CETATEA CULTURAL A · 2016-04-05 · si ata, amb S podul de la aCernavod si sanul,a ara agcransfT...

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie �si art�a

Seria a VI � a, an XVII, NR. 42 (140), aprilie 2016, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)Designer: Andrei ALECU

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

e-mail: [email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan Cas�a de Editur�a Cluj-Napoca

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

Cuprins

IOAN SCURTU:"REFORMATORII" AU DECIS S�A TREAC�A LA STERGEREA IDENTIT�A�TII

NA�TIONALE �SI TRANSFORMAREA ROM�ANILOR�INTR-O POPULA�TIE F�AR�A TRECUT �SI F�AR�A

VIITOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Dr. Peter HAMMOND - ISLAM: R�AD�ACINI ISTORICE ALE SITUA�TIILOR CONTEMPORANE... . . . . 7

Dr. Liviu MARTA - MUZEUL JUDE�TEAN SATU MARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Elisabeth BOULEANU - SF�AS,IETOARELE IUBIRI INTERZISE ALE REGINE MARIA . . . . . . . . . . 11

Turnul Babel. MAI MULTE LIMBI, O SINGUR�A VOCE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

Daiana Lavinia COSMA - FORME INI�TIALE DE CERCETARE ETNOLOGIC�A EUROPEAN�A . . . . . . . 15

½RELAT,IILE BISERICII ORTODOXE CU �INTREAGA LUME CRES

,TIN�A� . . . . . . . . . . . . . . . . 23

prof. dr. Adrian Botez - ROM�ANISMUL LIMBII, CONCEPTELOR �SI VIZIUNII DOSOFTEIENE, FA�T�A

DE LUMEA/UNIVERSUL MISTIC �SI ISTORICO-INI �TIATIC, AL SECOLULUI AL XVII-lea . . . . . 24

Pavel R�ATUNDEANU-FERGHETE - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

Constantin RUSU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Ana CICIO - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Marin MOSCU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Adrian BOTEZ - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

George VULTURESCU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

pr. stavr. Radu BOTI�S - RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

Adrian BOTEZ - �INC�AP�A�T�ANATUL ME�STER VIZIONAR �SI TRANSFIGURATOR:½FLUTURELE DIN

F�ANT�AN�A�, de ADRIAN MUNTEANU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Vasile LECHIN�TAN - CIUCEA � 632 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTAR�A . . . . . . . . . . . . . 69

JERTF�A PENTRU CREZUL UNEI VIET,I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

3

4

IOAN SCURTU: "REFORMATORII"AU DECIS S�A TREAC�A LA STERGEREAIDENTIT�A�TII NA�TIONALE �SI TRANS-FORMAREA ROM�ANILOR �INTR-OPOPULA�TIE F�AR�A TRECUT �SI F�AR�AVIITOR

Nu m�a mir�a ofensiva��mpotriva materiilor�scolare prin care se asi-gur�a formarea culturiigenerale �si educa�tiapatriotic�a a elevilor dinRom�ania. De fapt, serepet�a situa�tia din anii1948-1958 (perioadaocupa�tiei sovietice), c�anddin ��nv�a�t�am�antul mediu(nu se mai zicea liceu,acesta era socotit oinstitu�tie burghez�a) s-a

eliminat limba latin�a, istoria rom�anilor a devenitistoria R.P.R., iar geogra�a Rom�aniei a fost��nlocuit�a cu geogra�a U.R.S.S. �In istoria literaturiirom�ane erau men�tinu�ti doar scriitorii care au ex-primat interesele �t�ar�animii �si muncitorimii (MihaiEminescu era prezent doar prin poezia ½�Imp�arat�si proletar", iar Mihail Sadoveanu prin romanul½Mitrea Cocor"). Atunci se spunea c�a ½lumina vinede la R�as�arit", adic�a din Uniunea Sovietic�a, ½�tarasocialismului victorios". Acum s-au schimbatpunctele cardinale, ½lumina" vine de la Apus,de la U.E. �si S.U.A., unde exist�a o adev�arat�ademocra�tie, libertate, siguran�ta persoanei �si astatului. �In aceste condi�tii, este preten�tios spusc�a ar exista o ½�loso�e" a celor care au lansatnoile planuri de ��nv�a�t�am�ant, deoarece ar ��nsemnas�a credem ��n vorb�aria despre ½reform�a", ½spiritcivic", ½democra�tie participativ�a" cu care ini�tiatoriiurm�aresc s�a ½��nv�aluie" realitatea ��ntr-o perdea defum.Adev�arul este c�a, de aceast�a dat�a, ½reformatorii"

au decis s�a treac�a direct la ceea ce se urm�area ime-diat dup�a decembrie 1989, �si anume �stergerea iden-tit�a�tii na�tionale �si trans-formarea rom�anilor ��ntr-o popula�tie f�ar�a coloan�a vertebral�a, f�ar�a trecut�si, evident, f�ar�a viitor. Ca urmare, ei au por-nit pe ½singura cale", cea care le-a fost trasat�a,��n condi�tiile ��n care guvernan�tii no�stri au devenitsimple ½piese" ��ntr-un joc la scar�a mondial�a. Evi-

dent, nu li s-a spus explicit: scoate�ti latina, istoriarom�anilor, reduce�ti drastic limba rom�an�a, pentru adovedi c�a sunte�ti cu adev�arat europeni, democra�ti,demni de U.E. �si N.A.T.O. Dar a�sa au ��n�teles lide-rii no�stri politici c�a ½trebuie", pentru a ar�ata ½fru-mos". S-a ac�tionat metodic, prin distrugerea eco-nomiei na�tionale, aducerea rom�anilor ��n situa�tia dea-�si p�ar�asi �tara ��n c�autarea unui ½codru de p�aine",vinderea la pre�turi de nimic a bog�a�tiilor naturaleetc., etc. �Inv�a�t�am�antul a fost supus unor repetate½reforme", dar s-a constatat c�a ��nc�a mai p�astreaz�aunele materii prin care se culti-v�a con�stiin�ta �si dem-nitatea na�tional�a. Ca urmare, au decis c�a se im-pune o ½reform�a radical�a" (comparabil�a cu cea din1948).Istoria este redus�a la o or�a pe s�apt�am�an�a, mini-

malizat�a, ca materie lipsit�a de importan�t�a, ��n timpce sunt introduse alte discipline, arti�ciale, f�ar�ar�ad�acini ��ntr-un teritoriu epistemologic, precum½Educa�tie pentru cet�a�tenie democratic�a", ½Educa�tieintercultural�a", ½Educa�tie pentru drepturile copilu-lui" etc. De ce aceast�a minimalizare a Istoriei?Este un plan, acela de a dezagrega �si compromite

materiile fundamentale prin intro-ducerea unor dis-cipline ��nguste, cu titulaturi ½civice". Astfel, pede o parte se limiteaz�a posi-bilitatea elevilor de a��n�telege realitatea ��n ansamblul ei, iar pe de alt�aparte, se poate a�rma c�a orarul este ��nc�arcat, co-piii sunt supu�si unui efort prea mare, drept pen-tru care se impune descongestionarea acestuia. S

,i

atunci solu�tia preconizat�a este eliminarea sau redu-cerea unor materii de baz�a. ½Exper�tii" se prefaca nu �sti c�a istoria este o �stiin�t�a global�a, care serefer�a la toate aspectele vie�tii umane - de la celemateriale la cele spirituale, de la via�ta de fami-lie la cea ��n colectivit�a�ti mari, inclusiv na�tionale,de la patriarhat la democra�tie sau dictatur�a, de laindependen�t�a la domina�tia str�ain�a etc. �In fond,ace�sti ½exper�ti" urm�aresc ca, prin golirea istorieide con�tinut, aceasta s�a apar�a ca o materie arid�a,o succesiune de date greu de re�tinut, care ��ncarc�amemoria elevilor. Ca urmare, s�a �e eliminat�a, saum�acar redus�a.Nu este aici o ½�loso�e", ci o diversiune, propa-

gat�a cu insisten�t�a de cei care urm�aresc s�a �stearg�amemoria poporului rom�an. Guvernan�tii no�stri nuse str�aduiesc s�a dezvolte o vizi-une proprie asu-pra viitorului Rom�aniei, s�a elaboreze un ½proiectde �tar�a", ci a�steapt�a s�a pri-measc�a ½directive" dela UE pe care s�a le aplice c�at mai con�stiincios, pen-

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

tru a primi cali�cativul de ½bun�a purtare". Aceast�aatitudine servil�a nu numai c�a nu genereaz�a apreci-erea ½celor mari", ci mai cur�and dispre�tul acestora.A�sa se explic�a faptul c�a, de�si Rom�ania este mem-bru cu ½drepturi depline" ��n U.E., continu�a s�a �e½monitorizat�a" �si nu este primit�a ��n spa�tiul Schen-gen. Tot astfel, de�si militarii rom�ani au luptat (�simul�ti s-au jert�t) ��n Afganistan �si ��n alte zone in-dicate de la Washington, rom�anii nu pot intra f�ar�aviz�a ��n S.U.A. �In cei 26 de ani care au trecut dela evenimentele din decembrie 1989, Rom�ania nu aavut nici m�acar o ini�tiativ�a semni�cativ�a de poli-tic�a extern�a, ci s-a comportat ca o anex�a a U.E. �sia N.A.T.O.Cunosc�and istoria, elevii ar putea s�a a�e c�a un

Ion I.C. Br�atianu sau un Nicolae Titulescu nu ezi-tau s�a se confrunte cu liderii politici ai vremii,atunci c�and ��ncercau s�a nu respecte drepturile �sidemnitatea �t�arii lor. Ion I.C. Br�atianu se adresaastfel parlamentarilor rom�ani ��n noiembrie 1919:½Sunte�ti, domnilor, reprezentan�tii unui popor careeste m�andru �si poate � m�andru de trecutul s�au, �sicare trebuie s�a aib�a o mare ��ncredere ��n viitoruls�au. Nu sc�ade�ti rolul pe care el trebuie s�a-l aib�a ��nlume, ��ti c�at de mode�sti pentru persoana dvs., nu��ti mode�sti pentru poporul pe care ��l reprezenta�ti".Ast�azi se consider�a c�a asemenea cuvinte memora-bile nu trebuie cunoscute de elevii Rom�aniei �si deaceea se propune diminuarea sau chiar eliminareaistoriei din ��nv�a-�t�am�ant.Deranjeaz�a istoria? Pe cine �si de ce? Ce fel de

pericole prezint�a studiul istoriei �si pentru cine?Pentru guvernan�ti istoria este un ½pericol", pen-

tru c�a elevii, rom�anii ��n general, vor �sti de unde vin,ce au f�acut �si ce au reprezentat de-a lungul timpu-lui, �si pot face compara�tii cu situa�tia de ast�azi. Esteun fapt c�a, prin cunoa�sterea istoriei, oamenii ��nva�t�adin experien�ta ��nainta�silor, pentru a evita gre�selile�si fructi�ca mai bine �sansele de reu�sit�a.Lipsirea tineretului de cunoa�sterea trecutului

��nseamn�a �tinerea lui ��n ignoran�t�a, �stergerea orizon-tului propriu �si promovarea unei st�ari de incertitu-dine, de team�a pentru ziua de m�aine. Ca urmare, eltrebuie s�a lase ��n seama altora problemele mari ale�t�arii, de care se ocup�a politicienii, care, la r�andullor, fac ½ceea ce trebuie" (adic�a ce li se cere). Secultiv�a astfel ��nstr�ainarea, abandonarea, dezintere-sul pentru soarta propriei na�tiuni. De aici p�an�a ladezintegrare nu mai este dec�at un pas.Care este importan�ta Istoriei ca materie de stu-

diu ��n formarea intelectual�a, moral�a �si spiritual�a aunui elev de gimnaziu �si, mai departe, de liceu?Iorga spunea: ½Istoria, care se putea crede

p�an�a acum c�a este o materie pe l�ang�a celelalte,se ��nvedereaz�a din ce ��n ce mai mult c�a esteo necesitate. Da, cuno�stin�ta ei este o necesi-tate pentru con�stiin�ta uman�a; �si pentru chibzui-rea ��mprejur�arilor, �si pentru tragerea concluziilor �sipentru ��ndemnuri �si pentru m�ang�aieri". Aceste cu-vinte, rostite ��n urm�a cu opt decenii, sunt pe deplinvalabile �si ast�azi. Prin istorie se cultiv�a demnitateana�tional�a. Cunosc�and ce au f�acut alte popoare, sestimu-leaz�a dorin�ta de a�rmare proprie, de a con-strui �si de a pune ��n valoare capacit�a�tile native �sidob�andite prin studiu.Rom�anii pot � m�andri c�a au construit

m�an�astirile de la Vorone�t, Curtea de Arge�s�si S�amb�ata, podul de la Cernavod�a �siTransf�ag�ar�a�sanul, c�a au dat lumii persona-lit�a�ti precum S

,tefan cel Mare, Mihai Viteazul,

Constantin Br�ancoveanu, Dimitrie Cantemir,Nicolae Milescu Sp�atarul, Nicolae Iorga, VictorBabe�s, Ioan Cantacuzino, Mircea Eliade, GeorgeEmil Palade etc. etc. Din istorie ei pot s�a �stie c�a,��n momente de cump�an�a, rom�anii nu au ezitat s�alupte, chiar cu pre�tul vie�tii, pentru neat�arnarea�si demnitatea patriei. Au f�acut-o la Rovine, laPlevna, la M�ar�a�se�sti, la Oarba de Mure�s etc.etc. Prin sacri�ciul lor, la nivelul masei active�si con�stiente, s-a asigurat d�ainuirea PrincipatelorRom�ane �si Marea Unire din 1918. Dar �si prininteligen�ta �si patriotismul unor personalit�a�ti,precum Alexandru Ioan Cuza, Carol I, FerdinandI, Mihail Kog�alniceanu, Ion C. Br�atianu, IonI.C. Br�atianu, Iuliu Maniu, Pan Halippa, IancuFlondor etc., care au �stiut s�a conduc�a poporulla izb�and�a. Guvernan�tii no�stri nu vor poporulrom�an s�a-�si cunoasc�a ��nainta�sii �si s�a �e con�stientde menirea lui. Se dore�ste un ½spirit de turm�a", unpopor ascult�ator, care s�a-i urmeze, f�ar�a a-�si pune��ntreb�ari �si a cere explica�tii. Fiecare rom�an s�apriveasc�a numai la munca lui, ��ngrijorat c�a m�ainear putea deveni �somer, sau c�a i se va scoate casa lamezat c�a nu are cu ce-�si pl�ati ratele la banc�a.Cum se ��mpac�a ideea de manifestare a identit�a�tii

�si con�stiin�tei na�tionale ��n concertul na�tiunilor dinUniunea European�a, ��n paradigma ½unitate ��n di-versitate", cu statutul derizoriu care i se rezerv�aIstoriei ��n �scoal�a?�In cadrul UE exist�a o dezbatere privind rolul sta-


6

telor na�tionale ��n procesul de integrare. Unii - ceimai puternici - au dorit ca Europa s�a �e o entitatecare s�a impun�a mem-brilor voin�ta (hot�ar�arile) de lacentru. Al�tii au pus accentul pe contribu�tia �ec�aruistat la pro-movarea unei politici comune. S-a adop-tat calea de mijloc - aceea a Uniunii Europene ca½unitate ��n diversitate", ��n care �ecare stat vine cuzestrea sa material�a �si spiritual�a. Eveni-menteledin ultimul an arat�a c�a UE se ½clatin�a" serios. Pe-depsirea cet�a�tenilor unui stat mic precum Grecia,c�arora nu li s-a permis s�a-�si scoat�a propriii bani dinb�anci; valul de emigran�ti pornit la chemarea ½uma-nitar�a" a Angelei Merkel, care au invadat Europaf�ar�a s�a se prevad�a consecin�tele, �si apoi introducereade restric�tii draconice la grani�te; solicitarea MariiBritanii, cu caracter de �santaj - ori i se accept�acondi�tiile, ori se retrage - arat�a c�a U.E., impus�ade sus, are grave probleme de existen�t�a. Gr�aitoreste faptul c�a, de �ecare dat�a c�and au loc alegeri,partidele din toate statele pun accentul pe interesulna�tional, pentru a c�a�stiga votul cet�a�tenilor. Lide-rii politici rom�ani nu s-au str�aduit s�a elaboreze oconduit�a proprie ��n cadrul UE, ei �ind preocupa�tis�a c�a�stige bun�avoin�ta celor mari, s�a stea cumin�ti ��ncol�tul mesei, accept�and cu anticipa�tie tor ce li secere. Este de ��n�teles c�a pe ei istoria ��i jeneaz�a �side aceea urm�aresc ca aceasta s�a �e eliminat�a dincon�stiin�ta cet�a�tenilor rom�ani. �In primul r�and a ti-nerilor, prin scoaterea ei din ��nv�a�t�am�ant.Cum privi�ti eliminarea Latinei ca materie de stu-

diu din gimnaziu? Cui ��i face r�au studierea limbii,culturii �si civiliza�tiei latine? Este r�au s�a �stim cinesuntem, de unde venim, ��n aceast�a lume din ce ��nce mai amestecat�a �si masi�cat�a ��n cadrul procesu-lui de globalizare? C�and ��n 1948 s-a eliminat la-tina din �scoal�a, a fost urm�arit un scop politic pre-cis: rom�ani s�a nu mai �stie c�a ½de la R�am se trag",adic�a de la romani, creatorii uneia dintre cele maiprestigioase civiliza�tii din istoria omenirii. S-a in-trodus ��n schimb limba rus�a, ��ncep�and cu clasa aIV-a, acredit�andu-se ideea c�a rom�anii au evoluat ��nsfera de in�uen�t�a slav�a (ruseasc�a). Ast�azi nu se d�ao explica�tie, dar ��n esen�t�a obiectivul este aceea�si:rom�anii s�a nu-�si cunoasc�a r�ad�acinile, str�amo�sii, ru-dele. S�a cread�a c�a sunt ½singuri pe lume", f�ar�a tre-cut �si f�ar�a viitor. Noroc cu engle-za, cu internetul�si cu televizorul c�a mai pot �si ei a�a ce se ��nt�ampl�ape mapamond �si mai ales ��n �tar�a: c�ate amante arePutin, ce groz�avii au mai f�acut nord-coreenii, cine�si-a pus cele mai spectaculoase silicoane, cine a mai

fost ��n ½vizit�a" la DNA �si alte asemenea ve�sti, me-nite s�a atrag�a aten�tia rom�anilor. Ca nu cumva ei s�are�ecteze la halul ��n care a ajuns �tara lor �si, even-tual, s�a se revolte. S�a nu �stie c�a, totu�si, se mairealizeaz�a c�ate ceva ��n aceast�a �tar�a, c�a se fac des-coperiri �stiin�ti�ce importante, c�a se public�a lucr�arifundamentale, c�a sunt arti�sti rom�ani care se bucur�ade o larg�a recunoa�stere interna�tional�a. Asemenearealit�a�ti sunt trecute cu vedere, pentru ca nu cumvas�a �m acuza�ti de na�tionalism.Con�stiin�ta �si identitatea na�tional�a, patriotismul,

m�andria de a apar�tine unei na�tiuni, unei civiliza�tii,unei limbi, unei culturi �si unei religii sunt ast�aziceva perimat, care nu concord�a cu valorile lumiicontemporane? Aceste elemente de�nitorii pentruun popor nu sunt �si nu pot � nici perimate �si nicilipsite de concordan�t�a cu valorile lumii contempo-rane. Dovada cea mai clar�a este faptul c�a ele suntcultivate, prin toate mijloacele, ��n S.U.A., Fran�ta,Germania, Italia, Marea Britanie, Grecia, Italia,Spania �si toate celelalte state civilizate. Drape-lul �si Imnul na�tional sunt socotite sacre, iar cine��ndr�azne�ste s�a nu le respecte este pedepsit pe loc,neaccept�andu-se niciun fel de explica�tii. Nu la felstau lucrurile ��n Rom�ania. Aici, drapelul rom�anescpoate � ars ��n strad�a, Avram Iancu sp�anzurat ��ne�gie, iar patriotis-mul este blamat de ½societateacivil�a", ca �ind o expresie a na�tionalismului �si co-munismului, de care trebuie s�a ne scutur�am cu in-dignare. Realitatea a dovedit c�a sunt persoanebine ½instrui-te", cu misiunea clar�a de a ac�tionapentru �stergerea con�stiin�tei na�tionale a rom�anilor,a istoriei �si culturii lor. Chiar recent s-a a�atc�a o societate ½academic�a", prezentat�a ca expre-sia cea mai pur�a a ½societ�a�tii civile", este sponso-rizat�a din afara �t�arii pentru a difuza mesaje os-tile la adresa celor care promoveaz�a interesele unorcet�a�teni rom�ani, c�arora li s-au r�apit copiii ��ntr-o�tar�a nordic�a, acredit�andu-se ideea c�a cei care cer caace�stia s�a �e restitui�ti familiilor fac ½jocul ru�silor".Eliminarea sau diminuarea orelor de istorie, de

limba �si literatura rom�an�a, scoaterea limbii latinedin �scoal�a fac parte din ½reforma" preconizat�a deacea ½societatea civil�a" care urm�are�ste s�a coboarepoporul rom�an ��n subsolul Europei, de unde s�a numai poat�a ie�si la lumin�a. Sper c�a nu vor reu�si dac�arom�anii, mai ales profesorii, care sunt direct viza�tide o asemenea politic�a, ��si vor spune r�aspicat punc-tul de vedere. Altfel, dup�a cum s-a putut constat��n cei 26 de ani de dup�a decembrie 1989, la�sitate se


7

pl�ate�ste scump. S,i este p�acat.

Dr. Peter HAMMOND

ISLAM: R�AD�ACINI ISTORICE ALESITUA�TIILOR CONTEMPORANE...

Extrase din: Dr. Peter Hammond "The historicalroots and contemporary threat..."

(autorul de�tine un doctorat ��n teologie)

Islamul nu este o religie sau un cult. �In forma sa,este un stil de via�t�a complet. Islamul are compo-nente religioase, juridice, politice, economice, so-ciale �si militare. Com-ponenta religioas�a serve�stepentru a le masca pe toate celelalte.Islamizarea demareaz�a atunci c�and o �tar�a are su-

�cient de mul�ti musulmani ��nc�at ace�stia ��ncep s�apretind�a concesii de natur�a religioas�a.C�and societ�a�tile deschise la diversitatea cultu-

ral�a, la corectitudinea politic�a �si la toleran�t�a con-simt la cererile de natur�a religioas�a ale comunit�a�tiimusulmane, celelalte componente se ��n�ltreaz�atreptat.Iat�a cum func�tioneaz�a:At�ata timp c�at popula�tia musulman�a r�am�ane ��n

jurul valorii de 2% sau mai pu�tin, indiferent de �tar�a,aceasta va � perceput�a de c�atre al�ti cet�a�teni ca �indo minoritate pa�snic�a, �si nu ca o amenin�tare. Acestaeste cazul ��n prezent ��n:

• Australia: musulmani 2,25%

• Spania: musulmani 2,3%

• Statele Unite ale Americii: musulmani 2%

• Italia: musulmani 2,6%

�Intre 2% �si 5%, conversia din cadrul celorlalte mi-norit�a�ti etnice �si din grupurile marginalizate ��ncepeprin recrutarea de de�tinu�ti ��n ��nchisori �si de tine-ret din zona marginalizat�a a bandelor de strad�a.Acesta este cazul ��n:

• Germania: musulmani 5%

• Canada: musulmani 3%

• Danemarca: musulmani 4,1%

• Norvegia: musulmani 3%

• Marea Britanie: musulmani 4,6%

C�and ajung la 5%, musulmanii au deja oin�uen�t�a excesiv�a ��n raport cu procentul lor ��npopula�tie. Ei vor ��ncepe s�a fac�a presiuni pentru in-troducerea de produse alimentare "Halal" (curate,conform standardelor islamice), asigur�and angaja-rea musulmanilor ��n prepararea lor. Vor spori pre-siunea asupra lan�turilor de desfacere / comerciali-zare a alimentelor, astfel ��nc�at acestea s�a introduc�aasemenea produse ��n v�anz�arile lor, amenin�t�andu-icu represalii p�an�a la faliment dac�a nu se confor-meaz�a cererilor lor. Asta se ��nt�ampl�a ��n:

• Olanda: musulmani 5,5%

• Suedia: musulmani 4,9%

• Elve�tia: musulmani 5,7%

• Trinidad / Tobago: musulmani 7%

Ajun�si ��n acest stadiu, musulmanii se vor ��n�ltratreptat ��n toate sferele de in�uen�t�a �si vor ac�tionapentru ca Guvernele s�a le permit�a s�a se guvernezeei ��n�si�si (��n interiorul unor enclave de tip "ghetou")��n conformitate cu legisla�tia sharia (legea islamic�a),scopul �nal al islami�stilor �ind instaurarea sharia��ntoate �t�arile din lume. C�and num�arul musulmanilorse apropie de 10

• China: musulmani 10%

• Fran�ta: musulmani 9,6%

• Guyana: musulmani 7%

• Israel: musulmani 16%

• Filipine: musulmani 10%

• Thailanda: musulmani 10%

C�and ajung la 20% din popula�tie, �t�arile recep-toare se confrunt�a cu focare de violen�t�a declan�satechiar pentru probleme minore, formarea mili�tiilorjihadiste, crime, incendierea de biserici cre�stine �side sinagogi evreie�sti, ca ��n:

• India: musulmani 20%

• Kenya: musulmani 33%

• Rusia: musulmani 19%


8

La 40%, na�tiunile gazd�a vor experimenta masa-cre sporadice, atacuri teroriste repetate �si de ghe-ril�a militare, incendieri de biserici cre�stine �si de si-nagogi evreie�sti f�ar�a r�agaz, cum se ��nt�ampl�a ��n pre-zent ��n:

• Ciad: musulmani 50%

• Etiopia: musulmani 50%

De la 60%, na�tiunile vor asista la persecu�tiane��ngr�adit�a a cet�a�tenilor nemusulmani (necredin-cio�si) apar�tin�and tuturor religiilor (inclusiv musul-mani care nu se conformeaz�a ideologiei fundamen-taliste), puri�carea etnic�a, utilizarea legii sharia cao arm�a de represiune �si aplicarea "Jizya" (tax�a asu-pra necredincio�silor), astfel ca ��n:

• Albania: musulmani 79,9%

• Bosnia: musulmani 60%

• Malaezia: musulmani 60,4%

• Qatar: musulmani 77,5%

Dincolo de 80%, ��ntimidarea este permanent�a,opresiunea �si jihadul violente �si agresive, epura-rea etnic�a este etatizat�a merg�and p�an�a la genocid.Fundamentali�stii persecut�a sau elimin�a to�ti necre-dincio�sii (neconverti�tii) c�aci �t�arile pe care le ocup�atrebuie s�a devin�a 100% musulmane, ca ��n:

• Bangladesh: musulmani 90,4%

• Egipt: musulmani 95%

• Indonezia: musulmani 88%

• Iran: musulmani 99%

• Irak: musulmani 97%

• Iordania: musulmani 94%

• Liban: 99% musulmani

• Maroc: musulmani 99%

• Pakistan: musulmani 96,3%

• Palestina: musulmani 98%

• Sudan: musulmani 97%

• Siria: musulmani 90%

• Turcia: musulmani 99,8%

C�and scopul �nal este atins �si popula�tia a devenit100% musulman�a, s-ar putea presupune c�a asta vaconduce la "Dar es Salaam", Casa Islamic�a a P�acii.To�ti locuitorii sunt musulmani, madrasele sunt sin-gurele �scoli, iar Coranul este singurul cuv�ant admis,a�sa ca ��n:

• Afganistan: musulmani 100%

• Arabia Saudit�a: musulmani 100%

• Somalia: musulmani 100%

• Yemen: musulmani 100%

Din p�acate, niciodat�a nu va � pace, pentru c�a ��naceste �t�ari, 100% musulmane, cei mai radi-cali vorexercita un control total, vor de�tine puterea abso-lut�a �si ��si vor satisface setea insa�tia-bil�a de s�angeucig�andu-i pe coreligionarii lor care sunt mai pu�tinradicali dec�at ei.....Este foarte important s�a ��n�telegem c�a, ��n unele

�t�ari, cu popula�tii musulmane mult sub 100%, cumar � Fran�ta, oamenii care tr�aiesc ��n aceste enclave(ghetouri) sunt 100% musulmani; aceast�a popula�tietr�aie�ste ��n conformitate cu legisla�tia Sharia. Poli�tiana�tional�a francez�a nu intr�a ��n interiorul acestor en-clave. Acolo nu exist�a nici jurisdic�tie de stat, nici�scoli, nici facilit�a�ti religioase nemusulmane. Co-piii frecventeaz�a madrasa (�scoli religioase islamice),��nva�t�a doar Coranul. Simplul fapt de a avea con-tacte cu necredincio�sii este pasibil de pedeapsa cumoartea. �In consecin�t�a, ��n unele locuri din aceste�t�ari, Imamii musulmani �si extremi�stii exercit�a maimult�a putere dec�at autorit�a�tile alese ale statului�si for�tele de poli�tie... Ast�azi, cei peste 2 mili-arde de musulmani constituie 28% din popula�tialumii. �In acela�si timp, rata natalit�a�tii la musul-mani dep�a�se�ste cu mult rata natalit�a�tii la cre�stini,hindu�si, budi�sti, evrei �si al�ti credincio�si sau necre-dincio�si. �In acest fel, musulmanii vor dep�a�si 50%din popula�tia lumii p�an�a la sf�ar�situl secolului."�Inainte de v�arsta de nou�a ani am ��nv�a�tat cano-

nul care guverneaz�a via�ta arab�a: eu ��mpotriva fra-telui meu, eu �si fratele meu ��mpotriva tat�alui meu,familia mea contra verilor clanului, clanul contratribului, tribul contra ��ntregii lumi �si noi to�ti con-tra necredincio�silor".Leon Uris, "The Haj" (citat din roman)


9

"Un mediator este cineva care hr�ane�ste un cro-codil, sper�and c�a va � ultimul care urmeaz�a s�a �em�ancat."Winston Churchill"Singura condi�tie pentru triumful r�aului este pa-

sivitatea oamenilor de bine."Edmund Burke

Dr. Liviu MARTA,

MUZEUL JUDE�TEAN SATU MARE

Colec�tia Muzeului Jude�teanSatu Mare con�tine c�atevaobiecte care de�si par la primavedere obiecte banale, dincategoria unor ½fosile muze-ale�, aceste obiecte au o mare��nc�arc�atur�a istoric�a, ½ascuns�a�privitorului neavizat. Uneoripoten�tialul acestor piese areo putere evocatoare nu doarpentru istoria regiunii noastre,ci chiar �si pentru istoria uma-

nit�a�tii. Un astfel de obiect este o spad�a celtic�ace se a��a ��n depozitul Muzeului din Carei. Cu oistorie descoperit�a prin cercet�arile unor savan�ti�si a unor restauratori pasiona�ti, povestea acesteispade a fost ascuns�a ini�tial ��n interiorul piesei, iarapoi a r�amas ½��ngropat�a� ��ntre �lele unor lucr�aride specialitate, obiectul r�am�an�and opac �si anost ��nfa�ta persoanei ce s-ar ��nvredincii s�a ��l priveasc�a.

Condi�tiile de descoperire

Spada provine din morm�antul nr. 40 al necro-polei din Pi�scolt situat�a pe duna de nisip ce poate� z�arit�a de pe �soseau Carei-Oradea, l�ang�a ruinelefostului CAP din localitate. Cercetat�a ��n anii 70de c�atre dr. J�anos N�emeti, cimitirul constituie celmai mare monument celtic cunoscut ��n Rom�ania.�Inc�a de la descoperirea sa, spada a fost remarcat�aca urmare a decorului ajurat ce ��mpodobe�ste teaca.Banda din tabl�a de �er dispus�a longitudinal pe mij-locul tecii este ornamentat�a prin ajurare (decupare)cu motive vegetale stilizate. Astfel de motive de-corative �si simbolice erau frecvent utilizate ��n artaceltic�a din sec. IV-II ��. de Hr., �ind utilizate pe

spa�tii europene largi, din Fran�ta p�an�a ��n Transil-vania �si chiar mai departe ��n zona nord-balcanic�a.Printre ornamente se remarc�a unele simboluri cir-culare, bine individualizate ��n arta �si mitologia cel-tic�a. Speciali�stii consider�a c�a acest decor avea unrol apotropaic menit a-l proteja pe r�azboinic, at�at��n tumultul imprevizibil al luptelor, dar �si ��n fa�taunor efecte male�ce care puteau r�azbate dinsprelumea nev�azut�a a spiritelor.

Balaurii ascun�si din sabie

O parte nou�a, neb�anuit�a, aistorie spadei de la Pi�scolt aie�sit la iveal�a dup�a dou�a deceniide la descoperire, c�and��n interi-orul obiectului au fost observatec�ateva elemente ce��i vor asigurao valoare de unicitate ��ntre mi-

ile de obiecte r�amase de la cel�ti, pe imensul spa�tiulocuit de ace�stia, din Asia Mic�a ��n Insulele Brita-nice. �In anul 1991 spada a fost restaurat�a pentru a� expus�a��n cadru expozi�tiei mondiale de la Vene�tia,dedicat�a civiliza�tieii celtice. Pentru acest�a grandi-oas�a expozi�tie au fost selectate cele mai reprezen-tative obiecte ce puteau evoca diferitele aspecte aleciviliza�tiei celtice. Aceasta era prezentat�a, pe bun�adreptate, ca �ind unul dintre pilonii ancestrali aiciviliza�tiei europene contemporane, o prim�a mare�comunitate european�a� ce se ��ntindea din InsuleleBritanice p�an�a ��n Turcia de azi. �In cursul proce-sului de restaurare cercet�atorul A. Rapin a consta-tat c�a placa de tabl�a ajurat�a de pe teac�a a fostaplicat�a peste un decor mai vechi. Acesta a fostrealizat prin �gurarea pe partea superioar�a a te-cii a doi dragoni (grifoni) afronta�ti, prezenta�ti cutrup de �sarpe �si cap de animal de prad�a cu botullarg deschis. Desene de dragoni similari acelora depe spada de la Pi�scolt se ��nt�alnesc pe tecile spa-delor de pe o arie larg�a, din vestul Europei p�an�a��n Transilvania. De aceea unii svan�ti au interpretatacest simbol ca �ind un soi de emblem�a, ½insign�a�, aunei confrerii r�azboinice difuzat�a de-a lungul Euro-pei ��n perioada de expansiune a acestei comunit�a�tipe parcursul secolelor 4-3 ��. Hr. Dar surprizelenu sau oprit la descoperirea dragonilor din sabie!Acela�si restaurator francez a observat c�a �si acestdecor a suprapus un altul mai vechi, decor din carese p�astreaz�a unele elemente vegetale. Acest decor


10

a fost �sters, martelat, ��n momentul ��n care poseso-rul spadei a hot�ar�at modi�carea ornamenta�tiei �si avalorii simbolice a decorului, prin executarea dra-gonilor men�tiona�ti anterior (probabil ��n contextuladopt�arii valorilor confreriei amintite).

S�abii nimicite �si s�abii l�asate

urma�silor

Cercet�atorul Aurel Rustoiu con-sider�a c�a re��noirea succesiv�a de treiori a ornamenta�tiei arat�a foarteclar c�a spada de la Pi�scolt a fostutilizat�a pe parcursul mai multor

genera�tii. Abia urma�sii ultimului posesor au sim�titnevoia s�a scoat�a arma din folosin�t�a �si s�a o a�seze ��nmorm�ant, al�aturi de ��nainta�sul lor. Descoperireade la Pi�scolt ne arat�a c�a nu �ecare r�azboinic era��ngropat ��mpreun�a cu armele sale. Acest aspect afost deja b�anuit prin prisma unor inventare funerarece nu co�tineau spade de�si defunc�tii au avut astfelde arme ��n timpul vie�tii a�sa cum se poate deducedin faptul c�a mai mul�ti indivizi erau ��ngropa�ti f�ar�aspade ��ns�a cu ag�a�t�atoare pentru teac�a de sabie.Care este ��nsemn�atatea istoric�a a spadei de la

Pi�scolt? Prin aceast�a re��noire succesiv�a a decoru-lui, spada de la Pi�scolt ofer�a c�ateva date concretereferitoare la credin�tele cel�tilor dar �si la unele me-canisme sociale ce guvernau comunit�a�tile acestora.Refacerea decorului arat�a nevoia de a re��noi for�tade protec�tie conferit�a de simbolurile de pe teac�a.Vechile simboluri erau martelate apoi redesenateprin incizie sau erau acoperite cu elemente metaliceajurate. Noile ornamente ��nf�a�ti�seaz�a puteri supra-naturale sau magice care la un moment dat aveauun rol proieminent ��n protejarea posesorilor unorastfel de ½instrumente�.

Re�exe sociale contemporane

venite din negura mileniilor

Un exemlu actual al acestui me-canism social, a�at la ��ndem�ananoastr�a, ar putea � acela al ritua-lurilor funerare fastoase, vecine cu

hilarul, care au fost organizate la ��nmorm�antareaunor lideri recen�ti din spa�tiul mioritic (buliba�se,½��mp�ara�ti� �si ½regi�, dar �si la un ½tribun�). Pe

to�ti i-a ��ntrecut ��ns�a buliba�sa �tiganilor din Repu-blica Moldova, care ��n urm�a cu c�a�tiva ani a avutparte de o ��nmorm�antare cu adev�arat regeasc�a. I-a c�antat fanfara preziden�tial�a, iar ��n cavou, rromiii-au a�sezat fastuasa sufragerie de acas�a. Aceast�asufragerie impun�atoare permitea ca orice entitatedin lumea de dincolo s�a �e primit�a corespunz�atorrangului defunctului �si totodat�a avea rolul s�a su-gereze Divinit�a�tii c�a st�a ��n fa�ta unei persoane im-portante. �In nici un caz nu era re�ectat�a imagineasu�etului desprins de trup, care ajuns umil ��n fa�taJudec�atorului Suprem, va � ��ndreptat spre una dincele dou�a por�ti, ce duc spre t�ar�amul drep�tilor sauspre t�ar�amul os�andei ve�snice. Din morm�antul bu-liba�sei n-au lipsit nici b�auturile: votca �si coniacularmenesc. Apoi, pentru ca spiritul buliba�sei s�a nustea ��n ��ntunericul rece, ��n cavou au fost montateo instala�tie de iluminat �si una de ��nc�alzire, veioze�si un �semineu. �In cript�a au fost puse obiecte em-blematice pentru etnia �si rangul defunctului: acor-deon, aparat de ras, balsam .......dar �si un fax �si untelefon mobil. Aparatul de ras a fost pus al�aturide defunct deoarce aranjamentul pilozit�a�tii faci-ale reprezint�a unul din elementele esen�tiale ale ex-prim�arii identitare a b�arba�tilor romi (�si a altor et-nii). �In cadrul etniei statutul social era eviden�tiatprin fax �si telefon, instrumentele prin care orice�sef modern d�a ordine �si este conectat la miste-roasele informa�tii ce vin din centrele puterii. Iat�acum amintirea fastuaselor morminte regale sciticea r�abufnit, travers�and 25 de secole, asemeni unuivulcan de neoprit!

�In �nal se poate a�rma c�a spadade la Pi�scolt ne arat�a c�a societ�a�tileantice europene erau de o comple-xitate asem�an�atoare cu aceea a so-ciet�a�tii de azi, �ind guvernate deacelea�si dorin�te �si mecanisme soci-ale ce aveau ca scop a�rmarea unorindivizi ��n cadrul comunit�a�tii. Pe dealt�a parte, privind din sens inversscurgerea timpului, se poate a�rmafatalist c�a ��n unele aspecte societa-

tea noastr�a a r�amas at�at de primitiv�a ��nc�at poate� comparat�a cu societ�a�tile barbare de acum 2000de ani.


11

Elisabeth BOULEANU

SF�AS,IETOARELE IUBIRI INTERZISE

ALE REGINE MARIA1

Maria, cea mai frumoas�as,i mai iubit�a regin�a aRom�aniei, a fost o femeienefericit�a, care s

,i-a c�autat

iubirea ��n afara patuluiconjugal. I s-a spus ½regina

adulter�a". A fost b�ar�t�a, comentat�a s,i ar�atat�a cu

degetul pentru relat,ii in�dele. Singur�a a recunos-

cut c�a a pl�atit un pret,mare pentru incercarea de

a-si c�auta fericirea ��n bratele divers,ilor b�arbat

,i.

In spatele coroanei str�alucitoare, Maria a fost ofemeie care a iubit s

,i a suferit.

Regina Maria a fost una dintre cele mai frumoases,i mai senzuale reprezentante ale monarhiilor dinEuropa secoului trecut. "Bruneta cu ochii albas

,tri,

argintii, sc�anteietori, cu luciri de ot,el". As

,a este

descris�a cea care a fost Regina Rom�aniei, sot,ia Re-

gelui Ferdinand, vreme de patru decenii. A r�amas��n istoria t

,�arii drept cea mai iubit�a dintre reginele

pe care le-a avut t,ara s

,i cea mai implicat�a ��n deci-

ziile politice. Despre viat,a Reginei Maria s-au scris

biblioteci ��ntregi. A fost numit�a "regina adultera",din cauza lungului s

,ir de amant

,i ��n bratele c�arora

a c�autat iubirea. Paternitatea unora dintre copiiireginei a fost ��ndelung comentat�a de istorici.Dincolo de imaginea reginei perfecte care ingrijea

soldat,ii ��n razboi, purt�and ia rom�aneasc�a, sau a re-

ginei adultere, ��n spatele coroanei pe care a purtat-oRegina Maria sta povestea unei femei nefericite carenu s

,i-a g�asit ��n partenerul de viat

,�a nici jum�atatea

perfect�a, nici iubirea de care avea nevoie. Pentrurelat

,iile extraconjugale Maria recunos

,tea ca a pl�atit

pret,ul suferintei.

½La ��nceput, crezi c�a, dac�a nu g�ases,ti fericirea

��n c�aminul conjugal, o pot,i g�asi pe c�ai ocolite, dar

mi-a fost dat s�a a�u c�a acest lucru nu este posibils,i c�a este aspru pedepsit", m�arturisea ��n memoriiRegina Maria.

Verisorul interzis

Ducesa de Coburg, mama Mariei, s-a opus pen-tru c�a nu doarea o c�as�atorie ��ntre �ica ei s

,i un re-

1Material preluat de pe internet

prezentant al neamului englez. O visa m�aritat�a cuun rege din Europa s

,i devenit�a regin�a prin uniune.

In urma unui aranjament matrimonial, Maria s-alogodit cu principele Ferdinand. Ferdinand urmas�a urce pe tron dup�a moartea lui Carol I. Acesta afost ��nceputul unei singur�at�at

,i ��n doi care a durat

mai bine de patru decenii.

"Tot as,tept ceva ce nu

venea"

S-a spus c�a Ferdinand acunoscut-o prea t�arziu peMaria pentru a o mai puteaiubi as

,a cum s-ar � as

,teptat

t�an�ara.Ii d�aruise deja inima, iremediabil, Elenei

V�ac�arescu, trimis�a in exil pentru a nu sta ��n ca-lea ascensiunii la tron a lui Ferdinand. C�and aajuns ��n Rom�ania, la numai 17 ani, Maria s

,i-a g�asit

sot,ul mai ��n v�arst�a ca ea cu zece ani, "timid s

,i

boln�avicios", pierdut deja ��ntr-o iubire ne��mplinit�a.Despre Nando, as

,a cum s

,i-a alintat t�an�ara Maria

sot,ul, s

,i despre primele zile ale scurtei luni de miere

de dup�a c�as�atoria din 29 decembrie 1892, Maria ascris: ½Nu-i d�adea nimic in gand pentru a face s�atreac�a placut timpul unei sot

,ii at�at de copil�aroase.

Noaptea nunt,ii a fost un es

,ec total. R�aspundeam

naiv iubirii lui, dar parc�a simt,eam tot timpul ceva

des,ert s

,i gol; mi se p�area c�a tot as

,tept ceva ce nu

venea..."Un an mai t�arziu dup�a c�as�atorie, a venit pe lume

primul �u al celor doi, Carol Caraiman, care va de-veni regele Rom�aniei. Dup�a Carol, au urmat Elisa-beta, Maria, Nicolae, Ileana s

,i Mircea. Despre ul-

timii doi copii, istoricii au a�rmat ca au fost rodulmarii iubiri dintre Maria s

,i print

,ul Barbu S

,tirbei.

Au existat speculat,ii legate s

,i de partenitatea altor

copii, despre care s-a spus c�a ar � fost rod al altorrelat

,ii extraconjugale pe care le-a avut regina.

Zizi Cantacuzino

La nici cinci ani de lac�as�atoria cu Ferdinand, re-gina care nu g�asise ��n patulconjugal iubirea de care aveanevoie, s-a implicat ��ntr-orelat

,ie amoroas�a cu Gheor-

ghe Zizi Cantacuzino. El era un t�an�ar o�t,er de


12

27 de ani din regimentul ros,iori, "nu prea ��nalt,

subt,ire, brunet, amuzant s

,elegant", iar ea era de

o frumuset,e r�apitoare. In 1897, t�an�arul era v�azut

des ��n preajma Mariei. Un an mai t�arziu, Zizi Can-tacuzino este adus la palat ca professor de gimnas-tic�a pentru micul print

,Carol. Intre regin�a s

,i o�t

,er

��ncepe o povestea de amor, chiar sub ochii lui Fer-dinand.½Aparit

,iile Mariei la Constant

,a, ��nsot

,it�a ��n

permanent,�a de Zizi s

,i de veris

,oara acestuia, provo-

cau scandal. Se spunea c�a Principesa Mos,tenitoare

b�atea oras,ul cu locotenentul rom�an, ��nsot

,it�a doar

de t�an�ara de treisprezece ani. Instruit,i de Rege

s�a �e informat ��n leg�atur�a cu ceea ce f�acea Prin-cipesa Mos

,tenitoare, membrii din suita Mariei au

relatat c�a erau ��mpreun�a de dimineat,a p�an�a seara

s,i c�a el st�atea ore intregi ��n cabina ei. Au mai spusc�a Principesa Mos

,tenitoare ofensase o�cialit�at

,ile lo-

cale s,i pe membrii corpului consular, luindu-s

,i o�-

cial r�amas-bun de la oras,cu t�an�arul locotenent

l�ang�a ea. Regina Elisabeta s,i Mm. Winter au

acuzat-o pe Maria de a � invitat o fat�a orfan�a demam�a s�a petreac�a vara cu ea ca s�a-i serveasc�a dreptparavan pentru idila ei cu Zizi" scrie Hannah Pa-kula in "Ultima romantic�a � Viat

,a Reginei Maria

a Rom�aniei".Pe marginea relat

,iei dintre cei doi s-au t

,esut in-

trigi, b�arfe s,i scandaluri. In 1900 se vorbea de un

iminent divort,��ntre Maria s

,i Ferdinand. S-a come-

nat ��ndelung pe seama paternit�at,ii micut

,ei Mignon

(Maria), n�ascut�a de regin�a ��n Gotha, pe 8 ianua-rie 1900. Ferdinand a recunoscut ��ns�a copilul. Pefondul tensiunilor, regina a pus punct relat

,iei cu

Zizi.

Iubire la Londra

Wiliam Waldorf Astor a fost al doilea b�arbat ��ncare Maria a c�autat ceea ce Ferdinand nu ��i oferea.L-a cunoscut ��n 1902, la Londra, unde Maria a pe-trecut o var�a��ntreag�a, dup�a��ncoronarea lui Edwardal Vll-lea. Despre perioada petrecut�a la Londra ��ncompania t�an�arului Waldorf, care avea doar 20 deani, Maria scria: "S�apt�am�anile acelea ��n frumosulCliveden sunt printre amintirile cele mai frumoasedin viat

,a mea. Au fost fericire pur�a. Lipsit�a de

lucrurile pentru care fusesem n�ascut�a, am g�asit laCliveden o viat

,�a s�an�atoas�a s

,i plin�a de libertate ��n

nis,te ��mprejurimi superbe, cu tovar�asi tineri, apro-

piat,i ca spirit ".

Turnul BabelMAI MULTE LIMBI, O SINGUR�A VOCE2

�Uniunea European�a se ��ndreapt�a spre un tota-litarism care dore�ste s�a devin�a o religie de stat, oreligie ateist�a, nihilist�a. . . o religie, care va deveniobligatorie pentru to�ti.�Planul ocult de cucerire a Europei se desf�a�soar�a

sub ochii no�stri �si cu acceptul nostru. Al III-leaR�azboi Mondial are loc chiar acum. Nu cu tunuri,ci cu vorbe. Nu cu armate, ci cu a�sa-zi�sii �politi-cieni� corup�ti.Vrem sau nu, ne opunem sau nu, ��n �nal Europa

va � cucerit�a.Ce se ��nt�ampl�a? Ce reprezint�a de fapt Uniunea

European�a?Uniunea European�a este un proiect conceput

��nc�a de la ��nceputurile sale ca promov�and intereseleunei elite industrial/�nanciare ��n a�sa fel ��nc�at s�a�scape� de sub controlul na�tional. Ideea fundamen-tal�a a Comunit�a�tii Europene a fost s�a se erodeze pu-terea �si autoritatea statelor na�tionale tocmai pen-tru a se da fr�au liber acestor interese industrial-�nanciare.�In anii 1980 Consiliul European a pus ��n

circula�tie un a��s interesant, ��nf�a�ti�s�and Turnul Ba-bel (reprodus dup�a o pictur�a din 1563 a pictorului�amand Peter Brueghel cel B�atr�an). O macara ��njurul c�areia se v�ad ni�ste muncitori, stelele UniuniiEuropene precum �si sloganul �Mai multe limbi, osingur�a voce�, completeaz�a imaginea.

Semni�ca�tia este c�at sepoate de clar�a: construi-rea unui nou turn Babel a��nceput ��n for�t�a.

Babel era un ora�sunde ��ntreaga omenireera unit�a, to�ti oameniivorbind o singur�a limb�a.Turnul Babel nu era

construit pentru a aduce slav�a lui Dumnezeu, ciera dedicat unei religii false. �Ins�a Dumnezeu (scris��n ebraic�a YHWH; tradus ��n rom�an�a ca Yahweh,Iehova, sau cel mai adesea, Domnul), v�az�and c�aoamenii p�ac�atuiau ��mpotriva lui, le-a ��ncurcatlimbile �si a ��mpr�a�stiat oamenii pe tot P�am�antul).Turnul EuroBabel cum a fost supranumit, chiar a

fost construit la Strasbourg �si ��n el se g�ase�ste acum

2Material preluat de pe internet


13

Parlamentul European. Cl�adirea a fost inaugurat�a��n 1999.

Edi�ciul din Strasbourgeste locul �si unui alt sim-bol p�ag�an adoptat de UE,pe unul din pere�tii interi-ori �ind zugr�avit�a r�apireaEuropei de c�atre Zeus.Potrivit legendei grece�sti,Zeus a dorit s�a se ��nfruptedin nurii prin�tesei feni-

ciene Europa. Ca s�a ��i intre ��n gra�tii, el s-a trans-format ��ntr-un taur de o frumuse�te r�apitoare �si a��ngenuncheat la picioarele tinerei. Aceasta s-a ur-cat pe taur, care a plonjat ��n ap�a, a ��notat p�an�a ��ninsula Creta, r�apind-o pe frumoasa prin�tes�a.�Cine nu-�si cunoa�ste istoria, risc�a s�a o repete�.Pentru cei aviza�ti, actualitatea clasicului dicton

sare ��n ochi atunci c�and privim similitudinile dintremitul fondator al Europei �si na�sterea modern�a aUniunii Europene. Potrivit legendei, acum 4500de ani, minciuna, seduc�tia �si violul au fost armelefolosite de Zeus, travestit ��ntr-un taur alb, pentru apune m�ana pe frumoasa prin�tes�a fenician�a Europa.Ast�azi, acelea�si metode � secretomania, dirijismuldim umbr�a �si violul con�stiint

,elor - sunt utilizate de

�arhitec�tii� proiectului european pentru a ispiti un��ntreg continent �si a-l face s�a cad�a ��n bra�tele celuicare va � echivalentul contemporan al tat�alui p�ag�anal zeilor antici.

Semni�ca�tia sta-tuii este urm�atoarea:- popula�tia vede

o Europ�a frumoas�a�si m�andr�a c�alare peun taur puternic (oeconomie puternic�a).- de fapt taurul ��lreprezint�a pe ZEUS

(Kazarii ) care prin minciuna �si ��n�sel�atorie punm�ana pe Europa �si o r�apesc. De men�tionat fap-tul c�a Europa s-a l�asat p�ac�alit�a �si de bun�a voie s-aurcat pe taur (�t�arile Europei de bun�a voie au intrat��n comunitate).

UE, cel mai �grandios� �si mai �democratic� pro-iect din istoria modern�a a omenirii, a�sa cum estecaracterizat de liderii continentului, e ��n realitateopera unei elite oculte, care a construit pas cu pas,din umbr�a, edi�ciul european.Scena seducerii este pictat�a �si la Bruxelles, pe

bolta celuilalt sediu al Parlamentului European, peo suprafa�t�a de trei ori mai mare dec�at m�arimea na-tural�a a personajelor. Mai mult, europenii care vi-ziteaz�a capitala UE se pot �delecta� privind statuiaplasat�a chiar ��n fa�ta sediului Consiliului European,��n care Europa este��nf�a�ti�sat�a c�al�arind taurul zeiesc.

Acest simbol este reprodus �si pe timbre, cum afost cel emis cu ocazia alegerilor parlamentare dinMarea Britanie, ��n 1979, sau pe moneda euro come-morativ�a pus�a ��n circula�tie ��n Italia, unde Europa,a�sezat�a pe taur, este reprezentat�a �tin�and ��n m�an�aun stilou �si Constitu�tia European�a. Nici nu se pu-tea g�asi ceva mai �sugestiv�.

DEJA TOATE ACESTEASE �INT�AMPL�A

Europa nu a putut � cucerit�aprin r�azboi, dar va � cucerit�aprin mijloace economice �si �nan-ciare. Enorma presiune �nan-

ciar�a la care este supus�a Rom�ania ��n momentul defa�t�a nu are alt scop dec�at cucerirea ei.C�and nu mai ai frontiere, nu mai ai moned�a

na�tional�a, nu mai ai armat�a, �ti-au distrus indus-tria �si agricultura, sistemul de ��nv�a�t�am�ant �si des�an�atate, �ti s-au furat toate resursele �si e�sti obli-gat s�a te supui legilor comunit�a�tii europene, e�stideja cucerit.B�asescu �stia acest lucru ��n momentul c�and

Rom�ania semna acordul cu FMI. �In mai 2010,referindu-se la programul FMI, B�asescu declara:�Acest program ne men�tine suveranitatea. �T�arilecare sunt ��n mare di�cultate �nanciar�a cedeaz�amare parte din suveranitate.��In iulie 2010 �Angela Merkel propune ca �t�arile-

membre UE care fac excese bugetare s�a-�si piard�asuveranitatea.� Deci ��nt�ai ne ��ndatoreaz�a prin acor-dul cu FMI, �utur�and ideea c�a lu�am ��mprumut cas�a putem pl�ati pensiile �si apoi ne preiau suverani-tatea �si �tara va � practic condus�a de �investitoriicare vor cump�ara obliga�tiunile statului respectiv�.Ce va urma? Putem s�a ne d�am seama din

declara�tia lui Rocco Buttiglione, fost candidatnominalizat de pre�sedintele Comisiei Europene:�Uniunea European�a se ��ndreapt�a spre un totalita-rism care dore�ste s�a devin�a o religie de stat, o re-ligie ateist�a, nihilist�a. . . o religie, care va deveniobligatorie pentru to�ti.� SISTEMUL este at�at debine conceput ��nc�at s-a g�andit �si la cei s�araci, la


14

CEI CE VOR S�A SE REFUGIEZE ��n p�aduri, s�aevadeze �si s�a fug�a de controlul total. Astfel LE-GEA 171/2010: prevede c�a nu doar copacii suntai statului ��n P�ADURI, ci �si ciupercile, murele, pe-rele p�adure�te, plantele medicinale, pe�stele din apelede munte, din cresc�atorii, b�al�ti �si iazuri din fondulforestier, r�a�sina etc., iar recoltarea lor constituiecontraven�tie �si se pedepse�ste. (Vezi Legea 171/2010privind stabilirea �si sanc�tionarea contraven�tiilor sil-vice, publicat�a ��n Monitorul O�cial 513 din 23 iulie2010).- Va urma des�n�tarea parlamentelor na�tionale,

des�in�tarea func�tiei de �sef al statului (probabil vormai � 1 sau 2 alegeri preziden�tiale �si gata).- Va exista un singur parlament, cel european �si

un singur pre�sedinte al Europei.- La noi va � numit probabil un guvernator, iar

�tara va ajunge o anex�a a marilor puteri.- Pentru ca suveranitatea �t�arii s�a poat�a � trans-

ferat�a c�at mai u�sor c�atre cei ce vor conduce ��n�nal ��ntreaga lume, este necesar ca statul s�a �ec�at mai suplu iar func�tiile lui s�a �e reduse la mi-nim. De aceea e nevoie de concedieri masive ��nsistemul bugetar, de v�anzarea tuturor activelor destat �si des�n�tarea serviciilor publice, ��nv�a�t�am�ant,s�an�atate etc.Toti conducatorii pe care i-am avut de la a�sa-zisa

Revolu�tie ��ncoace ne-au tr�adat �si ne-au v�andut.Argumente referitoare la cele prezentate mai sus

��ncep s�a vin�a din ce ��n ce mai multe �si ��ntr-unritm accelerat, ceea ce ��nseamn�a c�a am intrat deja��n zona periculoas�a ��n care destinele noastre, ale�ec�aruia, vor � pentru un timp ��n m�ana celor carefac aceste jocuri �si noi nu avem cum interveni.Trecerea aceasta for�tat�a prin tumultul istoric pe

care ��l tr�aim se va l�asa �si cu victime colaterale, a�sac�a cine rezist�a �si scap�a e bine, iar cine nu. . . astae. . . Lupta ��mpotriva popula�tiei se duce pe toateplanurile: religios, politic, economic, �nanciar, so-cial, cultural, mediatic, medical.Scopul �nal este reducerea popula�tiei globului

sau ��nrobirea ei, eliminarea clasei de mijloc (vaexista doar un grup elitist de boga�ti care vor con-duce lumea �si restul popula�tiei vor � s�araci �sisupu�si) �si instaurarea Noii Ordini Mondiale ��n careun Guvern Mondial unic va conduce �si controlatoat�a planeta.�In mod normal, informa�tiile probate �si argumen-

tate, prezentate mai sus, precum �si o mul�time dealte informa�tii de acest tip, ar trebui s�a reprezinte

�stiri de prim�a m�an�a pentru mass-media. �Si totu�siteleviziunile �si presa ��n general nu su��a o vorb�adespre aceste lucruri. Nici m�acar s�a �e prezentateca fapt divers sau curiozit�a�ti. Nu v-a�ti ��ntrebat dece? Popula�tia este masiv dezinformat�a prin mass-media. Niciodata nu o s�a a�a�ti aceste lucruri pri-vind la televizor.

�Intemeierea Uniunii Europene prin fraud�a

Actul de ��ntemeiere al Uniunii Europene s-a ba-zat pe o fraud�a grosolan�a, �ind una dintre cele maimari opera�tiuni de manipulare colectiv�a din istoriaomenirii. Tratatul de la Roma, semnat ��n urm�a cuo jum�atate de secol, a fost de fapt un document cupagini goale, parafat cu mare pomp�a de lideri careau interpretat magistral commedia dell'arte pus�a��nscen�a��n capitala Italiei. Dezv�aluirile �socante f�acutede unul dintre protagoni�stii ceremoniei desf�a�suratela 25 martie 1957 au con�rmat cele mai sumbretemeri ale celor ce v�ad ��n proiectul construc�tiei eu-ropene materi-alizarea unei utopii pentru subiec�tiiexpu�si consecin�telor acesteia. Existen�ta at�ator mo-mente con-troversate ��n procesul de constituire aUniunii Europene, marcat de la punctul zero �sip�an�a ��n prezent de fraude, conspira�tionism �si elu-darea regulilor democratice na�ste ��n mod legitimurm�a-toarea ��ntrebare: ce for�te se a��a la c�armaproiectului UE �si ce scopuri sunt urm�arite?Un posibil r�aspuns la aceast�a ��ntrebare este

dat de prestigiosul istoric C�esar Vidal, potrivitc�aruia, pentru a ��n�telege ce se ��nt�ampl�a ��n Eu-ropa trebuie luat��n considerare fenomenul francma-soneriei. �In cartea �Masonii: Istoria celei mai pu-ternice societ�a�ti secrete�, ap�arut�a la editura Pla-neta, 2005, Vidal documenteaz�a rolul discret darimens jucat de francmasoni ��n formarea UniuniiEuropene. Spre exemplu, istoricul spaniol a�rm�ac�a �proiectul Constitu�tiei Europene a fost elabo-rat de un francmason, Val�ery Giscard D'Estaing�(fost pre�sedinte al Fran�tei ��n perioada 1974-1981,pre�sedintele Conven�tiei Europene care a redactattextul tratatului constitu�tional � n.a.), c�a �ma-sonii controleaz�a Interna�tionala Socialist�a �si s-au ��n�ltrat puternic ��n partidele de dreapta� �sic�a ace�stia exercit�a �o in�uen�t�a masiv�a ��n lumeacomunica�tiilor �si ��n special ��n educa�tie, justi�tie �sifor�tele arma-te.� Referirile privind rolul jucat deValery Giscard d'Estaing ��n geneza tratatului UE�si-au g�asit o con�rmare �si ��n m�arturiile celebru-


15

lui fost dizident sovietic, Vladimir Bukovsky, carea avut acces la arhivele Partidului Comunist alURSS. �Intr-o alocu�tiune rostit�a ��n acest an la Bru-xelles, Bukovsky a dezv�aluit c�a, ��n ianuarie 1989,o delega�tie a Comisiei Trilaterale (organiza�tie pri-vat�a ce grupeaz�a aproximativ 300-350 dintre ceimai in�uen�ti lideri politici �si economici ai plane-tei), format�a din ex-premierul japonez YasuhiroNakasone, ex-pre�sedintele francez Val�ery Giscardd'Estaing, bancherul american David Rockefeller �sifostul secretar de stal al SUA, Henry Kissinger, s-a��nt�alnit cu Mihail Gorbaciov pentru a-l convinge c�aURSS trebuie s�a se integreze ��n marile institu�tii �-nanciare ale lumii, GATT, FMI �si Banca Mondial�a.Potrivit lui Bukovsky, la un moment dat Giscardd'Estaing a luat cuv�antul �si i-a spus lui Gorba-ciov: �Domnule pre�sedinte, nu pot s�a v�a spun exactc�and se va ��nt�ampla � probabil ��ntr-un interval de15 ani � dar Europa va � un stat federal �si tre-buie s�a v�a preg�ati�ti pentru aceasta.� Bukovsky nu�si-a putut re�tine uimirea fa�t�a de capacit�a�tile profe-tice ale lui d'Estaing: �Asta se ��nt�ampla ��n ianuarie1989, ��ntr-o vreme ��n care tratatul de la Maastrichtdin 1992 nici m�acar nu fusese schi�tat. Cum de �stiaGiscard d'Estaing ce se va ��nt�ampla ��n urm�atorii15 ani? �Si, surpriz�a-surpriz�a, cum de a devenitautorul constitu�tiei europene ��n 2002-2003? Iat�a o��ntrebare foarte bun�a. Miroase a conspira�tie, nu-ia�sa?��In toamna anului 2004, un imens scandal bul-

versa scena politic�a european�a. Rocco Butti-glione,candidatul nominalizat de pre�sedintele ComisieiEuropene, Jos�e Manuel Barroso, pentru portofo-liul Justi�tiei, Libert�a�tii �si Securit�a�tii, era respinsde una din comisiile Parlamentului Euro-pean, pemotiv c�a este mult prea conservator. �In viziuneagrupurilor euro-parlamentarilor socia-li�sti �si eco-logi�sti, �vina� lui Buttiglione, un catolic practicant,a fost a�rma�tia f�acut�a ��n cadrul audi-erilor cumc�a homosexualitatea este un p�acat. Confruntat cuopozi�tia furibund�a a majorit�a�tii Parlamentului Eu-ropean, care a amenin�tat cu un vot de blam laadresa ��ntregii Comisii, Barroso a retras candida-tura lui Buttiglione. �In locul acestuia, Italia l-anominalizat pe ministrul de externe Franco Frat-tini, �si se p�area c�a toate controversele vor � daterepede uit�arii. �Inainte ��ns�a de a ple-ca de la Bru-xelles, Buttiglione a aruncat bomba, acuz�andu-l pe��nlocuitorul s�au de apartenen�t�a la o societate se-cret�a. �In momentul felicit�arii pentru candidatura

lui Frattini la postul de comisar european, politi-cianul cre�stin-democrat a a�rmat: �Sper ca audi-erile lui s�a mearg�a bine �si nimeni s�a nu ��l ��ntrebedac�a este francmason. Dac�a vor face aceasta nuva � dec�at repetarea aceleia�si injusti�tii care mi s-af�acut �si mie�. Ulterior, ��n cadrul unei dezbateridesf�a�surate la Milano, Buttiglione a spus c�a prin-cipiul du-p�a care func�tioneaz�a institu�tiile europeneeste �Afar�a cu cre�stinii, ��n�auntru cu francmasonii�. Declara�tiile lui Buttiglione au atins un subiect-

tabu ��n mass-media o�ciale, de�si la nivelul elite-lor politico-economico-�nanciare acesta face partedin categoria �secretul lui Polichinelle�, adic�a aacelor realit�a�ti pe care toat�a lumea le cunoa�ste,dar aproape nimeni nu vorbe�ste ��n public despreele. Cu alte cuvinte, marea �tain�a� a procesuluide construc�tie a Europei Uni�cate este paternita-tea sa masonic�a, recunoscut�a cu m�andrie chiar dearhitec�tii din umbr�a ai edi�ciului UE. �In schimb, lanivelul maselor, c�arora li se inculc�a versiunea ori-ginii postbelice a UE, se cunosc prea pu�tine desprefaptul c�a proiectul Europei unite dateaz�a ��nc�a de lamijlocul secolului XIX

Daiana Lavinia COSMA

FORME INI�TIALE DE CERCETARE ET-NOLOGIC�A EUROPEAN�A3

Referindu-se la valoarea literaturii na�tionalerom�ane�sti, Nicolae Iorga4 f�acea urm�atoareaa�rma�tie �Literatura na�tional�a, dup�a o categoriede critici, �si-a gre�sit drumul: ea a devenit cosmo-polit�a, pe c�and datoria tuturor celor cu dragostede inim�a pentru d�ansa, ar � fost s�a-i pastrezeneatins caracterul na�tional. Ea ar � trebuit s�aoglindeasc�a �rea poporului rom�anesc, precum ooglind�a f�ar�a cea�t�a ne d�a chipul neschimbat �sinefalsi�cat al lucrurilor, ce se r�asfr�ang ��n luciulei. Este clar c�a ��rea poporului rom�anesc� esteexpresia ce de�ne�ste spiritul rom�anesc, ini�tialpopular, adica folclorul rom�a-nesc, apoi forma maielevat�a, cultura, literatura cult�a.

3Recent am fost abordat de autoarea prezentului studiu,care mi-a propus publicarea unei p�art

,i a unei lucr�ari de doc-

torat. Am decis s�a ofer ocazia autoarei de a-s,i vedea publicat

acest text, pentru care redact,ia nu-s

,i asum�a absolut nici o

r�aspundere.4Nicolae Iorga, Pagini de critic �a literar �a , Editura

Garamond, art. �Literatura na t,ional �a �pag.46.


16

Cuv�antul Transilvania vine din limba latin�a,compus �ind din prepozi�tia �trans� cu sensul de�peste, dincolo de� �si substantivul �silva-ae� a�sadarsubstantivul propriu denume�ste o ��ntins�a zon�a ap�adurilor, ��n fapt o zon�a spiritual�a profund roma-nic�a si rom�aneasc�a, din nefericire insu�cient cerce-tat�a, nu numai sub aspect etnologic. Frumuse�teapoeziei populare, ca surs�a de inspira�tie, ��n culturaeuropean�a va � descoperit�a ��n a doua jumatate asecolului al XVIII-lea. Determinant�a e colec�tia inti-tulat�a ½Fragments of Ancient Poetry� din 1760, dar�si colec�tia intitulat�av ½Reliques of Ancient EnglishPoetry� din 1765. Cercetarea folcloric�a a patri-moniului european este impulsionat�a �si de lucr�arilelui Johann Gottfried Herder, mai pr�ecis ½Fragmente�uber die neuer deutsche Literatur� (1767) �si ��nspecial antologia sa intitulat�a ½Volks-lieder� (1778-1779) ��n care asimileaza poezia popular�a cu poeziana�tional�a.Aceste idei vor � preluate��n Transilvania de catre

corifeii �Scolii Ardelene, adaptate ��ns�a contextuluipentru a servi luptei rom�anilor din aceasta zon�a.Ideile esen�tiale ale acestei mi�scari de emanciparena�tionale, descenden�ta roman�a pur�a �si continuita-tea poporului rom�an pe teritoriul Daciei, determin�acultivarea istoriei si �lologiei dar �si a interesuluipentru cercetarea patrimoniului popular rom�anesc.Preocuparile adep�tilor �Scolii Ardelene, referi-

toare la cultura european�a sunt com-plexe. Pe de oparte, ca oameni ai veacului luminilor, con�stien�ti c�ara�tiunea uman�a trebuie sa �e c�al�auzitoare ��n via�tasocieta�tii �si c�a tot r�aul vine din ignoran�t�a, vor mi-lita pentru extirparea unor supersti�tii �si practicid�aun�atoare. Pe de alt�a parte, ca istorici �si �lo-logi, ��n cautarea unor argumente indubitabile alelatinit�a�tii rom�anilor, ei vor cerceta patrimoniul po-pular, iar, sub o form�a latent�a, apare �si interesulpentru poezia popular�a ca oper�a de art�a, la IonBudai Deleanu, care ��si va realiza a sa �Tiganiad�ape un puternic �lon folcloric.Totu�si adep�tii �Scolii Ardelene sunt preocupa�ti

de problemele originii neamului rom�anesc, ��ntreace�stia Samuil Micu scruteaz�a metodologic cele pa-tru aspecte doveditoare de origini, schi�tate c�andva�si de Miron Costin pe urmele lui Toppeltin. Darponderea, pe care Micu o d�a obiceiurilor, este maimare de vreme ce le a�seaz�a ��naintea limbii. Eldescrie sumar urm�atoarele obiceiuri, a�sa cum eraupracticate la rom�ani: l�asatul-secului, duminica Flo-riilor, Armindenul, joile de Pa�sti, S�anzienele, Fi-

lipii, petrecerea ��ac�ailor de la colindat, colindele�si calendele romane, jocul cu strig�aturi, c�alu�sarii,urma�si ai Colisaliilor, unele aspecte ale portului:chindisirea cu ro�su a c�am�a�silor, opinca, precum�si ghicirea viitoarei so�tii prin s�am-burele de m�ar.Nunta rom�anilor dar �si ��nmorm�antarea, reproducemulte din ceremoniile vechilor latini.

Unele din acestea vor �gura mai t�arziu �si ��n ½Dic-tionarium valachico-latinum� terminat ��n 1801, ��ncare vor � men�tionate �si alte denumiri de obice-iuri �si �in�te fantastice (turca, datina, deochiat, sol-monariu, smeu, strigoiu, vraja). Micu m�arturiseaca a citat selectiv c�ateva obiceiuri, considerateca o mo�stenire dreapt�a �reasc�a. Acestea suntpu�tine obiceiuri, pe care le-am spus numai pen-tru ar�atarea, cum c�a ½rom�anii cei ce sunt ast�azi ��nDachia sunt din romanii cei vechi de la Roma. . . ac�arora obiceiuri ca o mo�sie p�arinteasc�a, ��mpreunacu legea cre�stineasca le �tin romanii cei pro�sti ��n Da-chia.� Cu aceast�a evaluare a obiceiurilor, ��n�telese cao component�a indispensabil�a a culturii na�tionale,Micu introducea la noi no�tiunea de mai t�arziu de-numit�a tradi�tie, subliniind rolul capital��n p�astrarea�in�tei neamului. Adept al �lozo�ei lui Vico, carepreconiza masele populare, ��mpreun�a cu ��ntreg cor-tegiul lor de reprezent�ari, drept f�auritorul adev�aratal istoriei, Samuil Micu subliniaz�a ponderea capi-tal�a a obiceiurilor, al�aturi de limb�a, ��n conturareaspeci�cului unui popor �si asigurarea unei dezvolt�ariistorice �re�sti,ciment�and coeziunea na�tional�a.

A�rmarea latinit�a�tii neamului cu argumente ofe-rite de componentele culturii populare tradi�tionale,apare �si la ceilal�ti corifei. �In refrenul Ler Doamne,pe urmele lui Cantemir5 �si Gh.�Sincai, vede o co-rupere a numelui ��mparatului Aurelian�. . . c�ant�andcu giale<Hai, Lerom Doamne>½adec�a<Hai, Aure-lian, Doamne> c�and colinda la Cr�aciun�. Argu-mentul e preluat �si de Petru Maior ��n a sa �Istoriapentru ��nceputul rom�anilor ��n Dachia� de�si a�rm�ac�a �pu�tina credin�t�a au [c�antarile pro�stilor] deoarecemai multe minciuni cuprind ��n sine dec�at adev�ar.�

Alt corifeu, Ion Budai Deleanu, evit�a p�arerea ce-lor doi istorici, a�rm�and ca Leru Doamne ar � oreminiscen�t�a a unui ��mp�arat enorm de bogat �si pu-ternic asemeni unui Cresus. Deriv�a �si Rusaliile dinFestum Rosarium, aser�tiune con�rmat�a ulterior. �Ina sa �Tiganiad�a, autorul realizeaz�a ��n subsolul pagi-

5Cantemir Dimitrie, Descrierea Moldovei , Bucuresti,Editura Tineretului,1965, p.27-28


17

nii aceea nota a lui Erudi�tian, esen�tial�a ��n folcloris-tica rom�aneasca; e chiar actul ei de na�stere, �indprimul ��ndemn la culegerea folclorului, mai ales abaladelor.

Un aspect important al cercet�arilor, realizatede corifeii �Scolii Latiniste, este acela al scrut�ariiproduc�tiilor populare �si cu dorin�ta de a p�andi aceleaspecte nocive, retrograde, ce trebuie ��nl�aturate �sila vechii latini: ghicirea viitorului so�t la vergelatulde Anul Nou, s�apt�am�ana nebunilor, ��nfr�a�tirea deS�antoader, zilele Babelor, focul de la l�asatul secu-lui.

Cel de al doilea reprezentant, Gh. �Sincai, tra-duce un tratat intitulat astfel ��Inva�tatur�a �reasc�aspre surparea supersti�tiei norodului� realizat de I.H. Helmuth cu titlul de Volks Naturlehre.

Gh. �Sincai o traduce��ntre anii 1804-1808, versiu-nea lui �ind nu doar o simpla traducere ci o prelu-crare liber�a��n care��nlocuie�ste supersti�tiile germanecu cele corespun-z�atoare rom�ane�sti. Combate ast-fel credin�ta ��n in�uen�ta benign�a, nociv�a a stelele-lor, credin�ta c�a ��n timpul somnului, su�etul ador-mitului poate vagabonda prin locuri ��ndep�artate,��nsu�sirea celui r�au de a apare sub diferite ��nfa�ti�s�ari,legarea prin vr�aji, credin�ta ��n invulnerabilitate lasabie �si glon�t, ghicirea ho�tului prin a�sa zisa arun-care cu ciurul, nuiaua ghicitoare cu puterea de adetecta comorile, credin�ta c�a unele r�auri ar m�ancaoameni odat�a pe an, ��nsu�sirea clopotelor de a pre-zice moartea unora, puterea de puri�care a foculuiviu, lampa ce prezice moartea unuia din cas�a prinp�alp�airile ei ��ncete, ploaia de s�ange sau pucioas�a,zmeul sub form�a de �ac�ar�a sau sc�anteie, piatra pre-supus�a a � aruncat�a de tr�aznet, credin�ta ��n zodiacetc. Fiindc�a traducerea lui �Sincai nu a fost tiparit�a,inten�tia sa de a combate supersti�tiile a r�amas f�ar�aurm�ari.

Ac�tiunea de emancipare cultural�a a poporuluirom�an din Transilvania este realizat�a de corifeii�Scolii Ardelene, printr-o serie de manuale �si tratatede popularizare, un capitol bo-gat al activit�a�tii lordar cu pu�tine date etnogra�ce �si folclorice. Totu�si,la Ion Budai Deleanu se constat�a o pre�tuire este-tic�a a folclorului, chiar din aceea not�a a persona-jului Erudi�tian, cu privire la culegerea c�antecelorpovestitoare.6

Ulterior, ��n 1838, Vasile Popp este cunoscut mai

6B�arlea Ovidiu, Folclorul in � T,iganiada� ��n Studii de

folclor s,i literatur �a .

ales ca autor al primei noastre bibli-ogra�i inti-tulate �Diserta�tie despre tipogra�ile rom�ane�sti dinTransilvania� �si mai pu�tin ca autor al primuluistudiu de etnogra�e �si folclor dedicat ��n ��ntregimeobiceiurilor de ��nmorm�antare. Lucrarea este cu-noscut�a, indirect, datorit�a lui Liviu Marian, carese ocupa de contribu�tia lui Petru Maior. �Intr-onot�a, el promitea publicarea lucr�arii lui Popp, ��ntraducerea rom�aneasc�a, dar f�ar�a �nalitate. Estede fapt o teza de doctorat ��n medicin�a, publi-cata la Viena ��n 1817, cu titlul �De funeribus ple-bejis daco-romanorum sive hodiernorum valacho-rum et quibusam circa ea abusibus perpetuo respectuhaito ad veterum romanorum funeral.� Se pare cae prima lucrare de acest tip ��n literatura euro-pean�a, ��n care autorul studiaz�a obiceiul funebru,compar�andu-l mereu cu cel rom�an. Studierea obi-ceiului ��nmorm�ant�arii, determin�a relevarea unita�tiipoporului rom�an de la nordul �si sudul Dun�arii.Exist�a doua p�ar�ti, patru sec�tii, apoi capitole �si

paragrafe, ce urm�aresc fazele obiceiului de la debut�si p�an�a la sf�ar�sit. Prima parte e dedicat�a genera-lit�a�tilor, adic�a rostul ��nmorm�an-t�arii, crema�tiunea,��nhumarea la diferite popoare. A doua parte,��nf�a�ti�seaz�a fazele obiceiului ��n succesiunea lor �-reasc�a. Mai ��nt�ai se prezint�a partea de obicei,a�sa cum se practica la rom�ani; ��n ultimul paragrafe prezentat�a comparativ practica la vechii latini.Uneori, l�arge�ste cercul comparativ, ar�at�and aspectedin Italia de azi, apoi de la slavi, sau de la o seriede popoare antice, ��n partea ��nt�ai. Autorul estemoderat nu exagereaz�a cu asem�an�arile. d�and puradescriere a obiceiului la vechii romani, l�as�and con-cluzia la voia cititorului. Autorul se str�adu-ie�stes�a explice mobilul �ec�arui obicei, eventuala repre-zentare. Studiul s�au r�am�ane �si sub acest aspectun model, o excep�tie de valoare, care anun�t�a cudecenii exigen�tele metodologice ale cercet�arii obi-ceiurilor. Autorul ofer�a cele dint�ai noti�te desprejocurile de priveghi, inci-dental amintit, jocul dec�ar�ti practicat de ��ac�ai devenit frecvent la prive-ghiurile din Transilvania. �In capitolul dedicat pri-veghiului, autorul face o clasi�care a jocurilor, dis-ting�and jocuri verbale �si corporale, ultimele �indfolositoare sau nocive. Se opre�ste la un singur jocv�at�amator: moara. Jocul are patru actan�ti: �e-rarul, �erul, �si doi ajut�atori. Jocul const�a ��n pa-rodierea c�alirii �erului, ce se r�asfr�ange nu doar lacaznele celui ce joac�a rolul �erului, ci �si la asisten�tadin jur, prada sc�anteilor pe care le ��mproa�sc�a uce-


18

nicii. Jocul e necunoscut, cercetarea lui �ind spora-dic�a. De men�tionat c�a lucrarea lui V. Popp revelacontribu�tia cov�ar�sitoare a lui Petru Maior, citat devreo 13 ori la feluritele ei capitole.7

P�arintele �lologiei rom�ane, Timotei Cipariu, afost at�at ini�tiatorul cercet�arii limbii rom�ane vechidin c�ar�ti �si manuscrise, c�at �si un insistent cercet�atoral folclorului rom�anesc, mai ales pentru valoarea luica document lingvistic. Este cel dint�ai care subli-niaz�a, ��n folcloristica rom�an�a, variabilitatea folclo-rului, ��nsu�sirea lui de a � adaptabil la inten�tiile in-sului creator. �In lucrarea inedit�a, intitulat�a �Istorialiteraturii rom�ane�sti� autorul a�rm�a despre folclor:�. . . nici nu este popor a�sa r�amas ��n civiliza�tiune,carele s�a nu-�si aib�a istoriile lor, adeseori, plinede fabule �si poeziile lor populare, de�si f�ar�a scri-soare. . . �. �In �Elemente de poetic�a� din anul 1860,Timotei Cipariu elogiaz�a poezia popular�a, ar�at�andc�a la unele popoare ea �s-a distins prin corecturastilului �si frumuse�tea natural�a� iar la vechii greci �siarabi contribu�tia ei este considerabil�a. �Incear-c�a �sio clasi�care disting�and trei p�ar�ti: epica erotic�a �siprogramatic�a, din care �notabile sunt cea dint�ai �sicea de a treia�. Important�a este indica�tia metodo-logic�a referitoare la folclor, ridic�andu-se ��mpotrivacelor care��i altereaz�a autenticitatea �str�amut�and decapul textul sau schimb�and cuvintele limbii b�ag�andneologisme �si altele ce nu se aud ��n gura poporu-lui. �In care parte este a se p�azi ca un principiu: capoezia popular�a s�a r�am�an�a popular�a nu literar�a�.Elevul �si prietenul lui Cipariu pe nume, George

Bari�t, are o contribu�tie uria�s�a ��n de�steptarea in-teresului pentru folclor. �In programul de debutal importantei reviste bra�so-vene intitulat�a 'Foaiepentru minte,inim�a �si literatur�a� se ��ntrev�ad su-gestiile anterioare ale lui Cipariu. Abia ap�arut�a,revista aceasta, ��n articolul ��ncep�ator intitulat�De la redac�tie pentru semestrul al doilea� cerecolaboratorilor s�a scrie articole accesibile ��ntr-olimb�a ��ngrijit�a, dar �si culegerea de produc�tii fol-clorice �. . . feliurimi de obiceiuri vechi, povestiricare ar avea ceva ��ns�amnare istoric�a �si arheolo-gic�a. . . precum �si c�antece populare. . . iara�s unelefrasuri, proverburi, ziceri originale rom�a-ne�sti, carear � mai pu�tin cunoscute sau numa ��ntr-un dialectobicinuite.� El aduce o not�a metodologic�a impor-tant�a �C�antec s�atenesc din Ardeal este acesta, unde

7Muslea Ion, Viata s,i opera doctorului Vasile Popp, ��n

Anuarul Institului de istorie nat,ional�a, republicat in �Cer-

cetari etnogra�ce si de folclor�.

cu ��ndr�azneal�a, poci s�a zic, c�a se a��a de aceste maimulte dec�at ��n ori ��n care alt�a parte a Rom�animei.�El formuleaz�a ��nt�aia oar�a principiul respect�arii au-tenticului, preconizat azi ��n folcloristica de pretu-tindeni.�Intocmit�a ��n 1838, colec�tia deosebit�a a lui Nico-

lae Pauleti pare a � un rezultat al apelului lansatde George Bari�t ��n revista sa. Acesta este autorulculegerii de liric�a popular�a intitulat�a �C�ant�ari �sistrig�aturi rom�ane�sti de cari c�ant�a fetele s

,i �ciorii

juc�and�. Colec�tia cuprinde 319 texte, toate culese��n 1838 din satul Ro�sia de Seca�s, jude�tul Alba dec�atre studentul la seminarul teologic din Blaj, peatunci. Ea a r�amas nepublicat�a p�an�a ��n anul 1927,c�and Al. Lupeanu Melin a tip�arit selectiv �si cuinterven�tii nepermise 162 de texte. Totu�si ��n 1962,Ion Mu�slea a publicat ��ntreaga colec�tie ��ntr-o edi�tiecritic�a exemplar�a.Colec�tia lui Pauleti are o importan�t�a cov�ar�sitoare

pentru folcloristica rom�aneasc�a. Mai ��nt�ai, ea estecea dint�ai colec�tie de liric�a popular�a ce ne ofer�arepertoriul unui sat �si totodat�a constituie o baz�apentru viziunea monogra�c�a a unei localit�a�ti ruraledin vremea iob�agiei. Colec�tia ��si p�astreaz�a valoareaei documentar�a, consemn�and repertoriul tineretu-lui dintr-un sat din �tinutul T�arnavelor. Ea este,alaturi de colec�tia lui Cipariu, cea dint�ai colec�tie��n care textele lirice sunt consemnate ��n forma lorautentic�a.�In secolul al XIX-lea, Dimitrie Cio�ec,

��nva�t�atorul bra�sovean, al c�arui elev a fost siG.B. Duic�a, a l�asat o colec�tie de liric�a popular�adin �Tara B�arsei care a fost mult�a vreme socotit�ab�an�a�tean�a. Ea cuprinde 112 texte lirice lipsite deindica�tii referitoare la provenien�t�a; ��ns�a se poatea�rma ca ele provin din �Tara B�arsei. Importan�tacolec�tiei rezid�a ��n special ��n autenticitatea ei degrad ��nalt veri�cat�a �si prin compararea variantelorcomune cu colec�tia Bibicescu �si alte colec�tii auten-tice. Prin autenticitatea �si vechimea ei, colec�tiaCio�ec se dovede�ste un sprijin important pentrucercetatorii folclorului transilv�anean.Atanasie M. Marienescu e un c�arturar iluminist,

care continu�a ideile �Scolii latiniste, dar cu adapt�ari.Pe plan cultural, el observ�a necesitatea consolid�ariiunei culturi na�tionale,a c�arei piatr�a de temelie s�a �etradi�tia romanit�a�tii. Astfel, materialele etnogra�ce�si folclorice trebuiesc cercetate ��n sensul descoperi-rii vestigiilor latine, pe care le con�tin. Marienescu��n-trevede o schem�a a periodiz�arii istoriei �si poe-


19

ziei ��n succesiunea copil�arie-maturitate-b�a-tr�ane�te,transpuse de pe planul ontogeniei ��n cel al �loge-niei. Sub in�uen�ta lui Vico, Marie-nescu stabile�ste�si el trei stadii de dezvoltare ��n istoria unui po-por: fabulos, antic, nou. Perio-dizarea e determi-nat�a de vederile latiniste, de aceea Marienescu vaa�seza ��nceputurile poeziei rom�ane ��n apogeul impe-riului roman, c�aci al�aturi de �literatura poporuluirom�an vechi� exist�a �si �poezia �si literatura poporu-lui rom�an nou� care are �si ea �timp fabulos, antic�si nou; s-a creat lirica �si epica �si abia se ��ncepeepopeea�. Marienescu se l�asa sedus de ��nclinareade a ��mpinge r�adacinile ei mai ��nd�arat ��n istoriarom�an�a. Argumentul e preluat din colindele co-pil�ariei ce pomeneau pe �Hadrian si Reriu� adic�a��mpara�tii Hadrianus �si Aurelius; iar din basmelecopi-l�ariei, prota�goni�stii Maris �si Sula, adic�a Ma-rius �si Sulla. Va r�am�ane �del acestei orient�ari p�an�ala sfar�situl vie�tii, cu perseveren�ta caracteristic�a ma-rilor c�arturari transilvaneni. Inten�tia sa marturisit�aeste aceea de a realiza ��n Transilvania, ceea ce rea-lizase deja V. Alecsandri ��n Moldova; aceasta estemotiva�tia gestului de a cere ajutorul c�arturarilorsate�sti. De altfel colec�tia sa va � ��nf�ap-tuit�a ��nmare parte prin intelectualii sate�sti adic�a��nv�a�t�atori�si preo�ti. Apelurile sale vor � numeroase, repetatevreme de doua decenii, pe l�ang�a apelurile personaledin scrisori. �In urma acestor apeluri a realizat suc-cesiv, doua bro�suri de balade si colinde (1859), obro�sura de balade din 1867 e datorat�a ajutoruluioferit de episcopi rom�ani din Transilvania. La uninter-val de cinci ani, aten�tia sa va � captat�a decercetarea obiceiurilor rom�ane�sti, ideea principal�a�ind aceea de a detecta vestigiile romane ce atest�a,��n acest sector, latinitatea romanilor. �In 1870 ell�arge�ste sfera etnogra�c�a dorind s�a cuprind�a at�atobiceiurile din ciclul calendaristic �si familial ci �sitotalitatea �in�telor fantastice. �In anul urm�ator,Marienescu va solicita culegerea botanicei popu-lare prin articolul �S�arb�atorile �orilor.� Cu un efortdeosebit, utiliz�and rela�tiile personale, Marienescudureaz�a o oper�a folcloric�a de o importan�ta deose-bit�a prin bog�a�tia materialelor culese �si prin ela-borarea primului nucleu al metodei de cercetare,contribu�tia primordial�a impun�and promovarea me-todologiei culegerii la teren.Colec�tia lui Marienescu e impun�atoare ��n to-

talitatea ei prin neb�anuitele dimensiuni descope-rite abia la prima publicare. Astfel baladele in-edite echivaleaz�a numerice�ste pe cele publicate �si

sunt importante prin raritate tematic�a. La fel se��ntampl�a �si la colinde. Din cele 50 de desc�antececulese, a publicat abia vreo 9 prin periodice, res-tul disp�ar�and inexplicabil. Din lirica popular�a suntpublicate ��n periodice abia trei piese. �Impreun�a cucelelalte colec�tii ale lui Ion Micu Moldovan, Ion PopReteganul �si Bela Bartok; colec�tia lui Marienescu,repre-zint�a una din cele mai mari �si cuprinz�atoarecolec�tii de folclor din Transilvania.O alt�a preocupare a lui Marienescu, este aceea

de a ��ntocmi o istorie a religiei po-pulare de la ro-mani p�an�a la vremea sa��ntr-o fresc�a gr�aitoare. Pla-nul a fost realizat fragmen-tar. Lucrarea intitulata�Cultul p�ag�an �si cre�stin� (1884) prezint�a religia ro-manilor, apoi epoca de tranzi�tie de la p�ag�anism lacre�stinism, iar la urm�a datinile poporului rom�an,relief�and asem�an�ari �si transform�ari de la mitologiaroman�a p�an�a la actualele credin�te ale rom�anilor.Tomul I e intitulat �S�arb�atorile �si datinile rom�anevechi, ciclul calendaristic �si familial, tomul al II-lea e intitulat �S�arb�atorile cre�stine vechi si de azicu cultul datinilor lor� grupate in ciclul calendaris-tic,iar al treilea e intitulat �S�arb�atorile p�ag�ane deazi cu cultul �si datinile lor� dupa calendarul popu-lar. Ultimul tom intitulat �Elemente de mitologiedaco-roman�a� ar � tratat materialul tomului al tre-ilea dar �si elemente �din basmele tradi�tiunile, poe-ziile, farmecele, desc�antecele �si supersti�tiunile po-porale rom�a-ne�. A izbutit s�a publice doar primulvolum gata din 1874, iar din celelalte va publicafrag-mente ��n articolele din ½Familia�.Activitatea lui Marienescu este continuat�a de Io-

sif Vulcan c�aruia folcloristica rom�a-neasca ��i dato-reaza enorm prin sprijinul neprecupe�tit sus�tinut,vreme de patru decenii, la revistele Familia �si�Sezatoarea. Aportul s�au teoretic se rezum�a lasublinierea rolului folclorului rom�anesc ��n culturana�tionala, ��n special ��n promovarea literaturii culte.�In conferin�ta intitulat�a �Poporul rom�an ��n poeziasa�, publicata de revistele *Familia* �si *Transil-vania*, el elogiaz�a primatul folcloric al rom�anilor:�Suntem din acele prea pu�tine na�tiuni cari avemo poezie poporal�a at�at de bogat�a, ��nc�at ��n privin�taaceasta putem emula cu oricare na�tiune, ��nc�at dac�aistoria n-ar � ��nsemnat nimica despre trecutul nos-tru, din fragmentele poeziei noastre poporale am pu-tea edi�ca o glorioas�a piramid�a, care ar vesti lumeilustru gloriei trecute.� �In 1871 devine membru alsocietatii Kisfaludy care urm�area �tezaurizarea po-eziei populare a tuturor popoarelor patriei noastre�.


20

Un alt folclorist transilvanean, este canoniculbl�ajan, Ioan Micu Moldovan, promo-torul celei maiimportante colec�tii de lirica populara din Transil-vania. �Indemnul vine de la membrii societa�tii As-tra. �In actele privitoare la urzirea si ��n�in�tareaAsocia�tiunii transilvane pentru literatura rom�an�a �sicultura poporului rom�an (1862) se speci�c�a la punc-tul 10: �Colec�tiune de cele mai bune cinci baladerom�ane�sti transilvane� I.M. Moldovanu a extins �siadaptat acest deziderat al Astrei la cerin�tele con-temporane ale Astrei. Profesorul de latin�a ��n 1863,c�and porne�ste ac�tiunea de culegere, printre eleviis�ai, el impune aten�tiei sectorul considerat ini�tialminor al poeziei lirice,colec�tia sa �ind dovada eloc-vent�a. Din aproape 4000 de piese 3670 sunt do-ine, c�antece �si strig�aturi, celelalte specii, �ind pu�tinreprezentate: 115 balade, 44 basme, snoave si le-gende, 14 col�acarii, 24 desc�antece, 55 ghicitori, 13colinde, 5 descrieri de obiceiuri, 1 c�antec ritual fu-nebru. Se vede clar inten�tia autorului, de a captalirica popular�a ��n totalitatea ei. I.M. Moldovanua ��ncredin�tat colec�tia �loromanului J. U. Jarnik ��n1878 care, ��n anul urm�ator, ��l asociaza pe studen-tul Andrei B�arseanu, ��n 1882 ei ��ncheie o antologieprezentat�a Academiei Rom�ane, ��n 1883 se aprob�atip�arirea, ��n 1885 apare sub semn�atura celor doi, cutitlul �Doine si strig�aturi din Ardeal�.Miron Pompiliu ��ncepe s�a culeag�a din �Steiul na-

tal, debuteaz�a cu c�antecul intitulat Nevesteasca pu-blicat de revista Familia. �In toamna anului 1898 sea�a la Ia�si, unde se face cunoscut societ�a�tii Juni-mea prin versuri publicate la Convorbiri literare.�In tipogra�a acestei societa�ti ��i apare colec�tia in-titulata Balade populare rom�ane (1870). De�si vo-luma�sul are doar 94 de pagini, importan�ta sa e dat�ade prezentarea autentica a baladei ardelene, de di-mensiuni reduse, cu epicul schi�tat in linii esen�tiale,��mbracat ��n efuziuni lirice sus�tinute. Cele 23 de ba-lade din colec�tia Pompiliu provin, majoritatea, 14de acasa de la �Stei, celelalte 9 din Gura R�auluide langa Sibiu. Acest volum inaugureaza seriacolec�tiilor de folclor autentic. Se ��nt�alnesc rarit�a�tiprecum Mustrarea fetei, Moarte dr�agu�tei, Pas�areastr�ain�a, Tudor �si Cati�ta.Simeon Mangiuca, acest b�an�a�tean serios, va da,

dup�a Ha�sdeu, al�aturi de �S�aineanu, importantecontribu�tii teoretice ��n folcloristica rom�an�a din adoua jumatate a secolului 19. Primul studiu ��ntinsse refer�a la etnobotanic�a ½De ��nsemn�atatea botani-cei rom�ane�sti� ap�arut la revista Familia. Se impun,

��ns�a doua studii monogra�ce, cel dint�ai �ind inti-tulat �Colinda�, publicat �si ��n traducere german�a��n volumul intitulat �Daco-romanische Sprach undGesicht-forschung (1890).Al doilea studiu important e intitulat �P�acal�a

e de origine din Italia� prima monogra�e asupraunei snoave populare dupa cele dou�a ale lui Ha�sdeudespe balada Cucul si turturica �si basmul Povesteanumerelor. S. Mangiuca a publicat ��n calendarelesale dou�a c�antece rituale fu-nebre ��nsemnate Stri-garea zorilor la mort �si Petrecerea mortului, ultimul�ind publicat �si de Ha�sdeu ��n C�ar�tile poporane.Ioan Slavici dezv�aluie un interes special pentru

basmul popular rom�anesc. �I�si public�a basmele ��ntrei etape, 1872-1874,1882-1887, apoi 1918-1923.El a�rma la un moment dat, referindu-se la formabasmului popular �Stilul este pe c�at se poate popu-lar.� Slavici a dezb�atut �si problemele teoretice alefolclorului, ��nt�aia ��ncercare e schi�ta etnogra�c�a inti-tulata �Die Rumanen in Ungarn , Siebenburger undder Bukovina� (1881). Lucrarea este se pare ceadint�ai monogra�e etnogra�c�a de la noi �si urm�are�steo prezentare de ansamblu, orientat�a vertical, dintrecutul istoric spre prezent, apoi orizontal cu di-feritele sectoare ale vie�tii sociale �si cul-turale. Pel�anga acestea Slavici, contribuie la promovarea fol-clorului rom�anesc, ��n coloanele revistei Tribuna. Li-teratura populara e sus�tinut�a programatic, ��n ve-derea promov�arii �vie�tii noastre literare�. Revistava publica materiale folclorice, atent selec�tionate,re�tin�and numai pe acelea care ofer�a idei poetice �siformul�ari creatorilor de literatur�a cult�a.8

Teo�l Fr�ancu �si George Candrea, realizeaz�aprima monogra�e etnogra�co-folcloric�a de la noi,care public�a �si un basm ��n grai dialectal. Mono-gra�a este vizibil in�uen�tat�a de anterioara lucrareintitulata �Rotacismul la mo�ti si istrieni (1886).Prefa�ta acesteia studiaz�a dife-ren�tierea zonal�a aMun�tilor Apuseni ad�ancit�a ulterior ��n monogra-�a etnogra�c�a. Autorii dis-ting cele patru grupeetnogra�ce: mocanii, b�aie�sii, mo�tii propriu-zi�si �sicri�senii av�and o buna cunoa�stere a ocupa�tiilor,condi�tionate de bog�a�tiile solului si subsolului. Eidemon-streaz�a ca �zionomia speci�c�a unui grup et-nogra�c, materializat�a ��n diferite forme ale cultu-rii populare e in�uen�tata de condi�tiile locale detrai.9 Mai int�ai, autorii delimiteaza teritoriul gru-

8Pop Dumitru, Folclorul literar al �Tribunei�, in Studiide istorie literar�a s

,i folclor, Cluj-Napoca ,1964 p.107-162.

9Teo�l Fr �a ncu, George Candrea, Rom�anii din Munt,ii


21

pului etno-gra�c, apoi forma satelor �si a caselor,portul popular si ocupa�tia principal�a. �Infa�ti�sandsatele cri�sene, diferen�tiate dup�a ocupa�tii, Fr�ancu�si Candrea aduc ��n cercetarea monogra�c�a pro�-lul satului specializat ��ntr-o ramur�a de produc�tieforma str�aveche, autohton�a de adaptare econo-mic�ala schimburile de produse dintre munte �si �ses. Ca-pitolul folcloric e modest ��n compa-ra�tie cu par-tea etnogra�c�a, c�aci materialul publicat cuprindedoar o parte din repertoriul regi-unii, �ind selec-tate produc�tiile epice:desc�antece, balade, colinde �sipove�sti.

Gh. Alexici, profesor de rom�an�a, la Universitateadin Budapesta, va alc�atui o colec�tie temeinic�a, ��ncare notarea fonetic�a e mult mai minu�tioas�a dec�ata predecesorilor. Primul volum e anun�tat ��n ianua-rie 1899, cu titlul �Texte poporene rom�ane� ��ns�a, laapari�tie, titlul va � schimbat, semn al �sov�airii au-torului, fa�t�a de termenii poporean si poporan. To-mul I subintitulat �Poezia tradi�tional�a� cuprindeepica popular�a, al�aturi de texte de copii, fr�anturide limb�a �si desc�antece, ghicitori. Al doilea volumcuprindea poeziile lirice, era gata tiparit ��n 1913,lipsindu-i foaia de titlu, glosarul �si notele, oprindu-se la acest stadiu, f�ar�a a mai � difuzat. Tex-tele provin ��n ��ntregime din C�ampia Tisei, zonele��nvecinate, adic�a Banat, Arad, Bihorul de c�ampiecu o incursiune ad�anc�a pe valea Cri�sului p�an�a laH�almagiu �si �Tara mo�tilor.

La sfar�situl secolului al-XIX-lea, apar o seam�ade culeg�atori ��n zona transilvan�a. Amintim aicipe I.P. Reteganu, un important folclorist, autora trei volume de pove�sti, inti-tulate: Pove�sti ar-delene�sti (1888), Pove�sti din popor (1895) De lamoar�a (1903). Ca provenien�t�a a textelor, pro-centual, e dominant nordul Transilvaniei, pe candF�ag�ara�sul e absent. I.P. Reteganul s-a ocupat �sicu cercetarea obiceiurilor populare. Volumul inti-tulat �Datine �si credin�te populare� e trimis Acade-miei Rom�ane spre public-care; acesta cuprinde da-tinile din ciclul familial �si calendaristic, ��n specialCraciunul. Colec�tia manuscris�a din biblioteca Aca-demiei cuprinde 21 de volume cu aproximativ 6000de pagini. Folcloristul Reteganu e preocupat �si deunele indrumari metodologice, ne referim la artico-lul intitulat �Programa pentru adunarea materialu-lui literaturii poporale� publicat ��n Gazeta Transil-vaniei ce cuprinde 55 de��ntrebari felurite din dome-

Apuseni(Mot,ii), scriere etnogra�ca, Bucuresti,1888,p . 203.

nii diverse precum toponimie, mitologie, obice-iuri,credin�te. Al doilea articol intitulat �Despre modulde a aduna materialul literaturii poporale� publi-cat��n revista Tribuna repeta indica�tii metodologiceviz�and respectarea autenticului �si consemnarea da-telor despre provenien�t�a.10

Andrei B�arseanu, cunoscut deja ��n calitate de co-laborator al lui I M Moldovanu, pu-blica o colec�tieoriginal�a intitulat�a `Cincizeci de colinde� ( 1890)culese �si de elevii �scolilor medii din Bra�sov dar �side autor. Majoritatea au fost culese din satele din�Tara B�arsei, mai pu�tine din vecinatatea Bretcului,apoi din Beclean-F�ag�ara�s �si Turda. Devenit mem-bru al Academiei Rom�ane ��n 1908, e preocupat defolclor dar ��n calitate de referent al sec�tiei literarela pro-punerile existente.

Simeon M�andrescu, profesor de limba �si litera-tura rom�an�a, este autorul unei culegeri cu pro�lmonogra�c, din satul s�au natal, intitulat�a �Lite-ratura �si obiceiuri poporane din comuna R�apa dejos (1892)�. Folclorul ei continu�a, ��n parte, pecel nas�audean, dezv�aluit �si de colec�tiile lui Bugna-riu �si Oni�sor, anun�t�and caractere speci�ce CampieiTransilvaniei.

Ioan G. Bibicescu, oltean din Cerne�ti, a publi-cat o colec�tie de �Poezii populare din Transilvania�.Colec�tia sa are caracter monogra�c, dorind s�a cu-prind�a toate speciile versi-�cate, lipsind doar boce-tele, c�antecele de copii, sau cele legate de ciclul ca-lendaristic din timpul prim�averii �si verii. Colec�tiacuprinde 500 de buc�a�ti, cele mai multe �ind do-ine,apoi strig�aturi, 17 colinde, 24 de balade, 32ghicitori. Capitolul colindelor e tratat fugar, f�araa ar�a-ta func�tia lor, desf�a�surarea obiceiului. Aconsemnat ��ns�a diferen�tierea repertoriului ��n dou�acategorii caracteristice sudului Transilvaniei, celec�antate de rom�ani �si cele c�antate de �tigani.

Profesorul Enea Hodo�s, spi�ta din neamulHodo�silor, cu merite pentru cultura rom�a-neasc�a, eremarcat prin colec�tia sa de folclor reprezentativ�apentru neamul b�an�a�tean. Volu-mul intitulat �Poe-zii poporale din Banat� cuprinde 600 de texte liricedin c�ateva comune b�an�a-�tene, culese de elevii pe-dagogi �si trei studen�ti teologi. Colec�tia de balade emai modest�a, cu-prinz�and 25 de balade b�an�a�tene,culese de elevi �si de el ��nsu�si. Urmeaz�a bro�surade �Desc�antece� o raritate,valoroas�a mai ales prin

10B�arlea Ovidiu, Istoria folcloristicii rom�ane s,ti, Bucure

s,ti, Editura Enciclopedic�a Rom�an�a, 1974,p. 198-200.


22

publicarea variantelor b�an�a�tene, ample cu o larg�adesf�a�surare epic�a �si cu multe arhaisme ��n cuvinte�si expresii fosilizate ��n aceste incanta�tii.11 Hodo�s amai scris un volum de basme �Frumoasa din nor �sialte pove�sti� oper�a literar�a original�a decat culegerefolcloric�a.Avram Corcea, preot ��n Co�stei, public�a volumul

�Balade poporale� un m�anunchi de 20 de balade dincare opt apar�tin ciclului Nov�ace�stilor.George Catan�a e cunoscut mai ales, prin colec�tia

sa de pove�sti b�an�a�tene, intitulat�a �Pove�stile Bana-tului� ce��nsumeaz�a��n cele trei volume 40 de basme.G. Catan�a a publicat �si un volum de �Balade popo-rale�.George Piti�s a avut o contribu�tie de seam�a cu

valoare etnogra�c�a, a urm�arit o seam�a de obice-iuri din ciclul familial: nunta din �Scheiu, S�acele,S�ali�ste, ��nmormantarea din Per�sani, S�acele na�stereadin �Schei �si sumar cea din S�acele. Din ciclul calen-daristic a descris obiceiurile legate de Cr�aciun: juniidin S�ali�ste, turca din Per�sani apoi s�arb�atoarea ju-nilor bra�soveni, precum �si cununa gr�aului, din �TaraOltului. Sub aspect metodologic sunt importantedou�a articole, orientate ��n acest sens: �Nunta ��n�Scheiu p�an�a la 1830� �si �Nunta din trecut ��n S�ali�ste�si p�an�a acum�.George Co�sbuc a copil�arit ��ntr-un mediu folcloric

pur, integr�andu-se perfect deve-nind �arta poetic�aambulant�a a satului� Hordou. El �si-a spus p�areriledespre unele specii folclo-rice. Balada popular�a ediscutat�a ��n articolul �Elementele literaturii popo-rale� (1900) apoi ��n arti-colul intitulat �Balade po-porale� din revista Albina. Autorul ��ncearc�a o stra-ti�care a baladei, disting�and cronologice�ste,un stratde rapsodii cu fond comun arian, apoi unul cu fondco-mun al popoarelor balcanice �si ��n urm�a unul cuspeci�c rom�anesc na�tional.12 �In studiul inti-tulat�Na�sterea proverbiilor� (1903), autorul enumer�a caprim�a sorginte ½experien�ta de toate zilele� dup�a carele ��n�siruie pe celelalte, istoria, observarea naturii,literatura cult�a. �Intre particu-larita�tile de form�a,el enumera:scurtimea neobi�snuit�a, rima spiritual�a,gluma, tropii �si �gurile, frazele eliptice, frazele enig-matice, paradoxale, contrastul. De aceea�si ponderee �si studiul intitulat 'Ghicitorile poporale� publi-cat ��n 1903 ��n revista Albina. Distinge categoriile

11Hodo s,Enea, Desc�antece, Sibiu , 1912, 73 pagini - Anu-

arul Arhiei de Folclor VII, p. 123-125.12Cosbuc George, Balade poporale, art. �� n �Albina� VII,

1903, p. 10-11-35-36.

compo-zi�tionale, adic�a pseudoghicitorile, ghicitoriledescriptive, cele propriu-zise. Poetul se dove-de�steun critic �n, capabil s�a releve subtilit�a�ti neb�anuite��n poezia popular�a.�In studiul intitulat �Simboluri erotice ��n

crea�tiunile poporului rom�an (1897) autorul reali-zeaz�a un studiu analitic ce subliniaz�a p�arerilepopulare despre m�ar �si cuc, mai ales depre cuc,pas�area misterioas�a, a c�arei imagine e ��nc�arcat�ade imagina�tia popular�a cu at�atea valen�te nume-nale �si erotice. Co�sbuc a mai scris o serie dearticole pentru cititorii rurali ��n bro�sura intitulata�Supersti�tiunile p�agubitoare ale poporului nostru�(1909) remarcabile prin voiciunea demonstra�tiei.�In primele decenii ale secolului XX, contribu�tiile

lui Densu�sianu si Bartok, vor � de natur�a meto-dologic�a, prin ��nscrierea unor puncte de vedere noi��n scrutarea realit�a�tilor folclorice. Ei ad�ancesc mij-loacele de redare precis�a a faptului folcloric, institu-ind primatul am�anuntului caracteristic, deschiz�andastfel calea determin�arilor morfologice, structurale,proprii folclorului, oferind �si primele schi�te aleparticularita�tilor stilistice ale speciilor folclorice,v�azute in diferen�tierile lor teritoriale.

Nicolae TONITZA - Garo��te


23

½RELAT,IILE BISERICII ORTODOXE

CU �INTREAGA LUME CRES,TIN�A�

C�atre Preafericitul Patri-arh al Rusiei Chiril

MoscovaPreafericite,�In perspectiva Sf�antului s

,i

Marelui Sinod care urmeaz�aa se ��ntruni, as

,dori s�a v�a

pun ��nainte, ��nc�a o dat�a,c�ateva cuget�ari teologice ale

mele, care sper s�a v�a par�a utile.n urma unei cercet�ari pe care am realizat-

o, am avut surpriza nepl�acut�a s�a constat c�aBiserica Greciei � din 1961, c�and au ��nceputConferint

,ele Presinodale Panortodoxe despre Ma-

rele Sinod ment,ionat mai sus, s

,i p�an�a acum �

nu s-a ocupat la nivel sinodal de hot�ar�arile aces-tor Conferint

,e. Probabil c�a aceast�a constatare a

mea este valabil�a s,i pentru Biserica dumneavoastr�a.

Acest fapt a condus la situat,ia bisericeasc�a di�cil�a

��n care ne a��am ast�azi. S�a avem, adic�a, hot�ar�aribiserices

,ti asupra unor chestiuni critice ale unui

Mare Sinod Panortodox, pentru care, ��ns�a, exist�aun grav de�cit de validare sinodal�a a lor de c�atreSinodul Local, as

,a cum prev�ad, de altfel, chiar

Conferint,ele Presinodale.

�In momentul de fat,�a, din punct de vedere bise-

ricesc, ne a��am ��n stadiul penultim al hot�ar�arilorde�nitive ale Marelui Sinod Panortodox. Considerc�a � ��n ciuda except

,ionalei lor gravit�at

,i � lucrurile

sunt ��nc�a solut,ionabile. Dup�a cum se s

,tie, Siste-

mul Sinodal al Bisericii noastre Ortodoxe este olucrare a Bisericii ��n Duhul Sf�ant, s

,i nu se ocup�a

doar de chestiunile de administrat,ie s

,i de viat

,�a [so-

cial�a], ci s,i de formularea exact�a a ��nv�at

,�aturii dog-

matice a Bisericii. Consider mai ales c�a de�citulsinodal din ultimii 55 de ani poate � cu sigurant

,�a

solut,ionat [chiar s

,i] acum, dac�a hot�ar�arile Sinodului

Bisericii Ruse, care urmeaz�a a se ��ntruni ��n viito-rul foarte apropiat pentru a discuta textele propusepentru Marele Sinod al Ortodoxiei, vor � ��n acordcu cons

,tiint

,a de sine a Bisericii s

,i cu experient

,a

Duhului Sf�ant ��n Sf�anta ei Tradit,ie.

S,i ��nc�a ceva, ��n str�ans�a leg�atur�a cu cele spuse

anterior s,i extrem de serios. Am citit cu atent

,ie

�Regulamentul de organizare si de functionare a Si-nodului Panortodox din Creta, iunie 2016 �, publi-cat de cur�and, s

,i doresc s�a v�a prezint o observat

,ie

teologic�a personal�a.Concret, la articolul 12 cu titlul �VOTAREA

S,I APROBAREA TEXTELOR�, sunt ment

,ionate

urm�atoarele lucruri importante:�Votarea textelor discutate s

,i reconsiderate de

Sinod, ��n conformitate cu ordinea de zi, se facede c�atre Bisericile Ortodoxe autocefale, iar nu dec�atre �ecare membru ��n parte al delegat

,iilor care

le reprezit�a la Sinod, conform hot�ar�arii unanime��n acest sens a S�ntei Sinaxe a �Int�ai-st�at�atorilorBisericilor Ortodoxe, votul ��n Sinod, care se reali-zeaz�a pe Biserici, iar nu de c�atre �ecare membru aldelegat

,iilor acestora, nu exclude [eventualitatea] ca

unul sau mai mult,i arhierei dintr-o delegat

,ie a unei

Biserici Ortodoxe Autocefale s�a resping�a anumiteintervent

,ii ��n texte sau un text ��n ��ntregul lui, iar

dezacordul acestora se va consemna ��n Actele Si-nodului,iar evaluarea acestor dezacorduri este ��ns�aconsiderat�a o chestiune intern�a a Bisericii autoce-fale de care apart

,in, care [��ns�a] poate s�a ��s

,i justi�ce

acordarea unui vot pozitiv acelor texte sau puncterespinse de unii membri ai s�ai pe baza principiu-lui majorit�at

,ii interne, s

,i este exprimat de �Int�ai-

st�at�atorul Bisericii respective, de unde s,i rezult�a

necesitatea unui spat,iu s

,i timp anume pentru o dez-

batere la nivel intern asupra respectivei chestiuni,[��n cadrul Bisericii autocefale respective,] as

,a cum

a fost prev�azut�.�In articolul de mai sus vedem c�a unanimita-

tea Marelui Sinod se limiteaz�a la un vot din par-tea �ec�arei Biserici Autocefale Locale. Dezacor-durile particulare � at�at timp c�at constituie o mi-noritate ��n cadrul Bisericilor Locale � sunt l�asate��n seama acelor Biserici Locale, ca �problem�a lo-cal�a a lor�, lucru care este inadmisibil din punctde vedere bisericesc pentru un Sinod Panortodox,atunci c�and obiectul dezacordului vizeaz�a o pro-blem�a dogmatic�a. Iar aceast�a situat

,ie este foarte

probabil�a. De pild�a, subiectul cons,tiint

,ei de sine

a Bisericii s,i al identit�at

,ii acesteia, pe care ��l

abordeaz�a textul ½Relat,iile Bisericii Ortodoxe cu

��ntreaga lume cres,tin�a�� este unul eclesiologic,

adic�a prin excelent,�a dogmatic. Prin urmare, nu

este admisibil, din punct de vedere teologic, ca untext care este promovat spre aprobare, pe de o partes�a introduc�a��n fapt teoria protestant�a a �ramurilor�� legifer�and prin acceptarea sa existent

,a mai mul-

tor Biserici cu dogme foarte diferite �, iar pe de alt�aparte, �Regulamentul de Organizare s

,i Funct

,ionare

a Sinodului� acestuia s�a ��i ignore ��n fapt pe eventu-


24

alii ierarhi minoritari ai Bisericilor Locale s,i s�a nu

ia foarte serios ��n considerare abord�arile teologiceale cons

,tiint

,ei lor episcopale.

S,i aici se ridic�a o ��ntrebare teologic�a s

,i dogma-

tic�a foarte ��ndrept�at,it�a: Cum se va m�arturisi ��ntr-o

asemenea situat,ie credint

,a cea una a Bisericii, �cu

o singur�a gur�a s,i-o singur�a inim�a�? Cum vor pu-

tea P�arint,ii Sinodali s�a spun�a: �p�arutu-s-a Duhului

Sf�ant s,i nou�a�? Cum vor ar�ata c�a au �mintea lui

Hristos�, ��ntocmai cum sust,ineau P�arint

,ii de Dum-

nezeu purt�atori ai Sinoadelor Ecumenice ale Bise-ricii?Preafericite,�In chestiunile dogmatice, dup�a cum se s

,tie,

adev�arul nu se g�ases,te ��n majoritatea Arhiereilor

sinodali. Adev�arul nu este majoritar, pentru c�a ��nBiseric�a adev�arul este o realitate Ipostatic�a. Deaceea, s

,i cei care nu sunt de acord cu ea sunt t�aiat

,i

din Biseric�a, �ind caterisit,i s

,i afurisit

,i dup�a caz.

Sf�antul s,i Marele Sinod nu este ��ng�aduit s�a lase

unor organizat,ii sinodale inferioare subiectul ex-

trem de serios al eventualului dezacord al episcopi-lor minoritari ��n chestiuni dogmatice. Se impune,�ind o structur�a sinodal�a superioar�a, s�a abordezede urgent

,�a acest subiect, pentru c�a altfel exist�a

pericolul v�azut al schismei ��n Biseric�a, tocmai ��nmomentul ��n care acest Mare Sinod are ambit

,ia s�a

recon�rme unitatea v�azut�a a Bisericii noastre.Cu cel mai profund respect,

v�a s�arut dreapta

Dimitrios Tselenghidis,Profesor al Facult�at

,ii

de Teologie a Universit�at,ii

Aristoteliene Graiul Ortodox

Nicolae DARASCU - B�arci la Vene�tia

prof. dr. Adrian Botez

ROM�ANISMUL LIMBII, CONCEPTE-LOR �SI VIZIUNII DOSOFTEIENE, FA�T�ADE LUMEA/UNIVERSUL MISTIC �SIISTORICO-INI�TIATIC, AL SECOLULUI

AL XVII-lea

A.1. - LUMEA/UNIVERSUL MISTIC�SI ISTORICO-INI�TIATIC, AL SECOLU-LUI AL XVII-lea. DOSOFTEI �SI SADO-VEANU, PESTE VEAC. . . !

Cum ar�ata lumea valah�a a veacului al XVII-lea?Ceea ce putem zice cu precizie: din punct de vedereal �v�adirii ��ntru cercare� �si cercetare divin�a a pute-rilor ini�tiatice ale valahilor - nu putea s�a �e �si nicinu era un rai. �Si, atunci, Sf�antul Poet �si MitropolitDosoftei are misiunea s�a arate (prin Harul s�au Vi-zionar �si Vaticinar!), c�a Raiul EXIST�A (dincolo dear�at�arile materiale!), ca Logos �si Nomos Dumneze-iesc!Geniul �si logos-ul poeziei sale psaltice v�ade�ste nu-

mai �si numai �sansele de biruin�t�a, ��ntru �In�al�timea/�In�al�tarea �si Luminarea de Duh.Dovada c�a universul vizibil al Moldovei aces-

tui veac pitic era unul labirintic �si profund �re-glat� ��ntru ini�tiere de Duh ne-o ofer�a, mai mult �simai spornic dec�at oricine, un alt Geniu al Logos-ului Valah (CEL MAI MARE POET �IN PROZ�A,AL VALAHILOR!), de peste veacuri: Magul MI-HAIL SADOVEANU, Demiurgul, prin Logos, allumii secolului al XVII-lea (�si, ��nc�a, prin � lucoareade lumin�a� a dou�a romane istorico-ini�tiatice: Zo-dia Cancerului sau Vremea Duc�ai-Vod�a �si NuntaDomni�tei Ruxanda). C�al�auz�a de Duh mai potri-vit�a dec�at Magul Sadoveanu este greu de ��nchipuit.Iat�a imagini �si pilde, ��ntru v�adirea LABIRINTU-LUI INI �TIATIC (desenat de stihiile dumnezeie�sti!)al SPA�TIULUI INI �TIATIC moldo-valah � caracte-rizat prin �nestatornicie� �si ��mpre-surare cu PUS-TIE � � ambele dovedind valen�te soteriologice �siexorcizatoare de �demonii violen�tei �, ca �si de �de-monii str�ainului/��nstr�ain�arii �:-�Aici, la noi, Domnul Dumnezeu ne-a porun-

cit s�a n-avem c�ai statornice, ca s�a nu ne g�aseasc�adu�smanul. DAC �A N-AVEM O�STILE CRAILORLUMII, NE �IMPRESUR�AM DE PUSTIE � (cf.Mihail Sadoveanu, Zodia Cancerului sau VremeaDuc�ai-Vod�a, Editura Jurnalul Na�tional, Bucure�sti,


25

2011, p. 72) � sau:-ca r�aspuns la vehemen�ta logos-ului abatelui

�fran�tuz �, Paul de Marenne, fa�t�a de lipsa de no-mos ca �reglement� uman, a valahilor (�Dreptatea�si ordinea sunt primele elemente ale unui stat�) �beizadeaua autohton�a, Alecu Ruset, ��i r�aspunde,cu calm: �Se poate, domnule abate, iat�a ��ns�a da-ruri cu care Dumnezeu ne va face surpriz�a ��ntr-unveac viitor � (da, ��n cel al bonjuri�stilor masoni!) �cf. idem, p. 60 � dar �si imaginea iconic�a a aces-tui spa�tiu /DRUM INI�TIATIC (�DRUM VECHIDE C �AND LUMEA�), dominat �si ap�arat de stihi-ile dumnezeie�sti, ��n continu�a �si vigilent�a lucrare,��mpotriva �MLA�STINII CLEIOASE �:

-�Drumul cel mare spre scaunul �t�arii trecea (. . . )prin valea Bahlue�tului �si-a Bahluiului. I se ziceadrum mare, pentru c�a ERA DRUM VECHI DEC �AND LUMEA. Nici unui r�and de oameni ��ns�anu-i trecuse prin minte, ��n curgerea anilor mul�ti,s�a fac�a din aceast�a cale veche un drum adev�arat(n.n.: adev�arat, ��ntru istoria cu �in�t�a c�azut�a!). Erao urm�a cotit�a de car�a, copite �si pa�si, b�atut�a bine �silucie ca o curea, ��n vreme de secet�a, MLA�STIN �ACLEIOAS �A, ��n vremea ploilor. APA CERULUI op�atrundea ��n scurt, V �ANTUL �si SOARELE o zbi-ceau cu gr�abire� � cf. idem, p. 98.Nici capitala istoric�a-Ia�si (�cu tot sporul lui �si

mai ales cu toate str�alucitele-i l�aca�suri dumne-zeie�sti, R �AM�ASESE O A�SEZARE A ORIENTU-LUI � � adic�a, a trans�gur�arilor MISTICE �SI MI-NUNATE, dintru Pustiul Formelor Goale, ��ntruR�AS�ARITUL/ ORIENTUL �INVIERII VE�SNICE:��SI NICI VOIA S �A AM�AGEASC �A PE STR�AINIIIUBITORI DE FORME GOALE �!) a acestuispa�tiu ini�tiatic �si nici cur�tile domne�sti nu facexcep�tie de la imaginea unei aparente realit�a�tianti-nomotice, vehement entropice (�si, tot apa-rent: �f�ar�a de speran�t�a�! � de fapt, supus�adoar �V �ANTULUI CEL VESEL� al Sf�antului DuhTrans�gurator, ��ntru �PODOAB�A DE FLORI �mistice, situate chiar la/��nspre Hristos-U�SA-spre-M�antuire: �De multe ori, c�asu�ta avea o PO-DOAB�A DE FLORI ��naintea u�sii �!) - �si aunei �c�aderi f�ar�a de ��ntoarcere ��n borboros� �LABIRINTUL CVASI-URBAN (dominat de �co-tiri �, �str�amb�ari �, �d�ar�am�ari �, �risipiri �, �r�at�aciri �,bolborosiri/borboros-uri �si mla�stini �ur�at mirosi-toare� �si de �urlete� �si de ��ntoarceri de dosuri �,��ntru �pustiul � ini�tiatic - de fapt, ��INTOARCERI�INTRU LUMEA PE DOS �/Cealalt�a Lume! -

�si de �capricii � �si de �fantazii �/ILUZII OP-TICE aspa�tial-atemporale!), dar �si LABIRIN-TUL UMANO-ISTORIC (la fel de pulberos �siplin de demonii ��ncerc�arilor ini�tiatice, ca �si celdint�ai!), situate sub semnul �hoiturilor �-M�A�STIALE TRANSCENDERII, �gunoaielor � [de recu-perat, �cu ��nd�arjire nespus�a�, ��ntru VE�SNICAGR�ADIN�A] �si al �porcilor � (e drept, �porcii � [deesen�t�a saturnian�a, ��n general!] aduc aminte, la Sa-doveanu, vag, dar nu �si aberant! - de ConfreriaPreo�tilor-Mistre�tilor Dacici � �si apar, mult �si ��naltsugestiv, �si �c�ainii �, situa�ti �SUB M�A�STI EXTRA-ORDINARE �, precum Cenu�sotc�a! � �C �AINII �, cavestiri soteriologice viitoare, prin Lupul Fenrir �supus �si el, deocamdat�a, unei aparente deriziuni �sidegrad�ari!) :-�Ia�sii era �si-n vremea aceea un ora�s vechi �si cu

faim�a. De o sut�a �si mai bine de ani a��ndu-se capi-tal�a statornic�a a Moldovei, mahalalele i se i um�a-ser�a, uli�tile din mijloc i se ��mbulziser�a de case nou�aale negustorilor �si boierilor, iar Curtea Domneasc�a��si ��noise turnul, r�andurile de sus �si od�aile o�stimii.Totu�si, cu tot sporul lui �si mai ales cu toatestr�alucitele-i l�aca�suri dumnezeie�sti, R �AM�ASESE OA�SEZARE A ORIENTULUI. Nu se cuno�stea, ��nr�anduiala sau mai degrab�a ��n neor�anduiala uli�tilorlui, nici un plan. Fiecare p�am�antean, a�sez�ator ��nel, �e boier, �e prost, punea s�a i se cl�adeasc�a, ra-reori cu mistria, �si mai ales cu toporul, acareturile�si casa dup�a FANTAZIA MOMENTULUI, av�andchiar o deosebit�a pl�acere S �A �INTOARC�A DOSULori coasta c�atr�a al�tii, ghiontindu-i, a�sa c�a, �ind ca-sele ca de un V �ANT VESEL sem�anate, ��n chipulcel mai CAPRICIOS, ��n gr�adinile �si ogr�azile lor,TREC�ATORUL SE R�AT�ACEA, ca s�a g�aseasc�a ce-i trebuia, ��n uli�ti, ulicioare �si fund�aturi COTITE,printre garduri de nuiele, zaplazuri D �AR�IMATE,ziduri RISIPITE, b�al�ti UR �AT MIROSITOARE �siMLA�STINI de ci�smele, urm�arit de URLETE �siz�ap�aituri ��nt�ar�atate. L�ang�a o curte de c�ar�amid�a�si piatr�a de Orhei boiere�ste r�asf�a�tat�a, se tupilao c�asu�t�a STR �AMB�A de b�arne acoperit�a cu paieori cu stuh. De multe ori, c�asu�ta avea o PO-DOAB�A DE FLORI ��naintea u�sii. pe c�and cur-tea de al�aturi, PUSTIE, l�asa s�a-i cad�a tencuielile�si olanele �si s�a-i at�arne ca aripi moarte ferestrele.Asemenea m�arit �si sl�avit t�arg p�area c�a nu �tine s�a �ecurat �si sp�alat, nici s�a-�si arate fa�ta: dimpotriv�a. �Sinici voia s�a am�ageasc�a pe str�ainii iubitori de formegoale. GUNOAIELE �si HOITURILE st�ateau arun-


26

cate pe toate drumurile �si-n toate medeanurile �siC �ANII d�adeau lupta ��n jurul lor cu PORCII. Ace�stiC �ANI, de la z�avozi p�an�a la cotei, ��nf�a�ti�sau va-riet�a�ti �si M �A�STI EXTRAORDINARE. Lupt�atoriiceilal�ti p�areau ni�ste MISTRE�TI DEGENERA�TI;grozav de slabi, ��ns�a de-o �IND �ARJIRE NESPUS �A.(. . . ) Acest AMESTEC de chinovii, de cur�ti, dec�asu�te, de DUGHENI, GLODURI, TOLOACE �SIMEDEANURI �tinea din uli�ta de sus de la Sf�antulNeculai cel S�arac p�an�a-n C�acaina �si Bahlui �si p�an�ala Cet�a�tuia Cur�tii Domne�sti. (. . . ) Aici st�ap��neaDuca-Vod�a cu topuzul s�au �si cu cele dou�a tuiuri ��na treia a sa domnie. L��ng�a biserica cea veche de la�Stefan -Voievod B�atr��nul, a Sf�antului-Nicolaie celBogat, ��n cap�atul uli�tii mari, se ��n�al�ta poarta cuturn �si paraclis, p�azit�a de slujitori arma�ti. De laturn, zidul mergea ��n patru laturi, av��nd la col�turiturnule�te cu meterezuri. ��n cuprinsul acestor zi-duri, casa cea mare a Domnului, a sp�at�ariei �si a di-vanului era deosebit�a de casele cele mici ale Doam-nei. Spre Sfeti-Neculai mai era o poart�a joas�a,cu od�ai, a dr�aganilor, �si spre Bahlui alta, cu alteod�ai, a siimenilor. mestecate ��n neor��nduial�a, se��n�sirau c�atr�a ziduri chilii de slugi, grajduri de b��rne,acareturi, c�am�ari, lagumuri �si beciuri. ERA OFORFOT�A NE�INTRERUPT�A �IN TOATE, c�acide la ��nt�aiul ceas din zi Vod�a era sculat, dup�a obi-ceiul s�au, �si cobor�ase ��n divanul cel mic, ca s�acunoasc�a treburile zilei, s�a ieie socotelile vistie-riei �si s�a ��mp�ar�teasc�a dreptate norodului. Por�tilecele mari erau deschise; deasemeni u�sa divanu-lui; �si o sam�a de prostime a�stepta ��n genunchi,cu c�aciula al�aturi, cu fruntea plecat�a, cu pletele ��nochi. Se a�au al�ti pricina�si care a�steptau ��n pi-cioare, ��ns�a CU PREA MULT�A CUVIIN�T �A, stri-garea aprozilor. Erau R �AZ �A�SI SOSI�TI C �AL �ARIori cu c�aru�tele ��nc�a de cu noapte, pentru ��nf�a�ti�sareasorocit�a de luminatul Divan. Aduc��nd, ��n t�a�sti depiele, ��ndrept�ari �si m�arturii, urice �si ispisoace, ve-neau pentru vechi procese, cu mult�a ��ndoial�a fa�t�a dejudec�a�tile vremelnice �si cu o nedeslu�sit�a credin�t�a ��njudecata f�ar�a gre�s, cea din veci �si de ob�ste. �Int�aim��ncaser�a de n�adejde ��n chilnele c�aru�telor ori lacoburul calului, de cum r�as�arise soarele; �s -acumaputeau a�stepta �si p��n�a ��n sar�a pe l��ng�a ziduri �si pesub stre�sini.Mai erau �si al�tii care nu st�ateau cu fruntea

��n PULBERE. Aceia veniser�a cu jalob�a cumplit�a��mpotriva starostelui lor. Erau o sam�a din MI�SEIIT�IRGULUI, unii CALICI de-o m��n�a ori de-un pi-

cior, al�tii chiori �si orbi, al�tii ��n plin�a �si ��n�oritoares�an�atate � �si mai cu sam�a ace�stia aveau gla-suri frumoase de c��nt�are�ti. Pentru nedrept�a�ti de��mp�ar�tire a vadurilor de cer�sit se ��nf�a�ti�saser�a bu-luc, cu stra�snic�a sc��rb�a �si ��nd��rjire� � cf. idem, pp.105-107.De observat c�a, afar�a de Cavalerii Neamului,

R�AZE�SII � care �a�steptau ��n picioare, ��ns�a CUPREA MULT�A CUVIIN�T �A� (ei au ��ncredere, �ne-deslu�sit�a�, dar �si NEAB�ATUT�A - NUMAI ��nDUM-NEZEU! � �cu mult�a ��ndoial�a fa�t�a de ju-dec�a�tile vremelnice �si cu o nedeslu�sit�a credin�t�a ��njudecata f�ar�a gre�s, cea din veci �si de ob�ste�) �RESTUL omenirii �si al zidirilor omenirii (�e ca-lici/�mi�seii t�argului �, �e slugi domne�sti, ori str�ajeri� �e a�sez�ari �si chili �si od�ai de slugi �si str�ajeri!) -este numai iluzie optic�a pulberoas�a - adic�a, numaifream�at �si forfot�a �si amestec, entropic �si demoniac,f�ar�a nicio r�anduial�a �si a�sezare ��ntru Duh: �meste-cate ��n neor��nduial�a, se ��n�sirau c�atr�a ziduri chiliide slugi, grajduri de b��rne, acareturi, c�am�ari, la-gumuri �si beciuri. Era o forfot�a ne��ntrerupt�a ��ntoate�.Nici Su�etele �si Duhurile nu fac excep�tie, de la

a�steptarea trans�gur�arii mistice � dintru �v�artej �,�calamit�a�ti [care] stau ca mierea ��n �ori �, �foa-mete�, �cium�a�, �sabie� a Crimei Anti-Nomos�si � �molim�a�, �nestatornicie�, �nerecuno�stin�t�a�,�m�ari furtunoase� �si �prietenii primejdioase �siamestecate�, precum �si ��mp�ara�ti /domni� exce-siv schimb�atori �si demoniaci - ��ntru Neprih�anirea�Intoarcerii (c�aci, dintru ��nceput, AICI A FOSTPARADISUL: �pe acest col�t de p�am��nt, care afost, c��ndva, paradis�!) la CREANGA DE AURA ORIGINARIT�A�TII PRADISIACE, ��n fa�ta Tro-nului Ve�snicului �Imp�arat al Drept�a�tii Luminii -care este MISTICUL PE�STE DE AUR/HRISTOS-SOARELE/LUMINA LUMII (�PE�STELE DEAUR care s�a ias�a din ��ntunericul fundului [. . . ],CA S �A SE �IMPLINEASC �A SUB SOARE O SIN-GUR�A DAT�A MINUNEA RECUNO�STIN�TEI � �):�Ai putut s�a te ��ncredin�tezi c�a tr�aim, dom-

nule de Marenne, ��ntr-un loc unde nasc �si trecV�IRTEJURILE lui Dumnezeu �s-ale oamenilor;unde CALAMIT �A�TILE STAU �IN LUCRURI CAMIEREA �IN FLORI. Aici ne veselim �si ��n alt�aparte pier oamenii de CIUM�A �si de sabie. Dum-nezeu a ��ng�aduit �IMP �ARA�TILOR, FOAMETEI �siMOLIMELOR s�a-�si aduc�a aici cortegiul. Aici,pe ACEST COL�T DE P �AM�INT, CARE A FOST


27

C�INDVA PARADIS, nu mai este nimic stator-nic. �Si DOMNIILE �INDEOSEBI S�INT MAISCHIMB�ATOARE DEC�IT TOATE � � cf. idem,p. 82 � respectiv: �Binefacerile domnilor c�adeau��n AD�INCUL UNEI M�ARI FURTUNOASE �si nuse a�ase ��nc�a PE�STELE DE AUR care s�a ias�adin ��ntunericul fundului s�a ��nghit�a vreuna, CAS �A SE �IMPLINEASC �A SUB SOARE O SIN-GUR�A DAT�A MINUNEA RECUNO�STIN�TEI � �cf. idem, p. 137.Drept ��n mijlocul acestui infern, st�a (�f�ar�a

m�andrie�) �Intristat (CONCENTRAT ME-DITATIV, ��ntru �PLINIREA� Operei Sale�Incepute!) Chipul Magului Sf�ant, MITRO-POLITUL DOSOFTEI - Perpetuu VeghetorulMag �si Poetul-Orfeu, el ��nsu�si �ind cheza�sulLogos-ului-HRISTOS, ca �BINECUV �ANTARE�INALT �A�! - �si, deci, acela care, deja, caut�ac�ai spre Nev�azut (��nfr�ang�and, ��ntru Ve�snic�aStatornicie, pulberile satanice ale �v�azutului �,efemer, spurcat ��ntru aparen�t�a maxim degra-dat�a �si exasperant-nestatornic!) - preg�atindOpera Alchimic�a a Trans�gur�arii (prin LogosDemi-urgic)/MAGNUM OPUS /OPUS ALCHE-MICUM/ARS MAGNA13:�Urc��nd sc�arile, deMarenne g�asi sus BINECUV�INTAREA ��nalt preas�n�tiei sale p�arintelui Dosoftei. I-o d�adu ��n�al�t��ndbra�tul drept, F �AR �A M�INDRIE. Se sim�ti deodat�ac��stigat de �gura aceea cu ochii mari, cu obrazulsmead �si p�alit de vegheri, umbrit de camilafcaneagr�a CA DE O �INTRISTARE � � cf. idem, p.152.

A.2.- ROM�ANISMUL LIMBII, CONCEP-TELOR �SI VIZIUNII DOSOFTEIENE,FA�T�A CU LUMEA LUI DUMNEZEU

Fa�t�a de o astfel de lume, at�at de misticpotrivit�a de Dumnezeu, ��ntre faldurii �pus-tiei � �si ai unei istorii apocaliptic-exasperante,Sf�antul Poet Dosoftei are un merit cu at�at maimare, dezv�aluindu-i ARHEII �si desc�ant�andu-i (prin LOGOS �DULCE �/�CU MIREAZM�ADE DULCEA�T �A�!) negurile SPA�TIULUI DEINI�TIERE �INTRU M�ANTUIRE � �si, maicu seam�a, TREZINDU-I PUTERILE, SPREV�ADIREA/TRANSFIGURAREA/ REVE-

13-Termenul alchimie provine din arabul al-kimiya sau al-khimiya , care e compus din articolul al �si cuv�antul greckhymeia (χυμεια) care ��nseamn�a a topi , a lipi, a ��mpreuna.

LAREA, DIN AD�ANCURI, a Pe�stelui-de-AUR/Dumnezeului ei Speci�c �si �Indur�ator, De-miurg al Iubirii �si Milei (pe care istoria pulberoas�aa veacului al XVII-lea nu prea le ��ng�aduia. . . !).Sf�antul Dosoftei a voit s�a realizeze, pentru Nea-

mul s�au at�at de urgisit de istorie:I-nu doar o Psaltire Cre�stin ORTODOX�A

a Valahilor, prin introducerea elementelor neo-testamentare, ��n Psaltirea Davidian�a � ci a voit (�sia reu�sit!) chiar mai mult:II-o autohtonizare a Psaltirii, ca desc�antec de

lini�stire a �valurilor pustiei � ini�tiatice (care nu maiavea, de mult, nevoie de vreun Dumnezeu al perpe-tuei �cert�ari � �si al necurmatei �m�anii � �si r�azbun�ariceleste)! - prin modi�carea at�at a obiectelor evo-cate ��n Psaltirea Davidian�a (care introduce rea-lit�a�ti �si obiecte speci�c zonei Palestinei �si unei di-vinit�a�ti de-a pururi arogante �si violente, f�ar�a preamult�a discernere!), c�at, mai cu seam�a, o modi�carea mentalit�a�tii �si a moral-spiritualit�a�tii, a ��ntregiiatmosfere psaltice � ��ntru desc�antul de alinare avremurilor �si ��ndulcire�, speci�c valah�a, a valuri-lor cosmice ale divinit�a�tii.. . . ORFICITATEA (��mbl�anzitoare de n�aluciri

apocaliptice �si de ��are istorice�!) a Geniului Do-softeian, cel at�at de luminat ��ntru Logos Valah -se v�ade�ste p�an�a �si ��n cele mai m�arunte lucr�ari aleDuhului s�au.De-o pild�a: s�a nu uit�am a semnala, aici, un fe-

nomen curios, al psalmilor dosofteieni, din zonamedian�a a Psaltirii dosofteiene: apar, ��n debu-tul unor psalmi, structuri repetitive sau cvasi-repetitive, par�tiale sau totale. Psalmii 95 cu 97,92 cu 96 �si cu 98, psalmii 102 cu 103, psalmii 112cu 113, psalmii 104 cu 105 �si cu 106:1-(la debutul psalmilor 95 cu 97 � pp. 186 �si

190): �C�anta�t Domnului cu cinste/C�antec nou, cade mainte� ;2-(la debutul psalmilor 92 � p. 181, cu 96 �

p.188 �si cu 98 � p. 192): �Domnul ST �ATU CRAI��n lume,/C�a i s-au vestit sv�ant nume�; �DomnulST �ATU CRAI ��n �tar�a/�T�ar�ale s�a bucurar�a�; �Dom-nul ST �ATU CRAI ��n �tar�a/Gloatele s�a m�aniar�a�;3-(la debutul psalmilor 102 cu 103 � pp. 199 �si

202): �Su�etul meu, z�� de bine/Domnului cu tot dintine� �si: �Su�etul mieu, ur�a bine/Lui Dumnez�au,cum s�a vine�;4-(la debutul psalmilor 112 cu 113 � pp. 226 �si

231): �L�auda�t, cuconi, pre Domnul �/�L�ada�t��-l to�tpre Domnul �;


28

5-(la debutul psalmilor 104 cu 105 �si cu 106 �pp. 206, 211 �si 215): �Ruga�t Domnul �si-l striga�tpe nume/Oamenii tot ce sunte�t pre lume�; �Ruga�t��-v�a Domnului, c�a-i dulce,/ C�a i-i mila din veci, depre-atunce�; �Ruga�t��-v�a cu dulce la Domnul,/C�a i-imila din veci pre tot omul �.Probabil c�a Dosoftei prindea, din inspira�tie �si

har, c�ate o formul�a-incipit, care i se p�area nudoar potrivit�a/optim�a prozodic, ci optim�a �si ca at-mosfer�a spiritual�a �si verbal�a, or�c�a (de LOGOSSPECIFIC!), ��ntru Logos-ul or�c valah - �si o exersa,�si o repeta, pentru ca s�a se prind�a mai bine �si deinim�a, dar �si de timpanul celor din biseric�a. SUNAOPTIM-VALAHICE�STE!!!A�rm�am aceasta, pentru c�a, spre exemplu, psal-

mul 96 �si psalmul 98 nu au vreo asem�anare, dinpunctul de vedere al speci�cului ac�tiunii descrise-exprimate �si nici din cel al semanticii generale (��npsalmul 96, � �T�ar�ale S �A BUCURAR�A�, pentruca, ��n psalmul 98, DIMPOTRIV�A: �Gloatele S �AM �ANIAR�A�!). E v�adit faptul c�a lui Dosoftei i-aSUNAT ceva bine, �si ��n su�et, �si la timpan!�Si, din moment ce repeti�tia dominant�a a versuri-

lor se face nu la nivel de ac�tiune/actant, ci la nivelulImaginii Lui Dumnezeu, s�a ne oprim, �si noi, la acestaspect � cel imagologic, dar �si creator de atmosfer�aspiritual�a, ��n cadrul speci�c al Logos-ului Valah.�Domnul st�atu CRAI ��n �tar�a /�T�ar�ale s�a bucu-

rar�a� (psalmul 96, p. 188) - �si: �Domnul st�atucrai ��n lume,/C�a I s-au vestit sv�ant nume� (psal-mul 92, p. 181) - dar �si : �Domnul st�atu CRAI ��n�tar�a/Gloatele s�a m�aniar�a� (psalmul 98, p. 192).A�sa spune Sf�antul Dosoftei, ��n Psaltirea sa VA-LAH�A! Spre deosebire de Psaltirea davidian�a, care,la psalmul 96, spune a�sa: �Domnul ��mp�ar�a�te�ste, s�ase bucure p�am�antul �si mul�timea ostroavelor s�a seveseleasc�a� � respectiv, la psalmul 98, unde se ros-tesc urm�atoarele vorbe: �Domnul ��mp�ar�a�te�ste: s�atremure popoarele! �Credem c�a se observ�a, de la o po�st�a, echilibrul in-

terior (�si semantic, �si atitudinal!), al versurilor do-softeiene: fa�t�a de Dumnezeul VALAH, sentimenteleumane sunt mult mai senine, ��n deplin�a armonie cuceea ce �stim noi despre Dumnezeu �si Rai! C�and sebucur�a, valahii nu cutremur�a nici ostroavele, c�a nule au - �si nici p�am�antul, c�a le trebuie�ste la arat �sisem�anat! Iar c�and e s�a li se arate Dumnezeu, acestanu o face la modul terorist �si terorizant (c�a ��ndestul�si chiar �cu asupra de m�asur�a� i-a prigonit �si tero-rizat istoria!): popoarele nu �tremur�a�, deci - ci,

�ecare ar vrea s�a vad�a �si s�a aprecieze, din punctullui de vedere, ar�atarea Lui Dumnezeu, ��n slava ceru-lui, c�and este �din heruvimi s�a domneasc�a�. Calm,f�ar�a panic�a �si f�ar�a teroare!Ocrotitor, iar nu devastator! Destul�a �Zodie a

Cancerului �: trebuie s�a se vesteasc�a, de acum, �siHarul Zidirii Luminii Celei din Veci!Destul i-a chinuit �si c�aznit (�si cumplit per-

secutat!) o istorie f�ar�a de mil�a �si f�ar�a decump�at, pe valahii cei atot �si atoate-��ndur�atori� dup�a cum va da m�arturie �si un om al locu-lui (�un �u al p�am�antului �, �o �in�t�a de zdren�te�care �privea sp�ariat�a, printre pletele pe care i lezb�atea v�antul dinaintea ochilor, ��nc�alcindu-i-le cubarba zb�arlit�a� � dar p�astr�and, ��n jurul s�au, �FI-ARA TRANSFIGUR�ARII / �INVIERII MISTICE�,C�ainele/�un fel de lup al foametei �, ca ocultarede tip �m�ar�toag�a crengian�a�, a Lupului FENRIR,ca ARC-PUNTE dinspre ISTORIE DERIZORIEspre M�ANTUIREA �INTRU GLORIE DUMNEZE-IASC�A: �o droaie de c�aini slabi � ARCUI�TI �si cucozile subpuse, UN FEL DE LUPI AI FOAME-TEI �) - , din veacul al XVII-lea, invocat magicde c�atre Magul Sadoveanu: �Parc�a �stiu cine ne-au pr�adat? Zic s�a � fost cazaci ori le�si. Al�tii socotc-au fost oamenii st�ap�anirii care ��mplinesc birul.Acu-i s�apt�am�ana, ne-au luat vitele. �Si scul�andu-se satul, s-a b�atut cu ei. A�sa c�a ne-au zdrobit �sine-au t�aiat, pr�ad�andu-ne. Un sat s�arac �si mi�sel caal nostru (n.n.: ca �si s�arac�a �Tara Valah�a a Mo-dovei, ��n genere!) nu se poate ap�ara. (. . . ) Uniiau c�azut �si nu s-au mai sculat. Al�tii s-au ��nd�arjitcu ce-au putut, �tin�andu-se dup�a d�an�sii, cum se �tinc�ainii. Pu�tini s-au ��ntors, f�ar�a izb�and�a. �Si-acu, ceicare am r�amas ne-am mutat ��n p�adure (. . . ) ��n locafund (n.n.: LOC AL TRANSFIGUR�ARII MIS-TICE, al MISTERIILOR DACO-VALAHE!), undeavem poieni �si locuri ferite. Acolo str�angem ce ne-amai r�amas. De spus nu v�a spun unde, c�aci nu �stiucine sunte�ti. Mie nu ave�ti ce-mi lua. Doar via�ta�� cf. Mihail Sadoveanu, Zodia Cancerului sau Vre-mea Duc�ai-Vod�a, Editura Jurnalul Na�tional, Bu-cure�sti, 2011, p. 59 -� m�acar Bunul Dumnezeu s�a �e, cu adev�arat,

BUN, �IN�TELEG�ATOR, MILOS!!!Da, a�sa a ��n�teles, precum Magul Sadoveanu -

�si Sf�antul Valahilor celor ��ndelung umili�ti �si greu��n-cerca�ti istoric, �INTRU INI�TIERE CRE�STIN�A� Sf�antul Dosoftei. Aceasta �ind realitatea dat�a,Sf�antul Dosoftei a ac�tionat ��n consecin�t�a � �si. . . iat�a


29

ce a rezultat, �INTRU ALEAS�A MINUNE/ MI-NUNARE POETIC�A - totul �si cele toate �-ind �si f�aptuindu-se, ��ntru Bun�a-Voirea Lui HRIS-TOS -DUMNEZEU, Orfeul Valahilor/CERESCULPOET-TAUMATURG, ALIN�ATOR MILOS �SIPRICEPUT, AL R�ANILOR ISTORICE ALE VA-LAHILOR:

- �Si de ce-ar mai � teroriza�ti oamenii valaho-istoriciza�ti, c�and Dumnezeul lor (prin desc�anteculpsaltic al GENIULUI ORFIC DOSOFTEIAN!)este un �CRAI �14 - evident, nu un �crai �, ��n sensulsexual-depreciativ15, ci ��n acela magic-fermec�ator,al basmelor valahilor: un b�atr�an ��n�telept, luminatla fa�t�a, �si frumos, �si verde la ��nf�a�ti�sare �si vlag�a -poate �si duhliu, c�ateodat�a! Ce este mai frumos,dec�at s�a-l vezi pe Dumnezeul t�au, ca �si pe bunicult�au, cel bun �si blajin: un crai din pove�stile valahespuse iarna, la focul vetrei � un crai de cei cu barbalung�a �si alb�a-alb�a, st�and cu coroan�a pe cap, ��n mij-locul unor palate (a�sa, case mai mari. . . ) - pline deo lumin�a bl�and�a �si duios-ademenitoare. . .

(. . . Fire�ste c�a, prin aceast�a ��nf�a�ti�sare luminat�a,senin�a �si ��n�teleapt�a, de �CRAI �, a Lui Dumnezeudin Ceruri - Mitropolitul Dosoftei ��i sugera, ��n modsubtil, �si �UMBREI � Lui Dumnezeu pe P�am�ant,adic�a DOMNITORULUI de pe la Ia�si!!! � un mo-del de urmat, de imitat �si de realizat, aici, printreoamenii cei valahi/vlahi/SFIN�TI!).

Hot�ar�at lucru, Sf�antul Dosoftei chiar vrea s-o rup�a cu atmosfera ��nnegurat�a, ��nnourat�a �si si-nistr�a, strivitor-mistic�a, pe care o creeaz�a Dumne-zeul ebraic.�In cel mai des citat dintre psalmi (psalmul 136,

p. 264 � poate singurul psalm dosofteian mai apro-piat, cumva, de mentalul ebraic �si de atmosfera Ve-chiului Tetament: �C�and coconii t�ai de ziduri/VORZDROBI-I CA NE�STE H �ARBURI � ooo!!! � .dar��mplinind, ��n exprimare, �dulce�ti de sonuri �, spe-ci�ce tot t�ar�amului vr�ajit al valahilor!) - ��n careSf�antul Dosoftei chiar reu�se�ste ni�ste performan�telingvistice deosebite (mai ales acel melancolic maimult ca perfect arhaic, dulce-arhaic, ��sezum�) � seproduce o foarte interesant�a substituire lexical�a �si

14Grupul GR (de la GRaal-ul HRISTIC !) - ca �si grupulKR (a se vedea cuv�antul CRAI!) sugereaz�a, ba chiar tri-mite la � REGALITATEA SPIRITULUI (cf. Vasile Lovine-scu, Interpretarea ezoteric�a a unor basme �si balade popularerom�ane�sti , Gnosis, Buc., 1993 � �si Mitul sf�a�siat , InstitutulEuropean, Ia�si, 1993 ).

15-�Si nici ��n cel etimologic slav, de � margine �!

semantic�a:-�La apa Vavilonului/Jelind de �tara Domnu-

lui,/Acolo �sezum �si pl�ansem/La voroav�a ce nestr�ans�am,/�Si cu inem�a amar�a,/Prin Sion �si pentru�tar�a, / Aduc�andu-ne aminte,/Pl�angem cu lacr�amiherbinte./�Si BUCINE ferecate/L�as�am prin s�alcianinate. . . �Ei! Ia s�a st�am un strop de vreme, �sis�a ��n�telegem ce zice Sf�antul nostru Dosoftei.Cum zicea Psaltirea davidian�a? �1-La r�aurile

Babilonului am �sezut �si am plans, c�and ne-am adusaminte de Sion! 2-�In s�alcii pe malurile lor, amsp�anzurat harpele noastre. . . �Nu credem a mai � nevoie s�a insist�am asupra

verbului substantivizat: �[a se str �ange] LA VO-ROAV�A� (a se str�ange pentru a vorbi, oamenii me-ditative, ei ��nde ei - dar, ��n primul r�and, UNULCU ALTUL!). Valahul, cum bine spune P�arinteleDumitru St�aniloae, �nu se t�av�ale�ste pe jos, ca ru-sul, nu sare diform, ca tirolezul. Armonia este tot-una cu esteticul. Rom�anul nu uit�a de estetic nici��n momentele de exuberan�t�a sau de mare durere� -�si, am ad�auga noi, nici nu-�si rupe hainele la piept,precum evreii, ca s�a demonstreze el, cuiva sau tu-turor, c�at de mare durere �stie el s�a tr�aiasc�a. . . !�Statul la voroav�a� este o ��ndeletnicire nu doarpa�snic�a, nu doar cuviincioas�a, spiritual-armonic�a�si non-exagerat�a/echilibrat�a - ci �si profund cathar-tic�a: �vorbind, se mai de�sart�a amarul /�erea dintine� (adic�a, te mai puri�ci de negurile �si bezneledeszn�ad�ajduirii, prin durere � ��ti rea�sezi, ��ntru De-plina Armonie a Sinelui, cu Sinea Cosmic�a, stratu-rile r�av�a�site ale Duhului - �si nu mai ajungi s�a �teat�arni/ag�a�ti �, cum acela�si valah zice, ��n�teleg�ator,cumva, dar cu oarece dispre�t, fa�t�a de sl�abiciuneaunui sinuciga�s! � ci, dimpotriv�a, reiei, legic, �si logic,�si ��n�telep�te�ste, ��nseninat, crugul vie�tii tale, p�an�a ��tise termin�a a�ta�! � adic�a, �ti se decide FINALULRO�TII VIE�TII, ��ntru n�adejdea �Invierii16! - de lanivelul Parcelor/Moirelor �si al Lui Dumnezeu, to-tal ��nfr�a�tite aceste dou�a feluri de divinit�a�ti dacico-cre�stine! - ��mprumutate, de la noi, �si de greci, �side romani. . . !) � spune valahul nostru, pe unde-l��nt�alne�sti, dac�a vrei s�a-l ��nt�alne�sti, ��n satele de lamunte, mai cu seam�a.Dar ��n ce-�si aga�t�a harpele? P�ai, uite c�a

nu au harpe, ci �BUCINE �: ��Si bucine fere-cate/L�as�am prin s�alci animate. . . � � adic�a, bu-

16-Spune �si Hristos-Dumnezeu, dar cred �si dacii � prinMiori�ta. At�at prin varianta ei nord-dun�arean�a, c�at �si princea sud-dun�arean�a ( prin varianta arom�an�a a Miori�tei).


30

ciume, cavaluri, �uiere �si �uiera�se! Unul �defag� (�In�al�tarea, dup�a �Inviere!), altul �de os� (Cu-noa�sterea Lumii ESEN�TELOR!) �si ultimul � �desoc� (Copac/Arbust al MAGIEI ETERNE din Ra-iul Dumnezeiesco-Zalmoxian!): �Iar la cap s�a-mipui /Fluiera�s de fag, /Mult zice cu drag; /Fluiera�sde os, /Mult zice duios; /Fluiera�s de soc, /Mult zicecu foc! /V�antul, c�and a bate, Prin ele-a r�azbate. . . �

Adic�a, Sf�antul Duh va continua s�a �circule�, prinele (��uiere� sau �bucine�- EGAL!) �si prin cosmos- �si va des�av�ar�si lucrarea dumnezeiasc�a a �InvieriiVe�snice!

Iar �bucinele� vor func�tiona, optim (a�sa cum amar�atat �si detaliat mai sus17!), prin intermediul Co-pacului/ARBORE AXIAL-COSMIC (de ramurilec�aruia sunt �aninate�!), ca PUN�TI DE DUH �siDE PACE/�IMP�ACARE, dinspre su�etele omenirii,spre Cerul Dumnezeirii �si al M�antuirii!

Iat�a de ce �bucine�, iar�a nu �harpe�/harfe. Nuc�a tracii nu �stiau, de la Orfeu, de LIR�A/HARF�A� dar tot mai la-ndem�an�a �si mai cunoscut �si maidrag le este valahilor de FLUIERUL lor (spune�ti-i cum i-�ti spune, c�a valahul tot ��si recunoa�ste��uiera� lui - �si de aude buciumul, ori cavalul!), ��ncare-�si revars�a SUFLAREA-SUFLET, �si de la carele vine, ��napoi, SUPREMA R�ASUFLARE COS-MIC�A, aceea a �INVIERII!!!

Valahul s-ar � uitat ponci�s �si ar � datdin umeri (�Deh! Zi-le c�arturari, �si las�a-i ��nplata Sf�antului! �), nerecunosc�andu-se ��n DuhulVorbei/Logos-ului din Sf�antul Altar, dac�a Mitro-politul lui, Dosoftei, ar � rostit, ��n stihuri, a�sa,numai vorbe dintr-astea:�1-L�auda�t numele Dom-nului, l�auda�ti-l, slugile Domnului! Care sta�ti ��ncasa Domnului, ��n cur�tile casei Domnului nostru! �(psalmul 134, Aliluia, din Psaltirea davidian�a, p.627). Vocabula �slug�a� nu era destul de expresiv�a,pentru veacul al XVII-lea, ��n care �serbia era, de-acum, starea cvasi-generalizat�a, a �t�aranilor, era � laputere�! � iar starea de �slug�a� nu era echivalent�a,��n limbajul valahilor de r�and/nec�arturari (din vea-cul al XVII-lea - pentru c�a trecuser�a demult vea-curile eroice, ale voievozilor �stefaniazi, c�and era ocinste �si m�arire s�a-�ti sluje�sti Domnul!!!) - cu aceeadin realitatea antic-ebraic�a (sluga era, ��n antichita-tea ebraic�a, echivalentul robului: cel cu credin�t�a �si

17�In subcapitolul 4.4: ½¾Bucinele¿ valahe �, al capitolu-lui al IV-lea: C�ateva investiga�tii �si un psalm revelator

.

cu supunere oarb�a, fa�t�a de St�ap�an!)La casa boierului, veneau, pentru a �dvori � (a

sluji, a ��ndeplini servicii de umilin�t�a), �serbii (�si nu-mai ei �stiau ce vibra ��n�abu�sit aerul din jurul guriilor, c�and se ��ntrecea m�asura �si se isca, din serviciu�zic - izvor de umilin�t�a �si obid�a. . . !). �Si, atunci,Mitropolitul roste�ste vorbele astfel, ��nc�at s�a le��n�teleag�a �si valahul cel cu c�aciul�a mi�toas�a: �L�auda�ta Domnului sv�ant nume,/ �SERBII lui Dumnez�auto�t din lume, /Carii dvori�t ��n cas�a la Domnul,/ �Incur�t�ale lui svinte, tot omul � (Catisma 19. Aliluia,Psalmul 134. L�auda�t numele Domnului, l�auda�t,slugi, pe Domnul, p. 259)�. La fel �si ��n psalmuldosofteian 133 (Iat�a acum binecuv�anta�ti � p. 258):��Si s�a-l cuv�anta�t bine-n tot omul,/�SERBII to�t cesluji�t pregiur la Domnul,/Carii dvori�t la Domnul��n cas�a,/�In cur�t�ale de matas�a� (n.n.: �serbii bo-iere�sti, c�and auzeau de �cur�t�ale DE MATAS �A�, ��nmod sigur ��si d�adeau coate, cu bucurie - pentru c�a,��n cur�tile �de matas�a� ale St�ap�anului Celui Mare,dac�a-s �de matas�a�, apoi nu pot �, pe-acolo, bu-tuci, de pus picioarele ��n ei! - �si, atunci, e bine s�ato-o-ot stai, �pregiur la Domnul ��n cas�a� � ��n casaunui astfel de bun �si. . . �m�at�asos� St�ap�an!)Iat�a c�a Dosoftei nu doar aduce verbe �si substan-

tive, din rostirea curent�a, a valahului de r�and, care,smerit, st�a ��n naosul bisericii � dar ��i �stie valahului�si mentalitatea:a-dac�a el, valahul, MAI ESTE r�aze�s, adic�a, un

fel de cavaler �si st�ap�an (din ce ��n ce mai rar �si maiprigonit, de c�atre marii boieri!), va scutura, seme�t,din cap, c�and va auzi cuv�antul ��serb�: �Ei! Vezi,s�aracii, au ajuns, to�ti, pe acolo, �serbi! � dar nu-ibai, c�a, ACOLO-DINCOLO, se va purta bine, Elcu ei! � � iarb-dac�a erau, mai l�ang�a u�sa bisericii, cu c�aciula

��n m�an�a, �serbii boierului, ace�stia se str�angeau ��ntr-��n�sii, �si ��si ziceau, cu n�adejde, unul altuia, c�abun st�ap�an vor avea, pe lumea cealalt�a, la careSt�ap�an-Boier Mare vor �dvori � cu drag, nu caacuma! � pentru c�a, �ian ascult�a tu, cum este El,St�ap�anul, mai mare dec�at to�ti st�ap�anii! - �si auzicum se va purta cu noi, �si auzi numai cum ne var�aspl�ati supunerea. . . �: �CU DREPTATE �SI CUM �ANG�AIERE. . . DE MATAS �A� � �ce zici, hei?! �� si nu va ��ng�adui, Acela, s�a �m noi tot ponoslui�ti�si tot oc�ar�a�ti � (. . . cu t�arie credem c�a �si noi, cei din�democra�tiile libere� de azi, i-am da oarece drep-tate, bietului �serb, de ieri. . . !): �Domnul nostru-n to�t domnii mai tare./ (. . . ) C�a pre dereptate


31

�t-giudeci �tara,/De-i r�adici ponoslul18 �si ocara./�Si�serbilor t�ai cu m�ang�aiere/Le-ascul�t ruga la greu �sidurere�.

. . . �Si pentru c�a tot suntem la capitolul socialo-lingvistico-religios (toate trei palierele, deopotriv�ade importante!), s�a tragem cu ochiul �si la psalmul4 (Psalmul lui David, 4. �In sf�ar�sit ��n c�ant�ari. C�andte-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeule � p. 17):�Te-ndur�a �si miluie�ste /Pre MI�SEL ce te dore�ste/�Si mi-ascult�a MI�SEA rug�a, /Ce �t��-s adevar�a slug�a�.Sf�antul Dosoftei cunoa�ste �si ��n�telege, de minune,(dar, mai cu seam�a, aplic�a uimitor de subtil), ati-tudinea Lui Hristos-M�antuitorul Lumii, fa�t�a de celbogat , despre care zice c�a �mai cur�and va trecec�amila, prin urechile acului, dec�at s�a intre bogatul��n ��mp�ar�a�tia cerului �! - �si cea fa�t�a de �mi�sei/s�araci,despre care a�rm�a c�a �a lor va � ��mp�ar�a�tia cerului �.Da, f�ar�a carte, dar cu su�etul luminat de cur�a�tenie,�si de cinste, �si de credincio�sie, �si de bun�a-credin�t�a!

S�a admir�am atitudinea mitropolitului, carea��a dou�a categorii de �mi�selie/s�ar�acie�, ��ntruaceea�si scar�a de rug�aciune (PUN�ANDU-LE S�A SESUS�TIN�A UNA PE CEALALT�A!):

1-�MI�SELIA/s�ar�acia� �zic�a, a celui cu punga us-cat�a de mizerie, dar �si

2-�mi�selia/s�ar�acia� ��ntru Duh, a celui care simtec�a nu poate s�a scoat�a, dintre b�aierele su�etului,dec�at �MI�SEA rug�a�!

Iste�timea lui Dosoftei (ca s�a nu zicem, �si acum,�genialitatea�!) este cu totul deosebit�a. Prin acestmod de a formula o situa�tie cu semni�ca�tie dubl�a(una social�a, cealalt�a pur spiritual�a - dar, ambele,��nvelite de acela�si cuv�ant!) va ob�tine o reac�tie cutotul minunat�a, de la �mi�seii � �si cer�setorii a�a�ti larug�aciune, ��n biseric�a:

1-pe de o parte, Dumnezeu va �sti ce-i lipse�ste �si-iva ��mplini: din moment ce se ��ndur�a de lipsurile ce-lui �mi�sel � �zic, dar smerit, se va��ndura �si de cel culipsuri spirituale (sl�abit cumplit, �mi�selit� ��ntru pu-terea sa de a construi SF�ANTA SCAR�A, spre Dum-nezeu, a RUG�ACIUNII DES�AV�AR�SITE!), darcon�stient de ele �si fr�ant ��n genunchi - �si, mai multdec�at orice, a�at �IN RUG�ACIUNE, PENTRU SE-MENUL S�AU - cel neluminat �si tare nevoia�s, ��ntrutoate!

2-Pe de alt�a parte, cer�setorul/�mi�selul �, cel a�atpe ultima treapt�a a exasper�arii ��ntru mizerie, acumsim�tind, ��ns�a, c�a, l�ang�a um�arul s�au, sl�abit de mize-

18Ponoslu � def�aimare, dezonorare, mustrare.

riile trupului, vine s�a stea, ca �sprijoan�a�, um�arulc�atumai mitropolitului, CA SEAM�AN �INTRUMI�SELIE/S�AR�ACIE! - �si auzindu-i ruga acestuia,nu pentru sine, ci pentru fratele s�au, ��ntru �mi�selie�(ambiguitatea semantic�a a izvoarelor deosebite ale�mi�seliei � ESTE PERFECT�A!), iar ruga mitropo-litului este una plin�a de n�ad�ajduire! � . . . apoi,cap�at�a, �si el, un curaj grozav de tare al su�etu-lui - pe care, f�ar�a aceast�a situa�tie de comuniunerealizat�a de mitropolit, nu l-ar � a�at, nicic�and �sicu niciun chip! Se g�ande�ste �si chiar simte c�a tot seva a�a o cale spre lumin�a �si sc�apare, �si pentru el,s�alt�and peste dezn�ad�ajduire: dac�a-l are �si pe mi-tropolit, l�ang�a el - tot va ie�si el, cumva, la lumin�a,precum Iona al lui Sorescu!3-La fel stau lucrurile �si-n psalmul 118, unde

�mi�selele cuvinte� (�Strigat-am spre tine, Doamnesvinte,/�Si s�a mi-auz mi�sele cuvinte�) exprim�aaceea�si luciditate a Sf�antului Dosoftei, privind nive-lul spiritual prea s�arac, la care s-au��n�al�tat/se��nal�t�anu doar cuvintele sale, ci ��nse�si cuvintele /Logos-ului Valah - �si-l roag�a pe Dumnezeu s�a-i ridice,prin puterea sa minunat-demiurgic�a, acest sc�azutnivel spiritual de Logos ��ntru Neam, p�an�a la ceruri(precum st�a � legea-n t�arie�/�Inaltul Cerului, a�sa s�astea �si Logos-ul Or�c �si Logos-ul Nomotic Valah)!Acum, totul devine clar: Sf�antul Dosoftei se roag�a,de fapt, pentru ca Logos-ul Poetiic al Psaltirii Va-lahilor s�a �e ��n�al�tat, ��ntru Duh, pentru ca NeamulValah s�a se poat�a ruga, pentru putertea de trans�-gurare a RUG�ACIUNII SALE!Folosind substantivul / [ca locu�tiune adver-

bial�a modern�a], ��ntors din starea de adjectivi-zare (cf. �adevar�a slug�a� - �adev�aratul � pro-vine din Unic-Adev�arul!), �adevar�a�/�[��ntru] ADE-VAR�A� - SF�ANTUL DOSOFTEI, ALTRUISTUL�SI PATRIOTUL SF�ANT DOSOFTEI sugereaz�ac�a aceste rug�aciuni de ��n�al�tare a Duhului deCuv�ant nu sunt doar pentru sine, ci, PRIN SINE(cel care face EFORTUL ORFIC AL PSALTI-RII �IN VERSURI !), �si pentru � �TAR�A�/NEAMULVALAH � c�atre LUMINA/REVELA�TIA/�VARA�Lui Dumnezeu: �C�a-�t voi cerca, Doamne,-ntr-ADEVAR�A/Obiceiele de S-OR �STI-N �TAR�A� � cf.psalmul dosofteian 118, p. 244.S�a se vad�a, o dat�a pentru totdeauna, c�a multvor-

bita solidaritate cre�stin�a este nu e doar un cuv�ant,ci o putere de DUH, care face posibil�a revela�tia�si, deci, orice minune dumnezeiasc�a! � dar �si c�aACEAST�A PUTERE DE DUH ORFIC �INCEPE,


32

DINT�AI, �IN NEAMUL VALAH !

. . . De subliniat, cu pregnan�t�a, �si noua mareinova�tie morfologic�a dosofteian�a (de fapt, DES-COPERIRE DE POTEN�TIAL al Logos-ului Va-lah!), uimitor de sugestiv�a, dup�a aceea din psal-mul 103 (aceea, c�and cu at�at de profund �si dulce-melancolicul mai mult ca perfect ��sezum�!):

��t��-s ADEVAR�A slug�a�, �(n.n.: obiceiurile)��t voi cerca, Doamne,-ntr-adevar�a� etc. Sesugereaz�a, prin aceast�a form�a/formul�a ling-vistic�a inspirat�a, �STAREA DE VAR�A� aADEV�ARULUI-HRISTOS: atunci c�and ��l sluje�stipe Hristos-Dumnezeul Lumii, pe HRISTOS-Calea,ADEV�ARUL �si Via�ta - sim�ti c�a a venit/vine, spretine, TOAT�A Lumina Lumii, TOAT�A c�aldurabinef�ac�atoare, cu tot cu Izvorul lor Minunat de�INVIERE!!!

. . . Despre aceea�si �sl�abiciune� ambigu�a �si, dreptconsecin�t�a, extrem de fertil�a �si bogat�a, spiritual-semantic, este vorba �si ��n sintagma �MI�SELIAM �AINILOR / M �ANULOR� (psalmul 142, p. 273:Psalomul lui David, c�andu-l goniia hiiu-s�au Avesa-lom, 142. Doamne, auzi rug�aciunea mea): � �T-amcugetat a ta bun�atate/R�adic�andu-m M �ANULEMI�SELE/C�atr�a tine, s�a-m ier�t de gre�sele� (m�ainiletremu-r�atoare de sl�abiciune �zic�a, sau/�si decon�stiin�ta sl�abiciunii moral-spirituale, interioare,sl�abiciune care nu doar s�ar�ace�ste agoniselile tru-pului, dar care va mic�sora puterea de ajungere, A�IN�AL�T�ARII RUGII, c�atre Dumnezeu! - �si solu�tia�dez-mi�selirii �/��mbog�a�tirii/ridic�arii/��n�al�t�ariim�ainilor demiur-gice/autodemiurgice, cu for�t�a��ntru Duh! - nu poate veni dec�at de sus ��n jos, dela Dumnezeu-Izvor Nesecat de Duh, c�atre omulcare a epuizat toate resursele sale terestre, de a-�siagonisi �si spori �sansele m�antuirii, ��ntru Duhul s�auStr�alucit, c�atre Sinea sa Cosmic�a!).

Dar acest psalm este, cumva, preac�artur�aresc. . . �si, totu�si, auzind oamenii dinbiseric�a, dinspre cel din altar, c�a se declar�a,prin m�ainile sale, �mi�sel � - se simt, aproape penesim�tite �si pe neg�andite, fra�ti cu el �si fra�ti ��ntreei!

Aceasta este puterea Ortodoxiei �si a Cuv�antuluirostit la vreme, ��ntre �si pentru oameni �sicu toat�a avu�tia ori �mi�selia� Duhului, la ve-dere, ��ntru fr�a�tietate �si m�arturisire/comuniune deDuh/ecclesia19 - dar �si adev�arata oikumene (he

19- ECCLES�IA s. f. (ant.): adunarea poporului la

oikumene ghe ��nseamn�a ��ntregul p�am�ant locuit deumanitate� sau ��ntreaga umanitate�!), iar nu pan-erezia zilelor noastre!

. . . Iat�a, acum, cum sun�a psalmul 103, ��n Psalti-rea pe versete davidiene:

� PSALMUL 103 Al lui David.

1.Binecuvinteaz�a, su�ete al meu, pe Domnul!Doamne, Dumnezeul meu, m�aritu-Te-ai foarte.2.Tu te ��mbraci cu lumina ca �si cu o hain�atu ��ntinzicerul ca un cort; 3.Tu din ape faci v�anturilel�aca�surile cele de sus; norii sunt c�aru�ta ta �si te por�tipe aripile v�anturilor; 4.Tu faci v�anturile trimi�siit�ai �si ��ac�arile focului sunt slugile tale; 5.Tu aia�sezat p�am�antul pe temeliile lui �si nu se va pov�arni��n veacul veacului. 6.Cu ad�ancul ca �si cu unvestm�ant l-ai ��mbr�acat �si apele acopereau ��n�al�timilelui. 7. La porunca Ta ele au fugit, de glasul tu-netului T�au repede au curs. 8. Se suie mun�ti�si se coboar�a v�ai, ��n locul ��n care le-ai ��ntemeiatpe ele. 9. Hotar ai pus apelor, peste care nu vortrece �si nici nu se vor ��ntoarce s�a acopere p�am�antul.10. Tu ai trimis izvoare ��n v�ai, prin mijloculmun�tilor vor trece ape; 11. Ad�apa-se-vor toate �-arele c�ampului, asinii s�albatici setea ��si vor potoli.12. Peste acestea locuiesc p�as�arile cerului; dinra-muri r�asun�a glasurile lor. 13. Tu ad�api mun�tiidin ��n�al�timile Tale, din rodul lucrurilor Tale se sa-tur�a p�am�antul. 14. Tu faci s�a r�asar�a iarb�a pentrudobitoace �si verdea�t�a pentru trebuin�ta omului: tusco�ti hrana din p�am�ant; 15. P�ainea, care ��nt�are�steinima omului; untdelemnul, care-i lumineaz�a fa�ta�si vinul care vesele�ste inima omului; 16.S�atura-se-vorcopacii dumbr�avii �si cedrii Libanului cei s�adi�ti dem�ana ta ; 17.�Intr-��n�sii p�as�arelele ��si fac cuiburi,chiparo�sii sunt locuin�ta cocost�arcului; 18. Mun�tiicei ��nal�ti sunt ad�apost c�aprioarelor �si st�ancile scor-buroase ad�apostesc sc�apare �in�tele fricoase; 19.

Atena , care lua deciziile supreme (< fr. eccl�esia , gr.ekklesia ). C�and ne referim la cuvintele Lui Hristos: ½ peaceast�a piatr�a voi zidi ECCLESIA MEA �, ��n vremece pronumele posesiv ½ MEA �, distinge ecclesia lui Hristosde ecclesia statului grec �si de ecclesia Vechiului Testa-ment, termenul ��n sine p�astreaz�a, ��n mod �resc, sensul s�auobi�snuit. Chiar �si atunci c�and este aplicat prin adaptare lao ��ntrunire dezorganizat�a ( Fapte 19:32, 41), ideea de baz�ar�am�ane aceea de adunare . Singura Biseric�a a � adun�ariiadevarate �/ecclesia este Biserica Ortodox�a½ ��ntemeiat�a deDomnul Dumnezeul �si M�antuitorul nostru Iisus Hristos, ��nmomentul mor�tii Sale pe Cruce (anul 33). S�angele S�au as�adit R�ad�acina �si Temelia Bisericii Ortodoxe, ��nt�arit�a, ulte-rior, de c�atre S�n�tii Apostoli �si S�n�tii P�arin�ti de-a lungulveacurilor, la cele �sapte sinoade ecumenice.


33

F�acut-ai luna ca s�a arate timpul - �si soarele care-�sicunoa�ste apusul s�au. 20. Tu presari ��ntunericul�si s-a f�acut noapte, ��n care mi�sun�a toate �arelep�adurii; 21. Leii mugesc dup�a prad�a �si-�si cerm�ancare de la Dumnezeu. 22. R�as�arit-a soa-rele �si s-au adunat �si ��n culcu�surile lor se ascund.23. Atunci iese omul la lucrul s�au �si la muncasa p�an�a seara. 24. C�at de minunate-s lucru-rile Tale, Doamne, toate cu ��n�telepciune le-ai f�acut!Umplutu-s-a p�am�antul de zidirea Ta. 25. Iat�a,marea aceasta este��ntins�a �si larg�a; acolo se g�asesct�ar�atoare nenum�arate, viet�a�ti mici �si mari. 26.Pe d�ansa plutesc cor�abiile; acolo-i balaurul, ce l-aif�acut s�a se joace ��ntr-��nsa. 27. Toate de la Tinea�steapt�a, s�a le dai lor hran�a la bun�a vreme. 28.D�andu-le Tu lor, vor aduna, deschiz�and Tu m�anaTa, toate se vor umple de bun�at�a�ti; 29. Iar de-�ti��ntorci Tu fa�ta, se o�lesc; de le iei duhul , mor �si-n�t�ar�an�a se prefac. 30.De prive�sti p�am�antul, el secutremur�a; de te-atingi de mun�ti, ei fumeg�a 31.C�and trimi�ti tu ��ns�a Duhul t�au, toate iar�a�si se zi-desc �si ��nnoie�stifa�ta p�am�antului. 32. Fie Domnul��n veci sl�avit ! Veseleasc�a-se Domnul de lucrurileSale! 33. Toat�a via�ta mea Domnului voi c�anta��n, c�anta-voi Dumnezeului meu c�at voi tr�ai. 34.Pl�acut�a s�a-i �e Lui c�autarea mea, �si eu m�a voi ve-seli de Domnul. 35. Piar�a p�ac�ato�sii de pe p�am�ant�si cei f�ar�a de lege s�a nu mai �e. Binecuvinteaz�a,su�ete al meu, pe Domnul. Aliluia�.�Si iat�a cum sun�a, acela�si �psalm al lui David, 103

. Despre facerea lumii. Binecuv�anteaz�a, su�eteal meu, pe Domnul. Doamne, Dumnezeul meu�(p. 202) - la Sf�antul Dosoftei (acest psalm 103��l consider�am a � cel mai cosmicizat, ��n manier�aeminescian�a, �avant-la-lettre�! - dintre psalmii do-softeieni):�Psalomul lui David, 103: Su�etul mieu,ur�a bine/Lui Dumnez�au, cum s�a vine,/�Si-i z��,Doamne, s�a tr�aiasc�a/M�arirea ta �si s�a creasc�a./S�ate-mbraci cu m�arturie,/Cu fr�amse�te �si t�arie,/C�atu te-nve�sti cu lumin�a,/Ca soarele-n z�� senin�a./�Si�t-ai tins ceriul ca cortul,/De l-ai ��nfr�am�sat cutotul,/�Si i-ai pus deasupra ape,/Din tinsori s�anu s�a scape./N�uorii �t-ai pusu-�t scar�a,/C�and veis�a pogori ��n �tar�a./Caii ��t sunt iu�t ca v�antul,/Dem�arg unde �ti-i cuv�antul,/�Si ca g�andul m�arg detare/�Ingerii t�ai cei c�alare,/�Si pedestrimea cafocul/Merge str�alucind cu totul./Tu-ntemeiez cucuv�antul/De st�a nemutat p�am�antul./Tu i-ai datu-ide mainte/Pr�apastea de-mbr�ac�aminte,/�Si st�a gatas�a te-asculte,/S�a dea apa preste munte,/�Si de

sv�anta ta porunc�a/Va fugi din deal la lunc�a,/C�ava merge detunat�a,/De glasul t�au ��nsp�aimat�a./�Simun�t�ai, �si dealuri nalte/S-or ivi, �si �sesurilate,/Pre locul ce sunt urz�ate,/C�and i-ai f�acut demainte/�Si le-ai pusu-le hotar�a,/S�a nu dea din locafar�a,/Ce s�a-�t �t�aie-ntreg cuv�antul,/S�a nu-mpr�esurep�am�antul./Tu trimi�t ape prin t�auri,/De cur�a prin-tre mun�t r�auri,/De s�a toate heri adap�a/�Si leprisose�ste ap�a./�Si colunii c�and li-i sete/Tu-i ad�apif�ar�a scumpete./Tu str�angi pas�arile-n hoarb�a/Lap�ar�au ce vin s�a soarb�a,/De prin pietri, de prin ga-uri/Slobod c�antece �si glasuri./Tu sloboz roau�a premunte/Dintr-a tale c�am�ari multe,/�Si pre p�am�antsloboz ploaie,/De s�a satur�a-n pohoaie,/�Si cu lu-crul t�au spore�ste/Tot p�am�antul de rode�ste./Tu daif�anului s�a creasc�a,/Dobitoacelor s�a pasc�a./�Si cre�stipaji�stea cea moale,/De scoate gr�aul din foale,/De-�sculeg oamenii hran�a/S�a le hie �si pre iarn�a./C�ascot pita cu sudoare/S�a m�an�ance la r�acoare,/Dinp�am�ant agonisit�a/Pre porunca ta cea sv�ant�a./�Si le-ai dat vinul s�a-�s fac�a/Veselie, s�a le plac�a./Cu olois�a-�s netezasc�a/Fa�ta �si s�a s�a-ncr�avasc�a/Cu p�aineacea de m�ancare,/S�a s�a fac�a omul tare./Copacilorde pre c�ampuri/Tu le dai sa�t�au pre timpuri,/�Sichedrilor din Livanul,/Ce-i r�as�ade�sti pre totanul./Acol�o vrabii �s-or face/Cuiburi, di-or �sedeacu pace,/C�a le este rodionul/Pova�t�a, pus de laDomnul./Cerbilor le-ai dat s�a salte/Pre mun�t�aicu dealuri nalte,/�Si iepurilor sc�apare/Le-aidat s-aib�a supt st�anci tare./Luna ai f�acut curaz�a,/S�a creasc�a-n vremi �si s�a scaz�a,/�Si soarele�s-nemere�ste/Apusul ce odihne�ste./Din tunerecfece�s noapte,/De ies gadinile toate./Lupii url�a �sisc�anceaz�a,/C�and spre v�anat s�a g�ateaz�a,/S�a-�s ceie �si s�a-�s r�apasc�a/De la Domnul s�a-ihr�aneasc�a,/P�an�a c�and r�asare soare,/De m�argcine�s la-nchisoare./�Si omul, f�ar�a de grea�t�a,/Iese-ntreab�a deminea�t�a,/De lucreaz�a p�an�a-n sar�a,/Z�� deiarn�a �si de var�a./Pentr-aceea, Doamne svinte,/S�a�i m�arit de mainte,/De lucruri ce-ai f�acutmare,/Cu sfat bun, cu a�sezare!/P�am�antul ��i plinde fapte/Ce-ai f�acut cu bun�atate./�Si marea, c�atu-ide lat�a,�Si larg�a, �si desf�atat�a,/�Intr-��ns�a s�a �tin heri

multe,/Jig�anii mari �si m�anunte./Preste luciu degenune/Trec corabii cu minune./Acol�o le vinetoan�a/De fac chi�tii gioc �si goan�a./�Si toate la tinecaut�a/S�a le dai hran�a bogat�a,/S�a str�ang�a �si s�a-�s culeag�a/Ce le-ai dat, [cu] voaie larg�a./C�andu-�t de�schiz sv�anta m�an�a,/Atunci toat�a lumea i-


34

plin�a/De bi�sug �si de dulcea�t�a,/�Si-�s petrec to�t bine-nvia�t�a./�Si c�and �t-ascunz fa�ta sv�ant�a,/Toat�a lumeas�a-nsp�am�ant�a./C�and le iei duhul, s-or st�ange/�Sila �t�arna lor s-or str�ange./Duhul t�au c�and li-i trimite,/S�a vor zidi ca mainte,/�Si cum �t-ai datu-�t cuv�antul,/Vei ��nnoi tot p�am�antul./�Sis�a-�t �e, Doamne svinte,/Slava-n veci, ca �simainte!/Dumnez�au g�and bun va pune/De lu-cruri ce-au f�acut bune./C�a de sv�anta ta c�autare/P�am�antul tremur�a tare,/�Si din munte mergepar�a,/C�and pogori s�a vez ��n �tar�a./�Si �t-voic�anta, Doamne,-n via�t�a,/�In custul mieu, cudulcea�t�a,/C�anta-�t-voi,/Dumnez�au svinte, /Domnu-lui mieu de mainte./P�an�a ce voi � cu via�t�a,/�I�tvoi c�anta f�ar�a grea�t�a./�Si s�a-�t plac�a, Doamnesvinte,/Bietele mele cuvinte,/S�a m�a bucur ��n totbine/De Dumnez�au, cum s�a vine,/Ca s�a pieie cuocar�a/To�t pizma�sii t�ai din �tar�a./�Si ceia ce-s f�ar�alege/De pre p�am�ant s�a vor �sterge,/S�a nu scape niceurm�a,/Ce s�a-i �stergi dintr-a ta turm�a�.�In primul r�and, psalmul dosofteian este mult

mai lung �si ��ndelung expresiv, dec�at cel davidian:�Expresivitatea, ��nainte de toate! � � este devizaSf�antului Dosoftei.Credem a nu � prea greu de reperat elementele

care fac, din acest text dosofteian, un exemplu op-tim, ��n leg�atur�a cu modul cum Sf�antul Dosofteiautohtonizeaz�a, ��ntru valahism, con�tinutul Psalti-rii sale - �si creeaz�a o meta�zic�a valah�a, totdeodat�a!S�a vedem �si s�a medit�am:a-Pentru c�a, ��n Valahime, nu se cunosc furt-

unile de�sertului, deci v�anturile nu-�si arat�a fa�talor cataclismic�a, dec�at arar � Sf�antul Paznic alLogos-ului Valah ��nlocuie�ste imaginea �v�anturilordin l�aca�surile cele de sus� , precum �si mistica ��ac�arii focului �, cu ceea ce valahii aveau �si vedeau,admir�and, ca pe minuni de frumuse�te �si elegan�t�a aCrea�tei: �CAII� ! �Caii ��t sunt iu�t ca v�antul,/Dem�arg unde �ti-i cuv�antul �(V�ANT �si CUV�ANT-LOGOS, uni�ti ��ntru HIEROGAMIE/SF�ANT�ANUNTIRE!) � adic�a, precum Pegas-ul Or�c,zboar�a spre loc�a�sul Inspira�tiei Divine a Logos-uluiValah � CERUL-CU-DUMNEZEU-CUV�ANTUL-DEMIURGIC!Cerul SUBLIMULUI/SUPREMULUI POET �

DUMNEZEU-DEMIURGUL.CALUL este animalul psihopomp �si simbol

(dar �si ARHEU!) al Trans�gur�arii/Transcenderiiomului-de-trup, ��n Duh Inspirat �si �In�al�tat.b-Atunci c�and ajunge la Ziua Crea�tiei Apei

� Sf�antul Dosoftei, al Valahilor care au,drept �Tar�a/Patrie �si Gr�adin�a, un adev�aratDANS/HOR�A A/L APELOR � insist�a, cu opl�acere nedisimulat�a, asupra manifest�arilor di-verse, intense �si demiurgice, �si punitive, ale APEI(care, de�si este sor�a cu Cerul, pentru c�a rezult�a dinacela�si CILINDRU �INALT, sec�tionat, pe vertical�a,la mijloc, ��n Ziua a Doua a Crea�tiei: �S�a �e ot�arie prin mijlocul apelor �si s�a despart�a ape deape! � � cf. Facerea, �Int�aia carte a lui Moise, cap.I,vs. 6) � se supune Surorii Gemene de SUS!): �S�adea apa preste munte,/�Si de sv�anta ta porunc�a/Vafugi din deal la lunc�a,/C�a va merge detunat�a,/Deglasul t�au ��nsp�aimat�a./�Si mun�t�ai, �si dealurinalte/S-or ivi, �si �sesuri late,/Pre locul ce sunturz�ate,/C�and i-ai f�acut de mainte/�Si le-ai pusu-lehotar�a,/S�a nu dea din loc afar�a,/Ce s�a-�t �t�aie-ntregcuv�antul,/S�a nu-mpr�esure p�am�antul./Tu trimi�tape prin t�auri,/De cur�a printre mun�t r�auri,/De s�atoate heri adap�a/�Si le prisose�ste ap�a./�Si coluniic�and li-i sete/Tu-i ad�api f�ar�a scumpete./Tu str�angipas�arile-n hoarb�a/La p�ar�au ce vin s�a soarb�a,/Deprin pietri, de prin gauri/Slobod c�antece �si gla-suri./Tu sloboz roau�a pre munte/Dintr-a talec�am�ari multe,/�Si pre p�am�ant sloboz ploaie,/De s�asatur�a-n pohoaie,/�Si cu lucrul t�au spore�ste/Totp�am�antul de rode�ste.�De observat c�a acest sacru element al rodi-

rii/fertilit�a�tii nu poate � ��nsp�aim�ant�ator, pentrucel care ��l cunoa�ste �si-l st�ap�ane�ste �si-l folose�ste,nici m�acar ��n ipostazele sale aggressive �si am-pli�cat sonore: � �Si de sv�anta ta porunc�a/Vafugi din deal la lunc�a,/C�a va merge detunat�a,/Deglasul t�au ��nsp�aimat�a�. Vocea �detunat�a� a to-rentelor se ��nsp�aim�ant�a (�si, totu�si, continu�a s�a-l imite, cu asiduitate con�stiincioas�a, pe El, Izvo-rul �DETUN�ARII � �si FULGER�ARII DIVINE!),stra�snic se ��nsp�aim�ant�a APA, de Glasul Suprem alLogos-ului, de Vocea, in�nit mai puternic�a, a Cre-atorului ei/APEI � Dumnezeu-Cuv�antul-Porunc�aNomotic�a! �A merge detunat�a� este SEMNULFOR�TEI SACRE - adic�a, APA, �ind jum�atatea dejos a CERULUi - este SOR�A cu Dumnezeu! Sor�a-sor�a, dar ��l ascult�a, �si-�si modeleaz�a, proteic, com-portamentul �si ��nf�a�ti�sarea, dup�a poruncile Domnu-lui �si dup�a imagina�tia debordant�a a Sf�antului Do-softei, care creeaz�a, aici, o adev�arat�a rapsodie aapelor, sub formele/��ntruchip�arile ei cele mai di-verse: de laI-Apa potopitoare (�si, ��n acela�si timp, ablutiv�a!),


35

care face concuren�t�a, ��ntru ��n�al�tare, �mun�tilor/ de-alurilor � (��Si mun�t�ai, �si dealuri nalte�) � iar ��n��ntindere � luncilor/�sesurilor � (�Va fugi din deal lalunc�a (. . . )S-or ivi, �si �sesuri late�) - dar, me-reu, ��ntre hotarele� ECHILIBRULUI �si ARMO-NIEI COSMICE DUMNEZEIE�STI! � apa cea pro-teic�a, precum P�as�ari-L�a�ti-Lungil�a, este �si r�am�ane,ve�snic, precum ��ntrega Crea�tie, sub Porunca-Logos/R�anduial�a a Demiurgului; apoiII-apa ��ns�a�si devine expresia HOTARULUI-

STYX � a dedubl�arii �in�tiale, dar �si a dedubl�ariicunoa�sterii (cunoa�stere a lumii spiritual-CUV�ANTDEMIURGIC, lume invizibil�a/atotcuprin-z�atoare,dar atotputernic�a �si optim-dinamic�a! - �si cu-noa�stere a lumii terestre, material-vizibile, a � locu-lui � � care, �si el, este predestinate/poruncit, vizibilprin efecte, invizibil prin lucrarea ascuns�a/tainic�a,��ntru Demiurgia �TES�ATURII Cosmice Dumne-zeie�sti-Valahe � �URZIREA�: � Pre locul ce sunturz�ate� - �si menirea lor este s�a p�astreze �si, toto-dat�a, s�a modi�ce, la in�nit, formele, ��ntru CerculCrea�tiei Divine:� S�a nu dea din loc afar�a,/Ce s�a-�t�t�aie-ntreg cuv�antul,/S�a nu-mpr�esure p�am�antul �; �siIII-APA ad�anc�a a re�ect�arii Cunoa�sterii

Nem�arginirii Profunzimilor Dumnezeie�sti: � t�auri �� dar �siIV � APA CURGERII TIMPULUI, printre sta-

vilelele �si provoc�arile mun�tilor: �cur�a printre mun�tr�auri � � dar este �siV-APA �AD�AP �ARII �/AGAPEI (Eros-ul

AGAP�E-ul ��mp�art�a�sirii Lui Dumnezeu-HRISTOS�si ��ntru Dumnezeu-HRISTOS/�INVIEREA, a��ntregii omeniri terestre, prin ��ngerii-�ad�apareacolunilor � (simboluri ale Sf�antului Duh); APA,ca transpunere a Eros-ului Hristic (EROSAGAP�E), este APA ECCLESIEI / ADUN�ARII��ntru DUMNEZEU �(G)HOARBA�/SFATUL�INGERILOR / P�AS�ARI, CU OAMENII CEIC�AZU�TI [DEVENI�TI-FIARE] (cu efecte, cum ammai a�rmat, mai sus, taumaturgico-cathartice!):� �De s�a toate heri adap�a/(. . . ) �Si colunii c�andli-i sete/Tu-i ad�api f�ar�a scumpete./Tu str�angipas�arile-n hoarb�a/La p�ar�au ce vin s�a soarb�a�.�Si, ��n �ne, conform preceptelor spirituale aledaco-valahilor:VI-APA ORFIC�A, �si, deci, FERTIL-

�INVIETOARE/REARMONIZATOARE: � Lap�ar�au ce vin s�a soarb�a (n.n.: p�as�arile-��ngeri!),/Deprin pietri, de prin gauri/Slobod c�antece �si gla-suri./Tu sloboz roau�a pre munte/Dintr-a tale

c�am�ari multe,/�Si pre p�am�ant sloboz ploaie,/De s�asatur�a-n pohoaie,/�Si cu lucrul t�au spore�ste/Totp�am�antul de rode�ste�.�Ingerii-P�as�ari vin la Izvorul FIIN�T�ARII LUMII,

vin/se reveleaz�a din mistica lor celest�a, din to-iul nevederii lor profunde (�gauri �), vin din jurulLui HRISTOS-PIATRA-CHEIA DE BOLT�A (�Deprin pietri, de prin gauri �) � pentru a elibera-slobozi ORFISMUL-LOGOS DIVIN ��n form�a ce-lest�a/C�ANTEC, dar �si ��n forma perceptibil�a a �gla-sului � �Indemnului-Chem�arii Lui Dumnezeu: � Slo-bod c�antece �si glasuri �. Consecin�ta percep�tiei, dec�atre Neamul Valah, a legilor lui Orfeu-HRISTOS� este HIEROFANIA ROUREI, urmat�a de �puho-iul /potopul cel bun�, care inund�a cu Lumin�a Du-hul Valah - �INVIEREA �INTRU FERTILITATE:�Tu sloboz roau�a pre munte/Dintr-a tale c�am�arimulte,/�Si pre p�am�ant sloboz ploaie,/De s�a satur�a-npohoaie,/�Si cu lucrul t�au spore�ste/Tot p�am�antul derode�ste�.

VII � Mai exist�a, ��n psalmul dosofteian, �sio a �saptea ��ntruchipare func�tional-demiurgic�a �siestetic-mitologic�a a APEI: � �Si marea, c�atu-ide lat�a,/�Si larg�a, �si desf�atat�a,/�Intr-��ns�a s�a �tinheri multe,/Jig�anii mari �si m�anunte./Preste luciude genune/Trec corabii cu minune./Acol�o le vinetoan�a/De fac chi�tii gioc �si goan�a./�Si toate la tinecaut�a/S�a le dai hran�a bogat�a,/S�a str�ang�a �si s�a-�s culeag�a/Ce le-ai dat, [cu] voaie larg�a./C�andu-�t de�schiz sv�anta m�an�a,/Atunci toat�a lumea i-plin�a/De bi�sug �si de dulcea�t�a,/�Si-�s petrec to�t bine-n via�t�a./�Si c�and �t-ascunz fa�ta sv�ant�a,/Toat�a lumeas�a-nsp�am�ant�a.� APA-GENUNE a Cunoa�sterii celor��nduhovnici�ti ��ntru Hristos-�Invierea.

APA-LUCIU al OGLINZII, deci, hotar-Styx ,��ntre lumi. APA-TEMELIA Lumii, precum esteorice DEMIURG! De aceea, Hristos este subsemnul zodiacal al Misterului ACVATIC/al Tai-nei Eterne a Crea�tiei: PE�STELE!!!�Chitul � esteR�ad�acina Lumii (�r�ad�acin�a� agonic�a/de joc/gioc,��n ambele sensuri: sensul de joc �si rostul pro-fund, thanatic �si, totdeodat�a, pentru valahi,�Invietor/��ntru �gioc �si goan�a�20/trans�gurare in-tens dinamic�a �si fertil�a, ��ntru MISTERELE SA-CRE (joc erotic+��mpreunare, ��ntru ��nmul�tireaminunat�a a Tainelor R�ad�acinii Lumii!): deaceea, imaginea �CHITULUI� este asimilat�a, ��n

20- A goni � a efectua � manevrele � pentru rutul /ani-malelor, ��n perioada ��mperecherii lor.


36

stihul dosofteian, cu imaginea �M�AINII DE-MIURGICE/ SV �ANTA M �AN�A� �si cu idea dePOROS-PLIN�ATATE/DEPLIN�ATATE a Crea�tieiCOSMICO-ARMONICE - �cu bi�sug [bel�sug] �si cudulcea�t�a�!

. . . P�AM�ANTUL este asimilat (spre deosebirede viziunea imperialist- acaparatoare ebraic�a, ap�am�antului-ca-proprietate a �poporului ales�!) -�FOALELOR� / p�antecelui. Este expresia cea maiclar�a a materiei, ��njosite ��ntru Labirint!

C�and vine vorba de �p�ainea vie�tii � �si de �vinul ve-seliei � (dublat de uleiul : � oloi s�a-�s netezasc�a/Fa�ta�si s�a s�a-ncr�avasc�a21� � ULEIUL este simbol her-metic, al leg�aturilor �si al p�astr�arii pun�tilor-liant��ntre/dintre lumi, totodat�a, al crisalidei-lunecare ��nputerile regeneratoare ale Visului Sacru, ��n care teretragi, pentru a-�ti preg�ati FOR�TELE TRANSFI-GUR�ARII, �si din care ��ti extragi �masca� de con-servare/��mb�als�amare�, sub care-�ti ocrote�sti tainelede Duh �Invietor!)- sacra P�AINE, pe care Hristos afr�ant-o, ��ntru ��mp�art�a�sirea noastr�a, din trupul s�au,�si sacrul VIN, care ne produce �veselie�, pentru c�aeste ��mp�art�a�sirea cu ��nsu�si S�angele/Duhul HRIS-TIC!) � Sf�antul Dosoftei insist�a nu doar estetico-expresiv, ci �si��ntru mistica valah�a: � C�a scot pita cusudoare/S�a m�an�ance la r�acoare,/Din p�am�ant ago-nisit�a/Pre porunca ta cea sv�ant�a�. Adic�a, omul,dac�a se lumineaz�a ��ntru Hristos, produce P�ainea-ca-Izvor-al-Focului/HRISTOS! Sudoarea este ex-presia trans�gur�arii, prin efort spiritual, a Trupului��n DUH! �A m�anca la r�acoare� (dup�a �sudoarea�muncii de trans�gurare!) semni�c�a ��mbinarea �de-miurgiei divine-FOC�, cu ra�tiunea lucid�a a f�auririiformelor perceptibile �si, cum este �si �resc, ��ntr-o re-demiurgie de lume care abia se preg�ate�ste de Zbo-rul �Inapoi! � a Lumii (��nc�a) PROTEICE. Vala-hul Cre�stin-Ortodox �stie, deci, s�a agoniseasc�a, princredin�t�a, smerenie �si rug�a, din p�am�antul ��njosirii,ROADELE-P�AINEA �INVIERII/�IN�AL�T�ARII!

. . . Care este concluzia �CUSTULUI � /VIE�TII/VIE�TUIRII omene�sti, ��n genere, �sivalahe, ��n special? ��Si �t-voi C �ANTA, Doamne,-nvia�t�a,/�In CUSTUL mieu, cu dulcea�t�a,/C �ANTA-�t-VOI,/Dumnez�au svinte,/Domnului mieu demainte./P�an�a ce voi � cu via�t�a,/�I�t VOI C �ANTAf�ar�a grea�t�a�.

ARMONIA-�Dulcea�t�a� �si, ��nainte de toate,�C �ANTEC �/Or�citate Major�a!!! �In numai �sase

21- A ��ncr�avi � a hr�ani.

versuri, cuv�antul �C �ANTEC � apare de nu maipu�tin de TREI ORI! �Si se sugereaz�a c�a acesta,C�ANTECUL, este �si exerci�tiul vie�tii, �si �nalita-tea vie�tii cre�stine (cre�stinismul �si buddhismul �-ind religiile care caut�a, cel mai intens, ARMONIA,ca sens al Fiin�tei �si Cosmosului!): ��t-voi c�anta�,�c�anta-�t-voi � �si ��t voi c�anta�. Toate sunt formede viitor! - deci avem de-a face cu ESEN�TA NO-ULUI LEG�AM�ANT, care, �re�ste, la valahi, nupoate � dec�at Echilibrul Armonic, ��ntru Ve�snica�INVIERE!!!

�Si care vor � consecin�tele, pentru valahul cre�stin? ��Si s�a-�t plac�a, Doamne svinte,/Bietele mele cu-vinte,/S�a m�a bucur ��n tot bine/De Dumnez�au, cums�a vine,/Ca s�a pieie cu ocar�a/To�t pizma�sii t�ai din�tar�a./�Si ceia ce-s f�ar�a lege/De pre p�am�ant s�a vor�sterge,/S�a nu scape nice urm�a,/Ce s�a-i �stergi dintr-a ta turm�a�.Adic�a, OPERA DE EXORCIZARE, cu efecte

apotropaice/taumaturgice: at�at �pizma�sii �(uciga�sii de IUBIRE!), c�at �si �cei f�ar�a de lege /nelegiui�tii � (cei situa�ti, deci, pe pozi�tii ANTI-LOGOS DIVIN!) sunt la fel de vinova�ti, ��n fa�taCreatorului Armoniei Cosmice! Pentru c�a LegeaCosmosului nu poate � dec�at ARMONIA! Iarcine nu ��n�telege aceasta, s�a fac�a bine s�a ias�a dinPLANUL DIVIN: �s�a nu lase urm�a� �si �s�a �e �stersdin turm�a�.O teologie at�at de intens �si dinamic-expresiv�a,

��nc�at, chiar dac�a norodul din biseric�a nu ��n�telegeasemni�ca�tiile meta�zice - nu putea, ��n schimb, s�auite imaginile vii, ale Lumii Psaltice Dosofteiene,create prin CUV�ANTUL-DEMIURG!) - care LumePsaltic�a/Logos Poetic, minune! � se identi�ca �si cumentalul lor, �si cu graiul/vocabularul lor!. . . Curat minune, cu acest Mitropolit ONOMA-

TURG, Mitropolit al Logos-ului Poetico-Armonic� c�aci el, Dosoftei, cel dint�ai, a extras, con�stient�si euharistic, ARMONIA-POEZIA, din limbaconservat�a �popularo-folcloric� (!!!) a norodu-lui/Neamului Valah - LOGOS-UL �SI NOIMA�SI ROSTUL TR�AIRII VALAHE - pe care l-a��nchinat, apoi, cu in�nit�a smerenie, spre trans�gu-rare meta�zic-cre�stin�a, AMINULUI-EMINESCU!!!


37

PSALTIREA DOSOFTEIAN�A: �INTRETRADUCERE, COMENTARIU �SI RE-CREARE A PSALTIRII DAVIDIANO-VETEROTESTAMENTARE

Aparent, ��n Psaltirea dosofteian�a avem de-a facecu prorocirea unei apocatastaze, ��n care sunt an-gajate (ca ��n orice viziune maniheist�a, care se res-pect�a!), dou�a for�te spirituale antinomice:1-�cei buni �si drep�ti �, care sunt cre�stinii (de fat,

CRE�STINII ORTODOC�SI!) - �si care au parte, da-torit�a bunei lor situ�ari spirituale, de:a-� la inem�a m�ang�aiere� (cf. psalmul dosofteian

93, p. 185),b- �veselirea su�etului � (cf. ibidem),c-�grai/gr�aire cu bl�ande�te� (cf. psalmul dosofte-

ian 94, p. 186),d-�colaci gr�amad�a�/P�AINEA VIE�TII �SI A

�INVIERII VE�SNICE (cf. psalmul dosofteian 95,p. 187),e-�cinste �si voie bun�a� (cf. ibidem),f-�bucurie ��n dumbrav�a�/��n Gr�adina Rai (cf. ibi-

dem),g- �fericire cu team�a de Dumnezeu� (n.n.: nu-

mai cel ce tr�aie�ste ��ntru respectul fa�t�a de Le-gile/ Nomotismul Cosmos-ului / Echilibrului Cos-mic poate avea parte de bucuria cea ve�snic�a �sine��ntrerupt�a/netulburat�a!: �ferice de omul ce n-amerge/�In sfatul celor f�ar�a de lege� � psalmul do-softeian 1, p. 13),h�plat�a bun�a de la Dumnezeu� (cf. psalmul do-

softeian 2, p. 14), �pova�ta-Dumnezeu� � cf. psalmuldosofteian 3, p. 16),i-�miluire dumnezeiasc�a�, pentru c�a sunt

con�stien�ti de sl�abiciunile proprii spirituale, �sidornici de ��mbog�a�tire spiritual�a, ��ntru CentrulCosmico-Nomotic-DUMNEZEU LOGOS-ULCREA�TIEI (�mi�selul ce te dore�ste� � cf. psalmul4, p. 17) etc. ��ntr-un cuv�ant, cei buni �si drep�ti � au parte

de Victoria Duhului Cre�stin al Luminii/Iubirii :�CRE�STIN �ATATEA S �A SE PROSL �AVEASC �A�(cf. psalmul dosofteian 52, p. 103).2-ceilal�ti, care nu accept�a Nomos-ul Iubirii, Mi-

lostivirii, Drept�a�tii-ca-Lumin�a/Desf�atare � suntnumi�ti �p�ag�ani � (la Sf�antul Dosoftei, noi opin�amc�a este vorba de starea de impoten�t�a sau/�side ��nc�ap�a�t�anare ��ntru orbirea spiritual�a: �si, ��nacest caz, �p�ag�anii � este denumirea nu doar pen-tru turci, ci pentru to�ti cei care nu vor s�a-l

recep�tioneze pe HRISTOS-LUMINA LUMII �si CA-LEA/C�AL�AUZA LUMII! - �si, atunci, cercul sel�arge�ste serios, ��n ce prive�ste r�azboinicii angaja�ti��n apocatastaz�a: pot � inclu�si, aici, chiar �si cre�stiniromano-catolici, de felul polonezilor, care au jefuitmoa�stele Sf�antului Ioan cel Nou, de la Ia�si! - �si pot� inclu�si chiar �si cre�stin-ortodoc�si, de soiul lui Con-stantin Cantemir, cel care r�au le-a dorit �si le-a f�acuttuturor celor lumina�ti ��ntru Duh, din ValahimeaMoldovei � noroc c�a a avut compensa�tie, pe lumeacealalt�a, pe Duhul feciorului s�au-DIMITRIE Cante-mir, mult mai drept��n comportament �si incompara-bil mai luminat dec�at tat�al-Cantemir CONSTAN-TIN!) � vor avea parte doar de:a-�sc�arb�a/grea�t�a� (n.n.: stare care sugereaz�a,

aici, NEMUL�TUMIREA/NE�IMP�ACAREA DU-HULUI � dar ea poate � a �p�ag�anilor �: �sc�arb�alung�a� � cf. psalmul 92, p. 178 � dar �si a ce-lui drept, dar nemul�tumit ��ntru Duh, de gre�sitelef�aptuiri ale semenilor nes�abui�ti, care creeaz�a, pen-tru �tar�a, �iadul � � care va func�tiona, temporar,spre experimentare spiritual�a �si ��ndemn la ac�tiunealtruist-patriotic�a, �si pentru �cei drep�ti �, dar care,accidental/incidental, ��si mai �str�amb�a piciorul �,sau nu sunt su�cient de intensivi, ��n lucrareade exorcizare a r�aului din �tar�a: ��Si cu inem�aamar�a/M-ar sorbi iadul din �tar�a./Ce c�and v�az c�ami se str�amb�a/Piciorul, s�a-m fac�a sc�arb�a� � cf.psalmul dosofteian 93, p. 184),b-de �viclenire�/tr�adare, ca parte a comporta-

mentului/karmei lor de�citar/e, prin care se canto-neaz�a ��n zona �iad � �si �pierzaniei/uit�arii �, ca scoa-tere afar�a a lor, din Planul Divin al Fiin�t�arii �siF�aptuirii Cosmice/respingere a Luminii/Revela�tieiDivine (��Si dup-a lor viclenie/Vei pierde-i, s�a nus�a �stie� � cf. ibidem),c-de �sminteal�a/sm�ant�a/str�amb�atate�, care tot

��mpotriva lor, precum bumerangul, se ��ndreapt�a(�C�a sunt ��mbr�aca�t din str�amb�atate/Cu vicle�sug dep�ag�an�atate� � cf. psalmul 72, p. 138),d-de uscare (�Toat�a laturea uscat�a/Veni�t s�a-i

c�adem cu jele/S�a ne ierte de gre�sele � � cf. psalmuldosofteian 94, p. 185),e-nu mai pot comunica, dup�a �sm�ant�a�, cu Dum-

nezeu, ci doar cu dracii, care sunt, deja, ��n�auntrullor (�C�a dintr-��n�s le r�aspund dracii,/C�andu-�s��nchin�a colacii� � cu alte cuvinte, �p�ag�anii� sunt,de data aceasta, clar numi�ti/identi�ca�ti de Sf�abntu,Dosoftei, nu turcii, ci. . . IPOCRI�TII, care se dau, �siei, cre�stini/��nchin�atori ai P�AINII VIE�TII �SI LU-


38

MINII�, dar ei, de fapt, sunt ��nchin�atori dracilor �si�boz�alor �/idolilor! � cf. psalmul dosofteian 95, p.187),f- ��n �ne, ei sunt �si se duc cu PRAFUL/PLEAVA

(s�a nu-l uit�am pe AMINUL-EMINESCU: �peste-un ceas, p�ag�an�atatea e ca PLEVA v�anturat�a!�),SE SPULBER�A, adic�a dispar, deosebi�ti/desp�ar�ti�ti,prin Voie Divin�a, de GR�AUL �INVIERII �INTRUDUH (din proprie vin�a, prin proprie m�an�a!) dincosmosul Luminii Iubirii (�Iar�a voi, necura�t�ai, capleava,/Des�arg ve�t cunoa�ste-v�a isprava. / C�and s-av�antura dintr-are pravul,/V�a ve�t duce cum s�a ducepravul,/�Si cu gr�aul n-i�t c�adea �n f�a�tare,/Ce ve�t �su�a�t cu spulb�arare� � cf. psalmul dosofteian 1, p.13).Iat�a c�a, practic, nu e vorba de o simpl�a apocatas-

taz�a, ci Sf�antul Dosoftei ofer�a, prin PSALTIREAVALAH�A A VALAHILOR - o viziune CRE�STIN�A,�ioanic�a�, a a APOCALIPSEI � ��n fa�ta c�areiav�alurile �si m�a�stile vor c�adea de pe fe�te, �si se vaalege GR�AUL de NEGHIN�A, chiar �si (poate chiar:MAI ALES!) - ��ntre cre�stinii f�a�tarnici �si ipocri�ti. . . !. . . S�a revenim, acum, la a�sa-zisa teorie a �tradu-

cerii dosofteiene� a PSALTIRII DAVIDIENE (a�sa-zis�a �traducere� ��n fel �si chip c�ant�arit�a �si socotit�a,de fel �si soi de critici �si critica�stri!).Opinia noastr�a este c�a Sf�antul Dosoftei nu a

tradus, ��n sensul clasic al cuv�antului, dec�at, CELMULT (?!), ultimul psalm al Psatirii Davidiene �psalmul 151, cel ��n proz�a ritmat�a�. Dar aceast�aexcep�tie este (cel pu�tin, la o prim�a vedere!) toc-mai semnul de desp�ar�tire: semnaleaz�a, pentru ceigreu-��ncrez�atori, tocmai elementele de contrast,dintre ceea ce ��nseamn�a a urma linia ideatic�a,imagistic�a �si verbal�a, a textului str�ain, �si liniileiniva�tiei revelatorii, ale Psaltirii Valahe. Pentrua se observa, astfel, cu ochiul liber, distan�ta as-tral�a, care separ�a maniera sa inspirat�a, din psal-mii 149+1 � de maniera ��n care, ��nc�a de la��nceputul Psaltirii sale, a renun�tat, con�stient, voli-tiv �si revelat-inspirat, cvasi-ostentativ, la modelul-suport de ��ndemn la/spre lucrarea sa, completoriginal�a (modelul-suport al Psaltiri Davidiene).Sf�antul Dosoftei face special acest lucru (semnala-rea diferen�tei celor 149+1 psami, de ultimul psalm,de esen�t�a davidian�a, 151) - ca un semn de reveren�t�aconven�tional�a, prin care salut�a Psaltirea care i-a dat impulsul/��ndemnul revelat, al CREA�TIEIORIGINAL-PSALTICE VALAHE �si, prin ea, a�SANSEI PSALTICE VALAHE!

. . . Iat�a, ��n paralel, cele dou�a texte � cel al Psal-tirii Davidiene �si, respectiv, cel al Psaltirii Dosofte-iene:I-�1-Cel mai mic ��ntre fra�tii mei eram:ERAM

CEL MAI T �AN�AR �IN CASA P�ARINTEASC �A �SIP �A�STEAM OILE TAT�ALUI MEU.2-M�ainile mele au f�acut ��ntocmai organul �si de-

getele mele au ��ntocmit psaltirionul.3-Cine oare m-a vestit Domnului meu? Domnul

singur m-a auzit.4-Trimis-a pe slujitorul s�au �si m-a luat dela oile

tat�alui meu, �si m-a miruit cu mirul cel sf�ant al s�au.5-Fra�tii mei erau frumo�si �si mari, dar Domnul

n-a binevoit s�a-I aleag�a pe ei.6-E�sit-am eu ��ntru ��nt�ampinarea str�ainului �si

acela m-a blestemat cu idolii lui.7-Dar eu, smulg�andu-i sabia, i-am t�aiat capul �si-

am sp�alat ru�sinea poporului meu � (cf. psalmul da-vidian 151, p. 634.Iat�a �si varianta-traducere (?!) a Sf�antului Do-

softei:II-�Mic eram ��ntre fra�tii miei �si mai t�an�ar ��n

casa p�arintelui mieu. P�a�steam oile p�arintelui mieu.M�anule mele fecer�a organ �si degetele mele ��ncheiar�aps�altire. �Si cine va da �stire Domnului mieu?S�angur Domnul, s�angur va auz��. S�angur au m�anatpre ��ngerul s�au �si m-au scos din p�astoriile oi-lor p�arintelui mieu, �si m-au pom�azuit cu oloiuls�amn�arii sale. Fra�t�ai miei cei buni �si mari, �si nubine vru ��ntr-��n�sii Domnul. Ie�sit-am ��n t�alni�sulinoplemenicului, �si m�a bl�ast�am�a cu idolii s�ai. Iar�aeu zmul�s de la d�ansul sabia de l-am desc�ap�a�t�anatu-l, �s-am r�adicat ocara de pre �ii lui Izrail � � psalmuldosofteian 151, p. 285.Pe c�and citeam noi acest psalm, ne-am dat seama

c�a nici acesta nu poate � traducere a psamilordavidieni, ci o punere ��n scen�a, cu m�a�sti davi-diene, a PARABOLEI DESPRE NA�STEREA �SI�INVIEREA PSALTIRII VALAHE! Dac�a ar � fosttraducere, av�and ��n vedere c�a textul este ��n proz�aritmat�a, Sf�antul Dosoftei ar � respectat numero-tarea versetelor! Or, tocmai asta nu face Sf�antulnostru Dosoftei!�Si, deci, urm�and acest semn, noi propunem citi-

rea psalmului 151 ��n cheie� parabolic�a � urm�arind,astfel �istoria ierogli�c�a�, de la Revela�tie �si p�an�a laParabola Revela�tiei (de la Cuv�antul ��nainte, p�an�ala psalmul 151:-REVELA�TIA: � Cu cuv�antul cel dint�ai Dom-

nul Hristos face ��ndemno�s pre jidovi, c�atr�a as-


39

cultarea svintei evanghelii, IAR �A CU CEL DE-AL DOILE LE D�A GROAZ �A PENTRU CEI�IND �AR�ATNICI.(. . . ) Va s�a z�ac�a c�a beserica ceadin limbi, carea era stearp�a de darul lui Dumnez�au,au n�ascut cuconi de la Hristos, mirele s�au, cele7 taine �si 7 daruri a Sv�antului Duh, IAR �A CEACU CUCONII MUL�T, ADEC�A BESERICA LE-GII VECHI [CAREA S �A Z �ACE UMBR�A LEGIIADEV�ARATE] AU SL �ABIT �S-AU STERPIT DETOT HARUL LUI DUMNEZ �AU, PENTRU NE-ASCULTAREA CUCONILOR EI, carea mainteera plin�a de darul lui Dumnez�au cu proroci �si apos-toli. ¾Piatra ce nu o socotir�a ziditorii, acea fu ��ncapul unghiului¿. ACESTA CUV �ANT S �A MUT�ALA DOMNUL HRISTOS, C �A NU-L B �AGAR�A �INSAM�A JIDOVII, C �ALC �ATORII LEGII, ce svin�tiasa st�atu cap unghiului legii vechi �si legii nou�a, de le��mpreun�a ��mbe, c�a svin�tia sa este cap svintei bese-rici, miresii sale�.a-Deci, �jidovii � (�fra�tii mari �) au produs (prin

��nd�ar�atnicia refuzului Revela�tiei!) �st�arpirea�Logos-ului Divin!b-Era nevoie, deci, ca �fratele mic� (dar cu

func�tie esen�tializant�a, de Potir GRAAL al alEsen�tei Divine!), Harap-Albul Logos-ului HRIS-TIC, s�a preia func�tia re-fertiliz�arii/RE-�INVIERIILogos-ului Divin.c-De observat folosirea cuv�antului �p�arinte�,

��n locul davidianului �tat�a�: este, din nou,semn al desp�ar�tirii esen�tiale, ��n Manier�a Spiri-tual�a Valah�a, de Psaltirea Davidian�a! Numai�p�arintele�, ca n�asc�ator ��ntru Duh, ca SpiritusRector (�P �ARINTE � este un denominativ EX-CLUSIV pentru o C�AL�AUZ�A INI�TIATIC�A! -�p�arinte� i se spune unui ocrotitor ALES DEC�ATRE CEL OCROTIT (½��ntru deplin�a lucidi-tate n�ad�ajduitoare!� � �si, de aceea, dac�a, eventual,el/�p�arintele� coincide, ��nt�ampl�ator, cu ½tat�al � -acel ½tat�a� nu poate � denumit ½p�arinte� dec�atde c�atre un �u care �si poate justi�ca, argu-mentativ �si ��ntru percep�tie de Duh, de ce credec�a ��i poate � �SI ½p�arinte�!), TOTDEAUNAEL/P�ARINTELE JUSTIFIC�A �INCREDEREACELUI CE-L ALEGE!!! - deci nu coincide, nici-cum, cu func�tia de tat�a biologic: numai unuitat�a i se poate al�atura, deseori, determinantul de½vitreg�, NICIODAT�A UNUI P�ARINTE!!! � �si½p�arintele�este, TOTDEAUNA, un ½ales� bl�and,��n�telept �si c�al�auzitor /��ndrum�ator��ntru lung�a, grea�si revelator-ini�tiatic�a str�abatere a c�aii Vie�tii ce-

lui care simte nevoia de a se pune sub ocrotire/ c�al�auzire de ½p�arinte�!), poate avea func�tie deC�AL�AUZ�A �INTRU VE�SNICIE, pentru c�a tat�al bi-ologic nu �stie, dec�at uneori �si nicidecum totdeauna!- s�a ��ndrume copil�aria �si tinere�tile unui �u (DAC�A�stie, DAC�A poate: uneori, nu e ��n stare s�a se achitenici de acest minim necesar de ac�tiune/func�tiune!).Ritualul maturiz�arii este �nalizat cu desprindereafamiliei noi (��n spe�t�a, cre�stinismul!), de familia ve-che �si cu prejudec�a�ti �si ��nc�ap�a�t�an�ari ��ntru orbirespiritual�a (��n spe�t�a, ��nchin�atorii fal�si, la �bozii � Ve-chiului Testament!).V�arsta maturit�a�tii spirituale este �si v�arsta ruperii

de in�uen�tele nefaste ale Legii Vechi-�tat�al � (��n sen-sul de �sterpe�, �f�ar�a coconi �-urma�si de/��ntru Duh),dup�a vorba Lui Hristos �Dumnezeu, care vorbe�stedespre Noua Familie, ��n care tat�al-Legea Veche estep�ar�asit pentru �p�arintele Duhului �-Dumnezeu CelViu-HRISTOS-LUMINA LUMII:�Oricine va m�arturisi pentru Mine��naintea oame-

nilor, m�arturisi-voi �si Eu pentru el ��naintea Tat�aluiMeu, Care este ��n ceruri. Iar de cel ce se va lep�adade Mine ��naintea oamenilor �si Eu M�a voi lep�ada deel ��naintea Tat�alui Meu, Care este ��n ceruri.Nu socoti�ti c�a am venit s�a aduc pace pe p�am�ant;

n-am venit s�a aduc pace, ci sabie. C�aci am venits�a despart pe �u de tat�al s�au, pe �ic�a de mama sa,pe nor�a de soacra sa.Cel ce iube�ste pe tat�a ori pe mam�a mai mult

dec�at pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ceiube�ste pe �u ori pe �ic�a mai mult dec�at pe Minenu este vrednic de Mine. �Si cel ce nu-�si ia crucea �sinu-Mi urmeaz�a Mie nu este vrednic de Mine� (cf.Evanghelia dupa Matei 10, 32-35; 37-38;).d-�Oile p�arintelui mieu� sunt ��nv�a�t�aturile

religios-spirituale ale vechimii �si func�tia deP�ASTOR, ��n acest caz, este legat�a tot de Legeacea Veche-�f�ar�a de coconi � ai Duhului � care semanifest�a ��ntr-un spa�tiu ne-nomotic, ��n pericol dea deveni Anti-Logos (precum ne-nomotice suntc�ampiile f�ar�a de hotar!).e-�M�anule mele (care) fecer�a (din nou, o inova�tie

morfologic�a, ��mprumutat�a din limbajul popu-lar: perfectul simplu arhaic �f�acur�a�!) organ,�si degetele (care) ��ncheiar�a psaltire� sunt meta-fore ale POTEN�TIALULUI REVELAT-ORFIC, alSf�antului Poet Valah Dosoftei, c�aruia i se cere,��n aceast�a form�a alegoric�a �si metaforic�a, s�a-�sip�ar�aseasc�a �oile� (adic�a, func�tia exclusiv�a de preotal legii davidiene) - �si s�a devin�a VESTITORUL LE-


40

GII NOI, C�antecului/Poeziei Noi, ��ntru NEAMULVALAH �si pentru POPORUL/VALAH: Revelato-rul �PSALTIRII CU DULCEA�T �A�!f-�P�arintele� nu are nevoie s�a �e anun�tat des-

pre schimbarea func�tei sale, pentru c�a tocmai�P�arintele� i-a ��ncredin�tat-o : �S�angur Domnul,s�angur va auz��. S�angur au m�anat pre ��ngerul s�au�si m-au scos din p�astoriile oilor p�arintelui mieu, �sim-au pom�azuit cu oloiul s�amn�arii sale�!�Oloiul �/ULEIUL (cum �si �MIE-

REA/STRIDE/STREDE�, a c�arei func�tie amanalizat-o mai sus22!) este factorul hermetic alPun�tii / Liantului, care va lega, mistic, vechea sa�in�t�a ��ntru Lege, de noua sa Fiin�t�a-��ntru-LEAGEANOU�A/ORFICO-PSALTIC�A, prin care se res-tabile�ste MISIUNEA NEAMULUI VALAHILOR(misiunea de �CANDEL �A� a tuturor NeamurilorP�am�antului)!g-�POM�AZUIREA� este semnul Revela�tiei: �a

pom�azui � ��nseamn�a a-l unge cu mirul sf�ant alfunc�tiei de PONTIFEX-F�AC�ATOR DE PODURI!ACEASTA este adev�arata PREO�TIE/ P�ASTORIEa Sf�antului Dosoftei - �si, anume, s�a devin�a Revela-torul Cel din Casa Neamului Valah. �S�amnarea�este, de fapt, ��IN semnarea�, punerea SemnuluiSf�ant �In�auntrul Duhului s�au, pentru a � recu-noscut, de c�atre to�ti (inclusiv de c�atre Tat�al-P�ARINTE!), ca St�ap�an-Ini�tiat ��ntru Hristos-Dumnezeu �si C�al�auz�a, ��ntru Noua Psaltire � Psal-tirea Or�c�a a Neamului Valah. De aceast�a NOU�APSALTIRE va trebui, de acum ��ncolo , s�a asculte�fra�tii mari � (�si sterpi/st�arpi�ti, ��ntru Duh!), pen-tru a se desprinde de Vecjea Lege, aceea care-iface �inoplemelnici � (str�aini/venetici, fa�t�a de CasaLui Hristos-Dumnezeu-REVELA�TIA!), pentru c�a,dac�a ar r�am�ane la nivelul spiritual al Legii Vechi,ar r�am�ane, de fapt, la nivelul spiritual al Idolilor-�Bozi �!h-Metoda prin care va trebui s�a-i trezeasc�a, spre

Noua Revala�tie, a Noii Legi, pe �fra�tii mari �, esteaceea folosit�a de c�atre Maestrul-SP�ANU, ��n raportcu Cel-��n-Curs-de-Ini�tiere: cu Harap-Alb. Pentrua-l desprinde de vechiul nivel spiritual, al Ucenicu-lui Ini�tiat, �si a-l aduce la Noul Nivel, cel al FamilieiCosmice a Ini�tia�tilor (�Cr�aiasa furnicilor, Cr�aiasaalbinelor �si Cr�aiasa z�anelor, minunea minunilor

22-Cf. subcapitolul 4.5: ½¾ Miere ¿, ¾ strede ¿, ¾ stride¿ � �si Meister Eckhart. ¾ Mireazm�a de dulcea�t�a¿ �, dincadrul capitolului al IV-lea: C�ateva investiga�tii �si un

psalm revelator . Calea Dosofteian�a spre Paradis .

din ostrovul �orilor! crai, cr�aiese �si-mp�ara�ti, oa-meni ��n seam�a b�aga�ti � � cf. Ion Creang�a, Povestealui Harap-Alb) �si la �INVIEREA F�APTURII SALEDE DUH - este nevoie de �desc�ap�a�t�anarea� prinFULGER TRANSFIGURATOR-SABIE!. . . A�sa cum se copilesc-elibereaz�a (prin �deca-

pitarea� /t�aierea uscatelor/sec�atuitelor/st�arpitelorcapete de plant�a, cu seve istovite/non-fertile!) se-vele noi, la p�atl�agelele ro�sii-solare, spre o nou�agenera�tie de fructe solare, din nou orientat�a spreCerul Divin al Crea�tiei! - �si superioare calitativ!***Dup�a cum am a�rmat �si demonstrat, ��n repe-

tate r�anduri, mai sus - Sf�antul Mitropolit Dosofteinu traduce, pur si simplu, PSALTIREA DAVI-DIAN�A � ci o Poetizeaz�a, la modul CRE�STIN-ORTODOX. Dar, ��n primul r�and, Sf�antul DosofteiRE-CREEAZ�A PSALTIREA � SPECIAL PEN-TRU LINI�STIREA �SI LUMINAREA DUHULUIVALAH!!!Ca ��SANS �A PSALTIC �A�, de MODEL DE

RUG�ACIUNE �SI SL�AVIRE/�IN�TELEGERE AESEN�TEI DUMNEZEIE�STI-ORTODOXE, pentruM�ANTUIREA Duhului Valahilor.E adev�arat c�a PSALTIREA DAVIDIAN�A ��i

serve�ste, Sf�antului Dosoftei, DE SUPORT IDEA-TIC, DAR NU �SI RELIGIOS, IMAGISTIC �SI MO-RAL! - al RE-CREA�TIEI PSALTICE.Mai departe, putem s�a a�rm�am, cu toat�a con-

vingerea, a�sa cum o face �si George C�alinescu:�T�alm�acirea este a�sa de liber�a, ��nc�at foarte ade-sea ��nf�a�ti�seaz�a o variant�a liric�a, ��n jurul textului �� cf. George C�alinescu, Istoria literaturii rom�ane �de la origini p�an�a ��n prezent, Minerva, Bucure�sti,1982, capitolul Epoca veche � secolele XVI-XVIII,�Inceputurile. Literatura de Ev Mediu ��nt�arziat, p.49. Da, aici are dreptate criticul �si istoricul literarrom�an: avem de-a face cu ni�ste comentarii lirice,PE MARGINEA psalmilor davidieni.Chiar dac�a unii vor sus�tine, ��n continuare, c�a

Mitropolitul Dosoftei a tradus, in stihuri, Psalti-rea Davidian�a � noi vom opina, ��n continuare �SIP�AN�A LA CAP�AT, c�a Psaltirea DOSOFTEIAN�Aeste o re-creare a ��nsu�si Duhului Psaltic � ��ntruVALAHISM-VALAHICITATE!!!De ce �si cu ce argument? Unele (destule!) argu-

mente au fost aduse, deja (zicem noi), prin toateanalizele facute de noi, asupra textului dosofteian.Cu altele ne vom ��nvrednici, cu Voia Lui Dum-

nezeu, �si ��n capitolul de fa�t�a.


41

�In primul r�and, trebuie s�a accentu�am c�a ��ns�a�silimba �si expresia dosofteian�a, din Psaltirea Dosofte-ian�a, nu concord�a, DELOC, cu acelea ale PsaltiriiDavidiene.Nimic din stranietatea, sobrietatea neguros-

mistic�a, apropiat�a de sinistru �si de amenin�t�ator, aPsaltirii Davidiene!La Dosoftei, �ecare ��nceput de psalm nu este

��nceputul unui ritual solemn �si ��n�tepenit - cieste o ELIBERARE SPIRITUAL�A, o veritabil�aSTARE DE BUCURIE, ��n actul de a comunica,prin RUG�ACIUNE ( omene�ste, cuviincios �si sme-rit, �re�ste!), cu DUMNEZEUL T�AU, cu DUM-NEZEUL �INT�ARIRII DUHULUI VALAH �SI AL�IN�TELEGERII DUHULUI �SI NEAMULUI VA-LAH! - iar nu o ��ncifrare �si nu o crispare mistic�a�si vaticinar�a egoist�a �si ��ntunecat�a, precum la psal-mii davidieni:1-�Ruga�t Domnul �si-l striga�t pre nume� (psalmul

dosofteian 104, p. 206) � nu este DELOC echi-valent cu mistica veterotestamentar�a, de a-l numipe Dumnezeu-Iahwe, cu numele lui secret, de no-uroas�a tain�a nelini�stitoare la culme, chiar explo-ziv�a: �L�auda�ti pe Domnul �si chema�ti numele lui �(psalmul davidian 104, p. 612). La Dosoftei,�strigarea pe nume� devine un soi de familiaritatenon-mistic�a, ci apostolic�a (��n Duhul Lui Hristos-Dumnezeu, Cel Care le zice apostolilor s�ai: �Deacum ��ncolo nu v�a mai numesc slugi, cpci sluga nu�stie ce face domnul s�au; ci v-am numit prieteni ,pentru c�a toate c�ate am auzit de la Tat�al Meu vile-am ar�atat vou�a� � Ioan, 15, 15, p. 1221�). OmulValah-Ortodox��si str�ag�a Dumnezeul, ca pe un apro-piat, prieten �si Frate mai Mare, care-I �stie, dinainte,toat�a via�ta �si tot necazul �si �stie c�a nu-l va l�asa deizbeli�ste, niciodat�a, ci-l va ajuta, �si-l va ��ndemnas�a-�si creasc�a credincio�sia, pentru a-�si cre�ste, ast-fel, for�tele de comunicare cu IZVORUL TUTU-ROR FIIN�TELOR �si cu IZVORUL T�AM�ADUIRIIFIIN�TEI C�AZUTE, din OM!2-Sau ��ncepe psalmul dosofteian ca o parabol�a,

ori ca o ghicitoare, sau ca o �poveste a vorbei �antonpannesc�a (�si la crearea acestei senza�tii-st�arisu�ete�sti ajut�a, enorm, versi�carea dosofteian�a!):�Z�as�a ��ntru sine cel f�ar�a de minte (. . . ) C�aci tu,Doamne svinte, ��n ruda direapt�a/�T-g�atez l�acuin�ta,carii drag te-a�steapt�a� (psalmul dosofteian 13, p.30). . . Formularea aceasta sf�atoas�a (care aminte�stemai cur�and de Anton Pann �si de Vasile Alecsan-dri!), ��n care Dumnezeu ��si preg�ate�ste, �cu drag�

(deci, �cu dragoste�, iubindu-ne pe to�ti cei crea�tide El - iar nu clocind sinistru, ��n cerurile sale reci�si pustii, vreun etnocid, sau genocid, ori, chiar, unterracid!) � l�acuin�ta� (ca o gazd�a �si un gospodarmare/cosmic, ce este!), pentru cei drep�ti - nu maiare nimic amenin�t�ator��n ea, ci este doar mustr�ator-pilduitoare, chiar mucalit�a � fa�t�a de isteria epilep-toid�a davidian�a, ��ncr�ancenat�a �si cu spume la gur�a: �Zis-a cel nebun, ��n inima sa: Nu este Dum-nezeu (. . . )Atunci se vor umplea de groaz�a, undenu e groaz�a, c�and se va ar�ata Domnul, ��n neamuldrep�tilor? � (psalmul davidian 13, p. 566).3-�Il ��ntreab�a, la modul invocator-�strigat�

(�strig�atul � dosofteian are semantic�a vitalist-impetuoas�a, mai cur�and dec�at exasperat�a!), peDumnezeu, tocmai pentru ca S�A SE ELIBEREZEPE SINE (�C�atr�a Domnul, c�and am sc�arb�a,/StrigDE-M IA GREUL DIN G �ARB�A� � cf. psal-mul dosofteian 119, p. 247), de necunoa�stere,�si s�a se bucure de a�steptata, cu tare n�adejde,L�AMURIRE DIVIN�A: �Doamne, cine �s-va face/L�acuin�t�a de pace,/S�a �saz�a-ntr-a ta cas�a,/ �Inm�agura cea deas�a? � (psalmul dosofteian 14, p. 31).Deci, Dumnezeul �ala al nostru e colo, uite-l! � st�ape m�agur�a! � . . . iar nu este unul sanchiu, mofturos�si mereu s�a-i tune �si s�a-i fulgere, ��nfundat, undeva,��n v�arf ame�titor de mun�ti, ��ntre nori de bezne, sauascuns, ostentativ, ��n nori ��n��ac�ara�ti �si ��n ruguride foc � cum se sugereaz�a, prin psalmii davidieni:�Doamne, cine va locui ��n l�aca�sul t�au, sau cine seva s�al�a�slui ��n muntele cel sf�ant al t�au? � (psalmuldavidian 14, p. 567).R�aspunsul, dup�a a�sa o formulare gomoas�a, cu

un ritual sinistru, ca la Madame Tusseauds, ar �de a�steptat s�a sune cam a�sa: �NIMENI! Doamne,fere�ste!!!�4-�Si omul Dosoftei se adreseaz�a Lui Dumnezeu

ca unui bun vecin, c�aruia poate, ori�sic�and, s�a-i��mp�art�a�seasc�a remarcile sale, �si observa�tiile de mo-ment, �si necazurile-i amintite, a�sa, ��ntr-o doar�a! -din vremea c�and st�atea ��n porti�ta de la uli�t�a, �si pri-vea �si c�ant�area trec�atorii, din ochi �si din mintea-iscormonitoare �si cam clevetitoare � dar, oricum,f�ar�a s�a se team�a, nicio clip�a, de faptul c�a va �luat ��n r�as de c�atre vecinul s�au - sau, Doamne,fere�ste! � tr�asnit de m�ania cereasc�a, venit�a de peacoperi�sul casei vecinului s�au. Iar n�adejdea de pe-depsire a �pizma�silor � (du�smanilor iubirii) este unaexprimat�a, ��ntr-o doar�a, la modul conjunctiv, dar�si un imperative lendevos, cu nuan�te prezumtive:


42

poate c�a te vei scula/deranja, poate c�a nu! - darnu face nimic, nici dac�a nu te vei scula/deranja, dela locul t�au cel bun, de obsevator, din porti�ta ra-iului � e bine oricum, pentru c�a Te �stiu, pe tine,Dumnezeul meu vecin, aproape, �si asta mi-e des-tul, �si grozav ce-mi ��nc�alze�ste su�etul: �Doamne,ce s�a ��nmul�t�ar�a//Ceia ce m�a trag cu p�ar�a (. . . )/�Sile d�a b�ataia-n g�arb�a (n.n.: cum zicem noi, azi: �S-oia, �si ei, pe cocoa�s�a, oleac�a m�acar!)�/A pizma�s ce-m cearc�a sc�arb�a./�Si cr�a�sc�and s�a-�s fr�ang�a din�tii/�Indurerea sa gre�si�tii � (psalmul dosofteian 3, p. 16).Pe c�and ��nceputul psalmului davidian este

o P�AR�A strigat�a, cu lamento grav �si chiarexhibit/exhibi�tionist, o P�AR�A grea �si ranchiu-noas�a, ��n a�steptatrea bucuriei sadice, a vederii celorpe care nu-i agreeaz�a, f�acu�ti una cu p�am�antul, dec�atre bodigardul s�au personal, �de pe etajera mun-telui sf�ant� - suporterul s�au, cel cu care a nego-ciat �si care, deci, sub �santajul contractual, ��l vaajuta, ��ntru pedepsirea rivalilor s�ai personali, ��nmod necondi�tionat: �Doamne, c�at s-au ��nmul�titvr�ajma�sii mei! (. . . ) Cu glasul meu am strigatc�atre Domnul �si m-a auzit din muntele cel sf�ant allui (. . . ) Scoal�a, Doamne, m�antuie�ste-m�a, Dumne-zeul meu! C�a tu ba�ti peste obraz pe vr�ajma�sii mei�si zdrobe�sti din�tii celor r�ai! � � cf. psalmul davidian3, p. 562).5-C�and ��ndeamn�a la sl�avirea de Dumnezeu,

Sf�antul Dosoftei nu vine cu amenin�t�ari, expli-cite sau implicite, cu atitudini terorizante � ci cur�agazuri �si r�asf�a�turi de b�atr�an sf�atos, cu sfaturi do-moale, ��n�telepte, �si cu, mereu, r�agazuri de tihn�aa rostirii �si de mul�tumire su�eteasc�a, pentru fap-tul c�a se poate revan�sa, ��n mod cuviincios, prin re-cuno�stin�t�a a Cuv�antului, fa�t�a de cel care l-a ajutat,��n toate necazurile �si nevoile sale: �Iar�a acmu face�tmul�t�amit�a/Lui Dumnez�au, cu rug�a priimit�a,/�Si s�a-l cuv�anta�t bine-n tot omul,/�Serbii to�t ce sluji�t pre-giur Domnul � (psalmul dosofteian 133, p. 258).Iat�a cum sun�a modelul (?!) psaltic davidian:

�Iat�a acum binecuv�anta�ti pe Domnul toate slugileDomnului, care sta�ti ��n casa Domnului, ��n cur�tilecasei Dumnezeului nostru!� (psalmul davidian 133,p. 627). . .Imperios, ultimativ, arogant la culme �si obraz-

nic, ar�t�agos - cerin�ta de recuno�stin�t�a/sl�avire �indexprimat�a la modul �santajist: �Ori ��l sl�avi�ti, robi-lor, ori v�a dau/��i cer lui s�a v�a dea afar�a din cas�a,din curte, c�a nu-i nimic al vostru, toate-s ale lui!� hai, c�ara�ti-v�a!�

Pe c�and valahul are bun-sim�t �si m�asur�a �si bun�a-cuviin�t�a, ��n toate, inclusiv ��n modul cum pune pro-blema recuno�stin�tei fa�t�a de Dumnezeu. El, valahul,�stie prea bine c�a totul este Crea�tia Lui Dumnezeu� dar, totodat�a, este perfect con�stient de bun�atatea�si de generozitatea �si, mai cu seam�a, de delicate�teaLui Dumnezeu: niciodat�a Dumnezeul Valahilor nule va �scoate ochii �, acestora, c�a le-a d�aruit ceva,c�andva. . . !!!6-Rela�tia valah�a cu Dumnezeu este una de res-

pect reciproc �si deschis, bonom, cordial, cald �si viu,cu reveren�te sub��n�telese �si ra�nate (nu �tin�and deun ritual scor�tos �si �teap�an, �si nici de lingu�siri in�-nite, plicticoase, pentru c�a se simte, ��n ele, de la opo�st�a, arti�ciosul - �si penibile! - ci de un RITUALAL BUNULUI-SIM�T!), f�ar�a convenien�te �si f�ar�astriden�te comportamentale, renun�t�and, aproape detot, la tonalitatea explicit-declarativ�a, �si aleg�and odelectabil�a metafor�a, pentru sentimentele �si coman-damentele cosmico-nomotice (valahul ��n�teleg�and,�cu asupra de m�asur�a� , NECESITATEA! � darnef�ac�and caz de ea, ci ��mplinind-o, �resc �si simplu,natural!) � �DULCEA�TA LEGII �: ��Si poruncata, Doamne, cea sv�ant�a,/Este a mea ��n veci, ne-av�and sm�ant�a. /Dec�at to�t de ceia ce m�a-nva�t�a,/�T-AM �IN�T �ALES LEGEA CU DULCEA�T �A,/C�a atale m�arturii cinstite/M�a ��nva�t�a �si mi-adaog minte(. . . ) C�atu-s de DULCI cuvintele tale, / C�a-s ca STRIDEA, �si nu le-a�s uita-le,/De mi S �A-NDULCE�STE-NTR-�INSE ROSTUL� (psalmul do-softeian 118, p. 241). �DULCEA�TA� cea moldav-valah�a nu las�a a se strecura, printre cuvinte,necuviin�ta, violen�ta, comportamentul lipsit deelegan�t�a!Aceste formul�ari valahe (din textul de mai sus �

psalmul dosofteian 118) nici nu credem c�a sunt po-sibile de transpus INVERS! - ��n limba ebraic�a (deaceea, nici nu ��nc�arc�am textul nostru, cu inutile ci-tate, din textul non-paralel [imposibil de a�at vreoparalel�a de Duh, de mental �si comportamental�a,��ntre cele dou�a texte!] - al psalmului davidian 118!)- ��n care tonul este (cel pu�tin, ��n materie de reli-gie!) cel de cazarm�a �si de pia�t�a. H�aruit, ��n ��ns�a�siesen�ta Logos-ului s�au, cu expresiile reveren�tiozit�a�tii�si ale c�aldurii armonioase � �DULCELE � valah nuare corespondent semantic, practic, ��n nicio limb�ade pe P�am�ant!Dar, �e, c�a �si Dumnezeul dosofteian nu mai este,

DELOC, unul egoist �si cr�ancen �santajat, de c�atreun singur popor ! � nu mai este un Dumnezeu


43

�chitit� S�A ASCULTE NUMAI CU O URECHE,un Dumnezeu al dezastrelor, ��n favoarea unei sin-gure familii/om, un Dumnezeu �al cutremur�arii �sizdruncin�arii mun�tilor �si p�am�antului �, un Dumne-zeu al �urii, m�aniei �si r�azbun�arii �, un Dumnezeucare scoate fum �si foc pe n�ari, �si c�arbuni aprin�si��i ies din gur�a (de parc�a ar � o locomotiv�a �Paci-�c�!), precum balaurii, �si acest spectacol �de sunet�si lumin�a� este dat de Dumnezeul ebraic NUMAI��n favoarea unui singur om, �e el �si persoan�a regal�a:a-�8-�Si el mi-a auzit glasul din biserica sac ea

sf�ant�a �si strigarea mea a str�ab�atut p�an�a la ure-chile lui. 9-Atunci s-a cl�atit �si s-a cutremuratp�am�antul, �si temeliile mun�tilor s-au zdruncinat �sis-au mi�scat, c�a se m�aniase Dumnezeu. 10-Fumie�sea din n�arile lui; din gura lui ie�sea foc mistui-tor �si c�arbuni aprin�si �t�a�sneau � etc. - cf. psalmuldavidian 17, p. 568 �b-ci este un �Dumnezeu de �tar�a� (�M�arturia ta-

i vestit�a-n �tar�a� � cf. psalmul dosofteian 118,p. 243), un Dumnezeu al �coconilor �/COPIILORcelor cura�ti �si lumina�ti la su�et (�L�asa�ti copiiis�a vin�a la mine! �), care noi �stim c�a se nume�steHristos-Dumnezeu � dar �si al TUTUROR OAME-NILOR DE OMENIE: �L�auda�t, coconi, pre Dom-nul,/S�a auz�a ��n tot omul � (cf. psalmul dosofte-ian 112, p. 226) - un Dumnezeu cu �mil�a devia�t�a� (cf. psalmul dosofteian 118, p. 243: �F�a�serbului t�au mil�a de via�t�a,/�Si-n giude�tele tale m�a-nva�t�a�), un Dumnezeu al Drept�a�tii �si al C�al�auziriipe CALEA CEA BUN�A A NOMOS-ULUI COS-MIC �SI DE NEAM : �Pune-mi, Doamne, calea-ntr-a ta lege,/�Si pre dereptatea ta voi merge (. . . )�Intr-a tale porunci pre c�arare/M�a-ndereapt�a, c-aceeavoi tare � (cf. ibidem), c�aruia �ti-e drag s�a-i��nal�ti slav�a, abia a�step�ti s�a-�ti pui la treab�a/�scoli�puterea de Logos, pentru c�a Slava lui este, defapt, con�rmarea/trezirea PROPRIEI tale puterispirituale: �Inema mea-i, Doamne, g�atat�a,/ Mi-i inema gata de te-a�steapt�a,/Ca s�a-�t c�ant ��ntr-a mea, Doamne, slav�a./Scoal�a, slava mea, f�ar�az�abav�a!/Scoal�a-te, ps�altire �si dulcea�t�a/Iat�a c�a m-oi scula deminea�t�a/�Si �t-voi m�arturisi, Doamne,-n gloate,/C�ant�andu-�t prin limbile prin toate, C�amila ta ��n ceriuri cov�ar�se�ste/�S-adev�ara-n nori s�al�a�te�ste� � cf. psalmul dosofteian 107, p. 218.Pronumele personal de persoana a II-a singular,

forma neaccentuat�a (��ti) are, la Dosoftei, forma ��t�,dar este ata�sat, cu predilec�tie, nu de cuv�antul ante-

rior, ci de cel ulterior (��si �T-VOI �) � ceea ce na�ste �sistimuleaz�a ideea de gr�abire spre �Inainte �si spre mai�Inalt �si spre Viitorul Duhului Uman, adic�a, spreDumnezeul T�ariilor Raiului!

Acest imperativ, adresat propriilor puteri de��n�al�tare a Logos-ului/SLAV�A, ��ntru �C �ANTARE �/ORFISM DE NEAM, sugerat, prin forma de gerun-ziu, ca �ind CONTINUU/�INVE�SNICIT, ca HARde NEAM (�c�ant�andu-�t�), �si ��ntru �PS �ALTIRE CUDULCEA�T �A�/ORFISM NOMOTIC / LOGOS DENEAM: �scoal�a, slava mea�, precum �si repeti�tiaimperativului (�scoal�a�. . . �scoal�a-te� � se accentu-eaz�a, prin al doilea imperativ, �scoal�a-te�, cu acu-zativul pronumelui personal, forma neaccentuat�a,la �nal�-te�!) - personalizarea Eului Or�c al s�au,identic cu cel al Neamului s�au! ) � indic�a bunasa voire, ini�tiativa uman�a, care nu mai are ne-voie de stimulen�ti moral-spirituali, pentru a facetot ceea ce �tine de bun-sim�t, de bun�a-cuviin�t�a �si derecuno�stin�t�a, fa�t�a de cel care, la ��nceputurile lumii,i-a s�adit, ��ntr-��nsul �si ��n Neamul s�au, toate acesteHaruri de Duh ORFIC!

�PSALTIRE CU DULCEA�T�A�!

PSALTIRE CU REVELA�TIE VALAH�A,�IN EA!!!

Mai exact:

1-at�at EVANGHELIE VALAH�A/REVELA�TIEA SPECIFIULUI DE DUH �SI A MISIUNII NEA-MULUI VALAH, c�at �si

2-PSALTIRE, REVELA�TIE A ORFISMULUI�INVIETOR AL NEAMULUI VALAHILOR! Nea-mul Valahilor va trebui s�a debvin�a �Neamcu dulcea�t�a/�IN�TELEGERE �SI LUMINARE DECANDEL �A�, pentru toate neamurile P�am�antului!

Care Neam va trebui s�a schimbe BusolaP�am�antului, dinspe sud, c�atre Nord/Hyperboreea!

Da, aceasta este imensa deosebire, dintre PSAL-TIREA DAVIDIAN�A �si PSALTIREA DOSOFTE-IAN�A: �DULCEA�TA�, ca tr�as�atur�a fundamental-speci�c�a, a Neamului Valah!

Neamul care pricepe c�a �DULCEA�T �A� ��nseamn�abun�a-voire hristic�a, iubire deplin�a de semeni, AR-MONIE ��ntru Duh �si sim�tire, bun�a-��n�telegere �sides�av�ar�sit�a trezvie, c�atre Hristos-IUBIREA! � acelava ��n�telege �si de ce am tot a�rmat noi, obsesiv, de-a lungul prezentei lucr�ari, precum c�a PSALTIREADOSOFTEIAN�A este PSALTIREA NEAMULUI


44

VALAH, este RE-CREARE A PSALTIRII DAVI-DIENE, �si nicidecum o simpl�a traducere!Sf�antul Dosoftei, ��n numele Celui Ce va veni,

AMINUL-EMINESCU, face VESTIREA CEABUN�A, EVANGHELIA VALAH�A � carele de c�atreDumnezeu le-a fost ��nm�anat�a VALAHILOR: �Ne-am trezit, ��ntru Tine, Dumnezeule! Suntem Nea-mul C �ANT�ARII TALE DE SL �AVIRE/PUTEREDEMIURGIC �A A DUHULUI UMANO-DIVIN ALP �AM �ANTULUI! Am ��n�teles, Doamne al m�aririi,ROSTULnostru de Neam al M �ARIRII Tale, careleNeam Valah a preluat, de la cei ��nc�ap�a�t�ana�ti ��ntruORBIRE - F �ACLIA ORFISMULUI DEMIURGIC�si F �ACLIA M �ANTURII/�INVIERII DE NEAM�SI DE DUH OMENESC AL P �AM �ANTULUIM �ANTURII ��Ale Tale dintru ale Tale, acum, Doamne� � �vo-

rove�ste� Sf�antul Dosoftei, la modul Or�c, ��n nu-mele Neamului s�au Valah, sl�avindu-l pe Dumnezeu-HRISTOS, c�a i-a dat aceast�a Revela�tie a MISIUNIIDE NEAM, a�sa cum, peste dou�a veacuri, tot Dum-nezeu, i-o va d�arui, aceast�a Revela�tie, AMINULUI-EMINESCU:Trebuie s�a �m un strat de cultur�a la gurile

Dun�arei aceasta este singura misiune a statuluirom�an �si oricine ar voi s�a ne risipeasc�a puterilespre alt scop, pune ��n joc viitorul urma�silor �si calc�a��n picioare roadele muncei str�abunilor no�stri. Aici,��ntre hotarele str�amte ale �t�arei rom�ane�sti trebuies�a se adune capitalul de cultur�a din care au s�ase ��mprumute (s.n.) fra�tii no�stri de prin �t�arilede primprejur, dimpreun�a cu celelalte popoare mai��napoiate dec�at noi. (cf. Timpul, 2 noiembrie 1879� articolul Misiunea noastr�a ca stat ) !!!Ne permitem s�a glos�am asupra spuselor lui Emi-

nescu, cel care a dat acest articol, tot ca pe o�PSALTIRE CU DULCEA�T �A�, de esen�t�a de Duhdosofteian�a, ��n mod de�nitiv �si r�aspicat, at�at VA-LAHILOR, c�at �si �INTREGULUI P�AM�ANT ALOAMENILORa) misiunea rom�anilor nu se realizeaz�a prin ex-

tensie, ci ��n intensivitate spa�tial�a (��n hotarelestr�amte ale �t�arei rom�ane�sti), ��ntr-o presiune centri-petal�a care, singur�a, poate asigura transgresiunea(din spa�tiul �zic ��n cel spiritual) nu este o misiuneaparent�a (de agresivitate dilatatorie ��n plan spa�tial�zic), ci una ascuns�a, pur spiritual�a, de centripe-tism calitativ-spiritual s�a adune capitalul de cul-tur�a, din care s�a se ��mprumute fra�tii no�stri. . . )b) �ind o misiune de ordin spiritual, ea dep�a�se�ste

valoarea istoric�a (cel mult, face s�a co-incid�a dou�apuncte ale mitului dacic, ��ntr-unul singur DACIAprofetizat�a de Traian, ori poate revelat�a lui Tra-ian23). �In plus, aceast�a misiune nu e propriu-zis astatului valahilor (care stat, cel mult, ca institu�tie,poate organiza �si dirija mai repede, mai sistema-tic �si mai e�cient eforturile subterane ale neamuluirom�anesc). Citind mesajul de ad�ancime al textului,��n�telegem c�a e MISIUNEA TUTUROR CELORCARE NU �INCALC�A DIMENSIUNILE ARHETI-PULUI NA�TIONAL (ci se suprapun peste acesta),ale originarit�a�tii spirituale mistice a rom�anilor,ale existen�tei ��n eternitate a arhetipului spiritualrom�anesc oricine ar voi s�a ne risipeasc�a puterile[acest pronume ne marcheaz�a gradul de implicareorganic�a a �in�tei rom�ane�sti, neg�and arti�cialitatea�si abstrac�tiunea statului] spre alt scop [alt scop ar� cel inexistent ��n arhetipalitatea �si ��n intesivitateacetripetal�a a spiritualit�a�tii rom�ane�sti deci, nu cu-cerire spa�tial�a, nu industrializare american�a - a �american e sinonim, pentru Mihai Eminescu, cu anu avea nici o a�nitate cu zona arhetipal-spiritual�aa lumii, a � lipsit total de voca�tia revenirii la esen�t�a]pune ��n joc viitorul urma�silor �si calc�a ��n picioareroadele muncei str�abunilor no�stri

c) misiunea anistoric�a a rom�anilor nu este odorin�t�a eminescian�a, ci o percep�tie �si o certi-tudine (��mpotriva tuturor eviden�telor) - pe caredoar profe�tii adev�ara�ti, tr�aitori efectiv ��n anisto-rie, le pot avea au s�a se ��mprumute (exclude oricecondi�tionare, orice punere sub semnul dubita�tiei)

d) Eminescu dovede�ste, ��n ziaristic�a, o rigu-rozitate, probitate �si excep�tional�a erudi�tie ��ntr-ale faptelor, calit�a�ti care-l impun ca istoric cuo competen�t�a de necontestat - dar istoria, cadesf�a�surare a cuget�arii divine, trebuie s�a intersec-teze zona anistoric�a, sacr�a aici, misiunea rom�anilor(a Spiritului rom�anesc) nu este doar de orientare aspiritului neamurilor vecine, din care s�a ��mprumute(da fapt, c�aruia s�a i se conformeze) fra�tii no�stri(fr�a�tia spiritual�a trimite la viitoarea identitate spi-ritual�a, prin ini�tiere) de prin �t�arile de primpre-jur, dimpreun�a cu celelalte popoare mai ��napoiatedec�at noi (��n convergen�t�a cu Emil Cioran, cel depeste aproape un veac24, el se g�ande�ste, poate,

23V. Lovinescu, Creang�a �si creanga de aur : DaciaFELIX , nume pe care Traian ��l d�a doar Arabiei ocultetrimite la Insulele Ferici�tilor , �tinuturi ale negrilor, adic�aCENTRE OCULTE SPIRITUALE .

24Emil Cioran, Schimbarea la fa�t�a a Rom�aniei , Hu-


45

la refacerea, ��n zona Rom�aniei a centrului spiri-tual oriental-bizantin, puri�cat de corup�tia gre-ceasc�a a Bizan�tului) dar, mai aproape de Eminescu-ocultistul profet, probabil c�a este tot V. Lovine-scu, care a�rm�a ��nt�ai25 pare bine stabilit c�a Daciaa fost sediul Centrului Suprem, ��ntr-o vreme foarte��ndep�artat�a, pentru ca apoi s�a insiste spre o actua-lizare mitic�a� prelungirea unei vie�ti ini�tiatice p�an�a��n mijlocul sec. XIX n-ar avea nimic extraordinar(suger�andu-se necesitatea reconsider�arii spiritualea Rom�aniei �si ��n sec. XX) - V. Lovinescu �ind con-�rmat �si de celebrul etnograf �si istoric contempo-ran Marija Gimbutas Rom�ania este vatra a ceea ceam numit Vechea Europ�a (. . . ) trebuie ca de acum��ncolo s�a recunoa�stem importan�ta spiritualit�a�tii Ve-chii Europe ca o parte a istoriei noastre)e) existen�ta, ��n anistoric, ca strat de cultur�a

la gurile Dun�arei ��nseamn�a at�at dizolvarea hota-rului spre Orient al Imperiului Roman (deci, re-intrarea Europei ��n vechea ax�a spiritual�a indo-european�a, care une�ste Tibetul cu Atlantida), c�at�si st�ap�anirea axei mistice a Dun�arii (Istrul sacru),prin st�ap�anirea gurilor [duhului]Dun�arii � dar, maicu seam�a, p�astrarea, spre �Imp�art�a�sire ulterioar�a,a CANDELEI HRISTICE Dun�area traseaz�a, acva-tic, axa orizontal�a Vest-Est, intersect�and-o cu axamistic�a vertical�a Nord-Sud (Baltica-Mediterana,Hyperboreea-Atlantida �si Ecuatorul). Dacia anis-toric�a �si Rom�ania istoric�a fuzioneaz�a ��ntr-o func�tiemitic�a, aceea de resacralizare a spa�tiilor eurasia-tice. �Imp�aratul Traian devine �si el o func�tie mitic�a(este intuit ca posesor al clarviziunii, al unei viziunimitice asupra spa�tiului spiritual terestru, ��n globa-litatea sa): FUNC�TIA/MISIUNEA HRISTIC�A ARE-LUMIN�ARII DUHULUI CU VE�SNICIA RAI-ULUI, FUNC�TIA RESUREC�TIONAL�A DE DUH!Trecut�a ��n registru poetic, structura Logos-ului,

topit�a ��n simboluri, se apropie �si mai mult de Spi-ritul Neamului Valah, ca func�tie (MISIUNE) (I-,212-123, Andrei Mure�sanu) Mai tare e-acea st�anc�ace a trecut martir�a / Prin vijelii mai multe - Po-poarele barbare / Ce-au cotropit rom�anii sub vijeliim�are�te, / Turbate, m�andre, aspre ca orice vijelie,/ Dar�a �si trec�atoare ca ele. Iar stejarul / Poporu-lui meu tare ridic�a �si-azi ��n v�anturi / �Intuncata-ifrunte �si proasp�ata lui frunz�a. / �In lume sunt po-poare cumin�ti �si fericite, / �Si m�a-ntreb ce soarte

manitas, Buc., 1993.25V. Lovinescu , Dacia hiperborean�a , Ed. Rosmarin,

Buc., 1994.

s�a doresc la al meu? / �Si-un g�and ��mi vine aspru,ad�anc, f�ar�a de mil�a / �Si sf�arm�ator de lume - Nu,nu! N-a�s vrea ca alte / Popoare s�a mai �e c-al meu- nu merit ele / S�a-i semene. Poporu-mi menitu-ica s�a �e / Altfel de cumu-s alte. Eu nu cer fericire/ Pentru a lui via�t�a, - O, na�tie iubit�a! (. . . ) voi s�ate v�ad, iubito, nu fericit�a - MARE!.Da, �si Sf�antul Dosoftei, ��n veacul al XVII-lea,

�si Aminul-Eminescu, ��n veacul al XIX-lea (cam pela acela�si deceniu, al VIII-lea, al veacului lor! �1673 � Dosoftei, 1879 � Eminescu!) au rostit, c�atreNeam �si c�atre P�am�ant, EVANGHELIA �si PSAL-TIREA lor �CU DULCEA�T �A� - au prorocit des-pre Neamul Valah c�a va deveni CANDELA TUTU-ROR NEAMURILOR P�AM�ANTULUI, c�and lu-mina Duhului se va stinge pretutindeni ��n cosmos,CU EXCEP�TIA HYPERBOREEI VALAHE, de lacare vor lua, TO�TI, �Imp�art�a�sira Luminii Lui HRIS-TOS!!!CONCLUZIIA nu se��n�telege gre�sit � precum c�a noi n-am apre-

cia Poezia PSALTIRII DAVIDIENE! Nicidecum:dimpotriv�a, vom a�rma, totdeauna, c�a este unadintre cele mai mari Poezii a Lumii, ��n VE�SNICIE!C�a nu suntem de acord cu mentalul din care a iz-vor�at � aceasta este cu totul altceva!Dar ceea ce ne produce minunare, cu adev�arat,

este faptul c�a Poetul �si Sf�antul Dosoftei a ni-merit IZVORUL POEZIEI ROM�ANE�STI, dintr-odat�a �si f�ar�a gre�s, total �si ��n mod plenar-sintetic� ��ntr-o REVELA�TIE � F�AR�A DE NICIO ISTO-RICITATE A FENOMENULUI (am a�rmat noi) -reu�sind s�a creeze, astfel, un SIMILAR POETICO-SACRU, la fel de �Inalt Spiritual ca �si �modelul � (cutoate c�a, ��ntr-o Revela�tie, nu exist�a, cu adev�arat,niciun model terestru, ci doar, aparent, o �pricin�a�,un �primo movens�, ca declan�sare a fenomenului sa-cru al Revel�arii / Izvor�arii Sf�antului Duh!) � un SI-MILAR POETICO-SACRU, zicem, al PSALTIRIIDAVIDIENE - ��n Limba Valahilor � �si exprim�and,din plin �si total, MENTALUL �si DUHUL VALAH!!!Sf�antul Mitropolit Dosoftei este nu doar PRI-

MUL MARE POET AL VALAHILOR, ci �si PRI-MUL GENIU OCROTITOR POETIC, ORFIC-ARMONIZATOR (prin Duh �Inalt, prin Cu-noa�stere Ad�anc�a/Abisal-Demiurgic�a �si Vizionar�a,prin Revela�tie �si prin Martiriu!) DE NEAM, DELIMB�A �SI DE LEGE/ORTODOXIE, AL VALA-HILOR.Dosoftei n-a inten�tionat (�si nici n-ar � putut!) s�a


46

ofere valahilor o Psaltire��n Duhul ebraico-davidian.Ci, p�astr�and liniile general-tematice �si ideatice ve-terotestamentare �si, ��n spe�t�a, psaltico-davidiene �a dorit s�a ofere o Psaltire ��n DUHUL POETIC ALORTODOXIEI VALAHE. �Si, mai cu seam�a, o cartepentru ��mb�arb�atarea valahilor, cei a�a�ti, atunci (ca�si azi, de fapt, �si a�sa cum se a��a mereu, dintot-deauna!), ��n vremuri de primejduire a Duhului, ��nvremuri de restri�ste a trupului. . .Prin Poezia Dosofteian�a, a CELEI DINT�AI

PSALTIRI VALAHE, avem parte de OptimaIni�tiere Or�c�a �si Cre�stin-Ortodox�a, ��ntru SineaCosmico-Dumnezeiasc�a, respectiv ��ntru Calea spreRai-Paradis!ATITUDINEA PSALTIC�A ��nseamn�a, la Sf�antul

Poet Dosoftei, o sl�avire deplin-armonic�a (rear-moniz�and Sinele cu Sinea Cosmico-Divin�a!),SL�AVIRE-REIDENTIFICARE DE SINE, dinad�ancul su�etului curat �si drept, nef�a�tarnic, ci cuadev�arat minunat de Crea�tia Dumnezeiasc�a!Psaltirea Sf�antului Dosoftei nu este una emina-

mente extatic�a, prin atitudine a spiritului �si su-�etului �si prin ��nm�anunchierile de cuvinte � cieste o carte spiritualist-vitalist�a, oferind un Mo-del de Credin�t�a Cre�stin-Ortodox�a deplin-dinamic�a,��ntru SL�AVIREA Lui Dumnezeu, ��n chip deC�AUTARE a Sinei Cosmice, ca Identitate Di-vin�a/ORIGINAR�A a Omului.Autorul ei, POETUL-GENIU CEL DINT�AI (ca

situare��ntre timp �si vremi!) AL VALAHILOR! - nua p�astrat aproape nimic din lamento-urile, ori dinosanalele cele scrise ��ntru ek-staz�a cu spume �si cuamenin�t�ari vindicative, ale mentalit�a�tii �si Duhuluiebraic (c�a o � de bine, c�a o � de r�au � aceasta esterealitatea, oferit�a de textul dosofteian!): acolo undepoetul psaltico-ebraic (numit �e David, ori �ii luiCore, sau Agheu, Ezechia etc. . . ) folose�ste, ��n modspeci�c oriental, prosternarea total�a sau ura cos-mic�a � Dosoftei adopt�a atitudinea de ADMIRA�TIEneprecupe�tit�a/sincer�a, SENIN�A, a Lui Dumnezeu(cel mult, de ADORA�TIE!) - �si, ��n loc de ur�a orga-nic�a �si fanatic�a, apocaliptic�a � Dosoftei ��mbin�a pa-sajele de resemnare �si de contemplare (amar�a ori se-nin�a, dar PERFECT ECHILIBRAT�A!), cu cele deatitudine combatant�a (la modul, mai cur�and, ora-toric, de��nceput de DEZBATERE PATRIOTIC�A).Dosoftei Valahul nu poate ur�� n schimb,

p�astreaz�a, enigmatic (��n acele vremi de cum-plit�a dec�adere moral-spiritual�a), ��ntreg poten�tialulreactiv-spiritual, instrumentul or�c de lupt�ator, de

r�azboinic (��ntru ARMONIE/REARMONIZARE ALUMII!), pentru cauza Valah�a �si a Ortodoxiei -EGAL!Lui Dosoftei nu-i sunt du�smane toate popoarele

ne-ebraice, ci doar. . . �p�ag�anii �. �In acele vre-muri, �p�ag�anii � erau (preponderent. . . ) islamicii,care amenin�tau �in�ta statelor europene �si, ��n pri-mul r�and, civiliza�tia cre�stin�a european�a - �si, ��naintede toate, PE CEA CRE�STIN-ORTODOX�A, aR�as�aritului �si Centrului Europei (pe atunci nuexista Uniunea European�a, declarat atee. . . !).Dac�a ar � fost vremile de azi, ori alte vremi �sial�ti du�smani ai �in�tei de Neam �si ai Ortodoxiei� Dosoftei le-ar � spus acelor noi du�smani � tot�p�ag�ani �! �P�ag�an� ��nseamn�a, la Dosoftei, s�a �idu�smanul Binelui, al C�aii Drepte a Duhului Valah.Scopul ��n care Dosoftei ia atitudine, prin Psalti-rea sa, ��mpotriva �p�ag�anilor �: supravie�tuirea vala-hilor �si a Valahismului, ap�ararea Ortodoxiei (uniiar � dispu�si s�a a�rme c�a doar ��n form�a cruciat�a,iar nu pentru c�a Ortodoxia cea Autentic�a chiar arenevoie de anume popoare, pentru a � ap�arat�a. . . :Dosoftei, ��ns�a, intuie�ste ceea ce abia ��n veacul XXva � rostit, cu toat�a gura, de P�arintele Dumi-tru St�aniloae: da, numai valahii/Daco-Valahimeapot/poate � p�astr�atorul/p�astr�atoarea Echilibrului�si a C�aii Drepte, prin faptul c�a are anumite datespiritual-antropologice UNICE PE TERRA!), ex-primarea �si a�rmarea a tot ceea ce acest Duh are,��ntr-��nsul, str�alucitor �si bun pentru Via�t�a.

Deci:1-Ceea ce, la evreii psaltici, era exaltarea,

prin VERSET, a unei mistici ��ntunecate, prove-nind dintr-un abia disimulat sentiment imperia-list (foarte terestru!), care are, drept corespondent,o mistic�a a puterii �si atitudini r�avnitoare de im-perialism terestru - pentru Dosoftei este expresia,��ntru cea mai ORFICO-ARMONIC�A STIHUIRETOREN�TIAL�A, a instinctului de supravie�tuire aunui Neam str�avechi, cu o cultur�a, ��n egal�a m�asur�a,dionisyac�a �si apollinic�a, a Fiin�tei/Fiin�t�arii, dar, ��nprimul r�and, o cultur�a a Logos-ului, ca Ordine �si,�re�ste, ca Limb�a M�arturisitoare de Fiin�t�a/Fiin�tare.2-Pe omul ebraic ��l ��mbat�a n�aluca unei puteri te-

restre promise, contractual, de un Dumnezeu tul-bure �si violent, arogant � pe Dosoftei ��l ��nvioreaz�a �si��mbat�a descoperirea poten�telor incredibile �si inefa-bilul din limba ritualic-popular�a � Limb�a/Logos ��nchip de �pa�saport pentru Eternitate� � al Neamu-lui �si al descoperitorului de Logos-Neam. Limba


47

�si expresia ei sunt, pentru Dosoftei, documentem�arturisitoare, ��n fa�ta unui Dumnezeu omene�steapropiat, dar care, �ind justi�tiar, trebuie s�a �e �sisever, ��ntr-un anume grad �si ��ntru Rigoarea Drumu-lui de Re-Ini�tiere M�antuitoare a Omului, ca Fiin�t�acu dubl�a natur�a, precum este �si Dumnezeu-Hristos:Om �si Dumnezeu (grad de rigoare pe care Sf�antulDosoftei ��l ��n�telege, ��l agreeaz�a �si c�aruia i se confor-meaz�a, cu senin�atate �si ��ntru deplin Echilibru!).

�Spune-mi ce Dumnezeu ai, ca s�a-�ti spun cumte compor�ti, cum e�sti, cum g�ande�sti! � Dumnezeulnostru, al cre�stinilor, mai cu seam�a al cre�stinilorortodoc�si (��n practic�a, ��n organizarea Existen�tei-FIIN�T�ARII ��n Cosmos!) este un DUMNEZEUMODELAR. �Dumnezeul meu � modelul meu� -este un dicton care, ��n m�asura ��n care suntem au-tentici cre�stini, func�tioneaz�a de minune. �ImitatioChristi �, spun �si romano-catolicii, ��nc�a din veaculal XIV-lea, prin c�alug�arul german Thomas a Kem-pis26 (din p�acate, de o vreme ��ncoace, pentru preamul�ti, numai din gur�a iese dictonul, �si nu rezult�a,�resc �si natural, din fapta/f�aptuire/��n-f�aptuire desine. . . ).

Al ebraicilor este un Dumnezeu despotic �si pre-dispus la negocieri �si la complicit�a�ti cu supu�sii (ren-tabile, probabil! � . . . numai unii proroci ebraici,precum Isaiia, Iov sau Ieremia, ��l ��ntrez�aresc, ��n locde Iahwe, pe HRISTOS-Lumina CURAT�A �si AR-MONIC�A a Lumii!). �St�ap�anul meu � complicelemeu� � ar �, probabil dictonul care li s-ar potrivi celmai bine celor din spi�ta lui Iuda /Iacov / Israel. . . !

Dintr-o astfel de hibridizare excesiv de osten-tativ�a, ��ntre om �si Dumnezeu, pe linia mora-lei/imoralit�a�tii, �si Logos-ul devine unul labirintic�si sumbru.�In schimb, Sf�antul Dosoftei, care a��a, ��n Logos,

pe Dumnezeul ce-l invit�a la mas�a cu El, descoper�a,��n rela�tia cu acest Dumnezeu-Frate �si Suprem Im-bold Emulativ, izvor de permanent�a bucurie a cu-getului �si su�etului, prilej de optimism �si de sporire

26- Imita�tiunea lui Cristos / Urmarea lui Hristos(��n latin�a Imitatio Christi / De Imitatione Christi )- este o oper�a de pietate �si ascetic�a cre�stin�a, atribuit�a, ��ngeneral, c�alug�arului german Thomas a Kempis . A fost re-dactat�a la sf�ar�situl secolului al XIV-lea , sau la ��nceputulsecolului al XV-lea , ��n limba latin�a medieval�a . Lucrareaeste reprezentativ�a unei noi experien�te spirituale denumit�aDevotio Moderna . �In lucrare, sub forma simpl�a a unorsfaturi, autorul propune cititorului c�ai de educare a su�e-tului pentru perfec�tionarea vie�tii de cre�stin, av�andu-l pe Hristos de model .

a ��ncrederii �si a for�telor poporului istoric al Vala-hilor - tocmai prin grija credincioas�a, fa�t�a de Izvo-rul For�tei � Dumnezeu-Logos-ul. Logos-ul/LimbaValah�a, Gr�adin�a a Limbilor Lumii, pre�gurare aGr�adinii Arheilor!De aceea, a�rm�am c�a Sf�antul Dosoftei este PRI-

MUL POET VALAH AL ETERNEI FACERI ALUMII!REITERAT�A/RECURENT�A FACERE,

�INTRU SLAVA VE�SNICEI PROSPE�TIMI ADUHULUI LOGOS-ului DEMIURGIC!Demiurgie (prin Logos Dumnezeiesc!) de Lume

�si Demiurgie de Fiin�t�a/Fiin�tare Umano-Divin�a.3-Dar, implicit, descoperirea Limbii Valahe, cu

poten�tele ei miri�ce, paradisiac-primordiale - d�a�si un alt rod, pe jum�atate amar: Sf�antul Do-softei a��a c�at de neglijat�a, aproape dispre�tuit�a(precum zidarii dispre�tuiesc, la ��nceputul mun-cii lor, Piatra/Cheia de Bolt�a a Bisericii Lumii!)�si c�at de uitat�a a fost aceast�a limb�a a valahi-lor. Dar Mitropolitul cel Sf�ant este acolo, ��npost �si ��ntru Misiunea de a reg�asi �si salva esen�teleLogos-ului! El, Sf�antul, are Misiunea Mistic�a dea lupta ��ntru reg�asirea/rea�area Logos-ului Valah,ca Ordine Dumnezeiasc�a, ��ntr-o lume azv�arlit�a ��nplin�a entripoie//dezordine. De a-i reda �si pune��n eviden�t�a fertilitatea semantic, pentru ca, astfel,s�a �e pus ��n eviden�t�a �si stimulat, ��mpotriva a totceea ce este �p�ag�an�/r�au �si ��ntru F�aptuire Luminat-Dumnezeiasc�a, acest Neam str�avechi, al Valahimii.4-Toate jocurile prozodice �si de limbaj ale at�at de

entuziastului descoperitor de Logos, Sf�antul PoetDosoftei � au ��n ele diversitatea vie �si cosmic-expresiv�a, plin�a de vigoare �si de sf�ant mister, pecare o au �e HORA Valahilor, �e desenele cusute,de pe fotele, iile �si bundi�tele daco-valaho-rom�anilor.Toate sunt semne ale integr�arii, ��n cosmicitate, a

unui Neam, prin Limb�a/Logos �si prin �forma men-tis� a acestui Neam str�avechi �si tulburat, de timpul-istorie �si de vremuri, ��n identitatea sa! Iat�a prince sunt fra�ti EMINESCU-AMINUL �si SF�ANTULDOSOFTEI (ambii, martiri ��ntru Logos-ul Valah!):fratele descoperitor �si fratele ��mplinitor. Fratelecare adduce aurul la suprafa�t�a �si fratele care-ltranscende, acest aur, ��n Lumin�a Dumnezeiasc�a!Fra�ti, deci, ��ntru Valahie �si ��ntru Ortodoxie!5-Revela�tia PUTERII DE IDENTITATE COS-

MIC�A, PRIN LIMB�A, le este comun�a celor doi, Do-softei �si Eminescu (�si ea este in�nit mai pre�tioas�adec�at orice n�alucire de putere ��ntru terestricitate!).


48

Dosoftei ridic�a Izvoarele ��n F�ant�an�a � Eminescu��nal�t�a Apa F�ant�anii p�an�a la Focul-Agheazm�a!

Sf�antul Dosoftei redescoper�a identitatea prinvia�t�a, �si prin Via�ta Limbii, a Valahimii - Emine-scu transcende via�ta identitar�a, p�an�a la restaura-rea Logos-ului ca Spirit, ca Gr�adin�a a Arheilor-PARADIS.6-Prin Dosoftei, valahii �si Ortodoxia ��si reg�asesc

echilibrul armonic al vie�tii �si, deci, ELIXIRULVIE�TII � iar prin Eminescu-Aminul reg�asesc ELI-XIRUL �INVIERII HRISTICE! Dumnezeul nostrunu este unul al promisiunii contractuale, oare-cum egoiste �si meschine, ci unul al �Implinirii non-contractuale, ��ntru Revela�tie, prin �si ��ntru Restau-rare Spiritual�a-�INVIERE!�Prin �Inviere, El scoate lumea din starea bolnav�a

��n care s-a rostogolit, ��n�al�t�and-o la o stare a c�areibog�a�tie, plenitudine �si fericire nici nu ne-o putem��nchipui (. . . ) �In Iisus Hristos, via�ta cea nou�a, es-chatologic�a, e realizat�a. (. . . ) Via�ta cea nou�a nueste numai promisiune, ci este ��n El realizat�a, pre-zent�a, deplin�a. Noi ��ns�a tr�aim mai departe ��n is-torie, dar ochii credin�tei �si ai speran�tei spre El,spre via�ta cea adev�arat�a, deplin�a, ultim�a �si f�ar�ade moarte. C�and spunem cu credin�t�a: Hristos a��nviat! � a�rm�am implicit: Noi to�ti vom ��nvia!� cf.Dumitru St�aniloae, Ortodoxie �si rom�anism, Sibiu,1939, p. 278.7-Am�andoi, �si Eminescu-AMINUL, �si Sf�antul

Dosoftei - au luptat, cu izb�and�a aproape incredi-bil deplin�a, la trezirea, ��n Logos-ul Valah (a�at ��nplin proces al declinului �si al uit�arii!) - a �frumoaseidin p�adurea adormit�a�.Toat�a prozodia eminesco-dosofteian�a este pus�a

��n slujba ARMONIEI � a armoniz�arii valahului cucosmosul s�au, a identi�c�arii valahului cu cosmosuls�au.Fiece popor��l concepe pe Dumnzeu dup�a puterile

�si zestrea interioar�a a �in�tei sale: evreii ��l conceptpe Dumnezeu ca �ind complicele unui imperialismdisimulat cu greu � valahii ��l concep pe Dumneaeuca pe Izvorul ARMONIEI !A�sa cum a rostit Revela�tie, ��n veacul XX, acela�si

P�arinte Dumitru St�aniloae:�(. . . ) Popoarele apusene v�ad ��n natur�a numai

materie de exploatat. Aceasta pentru c�a at�at ca-tolicismul, c�at �si protestantismul socotesc c�a omule totul �si afar�a de el nimic. Rom�anul ia naturaca �in�t�a, e plin de cuviin�t�a, de ging�a�sie fa�t�a deea. Ortodoxia ��i d�a sentimentul de ��nfr�a�tire cos-

mic�a (. . . ). Niciun neam nu prinde at�at de repededevierile de la armonie: um��arile ��ntr-o direc�tiesau alta. �Si nimic nu biciuie rom�anul mai mult cadefectele de armonie. Orice patetism este, pentrurom�an, dizgra�tios. Arta lui e ARMONIE. �In mu-zic�a, jalea e �ltrat�a cu discre�tie, nu se revars�a ��num��arile exagerate ale c�antecullui de jale rusesc.Doina e un c�antec de jale de rar�a distinc�tie. �Injoc, rom�anul ��si manifest�a exuberan�ta cu anumitere�tineri. Nu se t�av�ale�ste pe jos, ca rusul, nu sarediform, ca tirolezul. Armonia este totuna cu este-ticul. Rom�anul nu uit�a de estetic nici ��n momen-tele de exuberan�t�a sau de mare durere. T�aieturave�smintelor sale, combina�tia culorilor, natura dese-nelor � e tot ce poate � mai departe de ceea ce e po-doaba grosolan�a. Gra�tia �si sobrietatea se ��nt�alnesc��ntr-o admirabil�a sintez�a, ��n arta rom�anesc�a (. . . ).Icoana bizantin�a cu linii drepte, expresii ale pu-rit�a�tii, cu priviri ��n care nu se insinueaz�a nici me-ritul, nici p�acatul, l-a ��nv�a�tat pe roman ce estediscre�tia. Rom�anul �stie ��n arta lui un lucru pe carenumai un aristocrat �al �stie: ce trebuie s�a omit�a(. . . ) Neamul nostru este chemat s�a realizeze o cul-tur�a de un clasicism original, de o limpezime, de-oarmonie, dar �si de-o ad�ancime neajuns�a, ��nc�a, pefa�ta p�am�antului. Dar ca aceast�a chemare s�a se rea-lizeze, trebuie s�a nu for�t�am a ie�si din originalitateanoastr�a, care este legat�a de Ortodoxie, �si a umbladup�a idealuri de import. (. . . ) C�aci mai aproapede Ortodoxie ��nseamn�a mai aproape de noi ��n�sine�si de misiunea noastr�a� � cf. Dumitru St�aniloae,Ortodoxie �si rom�anism, Sibiu, 1939, pp. 56-69.8-Psalmii ebraici sunt, deseori, ��nvolbur�ari de

tru�e arogant�a, �si de ur�a, �si de cr�ancen - cer�andu-iDumnezeului lor ajutor, ��n sensul: s�a �e martor �sicomplice la violen�ta lor arogant�a.Psalmii lui Dosoftei sunt instrumente �si metode

incantative, ale unui Logos Str�avechi-Tradi�tionalValah (cum se dovede�ste acel, ��n aparen�t�a, exce-siv de modest anonimizat psalm, ��n realitate, at�atde pregnant personalizant psalm - �si, ��n acela�sitimp, at�at de ARMONIC �si de ciudat, ��n aparen�t�a!- psalmul PUR DOSOFTEIAN, �psalmul de au-tor �, situat ��ntre psalmul 131 �si psalmul 132) �pentru a institui MODELE UMANO-DIVINE AR-MONICE, �puncte cardinal ��n haos�, cum inspiratspunea Nichifor Crainic. Modele de respectare aDumnezeului-ARMONIE.Modele care ni-i repet�a, ��ntru Revela�tie Deplin�a,

pe ARHEII DUMNEZEIE�STI, din Paradis!


49

9-Dumnezeu este solicitat/cerut, spre ajutorare�si minunare, de c�atre Dosoftei - iar nu ��ntrur�afuieli m�aloase (care satisfac unele porniri alevintrelor �si �erii!), ci pentru restabilirea ECHI-LIBRULUI PRIMORDIAL ARMONIC, ��n lumeavalah�a. O lume, la r�andul ei, mistic legat�a de��ntreaga natur�a cosmic�a (��ncep�and de la R�ad�acina-Chit a Lumii, �si p�an�a la hierogamia cosmic�a dinV�arful Bradului Lumii: SOARELE �si LUNA!),determin�and, ca printr-o magie or�co-dacic�a, orica printr-o liturghisire ortodox-cre�stin�a, modi�c�arispre/��ntru ARMONIE, a destinului de Neam. Mo-di�c�ari care se vor ��mplini dinspre rug�aciunea in-dividual/Logos Apotropaic/Exorcizator, c�atre cos-micitatea vie�tii/existen�tei/�in�t�arii a toate (de la�oare �si p�an�a la cerul lumninii ve�snice), de la omulnelini�stit, cu echilibrul stricat, p�an�a la Dumnezeuls�au p�arintesc �si armonic, care va restaura �in�ta �siFiin�tarea, din nou, spre ARMONIE!

Sf�antul Poet Dosoftei accept�a �si preia, de la psal-mii davidieni, numai MODELUL GENERAL, deSl�avire �si de Rug�aciune. �Ins�a, �si pe acest modeldavidiano-ebraic, Sf�antul Poet Dosoftei ��l schimb�a,POETIZ�ANDU-L, adic�a aduc�andu-l ��ntre parame-trii Cosmico-Or�ci!

�Si ��l adapteaz�a, COMPLET, acest model generaldavidian, la Speci�cul Ortodoxiei Cosmice Valahe:SL�AVIREA �si RUG�ACIUNEA sunt �si devin, da-torit�a Sf�antului Poet Valah Dosoftei, modalit�a�tiispeci�ce Omului de Duh Valah, prin care acesta ��sidescoper�a/redescoper�a Sinea Cosmic�a �si Valen�telede R�avn�a ale Duhului, ��ndreptate spre Restaurarea�si Recuperarea, ��ntru ORIGINARITATE, a Fiin�teisale Umano-Dumnezeie�sti.

10-�In de�nitiv, Sf�antul Dosoftei Valahul ��idore�ste Lui Dumnezeu, implicit, o re-echilibrarea Sa, ca Dumnezeu (sic!), o re-lini�stire, ore-armonizare �inter se�, ��ntru ��mp�acareaCrea�tiei/Demiurgiei Sale. Got cu Gottheit27

(��n limbajul lui Meister Eckhart). Principiul este

27- Deitate (Gottheit), identic cu Divinitatea Ademiur-gic�a, Spirit Pur �si Impasibil (Neimplicat ��n Demiurgie).Apoi, Dumnezeu devenind Gott (Proiectantul-Demiurg):El este Spiritul activ, dar supraveghind-domin�and Proiec-tul, din � loja luciferic�a � � a�sa cum ne t�alm�ace�ste ��nsu�siEminescu-Aminul, prin celebra sa sintagm�a, din �nalul Lu-ceaf�arului : � nemuritor �si rece �. C�a�ti citesc, �si c�a�ti��n�teleg, oare, genialitatea unic�a, pe Terra, a lui Eminescu,a�nul lui Meister Eckhart �si fratele mai mare (��ntru putereatrans�guratoare a destinului de Neam, prin Duhul s�au!) alSf�anului Dosoftei?!

simplu: numai cel ce ARE puteri de duh (�siSf�antul Poet Dosoftei vrea, prin Armonia Psaltic�aValah�a, s�a stimuleze, din/��n noi/valahii, AvereaDumnezeiasc�a!) poate s�a dea celui ce N-ARE!Dumnezeu/Logos-ul trebuie, prin Logos-ul

Rug�aciunii �si al Sl�avirii/Credin�tei/RestabiliriiIdentit�a�tii Originare a Fiin�tei, s�a �e restimu-lat ��ntru Sinea Sa de Avere-Duh DemiurgicReiterativ, pentru a putea avea GRIJ�A �si DE-SINE-JERTFIRE, pentru Sinele nostru, spre a-ltranscende ��n Sinea sa Cosmic�a. . . !�Si Dumnezeu- HRISTOS a avut suprem�a grij�a �si

��ndurare de noi, VALAHII - trimi�t�andu-ne (peste200 de ani!) �si pe cel�alalt cap�at al Pun�tii LOGOS-ului Valah: pe cel VESTIT, cu un vizionarism f�ar�acusur, de c�atre �IOANICUL PROFET MEDIOE-VIC�, de c�atre Sf�antul Poet �si Mitropolit Dosoftei.�Si anume, pe AMINUL-EMINESCU, prin care

noi, Valahii, ne vom ��mplini �si vom transcende,SENIN, spre Destinul de CANDEL �A A NEAMU-RILOR P�AM �ANTULUI!***O ultim�a luare de cuv�ant a autorului:-Aceast�a nepre�tuit�a carte, Psaltirea ��n versuri a

Sf�antului Poet Dosoftei (nepre�tuit�a, pentru c�a nicinu s-a vrut, m�acar, de c�atre dreg�atorii vremelnici,dar, cu to�tii, mi�selnici �si tr�ad�atori de Neam Me-ta�zic, ai Rom�aniei Valahe! - s�a �e nici �stiut�a �sinici pre�tuit�a! - cel pu�tin, nu ��n ultimele genera�tii!)nu mai trebuie s�a muceg�aiasc�a pe rafturile unor bi-blioteci municipale sau or�a�sene�sti (c�aci, TOCMAIdin cele s�ate�sti, lipse�ste cu des�av�ar�sire!). Ea tre-buie s�a devin�a MANUAL PENTRU �INV�A�TAREALIMBII NEAMULUI VALAHILOR, la fel cum �si�INTREGA Oper�a Eminescian�a (adic�a, s�a nu mai�e dat�a uit�arii, ��n mod pervers �si egoist-interesat,jurnalistica fulminant�a a Aminului!) � �si s�a �e pus�ape pupitrele ��nv�a�t�aceilor, din toate �scolile! - �e elegimnaziale ori liceale, �e ��n am�teatrele �si auleleuniversitare! - pentru studen�ti �si pentru profesoriistuden�tilor. DE LA ORI�SICARE DISCIPLIN�A! �pentru c�a Fiin�ta �si Limba unui popor nu cunosc�discipline� cu rubric�a!Dar, �re�ste, mai cu seam�a trebuiea-cunoscut Harul Psaltirii Dosofteiene,b-analizat�a F�aptuirea Psaltic�a Dosofteian�a �sic-Pregustat Paradisul Logos-ului Valah, prin Su-

blimul Stihuirii Dosofteiene ��n Cuiburile Zborului de Lumin�a (hermeneutic�a

�si teologic�a) din cadrul FACULT�A�TILOR DE TE-


50

OLOGIE �si al FACULT�A�TILOR DE FILOLOGIEale universit�a�tilor Valahiei / Rom�aniei. Precum �si��n acele combinate universitare (bene�ce, ��n uneleprivin�te, strict �tin�and de hermeneutica mistic�a!),��n care Filologia �si Teologia se ��nt�alnesc �si nuntesc,��ntru comuniune de Duh!

Preo�tii �si Profesorii TREBUIE s�a �stie a predica,cu toat�a credin�ta �si cu toat�a �stiin�ta lor, despre ORI-GINARITATEA LUMINII LOGOS-ului VALAH �pentru c�a ei au, ca MISIUNE FUNDAMENTAL�A:a-V�ADIREA,b-EXPLICAREA ��ntru Duh �sic-PROPOV�ADUIREA ARDENT�A a acestei

Originarit�a�ti Demiurgice a Duhului Cre�stin-Ortodox-Valah!!!Adic�a (la fel cum �si Opera Eminescului �si Dacia

Preistoric�a a lui Nicolae Densu�sia-nu!), PsaltireaDosofteian�a s�a devin�a (prin aten�tia dat�a Izvoruluiei de Logos Sf�ant �si Cre�stin-Ortodox!) - o Cartea C�ar�tilor VALAHE, BIBLIE DE LIMB�A �SI DEROST A VALAHI-LOR � care, din paginile ei, vor��n�telege �si cine sunt, �si din ce �si din cine li se tragvorbele cele trebuincioase de rostit, zilnic (dar cub�agare de seam�a �si mare rostuire, la rostire!) - �sivor ��ncepe s�a ��ntrez�areasc�a �si ��ncotro trebuie s�a (li)se scurg�a Apele Fluviului Puterii de Duh Valahe!Iat�a pentru ce am �tinut, din tot su�etul nostru,

ca aceast�a lucrare/carte a noastr�a (pe care tragemn�adejde c�a vor citi-o destui rom�ano-valahi �si c�amul�ti rom�ano-valahi o vor folosi, spre a-�si lumina,��ntru cugetul �si Duhul lor, DRUMUL LOGOS-ului VALAH!) s�a devin�a UN PRIM �INDRUMAR,pentru INI �TIEREA �IN CARTEA �INS�A�SI A LIM-BII ROM�ANE�STI - REVELAT�A POETULUI GE-NIAL �SI SF�ANTULUI DOSOFTEI!!!Valahii s�a nu mai am�ane ceasul cunoa�sterii de

sine �si s�a nu-�si mai tot tic�aiasc�a f�aptuirile! PrinPsaltirea ��n versuri a unuia dintre cei Trei Prin-cipi ai Ve�sniciei Valahe (Sf�antul Dosoftei, Prorocul-Densu�sianu �si Aminul-Eminescu!) � poporul c�azut��n istorie al valahilor va �sti care sunt cauzelec�aderii lui, de ce se prelunge�ste, ne�resc de mult,aceast�a c�adere � �si ce-i de f�acut, care sunt leacu-rile ��mpotriva continu�arii c�aderii �si pentru demultvestita, de c�atre Zalmoxis, ca �si de c�atre Dumnezeu-Hristos � �INVIERE DE NEAM!Pentru c�a ori�sice Limb�a de pe fa�ta P�am�antului

(ca �si Buruienile-Fiicele P�am�antului!), dat �indc�a se trage din Logos-ul Demiurgic Dumnezeiesc� ascunde, ��n ad�ancurile ei de Sf�ant�a F�ant�an�a a

Tinere�tii f�ar�a B�atr�ane�te �si a Vie�tii f�ar�a de Moarte(p�azite, ��n cazul nostru, de c�atre Cei Trei Dragoniai Luminii de Duh Valah, pe care mai sus i-am nu-mit) � LEACUL �INVIERII �si al �IN�AL�T�ARII!�Si, prin TOIUL DE PUTERE din Logos-ul De-

miurgic al ori�sic�arei Limbi (RESTAURA-T�A �INPUTERILE EI DE LECUIRE A DUHULUI!) - sev�adesc istorii de f�aptuiri necesare pentru M�antuire�si se pregust�a rezultatul extatic al M�antuirii: �MI-REAZMA DE DULCEA-�T �A� a Reg�asirii Sinei Pa-radisiace, de c�atre Omul, acum, c�azut ��nc�a! -dar sortit, dac�a �si el voie�ste! � s�a se a�e, dinnou, ��n Starea de Zbor M�antuitor, ��ntru reg�asireaLOCUIN�TEI SALE ORIGINARE - CEA CU PA-TRU R�AS�ARITURI !

Vineri, 21 F�aurar 2014Pavel R�ATUNDEANU-FERGHETE

Comoar�a �Intru Spiritul Lui Iisus Hristos(Poem)

Noi cei din izvorul viet,ii suntem bucurie-n uni-

vers, nis,te s

,oapte botezate s

,i miruite-n vers, un ele-

xir ��n excelent,a tineret

,ii, un soare ��n viat

,a acestei

sinfonii ce-mi d�a ghes, des,i pot � t

,oap�a la dans ce

se revars�a pentru alt,ii iubire, rug aprins, drept de a

candida la fericire, pret,vrednic la nemurire, viat

,�a

pe Altarul Soarelui, inima, excelent,a p�am�antului,

socio-uman rost, or�anduial�a, al oamenilor, folos��ntru dragoste s

,i dor de popor, iubire ce se revars�a

asupra altora dezinteresat s,i curat ��n�orind lumi-

nos pentru rod ca prim�avara s�a-s,i duc�a prin var�a

povara ��n toamn�a pentru a se ies,i cu bine din iarn�a

la colt,de iarb�a cu treab�a, cu isprav�a de slav�a, pe

care Soarele, Lumina, s�arut�a cu nemurita road�a cuholda p�ainii s

,i p�acii "corola minunii" ��n r�asf�at

,de

lumin�a-cons,tiint

,�a raze-n zi cu ziua toat�a ziua care

se cunoas,te de dimineat

,�a ce s

,i cum g�andim nobil,

util, durabil s,i sublim pentru'c�a s

,tim, iubim, ceea ce

s,tim ��n od�a s�a se umple cerul cu p�am�antul de laud�aZamolxis "laudator temporis acti", binecuv�antarede Rom�anie profund�a s

,i mare plugarul tr�ag�and pen-

tru s�am�an�atur�a brazd�a c�a nu mai e urm�a de z�apad�a��n t

,ar�a s

,i ce se seam�an�a sem�an�atorul adun�a, se-

cer�a, c�a binele se adun�a ��n rai s�a se pun�a, iar celerele s�a se spele s

,i s�a nici nu se s

,tie de ele, c�a la

ce ar mai exista r�aul s,i nu scumpa comoar�a ��ntru

spuritul lui Iisus Hristos care-n luminos s,i folos ne


51

scoate-n vog�a,��n stamb�a, astral-artistic cu practics,i bun praznic la ramp�a l�as�andu-ne masca, trecereape la curt

,i de dor, marea trecere a lui Foe Verde s

,i

F�at-Frumos, un echo-s�an�atos cu unealta-n c�anteczdrobit�a de os desc�antec, sac s

,i petec. Prin Tat�al

Ceresc noi cei din izvorul viet,ii cu spiritul s

,i cu izul

tineret,ii din omenesc s

,i dumnez�aiesc spor s

,i rost de

popor-dragoste s,i lipici cu dute dor s

,i vino dor al

oamenilor cu rostul lor cioplit,i din bard�a s

,i topor

pentru a t,ine aici ��n matca �uviului fabrici, obiec-

tivul muncii, Dumnezeul p�ainii s,i Dumnezeul p�acii,

"corol�a a minunii" s,i ��nt

,elepciunii, a nestrivirii lu-

minii, ca esent,a ierbii,r�at de m�atas�a pe care-n jele

calu'o las�a c�a boii nu mi-s acas�a m�an�and s�a pasc�ac�aprioare ��n bisericile pe r�azoare cu verde s

,i crud

de acas�a, c�a iarba ��ncolt,es

,te s

,i cres

,te nep�as�atoare

sub t�alpi de om, sub omenesc picior, dar iarba ��s,i ia

spre��n�alt,ime ca �ururii de l�ampi zbor, ca nep�asarea

m�arii care val pe val dup�a val spre mal loves,te dis-

trug�ator t,�armul ��n �ux s

,i dinspre mal ��n larg re-

�ux, "lux �at" s�a-n�oare curat s,i luminat dezin-

teresat lanul de gr�au t,in�andu-se-n v�ant drept ca

pomul ��n�pt ��n glie,cu r�ad�acinile-n p�am�ant, ca soa-rele s�a-i s�arute frunzele-n proces de fotosintez�a cualchimie-n fructe,rodul, s-at�arne arome pe ramuri,cu nelinis

,ti in�nitul s-apropie din iubire din respect

de obiect cu predicat s,i subiect superb de ��nviere

pe imensa tabl�a de s,ah al p�am�antului sporind ��n

acoper�antul Maicii Domnului cu gr�adini ��n verdecrud bacovian roind de albini s

,i de lapte spumos

din limpezi izoare dulci s,i minerale-binecuv�antare

de Rom�ania profund�a s,i mare de vac�a ugeroas�a de

acas�a ��n sudoarea s,i energia tineret

,ii s�a se bea la

b�atr�anet,e prin Iisus bonus ap�a vie a viet

,ii a��and

la ��ntrebare timpul rezolv�arii: "p�ar alb s,i minte

proast�a"? ori la ecuat,ii prin emot

,ii sunt adecvate

solut,ii r�as�arit de binecuv�antare s�a r�asar�a f�ar�a s�a

� apus vreodat�a Patria Limba Rom�an�a �oare decolt

,, comoar�a rar�a, cazanie care-n omenie se c�ant�a

s,i desc�ant�a cu vog�a s

,i art�a, rom�anul pe propria

vatr�a cu spini, cu burieni s,i cu colt

,i de piatr�a ca-n

pas,ii s�nt

,i pe mare p�aine �rbinte s�a ��ncunune pe

frunte ca s�a domoleasc�a din valuri c�at casa furt-una desp�art

,ind apa de uscat holda m�anoas�a ��n bob

m�as,cat d�and spor la sac c�and nu mora vine, ci

sacul merge la pomul l�audat p�aine Mesia IubiriiBurebista-Decebal s�a aib�a universal necontenit iz-vor al fericirii, al istorisirii de om��ntre oameni prie-ten pentru dus

,mani arunc�and cu p�aine��n loc de bo-

lovani c�a-n peste tot,��npretutindeni e s�an�atate, res-

ponsabilitate, c�a-i mai bun�a dec�at toate, e TempluEliber�arii cu fundat

,ia sustenabil�a silid�a s

,i vitrali co-

lorate de crud�a realitate de soare, de pace s,i p�aine

acoperis,tras din azi ��n m�aine pentru cel ce vine

s-alunge suferint,a vine strateg cuv�antul s�a ��ng�ane,

s-aleag�a neghina din gr�ane zidind �int,�a din �int

,�a

zidind ca Manole marea cons,tiint

,�a ziua��nh�amat�a la

bine, ziua care se cunoas,te de dimineat

,�a ��n Carpat

,i

��ntre frat,i de s�ange A B C de pace p�aine p�arguit�a-n

vecernia din spice, plugarul harnic s,i bun praznic

af�an�and ogoare cu altare pe r�azoare prin ierburi cumioare r�asp�andind pentru Doamne -Doamne mirosde busuioc s

,i de vechi icoane noul n�ascut �ind cu

rost s,i folos luminos ��ntru Hristos prin spiritul de

mire simt,it de tot

,i c�and c�amas

,a mult

,umirii i-a fost

tras�a la sort,i ��n uimitoarea iubire cu nimbul s

,i aura

��n folosul altora, ��mpinge dinspre var�a toamna cuiarna s�a ��ncres

,tineasc�a prim�avara ies

,it�a la colt

,de

iarb�a cu inima tuturor s�a ��n�oare Rom�ania Mare.

S,i Dac�a Eminescu (poem)

Motto: "Unde Rom�anie Mare, ��ntregit�a, �resc�a,omeneasc�a, e, linis

,te, pace s

,i iubire e."

A murit profesorul, s,i-a dat duhul Aron Pum-

nul, S,i Eminescu s

,i-a ��ntet

,it Cuv�antul, s

,i-a luat

��n m�an�a cu ��ndem�an�a c�antul, c-a venit Eminescuacas�a simnt

,indu-se de-casei ca g�andul, ca v�antul,

ca verdea iarb�a s,i a fost printre cet�at

,enii-p�am�anteni

cel mai iubit, cel hulit,batjocorit s,i pentru marea

lui iubire omor�at,r�astignit, pe crucea viet,ii piro-

nit, am�ar�at, cu pas,ii ��naint�and iute ca s�ageata,tare

ca piatra, precum magii dup�a stea, c-a venit de laViena, a venit acas�a odat�a cu iarna ,aduc�and iarnacu el s

,i o vioar�a c�anta la Stupca "Eterna situat

,ie,

Rezolut,ie, unica cu singura solut

,ie, Revolut

,ie,

ecuat,ie care doar as

,a se rezolv�a, slav�a s

,i bucov�a,

cu Revolut,ie, cu s�nt

,enie a bucuriei ��nmult

,it�a cu

har des,tept�and cu Andrei Mures

,anu Balada Po-

rumbescu (se bate s,aua s�a priceap�a iapa, toaca la

urechea surdului pe altarul soarelui imens�a tabl�ade s

,ah-mat gr�adina Maicii Domnului ��ntru curat

luminat arat s,i r�as�arit pentru secerat) la r�and tre-

zind pe nen�ascutul Nichita St�anescu nominalizatluminat s

,i curat pe cont propriu universal pen-

tru marele premiu mondial al P�ainii s,i p�acii nomi-

naplizat ca s�a nemureasc�a nemurind la c�at�aram�ade bun�a seam�a scot

,�and din rim�a s

,i ritm de algo-

ritm pe cel ar�and timid, pe cel care politic umbl�a


52

mint,ind, pe nen�ascutul s�antat c�atan�a, lumina de

lumin�a din nelumin�a s�a devin�a soldat cu ranit,a la

apel de sear�a pentru neam s,i t

,ar�a, cum prevestes

,te

cucul pe f�ant�an�a nem�ancat de o s�apt�am�an�a s,i peste

m�an�a Patrie Limba Rom�an�a, art�a rar�a, adev�arat�acomor�a, s�a d�am peste cap Molotov-libentrop (pecel care striga-n gura mare spart�a: hop, hop! hoprom�anilor, c�a eu ruses

,te v�a joc, eu v�a pup ca Iuda

s�a n-avet,i noroc, c�a eu v�a s

,i-ngrop!) s�a d�am, deci

m�an�a cu m�an�a Patrie Limba Rom�an�a, c-as,a ni se

arat�a s,i se poart�a ��n lupt�a dreapt�a Vasile, Gher-

ghe, Ioan, ...ca s�a nu tr�ait,i ��n van pari ��mpl�antat

,i,

mule ��nc�alt,at

,i cu neresponsabilit�at

,i m�aritat

,i f�ac�and

degeaba umbr�a p�amantului, cum face c�ainele blo-cului s�atul de s

,coala uns�a cu sl�anin�a de descult

,ul

care calc�a ��n pod f�ar�a lumin�a ca s�a schimbe numelela gr�aunt

,e ��ntru tandret

,e cu frumuset

,e d�and deo-

parte moarte s,i tristet

,e ��nt

,olit

,i uiu-iu pe dealu gol

cu mireasa f�ar�a t,ol de hor�a Vasile Alecsandri inim�a

rom�an�a ��n spectacol s,i odihn�a cu traista plin�a, c�a-i

o dialectic�a de cugetare s,i munc�a,de ad�anc�a, con-

tinu�a primenire de��nviere��ntru fericire c�a lumea reaa ��ntrerupt ��n c�ant Cioc�arlia din Rom�ania, din c�antprim�avar�a pe strun�a, c�antare a c�ant�arilor ��n rostulacestui popor destoinic, harnic s

,i bun praznic, c�a

ciuma s,i lepra ne-a luat peste picior s

,i ne-a tras

(ne-a tras-o de fapt), ��n piept, ne-a ��nchis cu caleas,i c�ararea George Cos

,buc cu miez de p�aine-lupt�a,

ne-a proscris (pe mine revoltat la masa de scrism-a proscris pentru a nu vedea vreodat�a Rom�anieMare, propriu-mi s

,i a t

,�arii m�aret

,vis��mplinit, p�an�a-

n propriu-mi apus, des,i o s�a r�asar pentru ��nviere

cum v-am spus la venirea lui Iisus: cale,adev�ar s,i

viat,�a, cu Tat�al de Sus, cu strugurii copt

,i s

,i aromat

,i,

cu responsabilit�at,i cons

,tiint

,�a nat

,ional�a pe vit

,�a )c�a

este un dat, pentru vierul care pune Mes,ter Manole

c�ar�amid�a pe c�ar�amid�a cu maltar ��ntr-o mare veselietalantul ��nmult

,indu-l cu har urc�and pe Nicolae Gri-

gorescu feciorelnic pe ciorl�au ��n car Patrie Limb�aRom�an�a ��nd�am�an�a s�a m�aie vitele din bici cu valeamai la vale, cu dealul mai la deal, cu dealul somes

,an

hinit cu Translvania d�and cu muntele mai ��n muntep�aine �erbinte-n Basarsbia, s�a-s

,i scrie opera omnia

nemul, t,ara, marea epopee-balad�a, "laud�a" de zes-

tre cu z�ari albastre cu prim�avara aurora ��n folosultuturora celor care-n unire-s miere ��n ciud�a c�a-i lu-mea rea s

,i ciuful ciufules

,te lumea, c�a-i buruiana-

holbura, ciuful s,i batjocura, c�a lumea-i h�ad�a, rea,

c�a doina e de dragoste s,i de dor, "madrigal" Mi-

halea Luchian care s-ar p�area normal s,i punctual

nat,ional cu tradit

,ional rost de popor, dar parc�a n-

ar � tr�ait s,uhan pe p�anz�a de paiangen cu un ele-

fant,doi elefant,i... f�ac�andu-mi inim�a rea, c�a inima-i

��n mol la fant�an�a cu-n ad�anc de cer, cu-n tainic s,i

profund caracter, ascut,ind �erul cu �er st�and ��n

echilibru,acrobatic, tremur�and pragmatic biata deea,ghici farfurie ��ntr-n picior, ciperc�a, ce-i, Roma-nia mea, ��ntr-un v�arf de nuia at�arn�and c-un sti-mulator, c-un arti�cial, conectat, de ea, de inim�a,care ca s

,i un ulcior neput�and mere de multe ori

singur�a la izvor f�ar�a s�a se sparg�a ��n turat,ie ma-

xim�a de pomp�a -motor, fac�and s,i nu de poman�a,

cu candoare treab�a, ca roua splendoare sub lucirede soare pe iarb�a, c�a s

,i pe cal ��l duci la ap�a, dar

nu-l pot,i fort

,a s�a bea s

,i de-i r�atul de m�atas�a, c�aci

calul f�ar�a t,ar�a, cu at�ata amar s

,i jale Octavian Goga

tot nu-l pas,te ��n culori de nelinis

,te, ��l las�a, s

,i dac�a

Eminescu s,i glota pl�ansu-mi-sa cu lacrimi de s�ange

de la Nistru p�an'la Tisa, pl�ansu-mi-sa, c�a st�ap�anulnu-i acas�a s

,i s

,oarecii pro-rus

,i la Chis

,in�au f�ar�a Iisus,

pro-rus joac�a pe mas�a.

EMINESCU E DREPTUL NOSTRU DE AFI (Poem)

Motto:"Nici un proroc ��n t,ara lui,nu-i bine

primit"(proverb biblic)

Eminescu e dreptul de a �, deptul de dulceRomanie, Duh de adev�ar zi de zi de zi s

,i viat

,�a

��ntru armonie cu profund s,i "falnic viitor" ce mi-a

p�atruns ��n cas�a s,i-n g�and cu lac albastru s

,i codru,

cu plopi f�ar�a sot,s,i �ori albastre cu modru pe alei

cu tei ��n�orit,i din batist�a scot

,�and dalbi porumbei s

,i

nealcos,i Harapi albi cu rost,or�anduial�a, de popor,

cum Dumnezeu ni l-a dat r�as�arit de soare cu cer��nstelat, ves

,nicie, care s-a n�ascut la sat cu preaplin

de caracter, c�a-n buz�a de oras,a dat din iesle dobi-

toceasc�a ca Luceaf�arul s�a str�aluceasc�a pe cer, pringeniu,lumea s�a m�antuiasc�a, de spiritual p�acat, deiz nat

,ional, de patriotismul de epigoni demonetizat,

c�a-i la mod�a, ��n vog�a s,i se mai uzeaz�a s

,i poart�a s

,i

ast�azi ��n art�a de vine vorba:celui care are, i se vamai da, iar celui ce n-are, c�a n-are ce vinde, i seva lua s

,i c�at are (s

,i nu-s log�are bla-bla inutil joc

de copil cu ala bala abacadrabra nenutil, c�a:cineminte n-are, n-are nici ce vinde, c�a n-are nici cuma ��nmult

,i talant

,ii,("dac�a esti prost stai acas�a",cum

zice Revnic Ioan "Burdea"? c�a,dec�at prost maibine orb,corb alb!?��s

,i bag�a nasul unde nu-i �erbe


53

oala s,i Vica Ludovica "P�astaie"?!) ca-n veci de

veci omenirea s�a nu se pr�ap�adeasc�a

CANDEL�A DE ROD (Poem)

Lui Mihai S,ora la 99 de anivers�ari

Motto:"R�aul e abaterea din drum. R�aul e opozit,ie

a lui a �."(Mihai S,ora la 99 ani, em. Ora de

Veghe, Nasul tv, Nicoleta Savin)

La tine distinse poet ��n vers e un necuprins uni-vers, >un Olimp de dincolo de timp, >un Olimpcu timp >s

,i s�albatice animale de c�amp, >de zei ru-

megat c-un distins sens de rug aprins >parc�a-n ie-sle din lacrimi de fecioar�a >��n preaplin�a prim�avar�acadel�a de rod cu cer ��n ad�anc >s�a nasc�a cuge-tare,cristic prunc, >r�asfr�ant ��n f�ant�an�a de Pa-trie Limba Rom�an�a >cu ��ndem�an�a s

,i peste m�an�a

>c�ant mut de leb�ad�a >aplecat la s�an, >ca pie-trele ce r�am�an >��n culorile iubirii Cuv�ant-curcubeu>r�astignit ��n celalalt >cu bucuria de a tr�ai-Dumnezeu >(emfaza cu greu de p�atruns), >ca s�acreasc�a din haos univers, >pace s

,i bun�acuvint

,�a pri-

etutindeni >poezia-n oameni pentru oameni, >po-ezia un concept,o imagine >intovertit�a s

,i imers�a

din sine anume s-aline,s�a ��ng�ane, >s-aleag�a ne-ghina, nelumina, din gr�ane, >din lanul p�acii unduitde v�ant >cu p�arga pe p�am�ant, >��n m�aine, >cas�a nu mai �e nicic�and pe "glie-cioc�arlie", >scan-dal,agonie s

,i trup sterp de femeie, >ci drept la

ves,nicie >drept de-a � omul cons

,tiint

,�a,p�aine de-o

�int,�a care va r�as�ari >din moarte pe moarte c�alc�and

va r�as�ari >ca la carte, >ca-n "tropar" ��n s�nt,enia

bucuriei ��nmult,it�a ��ntru har cu ��nviere pentru a

nu mai muri din dreptul de a � >din el iubire-ncelalalt >cu ��n�alt

,ime s

,i profunzime >s�a creasc�a-n

istet,ime >timp s

,i spat

,iu ��n detaliu pentru scund

sau ��nalt >pe cont particular propriu preaplin ��nDuh de adev�ar >s

,i de viat

,�a ��n nesat

,iu, >ca mi-

rabila s�am�ant,�a dintr-un fel a muri >s-o simt

,i a

��nvia,a r�as�ari, f�ar�a a � ��mpins�a de cineva din spate>pentru a se trezi la cruda realitate Templu Eli-ber�arii >cu temelie de piatr�a, cons

,tiint

,a cea mai

mare care a tr�ait pe p�am�ant vreodat�a >s�a stea pepicioare ca Munt

,ii Carpat

,i >solidar frate��ntre frat

,i.

Cugetarea asta ad�anc�a >e s�a acopere h�auri,negreg�auri, >demonstr�and c�a omenirea mai exist�a ��nc�a,>c�a doar omul e sete de munc�a >f�ar�a sat

,iu,c�a-i de

prestigiu, social-uman pe cont propriu >��n deta-liu dragoste s

,i dor, >simt

,s,i bun gust din popor,

>cioplit de Br�ancus,i din ne�int

,�a cu �int

,�a, >din

fer�astr�au,dalt�a, bard�a sau topor >mare cons,tiint

,�a,

ves,nicie de a � Rom�anie >��ntregit�a Mare Duh de

Adev�ar-Simetrie, >sub falnic tricolor >cu multbine c�aldur�a de mult soare omenesc >��n albia culudic ala-bala-portocala, de copil�aresc >��n prime-nire permanent�a raportat cu rigoarea >la metafo-ricul logos �resc, cu ad�anc de izvoare, >cu pacepentru popoare >ca mine ��n liber�a exprimare �repeste �re candidat la ��nviere >��n logos care se ex-plic�a inteligent, >cu venerabil aplomb ca patriharhal culturii-Mesia iubirii, >cu aur�a s

,i nimb convins

c�a f�ar�a Eminescu n-am � s,tiut cine suntem >��n

candoarea de Rai >pe care "laud�a de zestre" ��ntruiubire >�Il avem >��n veci pomenire pace >��n la-nul cu A B C ��n spice >cu plin de rod ��n vecerniecu-n plin de Cuvant-Dumnezeu >pe cont propriu-curcubeu din universal virtute, >c�a poetul mai arepersonalul EU >creativ s-o cultive ��n perspective,>pe femeie zeie-dumnezeie glie-cioc�arlie cu a mi-rabilei s�am�ant

,�a omnia epopee, >ca nimeni ca om

sau natur�a prin moarte-aventur�a >s�a nu pieie nicichiar socio-cosmic >printre stele pe Calea Lacteeexist�and exitent

,ial natural- nat

,ional >ca dreptul

de a te nas,te >��n culori de nelinis

,te, >dreptul la

��nviere.Bun�a Ziua Ies

,anule, >Mama dracului s

,tie ce ba-

zaconii au ��n cap acele buruieni ��nveninate f�ar�aHristos s

,i Dumnezeu, care-s nis

,te catrastofe socio-

dement,iale, c�a �aia au cenus

,�a ��n loc de creeri ori

t�ar�at,�a pe care le m�anc�a porcii dac�a nu-s ameste-

cate cu diamante ca s�a-s,i sparg�a dint

,ii s

,i m�aselele.

Ei sunt nis,te bombe anume s�a explodeze,des

,i ni-

meni nu le-a c�as,unat,f�acut vre-un r�au,des

,i nu as

,a

v�adit sunt "camelio", at,a, nu c�amila cum se crede

c-ar intra prin urechile acului, ��ns�a ce-i cert au de-venit o povoar�a pentru semenii lor pe mapomondulevadat ��nteresat de ei.oare cine li-s semenii ? nu-salt

,ii,dec�at cei cu care ajuns

,i la oaz�a indiferent de ce

culoare or � politic, ��ns�a beu din aceeas,vas, burduf

ori cocoas,�a, ap�a tulbure, apa dromaderilor f�ar�a ca

s�a-s,i scoat�a corb la corb ochii, cum nici ciumat

,ii

nos,tri coiot

,i nu-s lupii sanitari a p�adurii s�a curet

,e

hoiturile dintre ei, pentru'ca oamenii cinstit,i, oa-

menii de r�and(unii batjocoresc limba ��ncerc�and s�ane deruteze ��nt

,elesul vorbelor, s�a le denatureze va-

loarea social-uman�a de comoar�a, de cazanie careo c�ant�a cazanie s

,i od�a de laud�a,s�a se poat�a bucura

de bine ��n pace s,i bun�acredint

,�a cu bun�a cuvint

,�a, ca

s�a se cunoasc�a sporul, rostul, folosul s,i nu ponosul


54

prin ziu�a de dimineat,�a cum zicea Eminescu st�and la

un pahar de vorb�a��n bojdeuca din T,ic�au as

,tept�and

s�a le aduc�a Irinuca acele pl�acinte-poale-n br�au dup�acare gura pofticos c�ant�a ��n >Patra Limba Roman�a.Unde nu-i omenie nici Alah nu binecuv�ant�a, ca s�anu zic ce-i unde nu-i minte, c�a explodeaz�a bombe s

,i

arme kas,nikov latr�a s

,i-i dezastru, pr�ap�ad, dezechili-

bru s,i omor f�ar�a o or�anduial�a, f�ar�a o dragoste, f�ar�a

un folos, o dragoste care dragoste cere cu pasiunecu st�aruint

,�a de a face cu r�abdare binele ca bonus de

viat,�a paine de toate zilele ��n culori si arome de Rai

al binelui s,i bucuriei care-n bun�atate s

,i s�nt

,enie ��s

,i

��mult,esc talant

,ii pentru a motiva, dovedi, c�a nu fac

degeaba umbr�a p�am�antului cum face c�ainele inutilumbr�a blocului. Tu hr�anes

,ti s-ar putea alte ideei cu

>�rimiturile p�ainii s,i osciarele rezultate de la pes

,tii

��nmult,it,i de Isus pentru a ne hr�anii pe calea cu

adev�ar s,i viat

,�a. Tu es

,ti ca r�as�aritul soarelui un om

cu bun simt,s,i sentimente gr�aitor umane, dar la c�at

,i

vor trebui o vorb�a s,i va � su�cient ca la Stan-P�at

,itul

far�a a mai � nevoie de o sut�a de b�ate ca s�a se scot�adin scorbura capului g�arg�aunii, bolunz�ania, de aface altora r�au. Noi ne risipim ��n pilde, ��n vorbe deduh, dar c�at

,i vor lua aminte s

,i vor ��nv�at

,a aduc�and

pacea s,i tihna pe p�am�ant ca pe o man�a ceresc�a

ce-a dat-o Dumnezeu pentru poporul lui Moise ��npustie ��n drum spre Canan, t

,ara F�ag�aduint

,ei (oare

emigrant,ilor li s-a promis o asemena t

,ar�a sau li s-a

ur�at cu binele din t,ara lor s

,i au pornit ��n acest exod

al deranjului, a tulbur�arii, stric�and armonia exis-tent�a ca ordine mondial�a? c�a duh al adev�arului, alviet

,ii, z�au nu sunt, chiar dac�a cres

,tinii nos

,tri le ies

��n cale omenes,te cu p�aine, pace s

,i sare s

,i cu-n bine

ospitalier posibil, ca b�anut,ii v�aduvei ��n cutia milei,

dar ei vor ��nt,elege efortul social-uman al semenilor

lor, vor ��nt,elege oare acest fapt ca s�a nu ne trag�a-

n piept?> (eu m�a ��ndoiesc ca s�a cuget s,i cuget�and

s�a exist, vorba lui Decartes), dar dumneavoastr�ace ��nt

,eleget

,i din acest fenomen talmes

,-balmes

,, >o

problem�a majoar�a a omenirii? Doamne ajut�a! Ser-vus, dragule s

,i numai bine cu mult soare s

,i cu mult�a

caldur�a la casa omului! Emigrant,ii au casa cucului

s,i odihna v�antului dac�a-s a drumului cu pustiul su-�etului lor. Nu m-as

,dori ��n penele lor. Cu ce-s mai

buni unii dintre ai nos,tri >care-s la str�aini slug�a la

d�arloag�a, Bal, Pal s,i Hal ponit

,i la bal(la acel vit

,el

de aur f�acut pentru'ca s�a aib�a la ce se ��nchina p�an�avine Moise cu tablele de legi de pe muntele Sinai,Tabor).

Constantin RUSU

B�atr�anet,e

O pereche la v�arsta a treia, dup�a o consultat,ie ge-

riatric�a, primes,te

ca sfat de la medic s�a-s,i noteze ce au de f�acut

pentru a compensa, astfel, memoria care ��ncepe s�ase deterioreze.Intr-una din zile, in timp ce se uitau la TV,b�atr�anelul se ridic�a dins,ezlong pentru a merge la buc�at�arie.Sot

,ia:

- Adu-mi s,i mie o cup�a cu ��nghet

,at�a, dar noteaz�a-t

,i

s�a nu uit,i.

Sot,ul:

- Nu e nevoie, doar t,in minte.

- Stai, mai pune ��n ��nghet,at�a s

,i nis

,te zmeur�a. No-

tez�a-t,i . . .

- Nu e nevoie . . .- Inca ceva: pune deasupra s

,i o lingurit

,�a de fris

,c�a.

Noteaz�a-t,i . . .

- Nu notez nimic, doar t,in minte at�ata lucru (din

ce ��n ce mai iritatpentru c�a e ��ntors din drum).

Dup�a vreo douazeci de minute, b�atr�anelul iese dinbuc�at�arie cu unplatou cu felii de s

,unc�a s

,i ou�a pe care ��l depune ��n

m�ainileconsoartei.Dup�a ce se uit�a la platou, b�atr�anica explodeaz�a:- Vezi, ai uitat ceapa! Doar t

,i-am spus s�a notezi

. . .

Corneliu BABA - Spaniola


55

Ana CICIO

Sub strea�sina nop�tii. . .

Sub strea�sina nop�tilor mele�In cuiburi cu ou�a de steleStau p�as�ari de piatr�a.

�Si greleLungi aripi at�arn�a de ele.

Lumina se-neac�a, sf�ar�sind�In ceasuri uitate de argint,Sub clopotul nop�tii ��ndoindiarLacrima lumii, cer�sind.

Pas�are-su�et

Pas�are �nunt�apas�are-stea

zbor peste V�amile toate,pas�are � su�et: nunt�a s

,i stea

c�antec de Zi�si de Noapte.

pas�are �muntepas�are �Ler

timp peste timp �siroind,pas�are � su�et: munte s

,i Ler

ochi adormit ��n colind.

pas�are �ap�apas�are � lut

�sir dup�a �sir f�ar�a rost,pas�are � su�et: ap�a s

,i lut

lic�arul stelei ce-a fost.

Uit�a-m�a

De furia toamnelorB�antuite de ploi,De zbuciumul lorAl desfrunzitelor toamneAscunde-m�a � zic.

Ascunde-m�a�In umbr�a de lacrim�a.

De agonia silabei r�anit�a

�In ciutura secatelor f�ant�ani.De urletul eiAl r�anitei silabeUit�a-m�a � zic.

Uit�a-m�a�In lini�stea pietrei.

Co�smar

Ne��mbl�anzite pornit-au Izvoarele.Gemeau a neputint

,�a ��n calea lor

Punt,ile.

De uimire,Cerul �si-a cl�atinat pridvoarele,Se desprindeau bezmetice stelele,Trosneau din ��ncheieturi Galaxiile�Si Sorii ��si v�arsau m�aruntaiele. . .

Unitu-sau aprinsePuhoaiele.

Dar,Cine �stie. . . ? Cine?Va pune la locSt�avilarele.

Verde s�arut

E timpuls�a m�a ducundeva��ntr-o curb�a de cer,

s�a-mi caut p�aduriles�anger�ande -le-am auzit pl�ansul��ncremenit��n securi.

E timpuls�a m�a mut��n verde de frunz�aneatins�ade moarte �prin venes�a-mi curg�averde p�adure,albastru alin.


56

s�a cad�az�avoare ��n noaptecu �tip�atgreu,

st�arnind�t�a�t�ana p�am�antuluidin somnul��ncol�acitsub Praguri.

Te lasr�azvr�atit�a Iubire��n galben nisip �nu l�acrima,mai bine ia urma verilortoate. . .�si caut�a-m�asu�et cald de ape,caut�a-m�a ��n verde s�arut

�I�si scutur�a veacul. . .

�I�si scutur�a veacul c�ama�sa de colbTu soare m�a las�a lumina s�a-�ti sorb.

Ca-n Ziua Dint�ai�In noaptea din Urm�a,S�a simt cum lumina�In ochii mei scurm�a.

S�a �u Prim�avar�a. . . �si Toamn�a arz�and�Si lacrima Frunzei prin lume c�az�and.

C�and ultimul Clopot va bate prin vremiS�a cad ca �si ploaia,S�a ning peste ierni.

Trup f�ar�a stea

M�a trece tu - noaptePrin Por�tile toate.

Din Poart�a ��n Poart�aSpre zori ce se-arat�a.

Spre Zorii MereuDin su�etul meu.

S�a-mi spun�a: r�am�ai,Lumina Dint�ai.

La Primul AltarRuga-m�a-voi iar.

Cu lacrimi curg�andPe nun�ti f�ar�a r�and.

Cu lacrim�a greaPe trup f�ar�a stea.

Eu �stiu c�a ai fost. . .

Doar Timpulmai trage lungi brazdepe cer,�si-abia te atingeo m�an�a de Sf�ant -

Dar eu �stiu c�a ai fost odat�a iubireSu�et pereche. . .Su�are de v�ant.

Mai curgiprin �tip�at de p�as�ariStelarecu aripa fr�ant�a-n p�am�ant -

Dar eu �stiu c�a ai fost odat�a iubireSu�et pereche. . .Su�are de v�ant.

Corneliu BABA - Rege nebun


57

Marin MOSCU

�In inim�a se ascut cut,itele

�In inima mea se ascut cut,itele t�acerii

Pe c�ararea unde luna-�si scutur�a pletelePeste colbul ars ��n cenu�sa amintiriiUnde iluziile iubirii t�ab�acesc regretele.A�sez�am ochi l�ang�a ochi ��n izvoare,S�angele pulseaz�a ��n statui amnare,Gre�seala lacrimii s-aprinde ��n tristet

,i,

�In focuri imense din sc�antei amare.�In cuibul frunzelor zidite ��n n�amet

,i

Se odihnesc p�arerile oglinzii zdrent,uite

�In care tu m�a vezi ascuns dup�a perdeaCu m�ang�aieri de ��ngeri prelinse ��n iubite.Nu risipim nicic�and z�adarnica-ncercare,Toamna limpeze�ste cerul peste noi,�In inima mea se ascut cut

,itele t�acerii

Gata s�a r�apun�a furtunile din ploi.Ad�ancim g�andirea prin pletele de stele,Pururea s�a �m iubire �si cuv�ant�In care-orice iluzii sunt trec�atoare �ori,Putred�a cenu�s�a ��n vatr�a de p�am�ant!

. . .��n niciunde

Melodii intoxicate,S�ange izvor�and ��n noapte,Ochi oprit

,i ��n at

,intire

Trec pe-ascuns ��n cimitire.Lacrimi, t

,ipete , dureri

�In fuior de fumuri pier,Aripi fr�ante de lumin�aCad ��n cuiburi de retin�a.M�aine mu�sc�a valea dealul,Ne�int

,a idealul,-

Unde iarba-n toamna crud�aTranda�rii vrea s-ascund�a.Doare starea ��n tristet

,e,

Are mii �si mii de fet,e,

Pa�sii duc din st�ang ��n st�ang�a.Viat

,�a de ce treci pe l�ang�a?

Melodii pe buze reciFac sub cer negre poteci,Lum�an�arile s-aprind.Cruce cum s�a te cuprind?Murmure intoxicateDe-arti�ciile spurcatePornesc pa�sii-n umbre crude

Din distract,ii ��n niciunde!

Noapte neagr�a, noapte crunt�a

Neagr�a noapte, noapte crunt�aCine su�etul ascult�aS�a �e resuscitatVis din vis adev�arat?S�a-�si revin�a-n melodiiDin sirinx de cioc�arlii,S�a nu �e estompat,�In v�azduh de zori uitat.Su�et bl�and �si trup de focM�a tot rog s�a ai noroc,S�a scapi din negre n�aluci,�In lacrimi s�a nu te culci,�In iarb�a, ��n roua ei;Doar ��n zbor de porumbeiUnde noaptea-�si pierde �rulS�a cre�sti precum tranda�rulSoarele-t

,i pun�a petale

Toate visurile tale.Su�ete, trup ostoit,Sunt al t�au, m-am d�aruit!

Facet,i loc. . .

Loc s�a facet,i, vin parlamentarii

�Si preot,i vin din z�ari spirituale

S�a d�aruie din pret,iosul s�ange

Viat,�a celor ce-s ar�si ��n spitale.

Vin �si guvernant,ii, stat

,i la r�and,

Primul om din stat a dat o litr�aDin s�angele-i, c�a-i om bogat,Din meditat

,ii ajuns-a ��n elit�a.

Vin ��mbuibat,i de nu ��ncap pe drum,

Ei se g�andesc la ��ngerii ce zac�In vii arsuri de vise leg�anateC�a viitorul t

,�arii noastre are leac.

O pic�atur�a-ar � f�ar�a m�asur�aS�a ne lu�am o clip�a de-nceput�Inc�at ��ng�andur�arile din lacrimiS�a devin�a arm�a fericirii, scut.O, nu mai facet

,i loc, e-o glum�a

Care arde-n noi, ��n �ecare,Am vrea s-avem doar con�stiint

,a

Egalit�at,ii tuturor sub soare!


58

Hot,de timp

Hot,de timp pe ��ncercate,

M�a ��nv�art doar ��n p�acate.Eu le iert, ele m�a iart�a.Tremur. Inima m�a ceart�a.Nu � hot

,, nu cer�si zile.

Domnului nu se pun pile,Doar pietre-n chip de omPrinse-n r�ad�acini de pom.Cum s�a fac s�a �u o piatr�aDe hot

,ie de�sertat�a,

Hoat,�a doar de zile bune

�Intre mine, ��ntre tine?Recunosc. Sunt hot

,de hot

,,

Contrazice-m�a de pot,i,

T,i-am furat chiar �si p�acatul

�Si nu m�a joc de-a iertatul.C�a m�a-nv�art doar ��n p�acateScrise-n biblie, ��n carte,�Ins�a-n inim�a nicic�andDomnul nu a scris un r�and!

Vom da t,ara tuturor

Voi, oameni cu su�et mareV�a dat

,i inima cu drag

Celor ce vor s�a p�atrund�aDin durere peste prag. . .Voi suntet

,i cuibul de miere

Ce visele ��ndulcescCelor ce mai au sperant

,�a

�In reforma ce-o doresc.Ei se zbat. Frat

,ilor buni

�Stit,i s�a alinat

,i durerea,

S�a ��ntoarcet,i din morminte

Viat,a, singura avere.

M�andru sunt, c�a sunt rom�an,�Intre voi, cu inimi mariAdun�andu-ne la greuVom r�azbate, vom � tari.Tu, copile, ia aminteStr�anget

,i r�anile-ntre dint

,i,

Nu uita c-aici ��n lumeAi prieteni �si p�arint

,i.

Nu oprim oi�stea-n gard,�Indrept�am totul u�sor�Si cu fort

,a ce-o avem

Vom da t,ara tuturor!

Visul unui �uture cu aripi arse

Merse ��n zbor sub clar de lun�aS-asculte Lia-Cioc�arlia,O melodie numai bun�aDat�a de Domnu-n Rom�ania.�In jurul lui un stol de �uturiDin aripi ��ncepu s�a bat�a,A�sa cum numai tu ��t

,i scuturi

Visele noi c�ateodat�a.Sc�antei din ceru-nghesuieliiPrintre silabe s-au aprins,Intr�a ��n tracul amet

,elii

Ca mire �uture, un vis.A ars pe aripi, pe antene�Si visul s-a ��nchis ��n el,Alt

,i �uturi prins-au cu putere

S�a-i tulbure visul rebel. . .Au reu�sit, l-au bandajatFrumos, ��n note muzicale,Cu targa iute l-au c�arat,Buc�at

,i de-arsur�a ��n spitale.

Au ras culorile de s�ange,Pete de fum din visul gros�Si prinse dureros a pl�angeG�andind c�a ars-a orice os.Deschis-a ochii-n mii de lacrimi,�In jurul lui era un lacDin ochii cei trecut

,i prin patimi

Pe-o lum�anare �si-un colac.�In zbor a�s vrea s�a �u, ��n zbor,�In lume cum ��mi era visul,Dar sunt un nod dintr-un popor�In care-a ars �si Paradisul.Sincer s�a �u nu ��mi percepM�acar aripile ce-s arse,A�s vrea din su�et s�a pricepDe ce tr�aim ��n mii de farse.Dat

,i-mi o rug�a s�a ascult

Sub clar de lun�a, cioc�arlia,S�a v�ad cum pe dacicul scut�I�si face cuibul Rom�ania!

S-o fur, s-o fur, m�acar un pic

Cu �oare ro�sie la t�ample,Zulu� de aur ��mprejurMi-arat�a semnul ce m�a-ndeamn�aCu ��ndr�azneal�a s�a o fur.Dar cum s�a fac? Are ��n ochi


59

Lumina stelelor din cer,T,ine ��n m�aini o arm�a nou�a,

�In camu�aju-i de strejer.A�s vrea s-o fur, a�sa cu totul,S�a-i pun ��n inim�a s�ageat�a,S�a-i �u amantul CupidonCe-n valul viet

,ii se arat�a.

Frumoas�a-i foc. Floare de vis.O muz�a. �Inger, pot s�a zic.A�sa c�a-n versuri m-am decisS-o fur, s-o fur m�acar un pic!

�Inger din raze

Din fuiorul timpului cresc �ori de vis,Tu e�sti lujerul ce prelunge�ste spat

,iul,

Retina ta p�atrunde-n candelabreUnde �si eu privit-am cu nesat

,iu.

Te la�si la brat,ul �Ingerului Raze

Creat anume-n Raiul Nemuririi,V�antul ��ntreb�arii te poart�a ��n s�am�ant

,a

Pus�a-n su�et, ��ncolt,ind iubirii.

Stau cu m�ana-ntins�a ��nspre caleaCe te aduce-n zbor din stelele pitice,�In inim�a te voi purta cu grij�a,O tain�a-a m�aiestriei iubirilor antice.Nu voi l�asa ��n jurul t�au otrav�a,Nici timpul ��mpietrit�a c�ar�amid�a,Frumuset

,ea ta, c�aldura-t

,i �si virtutea

�Imi pune ��n balsamuri dragostea avid�a.Am s�a te port ��n pieptu-mi o vecieChiar dac�a Domnul spat

,iul ar curba,

Iubirea mea nu e gr�adin�a moart�a,E-o inim�a de vise �si te s�adesc ��n ea!

Ne pitim s�a vis�am

�Intr-o zi am spart cu inima o alun�a,�In�auntru era z�ana frumoas�a, de�steapt�a �si bun�a.Am ajutat-o s�a p�a�seasc�a l�ang�a mine ��n lume,M-am rugat la stele s-o m�ang�aie c-un nume.De-atunci ��ngerii ��i spun Floare Albastr�a,Face piruete �erbint

,i pentru inima noastr�a,

Ne promitem iubire sub soare, sub lun�a,Apoi ne pitim s�a vis�am ��ntr-o nou�a alun�a!

Adrian BOTEZ

PARASTASE PRINTRE FL�AC�ARIIZB�ANDIM

parastase printre ��ac�ari izb�andimscheaun�a-evacua�ti din cer to�ti dumnezeiiironie - -apocalipsa o privim:tremur�a pe-alei de rai �si plopi �si teii...

sunt coloanele de foc semn r�azvr�atiriinu mai suport�am s�a �m nici buni � nici r�air�at�acir�am � bani m�arun�ti � arta uimiriig�anduri � vise � zac pe c�ampi cenu�si de cl�ai

strig�a stra�snic rana de sub coast�a:su�etele au zburat � p�as�ari str�ainetot sorbind �serbetul de n�apast�a

degust�am delicii calde: vine......s�a nu chemi vreo lume-n loc s�a vin�a:fapte �si �in�t�a se dezbin�a!

DEGEABA-I PRIM�AVAR�A � C�AND SOA-RELE APUNE

degeaba-i prim�avar�a � c�and soarele apunedegeaba auror�a � pentru-orbii din n�ascarea�s vrea s�a tac cu noaptea � dar singur vers se spunepentru o alt�a lume � de dincolo de zare...

cioc�anitori bat toaca � sticle�tii c�ant�a ariie moarte � e �si via�t�a - nu din motive v�arii:ai terminat zidirea? � te-au luat de guler criniis�a le ��nal�ti o rug�a � de s�a-nsp�aim�ante spinii!

nu-i vreun hotar ��n ceruri � nici haturi ��ntru �stire�si dup�a-nmorm�antare � ard �ori de fericiredin �tintirim �si-amaruri se isc�a T�an�ar Mire

aiuritor se-amestec' � ��n poala Parcei � �re......trompe�tii din edenuri au adormit pe goarne...cine-i tocmit la masa-mi? � ��n cupa-mi iar s�atoarne!


60

HASEDEK (...cre�stinat)28

zeci de mii de vorbe-a�steapt�a ��nvierea de sub dunepribegind prin foc de aer � le promit minuni-minune...ce-i lipse�ste Poeziei s�a le fac�a semn de via�t�a?cu ce-i vinovat Poetul c�a nu este Crist de fa�t�a?

vin�a-i lipsa de credin�t�a care-azv�arle mun�ti ��n mareprea s�arac�a e v�apaia cari s�a vindece o zare:cer �si nori � incendii sacre � n�av�ali�ti-mi ��n odaie�si trezi�ti furia-n mine � semne de hr�anit v�apaie

ca din zgura de schelete de sub dunele-mormintes�a ��nal�t ��n slava lumii furtuni noi � noi jur�aminte!

SONETUL ADEV�ARULUI

s�a ui�ti de tot � s�a intri ��n laten�t�as�a ui�ti c�a e�sti � ba chiar de verbu-a �nu e nimic de ��n�teles � clemen�t�adoar pentru-orbi �si surzi: cavoul lui a �sti

s�a �e vid � sau bestii ��nt�ar'tate�si moarte-a �rii � pe nemestecatesemeni nu sunt � nici limb�a �si nici frateurli-n pustiu � c�and ceri pe ar�atate

cine �si ce s�a-articuleze-un numec�and sterpe-s toate ale lumii Mume?mor regii-n ceasuri � �si-i at�at de bine

s�a nu-nsemnezi vreun azi � s�a strigi vreun m�aine......tr�aie�ste � sp�anzuratule de oasedesfat�a-te cu vremurile roase...

AM�ANAREA G�ALCEVII C�AR�TILOR

nu-mi place s�a-mieduc c�ar�tile at�at deprost � ��nc�at (atunci c�and m�a ��ntind - ostenit - pe

28- Specie de poezie arab�a (ap�arut�a �si cultivat�a/uzitat�a ��nsecolul al XI-lea), cu form�a �x�a, c�antat�a, de beduini, pe omelopee ( melopee : melodie monoton�a, lent�a, dar ritmic�a;recitativ ). Un hasedek are trei strofe (dou�a catrene �si undistih concluziv), cu c�ate 16 silabe, cu rim�a ��mperecheat�a�si ritm dominant trohaic - care se repet�a, ��ntr-un c�antecinvocativ, de trei ori. A fost folosit, mai intens, ��nainte dePrima Crucia d�a ( 1096 - 1099 � condus�a de Papa Urbanal II-lea ). Apoi, hasedek -ul s-a stins ��n uitare, treptat...�side�nitiv!

pat � cu ochii ��nchi�si) s�a ��nceap�a �si s�a chiarajung�a a-�si critica autorii � �si nicis�a se dea � una pealta � ½pe cotonogitelea� � jos dinrafturile anticeibiblioteci

la mine este o ve�snicluminat�a (de lampa coco�tat�a pe mas�a) �si sever�a�scoal�a a respectului �si ajutoruluimutual � ��ntre to�ti membrii congrega�tieiLogos-Gutenberg

SONETUL V�ARSTEI DE AUR

...oameni erau - pe-atunci � lumini ��n v�azduhplutiri de vis � gr�aind cu Sf�antul Duh...�si nebunia nu urla-n pustiedureri n-a�aser�a c�a tre' s�a �e...

frun�ti ��n�oreau cu m�erii deodat�a�si via�ta ��ns�a�si ��si era r�asplat�a��n ieslea cerului to�ti toate se-nfr�a�teaupietrele-n templul z�arii c�antau de te sl�aveau...

veghe�a Hristos cu oamenii-n ospe�testele din miri�sti le d�adeau bine�teiar greieri lumii � craii �si cr�aiese

sporeau ��n sf��n�tii holdelor alese......unde-i povestea lumii � ghirland�a a minunii?au scris-o ��n�telep�tii � de azi le zici ½nebunii �...

SONETUL MEU

tr�aiesc ��ntr-o continu�a ��nvierezodii mi-apar � ca bubele � ��n p�almi:ce-i pentru voi z�abranic �si durerela mine-i zarv�a constelat�a - f�ar' de �t�armi

eu dau t�acerilor senine al meu numezeii-�si fac cuiburi ��n visarea meaarterele luminii-ng�an�a strunepe fruntea g�andurilor arse-n Crin �si Nea

sunt patrie continu�a a s�n�tiriisunt ne�stiin�ta r�aului din �re:voi masacra�ti jivinele sim�tirii -

sunt liturghie-oprit�a-n nemurire


61

...nu v�a privesc: sunt Orb - senin �si sf�antchiar mult mai mult: sunt Unicul Cuv�ant

DESC�AL�TAT-AM VIERMII - TO�TI - DENEODIHN�A

desc�al�tat-am viermii - to�ti - de neodihn�arosturi noi le-am dat de preste �re:intre-acum ��n veac albit de tihn�aapoi col�tii-�si opinteasc�a-n nemurire

fojg�ai-va-n forfecare universuldezbr�aca-vor zeii cei b�atr�ani � schelete��nstruna-voi altfel de-acum versulc�at s�a-mbrace dumnezeii ��n cuplete

c�and vu��-va desc�arnat p�an' �si destinul�ara viermilor c�ata-va c�atre mine:halc�a ultim�a � voi ��ncheia festinul :

schimb�a-n roz�atur�a falnic duh de c�aine......pulbere se fac �si s�n�tii �si golanii:regi r�am�ane-or viermii � soli�sti de litanii...

M�A IART�A � DOAMN�A...

m�a iart�a � doamn�a � c�and privesc spre neguri�si uit�a iarna: voi pleca-n cur�and!c�and Mar�ti le�sin�a-n bra�tele lui Miercuri��nseamn�a ve�sti � dar nu cobit de sf�ant

m-au consolat ��n aer el�i straniim�a-ndur�a la hotarul cu dragoni:am ascultat � eu surdul � grav litaniim-am ��nfr�a�tit cu-amurguri de eoni

m�a iart�a � doamn�a � �si m�a p�ar�ase�stemiracole se cern din Norduri crudesuntem mai singuri dec�at biete iude

nimic ��n soart�a nu deosebe�ste...un inorog se sm�arc�aie-n fereastr�adar i-am v�azut de mult rotirea vast�a...

ALTARUL DIN P�ADURE

altarul din p�adurea de lumin�aunde s�arb�atoresc iar muguri verzi��si cheam�a cerbi la ruga bizantin�a�si sui spre slav�a p�an�a c�and te pierzi...

orice copac e sacerdot �si mire:doar ��ngeri c�ant�a viersul de iubirearhangheli gravi � pe st�anca de uimirebinecuv�ant�a cer p�am�ant �si �re

cununi de �ori fulger�a zarz�ari iar�a�sicire�si s�albatici ��nro�sesc fr�a�t��ilor li se prind ��n hor�a brazi tovar�a�si

altarul este-un rai de simetrii... Craiul Hristos binecuv�ant�a visuldin cari se isc �si �rile �si scrisul...

FOI�SOR DIN FOI DE MAI

foi�sor din foi de mai�ec�aruia ��i daitot un alt c�antec de nai!

te ascult�a rai cu raite-n�erb�ant�a la serai�si se roag�a crai de crai...

c�ai de noapte-n peruzeaorbii veseli mai c-ar stac�aci presimt lun�a �si stea -scrie-ar Dumnezeu ce vrea!

venetic de-argint��nspre stele fr�ant -logostele mint:nu mai ai morm�antai nou jur�am�antpe scara de c�antp�am�ant cu p�am�antse suie la Sf�ant!

NEGUSTORILOR DE ZOAIE ARTISTICE

zara� ai vorbelor de�sartestrigoi ai b�arfelor de noapteto�ti � fojg�aind ca �sobolaniiroz�and la nimburi �si grijanii

curg zoaie negre de pe voilinchi�ti la ochi ce curg �suvoinumi�ti ½artistic� ce se vinde -artistu-i sp�anzurat de grinde...!


62

...eh � ceasul vostru a trecutcur�and � v�a ve�ti 'fr�a�ti c-un Mut:uita�ti c-a�ti fost f�ar�a a �v�a spulbera�ti ��n zori de zi

voi � uciga�si de duhuri viivoi � ciocli de ��mp�ar�a�tiimereu urla�ti dup�a c�a�stig -inimi chircite ��n covrig...

vinde�ti pe Cristul din cuv�antpe-un blid de bale �si pe-un v�ant -�Il r�astigni�ti pe-orice umbrel�a:Graalul vostru e-o pubel�a

��ti h�ar�azi�ti �si av�anta�ticl�adiri de mo�turi la raha�tiiar ��n cazan la draci - soma�tis�a ��ti sub burt�a g�adila�ti

voi � negustori de impostur�agu�steri viermo�si � putrezi de ur�avoi � negustori �si sumbre iudes�a v�a-mbuiba�ti cu broa�ste ude

��n foi de maic�a de intra�ti��ti ��n gunoaie avorta�ti...plesni�ti de-invidii �si venina�sa v�a ferici�ti � Amin!

Samuel Mutzner - Gr�adina cu leandri

George VULTURESCU

POEM

Cine poate retrage cortegiul cu gulere albe dinp�anza lui Rembrandt...?S�a la�si s�a ac�tioneze ��n tine ��nsu�ti discontinuitateaBasarab Nicolescu½Omului ��i este foarte greu s�a poarte un cadavru��n trupul s�au...S�a �i doar cat�arul s�au... nu-�ti sur�ade?...��Il aud pe cel de la masa vecin�a��n timp ce-mi privesc albul votcii din pahar.V�a ��ncredin�tez c�a ��n jurul unui pahare tot cortegiul acela cu gulere albeprecum la disec�tia din p�anza luiRembrandt.Dar paharul nu-i din ziua de azinu-i pe de-a-ntregul al celui care l-a comandat�si poemul n-are gur�a s�a-l bea cu tineUnul dintre cei cu gulere scrobite ��mi zice:½Nu-i face poemului aripi�si nu-i da de b�aut cu m�ana ta �las�a-l s�a umble pe picioarele sale schiloadesau noduroaselas�a-l s�a se aplece julindu-�si genunchiiprintre pietrele unde se prelinge d�ara de ap�a...��I�si merit�a paharul. De la unul ca minecare respinge imperialismul cadavrului�si-i arde carnea ��n alcovuri zi dup�a zi.½Omului ��i este greu s�a poarte un cadavru��n trupul s�au...Ier�ti zidul pentru c�a ��ncorporeaz�a piatra�si nimeni nu-i zice zidului c�a este unc�al�au al pietrelor...�Celui de la masa vecin�a nu-i pas�a c�a totastfel a�sezi �si tu cuvinteleprecum pietrele ��ntr-un zid.Pentru c�a lui nu-i pas�a de penumbra undel-a a�sezat Rembrandt ��n pictura sacomandat�a de garnizoana prim�ariei.Cineva poate comanda �si cadavre �siversuri despre cadavre.Cineva devine zi dup�a zi cadavru�si cineva ��l disec�a.Cine poate retrage cortegiul cu gulere albedin jurul cadavrului de pe p�anza lui Rembrandt?Acum ��n fa�t�a doar paharul meu...Cine s�a-l ia de la gura mea? Acum sunt unul�si acela�si cu cel de la masa vecin�a care r�ade:


63

½Frumuse�tea este s�a �i unul �si acela�si cucadavrul pe care-l por�ti ��n trups�a �i cat�arul luis�a-l iei de pe crup�a pe copilul din Betleem �sis�a fugi cu el ��n Egipt�copilul care e acum �tintuit pe crupacat�arului din poemul t�au �si ��ntreab�a:½Rembrandt, penumbra e giulgiul ��ncare salvezi cadavrul zilei...?�

Poate exista o misiune de-a � orb?Stau cu Radu Sergiu Ruba din R�ate�stiiS�atmarului �si c�artim l�ang�a c�atevapahare de cogniac.½E di�cil s�a mai crezi c�a azi poate existao misiune de-a � orb...�½Ochiul Orb nu poate � un proiectpentru c�a nu e o op�tiune: larvatussau prodeo?...�½Am scris ieri un vers:O dat�a pe zi ochiul orbprepar�a culoarea macilor...�½Nu �stiu dac�a atunci � c�and a ��nceput s�ascrie � omul s-a apropiat sau s-a ��ndep�artatde zeu? �Il po�ti g�andi pe un zeuprepar�and culori...?�½S�a aib�a dreptate Wittgenstein:putem oare s�a-i ar�at�am mu�stei ie�sirea din borcan?�Si pe coala de h�artie � dac�a stai s-o ascul�ti �litera b�az�aie ca o insect�a. S-o �stergi?Ai dreptul s�a intervii ��n implica�tia erotic�aa albului care am�an�a s-o absoarb�a?...�Mo�s Hum�a, ne mai aduce c�ate un r�andde pahare.½Radule, tu nu te mai cutremuri � ��i arunccuv�antul ��n obraz � e�sti orb. Dar mie, caremai v�ad cu un sigur ochi, ��mi cl�an�t�anedin�tii...�½O oglind�a care se sparge multiplic�andu-�tichipul ��n toate cioburile de pe jose mai mult dec�at scoica care p�astreaz�avuietul m�arii?....�Ie�sim. E t�arziu pentru un orb pe str�azi?e devreme? Cioran spune c�a noaptea necurge prin vene. Noi c�ant�am pe sub geamuri�si felinare texte de�suchiate. Am putea credec�a ��ngerii se desprind ca o rugin�ade pe pere�tii clopotelor; am putea credec�a lupii conduc mieii pe str�azi ��nsunetul lor...

Cine dintre noi a strigat:½ �Si dac�a ochiul Orb scoate cuiele dinsicrie? �Dar n-a r�aspuns nici unul�si am c�antat mai departe pe str�azile dinS�atmar:½Dormi�ti, dormi�ti,p�an�a scoatem cu h�ardaiele Ochiului Orbco�smarele voastre�si le d�am drumul pe Some�s ��n jos,dormi�ti, dormi�ti...�

Precum pe�stii ��n mareLa ��nceput, sau la sf�ar�sit e mai potrivits�a-�ti ��ntrebi poemul:½Pe cine sluje�sti: pe cel care scriesau pe cel care vine s�a te citeasc�a ?�La ��ncepul e�sti un ghem de litere pe h�artie �bine c�a n-ai intestine, poemule,bine c�a n-ai fund �si trebuie�sti �stersprin spitale:cerneala ta nu poate da ��n cangren�a.Nu �stiu dac�a zeii pot citi.Unul, de-al nostru, Iisus, a desenat penisip un pe�ste �si a devenit pescar de oameni.Nu asist la scriere precum apostolii :eu ��nsumi ornez litera �si-i sigilez otr�avurile�si o binecuv�antez :½��nmul�te�ste-o, Doamne, cum ai ��nmul�titp�ainile la masa Cinei de tain�a. . . �Apoi, dup�a ce-�ti scriu literele una dup�a alta,semeni cu pe�stii lui Iisus:c�and una crede c�a e liber�a pe pagin�a �precum pe�stii ��n mare �vine una �si mai hulpav�a ��n urma ei�si alta �si mai mare dup�a eleSe teme cel care cite�stese teme �si cel care scrie pentru c�anu-i cu putin�t�a ca un servitor s�a slujeasc�ala doi st�ap�anidec�at doar cinstindu-l pe unul�si nesocotindu-l pe cel�alalt*Nu te po�ti preface � e�sti sigilat ��nl�auntrulliterelor, p�an�a la sf�ar�situl veacurilor,cine te va silabisi ��mi va striga cu tinenumelepe el ��l vei slujipe cel care vine la urm�a.

Felinarul l�ang�a care te a�steapt�a un ��ngerS�a nu spui niciodat�a c�a ai v�azut ��ngeri:


64

e�sti doar l�ang�a un felinar.Dar asta e totu�si ceva (��ntr-un ora�s precumSatu Mare unde nu sunt felinare):puteai �, ��ntr-un ungher, o g�anganie.A�sadar nu vei vorbi niciodat�a de r�audespre o g�anganie care n-a ajuns, ��n locul t�au,sub felinar.Acum vii de la Academie �de�si puteai s�a vii de oriunde �si s�ate ��ndrep�ti ��nspre orice loc.Re�tine: nu Academia este important�apentru a putea ajunge undeva.Desigur, ��ti este de folos felinarul:ca s�a cite�sti orarul tramvaielor �si s�avezi ��ncotro s�a te ��ndrep�ti.Nu e important dac�a sunt sau nu tramvaie��n Satu Mare sau dac�amai circul�a vreunul la ora asta din noapte.Acum doar un ��nger te-ar putea ajutadar ce s�a caute unul l�ang�a un felinarunde nu este nici m�acar o g�anganie...Un felinar care tocmai s-a stins.Acum �e c�a municipalitatea n-a mai avut banipentru electricitate�e c�a ��n ora�sul acesta n-a existat niciodat�aun felinar.Dac�a nu e�sti sub felinar ��nseamn�a c�a ai plecatdar nu ��nseamn�a c�a deja ai �si ajuns undevadac�a nu te raportezi la felinarul dinl�auntrul t�au �singurul pe care po�ti s�a-l aprinzi �si s�a-l stingi,singurul pe care ��l po�ti ocoli c�and vrei tu�si de l�ang�a care po�ti pleca ori��ncotro vrei tu...�Ingerul �stie asta �si doar acolo vine pentru tine,g�anganie mic�a ce e�sti.

Aba�tia NorduluiNu e nimic pe aceste Pietre ale Nordului?strig�a din zare vulturul.Nimic, nimic, ��i r�aspunde melcul.Doar buclele ��ncrustate ale unei hieroglifepe care nu o cite�ste nimeni.O liter�a pe care nu o cite�ste nimenie mai periculoas�a dec�at cele cioplite pefrontoane �si silabisite zilnic de oameniicet�a�tii. Asta a zis fulgerul �si l-am v�azutpr�abu�sindu-se ��n ��ac�ari peste bucleleei acoperite de mu�schi.Acum �stiu c�a Pietrele Norduluisunt o aba�tie eretic�aspre care m�a ��ndrept

s�a ��ntre�tin hieroglifele �pe care nu le cite�ste nimeni ��si s�a fac focul lor verosimil.

PROMOROAC�A BL�AND�A DIN GR�ADINIDE RAI

promoroac�a bl�and�a din gr�adini de raistai �si-ascul�ti pe ramuri de c�alduri trecutecin' s�a-ng�ane iar�a�si c�antecul de nai?��ngeri ��n bejenii umplu g�auri mute

p�an�a �si hulubii fug de la fereastraunde alt�adat�a-i hr�anea Dumnezeua murit b�atr�an�a p�an�a �si m�aiastra��n ocn��ta sumbr�a-a su�etului meu

c�ant�a-�ti stihul ultim � leb�ad�a v�adan�aa plecat licornul ��n alte p�aduria r�amas ��n toate doar deschis�a rana

pe Hristos degeaba ��l storci �si ��nduri...o zdrean�t�a de vreme �utur�a ��n zare:au uitat matrozii �si de lum�anare...

C�AT FRIG POATE S�A FIE �INTR-ONOAPTE DE MARTIE

c�at frig poate s�a �e ��ntr-onoapte de martie � c�ateblesteme-i sufoc�a pecopiii unei omeniri abiaie�site de sub apele��nceputului

��ncerci s�a opre�sti cug�andul limbile clopotelor � m�atur�and cuvaierele lor oceane destele: din clopotni�ta lumii auzi hohotuldisperat alclopotarului

de nic�aieri spre nic�aieri nu se mai aprindfocuri: e-o lini�ste � bolnav�a de toatemor�tile care-au uitat s�ab�antuie mii de alte de�serturilunare � dup�a ce s-au n�aruitpiramidele

s�nxul � cople�sit de inutilitatea


65

singur�at�a�tii � s-asinucis

la col�tul str�azii � spart deultimul strig�at de moarte � cumilenii ��n urm�a � felinarul ��nnoapte � orb � vrea - f�ar�a niciunsucces de scen�a - s�a ia loculs�nxului

strigoii �si-au cusutbuzunarele � nu cumva s�a li se scurg�a � petrotuarele pref�acute-n s�angeroasemla�stini � comp�atimirea � dar nici neagr�af�aina � pe d�arele c�areia s-ar putea��ntoarce � spre-a refacestatuia de bronz a unei lumiamintite

su�etul meu st�a ag�a�tat de-un c�arlig (ca-ntr-om�acel�arie � din care n-a mai r�amas dec�at duhoareas�angelui pe jos) � deasupra neantului

RE�TETA NEMURIRII

o dat' � de dou�a ori s�a tac � ajunge!sonetu-L pip�aie pe Dumnezeu:��mi scriu pe frunte fulgere de leu�si scrisul timpu-n inim�a-l str�apunge

veni�ti de lua�ti lumin�a � fra�ti de s�angealtare se cl�adesc ��ntre cuvintenici Maica de Hristos de-acum nu pl�angesub coast�a rana s-a ��nchis � cuminte

sonetul sf�ant �Ii ia locul pe cruce�si s�anger�a pentru-omeniri damnateizvoarele de mir r�asar cuminte

cuv�antul ��mbl�anze�ste �ri n�auce...am scris aici re�teta nemuririi:iubiri � de-acum � deschid to�ti tranda�rii!

pr. stavr. Radu BOTI�S

RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU29

Istoria �si spiritualitatea bisericeasc�a rom�aneasc�a��si ��ntregesc mereu sfera valorilor prin scoaterea lalumin�a a noi �si prestigioase lucr�ari.

Un act de restituire necesar ��l ��mplineste preo-tul, teologul �si istoricul Iuliu-Marius (Maxim) Mo-rariu, licen�tiat al Facult�a�tii de Teologie Ortodox�a�si al Facult�a�tii de Istorie �si Filoso�e a Universit�a�tii½Babe�s-Bolyai� din Cluj-Napoca. �Inc�a din peri-oada studen�tiei, acesta dovede�ste, printr-o serioas�amunc�a de cercetare, c�a teologul �si istoricul ��mbin�ac�at se poate de armonios pasiunea, dar �si pricepereabunei meniri h�ar�azite, devenind autorul volumelor:Istoria m�an�astirii ½Izvorul T�am�aduirii� Salva, Edi-tura Astra, Blaj, 2013 (��mpreun�a cu prof. Ana Fi-lip); St�ari, momente s

,i personalit�at

,i ale Ortodoxiei

transilvane, Editura ½Academica Br�ancus,i�, T�argu

Jiu, 2013 �si Habet sua fata libelli! Antologie deinvita�tii la lectur�a, Editura Sem�an�atorul, Tismana,2014.

De asemenea, a elaborat �si publicat peste 100de studii �si articole de teologie �si istorie ��n revisteprecum: Transilvania (Sibiu), Altarul Re��ntregirii(Alba-Iulia), Altarul Banatului (Timi�soara), Tabor(Cluj-Napoca), Acta Musei Porrolisensis (Zal�au),Der Unterwald (Sebe�s), Studii �si cercet�ari etnco-culturale (Bistri�ta), Arhiva Some�san�a (N�as�aud),Revista Rom�an�a (Ia�si), Oglinda literar�a (Foc�sani),Boema (Gala�ti), Cetatea cultural�a (Cluj-Napoca),Caiete Silvane (Zal�au), Tribuna (Cluj-Napoca),Studia Universitatis ½Babe�s-Bolyai" � Series Bi-oethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York),Lumin�a lin�a (New York), Con�uen�te Rom�ane�sti(New York), Sem�an�atorul (Tismana), Observatorul(Toronto), Conexiuni rom�ane�sti (Mannheim), As-tra n�as�audean�a (N�as�aud), Astra Salvensis (Salva),Astra Sabesisnsis (Sebe�s) �si a participat la peste40 de conferin�te �si simpo-zioane na�tionale �siinterna�tionale. �Incep�and cu anul 2013, realizeaz�as�apt�am�anal emisiunea ½Oameni de ieri �si de azi� laRadio Rena�sterea din Cluj-Napoca.

Cartea Restitutio Grigore Pletosu, ap�arut�a laEditurile Eikion �si Rena�sterea din Cluj-Napoca, ��n

29Ierom Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, Restitutio Gri-gore Pletosu, Editura Rena�sterea / Eikon, Cluj-Napoca ,2014.


66

anul 2014, atent structurat�a, aduce ��n fa�ta citito-rului pro�lul bio-bibliogra�c al lui Grigore Pletosu,prezent�and ��n detaliu via�ta �si opera acestuia pen-tru ca, mai apoi, ��n capitolul Pro�lul spiritual alprotoiereului Grigore Pletosu re�ectat ��n activita-tea sa didactic�a, s�a descoperim pro�lul spiritual aldasc�alului cre�stin, ��n concept

,ia patristic�a, ��n peda-

gogie s,i ��n literatura rom�an�a, dar si pro�lul spiritual

al protoiereului re�ectat ��n activitatea sa didactic�a.�In cea de-a treia parte a c�ar�tii, vrednicul protoie-

reu ne este prezentat ��n activitatea sa pastoral�a bo-gat�a, autorul c�ar�tii contur�and, ��n aceea�si manier�aspeci�c�a temeinicei cercet�ari, ampla activitate a ce-lui prezentat.Parcurg�and cartea, vom observa c�a, pe baza ana-

lizei activit�at,ii didactico-pedagogice, pastorale, ca-

tehetice s,i a celei nat

,ional-biserices

,ti a p�arintelui,

se poate contura portretul spiritual al acestuia.Acest fapt reprezint�a, de altfel, ��mplinirea cuvin-telor M�antuitorului care spune: ½dup�a roadele lor��i vet

,i cunoas

,te� (Matei 7, 16). Profesorul s

,i, mai

apoi, p�arintele Grigore Pletosu, s-a achitat cu briode sarcinile ce-i parveneau din acest statut, reus

,ind

s�a �e un om care a stimulat tineri valoros,i ��n activi-

tatea lor de creat,ie literar�a s

,i de prop�as

,ire spiritual�a

s,i o persoan�a apreciat�a ��ntotdeauna ��n comunit�at

,ile

��n cadrul c�arora a activat.Av�and ��n vedere toate aceste calit�at

,i, putem

a�rma cu certitudine c�a personajul analizat ��n cer-cetarea de fat

,�a a fost un om de mare calitate in-

telectual�a s,i de ��nalt�a t

,inut�a moral�a, ce a s

,tiut

mereu s�a �e la ��n�alt,imea vremurilor s

,i s�a ��mbine

tr�airea ortodoxiei cu munca��n ogorul rom�anismuluitransilv�anean.O carte necesar�a cu privire la care

�Inaltpreas�n�titul P�arinte Andrei, Arhiepisco-pul Vadului, Feleacului �si Clujului, MitropolitulClujului, Maramure�sului �si S�alajului a�rma ��ncuv�antul care o prefa�teaz�a: ½Prezentul volum nepune ��n fat

,�a � �si cred c�a nu gres

,esc � pe un foarte

profund s,i serios cercet�ator al istoriei s

,i al spiri-

tualit�at,ii biserices

,ti. �Il preocup�a Istoria Bisericii

Ortodoxe Rom�ane, dar nu doar ca ��ns,iruire de date

s,i fapte; el p�atrunde ��n cauzalitatea fenomenelor,��ncerc�and s�a dea acestora o explicat

,ie. . . .Dac�a

cercet�atorii de p�an�a acum s-au mult,umit s�a repro-

duc�a despre P�arintele Grigore Pletosu informa�tiistereotipe, pe care le-au preluat unii de la alt

,ii,

Ierom. Marius (Maxim) Morariu merge dincolo, laizvor, la surs�a: cerceteaz�a arhive, consult�a membri

ai familiei. Este de subliniat bog�at,ia s

,i acuratet

,ea

notelor de subsol, care ele ��nsele pot alc�atui ��nc�a olucrare documentar�a".Avem, iat�a, ��n fa�t�a, o lucrare de ��nalt�a �tinut�a

care vine s�a prezinte cititorilor modelul dasc�aluluicre�stin-lumin�ator de slova rom�aneasc�a, al preotu-lui purt�ator de Har �si sf�anta slujire ��n Biserica luiHristos, c�at �si a protoiereului ajut�ator fra�tilor, as-cult�ator fa�t�a de ierarhul s�au �si ��mplinitor �del al��nv�a�t�aturilor dumnezeie�sti.

Adrian BOTEZ

�INC�AP�A�T�ANATUL ME�STER VIZIO-NAR �SI TRANSFIGURATOR:½FLUTURELE DIN F �ANT �AN�A�, de

ADRIAN MUNTEANU30

A fost odat�a un autentic �si mare sonetist -��ndr�agostit de lume, de p�as�ari, de Femeie.

�Si acest ��ndr�agostit sonetisto-lunar s-a de�steptat,parc�a dintr-odat�a, ��ntr-o lume-nelume. Pe carea privit-o cu aten�tie ��ndurerat�a: unde va � �ind,oare, acum, lumea-lume, unde vor � r�amas p�as�arileelanului dumnezeiesc, unde se mai poate a�a Fe-meia Celest�a? ½De ce mai scriu sonete azi, c�andveacuri/De gesturi tandre-au devenit istorii,/C�andmelosul suavelor prigorii/A fost ucis ��n silnice ata-curi?� (cf. De ce mai scriu sonete azi, p. 121).�Si, astfel, a ap�arut sonetistul volumului

nou/�ALES ��ntru nou�a m�arturie� (de dup�a cele�sapte volume ale desf�at�arii tihnite �si senin-armonice...): ½Fluturele din f�ant�an�a � sonetealese� � al �scheio-bra�soveanului ADRIAN MUN-TEANU (minunate sonetele ��nchinate, ca prinosde slav�a, locului natal � locului n�asc�ator de Poezie½��mp�atimit�a�!). Dac�a desf�atarea a fost dat�a uit�arii,��n schimb au crescut (��ntru acelea�si armonii per-fecte, dar, acum, par�tial, cernite), peste Noul Chipde Poet - mugurii s�n�ti ai vizionarismului. ½Sufe-rin�ta ��nnobileaz�a�, se �stie �si se spune � dar pu�tiniau curajul lui ADRIAN MUNTEANU: s�a �si expe-rimenteze acest Adev�ar �oros.Cumplit �si sublim, ��n acela�si timp, este s�a ai

�si curajul de a te confrunta, ½fa�t�a c�atre fa�t�a�,cu ��ntunec�arile, cu jalnicele tulbur�ari mundane,

30-Adrian Munteanu, Fluturele din f�ant�an�a � sonetealese , eLiteratura, 2014.


67

cu lenevirile ��ntru duhnitorul, ��njosi-torul r�au, dinmla�stina lumii contemporane, din care p�area c-adisp�arut Manole (...�si, atunci, �resc, Poetul ia lo-cul ½Me�sterului Divin�!): ½Sonetul meu s-a ridicatpe schele,/A ros din tihna anilor �si-a min�tii./�Si-a ascu�tit cu-nver�sunare din�tii,/T�anjind s�a smulg�alenea din pr�asele� (cf. Sonetul meu s-a ridicat peschele).Nu a pierdut nimic din vigoare � ci a cres-

cut, urie�sesc, ��ntru militantismul heruvic (alOrdinii Interioare!), ��ntru ��nver�sunarea Mare-lui Orb Vizionar de ½��nzeci�ti ��ngeri �: ½�Indoi��ntreaga ��nduminecare./�Inv�ap�aiat ��nfr�angeri��nmurgesc/�Incremenite-nalturi. �Inzecesc/�Ingeri��ntor�si ��nt�aia ��mp�acare� (cf. �Indoi ��ntreaga��nduminecare, p. 120). Repetarea, obsesiv�a,a slovei ini�tiale (�si mediane!) ½�I/�� marcheaz�a��nc�ap�a�t�anarea, decizia de ne��ntors a Poetului,de a nu ceda ��n fa�ta urgiei vestejirii eonilor �ci, dimpotriv�a, de a-�si situa spiritul ��n pozi�tiasupremei viziuni de izb�and�a: slova ½�I/�� devine,prin sugestia de ½acoperi�s� solaro-zenital - armur�ade ocrotire, pentru esen�tele lumii de alt�adat�a,viselor �si cuget�arilor, ½��mp�atimirilor � de alt�adat�a,pe care Poetul are de g�and s�a le ½care� cu el,��ntr-o alt�a ��ntruchipare �in�tial�a � o lume ��n care,��ns�a, ½scrisul � este echivalentul p�atimirilorcristice, soteriologice: ½�Inarip�and ��ntregul,��ncordeaz�a//�Imbietor ��ntins ��mp�atimit./�Indemnul��mbl�anzit ��ns�angereaz�a/�Induio�sat, ��nscrisul ��nzidit�(ibidem).Volumul are opt sec�tiuni (precedate de o autobi-

ogra�e, de referin�te critice �si de o Prefa�t�a a lui PaulAretzu):I-Tot alerg�and de mine, alerg�and;II-B�antuie bobul binele bizar;III-Plonjez ��n gol �si m�a strivesc de glod!;IV-Pe T�ampa duhuri se a�stern la p�and�a (Sonetele

Bra�sovului);V-�Ineac�a-m�a-n s�arutul ce ucide!;VI-Un inorog prin jarul clipei scurm�a;VII-Aprins sonet, urzit ��n cerul gurii!;VIII-Tu, �ul meu, s�a a�i c�a am fost! (iat�a c�a nici

V�ac�are�stilor-Poe�ti, urma�si de Sf�ant Mar-tir, nicicvasi-apostatului genial Arghezi - nu le-a fost ui-tat�a grija, religioas�a, fa�t�a de urma-�sii-ucenici ��ntru�Inalt�a Lucrare!).Forma sonetelor este �uctuant�a, urm�and at�at

modelul italiano-provensal medio-evic (��n majori-tatea ciclurilor volumului), c�at �si modelul voicules-

cian (��n ciclul Plonjez ��n gol �si m�a strivesc de glod !).FLUTURELE este simbolul trans�gur�arii-

metamorfozei. �In acest sens, FLUTU-RELEar dob�andi/ar trebui s�a dob�andeasc�a valen�tesoteriologico-cristice. Dar, ��n poemul care d�atitlul volumului (�si al c�arui ultim stih devinetitlul ciclului), FLUTURELE-Poet ½alunec�a-nf�ant�an�a� nu spre Revela�tia Paradisiac�a ci, dim-potriv�a, spre ½spaima h�ad�a� �si spre contaminareacu ½vaier � infernal � plonj�and ��n borboros-uliadului/�T�alpii Iadului �, ½GLODUL� (form�agregar-infernal�a, mla�stina ��n care se ��ntrez�are�ste½penia� nadirului di-vin), iar nu ��mplinindu-se��ntru ½poros�-ul, ca mediator paradisiac31: ½eu�uturele-alunec ��n f�ant�an�a/ce spaim�a h�ad�a-ntrupul meu pl�ap�andul/n-am timp s�a-mi chinuitimpul ��ntreb�andu-l/ce vaier lung pe-antene se��ng�an�a/n-am cal de foc pe care ad�ap�andu-l/s�a-l facs�a urce-n sus pe ghizduri p�an�a/�si-ar ��mpietri copitape o r�an�a/ca s�a �t�a�sneasc�a-n aer pur cu g�andul/ce-ip�an�a jos ce tihn�a necurat�a/unde e luciul unde-iun n�avod/s�a fr�ang ��n el c�aderea doar o dat�a/nutremur�a nimic sub l�anced pod/pe fund nu-i ap�anu e nicio pat�a/plonjez ��n gol �si m�a strivesc deglod �(cf. Fluturele din f�ant�an�a, p. 129).F�ANT�ANA ar trebui s�a ��nlesneasc�a, precum un

culoar mistic, trecerea ��nspre transcenden�t�a/SineaSpiritual�a. Nu: ea a devenit, ��n contempora-neitatea vestitoare de Kali Yuga cea Gr�abit�a �½ l�anced pod �, f�ar�a speran�t�a de evolu�tie, ��ntru mi-nunea, apoi, a transgres�arii spirituale, ½marelesalt� ��n seninul celest, re-identi�cator de Sine Spi-ritual�a! Din p�acate, Oglinda F�ant�anii/�Luciu�a disp�arut, s-a opacizat total, �ind asimi-lat�a Glo-dului. Mla�stina, da, strive�ste SpiritulAristocratico-Priciar, ��l ��njose�ste-deformeaz�a-½stri-ve�ste� (��n meta�zicul sens blagian!) - �si abia apoi,dup�a ce-l umile�ste-deformeaz�a deplin - ��l aneanti-zeaz�a deplin!�Si Calul de Foc a disp�arut �si el...sau ochii ce-

lui ½strivit�, cu antene cu tot, ochii ��nmii�ti aiFLUTURELUI care-�si a�steapt�a, de obicei, CRI-SALIDA METAMORFOZEI SUBLIME (con�tinut�a��n ½n�avodul� soteriologic al Mumei Cosmice �siHristico-Umane!) � sunt orbi�ti ��ntru ��njosire,umilire-alunecare...revelare nu a luminii puri�cate

31EROS:-Zeul dragostei �zice la greci. Este �ul Peniei�si al lui Poros. Deci, �si � penia � poate ac�tiona la moduldialectic-meta�zic, ��n � iconomia � divin�a .


68

�si puri�ca-toare, ci a�tihnei necurate�!Credin�ta scade, ��n ciuda percep�tiei Inorogului

�si, deci, ��n logic�a divin�a, cre�ste No-aptea, cresc½v�alurile� orbirii ne-s�nte, cre�ste Somnul non-tranzitiv spre paradis, ci amor-�tilor de con�stien�t�aumano-divin�a. Voin�ta de a-�si alunga ½n�alucile�-n�aluciri demonice (care, de-o vreme, au ��nlocuit Iu-birea/Iubita) scade �si ea, propor�tional � �si, f�ar�a s�amai vrem, deschidem, somnambulic, z�abreaua careduce spre Temni�ta Luminii/Lumin�arii pentru c�a,da, am devenit, cu to�tii, o turm�a ½goal�a�/golit�ade Duh, am devenit, cu to�tii, ½nevolnici, sterpi�si lacomi �: ½ (...) Credin�ta-n mine nu maie pl�amad�a./Ascunde-te de noaptea ce se las�a!�(...)/Mi-am lep�adat ve�sm�antul. Gene grele/Te v�adv�ar�abdu-�ti m�ana prin z�abrele.../Nevolnic, sterp �silacom, �ti-am deschis� (cf. Un glas m�a strig�a, p.227).Dup�a acceptarea N�alucii-Z�abrea Cosmic�a (deri-

vare infernal�a din Sc�anteia-Femeie! � cf. Sc�anteia,p. 262) � nu mai urmeaz�a, oare, nimic? Cine�stie? Doar cei ce vor veni dup�a noi vor a�a mis-tica tain�a a d�ainuirii sau a refuzului divin de con-tinuitate ��ntru ½tihn�a necurat�a� �si ��ntru ½strivire deglod �!Boala �zic�a devine ��nfr�angere moral-spiritual�a.

Niciun doctor nu mai poate veni cu folos, pentrucel care, t�anjind, d�a cu m�ana, mereu, numai de du-rere � niciodat�a de Fo-cul Sacru ci, mereu, de ago-nia jarului! Din p�acate, pierderea percep�tiei eter-nit�a�tii aduce jalea pip�airii, ��ntru neagr�a orbire, aclipei (iar tihna, ��n mod penibil, devine simbolulmor�tii satanice, adic�a a ½celei mai dureroase ilu-zii � jucat�a, dezinvolt, pe cenu�sa orbirii umane, dec�atre Marele Iluzionist!) � din care Iubita iese, �siea, ��nfr�ant�a func�tional �si spiritual � regreseaz�a p�an�ala starea de ½jar �, pe care degeaba ��l mai scurm�aInorogul (devenit, cu adev�arat, trist str�ain de acestp�am�ant � alt�adat�a sacru!), pentru c�a ½jarul � nu semai ��nal�t�a, din nou, cu puteri de nou ciclu cosmic,spre Foc, ci ½alunec�a�, �si el, ��n ½glodul � F�ant�anii...��n½pustiul � �si-n cenu�sa tuturor z�ad�arniciilor: ½(...)-Nu-�ti face griji, un doctor vine-n urm�a/S�a po�ticur�and tihnit s�a a�tipe�sti!/Dar eu t�anjesc la m�anata ce curm�a//Dureri decinse din pustii cale�sti./Uninorog prin jarul clipei scurm�a./Ar��pile-i se zbat,nep�am�ante�sti � (cf. Otrav�a, p. 263).�In acest sf�ar�sit de ciclu cosmic, fruntea Poetului

ADRIAN MUNTEANU st�a sus, precum o aureol�ade martir. Poetul ��si asum�a totul!

R�azvr�atit, precum sublimul Prometeu, precumdivinul Hristos � (ne) ��nva�t�a s�a tr�aiasc�a/s�a tr�aim,numai prin ½grimasa clipelor de suferin�t�a� � �si½��nv�a�tul � acesta va deveni (nu se poate s�a nu �e a�sa,pentru c�a �si PROMETEU, �si ½�ravul � HRISTOS -EXIST�A! - ��n ciuda tuturor patibularilor stupizi ailumii!!!) lupt�a pentru trans�gurarea (poate chiarca miracol crisalidic al lumii) cu timpul istoriei de-generate/clipa �si cu praful descompunerii satanice:½Izbit de haita timpului, setoas�a,/�In g�andul meu �-rav m�a r�azvr�atesc/�Si lupt s�a prind a clipelor gri-mas�a.//Dar e doar praf pe care-n veci p�a�sesc./Cupofta mea, mereu nes�a�tioas�a,/Abia acum ��nv�a�t cas�a tr�aiesc� (cf. M�a biciuiesc secundele cu ur�a, p.42). Ultimul stih din acest sonet echivaleaz�a, ��nvalori relative, cu eminescianul, revelatoriu de Ab-solut: ½Nu credeam s�a-nv�a�t a muri vreodat�a�...!At�ata noble�te, at�ata ��n�al�time regal-imperial�a a

sim�tirii, a Duhului!�In mod sigur, se pre�gureaz�a (prin aceast�a

atitudine Princiar-Poetic�a) un Nou Ciclu � darunul cu totul, esen�tial ��nnoit (fa�t�a de ceeace percepem noi, acum, ��n contem-poraneitate,��ntru ��njosire ��ndurerat-infernal�a!): Ciclul Re-�In�in�t�arii/Re-Zidirii demnit�a�tii cosmico-umane!De aceea, am dori, ��ntru spiritul deplinei p�astr�ari

a armoniei celest-sonetistice, s�a se volatilizezeori�sice urm�a, ½cenu�s�a� steril-zbur�atoare, de bi-zar�a, cu totul dizarmonic�a vulgaritate (pe care n-o justi�c�a, pentru apari�tia ��n Cartea-Byblos, prin-tre bijuteriile gol-condice cu care ne-am ��mbog�a�titnem�asurat, citindu-le cu su�etul! - nici ��nse�si su-pliciile R�astignirii!): poemele de la paginile 126,127, 128 � pentru noi, ele nici nu exist�a. Fru-mosul nu trebuie s�a ��nsemne ½estetizare� � dar dac�aFrumosul poate sta ��n acelea�si hotare cu Violen�taDemiurgic�a - ��n niciun caz, nu poate convie�tui�si cu �nest�ap�anirea plebeian�a�. Pentru noi, nu-mai astfel (adic�a, Armonic cu Sinele S�au de Ha-lucinant Zbucium Sacru-Demiurgic!), pentru pu-ruri va r�am�ane Superbul Sonetist, Sacrul Sonetist� ADRIAN MUNTEANU.Este, �si aceasta, o form�a de lupt�a contra

preagr�abitei Epoci Finale a �Injosirii DuhuluiCosmico-Uman � KALI YUGA...�Incheiem notele despre dramatico-tragicul volum

(m�arturisire de credin�t�a - nu doar estetic�a!) dinfa�ta noastr�a (volum tr�ait de c�atre autor, cu toat�adurerea �in�tei de carne, dar��n duh cristic � cu toatecele �sapte lec�tii de pe cruce, de la ½Iart�a-i, Doamne,


69

c�a nu �stiu ce fac!� � �si p�an�a la ½Eli, Eli, lamasabachtani?� �si p�an�a chiar la ½P�arinte, ��n m�ainileTale ��mi ��ncredin�tez su�etul meu!� �si ½S�av�ar�situ-s-a! �adic�a, ½S-a des�av�ar�sit Opera Spiritual-Alchimic�aa M�antuirii Lumii �si a Omului Re-��ndumnezeit! �!)� �si anume, ½Fluturele din f �ant�an�a � Sonete alese�- cit�and motto-ul sec�tiunii a VI-a � Un inorog prinjarul clipei scurm�a, despre Stihiile Cutremur�atoare,despre Stihiile S�nte, care creeaz�a Autenticul Po-esis (de fapt un autocitat al autorului, care-l de-�ne�ste, perfect, pe POET, ��n genere � �si, la fel de�necomentabil �, pe sonetistul acestei c�ar�ti!): ½So-netele acestui capitol adun�a Teama, Necunoscu-tul, R�ascrucea, �Indoliala, Spaima, Surprinderea,Rug�aciunea, Speran�ta, Dorin�ta, A�steptarea, Pa-nica, Iubirea, Neajutorarea, Chinul, �Intreb�arile, Ui-mirea, Nedumerirea, Senin�atatea, �Tip�atul, Risipa,Durerea, Credin�ta � tr�aite timp de 10 ore, ��ntredou�a nea�steptate �si r�av�a�sitoare experien�te pe pa-tul de spital. Autorul s-a str�aduit s�a dea textelorindependen�t�a, dar, deopotriv�a, le-a tr�ait �si alc�atuit��n continuitatea desf�a�sur�arii lor epice. A.M.�AMIN!

Francisc Sirato - Flori �si c�arti

Vasile LECHIN�TAN

CIUCEA � 632 DE ANI DE ATESTAREDOCUMENTAR�A

Pe cursul superior al Cri�sului Repede, p�an�a laie�sirea din Transilvania istoric�a pentru a str�abateapoi teritoriul bihorean, �in�teaz�a de veacuri oconstela�tie de frumoase sate rom�ane�sti, ale c�arorr�ad�acini istorice se pierd��n negura timpului. Vechi-mea lor, cu mult mai mare, desigur, dec�at primeleatest�ari documentare, o tr�adeaz�a ��ns�a�si institu�tiilespeci�c rom�ane�sti cu care apar ele ��n chiar primelemen�tion�ari. Una dintre aceste institu�tii este voie-vodatul. Pe voievozii rom�ani din zona districtu-lui C�alatei �si al ��ntregului teritoriu transilvan alCri�sului ��i ��nt�alnim atesta�ti ��n secolele XIV-XV ��nC�alata, C�al�a�tele, Ciucea, Ciuleni, D�ancu, Fildu,M�arg�au, Varza (localitate azi disp�arut�a), ace�stia�ind totodat�a �si st�ap�ani de mo�sie, satele din zon�a�ind astfel rom�ane�sti inclusiv din punctul de vedereal propriet�a�tii funciare. Chiar din primul documentcare atest�a existen�ta satului Ciucea, la 24 mai 1384,a��am c�a mo�sia Ciucea (Chucha) �si ��nc�a dou�a sate(azi disp�arute) erau st�ap�anite de Ioan, Petru, Micu,�Stefan �si Vlad (Ladislau), �i lui Dan �si Boto�s, �ullui Ilie. Este prezentat�a astfel o interesant�a ge-nealogie de nobili �si desigur voievozi rom�ani carest�ap�aneau aceste sate. Actul este dat de Elisabeta,regina Ungariei, Poloniei �si Dalma�tiei, care dispuneo hot�arnicire clar�a ��ntre domeniile cet�a�tilor Bologa(Sebusvar) din Transilvania � cetate st�ap�anit�a deMircea cel B�atr�an, domnul �T�arii Rom�ane�sti (a�sacum atest�a un document din 1390) - �si Solumkeu� cetate azi disp�arut�a (a��atoare odinioar�a l�ang�a�Sinteu, jud. Bihor).Dac�a p�an�a la 1384 comunitatea rom�anilor din

Ciucea �si jur nu era tulburat�a de efectul acteloremanate de la cancelariile regilor Ungariei, aceastaeste ��nc�a o dovad�a c�a via�ta satului respectiv ��siurma cursul ei �resc, din vechime, ��ntr-o continu-itate u�sor de dedus din ��ns�a�si neimplicarea aces-tei comunit�a�ti ��n circuitul vie�tii de stat a regatuluiUngariei. Rom�anii din zona districtului C�alatei �si a��ntreg cursului superior al Cri�sului Repede erau ast-fel organiza�ti ��n structurile prefeudale rom�ane�sti.Treptat, ��ns�a, aceste propriet�a�ti feudale �si funci-are rom�ane�sti vor � ��nstr�ainate, fenomen speci�cpentru toat�a Transilvania medieval�a. Mo�sia Ciucea�si cele dou�a predii sau c�atune, azi disp�arute, care


70

erau proprietatea voievozilor locali la 1384, trec ��nst�ap�anirea unei familii de nobili, originar�a din Lo-soncz (azi Lu�cenec, Slovacia), localitate a��atoare��n chiar regatul propriu-zis al Ungariei, �si anume��n st�ap�anirea familiei B�an�, care ��ncepuse s�a aca-pareze numeroase propriet�a�ti ��n Transilvania. Ast-fel c�a, ��n 1460, decembrie 15, vor trece cele treimo�sii din st�ap�anirea lui Ioan, voievodul de Ciucea(Johanni Vajvodae de Czycze) �si a lui Ioan Arca�sul(Igartho) �si a �ilor s�ai Mihai �si Bota din Ciucea,��n st�ap�anirea familiei B�an� de Losoncz. Actul se��ncheia ��n fa�ta Conventului m�an�astirii Fericitei Fe-cioare Maria din Cluj-M�an�a�stur.Via�ta rom�anilor din Ciucea �si-a urmat��ns�a cursul

istoric �si-i ��nt�alnim ��n documentele feudale ��n cali-tate de iobagi �si jeleri, �t�arani lucr�atori de p�am�ant�si cresc�atori de vite, me�steri pietrari (confec-�tionaupietre de moar�a) dar �si me�steri lemnari (serariussau assericida), cum sunt pomeni�ti Laz�ar Stan �siLup Ro�su ��n urbariul din 1766.Interesant este faptul c�a ��n Ciucea s-au as-

cuns conduc�atorii mi�sc�arilor �t�ar�ane�sti din preajmar�ascoalei din 1784, deoarece Nicula Urs � adic�a Ho-rea � Nicula Petru �si Manciul Cristul sunt c�auta�tiaici de O�ciul montanistic Zlatna, printr-o adres�adin februarie 1783 c�atre comitatul Cluj.Nici chiar satul Ciucea nu este lipsit de mi�sc�ari

sociale, datorate nedrept�a�tilor: fuga de pe mo�sie,pl�angeri c�atre o�cialit�a�ti etc.Desigur c�a organizarea interioar�a a satului, din

punct de vedere administrativ era rom�aneasc�a ��ntoat�a epoca feudal�a. Juzii �si jura�tii satului erauale�si din r�andul localnicilor. �In anul 1781, de exem-plu, ��n Ciucea era jude Luca Dobre �si jura�ti MihaiAlb, Von Cri�san, Petre Bolba, Costin Ro�su, FloreaSas �si Luca Petri�sor. Ei erau o�cialii locali ai comi-tatului Cluj, de care cunoa�stem c�a apar�tinea satul��nc�a de la ��nceputul primelor atest�ari documentare.

Din urbariul ��ntocmit ��n anul 18202 ��n Ciuceaa��am c�a la acea dat�a nu exista un urbariu vechi,respectiv o reglementare a rela�tiilor dintre st�ap�anulfeudal �si iobagi, oamenii declar�and c�a nici nu afost o asemenea reglementare sau vreun contract��n privin�ta slujbelor

iob�age�sti p�an�a atunci. Dar potrivit obiceiu-lui din vechime, iobagii slujesc 3 zile �si jelerii2 zile pe s�apt�am�an�a la st�ap�anul feudal (½dom-nul/proprietarul de p�am�ant�), ��ns�a de vreo 15-16ani ��ncoace �si jelerul sluje�ste tot 3 zile, ca �si ioba-gul � spun oamenii. �In afara slujbelor iob�age�sti, era

obiceiul s�a se dea diferite produse st�ap�anului feudal.Unul dintre ace�sti st�ap�ani feudali din Ciucea erachiar guvernatorul Transilvaniei din perioada 1787-1822, Gy�orgy B�an�y de Losoncz (n. 24 decem-brie 1747, Simeria, jude�tul Hunedoara - d. 5 iulie1822, Cluj, jude�tul Cluj), str�anepotul lui GheorgheB�an�y de Losoncz, care, la r�andul s�au, a fost guver-nator al Transilvaniei ��ntre anii 1691-1708. A ocu-pat diferite func�tii importante��n Imperiul Austriac:consilier pe l�ang�a guvernul din Moravia �si Silezia,numit ��n 1771, consilier la Tezauriatul din Transil-vania, ca favorit al ��mp�ar�atesei Maria Tereza, co-mite suprem al comitatului Cojocna �si director alcolegiului iezuit din Cluj din 1777, consilier al gu-berniului Transilvaniei, din 1781, Kammerherr al��mp�aratului austriac Iosif al II-lea, calitate ��n careB�an�y ��l ��nso�te�ste pe ��mp�arat ��n c�al�atoria acestuiaprin Transilvania, apoi este numit guvernator ��n lo-cul lui Samuel Brukenthal, ��n 1787. �In anul 1777a fost primit "frate ucenic", apoi cavaler, ��n LojaSf. Andrei trei frunze de nuf�ar, o loj�a masonic�a dinSibiu. �In 1784 a ajuns ��n fruntea tuturor francma-sonilor din Transilvania, p�an�a ��n anul 1790, c�andse dizolv�a lojile francmasonice. S-a temut de ide-ile propagate de revolu�tia francez�a, consider�andu-lefoarte periculoase pentru Imperiu. A propus, prin-tre altele, ca Ioan Piuariu-Molnar �si Paul Iorgovici-Br�ancoveanu s�a �e opri�ti a mai r�asp�andi gazete ��nr�andul popula�tiei rom�ane�sti din Ardeal. Acesta era,a�sadar, unul dintre st�ap�anii feudali ai satului Ciu-cea la 1820, unul dintre marii proprietari de p�am�antdin Transilvania. Iobagii s�ai din Ciucea erau datoric�atre guvernator s�a dea c�ate dou�a bani�te de ov�azde �ecare ½fum� (cas�a) �si c�ate dou�a bani�te de ov�az½de jug� de �ecare trei oameni cu boi. �In schim-bul dijmei, cinci oameni trebuiau s�a dea c�ate doi�orini renani. Trei oameni trebuia s�a dea c�ate un�orin renan. Patru oameni trebuia s�a dea c�ate ocup�a de unt. Nou�a oameni c�ate o jum�atate decup�a. Fiecare om trebuia s�a dea c�ate o g�ain�a �si20 de ou�a. Un om trebuia s�a dea tax�a 4 �orinirenani. Altceva nimic nu trebuia s�a dea. La ba-ronul B�an�y Farkas, iobagii trebuia s�a dea c�ateo bani�t�a de ov�az de �ecare ½fum�, doi �orini re-nani ��n schimbul dijmei, �ecare om 3 g�aini �si 30de ou�a, 16 m�anunchiuri de tei pentru legat via, 3pfunzi de c�anep�a pentru tors. �In jurul acestor va-lori trebuia s�a dea �si iobagii din Ciucea ai baronuluiB�an�y L�aszl�o �si cei ai baronului B�an�y P�all. Ob-serv�am c�a satul Ciucea era ��n continuare, din Evul


71

Mediu, de dup�a uzurparea drepturilor nobililor �sivoievozilor rom�ani, ��n proprietatea familiei B�an�y.Comunitatea satului trebuie s�a slujeasc�a ��n plus ��nlocul judelui s�atesc, c�ate o zi cu bra�tele, de �ecareom. �Intruc�at nu exista��n sat p�a�sune, numai ima�suri(ogoare, locuri necultivate timp de un an), oameniinu pl�ateau nicio tax�a pentru p�a�sune. Majoritateahotarului satului este format�a din dealuri, coaste�si p�aduri, de aceea foarte pu�tin se poate cultiva,cu cereale de prim�avar�a, �si terenul trebuie gunoit,declar�a oamenii. �Taranii cultiv�a pe lotul de l�ang�acas�a, ��n gr�adini, secar�a. De la o bani�t�a sem�anat�acu secar�a ob�tin o clae, din care ies 3 bani�te. Dela sem�an�aturi de gr�au de prim�avar�a, orz �si ov�azob�tin, de la o bani�t�a sem�anat�a, o clae, din care ies2-3 bani�te. ½P�am�antul nostru este nisipos, albicios�si g�albui �si se poate lucra cu 4 sau 6 boi�, zic oame-nii. Loc de cosit au pe dealuri, majoritatea. R�atau pu�tin �si este supus inunda�tiilor, rev�ars�andu-seap�a �si pietri�s. Loc de f�an este pu�tin �si trebuie s�acumpere f�an, cei ce �tin vite. Oamenii �tin pe l�ang�acas�a loc de f�an, ��n gr�adini. Locuri de t�arg (iar-maroc) au la Huedin �si Crasna, unde pot ajunge ��n5-6 ore, unde duc de v�anzare �si de unde ��si cump�ar�acele necesare gospod�ariei. Merg la t�arg �si la Zal�au,unde trebuie s�a mearg�a o zi. La Izvoru Cri�suluimerg ��ntr-o or�a. Cel mai mult merg p�an�a la Ora-dea, �si anume ��n trei zile, unde obi�snuiesc s�a duc�asc�anduri cu carele, cine nu au vite, le v�and la IzvoruCri�sului. Aduc sc�anduri de la munte �si v�and pere-chea cu trei m�arie�si, grinzile le v�and perechea cu2 �orini renani �si corni/c�apriori pentru construc�tiecu o moned�a de 20 (crei�tari). De la t�arg aduc ce-reale �si alte cump�ar�aturi. Loc de p�a�sune pentruvite nu este su�cient. Este loc oprit pentru boi ��nLa V�aratic (La Vr�atyik) �si La Le�sul (L�a L�esolt ).Domnii au p�adure oprit�a ��n Str�amptura (Frinep-tur�aban), Surduca (Szurduk�aban) �si Dosu Hinjului(Doku Hinsuluj), care ��nainte au fost libere pen-tru p�ascut Oamenii �tin pu�tini cai, boi �si vite �simai mult miei, oi �si porci. ½Lemne de foc �si deconstruc�tie sunt destule ��n hotarul nostru�, zic oa-menii, ��n locurile Str�amptura (Irimptur�aban), Sur-duca (Szurduk�aban), Dosu Hirjului (Doku4 Hirsdu-lujban) �si Dosu Pl�aie�sului (Doku5 Pl�ejesulujban),de unde aduc lemne uscate, pari pentru ��ngr�adit�si nuiele. C�and este nevoie de lemne mari pen-tru construc�tie, oamenii sunt liberi s�a-�si aduc�a pebaza unei chitan�te de la inspector, deoarece acestep�aduri sunt ��n grija domnilor. Ghind�a este rar�a

��n hotarul satului, domnii interzic locul de ghind�a��n p�aduri, doar pentru plat�a ob�tin ghind�a. Dijm�apentru Fisc nu se obi�snuie�ste s�a se dea. Livezi�si gr�adini pentru legume nu sunt ��n afara satu-lui, doar pe l�ang�a cas�a, unde cultiv�a c�a�tiva pomi�si varz�a, precum �si porumb �si c�anep�a de s�am�an�t�a.Este l�ang�a sat o ap�a mare curg�atoare, apa Cri�sului,care duce plute ��n Ungaria, �si pentru plat�a ��i duc�si pe ei. �In sat nu sunt alte mijloace de venit,nu este c�arcium�a, dar din ziua de Sf. Mihail (8noiembrie) p�an�a la Cr�aciunul Mic oamenii pot s�ac�arcium�areasc�a pe seama lor. Loc de topit c�anep�ase a��a l�ang�a sat. Moar�a este ��n sat �si poate m�acinadestul oric�and. Pagube au cu terenul, pentru c�apu�tin se poate ara �si cosi, deoarece este pietros.Din cauza climei reci, bruma face mare pagub�a��n cereale. Pe l�ang�a slujbele iob�age�sti datoratest�ap�anilor de mo�sie, �ecare om trebuie s�a mearg�avara 4 s�apt�am�ani la lucru la Bon�tida (la castelulde acolo). Pe vremea culesului viilor, trebuie s�amearg�a dou�a s�apt�am�ani la T�a�snad. Locul pustiual guvernatorului, pe care a locuit Mircea Dobo�s(Dobos Mirtse), pustiu de vreo �sapte-opt ani, ��lst�ap�ane�ste Petre Pascul (P�aszkoly P�etre) ��n schim-bul unei taxe anuale de 5 �orini renani. Cele treilocuri pustii ale lui B�an�y Farkas, locuite odinioar�ade On Bruda�sca (Brud�aska Von), Petre Raita (Ra-jta P�etre) �si Simion Petra�sca (Petr�aska Szimion) lest�ap�ane�ste toate trei Toader Bruda�sca (Brud�askaTogyer), ��n schimbul unei taxe anuale de 25 �o-rini renani. Aceste declara�tii ��n fa�ta conscriptoru-lui s-au f�acut ��n Ciucea la 12 iunie 1820 de c�atrePetre Pascul, judele satului, �si de jura�tii ToaderBruda�sca, Ispas Tot (Tot Irhp�asz), Simion Haiduc(Hajduki Simion) �si de �t�aranii Gavril�a Petri�sor (Pe-trisor Gabrila), George Ro�su (Risu Gyorgy), To-ager Marc (M�ark Togyer), On Petri�sor (PetrisorVon) �si George Bolba (Bolbe Gyorgye). Comisariconscriptori au fost D�etsei Samuel �si ThoroczkayS�andor.�In total, ��n Ciucea, comitatul Cojocna, se prestau

urm�atoarele obliga�tii fa�t�a de st�ap�anii feudali: 7038zile de robot�a cu vite sau pedestru/cu bra�tele, 52de bani�te de ov�az, 8,5 cupe de unt, 103 g�aini deCr�aciun, 1120 ou�a de Cr�aciun, 75 pfunzi de c�anep�a,184 m�anunchiuri de nuiele de tei �si 137 �orini renanipentru taxe �si schimb de dijm�a.�In decembrie 1848 s-a desf�a�surat ��n Ciucea una

dintre b�at�aliile hot�ar�atoare pentru soarta Transil-vaniei de p�an�a ��n iunie 1849. Dup�a ce la 18 oc-


72

tombrie 1848, Anton Puchner, comandantul ar-matei imperiale din Transilvania a declarat stareade r�azboi �si interzicerea Guberniului Transilvaniei,care era instrumentul de represiune al revolu�tiei un-gare contra rom�anilor �si sa�silor, dup�a ce acela�si co-mandant a dispus, la 20 octombrie 1848, dezarma-rea g�arzilor na�tionale maghiare �si ale secuilor, Ko-ssuth a trecut la ofensiv�a pentru ocuparea Transil-vaniei, numindu-l comandant la 1 decembrie 1848,pe generalul Iosif Bem, de origine polonez�a6.Bem �si-a desf�a�surat aliniamentul de atac ��n zona

Ciucea p�an�a la Baia Mare, cu un efectiv de 11.150infanteri�sti sau pede�stri, 1385 husari/c�al�ari �si 24 detunuri. Comandant al trupelor ungare de pe alinia-mentul Ciucea a fost numit, de c�atre Bem, colonelulIgnatz7 Riczko, av�and un total de 1400 de pedes-tra�si din armata ungar�a �si 3000 de gardi�sti rom�ani�si unguri din Bihor. Statul major era format dinmaiorul Iosef Baumgarten �si c�apitanul Iozsef Do-bay. Desigur c�a acest segment de armat�a condusde Riczko ��si coordona opera�tiunile cu celelalte re-gimente ale armatei lui Bem de la �Simleu Silvaniei�si Baia Mare-Dej.Trupele imperiale, comandante de generalul

Wardener erau, la mijlocul lui decembrie 1848,sta�tionate ��n principal ��n Cluj, iar spre Ciucea aupornit, pentru a-i scoate pe insurgen�tii sta�tiona�tiacolo, 1200 de infanteri�sti �si 60 de solda�ti cava-leri�sti, 5 tunuri �si c�ateva cete de l�ancieri, trupe con-duse de locotenent-colonelul Urban, care avea ordins�a plece pentru atacarea insurgen�tilor din Ciuceape la Alma�su �si Nire�s [azi Mesteac�anu, CJ]8, satetot din comitatul Cluj, pentru a ataca aripa st�ang�aa insurgen�tilor din Ciucea9. Generalul Wardeneravea 1500 infanteri�sti, 2300 cavaleri�sti �si o baterieu�soar�a de tunuri cu care a plecat el ��nsu�si spre Ciu-cea �si la 18 decembrie era ��n Huedin. Mai t�arziu is-a al�aturat �si cete de l�ancieri ale lui Avram Iancu.�In Cluj, ½��n mijlocul conspiratorilor�, cum spuneBari�tiu, a r�amas doar o companie din regimentulCarol Ferdinand.�In total, trupele imperiale aveau angajate ��n

b�at�alia de la Ciucea, 1200+1500 infanteri�sti,60+2300 cavaleri�sti, 11 tunuri �si c�ateva cete del�ancieri.La 18 decembrie, c�and generalul Wardener era la

Huedin, a fost ��n�stiin�tat c�a Urban ajunsese deja laCiucea �si era angajat ��n lupt�a cu ungurii. Warde-ner ½a fost rugat de repetate ori ca s�a nu lase peUrban singur� � scrie Bari�tiu, dar el a r�amas ��ns�a

½ne��nduplecat, zic�and c�a el a decis s�a atace Ciuceanumai a doua zi, ��n 19�. �Si astfel, ½Opt compa-nii de rom�ani gr�aniceri [din Regimentul al II-lea degrani�t�a de la N�as�aud] �si 2 companii din Regimen-tul ¾Carol Ferdinand�, sub comanda lui Urban, seb�atur�a p�an�a ��n noapte, la ora 9, dar ajutor nu le-avenit�. Istoricii Gelu Neam�tu �si Vasile Tutula audreptate s�a a�rme c�a marea gre�seal�a a generalu-lui Wardener era c�a nu a prev�azut m�asuri urgentede cooperare cu trupele comandate de locotenent-colonelul Urban, ceea ce a dus la ��nfr�angerea oasteiimperiale �si la o retragere ru�sinoas�a din fa�ta oasteilui Bem, deoarece pe c�and plecase Wardener a douazi spre de�leul de la Ciucea, era deja prea t�arziu.De�leul era bine ap�arat de armata ungar�a, a fostnimicit escadronul condus de maiorul Saint Quen-tin (francez de origine), care a c�azut �si el ��n lupt�a��n timp ce ��ncerca s�a captureze tunurile ungurilor,11 c�al�are�ti ai s�ai au fost �si ei uci�si �si 14 r�ani�ti �simai mul�ti cai r�ani�ti. B�at�alia a �tinut p�an�a noap-tea, au c�azut 18 mor�ti �si 21 de r�ani�ti din parteaimperialilor. �Si ��n armata ungar�a au fost pierderi��n mor�ti �si r�ani�ti. Generalul Wardener, convins deinferioritatea numeric�a a armatei sale, s-a retras ��nacea noapte la Huedin, ½cu trupa nu numai oste-nit�a, dar �si ��am�and�a, c�aci nu [se] ��ngrijiser�a nicim�acar de p�aine uscat�a pentru osta�si�. Au g�asit ��ns�ap�aine coapt�a la Poieni (Sebe�sel), care era preg�atit�apentru armata ungar�a, ungurii crez�and c�a vor batepe imperiali �si ½se vor osp�ata la Sebe�sel�.�In aceea�si sear�a s-a retras �si locotenent-colonelul

Urban cu oastea sa pe la Mesteac�anu �si de aici,v�az�and c�a nu se mai poate face jonc�tiunea cuWardener la Cluj, ½cu o manevrare genial�a�, ziceBari�tiu, s-a retras spre N�as�aud �si Bistri�ta aproapesub ochii generalului Bem, care ��nainta spre Clujdinspre Zal�au. Urban nu a mai putut a�a nimicdespre soarta trupelor lui Wardener, a auzit doar c�ageneralul i-a trimis un curier pedestru��n loc s�a-i tri-mit�a �stiri pe un curier bun c�al�are�t. Urban apucases�a ia de la trupele ungare, drept captur�a de r�azboi,o cas�a de bani cu 18000 �orini. �In 26 decembrie,Urban ajunsese��n Sic, mic or�a�sel sau t�arg din comi-tatul D�ab�aca, ��n 28 intr�a��n Bistri�ta, de unde s-a re-tras apoi ��n Bucovina. �In retragere pe aliniamentesuccesive, Urban a dat lupte mici �si la Alma�su, Zim-bor, N�ad�a�selu, Baciu, Pope�sti, Apahida � toate peteritoriul comitatului Cluj (Cojocna)10.Generalul Wardener s-a retras din Cluj repede, ��n

25 decembrie, la apropierea trupelor lui Bem, ½cu


73

c�at�a oaste s-a putut, pe drumul �t�arii pe la comunaFeleac ��nainte�, f�ar�a s�a mai ��ncerce vreo rezisten�t�a.Au r�amas ��n spitalul din Cluj circa 300 de solda�tiimperiali. Dar carele ��nc�arcate cu arme �si echipa-mente �si alte materiale ale Regimentului Carol Fer-dinand, ½au fost oprite ��n drum de c�atre husarii luiBem �si ��ntoarse la Cluj �, drept captur�a de r�azboia armatei ungare, Wardener ajunge a doua zi, ��n26 decembrie, la Aiud, nemai�ind urm�arit de un-guri. B�atr�anul osta�s imperial, generalul Wardener,sup�arat de ��nfr�angerea suferit�a, a c�azut de pe calla Aiud, ½lovit de gut�a �si ��n acea stare dus �ind laAlba Iulia, a repauzat�. O alt�a variant�a ar �, dup�aIon Ciurileanu, c�a generalul s-ar � otr�avit.Armata ungar�a a mai stat trei zile la Ciu-

cea �si numai ��n 24 decembrie a ajuns ��n Huedin.Bem ajunse la Cluj cu trupele sale ½zdren�turoase,��am�ande� � zice Bari�tiu � ��n 25 decembrie, ½adic�a��n ziua de Cr�aciunul gregorian, tocmai pe la orade pr�anz, spre bucuria locuitorilor de na�tionalitatemaghiar�a�. Bari�tiu scrie c�a s-a ��ntors cu trupele luiBem ½�si mul�timea familiilor care fugiser�a ��n noap-tea din 16 no[iembrie] �si acum serbar�a cu to�tii dinnou uniunea Transilvaniei cu Ungaria, ��n semn demul�t�amit�a c�a cu ajutorul trupelor venite din Unga-ria s-au putut ��ntoarce iar�a�si la vetrele lor�.Ce se ��nt�amplase ��ns�a cu dou�a companii de

gr�aniceri rom�ani �si cu un escadron de dragoni careprimiser�a ordinul de la Urban ½s�a apuce de la Alma�s��n retragere din Ciucea, la comuna Baciu �si deacolo, dup�a ��mprejur�ari drept la Cluj �? Ajung�andla Baciu, l�ang�a Cluj ��n 26 decembrie, ne�stiind c�adeja Clujul este ocupat de trupele lui Bem, a fosttrimis un pichet de dragoni ��n ora�s s�a preg�ateasc�apentru osta�si cazare. �Intreb�and de locuin�t�a pe in-spectorul de ��ncartiruiri, acesta a anun�tat o patrul�ade husari care i-a arestat �si silit s�a-i conduc�a lacomandan�tii lor, merg�and cu ei un batalion de ar-mat�a �si un escadron de husari. Gr�anicerii rom�ani�si cei c�a�tiva dragoni erau ��n Pope�sti �si au fost lua�tiprizonieri.Astfel se sf�ar�se�ste lupta de la Ciucea, c�a�stigat�a

de generalul Bem, care��n 27 decembrie, a treia zi deCr�aciun, a dat o proclama�tie, ar�at�and ½c�a el nu avrut s�a combat�a �si s�a asupreasc�a popoare, ci numaica s�a combat�a despotismul �si s�a lucreze ��n favoarealibert�a�tii� �si c�a ½voie�ste ca s�a �e uitate faptele os-tile ale na�tionalit�a�tilor� �si c�a invit�a pe rom�ani �si pesa�si ½ca rup�andu-se de c�atre Austria, s�a se al�aturecu to�tii la cauza ungureasc�a �si s�a aib�a ��ncredere ��n

ac�tiunea lui�. Bari�tiu spune c�a ½Ungurii din �tar�a,oric�at au glori�cat pe Bem ca general, dar aceaproclama�tiune nici p�an�a ��n ziua de ast�azi nu i-opot ierta�, astfel c�a p�an�a �si L�aszl�o K�ov�ari, istoricul,pe care Bari�tiu ��l considera ½cel moderat�, zice c�a½Bem, ca om politic, era un fantezist�, ceea ce tra-duce Bari�tiu ��nseamn�a c�a ½aceste popoare [rom�anii�si maghiarii] nu au s�a-�si ierte ��n vecii vechilor relelecare-�si f�acuser�a unele la altele�.Bari�tiu mai scrie c�a bucuria maghiarilor din Cluj

de Cr�aciun a fost de scurt�a durat�a, deoarece aua�at vestea tulbur�atoare pentru ei c�a Pesta, capi-tala Ungariei, a fost ocupat�a de trupele austriecede sub comanda prin�tului Windischgraetz, iar gu-vernul ungar s-a refugiat la Debre�tin.Dup�a b�at�alia de la Ciucea au loc lupte pe teri-

toriile comitatelor Cluj (Cojocna) �si Turda la 4-5ianuarie 1849 la Iara, la 17 ianuarie la Lita, la 2februarie la C�al�a�tele, la 21-22 februarie la S�alciua,la 26 februarie �si 12 martie la M�ari�sel, la 1 martiela Cacova Ierii, la 13 aprilie la B�ai�soara, la 5 maila Giurcu�ta de Jos etc11.Ciucea r�am�ane astfel ��n istoria pa�soptist�a drept

un punct strategic important, pierdut��n fa�ta trupe-lor ungare invadatoare, ceea ce a costat numeroasejertfe din partea rom�anilor transilv�aneni �si chiar �sidin partea sa�silor.Pentru istoria Transilvaniei ��n ansamblu, lo-

calitatea Ciucea se ��nscrie ca vatr�a rom�aneasc�af�auritoare de civiliza�tie, cu o personalitate distinct�a�si vrednic�a de a i se cinsti d�ainuirea prin secole princunoa�sterea trecutului ei, at�at c�at s-a p�astrat ��n do-cumente �si ��n memoria colectiv�a.(Fragment din monogra�a comunei Ciucea,

judet,ul Cluj, pe care o vom publica foarte cur�and

ca supliment al revistei Cetatea cultural�a)

Nicolae Tonitza - Bluz�a albastr�a


74

JERTF�A PEN-TRU CREZUL UNEIVIET

,I

Interviu cu p�arintele ne-urochirurg S

,TEFAN MIN-

DEA32

Absolvent de Medicin�ala una dintre cele mai re-numite universit�at

,i ameri-

cane, Standford, doctorulS,tefan Mindea a ajuns s�a

�e cel mai t�an�ar �sef dinistoria sect

,iei de neurochi-

rurgie a spitalului acesteiinstitut

,ii, la doar 36 de ani. A p�ar�asit America s

,i

s-a ��ntors acas�a pentru a aduce sperant,�a pacient

,ilor

rom�ani care nu dispun de bani su�cient,i pentru a �

operat,i ��n str�ain�atate. Neurochirurgul Mindea este

s,i diacon. Interviul cu el ne dezv�aluie chipul unuiom care s

,i-a ��nt

,eles viat

,a ca pe o continu�a slujire

lui Dumnezeu s,i aproapelui, ca pe un r�aspuns la

��ntrebarea adresat�a chiar de el ��nsus,i: ½Eu pentru

cine m�a jertfesc?�.

� A�ti crescut ��n Statele Unite, unde at,i studiat

cu mare succes. Ce v-a determinat s�a v�a ��ntoarce�ti��n �tara ale c�arei origini le purta�ti ��n �in�ta dumne-avoastr�a?

A fost ceva nea�steptat, s�a v�a spun sincer. Amp�astrat o leg�atur�a cu Rom�ania. Veneam vara dinpatru ��n patru ani �si nu m-am a�steptat la aceast�aocazie, ca s�a revin ��n �tar�a ��n calitate de neurochi-rurg. Decizia a fost mai mult bazat�a pe faptul c�aam v�azut ��ntr-adev�ar o mare nevoie de neurochi-rurgi cu experien�t�a ��n str�ain�atate. Metodele �si teh-nicile moderne sunt foarte utile pacien�tilor, mai alestehnica miniinvaziv�a, care nu este doar o strategiede marketing, ci un lucru foarte real. Inciziile mici��nseamn�a risc de infec�tie mai mic, ��nseamn�a maipu�tine medicamente s

,i calmante, pacientul se ex-

terneaz�a mult mai repede �si reprezint�a un bene�ciuclar pentru bolnav ��n compara�tie cu interven�tiileclasice. Aceasta, g�andind ��n mod profesional. Pede alt�a parte, eram asaltat �si de prietenii mei dinRom�ania, care mi-au pus la dispozi�tie vie�tile marti-rilor din ��nchisorile comuniste din Rom�ania. C�andam citit cartea despre via�ta lui Valeriu Gafencu amr�amas absolut �socat. Nu am crezut c�a poate � posi-bil a�sa ceva, oameni de asemenea sacri�ciu. Vie�tile

32Material preluat din ziarul Lumina...

unor astfel de oameni, s�n�ti, in�uen�teaz�a su�etulomului de azi. C�at de mult s-au luptat ei pentru�tara aceasta, c�at de mult s-au jert�t pentru aproa-pele lor. Aceste idei m-au condus la ��ntrebarea: eupentru cine m�a jertfesc? A�sa c�a ��mpreun�a cu so�tiamea ne-am tot g�andit la ideea plec�arii ��n Rom�aniadin ce ��n ce mai mult, �si cu sprijin de la duhovnic�si al�ti prieteni am luat decizia ��ntoarcerii acas�a.� Din perspectiva dumneavoastr�a, ce crede�ti c�a

d�a valoare vie�tii unui om?�In primul r�and pot s�a v�a spun ce nu d�a valoare

vie�tii unui om. Ne ocup�am cu foarte multe lucruri��n ziua de ast�azi, vorbesc speci�c ��n calitate de me-dic. Avem ��n vedere pacien�tii, lucrurile adminis-trative. Mai exist�a �si familia, facultatea, studen�tii.Dar, dac�a la suprafa�t�a toate acestea sunt foarte im-portante, importan�ta lor se reduce dac�a omul nup�astreaz�a o leg�atur�a cu Dumnezeu. Po�ti s�a facifoarte multe lucruri frumoase �si s�a crezi c�a asta etotul. Po�ti s�a pari c�a te str�aduie�sti pentru to�ti �sie�sti foarte darnic, dar dac�a se pierde leg�atura cuDumnezeu, dac�a nu ai o credin�t�a adev�arat�a, dac�anu-�ti cercetezi credin�ta, degeaba le faci pe toate.Valoarea omului const�a ��n a � c�at mai apropiatcu su�etul de Cel Care l-a creat. Exact ca un �ucare poate s�a mearg�a, s�a realizeze lucruri incredi-bile, dac�a-�si pierde leg�atura cu p�arin�tii, dac�a nu �sties�a-i pre�tuiasc�a pe cei care i-au dat via�t�a, atunci re-aliz�arile lui vor �, nu vreau s�a zic ��n zadar, dar le valipsi mult din esen�t�a. Valoarea unui om const�a ��nr�avna pe care o are pentru Creatorul s�au �si pentru apercepe aspectele importante din credin�ta lui. Dinp�acate, to�ti suntem foarte ocupa�ti, dar cercet�am ��nam�anunt foarte pu�tin ce ��nseamn�a s�a �i ortodox.�Si a�sa ajungem s�a confund�am lucrurile. Am avutcolegi ��n Statele Unite care ��mi spuneau: Dac�a eusunt budist �si fac lucruri bune, care e problema?�Inc�a o dat�a vreau s�a spun: nu inten�tionez s�a judecpe al�tii ��n credin�ta lor, ci doar vreau s�a subliniezimportan�ta cunoa�sterii credin�tei noastre.� Cum a�ti ajuns s�a cunoa�ste�ti Biserica?Am fost ��n biseric�a de c�and pot s�a-mi aduc

aminte, de mic copil. Ne ducea bunica noastr�a.P�arin�tii ne-au crescut, dar erau permanent la servi-ciu. G�andi�ti-v�a, noi eram veni�ti ��n America, s�araci,am�ar�a�ti. . . bunica, care era o femeie foarte simpl�a,de la �tar�a, cu doar patru clase, dintr-un sat mic,ne-a ��nv�a�tat s�a �m buni, s�a �m oameni cu carac-ter. Ne spunea s�a nu judeci, s�a nu superi pe aproa-pele t�au. Ideea de a posti tot de la ea am primit-o.


75

�Si a�sa am ��nceput s�a postim c�ate pu�tin, de la 5-6ani. Pur �si simplu ne spunea s�a d�am �si noi cevalui Dumnezeu, s�a-i oferim un mic dar, o mic�a jertf�aLui, Care ne-a dat at�atea nou�a. Ca �si copil mic,nu aveam ce s�a-i d�aruiesc lui Dumnezeu. Dar easpunea: Uite, ��n post, nu o s�a bem lapte, nu o s�am�anc�am carne. A�sa ne-am ��nv�a�tat cu postul, carea devenit ceva foarte �resc. Aceste lucruri m-amluptat s�a le aplic ��n via�t�a odat�a ce am crescut, apoi��mpreun�a cu so�tia mea care este rom�anc�a, ortodox�a�si un mare sprijin.

� Ce repre-zint�a pentrudumneavoastr�acredin�ta ��nHristos?Credin�ta ��n

Hristos esteesen�ta vie�tii

omului. V�a da�ti seama c�a, dac�a pentru o clip�aDumnezeu nu ar � ��n via�ta noastr�a, toate ar � f�ar�aun scop, f�ar�a un rost. Ar � un fel de randomness(dezordine). Nimic nu ar � important, via�tave�snic�a nu ar exista. Degeaba aju�ti pe altul. Ar �total un haos. Credin�ta ��n Hristos este esen�tial�apentru existen�ta noastr�a ca oameni.� Cum crede�ti c�a se pot forma atitudini, caractere

s�an�atoase ��n societatea rom�aneasc�a? Nu ar trebuica �si medicii s�a aib�a o voce mai pregnant�a ��n acestsens? Ce se poate face pentru a ��ndrepta situa�tiade fapt, care este una destul de di�cil�a?�In primul r�and am observat un lucru. De multe

ori, unii medici nu se pun��n centrul discu�tiei atuncic�and este vorba despre religie, pentru c�a este �si ter-menul acesta ½political correctness�, ��nc�at ��n SUA,cel pu�tin, nu puteai s�a vorbe�sti deschis despre Or-todoxie. Pentru c�a se putea s�a-l sup�ar pe catolicul,pe protestantul, pe chinezul sau ateul a�at al�aturide mine. E discutabil�a aceast�a problem�a. Dar maie ceva, mul�ti nu au o voce, �indc�a le este team�a.Au teama de a � v�azu�ti habotnici sau neserio�si caspeciali�sti, dac�a tu ca medic crezi ��n lucruri carenu sunt dovezi �stiin�ti�ce. Mai mult, consider c�amai este o team�a. Exist�a teama de a vorbi des-pre cre�stinism, tu ��nsu�ti ne�ind un model potri-vit de cre�stin. Po�ti vorbi frumos despre Dumne-zeu, iar oamenii s�a te vad�a agitat, arogant, necin-stit. Atunci nu se justi�c�a numele t�au de cre�stin.Aduci un deserviciu credin�tei tale. Degeaba teduci la biseric�a, poste�sti, te rogi, te spovede�sti, te

��mp�art�a�se�sti. Chiar �si eu ��n America am sim�tit demulte ori nevoia m�arturisirii unor anumite lucruri.Dar consideram a�sa: Cum pot eu s�a ies ��n eviden�t�acu acestea, �indc�a foarte u�sor, prin p�acatele noas-tre, �si e nevoie doar de un moment de neaten�tiec�and po�ti sup�ara pe cineva, putem � acuzat

,i de

a nu � cre�stini buni. Acest lucru intimideaz�a pemul�ti oameni. Trebuie s�a ��n�telegem c�a a � orto-dox ��nseamn�a s�a ai o lupt�a permanent�a ��n via�t�a. Efoarte important s�a ��n�telegem aceasta. Nu putemcrede c�a suntem cei mai buni, c�a n-o s�a avem ca-zuri cu probleme, c�a to�ti pacien�tii vor � mul�tumi�ti,ne vor iubi sau vor spune ½Doctorul Mindea, vai,ce grozav! �. Nu. Vor exista �si nemul�tumi�ti, vor� �si cazuri grele, vor exista complica�tii. Sunt de��n�teles. Pe de alt�a parte, al�tii simt c�a nu pot dis-cuta anumite lucruri ce �tin de �stiin�t�a cu certitu-dine pentru c�a nu sunt explicate ��n mod �stiin�ti�c.Aceasta, ��nc�a o dat�a, demonstreaz�a ne�stiin�ta me-dicului. Avem exemple foarte bune ��n medicinarom�aneasc�a, pe profesorul Nicolae Paulescu, carea scris o carte ��ntreag�a pe acest subiect: a luatprincipiile �stiin�ti�ce �si a demonstrat, pe baza lor,existen�ta unui Creator. �Si orice om, dac�a st�a pu�tins�a se g�andeasc�a, ca un copil de 10 ani, ��si d�a seamac�a exist�a un Creator. Un exemplu pe care ��mi placefoarte mult s�a-l dau colegilor mei care spun c�a suntatei. Dac�a eu scot din buzunar 10 monede �si learunc pe jos, ele se ��mpr�a�stie. Dac�a voi arunca deori c�ate ori dori�ti dumneavoastr�a aceste monede, nuexist�a matematic probabilitatea ca ele s�a se a�sezede la sine una peste alta. Dac�a niciodat�a monedelenu se vor ordona a�sa cum am spus, asta demon-streaz�a randomness, dezordinea. �In matematic�a,lucrurile care sunt posibile statistic au m�acar te-oretic posibilitatea de a se ��nt�ampla, �e �si una laun miliard, la un triliard de ori, dar aici nu poate� vorba nici m�acar de a�sa ceva. Din hazard, din��nt�amplare nu poate ie�si niciodat�a ceva ordonat dela sine.

� Cum a�ti caracteriza Rom�aniadup�a perioada petrecut�a aici, ��n�tar�a?

� Vorbi�ti despre rolul credin�tei��n derularea actului medical. �Ince const�a preg�atirea dumneavoastr�apentru opera�tie? E vorba doar destudiu, tehnic�a, �er sau mai e ne-voie �si de altceva, de rug�aciune?

E clar ca medic c�a trebuie s�a dep�a�se�sti anumite


76

etape pentru a � cali�cat ca s�a operezi pe cineva.C�and ai dep�a�sit aceste etape �si cuno�sti anatomia,cuno�sti boala, cuno�sti pacientul, ai luat decizia co-rect�a, ��n sens �stiin�ti�c ai nevoie �si de credin�t�a pen-tru a reu�si ��n ceea ce vrei s�a faci. Eu personalacord un mare rol credin�tei. Consider c�a uneori,ca medic, �si cred c�a acest lucru este valabil pen-tru orice doctor, ��nt�ampin�am cazuri ��nc�at, pur �sisimplu, nu �stim cum s�a proced�am. S�a-l oper�ampe acest pacient, are sens sau nu? Recuperareava dep�a�si capacitatea lui, dac�a vorbim despre can-cer? �In aceste cazuri, simplu, oricine ��si poate daseama de rolul �si importan�ta credin�tei. Eu une-ori m�a rog de c�and fac consulta�tia p�an�a c�and iaudecizia ca s�a operez un pacient ca s�a-mi luminezeDumnezeu mintea pentru a nu opera pe cineva carepoate nu ar rezista interven�tiei chirurgicale sau eanu �si-ar avea rost. Pe de alt�a parte, rug�aciuneaajut�a foarte mult ��n timpul opera�tiei. Am avut ca-zuri foarte grele, complicate, pe care le-am f�acut cuo anumit�a u�surin�t�a pe care nu aveam cum s�a mi-o explic. �Imi amintesc c�and am operat o tumoareimens�a la cineva, iar aceasta trebuia scoas�a dintr-o bucat�a pentru a nu exista diseminare de celule��n jur. Era prima dat�a c�and operam acest caz �siprima dat�a c�and se f�acea o opera�tie de acest genla Standford. Am vorbit cu un medic din Japoniacare f�acuse 100 de astfel de opera�tii ��ntr-o carier�ade 40 de ani. Era o problem�a foarte rar�a. Am su-nat la un alt medic care operase 60 de cazuri p�an�aatunci. Le-am trimis RMN-ul. Opera�tia dura cam20 de ore! Trebuia anestezie puternic�a, preg�atireminu�tioas�a. S�a vede�ti ce s-a ��nt�amplat! Locuiam��n San Francisco. Am mers la racla Sf�antului IoanMaximovici. �Si acolo, �tin minte foarte bine, m-amrugat foarte mult: ½Doamne, f�a ceva. Nu vreau s�afac cazul �asta. Cred c�a m�a dep�a�se�ste. Nu vreau s�afac boala mai grea pacientului! �M-am dus la bolnavul cu pricina, un mare �sef

de la �rma Apple, un chinez cre�stin, care se puteaopera oriunde ��n lume, �si i-am zis: ½Problema dum-neavoastr�a este una foarte complicat�a, cu care doaro m�an�a de medici se ocup�a. Eu vreau s�a v�a spunlucrul acesta: Nu am mai operat asemenea cazuri.Am f�acut cazuri complicate, dar nu ca acesta�.Omul s-a uitat la mine �si mi-a spus: ½Eu am

��ncredere ��n dumneavoastr�a. Simt c�a o s�a v�adescurca�ti. M�a las ��n m�ana dumneavoastr�a�.M-am speriat. Am zis: ½Doamne, s�a nu

gre�seasc�a omul �asta! �

Toat�a lumea mi-a r�aspuns:½Da, e corect. A�ti pierdut ��nopera�tie sub un litru de s�ange�.Am avut conferin�te la care am

men�tionat cazul �asta, bine��n�telesnu ��n termenii ��n care vi l-am descris dumneavoastr�a, �si amavut medici care m-au acuzat c�amint c�and le-am spus rezulta-tele opera�tiei survenite ��n urma

rug�aciunii. V�a spun, cu fric�a de Dumnezeu, a�saa decurs opera�tia. Altfel nu ai cum s�a explici.Credin�ta are un mare rol. �Si au fost multe alteopera�tii la care ajutorul lui Dumnezeu a venit tai-nic. Pe medicii care nu v�ad lucrul �asta nu-i acuz,doar ��mi pare r�au pentru ei. �Si m�a rog s�a vin�a vre-mea �si ocazia ca s�a-�si dea seama c�a tot ceea ce facemedicul este foarte pu�tin. Iar asta cu tot respec-tul pentru doctori, profesori �si cine vre�ti dumnea-voastr�a.� Dac�a ar � s�a face�ti pro�lul unui medic

des�av�ar�sit, cum l-a�ti descrie?�In primul r�and, f�ar�a nici un dubiu, el ar trebui s�a

aib�a mult�a dragoste pentru pacient. S�a se comportecu bolnavul ca s

,i cum s-ar purta cu el ��nsus

,i. Apoi

s�a �e exigent, s�a �e atent la detalii, s�a �e cu ochii ��npatru, r�abd�ator. Al treilea lucru foarte importanteste s�a aib�a c�at mai mult�a smerenie, s�a ��nt

,eleag�a c�a

alt medic care nu este la fel de renumit ca el poates�a-i ofere un sfat, c�a s

,i el poate ��nv�at

,a dintr-o carte,

dintr-un articol. S�a nu se ��ncread�a foarte tare ��n el,��n ��nt

,elegerea lui. Dac�a ai dragoste adev�arat�a fat

,�a

de pacient, atent,ie la detaliu s

,i dorint

,a de a accepta

s�a ��nvet,i din orice parte, pot

,i s�a faci lucruri extra-

ordinar de frumoase. Toate trebuie ��ncununate decredint

,�a, pentru c�a toate se fac pentru Dumnezeu.


Date post:	16-Aug-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

CETATEA CULTURAL A · 2016-04-05 · si ata, amb S podul de la aCernavod si sanul,a ara agcransfT...

Documents