Chelcea, I Gruppi Marginali Nel Centro

8/6/2019 Chelcea, I Gruppi Marginali Nel Centro

1/17

PROBLEMA DE CERCETARE:GENTRIFICAREA {N ORA}ELE

POST-SOCIALISTE

{ntr-un sens larg, gentrificarea poate fidefinit` drept procesul de reabilitare ]itransformare a zonelor urbane bineamplasate, locuite de familii cu veniturisc`zute, [n zone ocupate de o clas` mijlocie,mai puternic` financiar. Aceasta cercetare*se axeaza pe mecanismele [n care acest proces se desfasoar` [n Europa de Est,indic@nd similitudinile ]i diferen\ele cueconomiile capitaliste.

Diferen\a acestui studiu fa\` de altecercet`ri despre gentrificare [n societ`\ilecapitaliste este c`, dac` se dore]te o bun`[n\elegere a acestui process [n Europa Cen-

GRUPURI MARGINALE N ZONE CENTRALE: GENTRIFICARE,GRUPURI MARGINALE N ZONE CENTRALE: GENTRIFICARE,GRUPURI MARGINALE N ZONE CENTRALE: GENTRIFICARE,GRUPURI MARGINALE N ZONE CENTRALE: GENTRIFICARE,GRUPURI MARGINALE N ZONE CENTRALE: GENTRIFICARE,DREPTURI DE PROPRIETDREPTURI DE PROPRIETDREPTURI DE PROPRIETDREPTURI DE PROPRIETDREPTURI DE PROPRIETAAAAATE }ITE }ITE }ITE }ITE }I ACUMULARE PRIMITIV~ACUMULARE PRIMITIV~ACUMULARE PRIMITIV~ACUMULARE PRIMITIV~ACUMULARE PRIMITIV~

POSTPOSTPOSTPOSTPOST-SOCIALIST~ N BUCURE}TI-SOCIALIST~ N BUCURE}TI-SOCIALIST~ N BUCURE}TI-SOCIALIST~ N BUCURE}TI-SOCIALIST~ N BUCURE}TI

LIVIUCHELCEADrd. University of Michigan

tral ]i de Est ]i [n special [n Romania, unaccent deosebit trebuie pus pe rolul ]i trans-form`rile drepturilor de proprietate. Gen-trificarea coincide (iar uneori chiar precede) perioada [n care proprietatea privat` estecreat` asupra unui num`r foarte mare delocuin\e. Un alt paradox este c` gentrifi-carea se produce [n multe cazuri prinalocarea birocratic` a statului ]i [n cadrulsistemului proprieta\ii de stat, mai degrab`dec@t prin schimburile din cadrul pie\ei ]ial proprie\ii private.

Acest articol este organizat [n modulurm`tor. {n prima sec\iunea voi trece rapid[n revist` unele studii despre gentrificare.Pe l@ng` aten\ia sporit` care trebuieacordat` statului, sugerez de asemenea [naceast` sec\iune c` gentrificarea func\io-

* Katherine Verdery, Puiu L`tea, Octav Cristea, Don Kalb ]i Howard Kimeldorf m-au ajutat la aceast`cercetare n diferite feluri. Le mul\umesc, de asemenea lui Razvan Chelaru ]i Alexandru Toth pentrucoordonarea recens`m@ntului pe care l-am efectuat. Aceast` cercetare a fost finan\a\` de programulConsecin\ele Sociale ]i Economice ale Tranzi\ei (SOCO) alInstitute for Human Sciences, programsus\inut de Fondul de cooperare cu Europa Central` ]i de Est al Cancelariei Federale a Austriei, deAustrian Nationalbank , deFord Foundation ]i de Stefan Batory Foundation .

Sociologie Rom@neasc`, 2000, 3-4, 51-68 51

In acest studiu sus\in c` gentrificarea n Europa de Est implic` statul cel pu\in n aceea]i m`sur` n care implic` ]i pia\a. Gentrificarea func\ioneaz` ca un process de acumulare de

primitiv`, prin care capitalul este mobilizat cu u]urin\` n urma aloc`rii de c`tre stat a unor propriet`\i la pre\uri sub nivelul pie\ei. Folosind un recens`mnt, interviuri ]i cercetare de arhiv`, descriu transform`rile unei zone din Bucure]ti amplasate central. Datele indic` faptul c` gentrificarea are loc n anumite microzone, mai degrab` uniform pe toat` suprafa\a recensat`. Agen\ii imobiliari, fo]tii proprietare c`rora le-au fost restituite casele, reziden\ii cu multe rela\ii n clasa politic` ]i familiile care ntre\in rela\ii de cvasi-rudenie cu vecinii b`trni ]i s`raci func\ioneaz` ca gentrificatori. In articol mai snt descrise ]ase strategii de apropriere a valorii de pia\` prin relocarea reziden\ilor dezavantaja\i financiar. Concluziile mai practice care decurg din acest studiu insist` asupra rolului pe care statul l are ca unmecanism cheie de gentrificare. Subven\ia chiriilor ]i a cheltuielilor de ntre\inere nu va stopa procesul. Statul ar trebui mai degrab` s` elimine re\elele verticale care aproprie valoarea de pia\` a caselor privatizate. Eliminarea poate avea loc prin asumarea acestei activit`\i chiar de c`tre Prim`rie. De asemenea, studiul sugereaz` c` statul ar trebui s` aib` o atitudine mai prietenoas` fa\` de fo]tii proprietari, un fenomen ce ar ncetini gentrificarea. Alte dou` domenii unde statul ar trebui s` intervin` este protec\ia drepturilor de proprietate ale b`trnilor,

expu]i adesea la contracte oneroase care l transform` n homele]i, ]i protec\ia romilor mpotriva discrimin`rii poten\iale de c`tre vecinii lor.


2/17

neaz` ca un proces de mas` de acumulare primitiv`, prin care un num`r mare degopod`rii, dar ]i de capitali]ti politici(Staniskis, 1991), intr` [n posesia unor propriet`\i imobiliare poten\ial foartevaloroase. {n a treia parte a lucr`rii descriumetodele pe care le-am folosit pentrustudierea procesului de gentrificare intr-ozona din Bucuresti. Acestea au constat dinrecens`m@ntul gospod`riilor din zonastudiat`, interviuri cu agen\i imobiliari, cu proprietari ]i chiria]i. {n partea a patra ofer o scurt` istorie a zonei, precum ]i c@tevainforma\ii demografice si de stratificare so-cial`. {n partea a cincea descriu diferen\eledintre locuitorii zonei de dinainte de 1989]i locuitorii care s-au mutat acolo dupa1989, suger@nd c`, [n ciuda faptului c`rezultatele ce au reiesit din analiza datelor sunt ambivalente, procesul de gentrificareare loc. Mai apoi, [n sec\iunea a ]aseadescriu strategiile care duc la gentrificare,suger@nd c` cele mai inedite sunt cele careau loc exclusiv prin intermediul statului. {nultima parte voi indica cinci tipuri de politici publice ce decurg din aceast` cercetare ]idin presupozi\ia c` efectele gentrific`rii sunt[n general negative.

GENTRIFICAREA {N EUROPADE EST: TRANSFORM~RIECONOMICE GLOBALE}I PROCESE URBANE

POST-SOCIALISTE

La sf@r]itul anilor 60, multe zonecentrale ale ora]elor americane ]i europeneau [nceput s` se transforme. Afectate [n anii50 de suburbanizare, acestea au cunoscutexperien\a revitaliz`rii datorit` sosirii [nzon` a familiilor sau a indivizilor de clas`mijlocie. Diferite studii au indicat avantajelegentrific`rii. Printre acestea se num`r`reabilitarea cl`dirilor cu valoarearhitectural` ridicat`, o presupus` cre]terea taxelor, ca urmare a sporirii valoriilor bunurilor imobiliare, precum ]i crearea unor zone turistice capabile s` sus\in` diverseservicii (hoteluri, restaurante, buticuri, baruri etc). Alte studii au indicatdezavantajele gentrific`rii. Acestea includsegregarea geografic` a claselor sociale [n

zone de razboi ]i [n paradisuri rezidentiale(Sassen, 2000), ruperea leg`turilor comunitare ce se dezvolt` [n cartierelegentrificate, precum ]i povara economic`ce [nso\e]te mutarea familiilor dislocate dinaceste zone.

{n aceast` sec\iune voi trece [n revist`c@teva din paradigmele propuse pentru[n\elegerea gentrific`rii, concluzion@nd c`[n Europa de Est rela\ia dintre capital ]iclasa social`, pe de o parte, ]i spa\iul urban, pe cealalt` parte, trebuie inversat`. Amgasit literatur` despre gentrificare [nsociet`\ile capitaliste folositoare pentru afixa c@teva repere [n studiul acestui procesin Bucuresti. Am folosit-o [ns` mai degrab`ca o surs` de analogii, dec@t ca pe o surs`de formulare de ipoteze testabile.

Studiile care evit` stategiile de cercetare pur empiriciste ]i descriptive fixeaz`gentrificarea [n cadrul unor procese socialemai largi, legate de produc\ie, demografie]i consum. Le voi discuta pe fiecare separat.

Studiile de economie politica urban` pun accentul pe legatura dintre gentrificare

]i transform`rile proceselor de produc\iecapitaliste. Transform`rile post-fordiste aleeconomiei au creat o densitate geografic`ridicat` a personalului managerial [nanumite zone urbane (Zukin, 1987, 138).Astfel de transform`ri includ cre]tereasectorului de servicii [n defavoareasectorului legat direct de produc\ie, mutareaactivit`\ilor direct productive [n afarazonelor centrale ale ora]elor (Zukin, 1982),separarea geografic` a personalului mana-gerial superior de personalul mai direct legatde produc\ie, precum ]i mutarea birourilor multor companii [n zone centrale aleora]elor. Un alt factor important estemutarea, [ncepind cu anii 70, a slujbelor ]iindustriilor bine pl`tite (@n principal legatede produc\ia de bunuri de consum) dinora]ele vestice [n locuri mai favorabilefinanciar. Acestea sunt suburbiile ]i \`riledin Lumea a Treia. Astfel de condi\iifavorabile includ salarii sc`zute, lipsasindicatelor, taxe scazute sau legi alemediului foarte permisive. Datorit` acestor transform`ri, fostele zone ]i cartiereindustriale ce cunosc de multe ori un declinaccentuat, devin atractive pentru agentii

SOCIOLOGIE ROM^NEASC~52


3/17

imobiliari. Ace]tia le transform` [n locuin\ecu confort sporit, interesante pentru nouaclasa managerial` concentrat` geografic [ncentrele ora]elor.

Al\i autori au identificat cauzele gentri-fic`rii [n procesul demografic cunoscutdrept baby-boom, adic` cohortele foartenumeroase numeric n`scute dup` 1950(London et al, 1986). Pentru aceste grupuri,schimb`rile legate de prezen\a ambilor parin\i (acolo unde este cazul) pe pia\amuncii, preferin\ele de consum legate degenera\ie sau existen\a familiilor cu unsingur p`rinte conduc la o apreciere sporit` pentru via\a urban`, mai degrab` dec@t pentru via\a de suburbie.

{n fine, exist` ]i studii care accentueaz`consumul ]i factorii culturali (McDowell,1997). Acestea atrag aten\ia asupra noilor spa\ii de consum, care r`spund gusturilor ]i constr@ngerilor noilor clase manageriale(de exemplu lipsa cronic` a timpului).Aceste spa\ii de consum ]i socializareinclud s`li de gimnastic`, restaurantedichisite, buticuri cu obiecte care confer`

distinctie social` sau preferin\a pentrudeplasarea pe biciclet`, mai degrab` dec@t pentru transportul public (vezi Mullins,1999 pentru o trecere [n revist`). Proiectelede conservare ale zonelor istorice sunt, deasemenea, un factor [n apari\ia gentrificarii,deoarece anumite stiluri arhitectonice ofer`capital cultural (vezi feti]izarea cl`dirilor brownstone [n stil victorian [n StateleUnite). Modelele culturale ale gentrific`riiaccentueaz`, de asemenea, proximitateageografic` dintre grurile manageriale ]igrupurile de arti]ti ce de\in ateliere ]i galerii[n respectivele zone.

Cum pot fi aplicate toate aceastea pentruora]ele din Europa de Est? Voi sugera c`,dac` modul [n care gentrificarea are loc [norasele post-socialiste este urm`rit [ndetaliu, rela\ia dintre capital ]i distribuireaclaselor [n spa\iile urbane poate fi inversat`.Aceast` cercetare va ar`ta c` succesiuneadintre posesia capitalui ]i controlul spa\iuluieste inversat` [n contextele post-socialiste,unde mai degrab` controlul asupra spa\iuluiconduce la acumularea de capital. Cum este posibil acest lucru?

Accentul pe transformarea proceselor

legate de produc\ie, deci paradigmaeconomiei politice urbane men\ionat` maisus, mi se pare cel mai relevant. Dup` 1989,sectorul de servicii s-a extins uimitor [nEuropa de Est. Capacitatea capitalului ]i am`rfurilor de a circula libere [n afaragrani\elor statului-na\iune a creat o cereresubstan\ial` de spa\iu de birouri pentrucompaniile de servicii. {n timp ce construc-\ia cl`dirilor noi ar fi o solu\ie, o strategiemai pu\in costisitoare este reamenajareafostelor spa\ii rezidentiale, astfel [nc@t s`corespund` nevoilor firmelor. Ludek Sykora (1993), de exemplu, descrie ofertainsuficient` de spa\iu pentru birouri dincentrul Prag`i drept disparitate func-tional` (functional gap) ; aceasta conducela o presiune puternic` pentru dislocarea at@ta chiria]ilor c@t ]i a proprietarilor, dar ]i pentru a reamenaja cl`dirile gentrificabile.Gentrificarea a fost semnalat` [n diferiteora]e din t`rile foste socialiste, precumPraga (Sykora, 1999, 1996, 1993),Budapesta (Kovacs, 1994), Moscova(Heller, 1998; OLoughlin, 1997) sau

Beijing (Huus, 1994). {ntrebarea pe care odiscut [n continuare este dac` aceste cazuride gentrificare difer` de cazurile din spa\iuloccidental.

Gentrificarea ca acumulare primitiv` Gentrificarea ca acumulare primitiv` Gentrificarea ca acumulare primitiv` Gentrificarea ca acumulare primitiv` Gentrificarea ca acumulare primitiv` O asemenea presiune pentru schimbarea

compozi\iei cartierelor nu este ceva nou,[ns` ce o face interesant` este relativaabsen\` a capitalului, precum ]i a drepturilor de proprietate clar definite. Ace]tia sunt doifactori instrumentali cruciali, care permitapari\ia gentrificarii [n societ`\ile capita-liste. Absen\a lor ar trebui s` [mpiediceapari\ia fenomenului, [ns` aceasta nu se[nt@mpl`.

Drepturile de proprietate asupra multor cl`diri amplasate central sunt departe de afi clare. Multe dintre ele au fost na\ionali-zate [n 1950. Dup` 1989, fo]tii proprietarile revendic` legal. De cele mai multe ori,fo]tilor proprietarii li s-a negat dreptul larestituire; [n relativ pu\inele cazuri solu\io-nate pozitiv, o dat` ce sunt restitutite, proprietarii sunt obliga\i s` continue s` p`streze chiria]ii acolo, pentru [nc` unnum`r de cinci ani. Procesele de restituire

GRUPURI MARGINALE N ZONE CENTRALE 53


4/17

ce se extind de multe ori pe durata maimultor ani, au efectul de a limita circula\iaacestor cl`diri prin mijloace legale. O alt`surs` de ambiguitate asupra drepturilor de proprietate a fost absen\a sistemului de cartefunciare p@n` [n urm` cu doi, trei ani. {ncele mai multe \`ri unde proprietatea privatàsupra p`m@ntului este foarte clar reglementat`, exista informa\ii publiceasupra posesorului unei parcele de pamintsau al unei cl`diri. Cum aceast` informa\ie

a fost greu de obtinut p@n` la apari\iasistemului de carte funciar`, au existatnumero]i escroci care au v@ndut aceea]i proprietate imobiliar` mai multor cump`r`tori [ntr-o perioad` foarte scurt` detimp. Astfel de ambiguit`\i nu numai c` produc un ridicat de suspiciune grad, dar conduc, de asemenea, la lipsa inves\iilor imobiliare (Heller, 1998). Pie\ele de proprietate imobiliar` func\ioneaz` cu greuc@nd titlurile de proprietate nu sunt solidesi credibile.

La fel de interesant mi se pare ]i faptulc` gentrificatorii sunt persone cu capitalsc`zut, mai degrab` dec@t reprezentan\e lo-cale ale unor companii interna\ionale. {nAmerica, de exemplu, este relativ simplu pentru cineva de talia lui Donald Trump posesorul unor propriet`\i urbane impre-sionante [n New York City s` ob\in` uncredit pentru a reloca, renova ]i vinde c@tevastr`zi locuite de popula\ia mai s`rac`. Lanoi [ns`, gentrificatorii par a fi mai degrab` persone cu rela\ii la institu\iile administra-tive gen ICRAL, un atuu care le permite s`cumpere ieftin case de la stat. Astfel deantreprenori politici (Staniszkis, 1991) sunt parte din procesul mai larg al apari\iei a uneiclase capitaliste c`reia [i lipse]te capitalul(Eyal et al., 1998, Verdery, 1996). {nRom@nia, ca [n multe economii periferice,creditul este scump (Plattner, 1989, 174),iar acumularea capitalului devine o prob-lem` care se rezolv` [n modalit`\i mai pu\inortodoxe. {n asemenea circumstan\e,achizi\ia propriet`\ii [n general ]i a caselor

[n particular devine o surs` cheie de capi-tal, [n special dac` acestea sunt ob\inuteieftin, prin alocare de c`tre stat. Casele potfi oferite drept garan\ii la b`nci, v@ndute sau[nchiriate.

Prin urmare, ipoteza de lucru a acestuistudiu este c` gentrificarea are un rol diferit[n \`rile post-socialiste, comparat cu celecapitaliste. Mai concret, mi se pare càproprierea spa\iului urban valoros precede]i este constitutiv` pentru procesul deacumulare primitiv`, mai degrab` dec@t esteo expresie a distribuirii inegale a bog`\iei]i a capitalului. Gentrificarea, [n acest caz,este intim legat` de procesul de producerea unei clase capitaliste [n Europa de Est, [ncazul acesta prin alocarea de c`tre stat adrepturilor de proprietate. Drepturile de proprietate asupra cl`dirilor proprietate destat at@t construite din fondul de stat c@t]i na\ionalizate sunt de multe ori manipu-late [n favoarea chiria]ilor, antreprenorilor ]i func\ionarilor corup\i.

Karl Marx (1908, 784-787) a descris procesul de acumulare primitiv` drept

punctul de apari\ie a modului de produc\iecapitalist. Proprietatea privat` ]i acumulareade capital au [nlocuit sistemul de drepturifeudale ]i munca drept principii de[mbog`\ire. Aceasta este extrem deasem`n`tor cu transform`rile post-socialiste. Nancy Holmstrom ]i RichardSmith (2000, 2), de exemplu, sus\in càceasta versiune modern` de acumulare primitiv` din Rusia, Europa de Est ]i Chinaeste cel mai semnificativ fenomen de@ngr`dire (engl.enclosure ) din istorie practic un proces de privatizare a propriet`\ii colective ]i de stat ce a cuprinsun continent [ntreg , dep`]ind cu multantecedentul sù istoric. {ntocmai ca laapari\ia propriet`\ii private asupracapitalismului la care se referea Marx, privatizarea ]i aruncarea pe pia\` afostelor locuin\e de stat, reprezint` o form`de producere a capitalului1 . Voi reveni laacest punct al discu\iei [n partea a ]asea atextului, [n care descriu cum ]i de c`tre

1 Marx a discutat procesul de acumulare primitiv` n contextul economie agrare din Anglia. El av`zut acest proces ca fiind indispensabil pentru separarea produc`torilor fa\` de mijloacele de produc\ie. {n ciuda specificit`\ii istorice a acestui proces, g`sesc legitim` analogia cu privatizareadrepturilor de proprietate ]i gentrificarea ce o urmeaz`.



5/17

cines-a f`cut diferen\a substantial` dintre pre\urile la care casele au fost v@ndute ]ivaloarea de pia\` a acestora este apropriat`.

DESCRIEREA CERCET~RII,METODELE FOLOSITE}I DATELE OB|INUTE

Pentru a confrunta ipoteza formulat`mai sus, am efectuat un studiu intensivasupra problemelor legate de locuire [ntr-ozon` din Bucure]ti. Aceasta este delimitat`de Pia\a Unirii, Calea C`l`ra]i, BulevardulMuncii, Bulevardul Decebal ]i BulevardulUnirii. Bucure]tiul, ]i aceast` zon` [n moddeosebit, prezint` locuri ideale pentrucercetarea rolului drepturilor de proprietate[n procesul de gentrificare, deoarece orasulare un num`r ridicat de case na\ionalizate[n 1950, multe dintre ele fiind obiectul mi-cro-razboaielor dintre proprietari ]i chiri-a]i. {n zon` exist`, de asemenea, un num`r semnificativ de tranzac\ii imobilizare, precum ]i o oarecare prezent` a unor firmelocale ]i interna\ionale.

Datele despre aceast` zon` au fostob\inute at@t prin metode calitatative, c@t ]i prin metode calitative. Am realizat unrecensam@nt al [ntregii zone ([ntreseptembrie 2000 si octombrie 2000), pentrua produce date factuale la trei niveluri deanaliz`. Mai [nt@i, la nivelul cl`dirilor, amfost interesat de num`rul lor, istoria lor delocuit ]i destina\ia lor actual`. La nivelulgospod`riilor, am adunat informa\ii desprenum`rul la zi al gospod`riilor din fiecarecl`dire, caracterisiticile lor demografice ]ieconomice, precum ]i despre planurileviitor ale locuitorilor. {n fine, la nivelul[ntregii zone, am adunat date despredensitatea rela\iior de rudenie, de munc` ]ide schimb dintre locuitorii zonei.

Pentru a afla aceste lucruri, am aplicatun chestionar la fiecare unitate locativ` apartament/bloc/vil`/cas` din zon`.Rezultatul a fost o colec\ie de 2695 deunit`\i locative. Operatorii de interviu aufost ruga\i s` completeze, de asemenea, ofi]` de observa\ie. Acest lucru s-a dovedita fi o sursa deosebit de valoroas` de infor-ma\ii, deoarece a func\ionat ca un corectivla unele r`spunsuri false ale responden\ilor,

precum ]i ca un instrument de [nregistrarea informa\iilor, b@rfelor ]i r`ut`\ilor desprevecini. Informa\iile despre num`rul reziden-\ilor ]i despre venitul real au fost cel maiadesea comunicate gresit. {ntreb`rile desprestatutul drepturilor de proprietate au ridicatsuspiciunea reziden\ilor, [n special a celor care locuiau [n case aflate [n proces cu proprietarii ]i a celor care au primit caseledrept locuinte sociale, de]i [n mod destulde evident nu prea aveau problemefinanciare.

Date despre istoria reziden\ial` a zoneiau fost ob\inute prin cercetare de arhiv`.Aceast` metod` mi-a permis s` rectificanumite supraaprecieri legate de duratalocuirii sau caracterizarea corect` a dreptu-rilor de proprietate. De exemplu, uneoriresponden\ii au declarat c` locuin\a le-a fostv@ndut` direct de c`tre o persoan` fizic`,c@nd, [n realitate, ele au fost na\ionalizate]i v@ndute de c`tre stat.

Pentru a avea o reprezentare mai bun` a procesului de locuire ca un proces, maidegrab` dec@t un agregat statistic, am

efectuat aproximativ 40 de interviuri culocuitori ai zonei. {n urma aplic`rii chestio-narelor, responden\ii, care au ar`tat oarecareinteres ]i disponibilitate de discu\ii pentrucercetare, au fost [ntreba\i dac` nu vor s`mai acorde ulterior ]i un mic interviu. Ceicare au r`spuns pozitiv, au fost [ntreba\i cumera aceast` zon` c@nd s-au mutat acolo,despre rela\iile lor cu vecinii ]i despreschimb`rile care au avut loc dup` 1989.

Am vorbit, de asemenea, cu mai mul\iagen\i imobiliari din zon` (]ase persoane).Prezent@ndu-m` drept un client interesat s`[nchiriez un apartament [n zon`, i-amintrebat ce oferte au. Dupa ce vizitamlocuin\ele, [i mai [ntrebam despre cei care[nchiriaz`, ce determin` oferta ]i cererea,ce alte oferte asem`n`toare au mai avut etc.{n materie de ]mechrii ]i \epe care sefac, agen\ii imobiliari au dovedit ocunoa]tere impresionant`.

DESCRIEREA ZONEI

Amplasarea geografic` Amplasarea geografic` Amplasarea geografic` Amplasarea geografic` Amplasarea geografic`. Zona studiat` poate fi cel mai bine descris` ca o fi]ie celeag` zona central` a Bucurestiului (Centrul



6/17

istoric) ]i centura constuit` dup` 1950 [ntimpul comunismului. Cap`tul fi]iei care setermin` [n centru era ]i [ntr-un fel este unadin principalele zone comerciale aleora]ului (Str. Sf@nta Vineri, B-dul C`l`ra]i).De]i [nc` mai este un important centrucomercial, spre deosebire de acum 50-60de ani num`rul atelierelor a sc`zut substan-tial. Deplas@ndu-ne din Pia\a Unirii spre periferie, f@]ia continu` cu cl`diri locuit.Zona este delimitat` la sud de B-dul Unirii,

cu cl`dirile construite de Ceau]escu [n anii80, iar la nord de Calea C`l`ra]i, o grani\`mai degrab` fictiv` dec@t func\ional`. Lacelalalt cap`t al f@]iei se afl` B-dul Muncii,care marcheaz` [nceputul zonei cu blocuri.

Cercul concentric ce con\ine f@]ia s-a

dezvoltat dup` 1870, c@nd ora]ul s-a extinssubstan\ial. Are o mare varietate de solu\iiarhitecturale. {ntre anii 1880 ]i 1920, celmai r`sp@ndit tip de cl`diri erau casele cucurte pentru o singur` familie. Casele mai pl`cute din punct de vedere estetic (Fotogra-fia 1) aveau tendin\a s` fie distribuite [naceasta perioad` mai aproape de centru.De]i [n momentul construc\iei erau [n proprietatea unei singure familii, ele s-auextins treptat pe mai multe genera\ii, at@tlateral, incluzind fra\i/surori, unchi,m`tu]e etc.), c@t ]i vertical (uneori chiar pe patru genera\ii). Aproximativ 60% dincasele cu curte au fost construite [nainte de1920, iar restul [ntre cele dou` r`zboaie.Unele dintre ele sunt atractive din punct de

vedere func\ional ]i architectural chiar ]iast`zi. De]i prezente [ntr-un num`r mic,exist` ]i c@teva case construite pentru, saude c`tre locuitori s`raci. (Fotografia02).

Legisla\ia din 1921 a for\at proprietariide p`m@nt din urban s` foloseasc` mult maiintensiv terenurile pe care le aveau [n posesie. {n multe cazuri, aceasta a dus laconstruirea unei cl`diri secundare [n curte,de obicei pentru a fi [nchiriat` (Fotogra-fia03). Cealalt` consecin\` a acestei legisla\iia fost apari\ia unui num`r ridicat de blocuri]i de vile cu mai multe niveluri. Mai multde patru cincimi dintre blocurile care ex-ist` [n zon` au fost construite [ntre 1920 si1950. Cele mai multe dintre ele au trei etaje(Fotografia 4). {n aceast` perioad` a crescut]i num`rul vilelor. Multe blocuri suntconstruite mai spre periferie, [nlocuindastfel casele mai modeste, construite la[nceputul secolului.

Din punct de vedere social, zona eracompus` [n principal din familii apar\in@ndclasei de mijloc, dar era locuit` ]i de familiidin clasele sociale privilegiate. Mul\ilocuitori erau doctori, avoca\i, func\ionari]i ofi\eri de armat`. O particularitate a zoneio reprezint` densitatea mare a popula\ieievreie]ti. Centre importante ale vie\iievreie]ti s-au aflat [n aceast` zon`. Treisinagogi importante (dou` [n prezent[nchise) sunt situate la cap`tul central alf@]iei. Atunci c@nd au fost [ntreba\i cine alocuit [n locuin\` [naintea lor, 13% dintreresponden\i au spus c` o familie de evrei.

Fotografia 1. Una dintre numeroasele cl`diricu curte, construite nainte de PrimulRazboi Mondial.

Fotografia 2. Una dintre pu\inele cl`dirilocuite de la nceput de familii deza-vantajate social.



7/17

Mul\i au ad`ugat c` persoana care aconstruit cl`direa era de na\ionalitate evreu.Datorit` legisla\iei rasiale ]i antisemiteadoptate de guvernele fasciste la sf@r]itulanilor 30 ]i la [nceputul anilor 40, unelecase ale evreilor au fost confiscate. Nucunosc dac` ele au fost [napoiate, de]i se pare c` [n 1945 a fost adoptat` o hot`r@rede guvern care [napoia propriet`\ile confis-cate. Am [nt@lnit un caz [n care o persoan`a declarat c` locuin\a sa a apar\inut uneifamilii de evrei, c`reia i-a fost rechizitiona\`casa de c`tre armata rom@n` pentru a otransforma [n depozit. Tat`l respondentei,ofi\er [n armata roman`, s-a mutat acolo odat` cu depozitul ]i se pare c` familia nu amai plecat deloc, locuind cu chirie la stat. Nu cunosc c@t de reprezentativ` este aceast`situa\ie, dar este destul de plauzibil c` unelefamilii ]i-au pierdut casele atunci.

Dup` al doilea r`zboi mondial, cel maisemnificativ eveniment din punctul de ve-dere al structurii sociale a fost na\ionalizareacaselor. Statul a confiscat multe cl`diri ce

erau folosite ca locuin\` personal` ]i, bine[n\eles, orice cas` suplimentar` aflat`[n posesie. Na\ionalizarea a fost un procesfoarte arbitrar, mai degrab` dec@t unulcoerent ]i procedural (dup` legisla\ia anilor 50). Ca s` dau doar un exemplu, respon-sabilitatea pentru alc`tuirea listelor dena\ionalizare a fost delegat` unor locuitoride pe aceste str`zi, care aveau, ca oricinealtcineva, simpatiile ]i antipatiile lor. {nmomentul recens`m@ntului nostru, o familie

din trei [nc` locuia [ntr-o cas` na\ionalizat`(866 de cazuri, 32%). Num`rul locuin\elor na\ionalizate este mult mai mare. Din cele1479 de locuin\e aflate [n proprietate privat`(55% din num`rul total al locuin\elor dinzon`), aproximativ 53% au devenit proprietate privat` [ncep@nd cu 1995.Acesta a fost anul c@nd chiria]ilor din caselena\ionalizate li s-a permis s` cumpere casele[n care locuiau. Conform datelor dinrecens`m@ntul pe care l-am f`cut, se mai

Fotografia 3. Complex reziden\ial construitat@t nainte (cl`direa din fa\`), c@t ]i dup`

(cl`direa din fundal) Primul R`zboiMondial.

Fotografia 4. Bloc construit n perioadainterbelic`.



8/17

adaug` la num`rul locuin\elor na\ionalizate[n 1950 [nc` 514 de locuin\e foste propri-etate de stat, dar v@ndute [n 1995. Aceastaridic` num`rul locuin\elor na\ionalizate lacel pu\in 1379, adic` 51% din toatelocuin\ele din zon`. Num`rul este probabil]i mai ridicat, dac` s-ar lua [n considera\ie]i declara\iile false ]i num`rul cl`dirilor d`r@mate [n anii 80 sau abandonate.

Na\ionalizarea a avut un impact major asupra compozi\iei sociale din zon`. {n timp

ce [nainte de 1950 zona era compus` [n prin-cipal din func\ionari, doctori ]i alte familiicu venit destul de ridicat, grupul care a venitdupa 1950 consta mai ales din familii ceapar\ineau clasei muncitoare ]i noii clase pentru a folosi termenul lui MilovanDjilas. Unii dintre cei nou veni\i au ajunss` [mpart` cu reziden\ii mai vechi aceea]icl`dire, dar uneori ]i [n acela]i apartamentsau camer`. Un alt eveniment semnificativcare a afectat structura socio-demografic`a zonei a fost emigrarea [n Israel a popula\ieievreie]ti. Dou` valuri majore ale acesteiemigr`ri au fost [n 1947 ]i [n 1951, iar dup`1959 [n mod mai constant, [ns` la un nivelmai sc`zut. Persoanele care p`r`seauRom@nia (indiferent de etnie) trebuiau s`v@nd` locuin\a c`tre stat. Cum multe dintreaceste case erau bine [ntretinu\e, ele au fostapropriate de familiile cu o pozi\ie socialmai ridicat` nomenclatur`, profesoriuniversitari ]i personal managerial.

Urm`torul eveniment semnificativ dinistoria zonei au fost demol`rile ]i cons-truc\iile din anii 80. De]i doar o parte a planurilor au fost [ndeplinite, multe familiiau p`r`sit zona. Un num`r semnificativ de persoane mai s`race, de multe ori rromi, s-au mutat ca rezinden\i temporari. Cum planurile de demolare s-au oprit [n 1990,ace]tia au r`mas acolo. Datele din recens`-m@nt indic` faptul c` 264 de familii de rromi bifeaz` mai to\i indicatorii unei popula\ii

dezavantajate: 94% dintre gospod`rii au unvenit mediu pe familie foarte sc`zut pemembru de familie2 , cu pu\in` educa\ie for-mal 3 , ]omeri sau lucr`tori ocazionali etc.

Ast`zi zona are 2760 de unit`\i locative,distribuite [n aproximativ 860 de cl`diri.Mai exist` aproximativ 30 de cl`diriabandonate. 65 de familii au refuzat cate-goric s` vorbeasc` cu operatorii de interviu; prin urmare, esantionul are 2695 de cazuri.

Marea majoritate a unit`\ilor locative

9 din 10 sunt folosite ca locuin\`.Aproximativ una din zece este transformat`[n spa\iu de birou sau de firm`. {n multecazuri, locuin\ele sunt alc`tuite din rude.Doar 3% din gospod`rii con\in persoane cenu sunt rude. Familiile cu doi, trei si patrumembri predomin` (65% din total). Exist`un num`r semnificativ de gospod`rii ce audoar un singur membru (473 de cazuri 20%). De asemenea, exist` 366 de cazuri(15%) de familii extinse (cinci membrii saumai mult; uneori p@n` la 16). Num`rulacestor familii este, probabil, mai ridicat4 .Ocuparea individual` a unei unit`\i loca-tive este destul de mare (74%), de]i exist`cazuri de ocupare de c`tre dou` (271 cazuri 11%), trei (149 cazuri 6%) ori patrugospod`rii (68 de cazuri 3%); merge p@nala opt, nou` sau chiar zece gospod`rii peunitate locativ`.

Demol`rile din anii 1980 au f`cut caaceast` zon` s` arate ca dup` razboi: exist`terenuri virane deoarece s-a demolat ]i nus-a construit nici [nainte de 1990, nici dup`5 .Apoi multe str`zi ]i drumuri sunt denivelate.Unele au fost prost construite de la [nceput,altele au devenit rele datorit` demol`rilor, precum ]i datorit` devierii traficului dup`1989 pe str`zi ce puteau cu greu suporta oastfel de intensificare a circula\iei. Trans- portul public a fost, de asemenea, afectat, odat` cu dezafectarea unor linii de tramvai.

{n ceea ce prive]te cl`dirile, acestea potfi grupate [n mai multe categorii. Circa un

2 Comparat cu 65% pentru toat` popula\ia.3 Circa 16% - nici un fel de ]coal`; 26% scoal` primar`; 24% ]coal` secundar`; 21% absolven\i de

zece clase; 7% ]coal` profesional`; 6 % liceu pentru capul de familie.4 O problem` n colectarea datelor a fost reticien\a familiilor de rromi de a declar` un num`r mare de

locuitori, din cauza costurilor la ntre\inere.5 De data aceasta, din cauza proceselor de revendicare ce se am@n`.



9/17


10/17

VVVVVenitulenitulenitulenitulenitul. Reziden\ii noi au un venit pemembru de familie substan\ial mai ridicatdec@t rezide\ii mai vechi. At@t pentru venitul pe membru de familie, c@t ]i suma de banicheltuit` pe alimente pe membru de familie(Tabelul 1 ]i Tabelul 2) popula\ia mai re-cent ajuns` [n zon` c@stig` ]i cheltuie]tesemnificativ mai mul\i bani comparativ cu popula\ia mai veche.

Caracteristicile unit`\ilor reziden-Caracteristicile unit`\ilor reziden-Caracteristicile unit`\ilor reziden-Caracteristicile unit`\ilor reziden-Caracteristicile unit`\ilor reziden-\iale\iale\iale\iale\iale. {n ceea ce priveste cl`dirile pe carecele dou` popula\ii le ocup`, datele suntambivalente. Noii reziden\i tind s` aib` mai pu\in spa\iu de locuit dec@t persoanele carese aflau acolo de dinante de 1989 (Tabelul3). Nu exist` diferen\e semnificative [ntrecele dou` grupuri [n ceea ce prive]te stareacl`dirilor pe care le ocup`, un lucru careindic` o continuare a modelului dual dedinante de 1989 (at@t conditii foarte bune,

c@t ]i condi\ii foarte rele) pentru cele dou`grupuri.

De asemenea, [n ceea ce prive]tedistribuirea grupurilor pe tipuri de cl`diri(apartamenteversus vile, de exemplu) nuexist` o diferen\` semnificativ`. Faptul c`nu exist` nici o alegere a locuin\ei indic`faptul c` noii veni\i se bazeaz` mai mult pedisponibilitatea ]i posibilitatea de a se muta[ntr-o astfel de zon`, mai degrab` dec@t preferin\a pentru un anumit stil de via\`exprimabil prin cl`diri (exemplu s`locuiasc` [ntr-o vil`).

Compozi\ia gospod`riilor Compozi\ia gospod`riilor Compozi\ia gospod`riilor Compozi\ia gospod`riilor Compozi\ia gospod`riilor. {n ceea ce prive]te compozi\ia gospod`riilor [n grupulde dup` 1989, familiile compuse din trei, patru, ]apte ]i mai mult de ]apte membrisunt suprareprezentate, iar familiile formatedin unul sau doi membrii sunt subrepre-zentate, [n compara\ie cu grupul pre-1989.


0.000

0.011

Vechimea reziden\ei N Venitul mediu pe Abaterea Semnifica\iamembru de familie Standard la 0.05

@n lei/lun` (test bilateral)Reziden\ii noi (cei cares-au mutat dup` 1989) 748 1516538 (~ $72) 1510420

Reziden\ii vechi (cei cares-au mutat acolo [nainte 1575 1366548 (~ $65) 1232614de 1989)

Tabelul 2. Testul T al valorii medii cheltuite pe m@ncare [n luna de dinaintearecens`m@ntului,pe membru de familie, pentru cele dou` grupuri

Vechimea reziden\ei N Suma medie calculat` Abaterea Semnifica\ia pe m@ncare, pe membru Standard la 0.05

de gospod`rie (test bilateral)

Reziden\ii noi (cei care 740 829863.4 658947.7s-au mutat dup` 1989)

Reziden\ii vechi (cei cares-au mutat acolo [nainte 1510 743297.9 475891.4

de 1989)

Tabelul 1. Testul T al venitului mediu pe membru de familie pentru cele dou` grupuri


11/17

Aceasta diferen\` indic` prezen\a familiilor nucleare cu copii [n grupul noilor veni\i ]i prezen\a b`tr@nilor singuri sau tr`ind [ncuplu pentru popula\ia de dinainte de 1989.Persoanele ce au mai mult de 60 de ani suntcu mult suprareprezentate [n grupul celor ce se afl` [n zon` de dinante de 1989. {ngrupul celor ce au venit dup` 1989,segementele de 30-40 de ani este puternicreprezentat ]i, [ntr-o mai mic` m`sur`,segmentul celor cu v@rsta [ntre 20 si 30 de

ani.ProfesiaProfesiaProfesiaProfesiaProfesia. Exist` diferen\e semnificative[ntre cele dou` grupuri, [n ceea ce prive]te profesia. O diferen\` major` este prezen\a pensionarilor. Ei formeaz` mai mult de jum`tate din populatia pre-1989 (56%).Pentru popula\ia post-1989, ei tind s` fiemult mai pu\in prezen\i. Exist` cre]teri ale prezen\ei personalului managerial ]i antre- prenorial, pe de o parte, ]i a speciali]tilor ]itehnicienilor califica\i, pe de alt` parte, [n popula\ia sosit` dup` 1989. La fel de puternic` este ]i prezen\a profesiilor mai pu\in atractive (muncitori calitifica\i,lucr`tori independen\i sau v@nz`tori), dar ]i a persoanelor dezavantajate (muncitorinecalifica\i, ]omeri, casnice). Prin urmare,cu exceptia grupei de pensionari, nu pares` existe un pattern evident. Singurul lucrucare poate fi spus cu siguran\` este c` noiiveni\i tind [ntr-o m`sur` mult mai mare s`fie persone active dec@t persoanele pen-sionate.

Educa\iaEduca\iaEduca\iaEduca\iaEduca\ia. Popula\ia care a sosit recent[n zon` nu difer` [n mod semnificativ din punctul de vedere al educa\iei de cei afla\iacolo de dinainte de 1989. Procentulabsolven\ilor de liceu este mai ridicat dec@tvaloarea probabilistic`.

Structura etnic`Structura etnic`Structura etnic`Structura etnic`Structura etnic`. Ar fi de asteptat c`dac` oportunit`\ile asociate cu o anumit`zon` sunt percepute pozitiv, popula\ieiminoritare dezavantajate s` [i fie opritaccesul. Recens`m@ntul arat` c`, de fapt,se [nt@mpl` contrariul. Num`rul rromilor acrescut dup` 1989. Aproape 20% dintrefamiliile sosite dup` 1989 sunt romi,comparat cu 7% [n popula\ia de dinainte de1989.

Proprietatea asupra cl`dirilor Proprietatea asupra cl`dirilor Proprietatea asupra cl`dirilor Proprietatea asupra cl`dirilor Proprietatea asupra cl`dirilor. Celemai multe unit`\i reziden\iale ocupate defamilii venite dup` 1989 sunt de\inute ca proprietate privat` (50%). Aproape 39%dintre familii ocup` case [nchiriate de la stat,iar 11% sunt [nchiriate de la particulari.Exist` unele diferen\e pentru cele dou` popula\ii [n ceea ce prive]te proprietatea.Cel mai semnificativ este fenomenul[nchirierii de la particulari. Aceastasugereaz` apari\ia unui grup de rentieri ce

poate fi format din proprietari ce se mut`[n alt` parte pentru a apropria difere\a dechirie dintre diferite zone, din fo]tii proprietari ]i din agen\i imobiliari.

{n grupul sosit dup` 1989, din 459 deunit`\i aflate [n proprietate particular`, 109 par s` fie case na\ionalizate. Gospod`riilecare au cump`rat case de la stat c@stigat maimult chiar dec@t grupul de reziden\i post-1989 (care, la r@ndul s`u, c@]tig` mai multdec@t grupul pre-1989). Aceast` situa\iesugereaz` c` alocarea caselor nu a fostf`cut` lu@ndu-se [n calcul pe situa\iilesociale, a]a cum ar fi trebuit s` fac`Primaria. Ar fi dificil s` fac presupozi\iidespre restul de 350 de gospod`rii care au proprietate privat` asupra locuin\ei. Ace]tia probabil c` le-au cump`rat de pe pia\` (fiede la proprietarii preceden\i, fie prin inter-mediari), fie le-au mo]tenit. Gospod`riilecare [nc` sunt chiria]ii statului c@stig`semnificativ mai pu\in dec@t cei care au proprietate privat`. Aceasta sugereaz` c`,de]i pre\urile au fost mult sub cotele pie\ei, pentru unele familii, chiar ]i aceasta a fost prea mult.

Discutarea datelor: se poate vorbi Discutarea datelor: se poate vorbi Discutarea datelor: se poate vorbi Discutarea datelor: se poate vorbi Discutarea datelor: se poate vorbi despre gentrificare? despre gentrificare? despre gentrificare? despre gentrificare? despre gentrificare? {ntrebarea evident` care se pune este

dac` aceste diferen\e pot fi descrise adecvatdrept gentrificare, \in@nd cont de faptul c`datele sugereaz` at@t o continuare c@t ]i odiferen\` a patternului din timpul socialis-mului. Argumente [n favoare ipotezei cagentrificarea are loc se bazeaz` pe trans-formarea spa\iului reziden\ial [n spa\iu pentru activit`\i comerciale, pe venitul mairidicat al rezidentilor veni\i dup` 1989,



12/17

7 Unii autori sus\in c` educa\ia este indicator cheie al gentrific`rii.

precum ]i pe existen\a unui grup de rentieri printre proprietarii zonei. Argu-mentele careneag` aceasta ipoteza includ faptul c` noiireziden\i nu au un nivel de educa\ieseminificativ mai ridicat, precum ]icre]terea popula\iei de romi7 .In mod clar, situa\ia nu este nici alb`,nici neagr`. {mpresia pe care mi-am format-o este c` exist` o continuare a patternului dual din timpul socialismului, adic`existen\a unor familii cu locuin\e foarte bune ]i ale altora cu locuinte jalnice. {ncadrul acestui agregat statistic, exist`insule gentrificate, isolate fizic ]i socialde vecinii lor. Aceasta este asem`n`tor cuopiniilor alor cercet`tori care au sugerat c`gentrificarea poate fi limitat` la c@teva str`zi

sau mini-zone la marginile cartierelor gentrificabile (Marcuse, 1986; Zukin, 1987,132).

Aceasta pare s` fie situa\ia cu spa\iilecomerciale. S` lu`m ca ilustrare aceast`strad` (Fotografiile 5 ]i 6). Din cele cincicl`diri care exist` pe aceast` parte a str`zii,trei au fost renovate comple de antreprenori particulari ]i sunt [nchiriate; jum`tate din a patra (cea din mijloc) este ocupat` de fa-milia unui ziarist de la un s`ptam@nal foarte

cunoscut,]i de c@teva familii de romi; [nfine, una dintre ele este abandonat` (primacl`dire din Fotografiaoto 6). Strada[nvecinat` este ocupat` [n principal defamilii de rromi. Separarea fizic` se prezint` prin gardurile tip bunker ]i prin sistemelefizice sofisticate. Izolarea social` ia formalipsei de interac\iune cu vecinii. Situa\ii caaceasta nu sunt unice ]i ele par s` confirmeafirma\ia lui Neil Smith potrivit c`ruiagentrificare nu se poate descrie [n termeniitotul sau nimic: [ntocmai cum enclaverezidente ale elitelor au continuat s` existe[n zone de clas` muncitoare [n anii 60 ]i70, tot a]a enclave ale familiilor de clas`muncitoare vor continua s` r`m@n`[dup`gentrificare] (Smith, 1986, 16).

Mutarea [n zona a familiilor tinere ]iactive ]i sc`derea num`rului de familiicompuse din b`tr@ni mi se pare, de aseme-nea, un element care sus\ine ipoteza gentri-fic`rii. {nteresul ridicat al agen\ilor imobi-liari, sus\ine aceast argument.

{n plus fa\` de activit`\ile comerciale ]inoii reziden\i, mai exist`, de asemenea, alteorganizatii care s-au stabilit [n zon`. BisericiEvangheliste Americane au [nfiin\at c@tevacase de rug`ciune. O universitate particu-

Fotografia 6. Aceea]i strad` ca n Fotogra-fia05. Agentul imobiliar care a devenit proprietarul celei de-a doua cl`diri (ceaalb`) vrea s` cumpere ]i prima cl`dire ]is` o transforme n parcare.

Fotografia 5. Concentrare de cl`diri renovatentr-o strad` aflat` la marginile zoneirecensate.



13/17

lar` (Universitatea Spiru Haret ) a cump`ratdou` blocuri de locuin\e socialiste de lamarginea zonei pentru a se amplasa acolo,un fenomen care, probabil, duce la cre]tereacererii de locuin\e de [nchiriat.

{n fine, dac` ar fi s` situez aceast` zon`[n contextul [ntregului ora], cred c` gen-trificarea este mai puternic` [n alte p`r\i aleBucure]tiului, situate pe l@ng` spa\ii de birouri (de exemplu Bulevardul Unirii).{ntr-un context comparativ mai larg, trebuie

\inut cont ]i de faptul c`, spre deosebire demulte ora]e occidentale, gentrificarea areloc f`r` sus\inerea direct` a Prim`riei.

GENTRIFICAREA CA PROCES:STRATEGII DE APROPRIERE A

VALORII DE PIA|A A CASELOR

Aceasta sec\iune se axeaz` pe strategiilefolosite de cei care sunt implica\i [ngentrificare. Exist` dou` niveluri ale proce-sului, anume tranformarea drepturilor de proprietate asupra cl`dirilor ]i aruncarealor pe pia\`.

O caracteristic` aparte a legislatiei privitoare la locuire [n toate \`rile post-socialiste este c` locuin\ele proprietate destat (at@t na\ionalizate, c@t ]i construite [ntimpul socialismului) au fost v@ndutefamiliilor care le ocupau (vezi Struyk, 1996, pentru o trecere [n revist` a [ntregii regiuni).Aceasta a fost foarte vizibil [n Romania.Astfel se face c` oamenii care aveau multerela\ii [n timpul comunismului (lucrureflectat, printre altele, [n casele pe care leaveau), dar ]i o serie de chiria]i s`raci dinzone centrale p`r`ginite au cump`rat ieftincase ]i terenuri valoroase. Pre\urile la careau fost v@ndute acestea reprezint` 10% dinvaloarea de pia\`. {n prezent, astfel de casecump`rate ieftin de la stat sunt c`utate deantreprenorii imobiliari pentru a le trans-forma [n spa\ii de birouri sau, mai rar, [nlocuin\e de lux (vezi Heller, 1998, pentru odescriere excelent` a acestui proces [nMoscova).

Astfel se face c` un grup dinamic deagen\i imobiliari ]i de persoane particulare[]i [nsu]e]te diferen\a dintre valoarea de pia\` a propriet`\ilor amplasate central ]ivaloarea la care au fost v@ndute sau alocatede c`tre stat. Ace]tia caut` prin modalit`\ifoarte insistente s` influen\eze administra\iamunicipal`, dar ]i pe fo]tii chiria]i transfor-ma\i [n proprietari (mai ales pe cei s`raci)s` le v@nd` astfel de case. Aceste transferuriinformale ]i neprocedurale ale drepturilor

de proprietate sunt parte integrant` areconfigur`rii sistemului de clas` ]i a noiiacumul`ri de bog`\ie. Exist` ]ase strategii pe care le-am [nt@lnit; le voi prezenta [ncontinuare. Le g`sesc fascinante pe celecare implic` reziden\ii, adic` ultimile trei,deoarece sunt deosebite de modelulgentrific`rii din economiile capitalisteoccidentale.

Cea mai simpl` strategie este ceafolosit` de agen\ii imobiliari care []i[nsu]esc fosta proprietate a statului, trans-form@nd-o [n proprietate privat` capabil`s` aduc` profit. Exist` numero]i chiria]icare sunt prea s`raci pentru a cump`ralocuin\ele pe care le ocup`, de]i legea 112/1995 a Caselor Nationalizate le d` dreptul.Agen\ii imobiliari le ofer` acestora baniinecesari pentru a cump`ra cl`direa de lastat, [n schimbul urm`torului aranjament.O dat` ce chiria]ii devin proprietari cu baniiagen\ilor, fo]tii chiria]i se angajeaz` s` lev@nd` casa celor din urm`8 .

Agen\ii, de obicei, le ofer` apartamentela bloc prin cartierele construite [n timpulcomunismului. Chiria]ii sf@r]esc astfel prina avea un apartament, [n timp ce agen\iiimobiliari ob\in ieftin propriet`\ile dorite.Am [ntilnit mai multe asemenea cazuri. Unagent imobiliar activ [n zon` are nu mai pu\in de cinci case astfel ob\inute. {ntr-unadintre ele (vezi Fotografia 7), dou` familiide rromi care ocupau cl`direa mai [nainteau primit apartamente cu trei camere [nschimbul acestei vile. Cheltuielile antrepre-

8 Cum legea nu permite alienarea cl`dirilor pe o perioada de zece ani, chiria]ii ]i agen\ii trebuie s`ajung` la un fel de artefact juridic. Ei mascheaz` ntreaga afacere printr-un mprumut legal, garantatde chiria]i cu casa lor. {mprumutul nu este pl`tit, iar casele r`m@n la cei interesa\i de achizi\ionarealor.



14/17

norului au fost de $39000 $45000: eleinclud costul a dou` apartamente ($26000[mpreaun`), banii care permit cump`rareaapartamentului de la stat ($3-4000) ]icheltuielile de repara\ii ($10-15000). {n prezent, aceasta cl`dire este [nchiriat` uneifirme de resurse umane pentru nu mai pu\in

Fotografia 7. Cas` na\ionalizat` v@ndut`chiria]ilor, cump`rat` de un agent imobi-liar ]i mai apoi transformat` n spa\iu de birou.

de $5000 pe lun`. Investi\ia se acoperàstfel cam [n 8-10 luni.

O a doua strategie care conduce la pleca-rea reziden\ilor din zona central` estesitua\ia cl`dirilor restitutite fostilor proprie-tari sau descenden\ilor acestora. {n cazulrestituirilor, mul\i chiria]i pot fi reloca\idestul de rapid. Prin legisla\ia [n vigoare,chiria]ii sunt proteja\i [mpotriva evacuarii pentru c@\iva ani ]i chiriile sunt puterniccontrolate. Prin urmare, fo]tii proprietari nuc@stig` nimic din restitutire dac` ram@n cuchiria]ii [n cl`dire. O modalitate legal` dea ie]i din aceasta situa\ie este s` le oferechiria]ilor o alt` locuin\`. Mul\i proprietarichiar asta fac. Dup` aceea repar` casa, pentru a o [nchiria sau pentru o vinde.

O alt` strategie care conduce la migra\ie

[n alte zone ale ora]ului ]i la sosirea unuinou grup o reprezint` trecerea de la ocuparea de c`tre proprietari a apartamentelor la ocuparea de c`tre chiria]i. O parte dingrupul semnificativ de b`tr@ni din zon` semut` la copiii lor, iar apartamentul astfelob\inut este [nchiriat pe pia\`. Batr@nii sunt[n principal chiria]i, ap`r@nd astfel cazuride chirie profit, adic` sub@nchirierea la pre\ de pia\` a unor locuin\e subven\ionate.

Trei alte strategii care duc la plecarea

din zon` implic` pe chiria]ii statului ca poten\iali gentrificatori. {n Rom@nia, probabil mai mult dec@t [n alte \`ri post-socialiste, multe persoane ce cunoscmobilitatea politic` ascendent` au reu]it s` primeasc` unul sau mai multe contracte de[nchiriere, ]i, uneori, chiar s` ]i cumperelocuin\ele repartizate. Exist` situa\ii c@ndchiria]ii foarte puternici din punct de vedere politic, trìesc [n aceea]i cl`dire cu chiria]is`raci. Aceast` situa\ie are de-a face cu[mp`r\irea spa\iului din cas` dup` na\io-nalizare. {n timpul comunismului, multor familii, uneori chiar fo]tilor proprietari, lis-a acordat spa\iu [n beciuri sau [n man-sard`. Un chiria] puternic din punct devedere financiar sau politic poate ocupa partea principal` a unei cl`diri, [n timp cechiria]ii s`raci ocup` p`r\ile marginale aleacesteia. Primii [ncearc`, ]i [n multe cazurichiar ]i reu]esc, s` influen\eze ICRAL-ul pentru a [i muta pe s`raci [n alte cl`diri.Dup` ce i-au mutat (pe cheltuiala statului),chiria]ii boga\i [ncerc` s` cumpere [ntreagacl`dire. Aceasta se ob\ine fie prin ob\inereade extensie de spa\iu, fie prin contracte de[nchiriere cu chiria]i fictivi, de obicei, rudesau prieteni.

O strategie similar` de expansiune aspa\iului, facilitat` de [nlocuirea propriet`\iide stat cu cea privat`, este amenajarea spa-\iului nefolosit pentru scopuri reziden\iale.S` presupunem c` exist` o vil` cu dou` etajecare este [mp`r\it` de trei familii. Familiacare ocup` ultimul nivel ]i care controleaz`spa\iul de acces la mansard` decide sòb\in` ]i acest spa\iu, pe l@nga propriulapartament. Mansarda este recondi\ionat`]i oferit` pentru [nchiriere. Am [nt@lnit o



15/17

asemenea persoan` ]i care ocupa tot nivelulsuperior al unei vile ]i a devit proprietarulunei mansarde uria]e. Respectiva persoan`spunea c` [nainte a locuit acolo soacra sa.C@nd am vizitat locul, mansarda era aranjat`frumos, aparuser` o buc`t`rie ]i o baie, iar pre\ul de [nchiriere era de $100/lun`.

O alt` strategie de apropriere a spa\iuluicare nu se bazeaz` pe pia\` este stabilireade rela\ii patron-client, care pot lua formade rela\ii de rudenie simbolice. Dup` cum

am men\ionat mai sus, zona are o popula\ienumeroas` de b`tr@ni, uneori foarte s`raci]i f`r` rude. Ei sunt, uneori, ajuta\i de c`trevecini, din motive ce \in de un amalgam degenerozitate bine calculat` ]i de sentimenteumane de mil`. {n\elegerea tacit` ([ns`consfiin\it` prin testament) a unei astfel derela\ii este c` atunci c@nd b`trinii decedeaz`,locuin\a va reveni familiei care i-a ajutat.

CONCLUZII }I RECOMAND~RI

Cercet`tori importan\i ai fenomenului degentrificare (Smith ]i Williams, 1986; Palen]i London, 1984; Zukin, 1987; Sassen,2000) v`d acest proces ca pe un atac[mpotriva s`racilor. Ei sus\in, de asemenea,c` fenomenul trebuie, dac` nu oprit, cel pu\in [ncetinit. {n Europa de Est gentri-ficarea este un fenomen recent. Efectele lui pe termen mediu sunt greu de b`nuit. Pe deo parte, exist` interesul pentru divertis-mentul architectural oferit de cl`dirilerenovate, precum ]i speran\a c` rromii vor pleca din astfel de zone, astfel [nc@t valoareacl`dirilor s` creasc`. Pe de alt` parte [ns`,dac` fenomenul se accentueaz`, o separaresuplimentar` a s`racilor de clasa de mijloc]i de paradisurile reziden\iale ale noilor elitear fi de nedorit. Gentrificarea are efecte lanivelul [ntregului ora], mai degrab` dec@tla nivelul unei singure zone. Ar fi hazardats` se [ncercerce elaborarea unor predic\ii,[ns`, dac` se va accentua formarea degheouri urbane prin regruparea s`racilor,atunci costurile acestui fenomen vor fisuportate de [ntregul ora].

Prin urmare, dac` cineva se opunegentrific`rii ]i dac` ar avea puterea s` o

fac`, [mpotriva cui trebuie aplicate politicisau m`suri? Dup` cum am sugerat mai sus,cele mai multe rela\ii sociale implicate [ngentrificare sunt mediate de c`tre stat.{ntocmai cum este dificil s` se rezistegentrific`rii [n contextele capitalisteoccidentale, este dificil s` se reziste acestui proces ]i [n societ`\ile post-socialiste.Totu]i, c@teva m`suri pot fi sugerate.

De exemplu, Prim`ria ar trebui s`distribuie locuin\ele sociale mult mai atent.

Alocarea caselor na\ionalizate este [n multecazuri drumul regal spre abuzuri revolt`toa-re. {n loc de a fi repartizate familiilor careo duc foarte bine, autorit`\ile municipale ar face bine s` []i reconsidere atitudinea fa\`de patrimonul pe care [l au, [ncerc@nd s`ob\in` ceva profit din acesta. {n loc s` per-mit` unor re\ele spoliatoare s` ob\in`avantaje enorme, municipalitatea ar trebuis` mute chiria]ii ea [ns`]i, s` repare patrimoniul ]i s` ob\in` profit de pe pia\aliber`. Casele cu num`r minim de familiiar fi cele mai avantajose pentru Prim`rie s`fie supuse transform`rilor sugerate mai sus,deoarece costurile de repara\ie ar fi minime(a]a cum sunt ]i pentru antreprenori). Cumnu se poate spera c` se va ajunge la o alocare pe de-a [ntregul procedural`, Prim`ria ar trebui s` [ncerce s` se implice [n fenomenulde gentrificare pentru a ob\ine m`car o partedin beneficiile care sunt produse.

Pe de alt` parte, nu cred c` prin controlulchiriilor pentru casele na\ionalizate se vaopri procesul de gentrificare. Una dintrecele mai constante pl@ngeri ale fo]tilor proprietari care ]i-au redob@ndit casele estec` sunt for\a\i de c`tre stat s` p`strezenivelul chiriilor la valori nesemnificative [ncompara\ie cu nivelul pie\ei. Aceastacreeaz` o puternic` presiune fie pentruevacuarea [ntr-un fel sau altul a chiria]ilor,fie pentru a vinde unor proprietarii mai pu\inscrupulo]i. Statul ar trebui s` [ncerce s` seimplice [ntr-un parteneriat activ pentru preluarea poverii financiare reprezentate de politic` de control al chiriilor. Cea maiu]oar` modalitate pentru a face acest lucrueste s` acorde fo]tilor proprietari credite pentru repararea caselor restituite.



16/17

O problema major` a locuin\elor dinmediul urban este cea a cheltuielilor de[ntre\inere. Acestea practic au explodat[n ultimii ani. Pentru multe familii celocuiesc la bloc, situa\ia a devenit at@t derea [nc@t trebuie s` []i v@nd` apartamentele]i s` se mute [n alt` parte. Pentru reziden\iicl`dirilor descrise [n acest articol, [ntre\i-nerea nu este o mare problem`, deoarecefie instala\iile sunt stricate, fie cl`dirile aucentrale proprii. A]adar, subven\ionarea

costurilor de [ntre\inere nu va opri gentrifi-carea [n zonele centrale.Mai exist` ]i dimensiunea etnic` a

gentrific`rii. Popula\ia de romi este destulde expus` riscului de a fi evacuat` [n altezone. Una din pl@ngerile constante alereziden\ilor cu care am vorbit este c` sunt prea mul\i rromi [n zon`. Pl@ngerile se re-fer` la furturi, g`l`gie, petreceri, dar interesant ]i la o pretins` leg`tur` [ntre

valoarea caselor [n zon` ]i prezen\arromilor. {n asemenea circumstan\e, prac-ticile rasiste se pot u]or insinua sub pretextulinstal`rii ordinii legale, adic` prinevacuarea familiilor numeroase de romi(unele f`r` contracte clare de [nchirirere).

{n fine, ar fi bine ca asisten\ii sociali prezen\i [n zon` s` preia un rol activ [n protec\ia drepturilor de proprietate ale persoanelor [n v@rst`. Asisten\ii sociali ar trebui s` avertizeze b`tr@nii din zon` asupra

pericolelor specula\iilor de pe pia\aimobiliar`. Exist` multe feluri [n care se poate pierde casa dup` ce se semneaz` uncontract care pare [n regul`. Municipalitateaar trebui s` condi\ioneze cedarea cl`dirilor de c`tre persoanele [n v@rst` de o anchet`social` condus` de un asistent social ]i deun jurist al Prim`riei. {n acest sens se pot produce pliante care s` fie puse [n cutiile po]tale ale celor din zon`.

B IBLIOGRAFIE

Eyal, Gil, Ivan Szelenyi ]i Eleanor Townsley

1998 Making Capitalism Without Capi- talists : Class Formation and Elite Struggles in Post-communist Central Europe . London: Verso.

Heller, Michael1998 The Tragedy of Anticommons:

Property in the Transition from Marx toMarkets.Harvard Law Review , 111, 3,January 1998, pp. 622-688.

Holmstrom, Nancy and Richard Smith2000 The Necessity of Gangster Capi-talism: Primitive Accumulation in Rus-sia and China.Monthly Review, 51, 9.

Huus, Kari1994 No Place like Home: Beijing is

Remaking itself, but for whose Benefit?Far Eastern Economic Review . Vol.157:72-3.

Kovacs, Zoltan1994 A city at the Crossroads: Social and

Economic Transformation in Budapest.Urban Studies, 31 (Aug.).

London, Beverly et al.1986 The Determinants of Gentrification

in the United States: A City Level Analy-sis. Urban Affairs Quarterly , Vol. 21:3.

Marcuse, Peter 1986 Abandonment, Gentrification, and

Displacement: The Linkages in NewYork City. {n Smith, Neil and Peter Wil-liams, [nGentrification of the City . Bos-ton: Allen and Unwin.

Marx, Karl

1908 Capital: A Critique of Political Economy , Vol. I. Edited by Frederick Engels. Chicago: Charles Karr.

McDowell, Linda1997 The New Service Class: Housing,

Consumption and Lifestyle among Lon-don Bankers in the 1990s.Environment and Planning , Vol. 29, 2061-78.

Millard-Ball, Adam2000 Moving Beyond the Gentrification

Gaps: Social Change, Tenure Changeand Gap Theories in Stockholm.UrbanStudies , 37, 9.



17/17

Mullins, Patrick et al1999 Cities and Consumption Spaces.

Urban Affairs Review . Vol. 35, 1.OLaughlin, John, Vladimir Kolossov and

Olga Vendina1997 The Electoral Geographies of a

Polarizing City: Moscow 1993-1996.Post-Soviet Geography and Economics .Vol. 38, 10.

Palen, John ]i Bruce London (eds.)1986 Gentrification, Displacement and

Neighborhood Revitalization . Albany:State University of New York Press.

Plattner, Stuart1989 Markets and Marketplaces. {n

Plattner, Stuart (ed.).Economic Anthro- pology . Stanford: Stanford UniversityPress.

Sassen, Saskia2000 New Frontiers Facing Urban So-

ciology at the Millennium.British Jour- nal of Sociology . Vol. 51, 1.

Smith, Neil1996 The New Urban Frontier:

Gentrification and the Revanchist City .

London: Routledge.Smith, Neil ]i Peter Williams (eds.)1986 Gentrification of the City. Boston:

Allen and Unwin.Staniszkis, Jadwiga

1991 Political Capitalism in Poland.East European Politics and Society .Vol.05.

Struyk, Raymond1996 Economic Restructuring of the

Former Soviet Bloc: The Case of Hous- ing . Washington: Urban Institute Press.

Sykora, Ludek 1993 City in Transition: The Role of

Rent Gaps in Pragues Restructuring.Tijdschrift voor Economiche en SocialeGeographie, Vol. 84.

1996 Economic and Social Restructur-ing and Gentrification in Prague.Acta Facultatis Rerum Naturlium Universi- tatis Comenianae (Geographica ), 37.

1999 Processes of Socio-Spatial Differ-entiation in Post-Communist Prague.Housing Studies . Vol. 14, 5.

Wyly, Elvin ]i Hammel, Daniel1998 Modeling the Context and Contin-

gency of Gentrification.Journal of Ur- ban Affairs , Vol. 20, 3.

Zukin, Sharon1987 Gentrification: Culture and Capi-

tal in the Urban Core.Annual Review of Sociology . Vol. 13.1982 Loft Living: Culture and Capital

in Urban Change . Baltimore: JohnsHopkins University Press.


ABSTRACT

In this study I argue that gentrification in Eastern Europe involves the state as much as itdoes involve the market. Gentrification functions as a process of primitive accumulation,whereby capital is mobilized easily, following the state allocation of valuable properties at prices well below the market. Based on a census, interviews and archival research I describethe transformations of a centrally located area from Bucharest. The findings indicate thatgentrification takes place in small pockets, rather than as something uniform across the area.

Real estate agents, former owners who regained state confiscated housing, politically power-ful residents and families who take quasi-kinship roles toward their elderly neighbors func-tion as gentrifiers. Six strategies of appropriating the market value through the relocation of financially disadvantaged residents are described. The conclusions that follow from this studyinsist on the role of the state as the key mechanism for gentrification. It is argued that rent andutilities subsidies will not stop the process; rather the state should try to eliminate the verticalnetworks that appropriate the market value of privatized housing by assuming and control-ling this process itself. It is also argued that in the case of the former owners, the state shouldtry to involved them as partners in the rehabilitation of restituted housing, a process that islikely to slow down gentrification. Two other domains where the state should intervene is the protection of property rights of elders, often exposed to onerous contracts that leave themhomeless and the protection of Roma population against potential discrimination by their neighbors.

Primit la redac\ie:ianuarie 2002

Date post:	08-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	paolo-bruzzi
View:	217 times
Download:	0 times

Chelcea, I Gruppi Marginali Nel Centro

Documents