate la grup si se noteaza cu GCR; are ca scop masurarea conformatiilor raspunsurilor subiectilor, raportarea acestora la media raspunsurilor populatiei în astfel de situatii frustrante.Ele oglindesc gradul de adaptare sociala a insului.Testul se poate aplica la:   – oameni normali,–   dizarmonici,–   cazuri cu trasaturi sau tendinte anti-sociale.Tehnica constituie un mod de selectionare a bolnavilor pentru psihoterapie. Totodata, ea da indicii asupra relatiilor interpersonale cu medicul, cu psihiatrul chiar privind riscurile interventiilor exploratorii sau terapeutice.

20.           Chestionarul de personalitate al lui Thurston – prezentare generala

Inventarul de personalitate al lui L.L. THURSTONE (1951) are în atentie 7 trasaturi de personalitate de baza evidentiati prin cei 140 itemi:

A= activism, rapiditate în activitati lucrative; V= vigurozitatea; I= impulsivitatea; D= dominanta; E= stabilitatea emotionala; S= sociabilitatea; R= reflexibilitatea.

Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are functii psihodiagnostice, de asemenea, complexe prin cei 140 itemi pe care îi formuleaza. Se refera la 7 trasaturi: (A) activism, rapiditate, rapiditati în activitatile curente, (V) rigurozitate evidenta si în aspectul corporal general (musculatura scheletului etc.), (I) impulsivitate în luarea si realizarea deciziilor, (D) dominanta, prezenta si prestanta, însusiri active care îl impun ca lider, (E) stabilitate emotionala, (S) sociabilitate, R) flexibilitate. Trasaturile de mai sus au grade de evaluare, fapt ce permite alcatuirea unui profil psihologic complex al personalitatii.

21.           Testul PF 16 Cattel-prezentarea testului

În testul PF16, Cattell a prezentat 16 factori de personalitate carora le-a implicat 2 feluri de dominatii factoriale: factori manifesti (constienti) si factori voalati (inconstienti). Aspectul acestui test implica o optica multifazica în care este implicata inteligenta.

Page 46: Chestionarul de Interese Holland

Pentru un profil de personalitate normala dar si în cazul celor cu unele tendinte patologice, proba este eficienta. Redam notarea folosita de autor.

Etalon 16 P.F.

Nota A B C E F G H I L M N O Q1 Q2 Q3 Q4

10 15-20

13 22-26

19-26

19-26

19-20

25-26

18-20

15-20

17-26

17-20

22-26

15-20

16-20

18-20

22-26

  9 13-14

12 20-21

17-19

18 - 22-24

15-17

13-14

15-16

14-16

16-21

13-14

15 17 18-21

  8 12 11 19 15-16

14-17

18 18-21

14 12 14 13 15 12 13-14

16 17

  7 - 10 18 13-14

13 17 16-17

13 10-11

13 12 13-14

11 12 15 15-16

  6 11 - 16-17

12 12 16 14-15

11-12

9 12 11 12 10 10-11

14 13-14

  5 10 9 14-15

11 11 15 12-13

10 8 11 10 10-11

9 9 12-13

11-12

  4 8-9 8 12-13

10 7-8 13-14

11 9 7 9-10

9 8-9 7-8 7-8 11 9-10

  3 7 7 10-11

7-9 6 12 9-10 6-8 6 8 8 7 6 6 10 8

  2 5-6 6 8-9 6 5 10-11

7-8 5 5 6-7 7 6 5 5 7-9 6-7

  1 2-4 4-5

6-7 4-5 3-4 7-9 5-6 3-4 3-4 4-5 6 3-5 3-4 3-4 5-6 4-5

  0 0-1 0- 0-5 0-3 0-2 0-6 0-4 0-2 0-2 0-3 0-5 0-2 0-2 6-2 0-4 0-3

Page 47: Chestionarul de Interese Holland

3

Profil 16 P.F. (R. B. Cattell)

□ A   Numele ……………………….. Prenumele …………….. Sexul ……. Vârsta …….. Data ……………..

□ B

Rezervat, detasat, critic, rece (preponderent schizotim).

A  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

ADeschis, cald, amabil, cooperant, sociabil (preponderent ciclotm).

Mai putin inteligent, gândire corecta (lentoare în întelegere sau învatare).

B  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

BInteligenta vie, capaciatate de abstractizare.

Stabilitatea emotionala scazuta, hipersensibilitate, versatilitate, iritabilitate, lipsa de toleranta la frustrare (eu slab).

C  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

CStabil emotional, realist, calm, echilibrat (eu puternic).

Umil, amabil, acomodabil, con-ciliant, docil.

E  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

EAfirmativ, sigur pe sine, cu independenta de spirit, agresiv,încapatânat, autoritar, dominator.

Page 48: Chestionarul de Interese Holland

Moderat, prudent, taciturn, rezervat.

F  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

FImpulsiv, entuziast, expansiv, vesel, direct, plin de viata.

Nepasator, oportunist, fara simtul datoriei, tendinta spre neglijenta (supraeu slab).

G  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

GConstiincios, perseverent, cu simsul datoriei si al respon-sabilitatii, pozant moralizator (supraeu puternic).

Timid, timorat, suspicios; prudenta extrema (exteriorizare dificila, sentiment de infe-rioritate).

H  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

HÎndraznet, sociabil, întreprin-zator, spontan, cu rezonanta bogata.

Dur si realist, bazându-se pe sine, pozitivist, cu spirit practic, insensibil.

I  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

ITandru, dependent afectiv, imatur emotional, sensibil. Cere ajutorul si atentia celorlalti, îi lipseste spiritul practic.

Încrezator, cooperant, adaptabil

L  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

LNeîncrezator, îndîrîtnic, neindicat pentru munca în echipa.

Practic, constiincios, tine la forma, capabil sa-si pastreze sângele rece;

M  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

MImaginativ, boem, visator.

Page 49: Chestionarul de Interese Holland

oarecare lipsa de imaginatie.

Direct, naiv, sentimental, natural.

N  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

NSubtil, perspicace, clarvazator, lucid.

Calm, încrezator în sine, senin.

O  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

OAnxios, depresiv, cu senti-mente de culpabilitate.

Conservator, cu respect pentru conventii.

Q1  0  1    2  3

 4  5  6

 7   8  9   10

Q1Deschis spre nou, inovator, critic, cu gust pentru analiza.

Dependent de colectiv, fidel colectivului.

Q2  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

Q2Independenta personala, decis, plin de resurse.

Necontrolat, în conflict cu sine, fara grija pentru conventii, impulsiv. Integrare slaba.

Q3  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

Q3Controlat, formalist, prudent în raporturile sociale, cu amor propriu.

Destins, calm, nepasator, satisfacut. Slaba tensiune energetica.

Q4  0  1    2  3

 4  5    6

 7   8  9   10

Q4Tensionat, cu sentimente defrustrare, depasit de evenimente. Tensiune energetica ridicata.

22.           Chestionarul de personalitate Freiburg Fpi-prezentare generala

Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic, factorialist, elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). Are 12 scale (în total 212 itemi). Exista o serie de variante prescurtate. Scalele au

Page 50: Chestionarul de Interese Holland

saturatii în diferite structuri, mai mult din domeniul afectivitatii si a tendintelor de tulburari ce se pot structura.

FPI 1 pune în evidenta: nervozitate, tulburari psihosomatice (34 de itemi), dar si tulburari si stari generale proaste, insomnii, oboseala stagnanta, instabilitate, nelinisti, sensibilitate crescuta la stimuli puternici si meteosensibilitate.

FPI 2 pune în evidenta agresivitate, imaturitate afectiva (26 de itemi), la care se adauga dispozitii si stari de agresiune corporala, verbala sau imaginara, reactii negative, impulsivitate, tendinte sadice, lipsa de control, nevoie intensa de schimbare, vulgaritate, glume proaste si tendinte spre exaltare.

FPI 3. Depresie, nesiguranta (228 de itemi), proasta dispozitie generala, momente numeroase de epuizare, nemultumire, anxietate, neliniste, ca si cum ar trebui sa se întâmple ceva periculos, sentimente de gol interior si apatie, nemultumire, concentrare redusa aproape permanenta.

FPI 4. Emotivitate, frustrare (20 de itemi), stari de iritabilitate, tensiuni, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrari, nerabdare, neliniste, tendinte de iritabilitate urmate de agresivitate si furie, actiuni si stari afective adesea violente.

FPI 5. Sociabilitate (16 itemi). Tendinte de a stabili contacte, cunostinte si prieteni cât mai multi, vioiciune, activism, tendinte de a fi comunicativ, întreprinzator, vorbaret si prompt în replici.

FPI 6. Sânge rece, calm, încredere în sine (20 de itemi), iritabilitate, tendinte de a fi deceptionat, susceptibil deceptionat cu usurinta, tendinte de a se simti deranjat si pus în încurcaturi, îngrijorari, preferinte de a ramâne în asteptare, când trebuie sa decida ceva (deci amâna), pesimism si descurajare frecvente.

FPI 7. Tendinte de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate (20 de itemi). Acte de agresiune fizica, verbala sau imaginara, capacitate de a-si impune interesele proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune si de neîncredere în ceilalti, conduite si gândire autoritara, conformism, agresivitate sociala.

Page 51: Chestionarul de Interese Holland

FPI 8. Inhibitie, tensiune (20 de itemi), timiditate si inhibitie în relatiile curente, mai ales în colectivitate, care poate evolua capacitatea de a relationa sau pâna la exprimarea unui comportament anormal. Neplaceri si trac înainte de unele situatii, emotii ce se manifesta fizic si aspecte vegetative. În genere, forta de actiune redusa, nesiguranta în luarea de decizii, incapacitate de a duce la bun sfârsit cele propuse, iritare si teama când este privit.

FPI 9. Fire  deschisa, autocritica (14 itemi), recunoastere deplina si usoara a unor defecte sau slabiciuni generale umane. Tendinte de autocritica, uneori însotite de atitudini dezinvolte.

FPI E. Extroversie-introversie. Este o scala care are 34 de itemi. Se refera la sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate, placere de divertisment si variatie, tendinte spre activitate. E vorba de persoane întreprinzatoare care dau tonul, dar au si tendinte de a domina, uneori, cu lipsa de stapânire.

FPI N. Labilitate emotionala. Este tot o scala suplimentara cu 24 de itemi. Se afirma nu numai dispozitia labila si proasta, dominant agresiva, tristete multa si lipsa de vlaga, iritabilitate si vulnerabilitate la frustrari, tensiune permanenta, tendinte spre meditatii si reverii inutile, plin de griji, cu sentimente de vinovatie, de multe ori cu dificultati de contact, dar si sentimente de a fi fost gresit înteles si chiar nedreptatit, uneori apatic.

FPI M. Masculinitate (26 de itemi). Subiectul are comportamente active, constiinta de sine, este optimist, întreprinzator, gata de actiune, cu dispozitie echilibrata, cu putine neplaceri organice si, în genere, nu au trac.

Aceasta Scala FPI a fost tradusa si folosita în România, începând cu 1984, la Universitatea din Cluj, de catre H. Pitariu.

23.           Chestionarul Lacerbeau

Chestionarul lui  Lacerbeau (1965) dispune de 72 itemi, având sensibiliate pentru subiectii de 10-12 ani. Pe fiecare din cele 4 pagini ale testului se afla 18 ocupatii evocate, iar subiectii trebuie sa aleaga 6 ca preferate si 6 ca respinse, celelalte ramânând neutre. Sunt continute ocupatii tehnice, intelectuale, sociale, sportive, legate de natura, de

Page 52: Chestionarul de Interese Holland

comert, artistice, manuale si imaginative. În cadrul fiecarei grupe se prezinta activitati teoretice si practice. În cotatie s-au acordat 2 puncte pentru raspunsurile preferentiale, un punct la cele nealese si nerespinse si 0 puncte pentru cele respinse.

24.           Chestionarul Edwards

Chestionarul  Edwards contine 240 de itemi cu raspunsuri perechi (alegere fortata). Dupa un timp, întrebarile se repeta, fapt ce permite compararea rezultatelor. Pot aparea rezistente la raspunsuri, neglijente, confuzii, erori involuntare si voluntare.

Chestionarul s-a construit prin stabilirea situatiei statistice a fiecarui raspuns privind diferite activitati vocationale si avocationale.

25.           Chestionarul de valori profesionale al lui Super

   Chestionarul de valori profesionale ale lui Super

         Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind o caracteristicaesentiala, specifica unui ansamblu de profesii sau activitati, prin intermediul a 3 enunturi.

                   Se poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele 3 enunturi relevante pentru acesta. Scorul poate varia de la 3 la 15, deoarece fiecare dintre factorii enumerati are 3 enunturi cu o scara de evaluare de 5 grade.

14.                          ALTRUISM ( enunturile 2, 30, 31 ) - profesii care privesc lucrul cu oamenii si contribuie la ameliorarea vietii acestora ; medicina, relatii umane, asistenta sociala, invatamnt, comert, etc.

15.                          SIMT ESTETIC ( 7, 20, 41 ) – profesii care permit realizarea unor obiecte estetice: arta, design, etc.

16.                          CREATIVITATE ( 15, 16, 45 ) – activitati care permit crearea de noi produse, aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, stiintifice, artistice, literare, organizatorice, etc.

17.                          STIMULARE  INTELECTUALA ( 1, 23, 38 ) – activitati ce ofera posibilitatea de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, reflexii abstracte

18.                          REUSITA OBIECTIVATA ( 13, 17, 44 ) – munci cu caracter executiv, finalizate prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prin buna executare a sarcinilor profesionale.

19.                                   INDEPENDENTA ( 5, 21, 40 ) – ocupatii care permit    persoanei sa lucreze dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei ( conceptii ).

20.                                   PRESTIGIU ( 6, 28, 33 ) – ocupatii cu un statut social ridicat si care confera importanta si impun respect.

21.                                   CONDUCEREA ALTORA ( 14, 24, 37 ) – profesii care dau posibilitatea de a planifica si organiza munca altora.

22.                                   AVANTAJE MATERIALE ( 3, 22, 39 ) – valoare asociata   unor munci cu renumerare mare. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupa cstiguri materiale.

Page 53: Chestionarul de Interese Holland

10. SIGURANTA ( 9, 19, 42 ) – valoare asociata unor profesii care prezinta certitudinea mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea veniturilor materiale.

11. AMBIANTA DE LUCRU  ( 12, 25, 36 ) – ocupatii caracterizate prin conditii bune de munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de zgomot.

23.                                      RELATII CU SUPERIORII  ( 11, 18, 43 ) – alegerea locului        de munca in functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv.

24.                                      RELATII CU COLEGII DE MUNCA ( 8, 27, 34 ) – alegerea locului de muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce are importanta majora in ocupatiile semicalificate si la functionarii administrativi.

25.                                      STILUL DE VIATA  pe care il implica profesia ( 10, 26, 35 ) – valoare asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti corespunzatoare imaginii faurite de persoana respectiva, si anume profesii cu program neregulat, care implica deplasari, calatorii, etc.

26.                                     VARIETATE  ( 4, 29, 32 ) – profesii care permit activitati   diverse, variate, nerepetitive. Orientare spre satisfactii personale.

Se stabileste ordinea ierarhica a factorilor. Primii 3-5 factori la care ati obtinut punctajul cel mai amre reprezinta domeniul de activitate in care puteti avea succes si va puteti realiza din punt de vedere profesional.

26.           Tehnica Szondi- descriere

Tehnica Szondi, elaborata de Leopold Szondi în 1939, vizeaza explorarea pulsiu-nilor intime ale individului. Formal, bazându-se pe notiunea de preferinta estetica, proba este alcatuita din 48 fotografii ale unor bolnavi psihici – 6 serii a câte 8 fotografii, cu reprezentanti din  8 entitati nosologice recunoscute clinic.Bolnavul alege din  fiecare serie 2 fotografii care-i plac mai mult si 2 care-i displac, în ansamblu va alege 12, considerate simpatice si 12 drept antipatice. Se repeta de mai multe ori, la 1-2 zile. Pentru alcatuirea unei poze, unii psihologi solicita si algeri precum: ,,mai putin simpatic” ori ,,mai putin antipatic”.Alegerile sunt considerate ca reprezentând trebuinte aprobate de persoana, iar respingerile ca trebuinte reprobate, refulate, ele manifestându-se în toate domeniile vietii omului: profesiune, prietenie, dragoste, boala.Tehnica este bazata pe o metodologie psihologica originala, numita de Szondi „analiza destinului”, ce exploreaza „inconstientul familial” situat între inconstientul personal al lui Freud si inconstientul colectiv al lui Jung.

Page 54: Chestionarul de Interese Holland

Tehnica este destinata investigatiei pulsionale, având pretentia de a formula diagnostice psihiatrice.În acest sens, Moser (1954) compara pe 40 de cazuri diagnosticul clinic cu rezultatele tehnicii si gaseste o corespondenta de 86%.Totusi, Arnold si Kohlmann arata ca numai epilepticii au putut fi identificati, pe baza probei, de alte grupe nosologice.

27.           Chestionarul L.B.D.Q. –descriere

Investigarea conducerii se realizeaza prin chestionarul de 100 de itemi –Leadership Behavioral Descriptivr Questionary -Chestionarul descriptiv al comportamentului leaderului (L.B.D.Q.)cuprinde 100 de itemi evaluând 12 dimensiuni ale comportamentului de conducere:

        1. Consideratia - vizeaza masura în care leaderul este  preocupat de starea generala si de statutul subalternilor;

        2. Structurarea - masura în care leaderul îsi defineste clar propriul rol si le aduce la cunostinta subalternilor ce se asteapta de la ei;

         3. Reprezentativitatea - masura în care leaderul vorbeste si actioneaza ca reprezentant al grupului;

         4. Împacarea cerintelor - masura în care leaderul împaca cerintele organizationale contradictorii si reduce dezordinea din sistem (entropia sistemului);

         5. Tolerarea incertitudinii - masura în care leaderul este capabil sa suporte incertitudinea si amânarea fara a deveni nervos sau anxios;

         6. Puterea de convingere - masura în care leaderul  foloseste în mod eficient persuasiunea si discutia si exprima convingeri ferme;

          7. Tolerarea libertatii - masura în care leaderul le ofera subalternilor posibilitatea de a avea initiative, de a lua decizii si a actiona;

           8. Asumarea rolului - masura în care leaderul îsi exercita în mod activ rolul de conducator si nu-si deleaga autoritatea altora;

          9. Corectitudinea predictiilor - masura în care leaderul da dovada de previziune, de capacitate de a prevedea corect rezultatele;

Page 55: Chestionarul de Interese Holland

           10. Accent pe productie - masura în care leaderul exercita presiuni pentru a asigura productia;

           11.Integrare - masura în care leaderul mentine unitatea grupului pe care îl conduce; rezolva conflictele aparute între membrii grupului;

            12. Orientare spre superiori - masura în care leaderul mentine relatii bune cu superiorii are influenta asupra lor, si lupta pentru a-si ridica statutul.

Cotarea se realizeaza atribuind fiecarui item o scala de la 1-5 si adunand pe fiecare dimensiune in parte punctajul obtinut.

28.           Chestionarul de investigare a culturii organizationale

          Chestionare de investigare organizationala

Cultura organizationala

Concept viu disputat si încarcat de multiple semnificatii, cultura organizationala are meritul de a aduce în atentia managementului organizatiei importanta factorului uman si a fenomenelor identitare în cadrul întreprinderilor. Lansat pe la începutul anilor '80 în Statele Unite, cultura organizationala si, în general, culturalismul a cunoscut o expansiune rapida, astazi constituind nucleul teoretic al unei noi scoli în stiinta managementului: scoala managementului cultural. Din acest moment, literatura de management a început sa popularizeze faptul ca excelenta unei organizatii este data de modurile comune prin care membrii ei au învatat sa gândeasca, sa simta si sa actioneze. Asadar, este greu de crezut ca în zilele noastre, un studiu asupra comportamentelor, relatiilor si structurilor organizationale se poate realiza fara luarea în considerare a culturii. Domeniul culturii organizationale a atras atentia cercetatorilor îndeosebi dupa aparitia lucrarii renumitilor T. Peters si R. Waterman In Search of Excellence. Cei doi autori au avut un aport major la raspîndirea acestui concept deoarece, prin numeroase cazuri concrete, au demonstrat ca exista o corelatie între dimensiunile culturii organizationale si performantele obtinute de companii de renume.. Herbert Simon a încercat sa exploreze lumea necunoscuta a sentimentelor si a examinat consecintele acestora asupra functionarii organizatiilor, ajungînd la asa-numita "rationalitate limitata", termen cheie pentru definirea culturii

Page 56: Chestionarul de Interese Holland

organizationale.Pentru teoria clasica a organizatiilor (ne referim aici la F. W. Taylor sau H. Fayol) comportamentul uman nu a ridicat niciodata vreo problema. Pentru primii teoreticieni în stiinta manageriala, aspectele negative nu erau rezultatul irationalitatii comportamentului angajatilor în munca, ci rezultatul unor structuri organizatorice prost realizate. În opozitie cu aceasta opinie, miscarea relatiilor umane a scos în evidenta importanta sentimentelor si a factorilor afectivi, psihologici în explicarea comportamentului în organizatie.În acest context, Herbert Simon reuseste o deconstructie a modelului clasic al rationalitatii, propunînd termenul de rationalitate limitata. În elaborarea conceptelor, Simon a plecat de la considerentul ca teoria organizatiilor nu-si gasea utilitatea si justificarea decît daca se admitea ca rationalitatea umana este supusa unor limite. Aceste limite depindeau de mediul organizational în care se afla individul, mai precis de valorile proprii, credintele, traditiile si mostenirile ce confera fiecarei organizatii o identitate. Rationalitatea este "cultural limitata" pentru ca, sustine Herbert Simon, organizatia poate avea o structura bine definita în masura în care exista frontierele rationalitatii. Daca aceste frontiere variaza într-un mod repetat si imprevizibil, organizarea nu poate fi stabila. Contributia lui Herbert Simon la conturarea, pentru prima data, a conceptului de cultura organizationala avea sa puna sub semnul întrebarii modelul de actiune rationala si sa redescopere necesitatea si virtutiile unui mecanism de functionare emotional, colectiv. Pentru P. H. Chombart de Lauwe cultura este un produs al societatii care înglobeaza ansamblul cunostintelor, al modelelor de practici, al sistemelor de valori si reperezentari, al simbolurilor, al miturilor care se impun indivizilor. Ea are la rândul ei o actiune asupra indivizilor, fiind traita în practicile muncii, în raporturile sociale, în utilizarea timpului liber, în aspiratii, în proiecte, în actiune. G. Rocher considera cultura ca fiind ansamblul modalitatilor da a gândi, simti si actiona, mai mult sau mai putin formalizate, care, fiind însusite si comune mai multor persoane, folosesc la constituirea unor persoane în colectivitate sociala distincta. O opinie pertinenta o constituie si cea a lui G. Hofstede, conform careia cultura este un fenomen colectiv, deoarece este acceptata cel putin partial de oameni, care traiesc sau au trait în acelasi mediu social, unde a fost învatata; este programarea colectiva a gândirii, care distinge membrii unui grup de un altul.

Page 57: Chestionarul de Interese Holland

Cultura organizationala, la rândul ei, reprezinta un complex de comportamente, practici si sisteme de valori care asigura si guverneaza coeziunea membrilor sai. Bazele culturii organizationale stau în cultura nationala pentru ca regulile, normele, valorile regasite într-o organizatie îsi au sorgintea în regulile, normele si valorile promovate la nivelul culturii nationale. Cultura organizationala, asadar, nu se confunda cu viziunea, misiunea sau strategia organizatiei. La fel, prin cultura nu vom întelege civilizatia sau rafinamentul mintii, ci "software"-ul mental. Pentru Edgar Schein, cultura organizationala vizeaza cîteva elemente constitutive: regulile de comportament, normele care se dezvolta în cadrul grupelor de munca, valorile dominante adoptate de organizatie privind produsele, filosofia care calauzeste politica unei organizatii fata de partenerii de afaceri, regulile stabilite într-o organizatie pentru functionarea ei eficienta, spiritul si climatul ce caracterizeaza organizatia în mediul intern si în relatiile cu mediul înconjurator. Alte ipoteze, exprimate de Renaud Sainsaulieu, arata ca la baza notiunii de cultura organizationala sta aderarea indivizilor la un proiect mobilizator. Organizatia nu se limiteaza doar la un spatiu de manifestare a unor practici, valori si ritualuri colective, ci ar mobiliza si fortele membrilor sai într-un proiect care implica atingerea unor obiective strategice.

Este foarte important sa avem  metoda de investigare adecvata pentru cultura organizationala. Unul dintre ele este chestionarul de cultura organizationala care merge pe tipologia  lui Mintzberg alcatuit din 40 de itemi.

Cotare

a) b) c) d) e)  1

10

11

20

21

  2

  9

12

19

22

  3

  8

13

18

23

  4

  7

14

17

24

  5

  6

15

16

25

Page 58: Chestionarul de Interese Holland

30

31

40

29

32

39

28

33

38

27

34

37

26

35

36

Caracteristicile tipurilor organizationale

1.                Structura simpla

                               supervizare directa a sefului

                               flexibila

                               neformalizata

                               autocratica

                               lidership „hands on”

                               seful ia deciziile

                               seful cunoaste toti angajatii cheie

                               hotarare

2.                Birocratie mecanicista

                                           bazata pe reguli, proceduri si sisteme

                                           comunicare complicata

                                           experti functionali

                                           specialisti

                                           control si masurare

                                           colectari sofisticate de date

                                           disciplina

3.                Birocratie profesionala

Page 59: Chestionarul de Interese Holland

                                           munca importanta facuta de profesionisti

                                           organizatia sprijina profesionistii

                                           delegarea luarii deciziilor si puterii

                                           organizatia stabileste standardele de baza

                                           libertate pentru profesionisti

                                           managerii conduc si coordoneaza

                                           lidership persuasiv

                                           schimbare lenta

4.                Divizionala

                                           masurare atenta a rezultatelor

                                           independenta divizionala

                                           autoritatea si responsabilitatea se afla in principal la managerii de divizii

                                           duplicarea functiunilor

                                           cheltuieli mari

                                           unitatile sunt centre de profit

                                           planificarea strategica facuta la centru

                                           mecanisme de protectie divizionala

                                           comunicare formalizata cu centrul

5.                Adhocratia

                                           discutii intre experti

                                           evitarea birocratiei

                                           echipele se formeaza si  se dizolva

Page 60: Chestionarul de Interese Holland

                                           indivizii isi urmeaza propriile interese

                                           mult efort de coordonatre

                                           lipsa standardizarii si formalizarii

                                           deschidere

                                           sedinte si examinari frecvente

                                           complexitate

                                           lipsa de ordine

                                           puterea apartine celor cu expertiza

                                           revedere regulata a strategiei

29.           Testele de aspiratii Dembo

Testul de aspiratii Dembo este un test de atitudini fata de propriile posibilitati si performante. Se prezinta subiectului mai multe foi cu sarcini spre rezolvare a diferitelor secvente care solicita unele performante. Într-o prima faza, subiectul este solicitat sa priveasca motivele primei secvente a testului ce i se ofera spre rezolvare si sa evalueze daca va putea sa rezolve sarcina si în cât timp. Se noteaza cotatiile subiectului si apoi se cronometreaza rezolvarea si timpul de reactie. I se aduce la cunostinta subiectului rezolvarea din punctul de vedere al corectitudinii si al timpului. Urmeaza a doua etapa similara, apoi a treia. De fapt, prin aceasta strategie de testare se sondeaza atât performantele efective, cât si aspiratiile solicitate. Ele reprezinta o evaluare a propriilor performante potentiale si ajustarea lor pe parcursul întregului test. Este un test final care arata mai ales atitudinile fata de sine ale subiectului (apud Ursula schiopu, 2002).

Mentionam faptul ca în literatura psihodiagnostica exista o multitudine de chestionare de interese, de opinii, de tip emotional. Ele evidentiaza, în fond, atitudini si ajuta specialistul în completarea diagnostica a unui caz.

În România a fost tradusa versiunea franceza de catre C. Zahirnic versiune prelucrata. Exista 3 variante, A, B si C, relativ similare.

Page 61: Chestionarul de Interese Holland

Chestionarul se remarca prin densitate. Are 187 de itemi cu raspunsuri la alegere.

30.           Testele Cornell-index

Chestionarelesunt modalitati de cercetare, de cunoastere, prezente în majoritatea disciplinelor ca si în activitatile cotidiene, alcatuite din  întrebari cu un anumit grad de generalitate, dar urmarindu-se o ,,radiografiere” a starilor, atitudinilor, intereselor, pozitiilor subiectului. Se întelege ca raspunsurile pot fi mai mult sau mai putin subiective, de aceea se alcatuiesc fie cu raspunsuri închise(„DA”, „NU”, „NU sTIU”), fie cu raspunsuri deschise (libere).

Unul dintre chestionarele cunoscute si frecvent utilizate este Chestionarul Cornell (Universitatea Cornell din  S.U.A.), alcatuit din  101 întrebari, la care subiectul este „fortat” sa raspunda cu DA ori NU.

Întrebarile sondeaza în ansamblu aspecte somatice, psihice, comportamentale. din  cele 101 întrebari: 18 se refera la frica si dificultati adaptative; 7 întrebari investigheaza timia, dispozitiile afective; 7 întrebari sunt referitoare la anxietate si nervozitate, altele privesc aspecte hipocondriace, neîncrederea ori sensibilitatea excesiva, iar altele se refera la tulburari gastro-intestinale, circulatorii etc. Se obtine o nota care poate varia între 10 si 100, iar cei cu punctaj peste 23 sunt considerati bolnavi.


Recommended