1

COMISIA EUROPEANĂ Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură Cultură și creativitate Europa creativă

CERERE DE PROPUNERI – EAC/S18/2018

Muzica mișcă Europa

Programul de formare pentru tinerii profesioniști din domeniul muzical

1. INTRODUCERE – CONTEXT

Contextul general al politicii UE privind cultura

Prezenta cerere de propuneri contribuie la implementarea programului de lucru anual

pentru 2018 adoptat prin Decizia C (2018) 1602 a Comisiei din 21 martie 2018 și, mai

exact, la implementarea celei de-a treia activități distincte din cadrul punctului „3.

Implementare”.

Rolul Uniunii Europene în domeniul culturii este specificat la articolul 167 din Tratatul

privind funcționarea UE. Activitățile Comisiei Europene în acest domeniu se desfășoară

mai ales în cadrul creat prin Agenda europeană pentru cultură, care vizează consolidarea

rolului și a poziției culturii într-o lume tot mai globalizată. Rolul Comisiei este de a

contribui la abordarea provocărilor comune, precum impactul tranziției la tehnologia

digitală, schimbarea modelelor de guvernanță culturală și nevoia de sprijinire a

potențialului de inovare al sectorului cultural și al celui creativ. De asemenea, Comisia și-

a asumat angajamentul de a promova diversitatea culturală, de a proteja patrimoniul

cultural, de a diminua obstacolele din calea mobilității profesioniștilor din domeniul

cultural și de a sprijini contribuția industriilor culturale și creative la stimularea creșterii

și a locurilor de muncă în întreaga UE, conform principiilor agendei europene. Dimensiunea internațională a culturii se află în centrul acestei agende. Cooperarea UE în

ceea ce privește cultura va fi consolidată și mai mult în viitor în cadrul unei noi agende

europene pentru cultură.1

Din 2014 și până în prezent, Europa creativă a servit drept program-cadru consolidat de

sprijinire a sectorului cultural și a celui audiovizual ale Europei. Europa Creativă a

sprijinit implementarea de acțiuni în conformitate cu politica UE în domeniul culturii. În

1 În urma solicitării exprimate în cadrul reuniunii liderilor de la Gothenburg din noiembrie 2017, Comisia

elaborează în prezent o inițiativă pentru o nouă agendă europeană pentru cultură, a cărei adoptare este

preconizată pentru luna mai.

2

contextul elaborării următorului cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada de

după 2020, au început discuțiile privind viitorul program al UE pentru cultură.2

2 Propunerile Comisiei pentru următorul CFM și următoarele generații de programe UE sunt așteptate în

mai/iunie.

3

Despre sectorul muzical din Europa

Muzica este un pilon important al culturii europene. Sectorul este semnificativ din punct

de vedere economic – oferă mai multe locuri de muncă decât sectorul cinematografic și

generează venituri de peste 25 de miliarde EUR anual. De asemenea, muzica este o

componentă esențială a diversității culturale a Europei și are puterea de a genera

schimbări în bine la multe niveluri ale societății.

De-a lungul ultimului deceniu, sectorul muzical al Europei a fost puternic influențat de

tranziția la tehnologia digitală și de concurența sporită din partea jucătorilor de pe piața

mondială. Acest sector s-a confruntat și se confruntă în continuare cu provocări care au

dus la schimbări fundamentale ale modului în care este creată, produsă, distribuită,

consumată și valorificată financiar muzica. Industria muzicală se adaptează pentru a

profita de oportunitățile care i se oferă (noi modele de afaceri, sporirea cotelor de

audiență, o nouă modalitate de interacțiune), deschizând calea pentru alți furnizori de

conținut. În pofida numeroaselor oportunități, există în continuare provocări importante,

cum ar fi repartizarea veniturilor și remunerarea echitabilă a artiștilor în acest nou mediu

digital. Așa-zisul „decalaj de valoare” a devenit un subiect de discuții intense la nivel

național și european în ultimii câțiva ani.

Europa este un jucător puternic la nivel mondial, de-a lungul întregului lanț valoric al

muzicii, inclusiv în ceea ce privește distribuția online. Veniturile rezultate din difuzarea

în flux continuu (streaming) cresc extrem de rapid, compensând reducerile înregistrate în

ceea ce privește formatele fizice și descărcările. Cele mai mari piețe muzicale ale lumii

(Germania, Regatul Unit, Franța și Italia) se află în Europa, industria muzicală a acestui

continent putând fi considerată una dintre cele mai creative și diverse din lume. Totuși,

ecosistemul muzical european este un peisaj fragmentat, divers și complex, cu diferențe

structurale între principalele grupuri de operatori sau sub-sectoare (precum subsectorul

muzicii clasice și al muzicii produse de amatori, sub-sectorul muzicii live, sub-sectorul

muzicii înregistrate, sub-sectorul distribuției digitale etc.). De asemenea, există o

puternică fragmentare națională, însoțită de bariere lingvistice, care împiedică

promovarea și vizibilitatea repertoriului muzical peste granițele naționale în Europa și în

afara Europei. Repertoriul muzical european în alte limbi decât limba engleză întâmpină

dificultăți în traversarea granițelor Europei și există obstacole în calea internaționalizării

carierelor artiștilor. Statele Unite și Regatul Unit se bucură de un acces mai bun la piața

europeană a muzicii, din motive istorice, culturale și lingvistice, dar și pentru că

găzduiesc majoritatea marilor case discografice, promotori internaționali și servicii de

distribuție. Predominanța repertoriului muzical în limba engleză care traversează

granițele prin spectacole live, transmisiuni radio și servicii online în Europa și a

puternicelor corporații conduse din Statele Unite ale Americii3 pare să împiedice

promovarea și vizibilitatea producțiilor muzicale europene. Concentrarea și concurența

denaturată sunt provocări-cheie pentru ecosistemul muzical al Europei.

Este necesar să se ofere sprijin pentru competitivitatea și diversitatea sectorului muzical

și să se promoveze crearea de muzică. În acest context, ar putea fi necesare strategii

pentru exportarea muzicii europene, pentru explorarea unor piețe din afara Europei și a

audiențelor lor.

Sprijinul UE pentru muzică – Muzica mișcă Europa

3 Muzica mișcă Europa – Un program de sprijin pentru sectorul muzical european, compilare și cercetare

a Pop100 pentru Yourope, mai 2016.

4

Așadar, spre sfârșitul anului 2015, Comisia Europeană a lansat un dialog cu reprezentanți

ai sectorului muzical european, cu scopul de a identifica provocările-cheie și posibilele

modalități de abordare a lor, inclusiv acordarea de sprijin din partea UE. De atunci,

„Muzica mișcă Europa” a devenit cadrul acestor discuții și, mai în general, al inițiativelor

și acțiunilor UE de promovare a diversității și competitivității sectorului muzical al

Europei, în ceea ce privește politica și finanțarea. Un rezultat important al dialogului

menționat este Raportul grupului de lucru AB Music din 2016. Raportul a dezvăluit că

este necesară mai multă eficacitate în ceea ce privește sprijinirea creației muzicale,

promovarea diversității muzicale și explorarea oportunităților oferite de distribuirea

muzicii online și offline.

Pe acest fond, în contextul procedurii bugetare a UE pentru 2018, Parlamentul European

a alocat un buget de 1,5 milioane EUR pentru o Acțiune pregătitoare „Muzica mișcă

Europa: promovarea diversității și talentului de la nivel european în domeniul

muzical” cu scopul de a testa acțiuni potrivite pentru o finanțare mai bine direcționată a

UE pentru muzică după 2020.4 Centrul atenției ar trebui să fie patru linii de acțiune:

distribuția offline și online, dezvoltarea artiștilor și a repertoriilor, profesionalizarea și

educația, exportarea muzicii europene în afara Europei.

Comisia Europeană a sprijinit procesul care a dus la includerea acestei acțiuni

pregătitoare în bugetul UE pentru 2018, având în vedere că a intervenit în momentul

oportun, în care Comisia își pregătește propunerile pentru noi instrumente de finanțare

pentru perioada de după 2020. Implementarea acestei acțiuni pregătitoare este o

oportunitate de a testa noi idei privind modul de completare a formelor existente de

sprijin din partea UE pentru muzică în cadrul programului Europa creativă, în special

cofinanțarea proiectelor, platformelor și rețelelor de cooperare muzicală și a premiului

european pentru muzică (EBBA awards), precum și privind acțiunile de politică ce au un

impact asupra sectorului muzical (de exemplu, în contextul pieței unice digitale).

În vederea implementării acțiunii pregătitoare, Comisia va lansa două cereri de propuneri

și două proceduri de ofertare în primăvara anului 2018, după cum urmează:

(a) Muzica mișcă Europa - distribuție online și offline

(b) Muzica mișcă Europa - studiul de fezabilitate pentru instituirea unui observator

european al muzicii și o analiză a discrepanțelor în ceea ce privește nevoile de

finanțare ale sectorului muzical

(c) Muzica mișcă Europa - programul de formare pentru tinerii profesioniști din

domeniul muzical

(d) Muzica mișcă Europa - studiu referitor la o strategie privind exportarea muzicii

europene

În paralel, Comisia s-a angajat să desfășoare un dialog periodic cu sectorul muzical

european în privința acestor și a altor teme, începând din 2018.

Prezenta cerere de propuneri se concentrează asupra dezvoltării unui program de formare

pentru tinerii profesioniști din domeniul muzical (c).

Formare pentru tinerii profesioniști

4 Textul acțiunii pregătitoare:

https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/music-moves-europe_en

5

Dialogul cu reprezentanții sectorului muzical european și diversele studii realizate au

arătat că este necesară profesionalizarea sectorului cultural în general și a sectorului

muzical, în special deoarece acesta trece prin schimbări radicale și, prin urmare, se

confruntă cu provocări majore. În acest context, profesionalizarea are scopul de a oferi

tinerilor profesioniști din industria muzicală europeană competențele de care au nevoie

pentru a-și dezvolta carierele sau posibilitatea de a-și actualiza competențele existente

pentru a face față exigențelor în rapidă schimbare cu care se confruntă industria lor.

Acest lucru înseamnă nu doar dobândirea de competențe creative și digitale, ci și a unor

competențe sociale, de management și economice, precum elaborarea unui plan de

afaceri, dezvoltarea unor planuri de marketing sau înțelegerea cadrului juridic european

și național, de exemplu a cadrului de reglementare a drepturilor de autor. De asemenea,

este vorba despre crearea unei mai bune înțelegeri reciproce a mediilor de lucru diferite

ale artiștilor și ale altor profesioniști și sub-sectoare specializate din industria muzicală,

în contextul în care granițele dintre profilurile profesionale clasice dispar, „fișa postului”

se schimbă și apar noi profiluri profesionale. Mediul academic contemporan a dezvoltat

conceptul relevant de „leadership cultural”5, abordând competențele necesare pentru

succesul organizațiilor culturale („leadership cultural antreprenorial”). Un astfel de

leadership ar putea implica și acțiuni în favoarea binelui colectiv al întregului sector, cum

ar fi activitățile organizațiilor voluntare sau non-profit („leadership cultural generos”) sau

asumarea unor responsabilități sociale legate de implicarea societală mai amplă

(„leadership cultural public”).

2. OBIECTIV(E) – TEMĂ (TEME) – PRIORITĂȚI

2.1. OBIECTIVE

Obiective principale

Obiectivul general al prezentei cereri de propuneri este identificarea și sprijinirea a până

la 10 programe-pilot inovatoare și sustenabile de formare a tinerilor profesioniști din

sectorul muzical, testând modele la scară mică privind modul de a îmbunătăți capacitatea

și reziliența sectorului și de a contribui la profesionalizarea acestuia. Învățămintele

dobândite grație acestor propuneri de cursuri de formare-pilot vizate ar trebi să

îmbunătățească înțelegerea sectorului în ceea ce privește chestiunile legate de

profesionalizare. Aceste constatări ar trebui să fie luate în considerare la elaborarea unei

strategii integrate privind sprijinirea muzicii pentru următoarea generație de programe de

finanțare ale UE după 2020, care ar putea sprijini diversitatea și talentul Europei, precum

și competitivitatea sectorului și accesul sporit al cetățenilor la muzică în toată diversitatea

ei.

Obiective specifice

1. Satisfacerea nevoii de actualizare periodică a expertizei profesionale individuale și

organizaționale, pentru ca profesioniștii din domeniul muzical să aibă o capacitate

mai mare de adaptare la schimbările de pe piața muzicală, inclusiv în ceea ce

privește relevanța acesteia pentru carierele internaționale.

5 https://www.encatc.org/media/3718-encact-journal-vol-7-issue-1-2017.pdf

6

2. Promovarea schimbării transnaționale sau a beneficiilor esențiale reciproce ce

rezultă din intersectarea subsectoarelor, în special în cazurile în care este identificat

un potențial pentru învățare reciprocă sau pentru schimburi de bune practici

(consolidarea cooperării și răspândirea bunelor practici).

3. Includerea unor abordări transnaționale prin care programul de formare să sprijine

tinerii profesioniști implicați în inițiative muzicale transfrontaliere sau dornici să

dezvolte astfel de inițiative, mai ales în cazurile în care la nivel național, regional

sau local nu există cunoștințele și expertiza relevante.

Având în vedere amploarea programului-pilot, solicitanții ar trebui să abordeze cel puțin

unul dintre aceste domenii prioritare care dau dovadă de inovare, excelență și diferențiere

față de dispozițiile naționale sau internaționale existente. Excelența într-unul dintre

domenii ar trebui privilegiată în raport cu încercarea de a aborda toate prioritățile într-o

mică măsură.

2.2. ACTIVITĂȚI

Propunerea ar trebui să includă activitățile relevante care sunt necesare pentru

îndeplinirea obiectivelor de mai sus. Activitățile prin care se furnizează formare tinerilor

artiști și altor profesioniști din sectorul muzical ar putea lua următoarele forme:

1. programe de formare transnaționale și/sau transsectoriale care utilizează predarea

în persoană, precum și metode online;

2. programe de mentorat și de învățare reciprocă;

3. programe de burse și rezidențe;

4. programe de stagii cu posturi plătite.

Pentru a obține rezultate tangibile, aceste modele la scară mică ar trebui să implice cel

puțin cinci persoane care să participe și să finalizeze astfel de activități de formare.

2.3. BENEFICIARI

Pot prezenta propuneri furnizorii de formare/educație consacrați sau parteneriatele din

sectoarele formării/educației/muzicii care demonstrează expertiză specializată relevantă

în sectorul muzical sau în alte sectoare. Organizațiile muzicale care lucrează cu omologi

din sector pot fi acceptate pentru propuneri de plasament sau de schimb.

2.4. REZULTATE PRECONIZATE

Cererea de propuneri are în vedere sprijinirea propunerilor care generează următoarele

exemple neexhaustive de rezultate și care sunt legate în mod clar de obiective:

demonstrarea unor acțiuni și a unor programe de formare care îmbunătățesc

informarea și înțelegerea în chestiuni de profesionalizare,

schimburi și colaborare între diferitele sectoare ale industriei, precum și între sub-

sectoarele muzicale,

7

îmbunătățirea expertizei dintre profesioniștii din industria muzicală într-un moment

crucial al carierei lor, de exemplu în vederea asumării sau a păstrării unui post de

conducere sau cu influență,

contribuția la o strategie integrată dedicată dezvoltării muzicii pentru următoarea

generație a finanțării din partea UE de după 2020.

8

3. CALENDAR

Etape Data și ora sau

perioada indicativă

a) Publicarea cererii de propuneri 8.5.2018

b) Termenul-limită pentru depunerea propunerilor 27.8.2018 13:00 CET

c) Perioada de evaluare septembrie-octombrie

2018

d) Informarea solicitanților noiembrie 2018

e) Semnarea acordului de grant decembrie 2018

4. BUGET DISPONIBIL

Bugetul total alocat cofinanțării proiectelor se ridică la 550 000,00 EUR.

Cuantumul maxim al grantului va fi de 55 000 EUR per propunere care beneficiază de

sprijin.

Rata maximă a cofinanțării va fi de 80 % (a se vedea punctul 11.3.1)

Comisia preconizează că va finanța 10 propuneri.

Comisia își rezervă dreptul de a nu distribui toate fondurile disponibile.

5. CERINȚE DE ADMISIBILITATE

Propunerile trebuie trimise cel târziu până la expirarea termenului-limită pentru

depunere menționat la punctul 3.

Propunerile trebuie depuse în scris (a se vedea punctul 14), utilizând formularul de

cerere de grant din anexa 1.

Propunerile trebuie redactate în una dintre limbile oficiale ale UE.

Nerespectarea acestor cerințe va duce la respingerea propunerii.

9

6. CRITERII DE ELIGIBILITATE6

6.1. SOLICITANȚI ELIGIBILI

Sunt eligibili următorii solicitanți:

organizații non-profit (private sau publice);

autorități publice (naționale, regionale, locale);

universități;

instituții de învățământ;

asociații;

persoanele fizice nu sunt eligibile decât dacă sunt persoane fizice care desfășoară o

activitate independentă sau au un statut echivalent (mai exact, persoane fizice

autorizate), societatea neavând personalitate juridică separată de cea a persoanei

fizice.

Sunt eligibile doar propunerile persoanelor juridice stabilite în următoarele țări:

statele membre ale UE;

țările eligibile din afara UE care participă la subprogramul „Cultura” din cadrul

programului Europa Creativă7.

În cazul solicitanților britanici:

Vă atragem atenția asupra faptului că criteriile de eligibilitate trebuie respectate pe

întreaga durată a grantului. În cazul în care Regatul Unit se retrage din Uniunea

Europeană în cursul perioadei grantului fără a încheia un acord cu UE care să asigure în

special că solicitanții britanici continuă să fie eligibili, veți înceta să mai primiți finanțare

din partea UE (continuând, atunci când este posibil, să participați la proiect) sau va trebui

să părăsiți proiectul în temeiul articolului II.17

din acordul de grant.

Un solicitant sau un consorțiu, indiferent dacă acesta din urmă a fost sau nu înființat

anume pentru acțiunea în cauză, poate prezenta o propunere dacă:

este format din mai multe persoane juridice care îndeplinesc criteriile de

eligibilitate, de non-excludere și de selecție prevăzute în prezenta cerere de

propuneri și implementează împreună acțiunea propusă;

propunerea identifică entitățile respective:

propunerea identifică principala entitate coordonatoare și responsabilă.

Pentru evaluarea eligibilității solicitanților, sunt necesare următoarele documente

justificative:

6 Articolul 131 Regulamentul financiar (RF), articolul 201 din Normele de aplicare a Regulamentului

financiar (NAP).

7 https://eacea.ec.europa.eu/creative-europe/library/eligibility-organisations-non-eu-countries_en

10

entitate privată: extras din Monitorul Oficial, copie a statutului, extras din

registrul comerțului sau din registrul asociațiilor, certificat de înregistrare în

scopuri de TVA (dacă numărul de înregistrare în registrul comerțului și codul de

înregistrare în scopuri de TVA sunt identice, cum este cazul în unele țări, doar unul

dintre aceste documente este necesar);

entitate publică: copie a rezoluției, a deciziei sau a altui document oficial de

instituire a entității de drept public;

persoane fizice: fotocopie a cărții de identitate și/sau a pașaportului; certificat de

înregistrare în scopuri de TVA, dacă este cazul (de exemplu, în cazul unor persoane

fizice care desfășoară o activitate independentă)

6.2. ACTIVITĂȚI ELIGIBILE

Tipuri de activități eligibile în cadrul prezentei cereri de propuneri, printre altele:

programe de formare transnaționale și/sau transsectoriale care utilizează predarea

în persoană, precum și metode online, inclusiv seminare sau ateliere;

programe de mentorat și de învățare reciprocă;

programe de burse și rezidențe;

programe de stagii cu posturi plătite;

activități menite a crea și a îmbunătăți rețelele și schimburi de bune practici pentru

sporirea profesionalizării sectorului.

Următoarele activități nu sunt eligibile în cadrul prezentei cereri de propuneri:

studii, analize, proiecte de cartografiere

activități care vizează creația culturală sau formarea profesională muzicală.

6.3. PERIOADA DE PUNERE ÎN APLICARE

Activitățile pot fi implementate cu respectarea următoarelor reguli:

activitățile nu pot fi inițiate înaintea anunțării rezultatului selecției;

activitățile trebuie să înceapă cel târziu până la 31 decembrie 2018;

activitățile trebuie finalizate până la 31 decembrie 2019;

durata maximă a proiectelor este de 12 luni.

Propunerile de proiecte cu o durată mai lungă decât cea specificată în prezenta cerere de

propuneri nu vor fi acceptate.

7. CRITERII DE EXCLUDERE

7.1. EXCLUDERE

Ordonatorul de credite exclude un solicitant de la participarea la cererea de propuneri în

cazul în care:

(a) solicitantul este în stare de faliment, în situație de insolvență sau de lichidare, activele

sale sunt administrate de un lichidator sau de o instanță, se află în stare de concordat

11

preventiv, de suspendare a activității sau în orice altă situație similară care rezultă în

urma unei proceduri similare prevăzute în legislația sau în reglementările naționale;

(b) s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă că

respectivul solicitant nu și-a respectat obligațiile de plată a impozitelor sau a

contribuțiilor la asigurările sociale în conformitate cu dreptul țării în care este stabilit

acesta sau cu cel al țării în care se află ordonatorul de credite sau cu cel al țării în care se

execută contractul;

(c) s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă că

respectivul solicitant se face vinovat de abatere profesională gravă, deoarece a încălcat

legile sau reglementările sau standardele etice ale profesiei din care face parte sau

deoarece se face vinovat de orice conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea

profesională, atunci când această conduită trădează o intenție frauduloasă sau o neglijență

gravă, inclusiv, în special, oricare dintre următoarele:

(i) falsificarea cu intenția de a frauda sau din neglijență a informațiilor necesare

pentru verificarea absenței motivelor de excludere sau a îndeplinirii criteriilor

de selecție sau în executarea unui contract, a unui acord de grant sau a unei

decizii de acordare a unui grant;

(ii) stabilirea unei înțelegeri cu alți solicitanți în vederea denaturării concurenței;

(iii) încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală;

(iv) tentativa de influențare a procesului decizional al Comisiei pe durata

procedurii de atribuire;

(v) tentativa de a obține informații confidențiale care ar putea conferi avantaje

necuvenite în cadrul procedurii de atribuire;

(d) s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă că respectivul solicitant se face vinovat de

oricare dintre următoarele:

(i) fraudă, în sensul articolului 1 din Convenția privind protejarea intereselor

financiare ale Comunităților Europene, redactată în baza Actului Consiliului

din 26 iulie 1995;

(ii) corupție, astfel cum este definită la articolul 3 din Convenția privind lupta

împotriva corupției care implică funcționari ai Comunităților Europene sau

funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene, redactată în baza

Actului Consiliului din 26 mai 1997, și la articolul 2 alineatul (1) din

Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului, precum și corupție, astfel cum este

definită în dreptul țării în care se află autoritatea contractantă sau al țării în

care este stabilit candidatul sau al țării în care se execută contractul;

(iii) participarea la o organizație criminală, astfel cum este definită la articolul 2

din Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului;

(iv) spălarea de bani sau finanțarea terorismului, astfel cum sunt definite la

articolul 1 din Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a

Consiliului;

(v) infracțiuni teroriste sau infracțiuni legate de activități teroriste, astfel cum

sunt definite la articolul 1, respectiv la articolul 3 din Decizia-cadru

2002/475/JAI a Consiliului, sau instigare, complicitate sau tentativă de a

săvârși astfel de infracțiuni, în sensul articolului 4 din respectiva decizie;

(vi) exploatarea prin muncă a copiilor sau alte forme de trafic de persoane, astfel

cum sunt definite la articolul 2 din Directiva 2011/36/UE a Parlamentului

European și a Consiliului;

12

(e) solicitantul prezintă deficiențe grave în respectarea principalelor obligații în

executarea unui contract, a unui acord de grant sau a unei decizii de acordare a unui grant

finanțat din bugetul Uniunii, ceea ce a dus la rezilierea sa anticipată sau la aplicarea de

daune-interese sau de alte sancțiuni contractuale, sau care au fost descoperite în urma

verificărilor, a auditurilor și a anchetelor unui ordonator de credite, ale OLAF sau ale

Curții de Conturi;

(f) s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă că

respectivul solicitant a comis o abatere în sensul articolului 1 alineatul (2) din

Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului;

(g) în situațiile în care se constată abateri profesionale grave, fraude, fapte de corupție,

alte infracțiuni, nerespectări grave ale contractului sau nereguli, solicitantul face obiectul

unor:

(i) fapte stabilite în cadrul auditurilor sau anchetelor realizate de Curtea de

Conturi sau de OLAF, în cadrul unui audit intern sau în cadrul oricăror alte

verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea unui

ordonator de credite dintr-o instituție a UE, un oficiu european, o agenție a

UE sau un organism al UE;

(ii) decizii administrative care nu sunt definitive și care pot include măsuri

disciplinare luate de organismul de supraveghere competent responsabil cu

verificarea aplicării standardelor de etică profesională;

(iii) decizii ale BCE, ale BEI, ale Fondului european de investiții sau ale unor

organizații internaționale;

(iv) decizii ale Comisiei privind încălcarea normelor Uniunii în materie de

concurență sau decizii ale unei autorități naționale competente privind

încălcarea dreptului Uniunii sau a dreptului intern în materie de concurență;

(v) decizii de excludere luate de un ordonator de credite dintr-o instituție a UE,

un oficiu european, o agenție a UE sau un organism al UE.

7.2. MĂSURI DE REMEDIERE

În cazul în care declară că se află într-una dintre situațiile de excludere menționate mai

sus (a se vedea punctul 7.4), solicitantul trebuie să indice măsurile pe care le-a luat pentru

a remedia situația de excludere, demonstrându-și astfel fiabilitatea. Printre acestea se

numără, de exemplu, măsuri tehnice, organizaționale și în materie de personal menite să

evite reproducerea situației, compensarea de daune sau plata de amenzi. La declarație

trebuie anexate documentele justificative relevante care ilustrează măsurile de remediere

întreprinse. Acest lucru nu este valabil pentru situațiile menționate la punctul 7.1 litera

(d).

7.3. RESPINGEREA DIN CEREREA DE PROPUNERI

Ordonatorul de credite nu acordă un grant unui candidat care:

a. se află într-o situație de excludere stabilită în conformitate cu punctul 7.18;

b. a falsificat informațiile solicitate drept condiție pentru participarea la procedură sau

nu a furnizat respectivele informații;

8 Articolul 106 din RF

13

c. a fost implicat anterior în pregătirea documentelor pentru cereri de propuneri, în

cazul în care acest lucru conduce la o denaturare a concurenței care nu poate fi

remediată în alt mod.

În cazul în care se fac vinovați de fals în declarații, solicitanții sunt pasibili de sancțiuni

administrative și financiare.

7.4. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE9

Solicitanții trebuie să furnizeze o declarație pe propria răspundere prin care să certifice că

nu se află într-una dintre situațiile menționate la articolul 106 alineatul (1) și la articolul

107 din RF, prin completarea formularului corespunzător disponibil în anexa II la

prezenta cerere de propuneri.

Această obligație poate fi îndeplinită într-unul dintre următoarele moduri:

(i) solicitantul semnează o declarație în nume propriu;

(ii) în cazul unui consorțiu, fiecare solicitant din cadrul consorțiului semnează o

declarație în nume propriu.

8. CRITERII DE SELECȚIE10

8.1. CAPACITATE FINANCIARĂ11

Capacitatea financiară va fi evaluată pe baza următoarei metodologii și a anexelor

acesteia: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/methodology-grants-eac_en.pdf.

Solicitanții trebuie să aibă surse de finanțare stabile și suficiente pentru a-și menține

activitatea pe întreaga durată a grantului și pentru a participa la finanțarea acesteia.

Capacitatea financiară a solicitanților va fi evaluată pe baza următoarelor documente

justificative care trebuie furnizate împreună cu propunerea prezentată:

Dovada capacității financiare este o declarație pe propria răspundere a solicitantului

grantului (a se vedea anexa 1 la formularul de cerere de grant)

În cazul în care consideră, pe baza documentelor depuse, că este insuficientă capacitatea

financiară, ordonatorul de credite competent poate:

să solicite informații suplimentare;

să decidă să nu acorde prefinanțare;

să decidă să acorde prefinanțare în tranșe;

să decidă să acorde prefinanțare acoperită de o garanție bancară (a se vedea punctul

11.4 de mai jos);

să solicite, dacă este cazul, asumarea responsabilității financiare în mod comun și

solidar de către toți cobeneficiarii;

În cazul în care consideră insuficientă capacitatea financiară, ordonatorul de credite

competent va respinge propunerea.

9 Articolul 197 din NAP 10 Articolul 132 Regulamentul financiar (RF), articolul 202 din NAP. 11 Articolele 131 și 132 din RF, articolul 202 din NAP.

14

15

8.2. CAPACITATE OPERAȚIONALĂ12

Solicitanții trebuie să dețină competențele profesionale și calificările corespunzătoare

necesare pentru a finaliza acțiunea propusă.

Solicitanții trebuie să dețină competențele profesionale necesare pentru a finaliza

acțiunea propusă. În special, solicitanții ar trebui să demonstreze:

experiență dovedită în ceea ce privește furnizarea de formare profesională/educație

sau

în cazul parteneriatelor din sectoarele formării/educației/muzicii, dovezi privind

cunoștințele/competențele specializate relevante care urmează a fi

transmise/predate, îmbinate cu metodologii de formare solide;

buna înțelegere a provocărilor-cheie în ceea ce privește o mai bună profesionalizare

într-un context european și internațional;

buna înțelegere a provocărilor transsectoriale din cadrul sectorului muzical;

buna înțelegere a inovării tehnologice relevante pentru sectorul muzical;

capacitatea operațională de a obține rezultate în intervalul de timp prevăzut.

În acest sens, solicitanții trebuie să depună o declarație pe propria răspundere și

următoarele documente justificative:

curriculum vitae sau descrierea profilului principalelor persoane responsabile cu

gestionarea și punerea în aplicare a operațiunii (a se vedea anexa V);

rapoartele de activitate ale organizației;

o listă exhaustivă a proiectelor anterioare și a activităților desfășurate, legate de

domeniul de politică al unei anumite cereri de propuneri sau de acțiunile care

urmează să fie realizate (a se vedea anexa IV);

În cazul entităților juridice care formează un consorțiu, menționate la punctul 6.1,

cerințele de mai sus se aplică întregului consorțiu.

9. CRITERII DE ATRIBUIRE13

Propunerile/proiectele eligibile vor fi evaluate pe baza următoarelor criterii:

9.1. RELEVANȚĂ (0-40 DE PUNCTE)

Relevanța proiectului și contribuția preconizată a acestuia la îndeplinirea obiectivelor

cererii de propuneri, inclusiv:

modalități inovatoare de îndeplinire a obiectivelor prevăzute la punctul 2.1;

impact și valoare adăugată preconizate la nivel european (impact transnațional) în

ceea ce privește îmbunătățirea informării și a înțelegerii în chestiuni de

profesionalizare.

12 Articolul 131 din RF, articolul 202 din NAP. 13 Articolul 132 din RF, articolul 203 din NAP.

16

9.2. CALITATEA ACTIVITĂȚILOR (0-40 DE PUNCTE)

Calitatea elaborării, per ansamblu, a activităților propuse și a metodologiei pentru

îndeplinirea obiectivelor și modul în care va fi implementat în practică proiectul,

inclusiv:

raportul cost-eficacitate în cazul acțiunii propuse și în special relevanța și calitatea

mijloacelor de implementare și a resurselor utilizate, în raport cu obiectivele vizate;

transferabilitatea rezultatelor preconizate, conform principiului „învățămintelor

dobândite”;

sustenabilitatea (măsura în care acțiunile vor continua după încheierea proiectului);

promovarea și vizibilitatea rezultatelor preconizate.

9.3. GESTIONAREA PROIECTULUI (0-20 DE PUNCTE)

Măsura în care solicitantul își demonstrează capacitatea de a organiza, coordona și

implementa diferitele aspecte ale activităților propuse, inclusiv:

motivarea metodologiei propuse și organizarea programului de formare (inclusiv

calendarul și monitorizarea).

În cadrul evaluării calitative, va fi aplicat un prag calitativ minim de 60 % din

punctajul maxim posibil pentru fiecare dintre criteriile de atribuire. Cererile care se

încadrează sub pragurile respective vor fi respinse.

10. ANGAJAMENTE JURIDICE14

În cazul în care Comisia decide să acorde un grant, beneficiarul va primi un acord de

grant, exprimat în euro, în care se precizează condițiile și nivelul finanțării, precum și

informații despre procedura de formalizare a acordului dintre părți.

Cele două exemplare ale acordului, în original, trebuie semnate întâi de către beneficiar,

în numele consorțiului, dacă este cazul, și trimise imediat Comisiei. Ultima semnătură

aplicată va fi cea a Comisiei.

11. DISPOZIȚII FINANCIARE

11.1. COSTURILE ELIGIBILE

Costurile eligibile trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

sunt achitate de beneficiar;

sunt achitate în perioada desfășurării acțiunii, cu excepția costurilor legate de

rapoartele finale și de certificatele de audit;

o Perioada de eligibilitate a costurilor începe la data indicată în acordul de

grant.

o În cazul în care un beneficiar poate demonstra necesitatea demarării

acțiunii înainte de semnarea acordului, perioada de eligibilitate a

costurilor poate începe înainte de respectiva semnare a acordului. Perioada

14 Articolul 121 din RF, articolul 174 din NAP.

17

de eligibilitate nu poate să înceapă în niciun caz înainte de data depunerii

cererii de grant.

sunt indicate în bugetul estimat;

sunt necesare pentru implementarea acțiunii care face obiectul grantului;

sunt identificabile și verificabile și, în special, sunt înregistrate în contabilitatea

beneficiarului și stabilite în conformitate cu normele contabile aplicabile în țara în

care este stabilit beneficiarul și cu practicile obișnuite ale beneficiarului în materie

de contabilizare a costurilor;

îndeplinesc cerințele legislației aplicabile în domeniul fiscal și al asigurărilor

sociale;

sunt rezonabile, justificate și respectă cerințele bunei gestiuni financiare, în special

din punctul de vedere al economiei și al eficienței.

Procedurile de contabilitate și de audit interne ale beneficiarului trebuie să permită

stabilirea unei concordanțe directe între cheltuielile și veniturile declarate în ceea ce

privește acțiunea/proiectul, pe de o parte, și situația contabilă și documentele justificative

aferente, pe de altă parte.

Costurile eligibile pot fi directe sau indirecte.

11.1.1. Costuri directe eligibile

Costurile directe eligibile ale acțiunii sunt:

cele care, ținând cont de condițiile de eligibilitate stabilite mai sus, pot fi identificate

drept costuri specifice legate în mod direct de executarea acțiunii și care, prin urmare, pot

fi atribuite acesteia în mod direct, de exemplu:

(a) costurile cu personalul care lucrează în temeiul unui contract de muncă încheiat

cu beneficiarul sau al unui act de numire echivalent și care este alocat acțiunii, cu

condiția ca aceste costuri să fie în conformitate cu politica obișnuită a

beneficiarului în materie de remunerare.

Costurile includ salariile efective, la care se adaugă contribuțiile la sistemul de

securitate socială și alte costuri prevăzute de lege incluse în remunerație. Costurile

pot include, de asemenea, remunerații suplimentare, inclusiv plăți în baza

contractelor suplimentare, indiferent de natura contractelor respective, cu condiția

ca acestea să fie plătite în mod consecvent ori de câte ori este necesar același tip

de activitate sau de expertiză, independent de sursa de finanțare folosită.

Costurile cu persoanele fizice care lucrează cu beneficiarul în temeiul unui

contract, altul decât un contract de muncă, sau pe care un terț le detașează contra

cost la beneficiar pot fi, de asemenea, incluse în cheltuielile cu personalul, cu

condiția să fie îndeplinite următoarele condiții:

(i) persoana în cauză lucrează în condiții similare cu cele în care lucrează un

angajat (în special, în ceea ce privește modul de organizare a muncii,

sarcinile executate și locul executării acestora);

(ii) rezultatul activității aparține beneficiarului (cu excepția cazului în care s-a

convenit altfel în mod excepțional) și

(iii) costurile nu diferă semnificativ de costurile cu personalul care îndeplinește

sarcini similare în temeiul unui contract de muncă încheiat cu beneficiarul.

18

Metodele recomandate pentru calcularea costurilor directe cu personalul sunt prevăzute

în apendice.

(b) cheltuielile de deplasare și diurnele aferente, cu condiția ca aceste cheltuieli să

corespundă practicilor obișnuite ale beneficiarului în materie de călătorii;

(c) costurile de amortizare a echipamentelor sau a altor active (noi sau utilizate),

astfel cum sunt înregistrate în situațiile contabile ale beneficiarului, cu condiția ca

activele:

(i) să fie amortizate în conformitate cu standardele contabile internaționale și cu

practicile contabile obișnuite ale beneficiarului și

(ii) să fi fost achiziționate în conformitate cu normele privind contractele de

executare prevăzute în acordul de grant, în cazul în care achiziția a avut loc

în perioada de punere în aplicare.

Costurile de închiriere sau de leasing al echipamentelor sau al altor active sunt, de

asemenea, eligibile, cu condiția ca aceste costuri să nu depășească costurile de

amortizare a echipamentelor sau a activelor similare și să excludă orice taxă de

finanțare.

Numai acea parte din costurile de amortizare, de închiriere sau de leasing al

echipamentelor aferente perioadei de punere în aplicare și ratei de utilizare

efectivă în scopul acțiunii poate fi luată în considerare pentru stabilirea costurilor

eligibile. Excepțional, costurile integrale ale achiziționării de echipamente pot fi

eligibile în temeiul condițiilor speciale, în cazul în care acest lucru este justificat

de natura acțiunii și de contextul utilizării echipamentului sau a activelor;

(d) costurile materialelor consumabile și ale furniturilor, cu condiția ca acestea:

(i) să fie achiziționate în conformitate cu normele aplicabile contractelor de

executare prevăzute în acordul de grant și

(ii) să fie direct alocate acțiunii;

(e) costurile care decurg direct din cerințele impuse de acord (difuzarea de informații,

evaluarea specifică a acțiunii, audituri, traduceri, reproducere), inclusiv costurile

legate de garanțiile financiare solicitate, cu condiția ca serviciile aferente să fie

achiziționate în conformitate cu normele aplicabile contractelor de executare

prevăzute în acordul de grant;

(f) costurile ocazionate de subcontracte, dacă sunt îndeplinite condițiile specifice

referitoare la subcontractare prevăzute în acordul de grant;

(g) costurile aferente sprijinului financiar pentru terți, dacă sunt îndeplinite condițiile

prevăzute în contractul de grant;

(h) taxele, impozitele și spezele plătite de beneficiar, în special taxa pe valoarea

adăugată (TVA), cu condiția ca acestea să fie incluse în costurile directe eligibile

și cu excepția cazului în care se prevede altfel în acordul de grant.

19

11.1.2. Costuri indirecte eligibile (cheltuieli de regie)15

Costurile indirecte sunt costurile care nu sunt direct legate de punerea în aplicare a

acțiunii și care, prin urmare, nu pot să fie atribuite direct acesteia.

Cu titlu de costuri indirecte, este eligibilă o sumă forfetară de 7 %16 din totalul costurilor

directe eligibile ale acțiunii, reprezentând costurile administrative generale ale

beneficiarului care pot fi considerate imputabile acțiunii/proiectului.

Costurile indirecte nu pot include costurile prezentate în cadrul altei rubrici bugetare.

Se atrage atenția solicitanților asupra faptului că, dacă primesc un grant de

funcționare finanțat din bugetul UE sau Euratom, nu pot declara costuri indirecte

pentru perioada vizată sau perioadele vizate de grantul de funcționare decât dacă

pot demonstra că respectivul grant de funcționare nu acoperă costurile acțiunii.

Pentru a demonstra acest lucru, beneficiarul ar trebui, în principiu:

a. să utilizeze contabilitatea analitică, ce permite separarea tuturor costurilor

(inclusiv a cheltuielilor de regie) ce pot fi atribuite grantului de funcționare și

grantului pentru acțiune. În acest scop, beneficiarul ar trebui să utilizeze coduri

contabile fiabile și chei de contribuție care să garanteze că alocarea costurilor se

realizează într-un mod echitabil, obiectiv și realist.

b. să înregistreze separat:

toate costurile achitate în legătură cu granturile de funcționare (și anume,

costurile cu personalul, costurile generale de funcționare și alte costuri de

funcționare legate de partea relevantă a activităților sale anuale obișnuite) și

toate costurile achitate în legătură cu granturile pentru acțiune (inclusiv

costurile indirecte reale legate de acțiune)

În cazul în care grantul de funcționare acoperă în întregime bugetul și activitatea anuală

obișnuită ale beneficiarului, acesta nu are dreptul să primească niciun fel de costuri

indirecte în cadrul grantului pentru acțiune.

11.2. COSTURI NEELIGIBILE

a) rentabilitatea capitalului și dividendele plătite de un beneficiar;

b) costurile aferente datoriei și serviciului datoriei;

c) provizioanele pentru pierderi sau datorii;

d) dobânda datorată;

e) creanțele îndoielnice;

f) pierderile din schimbul valutar;

g) costurile aferente transferurilor efectuate de Comisie, percepute de banca unui

beneficiar;

h) costurile declarate de beneficiar în cadrul unei alte acțiuni care primește un grant

finanțat din bugetul Uniunii. Astfel de granturi includ granturile acordate de un stat

membru și finanțate din bugetul Uniunii și granturile acordate de alte organisme

15 Costurile indirecte nu se aplică granturilor de funcționare. 16 Cu excepția cazului în care un act de bază prevede altfel sau a cazului în care o decizie a Comisiei

autorizează altfel, rata forfetară pentru costurile indirecte este de maximum 7 % [articolul 124

alineatul (4) din RF].

20

decât Comisia în vederea executării bugetului Uniunii. Mai exact, beneficiarii care

primesc un grant de funcționare finanțat din bugetul UE sau Euratom nu pot

declara costuri indirecte pentru perioada sau perioadele vizate de grantul de

funcționare decât dacă pot demonstra că respectivul grant de funcționare nu

acoperă niciunul dintre costurile măsurii de informare.

i) contribuțiile în natură din partea unor terți;

j) cheltuielile excesive sau nechibzuite;

k) TVA-ul deductibil.

11.3. FORMA GRANTULUI

Rambursarea costurilor achitate efectiv17

Grantul va fi definit prin aplicarea unei rate maxime de cofinanțare de 80 % costurilor

eligibile achitate efectiv și declarate de beneficiar.

11.4. BUGET ECHILIBRAT18

Bugetul estimat al acțiunii trebuie anexat la formularul de cerere de grant. El trebuie să

fie echilibrat în privința veniturilor și a cheltuielilor.

Bugetul trebuie întocmit în moneda euro.

Solicitanții ale căror costuri nu vor fi achitate în euro ar trebui să utilizeze rata de schimb

publicată pe site-ul Infor-euro, disponibilă la adresa:

http://ec.europa.eu/budget/contracts_grants/info_contracts/inforeuro/inforeuro_en.cfm]

Solicitanții trebuie să se asigure că resursele necesare realizării acțiunii nu sunt acoperite

în totalitate de grantul acordat de UE.

Acțiunea poate fi cofinanțată din:

resursele proprii ale beneficiarului;

veniturile generate de acțiune;

contribuții financiare din partea unor terți.

Cofinanțarea totală poate include și contribuții în natură din partea unor terți, de exemplu

resurse nefinanciare puse gratuit la dispoziția beneficiarului sau a consorțiului de către

terți19. Costurile corespunzătoare ale terților nu sunt eligibile în cadrul grantului, de

exemplu munca voluntară, furnizarea cu titlu gratuit a unei săli de ședințe etc.

Valoarea contribuției în natură nu trebuie să depășească:

fie costurile achitate efectiv și justificate corespunzător de documentele contabile,

fie, în lipsa unor astfel de documente, costurile general acceptate pe piața în cauză.

Contribuțiile în natură se prezintă separat în bugetul estimat, pentru a reflecta resursele

totale alocate acțiunii. Valoarea lor unitară se evaluează în bugetul provizoriu și nu face

obiectul unor modificări ulterioare.

17 Articolul 126 din RF 18 Articolul 196 alineatul (2) din NAP 19 Articolul 127 din RF

21

Contribuțiile în natură respectă normele naționale din domeniul fiscal și al asigurărilor

sociale.

11.5. CALCULAREA CUANTUMULUI FINAL AL GRANTULUI

Cuantumul final al grantului se calculează de către Comisie în momentul plății soldului.

Calculul cuprinde următoarele etape:

Etapa 1 Aplicarea ratei de rambursare la costurile eligibile

Cuantumul din etapa 1 se obține prin aplicarea, la costurile eligibile acceptate de

Comisie, a ratei de rambursare prevăzute la punctul 11.3.1.

Etapa 2 Limitarea cuantumului maxim al grantului

Cuantumul total plătit beneficiarilor de către Comisie nu poate în niciun caz depăși

cuantumul maxim al grantului indicat în acordul de grant. În cazul în care cuantumul

obținut parcurgând etapa 1 este mai mare decât respectivul cuantum maxim, cuantumul

final al grantului se va limita la cuantumul maxim.

Etapa 3 Reducerea rezultată din regula de nonprofit

„Profit” înseamnă excedentul cuantumului obținut parcurgând etapele 1 și 2, plus

încasările totale ale acțiunii, minus costurile eligibile totale ale acțiunii.

Costurile eligibile totale ale acțiunii sunt costurile eligibile totale consolidate aprobate de

Comisie. Încasările totale ale acțiunii sunt încasările totale consolidate stabilite, generate

sau confirmate la data la care beneficiarul întocmește cererea de plată a soldului.

Se consideră încasări următoarele:

(a) veniturile generate de acțiune;

(b) contribuțiile financiare acordate de terți beneficiarului, dacă sunt alocate în mod

expres de către terți pentru finanțarea costurilor eligibile ale acțiunii rambursate de

Comisie.

Nu se consideră încasări următoarele:

(a) contribuțiile financiare ale terților, dacă acestea pot fi utilizate pentru a acoperi alte

costuri decât costurile eligibile prevăzute în acordul de grant;

(b) contribuțiile financiare ale terților pentru care nu există obligația restituirii

cuantumurilor neutilizate la finalul perioadei de punere în aplicare.

Dacă există un profit, acesta va fi redus proporțional cu rata finală de rambursare a

costurilor eligibile efective ale acțiunii aprobate de Comisie.

Etapa 4 Reducerea rezultată din punerea în aplicare necorespunzătoare sau

din încălcarea altor obligații

Comisia poate reduce cuantumul maxim al grantului dacă acțiunea nu a fost pusă în

aplicare în mod adecvat (mai exact, dacă acțiunea nu a fost pusă în aplicare sau a fost

pusă în aplicare inadecvat, parțial sau cu întârziere) sau dacă nu a fost respectată o altă

obligație prevăzută în acord.

22

Cuantumul reducerii este proporțional cu gradul de punere în aplicare necorespunzătoare

a acțiunii sau cu gravitatea încălcării.

11.6. RAPORTARE ȘI EFECTUAREA PLĂȚILOR20

Beneficiarul poate solicita următoarele plăți, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în

acordul de grant (de exemplu, termene de plată, plafoane etc.). Cererile de plată trebuie

să fie însoțite de documentele prevăzute mai jos și descrise în detaliu în acordul de grant:

Cererea de plată Documentele însoțitoare

O plată de prefinanțare21, corespunzătoare

unui procentaj de 60 % din cuantumul

grantului

(a) un plan de lucru finalizat,

cuprinzând activitățile planificate

Plata soldului

Comisia va stabili cuantumul acestei plăți pe

baza calculării cuantumului final al grantului (a

se vedea punctul 11.5 de mai sus). În cazul în

care cuantumul total al plăților efectuate

anterior depășește cuantumul final al grantului,

beneficiarul va trebui să ramburseze, pe baza

unui ordin de recuperare, sumele achitate în

plus de către Comisie22.

(a) raport final privind punerea în

aplicare, care descrie activitățile și

realizarea proiectelor, în

comparație cu obiectivele;

(b) declarația financiară finală;

În cazul unei capacități financiare insuficiente, se aplică punctul 8.1 de mai sus.

Cerințe de raportare

Beneficiarul prezintă rapoarte tehnice în conformitate cu punctul 11.6 referitor la

raportarea și efectuarea plăților. Fiecare raport trebuie trimis Comisiei în limba engleză,

prin e-mail, în format MS Word.

Planul de lucru finalizat, cuprinzând activitățile planificate

La începutul proiectului, beneficiarul prezintă un scurt raport cu planul de lucru detaliat,

cuprinzând activitățile planificate.

Raportul nu ar trebui să fie mai lung de 6 pagini.

Raportul final privind punerea în aplicare

Raportul final include cel puțin:

informații cuprinzătoare privind toate activitățile desfășurate

descrierea realizărilor în raport cu rezultatele planificate

problemele întâmpinate, soluțiile găsite și impactul lor asupra realizărilor obținute

sustenabilitatea acțiunilor

învățămintele dobândite și recomandări pentru acțiuni ulterioare.

20 Articolele 90 și 135 din RF, articolul 207 din NAP. 21 Articolele 109 și 110 din NAP. 22 Articolele 109 și 110 din NAP.

23

Raportul nu ar trebui să fie mai lung de 35 pagini, fără a se lua în calcul anexele.

11.7. ALTE CONDIȚII FINANCIARE

a) Atribuire necumulativă23

O acțiune poate beneficia de un singur grant din bugetul UE.

Bugetul Uniunii Europene nu finanțează, sub nicio formă, aceleași costuri de două

ori. Pentru a se asigura acest lucru, solicitantul trebuie să indice, în cererea de

grant, sursele și cuantumurile finanțării primite de la Uniunea Europeană sau

solicitate acesteia pentru finanțarea aceleiași acțiuni sau a unei părți a acțiunii ori

pentru funcționarea sa (a solicitantului) pe durata aceluiași exercițiu financiar,

precum și orice altă finanțare primită sau solicitată pentru aceeași acțiune24.

b) Neretroactivitate25

Nu se pot acorda granturi retroactiv pentru acțiuni deja finalizate.

Un grant poate fi acordat pentru o acțiune care a început deja doar atunci când

solicitantul poate demonstra în cererea de grant necesitatea demarării acțiunii

înainte de semnarea acordului de grant.

În astfel de situații, nu sunt eligibile pentru finanțare costurile care au fost achitate

înainte de data depunerii cererii de grant.

c) Contracte de executare/subcontractare26

Dacă punerea în aplicare a acțiunii necesită atribuirea de contracte de achiziții

(contracte de executare), beneficiarul trebuie să atribuie contractul ofertei celei mai

avantajoase din punct de vedere economic sau ofertei cu cel mai mic preț (după

caz), evitând conflictele de interese.

Beneficiarul trebuie să dețină documente justificative privind procedura de

atribuire a contractelor și să le păstreze pentru un eventual audit.

Entitățile care acționează în calitate de autorități contractante în sensul Directivei

2014/24/UE27 sau în calitate de entități contractante în sensul Directivei

2014/25/UE28 trebuie să respecte normele privind achizițiile publice aplicabile la

nivel național.

Beneficiarii pot subcontracta sarcini care fac parte din acțiune. În acest caz, ei

trebuie să se asigure că, pe lângă condițiile menționate mai sus (privind oferta cea

mai avantajoasă din punct de vedere economic și absența conflictelor de interese),

sunt îndeplinite și următoarele condiții:

23 Articolul 129 din RF 24 Articolul 196 alineatul (4) din NAP 25 Articolul 130 din RF 26 Articolul 137 Regulamentul financiar (RF), articolul 209 din NAP. 27 Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind

achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE 28 Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind

achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei,

transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ

24

a) subcontractarea nu acoperă sarcinile principale ale acțiunii;

b) recurgerea la subcontractare este justificată având în vedere natura acțiunii și

ceea ce este necesar pentru punerea în aplicare a acesteia;

c) costurile estimate ale subcontractării pot fi identificate clar în bugetul

estimat;

d) orice recurgere la subcontractare, în cazul în care nu este prevăzută în

descrierea acțiunii, este comunicată de beneficiar și aprobată de Comisie.

Comisia poate acorda aprobarea:

(i) înainte de a se recurge la subcontractare, dacă beneficiarii solicită o

modificare;

(ii) după ce s-a recurs la subcontractare, în cazul în care subcontractarea:

este justificată în mod expres în raportul tehnic intermediar sau final

și

nu presupune modificări ale acordului de grant care ar pune sub

semnul întrebării decizia de a acorda grantul sau care ar încălca

principiul tratamentului egal al solicitanților;

e) beneficiarii se asigură că anumite condiții aplicabile beneficiarilor, enumerate

în acordul de grant (de exemplu, vizibilitatea, confidențialitatea etc.), se

aplică și subcontractanților.

d) Sprijinul financiar acordat terților29

Propunerile prezentate nu pot să prevadă acordarea de sprijin financiar unor terți.

12. PUBLICITATE

12.1. DE CĂTRE BENEFICIARI

Beneficiarii trebuie să menționeze în mod clar contribuția Uniunii Europene în toate

publicațiile sau în legătură cu activitățile pentru care este folosit grantul.

În acest sens, beneficiarii au obligația de a oferi vizibilitate denumirii și emblemei

Comisiei Europene în toate publicațiile, afișele, programele și alte produse realizate în

cadrul proiectului cofinanțat.

https://ec.europa.eu/info/resources-partners/european-commission-visual-identity_en

În cazul în care această cerință nu este respectată în întregime, grantul beneficiarului

poate fi redus în conformitate cu dispozițiile acordului de grant.

12.2. DE CĂTRE COMISIE30

Cu excepția burselor plătite persoanelor fizice și a altor forme de sprijin direct plătit unor

persoane fizice aflate în mare nevoie, toate informațiile cu privire la granturile acordate

pe durata unui exercițiu financiar trebuie publicate pe un site al instituțiilor Uniunii

29 Articolul 137 Regulamentul financiar (RF), articolul 210 din NAP. 30 Articolul 35 și articolul 128 alineatul (3) din RF, articolele 21 și 191 din NAP.

25

Europene, cel târziu la data de 30 iunie a anului care urmează exercițiului financiar în

care au fost acordate granturile.

26

Comisia va publica următoarele informații:

numele beneficiarului;

adresa beneficiarului, când acesta este o persoană juridică, regiunea, când

beneficiarul este o persoană fizică, astfel cum este definită la nivelul NUTS 231,

dacă el/ea își are domiciliul în UE, sau o regiune de nivel echivalent dacă persoana

este domiciliată în afara UE;

obiectul grantului;

cuantumul acordat.

La cererea motivată și justificată în mod corespunzător din partea beneficiarului, se

renunță la publicare dacă o astfel de dezvăluire riscă să aducă atingere drepturilor și

libertăților persoanelor în cauză, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor

fundamentale a Uniunii Europene, sau dacă riscă să afecteze interesele comerciale ale

beneficiarilor.

13. PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

Răspunsul la orice cerere de propuneri implică înregistrarea și prelucrarea datelor cu

caracter personal (de exemplu, nume, adresă și CV). Aceste date vor fi prelucrate în

temeiul Regulamentului (CE) nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire

la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și

privind libera circulație a acestor date. Cu excepția cazului în care se prevede altfel,

întrebările și eventualele date cu caracter personal solicitate care sunt necesare pentru

evaluarea propunerii în conformitate cu specificațiile cererii de propuneri vor fi

prelucrate doar în acest scop de către Barbara Gessler, șefa unității EAC.D2.

Datele cu caracter personal pot fi înregistrate de către Comisie în sistemul de detectare

timpurie și de excludere, în cazul în care beneficiarul se află într-una dintre situațiile

menționate la articolul 106 alineatul (1) și la articolul 107 din Regulamentul

financiar 966/201232 (pentru informații suplimentare, a se vedea declarația de

confidențialitate la adresa:

http://ec.europa.eu/budget/library/explained/management/protecting/privacy_statement_e

des_en.pdf).

14. PROCEDURA DE DEPUNERE A PROPUNERILOR

Propunerile trebuie depuse până la termenul-limită menționat la punctul 3.

Nu este permisă nicio modificare a propunerii după expirarea termenului-limită pentru

depunere. Totuși, dacă este necesară clarificarea anumitor aspecte sau corectarea unor

erori materiale, Comisia poate contacta solicitantul pe parcursul procesului de evaluare33.

Solicitanții vor fi informați în scris cu privire la rezultatele procesului de selecție34.

31 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 39, din 10 februarie 2007. 32 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=celex%3A32012R0966 33 Articolul 96 din RF 34 Articolul 133 Regulamentul financiar (RF), articolul 205 din NAP.

27

Propunerile trebuie depuse cu formularul corect, completat și datat în mod corespunzător.

Propunerile trebuie depuse în 5 exemplare (un exemplar original, identificat ca atare în

mod clar, plus 3 alte copii și o copie electronică) și semnate de persoana împuternicită să

reprezinte și să angajeze din punct de vedere juridic organizația solicitantă.

Dacă este cazul, toate informațiile suplimentare considerate necesare de către solicitant

pot fi anexate pe pagini separate.

Propunerile trebuie trimise la următoarea adresă35:

European Commission - Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture

Directorate D - Culture and creativity

Unit D2 – Creative Europe - (CALL EAC/S18/2018)

Barbara Gessler

J-70, 2/019

B-1049 Bruxelles, Belgia

prin poștă, data depunerii fiind considerată data poștei;

personal, data depunerii fiind considerată data chitanței;

prin serviciu de curierat, data depunerii fiind considerată data chitanței emise de

serviciul de curierat.

Nu pot fi acceptate propunerile trimise prin fax, e-mail sau unitate flash pentru USB sau

prin orice alt mijloc diferit de cele indicate mai sus.

Contacte

Punctul de contact pentru orice întrebare este:

- EAC-MUSIC-MOVES-EUROPE@ec.europa.eu

Anexe:

– Anexa I.a Formular de cerere de grant – un singur beneficiar

– Anexa I.b Formular de cerere de grant – consorțiu

– Anexa II Declarație pe propria răspundere

– Anexa III Bugetul estimat al acțiunii

– Anexa IV Lista proiectelor precedente (a se vedea punctul 8.2 Capacitate

operațională)

– Anexa V Lista CV-urilor (a se vedea punctul 8.2 Capacitate operațională)

– Anexa VI Mandat pentru consorțiu

Documente de referință:

– Listă de verificare pentru solicitanți

– Model de acord de grant specific aferent unui grant pentru acțiune: organizație

unică

(a se adapta)

– Model de acord de grant specific aferent unui grant pentru acțiune: consorțiu

(a se adapta)

– Model de declarație financiară

35 Articolul 195 alineatul (3) din NAP

28

– Model de raport tehnic

29

Apendice

Condiții specifice privind costurile directe cu personalul

1. Calcul

Modalitățile de calculare a costurilor eligibile directe cu personalul, prevăzute la literele

(a) și (b) de mai jos, sunt recomandate și acceptate ca oferind o asigurare în privința

faptului că, într-adevăr, costurile declarate sunt costurile efective.

În cazul în care beneficiarul utilizează o metodă diferită de calculare a costurilor cu

personalul, Comisia poate accepta metoda respectivă dacă este de părere că metoda în

cauză oferă un nivel adecvat de asigurare în privința faptului că, într-adevăr, costurile

declarate sunt costurile efective.

a) pentru persoanele care lucrează doar în cadrul acțiunii:

{tariful lunar pentru persoana în cauză

înmulțit cu

numărul lunilor lucrate efectiv în cadrul acțiunii}

Lunile declarate pentru aceste persoane nu pot fi declarate pentru niciun alt grant UE sau

Euratom.

Tariful lunar se calculează după cum urmează:

{costurile anuale cu personalul pentru persoana în cauză

împărțite la 12} folosind costurile cu personalul pentru fiecare exercițiu financiar

complet acoperit de perioada de raportare în cauză.

Dacă un exercițiu financiar nu este încheiat la finalul perioadei de raportare, beneficiarii

trebuie să utilizeze tariful lunar din ultimul exercițiu financiar încheiat disponibil;

b) pentru persoanele care lucrează cu fracțiune de normă în cadrul acțiunii:

(i) Dacă persoana în cauză este alocată acțiunii pentru o proporție fixă din

propriul timp de lucru:

{tariful lunar pentru persoana în cauză, înmulțit cu proporția alocată acțiunii

înmulțit cu

numărul lunilor lucrate efectiv în cadrul acțiunii}

Proporția din timpul de lucru declarată pentru aceste persoane nu poate fi declarată

pentru niciun alt grant UE sau Euratom.

Tariful lunar se calculează ca mai sus.

30

(ii) În alte cazuri:

{tariful orar pentru persoana în cauză înmulțit cu numărul orelor lucrate efectiv în

cadrul acțiunii}

sau

{tariful zilnic pentru persoana în cauză înmulțit cu numărul zilelor lucrate efectiv în

cadrul acțiunii}

(rotunjite în sus sau în jos la cea mai apropiată jumătate de zi)

Numărul de ore/zile efective declarat pentru o persoană trebuie să fie identificabil și

verificabil.

Numărul total de ore/zile declarat în cadrul granturilor UE sau Euratom pentru o

persoană și pentru o perioadă de un an nu poate depăși numărul de ore/zile productive

anuale utilizat pentru calculul tarifului orar/zilnic. Prin urmare, numărul maxim de

ore/zile care poate fi declarat pentru grant este de:

{numărul de ore/zile productive anuale pentru anul în cauză (a se vedea mai jos)

minus

numărul total de ore și zile declarat de beneficiar, pentru persoana respectivă și pentru

anul respectiv, pentru alte granturi UE sau Euratom}.

Tariful orar/zilnic se calculează după cum urmează:

{costurile anuale cu personalul pentru persoana în cauză

împărțite la

numărul de ore/zile productive anuale individuale}, pentru care se utilizează costurile cu

personalul și numărul de ore/zile productive anuale pentru fiecare exercițiu financiar

întreg acoperit de perioada de raportare în cauză.

Dacă un exercițiu financiar nu este încheiat la finalul perioadei de raportare, beneficiarii

trebuie să utilizeze tariful orar/zilnic din ultimul exercițiu financiar încheiat disponibil.

„Numărul de ore/zile productive anuale individuale” este numărul total de ore/zile efectiv

lucrate de persoana în cauză pe parcursul anului. Acesta nu poate include vacanțe și alte

absențe (precum concediul medical, concediul de maternitate, concediul special etc.). Cu

toate acestea, poate include orele suplimentare și timpul petrecut în reuniuni, sesiuni de

formare și alte activități similare.

2. Evidențe și alte documente justificative privind costurile cu personalul declarate

ca fiind costuri efective

31

În cazul persoanelor care lucrează doar în cadrul acțiunii, atunci când costurile

directe cu personalul sunt calculate în conformitate cu litera (a), nu este necesar să se

păstreze fișe de pontaj dacă beneficiarul semnează o declarație prin care confirmă că

persoanele în cauză au lucrat doar în cadrul acțiunii.

În cazul persoanelor alocate acțiunii pentru o proporție fixă din propriul timp de

lucru, atunci când costurile directe cu personalul sunt calculate în conformitate cu litera

(b) punctul (i), nu este necesar să se păstreze fișe de pontaj dacă beneficiarul semnează o

declarație potrivit căreia persoanele în cauză au lucrat efectiv în cadrul acțiunii pentru o

proporție fixă din timpul de lucru.

În cazul persoanelor care lucrează cu fracțiune de normă în cadrul acțiunii, atunci

când costurile directe cu personalul sunt calculate în conformitate cu litera (b) punctul

(ii), beneficiarii trebuie să păstreze fișe de pontaj pentru numărul de ore/zile declarate.

Fișele de pontaj trebuie să fie în scris și aprobate de persoanele care lucrează în cadrul

acțiunii și de supraveghetorii acestora, cel puțin lunar.

În absența unor fișe de pontaj fiabile cuprinzând numărul de ore lucrate în cadrul acțiunii,

Comisia poate să accepte dovezi alternative care să justifice numărul de ore/zile declarat,

în cazul în care consideră că acestea oferă un nivel adecvat de asigurare.