Roger Castell

cHEltE toNGEUITATIl

ACTIVE

Traducere: Dorica Boltasu Nicolae

NICULESCU

Cu prins

lntrodurcre

Partea I

Putem si prelungim viafa gi si reducem, astfel, deficitul Asiguririlor de Sinitatel.........17

Capitolul 1 - Longevitatea uman5, o gansi sau un pericol?..................... ...............'19

1. (um si ne prelungim viala in mod real ................... ........... 20

3. Semnele imbitrdnirii.................

4. Cauzeleimbdtrinirii conform cercetirilor........ ,..................24

5. Probleme legate de imbdtrdnirea premature......................,. ........................28

6. (um siincetinim procesul deimbitrinire.. .......,................31

7, Cum si vi prelungili viala in mod activ 5i resp0nsabi|..................... .............32

Capitolul 2 -,,Secretele" longevitilii persoanelor centenare ........... 33

1. Sfaturile lui Luigi (ornaro pentru a trdi mu11............ ...........34

2. Cum sd triiegti mulL dupi dr. M0rin........... ........................35

3. Secretul lui L.G. Rancoule pentru a rimdne tdnir.... ...........36

5. Secretul,,raw ve9an"..................

7. Regimul locuitorilor din insulele cu multe persoane ajunse la 100 de ani........................,................................41

Capitolul3 - Cele doui solulii pentru a prelungiviala activi ................:..............46

3. Principalele condi[ii ale unei sdndtili natura1e............ .................................50

4. lmportanla prevenliei active naturale.. ..............................52

5. Pentru o longevitate activd 5i naturali ...............................54

t1

Cuprins

Partea a ll-aSinitatea naturali este posibili?

(apitolul 1 - Calitatea apei 5i a biuturilor...... ..........57

1. Apa: un factor esen[ial pentru o sinitate perfecti............ ...........................58

4. Biuturile nocive care trebuie evitate.......... ........................64

Capitolul 2 - Calitatea alimentaliei.. ........................68

'1. Hranili-vi mai bine pentru a evita b01i1e9rave........................ .....................69

3. Ce ar trebui sd con[in6 cele trei mese zilnice ................... ...............,..............7 4

6. De Ia nevoie la plicerea de a mdnca .........83

Capitolul 3 - Cum si cregteli energia vita|i............. ...................,...86

4. lmportan[a vitald a alimentaliei crude...,...... ................,.... 89

5. lmportan[a vitali a activitdtii musculare....... .....................89

6. Cum si va imbuniti{i[i echilibrul sistemului nerv0s............... .....................,92

7. imbunltilili-vi somnulin mod natural .............................92

Capitolul 4 - (um si avefi mai multi linigte mentali gi si fili mai senini..... .........97

2. lnfluen[a gindiriiasupra moduluide via15............. .......... 100

3. lnfluenla gindirii asupra sanata[ii 5i longeviti[ii.... ..........102

4. (um si ne schimblm pentru a fi maifericili ..........,......... 103

6. (um si ne relaxim mai uSor corpul 5i spiritul?.......... ........ 109

(apitolul 5 - Renunlali la factorii perturbatori 9i colectivi..... ......114

2. Pericolele unui mediu nesindtos......... .............................118

3. Pericolele poluirii electromagnetice ................................122

4. Societatea noastrl este cancerigen5?.......... .....................124

5. Si actionim pentru a avea o adevirati politicd de preven!ie....,..... ........... 125

55

cHErLE LoNGEVtTATtI AclvE

Capitolul6 - Pistralimediul interior perfect sinitos.......... .........127

6. (um si nu mai transpirdm excesiv.......... ..................,.......144

Partea a III-aCregteli longevitatea printr-o prevenfie activi.......... ..........149

(apitolul 1 - Prevenlia activi individuali pentru cretterea longevit5fii ............ 151

2. Gestionati-viinmodautonomsindtatea.......... ..............152

3. Estima[i-vi potentialul actual de energie vitali (bilant).. ............,..,........... 153

(apitolul 2 - Fortificali-vi aparatul respirator printr-o prevenfie activi..................,................ 160

2. Preven[ia boliloranotimpului rece.............. .....................162

4. Boli autodefensive gi preven[ia ac1iv6................ ...............165

5. (um sd vi detoxifia[i organismul........ ..............................166

8. Riscurile unei pandemii sunt reale?............ .,..,................. 170

Capitolul 3 - Un aparat digestiv mai bun printr-o prevenlie activi natura|a.............................174

1 . 0 funcfionare autonomi gi performanti .......................... 174

3. Principalele cauze ale bolilor digestive.............. ,...,.....,....179

4. Prevenfia activi;i problemele digestive........... ................ 182

Capitolul4 - Un aparat cardiovascular maibun printr-o prevenlie activi naturale .................. 185

1. 0 problemi majori de sindtate publici ........ ...........,....... 185

Cuprins 7

6. (um si pistrim Sindtatea sistemului cardiovascular?'. .,r'.....!..,...a..!!!....'........""""""""""' 195

(apitolul 5 - Un sistem nervos mai bun printr-o plevenfie activi natura|e....................'.'.."..'. 200

1. Pericolele care pindesc sistemul nerv0s............. """"""" 200

4. Cum si evitdm bolile sistemului nervos.. .....""""""""""' 204

5. 0 memorie fideli ;i o motricitate active toate via1a.............'....... """""""' 208

Capitolul 6 - Un sistem endocrin mai bun printr-o plevenlie activi naturali..........'....'......'..'.' 209

3. Domnilor, pistrali-vi prostata sindtoasi 5i virilitatea......' """"""""""""' 217

4.0 viali din ce in ce mai sinitoasi """""'221

Capitolul 7 - Un sistem osos mai bun printr-o prevenlie activi .'.........' """""""'2221. Realitatea dureroasl a problemelor 0soase.................. """""""""""""""2222. Natura, consecinlele;i cauzele artrozei ........"""""""""" 223

4. Natura, consecinlele 5i cauzele osteoporozei '....'.'......'..' """""""""""""" 225

5. Tratamentele preventive (medicina oficialS 5i complementari) """""""""2276. Prevenlia activi a degenerescen,tei 0s0ase..........,.... """"2287. Suplimente pentru a vi pistra capitalul osos .....'.."..'..... """""""""""""' 231

8. intotdeauna este mai bine sd prevenim """""""""""""" 234

Capitolul 8 - Pistrafi-vl sau regisili-vi greutatea ideali printr-o prevenlie activi......'..... .....236

1. Doud probleme grave ale societ;1ii................... """""""" 236

2. Cele cinci cauze ale excesului de greutate.. """""""""""' 238

3. (um si slibesc firi si-mi pun sdnitatea in pericol .'......,..... """""""""""2424. Prevenlii colectiveimpotriva excesului de greutate..'.... """"""""""""""' 246

5. Mi simt bine in corpul meu, mi simt bine in viala mea.'........ """"""""""247

Capitolul 9 - Misuri colective de prevenfie.. """""'249

I ffi;.gffiffi i*i-* .....ui.......,,..i.....ii........................ fi

cHETLE LoNGEVtTATil AcTlvE

CAPITOLUL 1

illililililililillil lil lllll

Longevitatea umahi, o Sansisau un pericol?

Putem imbdtrdni sinitos?

,,Ne dorim sa fim longevivi doar daca suntem sanotoSi Si rdm1nem

tineri!"(Alexis Carrell)

Longevitatea este durata viefii, cea mai lungd cu putinfi, pe care fiecare fiinfd

-::ran[ poate spera s[ o oblini, in funcfie de ereditate gi de felul s[u (bun sau riu)Ge a o gestiona. Aceast[ longevitate va fi una activi in cazul in care capacitilile

corporale sau mentale sunt intacte gi dacl o persoan[ are suf,cienti energie care

si-i permit[ si fie autonomi. in caz contrar, situa{ia ar putea deveni catastrofali,

rn funclie de ce dificultag de finanfare ar intAmpina Asiguririle de Sinitate,

datorate cregterii bolile de degenerescenli gi problemelor legate de dependenla

:ersoanelor in vArsti.

Astlzi, durata vie[ii cregte, iar problema care se pune este de a Eti cum proce-

Jim pentru ca longevitatea s[ fie o Eansi, nu un pericol pentru umanitate.

Vezi in anexd o minibiografie a lui Alexis Carrel.

Longevitatea umani, o gansi sau un pericol? 19

. . . . . t'.!1T.t'.1:

r:ty:.r:T.Yt3!1 1". T:.1 ::it. . . . .imbunltilirile aduse ln domeniul igienei publice (api potabild, epurarea

apelor azate,supravegherea alimentari), igienei individuale (locuirea ln condilii

salubre, curlfenia corporali gi vestimentari), supravegherii medicale (sarcina,

naqterea, ingrijirea gi hrbnirea bebeluqilor) au permis reducerea mortalitefli

infantile qi eliminarea in mare parte a bolilor infecfioase, care constituie inci

veritabile flageluri ale llrilor in curs de dezvoltare. Speran]a de viafi qi longevitatea

sunt, aEadar, in cregtere neti.

Speranla de viafa este durata de via]i medie la care poate spera tn copil la

na;tere.Datorit[ progreselor incontestabile, colective, individuale 9i ale medicinii'

speranla de via[6 a crescut in toate ]irile Europei. in Franfa, de exemplu, cdgtigul

a fost de 18 ani intre 1750 9i 1870 qi de 44 de ani intre 1870 9i 2010! (INSEE)

Estim[ri

Prelungirea speranlei de viaf6 este pusl in eviden!6 prin numdrul de persoane

care au ajuns la vArsta de 100 de ani, num[r aflat in continu[ cregtere in toate

lirile occidentale gi, mai ales, in Franfa. (INSEE)

1750 1780 1810 1840 1870 1900 1930 1960 1990 2000 2005 2010 2050

femei 28,7 28,1 38,9 41 40,6 48,7 61,6 7 4,4 80,9 82,2 83,8 84,7 89,0

barbali 27,1 27,5 32,6 39,4 19,1 45,4 55,9 67,5 72,7 74,1 76,7 78,0 84,0

in tabelul de mai jos, Putem remarca

implinit 100 de ani, datorat fhri indoiald

zo cHEtLE LoNGEVlrATll ACTIvE

numlrul mai mare al femeilor care au

unei mai bune igiene a viefii. Femeile

sunt, de fapt, mai pulin victime ale dependenlelor toxice (tabagism, alcoolism) 9i

ale condiliilor adesea grele de muncd care perturbd viafa b[rba]ilor.

2008 201 1 201 3

Barbati 2238 2468 2677

Femei 13 577 15842 17 439

impreuni 15 810 18 310 20 106

La 1 ianuarie2O!3, s-au inregistrat in Franla (plus teritoriile de dincolo de

mare): 307 persoane centenare, femei 9i birbafi, la un milion de locuitori, cu 515

femei centenare la un milion de femei qi 84 de birbafi centenari la un milion de

birbafi.

JinAnd cont de importanla acestei cregteri de treizeci de ani, e necesar si ne

protejim in viitor pentru a gti unde poate duce aceasti longevitate. Existi mai

multe estim[ri, stabilite in urma unor comparafii dintre oameni gi animale:

greutatea creierului, bitaia inimii etc., dar cea mai simpli 9i cea mai fiabill este

cea propus[ de naturalistul francez Georges Buffon (1707-l7BB)'

Ficind o comparalie intre om 9i animal, a constatat ci cele mai multe specii

aveau o durat[ de viafI de qase-Eapte ori timpul lor de creqtere'

Mamifere Durata de cre$tere Durata vietii

Cdine

Leu

Cal

Camili

Elefant

0m

2 ani

4 ani

4 ani

6 ani

25 de ani

20 de ani

de la 'l 2 la 14 de ani

de la 24la 28 de ani

de la 25 la 30 de ani

de la 38la 42 ani

de la 100 la 150 de ani

de la 120 la 140 de ani

Putem, deci, presupune, in mod rezonabil, ci durata maximi a viefii omului

va fi aproape de 130 de ani, ceea ce confirml studiul popula]iilor care con]in o

proporfie mare de persoane centenare sau de persoane in virsti inci sinitoase.

Dup[ cei 122 deani, 5luni qi 15 zile ale lui ]eanne Calment (21.02.1875-4.08.1997),

recordul longevitifii va depdgi oare 130 de ani?

Aceasti perspectivi ne face si ne gAndim cI numirul persoanelor centenare qi

al celor supracentenare (dupi 110 ani) ar trebui si creasci gi mai mult gi confirmi

Longevitatea umani, o 5ansi sau un pericol? 21

necesitatea de a imbitrAni intr-o stare de sinitate perfecti. Prelungirea vieliiasociatl cu o sin[tate perfecti, va fi o gans[ individuali gi colectivi permifdndfiecirei fiinfe umane si infloreasci Ei sd participe la viafa familiali, sociali gi

asociativi, ftri sd coste nimic comunitatea.

2. Longevitate gi imbitrinire'';;;

;;,;; ;. ;;;;,..,; ;;;;; ";;;..;;;;,; ;*stadii care se succed intr-o ordine imuabili, de la fecundare pAni la moarte.

Aceasti succesiune se inscrie intr-o traiectorie care poate fi reprezentati pe ocurbi crt zece etape, cu o perioadi de cregtere, in timpul gestatiei, nasterea,

copiliria gi adolescenfa, urmati de o perioadd de stabilitate, corespunzdnd

tinerefii gi maturitilii qi, in sfirEit, o ultim[ perioadi, de descreEtere (bltrAnele,

apoisenilitate), carevafimaimultsaumaipufin rapidi, infunclie de circumstanlele(favorabile sau defavorabile) ale vie{ii.

1: conceplia; 2: gesta{ia; 3: nagerea; 4: prima copilirie; 5: copildria ;i adolescen[a;

6: tinerelea; 7: adultul; 8: maturitatatea; 9: imbitrdnirea (vdrsta a treia);

10: senilitatea (vdrsta a patra), apoi moartea.

AEa cum remarca |ean Rostand, biolog gi scriitor francez (1894-1977), primele

semne ale lmbitrAnirii apireau devreme, adesea de la 40 de ani. Bineinfeles,

adultul cu aceasti vArsti nu este bitrin, dar poate fi deja victima unui deces subit.

|ean Rostand scria, in 19532: ,,Dupi patruzeci de ani, organismul uman incepe sisuporte transformiri regresive. Vitalitatea pilegte lent; intreaga structur["sedegradeazd, pulin cdte pufinJ'

2 |ean Rostand, LHomme, NRR ldles, 1962, p. 36.

Traiectoria vie[ii

22 CHEILE LoNGEVITATII ACTIVE

imbetranirea, ca simpli etapd a vielii, este departe de a fi tr[iti la fel de toati

lumea. Unii triiesc o b[trAnefe lungi, avind multl energie (fizicl Ei mentali) Ei se

sting lent, ca o flac[rl, dup[ o viafi lung[, fhri incidente sau boli. A\ii, dimpotrivl,

dispar prematur, intr-un mod brutal (infarcturi) sau dureros (cancer), qi ne putem

deci, intreba ce anume diferenliazi imbltrtnirea sin[toasi (fbrn bo1i) de im-

bitrAnirea patologicl.

.3.'.s.".TT:9irl:ti:::t:'. . . . . . . . . . . .

imb[tr|nirea se manifest[ mai devreme sau mai tdrziu,in func]ie de condiliile

colective de via[[ oferite popula]iei, dar 9i, mai ales, in mod individual, in func]ie

de ereditate gi de igiena viefii. inainte de a propune mijloace de incetinire a

efectelor trecerii anilor, este necesar si infelegem cum apare deteriorarea pe trei

planuri: corporal, psihologic qi energetic.

Declinul corporal se manifestl la nivel organic gi funcfional.

Organele se altereazi progresiv, pierzindu-gi pulin cAte pulin vitalitatea, dar

intr-un ritm gi cu o vitezi diferite de Ia persoanl la persoani. Este cazul evident

al pielii 9i al pirului, dar gi al organelor de simf (vedere 9i auz), al organelor care

ajuti la ,,detoxifiere" (ficat, rinichi, vezici), al vielii relafionale (inimi, vase,

danturi, schelet, mugchi) qi chiar al tuturor glandelor endocrine (pancreas,

tiroidi, suprarenale, prostati3...).

Funcfiile vitale (circulalie, respirafie, digestie, eliminare, aplrare) incetinesc,

in funcfie de nivelul de uzuri al organului respectiv. intre]inerea zllnicd a

organismului in ansamblu va reprezenta, agadar, o mare necesitate.

Declinul psihologic se constati la nivel cerebral Ei mental.

Funcfiile cerebrale se altereazi, fic6nd loc unei dificultili de memorare, de

concentrare, de voin{i gi de perseverenlI in acfiune.

Capacitilile mentale se diminueaz6,, d?ndnaqtere unei scideri a facultililor de

refleclie, de imaginafie, de creativitate, de acuitate intelectuali. Deteriorarea se

produce cu o vitez[ variabil[. Mulli igi pierd memoriala cincizeci de ani, in timp

3 Michel El Bez, Mithode du bien-vieillir, No6sis, p. 32.

Longevitatea umand, o 5ansd sau un pericol?

ce unele persoane care au 100 de ani, igi amintesc perfect principalele evenimente

ale viefii lor trecute.

Declinul energetic apare la nivel fizic gi nervos.

Diminuarea progresivi a potenfialului energeti c genereazdo senzafie de obo-

seald cronici gi o fragilitate mai mare la agresiuni (virusuri, bacterii, parazllietc.).

Sllbirea energiei nervoase antreneazbo oboseali cerebrali, o sensibilitate mai

mare la emofii gi o dificultate de adaptare la stres (conflict, frustrare etc.). Stresul

este triit din ce in ce mai mult ca un tip de agresiune, cu o pierdere progresivi a

sentimentului de armonie si de bine interior.

(ele trei niveluri Alterare Consecinle probabile

EnergieScidere progresivi a poten[ialului

energeti(0boseald, difi cultali de recuperare

Psihism Scidere a capacitd[ilor intelectualeSensibilitate la stres. Pierdere a

autonomiei

CorpScidere a capacitililor psihologice

;imusculare

Sensibilitate la agresiuni (parazili,

virusuri etc.)

4. Cauzele imbitrinirii conform cercetirilor

Cercetlrile medicale gi bioelectronice au confirmat de trei zeci de ani implicarea

mai multor factori in procesul de imbitrAnire, in primul r6nd fiind programarea

genetici, lJzura organici, stresul oxidativ, declinul hormonal, cresterea toxemiei

generale, deshidratarea gi alterarea general[.

Programarea genetici

Viafa este limitati in timp. Pentru geneticieni, ea se incheie atunci cAnd puterea

de reinnoire a celulelor-maml se opreEte. Aceasti aptitudine este inscrisi in

cromozomul fiecirei specii. Pentru oameni, longevitatea maximi este estimati(deocamdati)lal25 de ani. Acest factor ereditar qi familial se inscrie in organismul

gi in temperamentul fiecdruia dintre noi.

24 CHEILE LoNGEVITATII ACTIVE