Certej” 2010 Capitolul 4apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul

Certej” Capitolul 4.5

2010

Elaborat de CCMD, Cluj- Napoca, Romania 201

Poluarea cu hidrocarburi descrisă la amfibieni este parte a impactului negativ şi în cazul mamiferelor. Şi în cazul mamiferelor impactul negativ poate fi datorat şi de de neaplicarea, aplicarea incorectă sau superficială a măsurilor de reducere a impacturilor. Impact pozitiv Nu a fost remarcată nici o cauiză de impact pozitiv în timpul acestei faze. Biodiversitatea acvatică

Impact negativ

Speciile acvatice vor fi influenţate în special de piertederea habitatului în sistemul de iazuri de decantare Voia, şi de bucata „vie” de pe valea Măcrişului, amonte de confluenţa cu Coranda.

De asemenea o serie de activităţi pot crea un puternic impact asupra apelor din zona de impact, astfel, pâraiele sunt în pericol de a fi contaminate cu substanţe periculoase de tipul lubrifianţilor şi uleiurilor. Scurgerile de suprafaţă de la zonele de construcţie pot de asemenea să constituie o problemă serioasă în cazul neaplicării unor măsuri de limitare a efectelor acestora. Aceste măsuri vor fi prezentate în capitolul de mai jos privind diminuarea impactului în faza de construcţie. Un impact suplimentar ar putea fi resimţit de fauna şi flora acvatică ca urmare a cantităţii crescute de sedimente în suspensie, generate de activităţile de construcţie. Atât poluarea apelor, cât şi distrugerea malurilor şi a vegetaţiei ripariene vor reduce valoarea de habitat al acestor sisteme. Va trebui acordată o atenţie specială tuturor lucrărilor care se vor executa în apropiere de cursurile de apă. Impact pozitiv Nu a fost detectat nici un impact pozitiv în această fază a proiectului.

Split by PDF Splitter



2010


În faza de exploatare Impact negativ În această fază, pe lângă cronicizarea unora dintre componentele impactului descris pentru faza de construcţie, exploatarea implicând în bună parte continuarea construcţiei carierelor, haldelor şi umplerii iazurilor, apar şi unele componente noi ale acestuia. Acestea sunt legate de exploatarea drumurilor industriale care va provoca efectul de barieră şi fragmentarea habitatelor rămase neafectate cum ar fi cele dintre zona Certej şi Voia. Speciile afectate vor fi amfibienii, reptilele, unele mamifere. Posibila reducere a succesului cuibăririi unor specii de păsări se va datora în special zgomotului. Va putea apărea mortalitatea directă prin accidente auto, componentă a impactului negativ care va afecta în special animalele mobile ca mamifere şi păsări precum şi unele mai puţin mobile cum ar fi amfibienii şi reptilele. În timp chiar uzura insalaţiilor construite ca meodă de reducere a impactulu provocat de accidentele auto (ex. ruperea gardurilor, înfundarea tunelurilor cu vegetaţie) poate constitui o continuare a acestuia. Pericolul intoxicării, în special al speciilor acvatice, cu substanţe chimice deversate în iazurile de decantare constitue o altă componentă importantă în faza de exploatare a proiectului. Concentraţia redusă a cianurilor, deversate în iazuri, concentraţie admisă de legislaţia europeană, precum şi timpul relativ scurt al menţinerii acestor iazuri de decantare elimină în parte problemele ce pot apărea datorită prezenţei lor în zonă. De asemenea inexistenţa în regiune a unor populaţii de păsări de apă, precum amplasarea zonei proiectului în afara rutelor principale de migraţie a păsărilor acvatice, face ca probabilitatea folosirii acestor iazuri de decantare să fie redusă. Iazurile de decantare nefiind propice dezvoltării unor populaţii bogate de alge şi alte plante acvatice precum şi al populaţiilor de macronevertebrate, vor fi folosite cel mult ca locuri de odihnă. În faza de exploatare substanţele chimice deversate în lacurile de decantare vor fi sub limita admisă de legislaţia românească şi europeană. Cu toate acestea pot apărea fenomene de acumulare ale acestor substanţe în ţesuturi, aici ne referim la eventualele metale grele. Timpul relativ scurt în care aceste iazuri de decantare vor fi active precum şi concentraţia scăzută a substanţelor deversate, acceptate de legislaţia română şi de cea europeană reduc posibilitatea afectării majore a speciilor care vor veni în contact cu iazurile. O altă mare problemă va fi constituită de continuarea generării de ape acide din haldele de rocă sterilă. Cu toate că sistemul Hondol-Certej se află în „pustiire biologică” nu




2010


trebuie pierdut din vedere faptul că acesta este un afluent direct al Mureşului şi un aport suplimentar de ape acide va afecta acest râu. Impact pozitiv Cel mai important impact pozitiv va fi începerea colectării de ape acide din sistemul Hondol-Certej, precum şi tratarea şi epurarea lor. Dacă acest lucru se va face împreună cu un management adecvat al apelor uzate din comuna Certej rezultatul va fi o curăţare a întregului sistem şi reapariţia „vieţii” în acest sistem caracterizat aproape în totalitate de „pustiire biologică”. Realizarea unei staţii de epurare a apelor uzate menajere va putea fi susţinută de către autoritatea locală şi din taxele şi impozitele generate de viitoarea exploatare minieră şi de afacerile ce se vor apărea conex, taxe care vor fi plătite către consiliul local. În faza de închidere Impact negativ Nu a fost identificat impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact. Impact pozitiv În faza de închidere, odată cu renaturarea zonei păsările vor fi printre primele care-şi vor reface efectivele în zona proiectului.

Păsările nu vor părăsi de fapt habitatele din afara zonei de maximă activitate a proiectului, lucru dovedit de prezenţa lor în zonă, în condiţiile habitatelor distruse, a apelor poluate, şi a impactului major din prezent.

După închidere şi renaturare, populaţiile de mamifere din zona de impact se vor reface pe cale naturală sau prin repopulări.

În această etapă habitatele folosite de amfibieni vor fi mult înbunătăţite, chiar în comparaţie cu starea actuală a habitatelor. Considerăm că amfibienii şi reptilele vor repopula zona proiectului din populaţiile neafectate de la periferia şi din apropierea zonei proiectului. De asemenea, după încetarea activităţilor industriale şi refacerea de habitate de felul bălţilor acestea vor fi repopulate, în perioada de reproducere cu indivizi din speciile relocate sau din speciile pentru care habitatele recreate reprezintă habitate bune pentru reproducere, estivare sau hibernare.

Dinamica resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti

Faza de construcţie

Mamiferele mari, oricum rare şi fără populaţii stabile în zona proiectului vor părăsi această zonă.




2010


Noxele din aer precum şi zgomotul pot reprezenta factori de stres pentru mamiferele din zonă.

Faza de exploatare

Impacturile negative din faza precedentă pot continua, în special prin creşterea traficului, al vibraţiilor şi zgomotului.

Un potenţial pericol este constituit de către prezenţa în această fază a iazurilor de decantare, în care vor exista substanţe toxice. Mamiferele mari, şi cele de talie mijlocie vor fi împiedicate să ajungă la aceste decantoare prin construirea de garduri. Mamiferele mici vor fi descurajate prin menţinerea unei centuri de teren permanent lipsit de vegetaţie înaltă.

Faza de închidere

După închidere şi renaturare, populaţiile de mamifere din zona de impact se vor reface pe cale naturală sau prin repopulări. În faza de exploatare, traficul pe drumurile de acces şi alte căi rutiere creează posibilitatea creşterii ratei mortalităţii ca urmare a impactului cu vehicule. Potenţialul perturbării faunei prin zgomot, vibraţii şi surse vizuale este prezent în toată zona de influenţă a proiectului, cu precădere în zonele adiacente carierelor, uzinei de prelucrare şi drumurilor. Contaminarea apelor de suprafaţă cu emisii de fluide şi solide, precum şi prezenţa iazului de sedimentare a sterilului (în care va bălti apă după sedimentarea sterilului în instalaţia de gospodărire a sterilului) prezintă potenţial de a afecta apa potabilă pentru păsări şi mamifere. În aria de impact nu există specii de peşti. Modificarea compoziţiei pe specii: specii locale sau aclimatizate, răspândirea speciilor invadatoare Datorită suprafeţei relativ reduse a zonei ce va fi afectată în comparaţie cu zonele acoperite de habitate de mai buă calitate, din jur „compoziţia de specii” va fi afectată doar la nivel local. După renaturare, zona va fi colonizată rapid de specii autohtone, venite în special din habitatele „donori” din apropiere. Se observă că, în general zona din jurul celei de impact este complat acoperită de habitate naturale, unele de bună calitate neexistând




2010


pericolul apariţiei plantelor invazive. Acestea se vor manifesta cel mult în componenţa unor asociaţii ruderale de pe marginea drumurilor. Se va evita plantarea de specii „aclimatizate”, pentru schemele de însămânţare şi împădurire folosindu-se exclusiv specii autohtone, din provenienţă locală. Modificarea resurselor de ciuperci Prin tăierea pădurilor din perimetrul de exploatare minieră, ecosistemele forestiere respective vor fi distruse, împreună cu toate componentele sale. În perimetrele de exploatare minieră, în urma tăierii pădurii, ciupercile micoritice vor dispărea cu totul, ele fiind obligat simbionte. Speciile xilofage vor avea o creştere numerică în prima fază - de tăiere a pădurilor, când volumul de lemn mort (cioate, buşteni, resturi de exploatare) va fi mai mare - după care vor fi reduse numeric semnificativ, prin îndepărtarea acestor resturi vegetale, a solului şi acoperirea cu steriluri sau exploatarea carierelor. În pădurile limitrofe perimetrelor industriale, numărul şi frecvenţa speciilor de ciuperci vor fi modificate, în funcţie de efectele poluante directe, respectiv de creşterea impactului activităţii umane directe. Influenţa activităţii induistriale va fi cu atât mai puternică cu cât pădurile sunt mai aproape de perimetrul de exploatare, scăzând treptat pe măsura îndepărtării de sursele de poluare.. Speciile xilofage sunt de regulă stimulate o dată cu reducerea vitalităţii arborilor forestieri, frecvenţa lor crescând în pădurile săbite de poluare şi activităţi umane (răni diverse). Modificarea resurselor de plante cu importanţă economică

Resursele actuale ale speciilor de plante de importanţă economică au fost, în mare parte, degradate atât printr-o exploatare forestieră prin tăieri rase, prin supra păşunat sau prin activitatea industrială de tip minier care a redus suprafeţele de teren productiv.

Reducerea resurselor se va produce în continuare prin dezvoltarea proiectului minier Certej, dar speciile de plante cu valoare economică se regăsesc în zonele învecinate, impactul negativ este semnificativ numai pe plan local neafectând aceste resurse pe plan naţional şi internaţional.

Modificarea/distrugerea rutelor de migrare

Zona de influenţă a proiectului se află în afara rutelor principale de migraţie care străbat România.




2010


O parte din speciile de păsări din zonă sunt migratoare însă populaţiile din zona de impact ce pot fi afectate reprezintă procente infime din populaţiile din România şi chiar din Europa.

Evaluarea formelor de impact asupra biodiversităţii în caz de accident Pericolul distrugerii mediului natural şi implicit afectarea biodiversităţii, sunt analizate amănunţit în Secţiunea Riscuri.

Impact transfrontalier

Formele de impact asupra biodiversităţii cauzate de proiect vor fi semnificative pe plan local, dar nu vor afecta populaţiile de floră sau faună la scară regională, naţională sau mai mare. Zona de influenţă a proiectului nu este semnificativă pentru migraţia păsărilor deoarece majoritatea speciilor de păsări sunt sedentar

4.5.3 Măsuri de diminuare a impactului

Din cauza complexităţii sistemelor ecologice fezabilitatea măsurilor de diminuare a impacturilor este destul de dificil de prevăzut, aceastafiind încă un motiv de a sublinia importanţa monitorizării. Acest fapt nu poate fi folosit drept scuză pentru lipsa formulării măsurilor specifice care au ca obiectiv diminuarea sau chiar evitarea impactului precum şi reversibilitatea sistemelor ecologice la starea iniţială. Măsurile de diminuare a impactului vor fi tratate punctual pe tip major de impact cu specificarea grupelor de habitate, plante sau animale asupra căruia au efect şi vor fi de asemenea împărţite în diferitele faze ale proiectului minier. Diminuarea impactului provocat de schimbări ale suprafeţelor împădurite, mlaştinilor, zonelor umede, corpurilor de apă, protecţia resurselor biologice, speciilor incluse în Cartea Roşie, florei, faunei acvatice, alte măsuri pentru reducerea impactului asupra biodiversităţii. Pentru impactul datorat pierderilor de habitat în timpul fazei de construcţie şi operarese recomandă:

- translocarea speciilor cu mobilitate redusă sau a celor cu cerinţe stricte de habitat (ex. amfibieni, reptile, unele mamifere mici etc.). Cel mai important loc de reproducere al amfibienilor, specii listate în cartea roşie, este Tăul Făerag, aflat la




2010


aproximativ 4 km de zona impactată, neafectat de proiect care poate acţiona ca un excelent receptor pentru translocare şi la fel, un excelent donor în cazul repopulărilor. De asemenea, prezenţa speciilor în teritoriul administrativ al localităţilor din jur ne duc la concluzia existenţei de populaţii şi habitate preopice pentru colonizarea naturală în faza de postînchidere. În cazul organismelor acvatice reofile, ex racii, acestea vor fi relocate în pârâurile din apropiere aflate în afara zonei de impact.

- Construirea de canale de drenaj cu curgere lentă şi chiar păstrarea unor porţiuni

uşăr colmatate va duce la apariţia unor habitate importante pentru izvoraşul cu burtă galbenă şi pentru insectele cu stadii de dezvoltare acvatică, ex. odonatele.

- unde este posibil, restricţionarea activităţilor majore de construcţie în timpul

perioade de reproducere a amfibienilor şi păsărilor. - Tăierile de pădure se vor realiza în mod gradual permiţând elementelor mobile din

habitatele forestiere deplasarea spre habitate similare din afara zonei de impact. - Menţinerea unde, şi cât este posibil a şirurilor de tufişuri şi de păpurişuri care să

facă legătura între habitatele în curs de afectare şi habitate naturale din afara zonei de impact.

- restricţionarea suprafeţelor săpate şi a deponiilor

- desemnarea de suprafeţe de protecţie în jurul habitatelor valoroase din apropierea

zonei de construcţie şi îngrădirea lor temporară - crearea unei baze de seminţe produse de speciile de plante native şi locale, în

vederea renaturării zonelor degradate în perioada de postconstrucţie - refacerea habitatelor distruse, în special a zonelor umede la sfârşitul acestei faze

în cazul distrugerii arborilor bătrâni, scorburoşi se recomandă montarea, în habitatele alăturate, a cuiburilor artificiale şi adăposturilor pentru lilieci.

- păstrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiaşi sistem de

management al habitatelor, ex. cosiri târzii în pajişti, pentru a se evita invazia speciilor lemnoase şi a ferigii de câmp.

- Păstrarea în pădurile rămase arborilor morţi, scorburoşi, amplasarea de scorburi

artificiale, menţinerea subarboretului, la periferia zonei de impact al proiectului. Pentru impactul datorat deranjării speciilor datorită zgomotului şi luminii, în perioada de construcţie şi operare, se recomandă:




2010


- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate

- Folosirea de panouri fonoabsorbante în special în jurul echipamentelor care

produc un zgomot puternic (ex. echipamentele de forare etc.)

- Evitarea muncii în timpul nopţii, iar în cazul în care se utilizează lumina noaptea se va evita utilizarea ei în exces.

- Pentru iluminatul nocturn în zona incintei industrialetilizarea unor becuri speciale

(cele cu sodiu cu presiune scăzută sunt de preferat în comparaţie cu cele cu mercur sau cele cu sodiu cu presiune mare) pentru a se împiedica atragerea în masă a insectelor nocturne şi implicit a liliecilor.

Pentru impactul datorat mortalităţii directe cauzate de omorârea animalelor de către lucrători, capturarea involuntare a diferite specii în gropi, şanţuri, canale etc, apariţia de false locuri de reproducere (ex gropi, şanţuri, canale temporar inundate care sunt secate în scurt timp, determinând mortalitatea ouălor, larvelor etc.), în faza de construcţie şi operare, se recomandă:

- organizarea de şedinţe de conştientizare în care să se explice faptul că aceste animale sunt strict protejate de lege

- acoperirea pe timpul nopţii a acestor „capcane”, în cazul celor de mici dimensiuni,

crearea de rampe care să permită „evadarea” animalelor captive în cele de dimensiuni mari.Golirea lor repetată, translocarea ouălor şi/sau larvelor, construirea de rampe pentru adulţi.

Pentru impactul datorat creşterii turbidităţii asupra organismelor acvatice se recomandă realizarea de baraje de decantare a apei cu turbiditate ridicată precum şi evitarea depunerilor de pămînt şi materiale de construcţii, pe malul apelor pentru a se evita antrenarea de suspensii în pâraie. Pentru impactul datorat creşterii acidităţii în sistemul Măcriş-Hondol-Certej se recomandă canalizarea pâraielor pentru a se evita spălarea galiţei, crearea unui baraj de colectarea a apelor acide de pe haldă şi a unei uzine de procesare a apelor acide de origine minieră înainte de eliberarea acestora în sistemele naturale. Pentru a se evita efectul substanţelor toxice, ex. compuşi cu cianură, asupra biodiversităţii acvatice, s-a prevăzut că la eliberarea în iazurile de decantare, tulbureala să conţină o cantitate mai mică sau egală cu standardele din România şi Uniunea Europeană, care să nu afecteze biodiversitatea. Oricum compuşii cu cianură, având o concentraţie permisă de




2010


legislaţia românească şi de cea europeană vor fi prezenţi exclusiv în iazul mic de pe Valea Frumoasă. În cazul unui pericol generat de către prezenţa în această fază a iazurilor de decantare, în care vor exista substanţe toxice, mamiferele mari şi cele de talie mijlocie vor fi împiedicate să ajungă la aceste decantoare prin construirea de garduri. Mamiferele mici, care pot trece de aceste garduri ar putea fi afectate de cianuri sau ar putea acumula şi transmite în piramida trofică substanţe ca metalele grele. Datorită limitelor reduse de concentraţie în apa din iazuri şi a timpului relativ redus de existenţă, efectele nu vor fi catastrofale. Deasemenea, păstrarea unei benzi neacoperite de vegetaţie de jurîmprejurul iazurilor şi a altor metode de îndepărtare a animalelor, va face ca zona din apropierea acestor iazuri să nu fie atractivă pentru mamiferele.

Impactul datorat stâlpilor de medie tensiune, şi a conductorilor electrici aferenţi poate fi diminuat prin utilizare de componente izolate şi marcate corepunzător pentru evitarea coliziunii.

Pentru impactul datorat poluării datorate accidentelor, managementul defectuos al hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadegvate şi managementului defectuos al deşeurilor, impact ce poate apărea în toate fazele proiectului cu efect asupra tuturor speciilor şi habitatelor se recomandă:

- aplicarea unei discipline în circulaţie - realizarea unui management eficient al depozitării hidrocarburilor şi a altor

substanţem toxice în perimetrul şantierului - folosirea de tehnologii noi, performante - realizarea unui management eficient al deşeurilor

Posibila reducere a succesului cuibăririi unor specii de păsări din unele perimetre a zonei de impact sau din imediata apropiere va fi diminuată prin amplasarea de panouri fonoabsorbante. Pentru diminuarea impactului provocat de mortalitatea directă a speciilor mobile de faună, cauzată de accidentele auto pe drumurile industriale, se recomandă:

- limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului.

- Amplasarea de garduri dealungul autostrăzii pentru împiedicarea animalelor mari.




2010


- Amplasarea de tuneluri pentru animale sub drumurile industriale care vor fi prevăzute şi cu cu borduri de beton de cel puţin 20 cm inălţime pentru a împiedica trecerea amfibienilor şi pentru ai forţa să folosească tunelurile.

- Fiecare pod nou construit va fi prevăzut cu podeţe pentru vidre situate aproape de nivelul maxim al apei precum şi cu structuri ce vor permite cuibăritul mierlelor de apă în perioada de închidere-postînchidere.

- Curăţarea regulată a drumurilor industriale şi a marginilor acesteia de cadavrele

de animale (ex. câini, păsări etc) produse de către accidente pentru a nu atrage eventuale specii necrofage (corvidee, păsări răpitoare, vulpi etc)

Distrugerea, uzura etc, instalaţiilor pentru protecţia speciilor mobile având ca rezultat mortalitate directă (ex. ruperea gardurilor, înfundarea tunelurilor cu vegetaţie) poate reprezenta o componentă a impactului. Pentru diminuarea acestuia se recomandă realizarea unui plan de management al biodiversităţii în zona de impact care să prevadă responsabilităţi, bugete şi metode de păstrare în bune condiţii al acestor instalaţii (ex. curăţarea odată la 5 ani a tunelurilor etc.)

Reconstrucţia resurselor biologice, a speciilor incluse în Cartea Roşie, a adăposturilor pentru animale, replantarea arborilor sau a ierbii

Datorită faptului că habitatele din zona de impact sunt răspândite pe suprafeţe reduse şi că viitoarele halde de rocă sterilă, de pămînt fertil, carierele, utilităţile uzinei, iazurile de decantare sunt direct conectate cu habitate naturale din afara ariei de impact şi datorită faptului că pe teritoriul viitoarelor cariere, halde, iazuri de decantare nu rămân porţiuni de habitate naturale ce trebuie interconectate nu este necesară crearea unei reţele ecologige compensatorii complexe. Canalele de drenaj, malurile apelor şi marginile de drum cu vegetaţie ruderală vor constitui totuşi, în cazul păstrării lor în stare cît mai aproape de natural, coridoare ecologice care vor permite deplşasarea speciilor mobile. În faza de închidere se vor folosi diferite scheme de acoperire a haldelor de rocă sterilă astfel, impermeabilizarea lor de suprafaţă se va realiza cu ajutorul straturilor succesive de argilă şi material geotextil, urmând ca mai apoi să fie acoperite de sol vegetal. Se vor aplica apoi diferite scheme de însîmânţare folosindu-se exclusiv seminţe ale speciilor ierboase autohtone, daca se poate locale. Se vor aplica procedee de succesiune ecologică începându-se cu înierbare, urmând ca plantarea arborilor să se realizeze după stabilizarea solului şi reânceperea proceselor humice. Schemele vor fi cele clasice de înpodurire, ce vor fi descriseîntr-un protocol aparte în urma stabilirii suprafeţelor exacte. Pentru plantarea se vor folosi exclusiv puieţi




2010


de arbori nativi şi locali obţinuţi din seminţe provenite de la pădurile din jur sau folosind chiar puieţi colectaţi din acestea. Folosindu-se metodele de succesiune ecologică bazate în primul an prin monocultură de Lolium perene în primul an urmată de însămânţări de alte graminee se ajunge în termen foarte scurt 1-2 ani la rezultate ca cel observat în fotografiile de mai jos realizate la Halde Beerwalde din zona industrială Wismut, Germania. Menţionăm că este vorba de o haldă cu steril de uraniu. Foto 21.07.2000




2010


Foto 14.10.2001

La această haldă renaturată în mai puţin de 7 ani s-au putut observa o mare varietate de specii, inclusiv specii apădute pe cal naturală şi care se regăsesc la peste 200 m depărtare de halda renaturată. Iazurile de decantare pot fi renaturate prin eliminarea toatală a apei, impermeabilizarea suprafeţelor, refacerea stratului de sol fertil şi realizarea de scheme de înierbare şi replantare sau prin realitzarea de zone umede aşa cum se poate observa în imaginile de mai jos.




2010


Iaz de steril în curs de renaturare într-un complex minier de uraniu aparţinând companiei Wisutec Germania. iulie 2007.

Iaz de decantare a sterilului de uraniu renaturat prin succesiuna naturală a vegetaţiei. Germania, Chemnitz iulie 2007.




2010


Refacerea microhabitatelor Depozitarea resturilor lemnoase, cioate, rădăcini, lemn subţire, crengi la marginea zonei industriale va constitui un excelent habitat de adăpost şi hrănire pentru o serie întreagă de animale, fiind şi o sursă excelentă pentru ciupercile xilofage. Exemplu de depozitare a resturilor lemnoase dintr-o zonă minieră renaturată din Germania. Iulie 2007.

O altă metodă de refacere a adăposturilor pentru unele nevertebrate, amfibieni şi reptile este amplasarea grămezilor de bolovani, la periferia zonei industriale şi apoi în zonele renaturate.




2010


Exemplu de depozitare a bolovanilor dintr-o zonă minieră renaturată din Germania. Iulie 2007.

Concluzii

- având în vedere că regiunea potenţial impactată se află într-o zonă montană înconjurată de habitate naturale prezenţa a numeroare specii nu poate fi contestată.

- Nu există însă specii endemice şi/sau caracteristice unor habitate unice ce ar exista în acestă arie.

- există unele impacturi ce vor afecta populaţiile speciilor de plante, nevertebrate şi vertebrate din aria de studiu. Aceste impacturi vor avea un efect local neprovocând dispariţii de specii de vertebrate la nivel regional şi/sau naţional.

- Există soluţii pentru reducerea impactului negativ, uşor de aplicat şi puţin costisitoare în comparaţie cu valoarea totală a proiectului.

- Există unele un impact pozitiv arătat la fiecare grupă în diferitele faze descrise.


Date post:	25-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Certej” 2010 Capitolul 4apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents