+ All Categories
Home > Documents > Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Date post: 05-Jan-2017
Category:
Upload: leliem
View: 245 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
24
DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER Observatorul militar FONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XXV NR. 11 (1.347) 16 – 22 MARTIE 2016 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR: MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro MAPN.RO www.mapn.ro ÎN ZBOR, PESTE CERUL TRANSILVANIEI PAGINILE 12-13 Foto: locotenent-colonel Eduard Borhan M iercuri, 9 martie, la comanda- mentul Brigăzii 15 Mecaniza- Podu Înalt, s-a desfăşurat ceremonia de plecare în teatrul de operaţii din Afganistan a Echipelor de instruire, consiliere şi asistenţă Nord şi Sud (Train Advise and Asist Command N/S). Militarii marii unităţi ieşene vor executa, pentru o perioa- dă de aproximativ şase luni, activităţi de instruire şi consiliere a forţelor de securitate afgane, în cadrul misiunii NATO Resolute Support. La ceremonie au participat comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina, general-maior Ioan Manci, comandantul Brigăzii 15 Mecanizată, general de brigadă Nicolae Tonu, alţi comandanţi, reprezentanţi ai eşaloa- nelor superioare, membri ai familiilor militarilor, autorităţi publice locale. Militarii noştri din Brigada 15 Mecanizată au acumulat o experien- ţă de admirat în teatrele de operaţii din Irak, Afganistan sau alte misiuni 5 Ceremonie la Iaşi Foto: Lucian Irimia [email protected] Plutonier-adjutant Lucian Irimia M onumentul Eroilor - Crucea de pe Masivul Ca- raiman a trecut în administrarea Ministerului Apărării Naţionale. Protocolul şi procesul verbal prin care imobilul a trecut din domeniul public al oraşului Buşteni în do- meniul public al statului şi în administrarea MApN au fost semnate luni, 14 martie. Predarea s-a realizat în scopul reabilitării de MApN a monumentului reper al unităţii naţionale, construit în memoria militarilor români căzuţi în luptele primei conflagraţii modiale. În semn de omagiu adus sacrificiului suprem al ce- lor căzuţi în războiul de reîntregire a neamului, MApN îşi propune finalizarea lucrărilor în anul celebrării cen- tenarului Marii Uniri. Monumentul a fost construit între anii 1926 şi 1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 metri, pentru a cinsti memoria celor căzuţi în Primul Război Mondial. La 14 septembrie 1928, a avut loc inaugura- rea şi sfinţirea monumentului. Crucea are o înălţime de 28 de metri şi două braţe de câte şapte metri fiecare. Este executată din profile de oţel, fiind montată pe un soclu din beton armat placat cu piatră, înalt de 7,5 metri. În interiorul acestuia se află o încăpere care a adăpostit iniţial generatorul de ener- gie electrică ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii. Monument administrat de MApN internaţionale. Sigur că procesul de transmitere a acestor cunoştinţe către afgani nu va fi uşor, ci unul greu, dar cred că oamenii noştri îşi vor îndeplini cu succes misiunea, a declarat gene- ralul-maior Ioan Manci. Chiar dacă timpul de pregătire pentru misiune a fost scurt, militarii moldoveni au reuşit să atingă stan- dardele pentru misiune. Consider că am reuşit să parcurgem toţi paşii pentru definitivarea instru- irii noastre pentru activitatea din Afganistan. Militarii din compunerea echipelor au cel puţin experienţa unei misiuni externe, unii chiar a cinci. La sfârşitul celor şase luni, sper că afga- nii vor fi mulţumiţi, a declarat ma- iorul Sorin Ciobanu, comandantul detaşamentului. MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR
Transcript
Page 1: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXV NR. 11 (1.347) 16 – 22 MARTIE 2016 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

ÎN ZBOR, PESTE CERUL TRANSILVANIEI PAGINILE 12-13

Foto

: loc

oten

ent-

colo

nel E

duar

d Bo

rhan

Miercuri, 9 martie, la comanda-mentul Brigăzii 15 Mecaniza-tă Podu Înalt, s-a desfăşurat

ceremonia de plecare în teatrul de operaţii din Afganistan a Echipelor de instruire, consiliere şi asistenţă Nord şi Sud (Train Advise and Asist Command N/S). Militarii marii unităţi ieşene vor executa, pentru o perioa-dă de aproximativ şase luni, activităţi de instruire şi consiliere a forţelor de securitate afgane, în cadrul misiunii NATO Resolute Support.

La ceremonie au participat comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina, general-maior Ioan Manci, comandantul Brigăzii 15 Mecanizată, general de brigadă Nicolae Tonu, alţi comandanţi, reprezentanţi ai eşaloa-nelor superioare, membri ai familiilor militarilor, autorităţi publice locale.

Militarii noştri din Brigada 15 Mecanizată au acumulat o experien-ţă de admirat în teatrele de operaţii din Irak, Afganistan sau alte misiuni

5

Ceremonie la Iaşi

Foto: Lucian Irimia

[email protected] Lucian Irimia

Monumentul Eroilor - Crucea de pe Masivul Ca-raiman a trecut în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

Protocolul şi procesul verbal prin care imobilul a trecut din domeniul public al oraşului Buşteni în do-meniul public al statului şi în administrarea MApN au fost semnate luni, 14 martie.

Predarea s-a realizat în scopul reabilitării de MApN a monumentului reper al unităţii naţionale, construit în memoria militarilor români căzuţi în luptele primei conflagraţii modiale.

În semn de omagiu adus sacrificiului suprem al ce-lor căzuţi în războiul de reîntregire a neamului, MApN îşi propune finalizarea lucrărilor în anul celebrării cen-tenarului Marii Uniri.

Monumentul a fost construit între anii 1926 şi 1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 metri, pentru a cinsti memoria celor căzuţi în Primul Război Mondial. La 14 septembrie 1928, a avut loc inaugura-rea şi sfinţirea monumentului.

Crucea are o înălţime de 28 de metri şi două braţe de câte şapte metri fiecare. Este executată din profile de oţel, fiind montată pe un soclu din beton armat placat cu piatră, înalt de 7,5 metri. În interiorul acestuia se află o încăpere care a adăpostit iniţial generatorul de ener-gie electrică ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii.

Monument administrat de MApN

internaţionale. Sigur că procesul de transmitere a acestor cunoştinţe către afgani nu va fi uşor, ci unul greu, dar cred că oamenii noştri îşi vor îndeplini cu succes misiunea, a declarat gene-ralul-maior Ioan Manci.

Chiar dacă timpul de pregătire pentru misiune a fost scurt, militarii moldoveni au reuşit să atingă stan-dardele pentru misiune.

Consider că am reuşit să parcurgem toţi paşii pentru definitivarea instru-irii noastre pentru activitatea din Afganistan. Militarii din compunerea echipelor au cel puţin experienţa unei misiuni externe, unii chiar a cinci. La sfârşitul celor şase luni, sper că afga-nii vor fi mulţumiţi, a declarat ma-iorul Sorin Ciobanu, comandantul detaşamentului.

MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Page 2: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016 2

EVENIMENTu Decoraţie. Recent, preotului militar Adrian Morţun,

din Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt, i-a fost conferit, de preşedintele României, Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili. Adrian Morţun este duhovnicul militarilor ieşeni din 2001. De două ori

a participat la misiunile Armatei României în teatrul de operaţii din Afganistan şi o dată în cel din Irak. Decoraţia a fost înmânată de comandantul Brigăzii 15 Mecanizată, general de brigadă Nicolae Tonu.u Ofertă educaţională. Joi, 10 martie, coman-

dantul (rectorul) Academiei Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu, din Sibiu, general de brigadă prof. univ. dr. ing. Ghiţă Bârsan, coloneii prof. univ. dr. Mihai Neag şi Dănuţ Moşteanu, precum şi locotenent-colonelul conf. univ. dr. Florin Ilie s-au întâlnit, la Breaza, cu elevii claselor a XI-a şi a XII-a de la Colegiul Naţional Militar Dimitrie Cantemir. Prin intermediul unor expuneri profesioniste, cantemiriştii au avut ocazia de a afla informaţii esenţiale pe teme de in-teres privind accederea în academie. (Denisa Tărlungeanu)u Performanţe notabile. Frumoasă, sensibilă, cre-

ativă, muncitoare şi pregătită să dea măsură întregului efort, eleva caporal Iulia Condruz, din Colegiul Naţional Militar Dimitrie Cantemir, reprezintă un real exemplu pen-tru generaţia ei. Prima confruntare cu cei mai buni elevi din judeţul Prahova la Olimpiada de limbă, comunicare şi literatură română i-a adus şi calificarea la faza naţională a competiţiei. Atrasă de magia cuvântului scris, Iulia s-a clasat pe locul I la faza judeţeană, primind, astfel, dreptul de a reprezenta colegiul şi judeţul Prahova în competiţia elitelor pentru al treilea an consecutiv. Pasiunea pentru religie şi pregătirea temeinică au ajutat-o pe eleva capo-ral Ana-Maria Iaurum, din aceeaşi instituţie militară de învăţământ, să se califice, pentru prima dată în istoria in-stituţiei, la faza naţională a Olimpiadei de religie. Cu nota 10.00 obţinută la faza judeţeană, Ana-Maria, îndrumată îndeaproape de preotul militar Adrian Dumitru, a reuşit să obţină dreptul de a reprezenta colegiul şi judeţul Prahova la faza naţională a competiţiei. Un alt olimpic cantemirist este elevul caporal Andrei Bărboiu. Îndrumat îndeaproape de profesorul de fizică, Adrian Mehedinţi, Andrei a reuşit performanţa de a se califica la faza naţională a Olimpia-dei de astronomie. Nici elevii Colegiului Naţional Militar Mihai Viteazul nu s-au lăsat mai prejos. Desfăşurată recent, faza judeţeană a olimpiadelor de religie, socioumane, franceză, spaniolă şi italiană a adus 14 noi calificări la faza naţională. Disciplinele socioumane şi cele din aria curriculară Limbă şi comunicare s-au regăsit, în fiecare an, pe lista celor calificate la nivel naţional, promovând, astfel, calitatea învăţământului liceal militar albaiulian. La disciplina religie, predată de profesorul Ioan Nistor, cole-giul se mândreşte cu şapte elevi calificaţi, astfel: la cultul ortodox, eleva Raluca Şerban, elevul fruntaş Mircea-Darius Costea şi, pentru al doilea an consecutiv, eleva caporal Ioana Argatu; la cultul greco-catolic, eleva fruntaş Ioana Tomoiagă şi, pentru al doilea an consecutiv, elevul caporal Marian Luca; la cultul evanghelic, elevul fruntaş Cristian Faur şi elevul caporal Mădălin Lucaciu. Disciplinele de la catedra socioumane vor avea câte un reprezentant în uniformă la faza naţională, prin elevele caporal Alexandra Trif (psihologie), pentru al doilea an consecutiv, şi Raluca Fundeanu (economie), pregătite de profesoara Simina Dura. La logică, disciplină predată de profesorul Darius Duriga, s-a calificat elevul caporal Sebastian Molotaş. Lim-ba franceză, studiată sub atenta îndrumare a profesoarei Lucia Lupu, are două calificări, prin eleva caporal Roberta Ion, pentru al doilea an consecutiv, şi eleva fruntaş Iuliana Ţurcă. Pentru prima dată, în lista disciplinelor de olimpi-adă s-au înscris limbile spaniolă şi italiană. Deşi nu sunt studiate în colegiu, eleva caporal Alexandra Maier (limba spaniolă) şi elevul fruntaş Laurenţiu Lungu (limba italiană) au reuşit performanţa calificării la faza naţională. (Graţiela Mihăescu şi Daniela Filimon)

GARNIZOANA ROMÂNIA

FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

uHânguleşti, judeţul Vrancea. Militarii

Batalionului 280 Infanterie Mecanizată Căpitan Valter

Mărăcineanu au dorit, încă o dată, să îşi dovedească

apartenenţa şi susţinerea la comunitatea locală în

care trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea, donând, benevol,

sânge. Sumele de bani rezultate au fost donate grădiniţei din localitatea

Hânguleşti, pentru amenajarea unui spaţiu de joacă adecvat vârstei

şi activităţilor desfăşurate conform programei şcolare. Fo

to: M

ApN

Ceremonie la DejVineri, 11 martie, în Piaţa Bobâlna, din Dej, a avut loc ceremonia de repatriere din Afganistan a mili-tarilor Batalionului 811 Infanterie Protecţia Forţei.

Locotenent-colonel Florin Apăfăian

Evenimentul a avut loc în prezenţa ministrului apărării naţionale, Mihnea

Motoc, şefului Statului Major General, general Nicolae Ciucă, şefului Statului Major al For-ţelor Terestre, general-maior Dumitru Scarlat, comandantului Diviziei 4 Infanterie Gemina, general-maior Ioan Manci, co-mandantului Brigăzii 81 Meca-nizată General Grigore Bălan, colonel Iulian Berdilă, primarului municipiului Dej, Costan Morar, reprezentanţilor Sistemului na-ţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Dej şi Bistriţa, comandanţilor marilor

unităţi din Forţele Terestre, a familiilor militarilor şi a invita-ţilor, precum şi a unui public numeros din Dej.

La ceremonie au fost pre-zenţi şi tinerii voluntari din Câmpia Turzii, alături de un grup de elevi de la Asociaţia Benita, din Bistriţa, care, pe timpul executării misiunii, au trimis militarilor dejeni desene, mesaje şi scrisori.

Prin decret prezidenţial, semnat de preşedintele Româ-niei, Klaus Iohannis, în semn de recunoştinţă şi apreciere a cu-rajului şi spiritului de sacrificiu dovedite pe timpul misiunii, Mihnea Motoc, ministrul apără-rii naţionale, a înmânat Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, cu însemn de război, pentru militari, lo-

cotenentului Adrian-Ciprian Iriciuc şi Medalia Naţională Serviciul Credincios, clasa a III-a, cu însemn de război, pentru militari, caporalului clasa a III-a Andrei-Sergiu Lineschi.

De asemenea, pentru ace-leaşi merite deosebite, caporal clasa a III-a Ion Ichim a primit Emblema de Onoare a Forţelor Terestre.

Au mai fost decoraţi de şeful Statului Major al Forţelor Terestre 33 de militari cu Emble-ma de Onoare a Forţelor Terestre, Emblema de Merit în Slujba Păcii, clasa a III-a, şi Emblema de Merit în Serviciul Armatei României, clasa a III-a.

În alocuţiunea rostită, mi-nistrul apărării naţionale a urat un călduros bun venit Dragoni-lor Transilvani, le-a mulţumit şi

i-a felicitat pentru profesiona-lismul, dăruirea de care au dat dovadă şi modul exemplar în care şi-au îndeplinit misiunile încredinţate.

Locotenent Valentin Rupa-Mic

Conferinţă

Miercuri, 9 martie, la Palatul Cercului Militar Naţional, a avut

loc o conferinţă cu tema Industry day (Ziua industriei), pentru a aduce unele contribuţii la dezvoltarea re-laţiilor dintre firmele româneşti care prezintă interes pentru industria de apărare şi Agenţia de Achiziţii şi Sprijin Logistic a NATO (NATO Support and Procurement Agency - NSPA). NSPA este o agenţie bazată pe capital obţinut de la clienţi, care funcţionează pe principiul no profit – no loss (fără profit – fără pierderi) şi are ca scop centralizarea tuturor activităţilor din domeniile logistic şi de achiziţii ale NATO.

Mă aflu aici pentru a consolida parteneriatul cu statul român în ceea ce priveşte domeniul industriei, a de-clarat directorul general al Agenţiei, Mike Lyden.

Ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, s-a întâlnit cu reprezentanţii structurilor sindicale

ale personalului civil contractual din MApN, mier-curi, 9 martie, la sediul instituţiei.

Cu această ocazie, ministrul Mihnea Motoc a prezentat principalele măsuri de ordin legislativ, regulamentele şi practicile avute în vedere la nivelul MApN şi al Guvernului, care au ca scop îmbunătăţi-rea situaţiei personalului civil din armată.

De asemenea, oficialul MApN a subliniat că astfel de întâlniri sunt benefice pentru a cunoaşte mai repede şi mai bine anumite probleme, pentru a avea o reacţie şi o coordonare eficientă.

Ministrul apărării naţionale a precizat că în îndeplinirea sarcinilor de serviciu sunt restricţii şi constrângeri aplicabile şi persoanelor civile, nu doar militarilor şi că există deschidere din partea reprezentanţilor ministerului pentru a soluţiona problemele ridicate, în spirit de echitate şi în limita rigorilor legale şi bugetare.

Modificarea unor acte normative interne, problemele salariale, condiţiile de muncă, încadrarea în condiţii de muncă specifice, condiţiile de transport la şi de la muncă sunt doar câteva dintre aspectele discutate. n

Întâlnire la MApNLa eveniment au participat re-prezentanţi din conducerea Agen-ţiei, din Ministerul Economiei, Co-merţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA), din Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, precum şi delegaţi ai firmelor cu capital de stat sau pri-vat, membri ai unor asociaţii patro-nale. Aceştia din urmă şi-au prezen-tat propunerile pentru produsele şi serviciile pe care le pot oferi NSPA, în vederea îmbunătăţirii infrastruc-turilor critice la nivelul NATO. Un aspect care trebuie luat în calcul, conform declaraţiilor secretarului de stat al MECRMA, Neculai Banea, este îmbunătăţirea fluxului de infor-maţii privind cererea şi oferta între nevoile industriei pentru apărare şi produsele oferite de firmele cu acti-vitate în acest domeniu. Cu această ocazie, secretarul de stat a făcut un apel ca toţi operatorii economici să se înscrie în asociaţii patronale, întrucât MECRMA are puncte de contact cu acestea, iar oportunităţile de afaceri sunt numeroase. n

Foto

: Val

entin

Cio

bîrc

ă

Page 3: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

3Observatorul militarNr. 11 / 16 – 22 martie 2016

GARNIZOANA ROMÂNIAu Întâlnire la SMFT. Şeful Statului Major al Forţelor

Terestre, general-maior Dumitru Scarlat, s-a întâlnit cu ataşaţii apărării acreditaţi în România, marţi, 15 martie, la sediul instituţiei.

În cadrul activităţii, au fost prezentate structura, rolul şi locul Forţelor Terestre române, nivelul de înzestrare, obiec-tivele de instruire stabilite pentru anul în curs, precum şi angajamentele multinaţionale viitoare.

Consider că această întâlnire reprezintă o oportunitate de a interacţiona, de a ne cunoaşte mai bine şi de a discuta despre viitoarele cooperări militare internaţionale ale Forţelor Terestre române cu armatele ţărilor pe care le reprezentaţi, a precizat generalul-maior Dumitru Scarlat, pe timpul întâlnirii. (Sublocotenent Anamaria Scarlat) u Comandă nouă. Colonelul dr. ing. Constantin Iulian

Vizitiu a preluat comanda Academiei Tehnice Militare de la general de brigadă (r) dr. ing. Cristian Barbu, printr-o ceremo-nie militară desfăşurată marţi, 15 martie, la sediul instituţiei.u Documentare. Marţi, 15 martie, la Trustul de Presă

(TP) al Ministerului Apărării Naţionale, a avut loc vizita de do-cumentare a cursanţilor Colegiului Naţional de Apărare, care participă la cursul Probleme actuale ale securităţii naţionale.

Întâlnirea a început cu o scurtă prezentare a istoriei trustului, invitaţii fiind informaţi cu privire la toate produ-

sele media ale TP al MApN. Totodată, cursanţii au vizionat două producţii ale cinematografiei militare, care au obţinut premiul I la Festivalul Internaţional al Filmului Militar, scurt-metrajul Premiul şi filmul documentar Cuvintele zilei.

De asemenea, a fost pus în scenă un scenariu fictiv, care a avut ca scop gestionarea unei situaţii de criză datorate unui atac cibernetic. Participanţii au deţinut roluri din sfera politică, operaţională şi tehnică, exerciţiul constând într-o serie de declaraţii de presă acordate jurnaliştilor trustului. (Locotenent Andreea Motoc) u Steaua continuă seria de victorii. Luptătorii stelişti

au ocupat poziţii fruntaşe la Campionatul European de Lupte găzduit de oraşul Riga. Alina Vuc a cucerit medalia de argint la categoria 48 kg, iar Andrei Dukov, bronzul la categoria 57 kg. Baschetbaliştii continuă seria de victorii. Al zecelea succes consecutiv a venit pe terenul liderei la zi, CSM U Oradea. Steaua CSM EximBank s-a impus cu 84-82, după prelungiri. Un alt derby s-a desfăşurat la Chiajna, unde echipa de hand-bal CSA Steaua Alexandrion a întâlnit rivalii de la Dinamo. Am depăşit din nou echipa de pe primul loc, cu 32-26, după ce, la pauză, conduceam cu cinci goluri. Poloiştii de la CSA Steaua Bucureşti s-au deplasat la Braşov pentru dubla cu Sportul Studenţesc Corona. Cu două victorii nete, 16-7 şi 8-4, steliştii continuă parcursul ireproşabil în acest campionat. Secţia de hochey şi-a asigurat accesul în play-off, unde a dat piept, paradoxal, tot cu echipa din fruntea clasamentului. Următorul adversar va fi SC Miercurea Ciuc, în semifinală, după sistemul cel mai bun din cinci meciuri. Pentru accederea în această fază a competiţiei, roş-albaştrii au depăşit în meci decisiv, Progym Gheorgheni, scor 4-2. (Horia Zamfir)u Comunicări ştiinţifice. Recent, Academia Navală

Mircea cel Bătrân (ANMB) a organizat cea de-a VI-a ediţie a sesiunii de comunicări ştiinţifice Master-Nav 2016. La mani-festare au participat studenţii masteranzi din ANMB. Cele 52 de comunicări ştiinţifice s-au înscris în tematicile abordate din domeniile programelor de studii masterale, respectiv ştiinţe nautice, sisteme electromecanice navale, precum şi inginerie şi management.

Ceremonia s-a încheiat cu defilarea militarilor batalionu-lui, în acordurile Muzicii Militare a garnizoanei Cluj-Napoca şi în aplauzele celor prezenţi.

În cadrul misiunii Resolute Support, cei 420 de militari ai Batalionului 811 Infanterie au efectuat, în perioada august 2015-martie 2016, aproximativ

1.500 de misiuni în provincia Kandahar, începând de la asigu-rarea securităţii bazei militare şi a personalului forţelor coaliţiei, asistenţă şi consiliere pentru

forţele armate şi de securitate afgane, până la participarea la proiecte în sprijinul educaţiei, distribuire de materiale şi asis-tenţă umanitară. n

Vizită de lucruMinistrul apărării naţionale, Mihnea

Motoc, şi şeful Statului Major Ge-neral, general Nicolae Ciucă, au efectu-at luni, 14 martie, o vizită de informare şi documentare în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu şi Feteşti.

La Centrul Administrativ Aerodrom Mihail Kogălniceanu, ministrului Mihnea

centru eficient de instruire a trupelor, pregătit pentru a face faţă riscurilor mediului de securitate actual, a spus ministrul Mihnea Motoc.

La Feteşti, ministrul Motoc s-a întâl-nit cu militarii Bazei 86 Aeriană, cu care a discutat despre misiunile executate de aceştia, în special cele de asigurare a serviciului de luptă poliţie aeriană, şi a verificat capabilităţile operaţionale şi lucrările de infrastructură necesare pentru exploatarea aeronavelor F-16. n

Conferinţa de coordonare MovCon MILUÎn perioada 8-10 martie, Comandamen-

tul Logistic Întrunit (CLÎ), prin Centrul de Coordonare a Mişcării, a organizat

şi desfăşurat Conferinţa de coordonare a Unităţii Multinaţionale Logistice Integra-te de Control al Mişcării (MovCon MILU).

Activitatea face parte din responsa-bilităţile ce revin CLÎ pentru exercitarea de către România a rolului de naţiune lider MovCon MILU. La conferinţă, au participat reprezentanţi din nouă state membre NATO şi două comandamente NATO – Centrul Aliat de Coordonare a Mişcării/SHAPE şi Grupul de Sprijin Lo-gistic Întrunit/KFOR.

Conferinţa de coordonare MovCon MILU a fost deschisă de locţiitorul co-mandantului Comandamentului Logistic Întrunit, colonel ing. Ion Stoica, care a precizat că România are onoarea şi plăcerea de a îndeplini rolul de naţiune lider MovCon MILU. În vederea exercitării acestui rol, CLÎ a nominalizat Centrul de Coordonare a Mişcării, structură unicat în Armata României, cu o experienţă deose-

bită în domeniul mişcării şi transportului. De asemenea, colonelul ing. Ion Stoica a subliniat faptul că, în toţi anii de existenţă a iniţiativei MovCon MILU, activitatea na-ţiunilor membre a fost şi este apreciată la cel mai înalt nivel NATO, pentru profesio- nalismul de care au dat dovadă militarii pe timpul executării misiunilor specifice la operaţiunea KFOR, exerciţiilor internaţio-nale, precum şi în calitate de naţiune lider.

Şeful Centrului de Coordonare a Miş-cării, colonel Neculai Grama, a afirmat că, în viitor, MovCon MILU trebuie să fie în măsură a se disloca într-un teatru de ope-raţii în cadrul unei forţe multinaţionale NATO, în scopul de a asigura elementelor desemnate asistenţă pe timpul fazelor de dislocare, susţinere, rotire şi redislocare.

Ofiţerul cu atribuţii de comandă Mov-Con MILU în acest an, maior ing. Sebastian Bordei, a prezentat obiectivele conferinţei de coordonare MovCon MILU şi planul de acţiune al României pentru 2016, sub-liniind importanţa stabilirii unei serii de relaţii, legături şi modalităţi de lucru între

reprezentaţii naţiunilor MovCon MILU, Centrului Aliat de Coordonare a Mişcării şi Grupului de Sprijin Logistic Întrunit din cadrul KFOR.

Pe parcursul conferinţei de coor-donare au fost discutate teme precum: modalităţile de încadrare a funcţiilor din echipa MovCon MILU care îşi desfăşoară activitatea în cadrul misiunii KFOR, în teatrul de operaţii din Kosovo, pentru semestrele II/2017 şi I/2018; participa-rea personalului care va încadra echipa multinaţională MovCon MILU/ KFOR la instruirea comună, care se va desfăşura în România în luna mai 2016; actualizarea Conceptului de operaţii a MovCon MILU (CONOPS) şi a procedurilor standard de operare MovCon MILU (SOPs); iniţierea unei proceduri operaţionale privind modalitatea de activare a MovCon MILU pentru participarea la misiuni NATO.

Fiecare naţiune participantă la confe-rinţă a prezentat contribuţia naţională la iniţiativa MovCon MILU, în vederea parti-cipării la operaţii NATO, iar reprezentanţii celor două comandamente NATO au prezentat activităţile desfăşurate în ve-derea susţinerii iniţiativei MovCon MILU.

În încheiere, şeful Centrului de Coor-donare a Mişcării, colonel Neculai Grama, a precizat că obiectivele conferinţei de coordonare MovCon MILU au fost îndepli-nite în totalitate şi au fost stabilite o serie de relaţii interumane, asigurându-i pe cei prezenţi că România, în calitate de naţiune lider, va acorda tot sprijinul de care au ne-voie în vederea participării în mod proactiv la toate activităţile MovCon MILU. n

Motoc i-au fost prezentate facilităţile din bază şi de pe aerodrom şi a purtat discuţii cu responsabilii militari români şi americani, precum şi cu militarii cana-dieni care participă, în această perioadă, la un exerciţiu de instruire.

Sunt foarte mulţumit de colabo-rarea militarilor români şi americani. Am văzut aici nu doar un nod modern de tranzit, care valorifică la maximum infrastructura aeroportuară, rutieră, feroviară şi portuară din zonă, ci şi un

Foto

: Eug

en M

ihai

Page 4: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar Nr. 11 / 16 – 22 martie 20164

LINIA ÎNTÂI

Schimbarea comenzii în Afganistan

Recent, în teatrul de operaţii din Afganistan au avut loc transferurile de autoritate la Grupul Românesc de Operaţii Speciale şi Elemen-tul Naţional de Sprijin.

Locotenent-colonel Mădălina IlincaLocotenent-colonel Cezar Cucoş

Foto: maistru militar clasa I Iulian Cadulencu

În cadrul aceleiaşi misiuni, acţionează şi Ele-mentul Naţional de Sprijin (ENS), importantă structură logistică din Comandamentul Logistic

Întrunit. ENS şi-a încheiat misiunea cu succes. Am reuşit, cu forţele şi mijloacele pe care le avem la dispoziţie, să asigurăm sprijinul logistic necesar forţelor româneşti dislocate în Afganistan, a trans-mis colonelul Bixi Pompiliu Mocanu, comandantul ENS, rotaţia a II-a. În cele aproximativ şase luni, militarii acestei structuri au parcurs peste 155 de mii de kilometri au executat peste 120 reparaţii şi au asigurat sprijinul medical în situaţii deosebite,

De curând, au preluat zona de responsabilitate şi militarii Batalionului 2 Infanterie Călugăreni. Aflaţi la cea de-a opta misiune într-un teatru de operaţii, pentru ei Afganistanul

nu mai reprezintă o necunoscută, fapt subliniat şi cu prilejul vizitei locotenent-colonelului Neil Snyder, cel care va prelua comanda comandamentului de protecţie a forţei din Baza aeriană Kandahar.

Partenerul american a apreciat sprijinul forţelor româneşti în Afganistan, remarcând profesionalismul militarilor noştri şi tradiţi-ile batalionului în teatrele de operaţii. Totodată, s-a arătat optimist privind îndeplinirea cu succes a principalei misiuni a batalionului, aceea de a securiza Baza aeriană Kandahar. n

Pentru Componenta de Operaţii Speciale, 2016 are o semnificaţie aparte. În urmă cu un de-ceniu, militarii acestei structuri păşeau pentru

prima dată în Afganistan. Când amintim despre activitatea din teatrul de operaţii, este greu de cuanti-ficat în vorbe munca şi misiunile pe care aceşti oameni le-au îndeplinit în toată această perioadă, a declarat colonelul Marius Crăciun, comandantul Componen-tei pentru Operaţii Speciale, prezent la ceremonia de schimbare a comenzii şi a structurilor în cadrul forţei partenerilor. Militarii români vor executa, pe o peri-oadă de aproximativ şase luni, activităţi de instruire şi consiliere ale forţelor de securitate afgane, în cadrul misiunii Resolute Support.

precum şi toate condiţiile de tranzit pentru milita-rii care au intrat şi au ieşit în şi din teatrul de ope-raţii. Toate acestea s-au făcut cu cei 38 de militari ai ENS. Din această săptămână, suportul logistic în teatrul de operaţii din Afganistan va fi asigurat de ENS, rotaţia a-III-a, sub comanda colonelului Marcel Dogaru. Mă bazez pe experienţa militarilor pe care îi comand. Sunt oameni care au două, trei sau chiar patru misiuni în această zonă de conflict şi sunt convins că vom reuşi, cu sprijinul partenerilor de coaliţie, să ne ducem misiunea la bun sfârşit, a declarat noul comandant al ENS.

Page 5: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar 5

INSTRUCŢIE

Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

Am aşteptări mari de la acest curs. Ne-am propus să prezentăm metodele pe care armata britanică le foloseşte în instruirea militarilor. Am pus accent pe pregătirea comandanţilor struc-turilor de bază, echipă, grupă şi pluton. Am prezentat tactici pe care le-am inserat în cadrul exerciţiilor tactice. Am pus cursanţii în situaţii dificile şi am văzut cum se descurcă la contact cu inamicul.

Căpitan Hugo Colliscomandantul echipei BMATT

MATT este o echipă de instruire mobilă destinată promovării cooperării internaţionale între membrii NATO. Îşi are sediul în localitatea Vyscov, Republica Cehă, în cadrul Academiei Forţelor Armate şi este operaţională din anul 2000. Misiunea echipei este de a asigura, pentru ţările par-tenere, cursuri de metodica instrucţiei şi consilierea necesară în dezvoltarea unor forţe armate profesioniste şi a capabilităţilor acestora pentru a participa la operaţii în sprijinul păcii.

Militari români şi britanici,

umăr la umăr

În perioada 28 februarie-18 martie, la Iaşi, la Batalionul 151 Infanterie Războieni, ai cărui militari sunt cunoscuţi drept Lupii Negri, se desfăşoară Junior command and leadership course-JCLC, în comun cu British Military Advisory Training Team (BMATT).

La curs participă 50 de militari ro-mâni, care, sub îndrumarea instruc-torilor britanici şi cehi, desfăşoară, în

cadrul programului de instrucţie, exerciţii tactice ziua şi noaptea, deplasare în teren variat, operaţii ofensive şi de apărare, sprijin de foc şi evacuare medicală. Astfel de stagii de pregătire au avut loc şi în anii precedenţi, ele înscriindu-se în cadrul ac-ţiunilor comune pe care Lupii Negri le au cu structuri din NATO, în vederea parcur-gerii ciclurilor de instruire necesare desfă-şurării misiunilor în teatrul de operaţii din Afganistan şi alte zone de conflict.

Marţi, 8 martie, la activităţile de instruire au asistat ataşatul militar al

Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în ţara noastră, locotenent-colo-nel Tim Bakewell, şi comandantul Brigăzii 15 Mecanizată Podu Înalt, general de bri-gadă Nicolae Tonu.

Zilele de instruire au cuprins acţiuni teoretice şi practice. Ambele părţi implica-te în activitate au experienţă în domeniu, mai ales în cel al teatrelor de operaţii. Aşa că schimbul de idei şi de proceduri este benefic de fiecare dată, mai ales când se petrece între camarazi din aceeaşi alianţă.

Sergentul Tom Penny are peste 17 ani în armata britanică şi de trei ani este instructor. A fost în misiuni în Afganistan, Irak şi Kuweit. Este pentru a doua oară în România. Prima dată a intrat în contact cu armata română în 2001 şi apoi, în 2006, în baza aeriană din Kandahar. În aceste zile a

descoperit oraşul Iaşi, care l-a impresionat cu monumentele şi parcurile sale.

Este întotdeauna o bună oportunitate să ne instruim împreună, ca membri ai aceeaşi coaliţii. Pregătirea comună este o idee foarte bună. Aici, la Iaşi, ne instruim împreună, avem multe lucruri în comun în procesul de pregătire. Lupii Negri au experienţa teatrelor de operaţii şi asta se vede. Munca mea este mult mai uşoară, a specificat sergentul Penny.

Se spune despre instruirea militarilor că are o doză de rutină. Aceleaşi antre-namente, repetarea mişcărilor până la automatism... Lupii Negri sunt conştienţi de asta şi încearcă, de fiecare dată când intră în contact cu militari străini, să acu-muleze cât mai multe cunoştinţe. Aşa au făcut şi în aceste zile. Au ascultat lecţiile. Au privit modul de acţiune al instructo-rilor. Au pus multe întrebări şi au primit răspunsuri pe măsură. Activităţile din teren au arătat punctele minus sau plu-surile din ce au învăţat. S-a reluat, s-a explicat, astfel încât toţi cei angrenaţi în acest curs să ştie ce au de făcut în caz real.

Locotenentul Marius Butnariu a exe-cutat o misiune în Afganistan în 2013. Anul trecut a participat la exerciţiul Combined Resolve IV în Germania, iar anul acesta la o altă activitate interna-ţională în Bulgaria. Antrenamentul cu BMATT este benefic pentru pregătirea noastră. Am mai participat la un astfel de curs desfăşurat anterior tot la Iaşi. Orice contact cu militarii străini ne ajută în instruirea noastră, a afirmat locotenentul Butnariu.

Plutonierul Ionuţ Găină este de câţi-va ani la Lupii Negri. A adunat ceva expe-rienţă militară. A participat la o misiune în Afganistan cu alt batalion românesc şi la alte exerciţii internaţionale. Este bine că aceste activităţi de instruire se desfă-şoară acasă, la Iaşi, este aceeaşi muncă, aceeaşi implicare ca la orice exerciţiu. Orice pregătire în plus nu strică niciodată. Ne readucem aminte, ne sedimentăm cu-noştinţele. Acum, cu britanicii, este foarte bine. În principal, avem aceleaşi tehnici, doar unele abordări sunt diferite, a decla-rat plutonierul Ionuţ Găină. n

[email protected] Lucian Irimia

Foto: Lucian Irimia

Page 6: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar Nr. 11 / 16 – 22 martie 20166

COMPETIŢII 300 pentru glorie!

Biroul educaţie fizică şi sport din SMG a invitat la Sibiu şi reprezentanţi ai Clubului Sportiv al Armatei Steaua, pentru a descoperi potenţiali sportivi de valoare, pentru practicarea sportului de performanţă. Locotenent-colonelul Teodor Popa este unul din reprezentanţii clubului militar.

Am văzut doi potenţiali candidaţi pentru handbal, care, cu muncă, în vreo doi ani ar putea să intre în cantonamente, să se pregătească alături de echipa mare. Dacă descoperim chiar şi doi oameni din mediul militar, care pot să facă faţă la nivelul competiţional la care joacă Steaua, este un lucru bun. Programul se adresează şi altor discipline, vom merge şi la judo şi la atletism şi nataţie, dar şi la Olimpiada sportului liceal, unde sperăm să găsim baza cea mai mare de tineri ce pot fi pregătiţi. A vedea că Steaua este interesată de competiţie este un stimulent pentru tineri, pentru că vin componenţi ai loturilor naţionale, antrenori de la naţională pe diferite discipline sportive. Sperăm ca rezultatul să fie revigorarea clubului şi stimularea practicării sportului în cadru organizat.

Opt loturi, peste 300 de sportivi militari şi 56 de meciuri sunt elementele

esenţiale ale jocurilor sportive organizate la Sibiu de Biroul educaţie fizică militară din SMG, în cadrul Competiţiilor aplicativ-militare şi sportive între instituţii de învăţământ, finala pe MApN, etapa I.

Volei fete şi băieţi şi handbal băieţi au fost sporturile care au adunat, pentru prima dată după ani buni, toate instituţiile de învăţământ postliceal şi univer-sitar din armată. Au participat loturile Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre Basarab I, Şcolii Milita-re de Maiştri Militari a Forţelor Navale Amiral Ion Murgescu, Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene Traian Vuia, Academiei Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu, Acade-miei Forţelor Aeriene Henri Coan-dă, Academiei Navale Mircea cel Bătrân, Academiei Tehnice Militare şi Institutului Medico-Mi-litar. Doctorii au fost cei care au schimbat paradigma participării, lotul IMM luând parte, pentru prima dată după 1989, la compe-tiţiile sportiv-militare.

Trei sute de sportivi – 26 de băieţi şi 12 fete în fiecare lot – nu sunt uşor de cazat şi hrănit, şi de aceea, anul trecut, această competiţie a fost organizată se-parat pentru academii şi pentru şcolile de maiştri şi subofiţeri. Campioanele din 2015, AFT şi SMMMSFT, au fost alese cap de serie pentru cele două grupe ale fiecărei competiţii, prin tragere la sorţi stabilindu-se şi celelalte trei echipe din fiecare grupă.

Meciurile au fost fiecare cu fiecare, primele două echipe clasate din fiecare grupă jucând încrucişat în semifinală. S-a jucat maximum de meciuri posibil, chiar şi poziţiile 7 şi 8 stabilindu-se în urma disputelor directe. În total, 56 de meciuri au fost organi-zate în cele două săli de sport disponibile, la AFT şi la Centrul de Instruire pentru Comunicaţii şi Informatică Decebal.

În final, la handbal, echipa AFT s-a clasat pe locul I, urmată de SMMMSFT şi AFA. La volei feminin, ATM a câştigat com-petiţia, urmată de AFT şi fetele de la AFA. Şi la volei masculin, inginerii de la ATM s-au clasat pe prima poziţie, urmaţi de AFT şi ANMB.

Concursurile sportive vor continua luna aceasta cu cam-pionatul de judo, urmând ca, în aprilie, să aibă loc la Piteşti etapa a II-a a Competiţiilor aplicativ-militare de vară, cu probele de nataţie, atletism, patrulă şi duel de foc.

În afară de participarea IMM, au mai apărut câteva schimbări în desfăşurarea competiţiei de anul acesta, pentru că nu au mai fost admişi în lot studenţi civili şi nici cadre militare.

Participanţii au fost recom-pensaţi cu diplome, câştigătorii cu medalii şi cupe. n

Locotenent-colonel Teodor Popa

Page 7: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar 7Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

300 pentru glorie!Căpitan Bogdan Oproiu

[email protected]

Studenţii de la Institutul medico-militar au participat pentru prima dată, în ultimul sfert de secol şi mai bine, la competiţie,

alături de colegii lor. Locotenent Valentin Drugău este comandan-tul Companiei I studenţi (anii I, II şi III) şi, în acelaşi timp, antrenorul de volei al mediciniştilor. La handbal s-au pregătit singuri!

Locotenentul Daniel Marcu este comandant de pluton la Batali-onul 136 Geniu Apullum şi arbitru de volei. De loc, din Blaj, oraş

a cărui echipă de volei feminin este pe primul loc în Divizia A, este pasionat de acest sport din liceu şi mai întâi l-a jucat, ajungând acum să-l arbitreze. Anul acesta a fost arbitru de linie la meciul din Liga Campionilor între Dinamo Moscova şi CS Volei Alba-Blaj.

Am practicat în liceu volei, dar în academie m-am gândit că voleiul nu este chiar de mine, pentru că sunt mic de statură, aşa că m-am apucat de karate. Am făcut cursul de arbitraj în perioada şcolii de aplicaţii şi, de atunci, merg pe arbitraj şi în viaţa civilă. Am făcut cursul special pentru a veni la liceele militare, la Spartachiadă, pentru că îmi place atmosfera, care este extraordinară.

Competiţia este organizată sub deviza Consiliului Internaţional al Sportului Militar, Prietenie prin sport, şi urmărim să se realizeze coeziunea grupului, să se formeze spiritul de echipă şi, de ce nu, socializarea între studenţii şi elevii militari este şi ea foarte importantă. Competiţia place şi ne bucurăm când vedem emulaţia în rândul elevilor şi studenţilor, care vin şi se încura-jează unii pe alţii. Este destul de dificil de organizat un astfel de eveniment, pentru că trebuie să ţinem cont de sesiuni şi vacanţe, dar am găsit o variantă agreată de toate loturile.

Ne-am mobilizat puternic pentru a ajunge aici, acum o lună s-au strâns oamenii şi ne-am şi apucat de antrenamente. Ştiam şi voiam de ani buni să intrăm în competiţie, dar au tot fost probleme cu perioada de desfăşurare, care coincidea ba cu sesiunea, ba cu stagiile studenţilor, ba nu erau destui oameni interesaţi. Anul I a fost cu iniţiativa, avem 48 de studenţi în această promoţie, foarte mulţi din liceele militare şi destul de motivaţi, fie pentru că ştiau, fie că doreau să înveţe. La competiţiile aplicativ-militare nu vom participa anul acesta, pentru că nu avem timp, nu avem o bază unde să ne pregătim. La entuziasmul pe care-l văd, dacă reuşim să facem o pregătire, două pe săptămână, cred că avem şanse mari anul viitor, pentru că aceiaşi oameni vor rămâne şi putem să facem ceva frumos. Este o evoluţie care nu poate decât să ne mulţumească. Experienţa este cel mai mare câştig pentru anul acesta, plus dorinţa de a continua în anii următori!

Locotenent Valentin Drugău

Colonel Cristian Pelea, şeful comisiei tehnice şi vicepreşedinte

al comitetului de organizare

Colonel Cristian Pelea

Arbitrul Daniel Marcu şi căpitanii echipelor trag la sorţi terenul şi prima servă

Page 8: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar Nr. 11 / 16 – 22 martie 20168

INSTRUCŢIE

Plutonier-major Alina-Sonia [email protected]

Lupta cu secundele şi tonele de oţel

Săptămâna trecută, militarii bârlă-deni au dat primul examen din acest an de instrucţie.

Toate participările regimentului la activităţile desfăşurate de Divi-zia 2 Infanterie Getica, în subordinea căreia ne aflăm, sunt un test permanent al deprinderilor de luptători. Sunt convins că militarii marii unităţi bârlădene vor avea performanţe colective, care vor menţine structura ca unitate de referinţă a diviziei.

Colonel Nicolae-Florin Prunău

Pe dealurile Bârladului, milita-rii Regimentului 52 Artilerie Mixtă General Alexandru Tell

şi-au demonstrat aptitudinile de buni luptători la evaluarea primu-lui modul din acest an de instruc-ţie. Astfel, la Batalionul 1 Artilerie, testul a însemnat cunoaşterea şi manevrarea tunului obuzier de calibrul 152 mm, la Batalionul 2 Artilerie Antitanc a fost simulată

o operaţie de sprijin cu foc cu tunurile de calibrul 100 mm, iar la Batalionul 3 Aruncătoare Pro-iectile Reactive, tehnica grea, cu multiple guri de foc, nu a prezen-tat necunoscute militarilor. Totul s-a realizat într-o luptă acerbă cu secundele, care, în cazul unei misiuni reale, fac diferenţa între reuşită sau eşec.

Considerată, dintotdeauna, cea mai puternică armă de sprijin în acţiunile terestre, artileria permite doar celor puternici să

servească tunurilor. Este necesară o atenţie deosebită şi mii de ore de calcule, făcute la centimă, pen-tru a obţine o tragere de precizie maximă.

Orice greşeală de calcul sau milimetru punctat greşit pe hartă înseamnă enorm pentru militarii aflaţi în teren. Siguranţa lor depin-de de calculul făcut de noi, spun artileriştii.

Pe dealuri, piesele grele sunt animate de servanţii aflaţi în continuă mişcare. I-am urmărit pe timpul evaluării şi am realizat că echipajul este cheia reuşitei. Acţiunile fiecărui membru depind de ale celuilalt.

Îi aşteaptă încă un an încăr-cat, cu multe activităţi şi ieşiri în poligoane. Pe lângă acestea, după cum a afirmat comandantul marii unităţi bârlădene, colonel Nicolae-Florin Prunău, regimentul a primit ordin de pregătire a militarilor participanţi la misiunea Resolute Support, din Afganistan, această responsabilitate revenind unităţii noastre şi pentru rotaţiile doi şi trei.

Anul trecut, unitatea bârlă-deană a sărbătorit 100 de ani de tradiţii. Se mândresc cu rezultate-

le lor şi cu o altă activitate, care a devenit obişnuinţă de câţiva ani, şi anume instruirea în comun cu militarii Republicii Moldova. În 2015, pregătirea comună s-a des-făşurat dincolo de Prut, iar anul acesta, militarii acestei ţări sunt aşteptaţi în România.

Tot anul trecut, artileriştii Regimentului 52 Artilerie Mixtă General Alexandru Tell au executat, după mulţi ani, trageri la suprafaţa apei. Un astfel de exerciţiu a fost o provocare, pentru că ţintele s-au aflat pe o suprafaţă foarte mobilă.

Considerăm aceste trageri un antrenament într-un mediu deosebit, dar care se încadrează în lista misiunilor care se pot executa în aria de operaţii a Diviziei 2 Infan-terie Getica, respectiv pe litoralul Mării Negre. Mă bucură că militarii noştri au îndeplinit şi acest obiectiv, a mai adăugat comandantul marii unităţi bârlădene.

Pentru militari, urmează etapa de evaluare secţie şi pluton şi tragerile planificate în poligonul Capu Midia şi Smârdan. Acestea din urmă vor reprezenta încununarea activităţilor desfăşu-rate în cazarmă. n

Page 9: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar 9REPERE

Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

Programul este respectat cu sfinţenie şi nu se acceptă întârzieri. Microbul armatei

le-a rămas în sânge. Deşi media de vârstă a corului este de peste 60 de ani, iar unele piese din repertoriu au aproape 200 de ani vechime, energia pe care o aduce în scenă Corul Veteranilor Mihai Viteazul, din Piteşti, este comparabilă cu cea a unei formaţii corale de tineri entuziaşti.

Corului Veteranilor, singura formaţie de acest gen din ţară, funcţionează pe lângă Cercul Mili-tar Piteşti ca o asociaţie culturală, înfiinţată după Revoluţie. Însă, tra-diţia acestuia începe cu mult timp înainte. Născut din convingerea că trebuie dusă mai departe tradiţia cântecului ostăşesc şi patriotic, corul a împlinit, anul trecut, în sep-tembrie, 40 de ani de existenţă. O vechime considerabilă.

Există partituri foarte frumoase, care datează din timpul celor două războaie mondiale, cântece revo-luţionare, cum este, la origine, şi Imnul Naţional, care trebuie păstra-te şi transmise tinerelor generaţii. Cu versuri mobilizatoare şi melodii uşor de reţinut şi fredonat, cânte-cele patriotice şi ostăşeşti au oferit întotdeauna românilor motivaţia de a merge înainte, au fost, uneori, singurul prieten al militarilor de pe front şi au păstrat vie dragostea de patrie în cele mai negre perioade.

Iniţial, corul era format din veterani şi militari în rezervă, doar voci masculine. Cu timpul, vete-ranii de război au devenit tot mai puţini. Pentru a putea funcţiona în continuare, au primit, în rândul lor, şi civili. Apoi, le-au bătut la poartă şi femei militar, chiar două soţii de militari, provenite din mediul civil, li s-au alăturat acestora în lupta pentru promovarea cântecului

În fiecare luni, la ora 10:00, 26 de veterani, militari în rezervă şi retragere se întâlnesc la Cercul Militar din Piteşti să repete cântece ostăşeşti.

Colonel (ret)Nicolae Perniu

Suntem 17 bărbaţi şi nouă femei. Toţi îmbrăcaţi militar, toţi patrioţi. Cel mai în vârstă membru are 89 de ani, era copil de trupă pe vremea războiului, iar cel mai tânăr are 55 de ani.

ostăşesc. Astfel, de patru ani, corul este mixt. Preşedintele corului este locotenent-colonelul (r) Vasile Mandu, iar dirijorul, colonelul (ret) Nicolae Perniu.

Din repertoriul acestora nu lipsesc nici şlagărele populare sau colindele tradiţionale. Participă la toate sărbătorile naţionale, religi-oase şi la festivalurile şi concertele militare. De Ziua Eroilor, suntem prezenţi la depuneri de coroane, la fel de 1 Decembrie şi 24 Ianuarie. Oriunde suntem solicitaţi, din dra-goste de cântec spunem prezent! Pe lângă activităţile militare, Corul Veteranilor promovează cântecul ostăşesc şi în mediul civil, unde este la fel de bine primit. Concer-tează în biserici, la Vila Florica, din Piteşti, un loc al liberalilor de pe vremea Brătienilor, un lăcaş de cul-tură deosebit, la primărie, prefec-tură şi Consiliul Judeţean Argeş.

Preşedintele consiliului ne-a felicitat personal, anul trecut. A spus că ne auzim asemenea unui cor regal, completează, mândru, dirijorul. Eu nu sunt muzician. M-am specializat ca topogeodez în şcoala militară. Co-lonelul (ret) Nicolae Perniu, astăzi dirijorul Corului Veteranilor, a lucrat la un centru militar, timp de 20 de ani. În 1996, soţia lui s-a îmbolnăvit şi, pentru a o îngriji, a ieşit la pensie. Aş putea spune că am ieşit la pensie pe caz de boală… a soţiei. Trebuia să fiu alături de ea. A murit, până la urmă. Acum, sunt cu Iuliana, de zece ani. Este cu mine în cor.

Cum a ajuns un topogeodez dirijor de cor? Nimic mai simplu atunci când ai talent. Din clasa a V-a până în clasa a IX-a, l-am avut profesor de muzică pe Moise Mitu-lescu, folclorist şi etnomuzicolog. Un mare muzician, tot Argeşul îl ştie. El i-a deschis apetitul pentru muzică. După aceea, la liceul mi-litar a intrat în contact cu maiorul Dimitrache Butoi, profesor de muzică şi dirijorul fanfarei, care l-a luat în cor. Apoi, a fost, patru ani, solistul corului militar de la Sibiu. După absolvire, muzica a trecut în plan secund. Avea o carieră mili-tară în faţă şi o specializare în cu totul alt domeniu.

Ieşit la pensie, cu timp liber la dispoziţie, colonelul s-a întors la pasiunea sa, ca membru al Corului Veteranilor Mihai Viteazul. Cunoş-tea cântecele şi avea voce, aşa că a rămas corist o bună perioadă de timp, până când dirijorul formaţiei a ajuns la 70 de ani. Adormise corul. Supărat, dirijorul s-a retras. Am luat eu bagheta atunci. Am băgat vână în ei şi i-am trezit. De la zumzetul general care ne însoţea la spectaco-le: iar vine corul veteranilor… am trecut la zâmbete şi afirmaţii: gata, a venit corul veteranilor! A umblat un pic şi la repertoriu, dar, mai ales, la abordarea lui. Cântăm mult mai vioi. Dacă un cântec are 120 de paşi pe minut, aşa îl facem.

Corul nu are fonduri alocate, funcţionează prin pasiune şi, de multe ori, din buzunarul membri-lor. Locotenent-colonelul (r) Vasile Mandu aleargă şi se agită ca să asi-gure spectacole, donaţii şi fonduri. Într-un timp, îi mai ajuta şi consiliul oraşului, dar, de anul trecut, au primit răspuns că nu au fonduri. Însă, corul merge înainte, nu se pune problema altfel. Şi dacă rămânem jumătate, şi dacă ne plătim singuri transportul, casa şi masa pentru spectacole, tot mergem înainte. Cu cântec înainte, marş! n

Plutonier Alina Criş[email protected]

Cu cântec înainte!

Page 10: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Pe ultima pagină a carnetului de note din clasa I, tatăl lui i-a prezis că va ajunge ofiţer şi inginer tehnic.

Observatorul militar10

AZIMUT

Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

Colonel (r) Constantin Baba

Receptor radio cu galenă.

Vreau să cred că sunt o persoană care nu mă las învins de anii pe care îi are. Port cu mine un pedometru, pentru că merg foarte mult pe jos, fac în medie cinci-şase kilometri zilnic.

Locotenent Andreea [email protected]

În viaţă sunt importante două lucruri: să te descopere cineva şi să fii dotat cu ceva aptitudini. Tatăl meu m-a descoperit, dar eu cred că m-a lăsat liber, cel mult m-a ghidat din umbră. Diferenţa este mare între generaţii, şi eu pot spune că l-am descoperit pe fiul meu, i-am dedicat timp, am văzut că are potenţial şi am lucrat la acest lucru. Am simţit că este pasionat de tehnică, bebeluş fiind, a crescut printre tranzistori şi rezistenţe. La fel se întâmplă şi cu nepoţelul meu, cred că e o trăsătură ereditară şi acest lucru mă bucură. Nepotului îi place foarte mult să descopere singur, să studieze, mi se pare că discipolul şi-a depăşit de mult maestrul. Mă regăsesc, ca şi copil, în el. Vorbim aceeaşi limbă, chiar cred că e o linie continuă.

M-am bucurat de o cafea aromată la Capşa şi o dis-cuţie savuroasă cu colonelul (r) Constantin Baba, chiar vizavi de Palatul Cercului Militar Naţional, rememorând o perioadă dragă din viaţa lui – activitatea de radioamatorism, pe care o desfăşura chiar acolo, sus, la ultimul etaj al Casei Armatei.

Pasiunease moşteneşte

Se întâmpla într-o perioadă în care contactul cu străinătatea, de orice fel, era un lux pentru

majoritatea românilor de rând. La începutul anilor ’70, un tânăr ofiţer al armatei române, pasionat de tehnică, înfiinţează primul centru de radioamatorism din armată. Mi-am desfăşurat activitatea la ulti-mul etaj al Palatului Cercului Militar Naţional. Totul a fost făcut cu forţe proprii şi din pură pasiune. Eu am construit staţiile radio, aveam cu-noştinţe tehnice, de matematică, de fizică, acesta este adevăratul sport - sportul minţii. Chiar şi de geografie este nevoie, pentru că atunci când iei legătura cu o staţie de radioamatori, trebuie să ştii când ţi se comunică ţara, măcar pe ce continent se află. Apoi, colonelul Baba se informa despre ţara respectivă – ce limbă se vorbeşte, ce populaţie are, ve-cini, religie. În acest domeniu se combină foarte multe elemente, pe lângă cele tehnice, şi cele de istorie şi geografie. Când iei legătura cu o staţie, te întreabă ce emiţător/recep-tor ai, ce antenă, unde te afli…eşti în eter deja.

Termenul de radioamator nu are nimic în comun cu amatorismul, adică opusul profesionalismului. El provine din italienescul amore adi-că a iubi, în consecinţă radioamato-rii sunt iubitorii radioului. Opţiunea pentru radioamatorism este aceea că atunci când nimic nu mai funcţi-

onează, radioamatorismul rămâne operaţional. Radioamatorii sunt atât consumatori, cât şi producători de informaţii.

Radioamatorismul are mai multe aspecte: de construire a echipamentelor de emisie-recep-ţie, de experimentări de montaje, trafic radio, competiţii (concursuri, campionate locale şi internaţiona-le, expediţii radio).

Şi-a dorit să rămână în memoria oamenilor, cu faptul că a fost primul militar cu această iniţiativă. Răsfoim, împreună, diplome de la concursuri de radioamatorism şi găsesc o carte poştală din Canada, datată 1975. Te prezinţi, cu seria şi numărul staţiei, apel general către toate staţiile. Cine te aude, îţi răspunde şi încep discu-ţiile de identificare, de ambele părţi, cu privire la locul de unde se emite/

recepţionează, ce fel de staţie ai, ce tip de antenă, ce putere are staţia. După această discuţie, îi completezi o astfel de carte poştală, QSL se numeşte, pe care o trimiţi, îmi explică colonelul cum se desfăşura un astfel de con-tact. Există chiar un call-book, ca o carte de telefon, cu indicativul fiecărei staţii. Eu le am şi pe cea din România, şi pe cea internaţională.

Toate convorbirile în străinătate erau înregistrare pe bandă de mag-netofon, dar, oricum, informaţiile erau foarte limitate, nu aveai voie să divulgi foarte multe lucruri. Exista un registru în care era nevoit să no-teze toate informaţiile, care trebuiau să corespundă cu cele înregistrate pe magnetofon. Eram controlaţi me-reu, dar pasiunea mea s-a transpus în a face ceva şi mai puţin de a lua legătura cu oameni de peste mii de kilometri. Mai ales că eram şi militar, nu-mi permiteam să fac abateri. Încă de la început, a avut dublă autoriza-ţie de radioamator. Eu lucram şi pen-tru mine, şi pentru instituţia militară, în paralel, participam la concursuri cu ambele indicative.

Pasiunea pentru tehnică începe încă din copilărie. Am absolvit un liceu civil, n-am fost niciodată un elev excepţional, însă eram canalizat pe anumite activităţi şi acest lucru m-a ajutat, îşi începe autocaracteri-

zarea. A păstrat, din 1952, carnetul de pionier, de la cercul de teleco-municaţii la care activa, la vârsta de nouă ani. Reparam, montam şi demontam telefoane cu disc. Societatea m-a ajutat foarte mult, erau cercuri de tehnică pentru copii. În ziua de azi nu mai funcţionează aşa ceva, acum se poartă baletul, actoria, dar nu toţi copiii sunt inte-resaţi. Chiar s-a prezentat la câteva cluburi de acest gen, în ideea de a-şi pune la dispoziţie cunoştinţele pentru copii, dar fără nici un inte-res. Am lucrat zeci de ore la anumite montaje, dar piesele sunt aruncate în ziua de azi, este altă tehnică, acum telefonul mobil e la putere, spune acesta, cu o urmă de regret în glas.

A ales şcoala militară, pe care a absolvit-o ca ofiţer tehnic, la Sibiu, acolo fiind descoperit

de profesori. Deoarece mai avea patru fraţi, n-a avut posibilitatea unei facultăţi civile, iar părinţii nu-şi permiteau să îi întreţină pe toţi în şcoală. Armata i-a oferit şan-sa la educaţie, iar ideea a pornit de la un vecin, care îi cunoştea firea tipicară şi pasiunea pentru tehnică. Am trecut admiterea fără probleme şi pot spune că mi-a plăcut mediul militar. Am fost un copil liniştit, iar armata este pentru cei liniştiţi, dar

nu lipsiţi de personalitate. Rigoarea militară m-a format ca om, mi-a dat o anumită conduită în societate. Întotdeauna am purtat cravată, mi-a plăcut ca, atunci când ies în lume, să am o anumită imagine.

Vă amintiţi despre page-re? Colonelul Constantin Baba era, încă, ofiţer activ, lucra la Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii, când l-a văzut un coleg cu un mic emiţător, regla un aparat pentru Cercul Militar Naţional. L-a întrebat: Ce faci acolo, moş Baba?, şi apoi zice: Ce ne-ar trebui şi nouă aşa ceva, să ne anunţăm unul pe altul, nu prin telefon, referindu-se la emiţătorul lui. Şi de acolo a plecat ideea. Am creat, împreună cu el, un emiţător, l-am trimis la baza de cercetare, şi am făcut aşa numitul PEGAS, un receptor, similar cu pagerul, care a fost apoi omologat. Şi în loc să sun o sută de cadre la alertă, apăsam pe un buton şi anunţam instant zece mii. Am implementat acest lucru în armată, în anii ’80. Fiecare unitate avea un cod unic, se suna unidirecţional, de la centru, în teritoriu. La noi, pagerul a apărut mulţi ani mai târziu, dar micul gadget inventat de ofiţer a fost folosit, la nivel de armată, timp

Page 11: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar 11SĂNĂTATE

Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

Doctorul Eduard Ţogoreanu, chirurg cu o practică îndelungată, specializat în psihologie oncologică şi în medicina antropozofică, pro-pune o nouă metodă de explorare a realităţii ascunse atât a omului, cât şi a medicinei.

Pelerin prin suflete

Specialistul demonstrează că în secolul XXI avem nevoie, mai mult ca oricând, să intrăm în armonie cu corpul nostru,

în toate cele trei ipostaze – trup, minte, su-flet – şi să ne luăm viaţa în propriile mâini, întorcându-ne către metode simple, natu-rale, cu eficacitate demonstrată.

Cum aţi început acest parcurs?Pe lângă medicina clasică am studiat,

în Elveţia şi Austria, medicina antropozofi-că – medicina pastorală cu orientare către oncologie. O perfecţionare în psiho-onco-logie am definitivat-o la francezi. În gene-ral, la noi se evită abordarea acestui palier. După analize pertinente, s-a dovedit faptul că opt procente din pacienţii oncologici, fără a fi apelat la tratamentul clasic, şi-au revenit complet, tumora a intrat în remisie. Dar despre asta nimeni nu prea vorbeşte…

De ce credeţi că nu abordăm şi aceas-tă latură, mai ales că se obţin rezul-tate…Pentru că s-ar pierde substratul eco-

nomic, tot ceea ce înseamnă eşafodajul economic creat pe acest palier. Dureroasă afirmaţie. Tratamentele în sine şi consuma-bilele sunt costisitoare. În plus, ele implică şi echipe numeroase de specialişti.

În studiile şi în practica dumneavoas-tră puneţi accentul pe recuperarea psihologică şi psihoafectivă a pacien-ţilor, demonstrând faptul că un şoc emoţional, manageriat defectuos, poate duce la apariţia cancerului. Detaliaţi.De fapt, studiile sunt destul de vechi,

numai că nu au fost actualizate din lipsă de mijloace care să înregistreze aceste şocuri emoţionale şi mai ales urmările lor. Testele de rezonanţă magnetică nucleară au înre-gistrat impactul emoţiilor şi şocurilor emo-ţionale. Modificările de structură funcţio-nală ale creierului sunt net diferite pentru cazul în care pacientul era lăsat singur şi apoi, în faza a doua, susţinut de un mem-bru al familiei. Asta a relevat faptul că doar aşa apar modificări notabile în creier, modi-ficări care demonstrează efectul notabil al trăirilor emoţionale. Studiile s-au aprofun-dat în această direcţie, apoi s-au corelat cu altele mai vechi, care au demonstrat că, în cazul unui impact emoţional sever, apare,

în timp, o depreciere a imunităţii, o scădere a numărului de globule albe etc. Pentru acest diagnostic, determinante sunt stresul cronic, problemele care te-apasă şi simţi că nu le mai poţi duce, emoţiile distructive. Toate se asociază, în general, cu stări inter-minabile de răceală, manifestări cutanate şi o imunitate aproape inexistentă.

În final, medicii au fost obligaţi să trea-că de la teoria pur materialistă la psihic şi afectivitate, care determină, în cea mai mare măsură, starea de sănătate. Practic, au apărut şi primele metode de îngrijire a pacienţilor, terapii de tip psihic. Principala realizare este reducerea impactului emo-ţional al bolnavului vizavi de boală care, în cazul unui astfel de diagnostic, este devas-tator. Într-o astfel de acţiune nu este impli-cat doar bolnavul, ci şi familia lui, colegii de serviciu, în general tot anturajul acestuia.

Speraţi într-o schimbare?Nu sper, deoarece şi în zilele noastre

psihologia încă se studiază la Universitate şi nu în Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila unde şi-ar găsi menirea, aşa cum se studiază în multe state civilizate.

Medicina clasică tratează doar efectele şi niciodată nu prezintă vreun interes pentru mecanismele de cauzalitate. De aici, intrăm pe un tărâm destul de delicat al psihologiei, al psihanalizei, al spiritualităţii, adică ceea ce faceţi dum-neavoastră astăzi. Fiecare individ este unic şi îşi manageriază diferit emoţiile. Misiunea dumneavoastră este delicată, ca să ajungi aici nu e deloc uşor.Reţeta ar fi simplă, dar cu multă muncă.

În primul rând, trebuie să vezi ce poţi să-ţi alegi din aceste tehnici de psihoterapie, varianta care ţi se potriveşte. Niciuna nu îţi oferă o bază solidă şi reală de rezolvare a cazului, ci doar un cumul al unor tehnici, pe care începi să le aplici în funcţie de ca-racteristicile fiecărui pacient. A doua pro-blemă este că, în general, pacientul care suferă de această boală este în depresie, nu neapărat datorită stării lui de sănătate, cât datorită reacţiilor adverse ale medicaţiei administrate pe această patologie. Se ştie că uneori şi familia şi anturajul pot induce un grad de depresie.

Personal, am plecat în acest demers prin a-l forţa pe cel aflat în faţa mea să se

regăsească pe el însuşi. Mai întâi le induc ideea că nimeni nu are cancer, nimeni nu este proprietar pe aşa ceva. Este foarte greu să identificăm persoana ca atare, ea se regăseşte, de fapt, cu diferite măşti ale sale şi este foarte greu să ajungi la Eul per-sonal. Trebuie să-i învingi rezistenţa, pentru că fiecare avem orgoliile noastre, până te edifici tu şi apoi, împreună, ieşim la liman. Se poate ajunge la rezultate bune, cu per-severenţă, sinceritate, detaşare.

Domnule doctor, dacă toate relele ni se trag de la stres, de la emoţii distructive, cum am putea dobândi inteligenţa emoţională, cea care ar putea să facă ordine în existenţa noastră pe toate palierele? Ce-i lip-seşte acestei lumi pentru a privi ade-vărul în faţă?Educaţia ne lipseşte şi nu cea legată de

cunoaştere, care este obiectivă şi datorită căreia avansezi pe scara ierarhică, devii cineva. Toate bune şi frumoase până în momentul în care societatea nu mai are nevoie de tine şi atunci te percepi ca un nimeni. Aici ar trebui să intervină educaţia emoţională, inclusiv cea legată de morală. Inteligenţa emoţională este un atribut esenţial pentru cunoaşterea obiectivelor tale, valabile pentru întreaga ta existenţă. O să vă descriu o experienţă deosebită. Cu mai mult timp în urmă, în America s-au făcut două experimente fantastice asupra obedienţei şi s-a dovedit faptul că 65% din populaţie este obedientă. Aşa s-a de-monstrat ce înseamnă obedienţa contra unei remuneraţii. De fapt, noi aşa suntem educaţi, asta ni se repetă de când suntem mici: dacă eşti cuminte şi ascultător……pri-meşti… Dan Olteanu, autorul cărţii Religia dacilor, ne arată suficiente date despre civilizaţia noastră milenară care nu sea-mănă deloc cu cea de astăzi. Ştiam, odată, să valorificăm altfel şi binele şi suferinţa şi nici moartea nu era privită ca o nenorocire, ci ca o trecere absolut normală. De atunci, însă, am creat un întreg sistem, bine deli-mitat, în care am rămas pironiţi din igno-ranţă. Trebuie să ne întoarcem către noi, dar pe alte căi.

Domnule doctor, ştiu că pledaţi ca pentru vindecare, trebuie să începem prin a ne cunoaşte pe noi înşine.Revin la problemele de educaţie, care

ne destructurează de asemenea manieră, încât atunci când vorbim de lumea copi-lăriei - unde nu există ipocrizie, iar jignirile sunt uitate şi unde orice conflict major sau minor se depăşeşte uşor şi rămân senini şi sinceri, veseli şi creativi – totul ni se pare normal. Dacă vorbim de un adult care ar proceda la fel, acesta este catalogat că se comportă infantil, iresponsabil, dar nici într-un caz înţelept. Avem aici de-a face cu două lumi diferite. Este adevărat că adultul se comportă infantil pentru că în această postură nu răspunde normelor sociale,

specifice adulţilor. Toate acestea li se induc şi copiilor, prin repetiţie, prin educaţie şi, de aceea, mai târziu îi este foarte greu adultului să se identifice, să ştie cine este el de fapt şi mai ales cu ce se confruntă. Medicina antropozofică a demonstrat, pe parcursul unor studii, că, uneori, un pro-fesor poate induce, prin comportamentul lui, declanşarea unui ulcer sau a unei hi-pertensiuni. Experienţele au fost repetate şi cu animale. Într-o cuşcă a fost introdusă o pisică, separată de nişte şoricei printr-un geam transparent. Analizaţi mai târziu, toţi şoriceii aveau ulcer.

De modalitatea în care ştim să ne edu-căm copiii depinde viitorul întregii societăţi. Nu se prea ia în considerare butada Fii atent cum îi creşti, ei îţi vor pregăti azilul de mâine. Adultul conştient ştie că de educaţie de-pinde viitorul întregii societăţi. Numai că schimbarea trebuie să înceapă cu adulţii.

Studiile demonstrează că rugăciu-nea este unul din cele mai eficiente remedii.Rugăciunea, practicată în singurătate

sau în grup, are efecte nebănuite. Dincolo de forţa invocării, ea reprezintă o stare de meditaţie, de concentrare, copiază, în acest fel, somnul iniţiatic din templul egiptean, unde preoţii, înainte de a-şi trata pacienţii, le induceau un somn de trei zile, reuşind să-i detaşeze de tot bagajul psihic şi afectiv acumulat. Abia apoi începea terapia pro-priu-zisă.

Rugăciunea trebuie personalizată. Eu am maniera mea de a mă ruga, dar trebuie să fii convins de existenţa acestui Dumnezeu, pe care nu îl percepi, dar pe care îl simţi cu tot sufletul, cu toată fiinţa ta. Toate se aprofundează în timp, dacă se insistă. Unii se bazează pe vizual, alţii pe sunet, alţii pe ceea ce simt. Poate de aceea avem nevoie de un îndrumător care să ne identifice resursele. Rugăciunea te ajută să înţelegi, şi de aici, să depăşeşti pragurile pe care ţi le dă viaţa. Nu întotdeauna rezolva-rea este aşa cum ţi-ai dorit-o, dar evoluţia pe verticală există, doar să ai creat organul care să o perceapă şi înţelepciunea de a o aplica.

Aveţi o vastă experienţă în practica medicinei alopate, dar şi în cea al-ternativă. Cum percepeţi evoluţia noastră pe acest plan? Credeţi într-o comunicare şi colaborare adevărată şi corectă vizavi de autoritate, de cei care hotărăsc viitorul în educaţie, în medicină pe toate palierele ?Nu, şi îmi pare rău că trebuie să spun

asta, pentru că tot ce ne motivează sunt in-teresele, din păcate, divergente. Nu am în-văţat nimic şi nicio predispoziţie spre ceva bun nu se întrevede. Nu a existat niciodată o societate perfectă, dar să ne dorim toţii un mai bine, ţine de minima moralia. n

Interviu realizat de Elena David

Page 12: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar12

FOTOREPORTAJ

Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

În zbor, peste cerul Transilvaniei

A e r o d r o m u l d e l a Câmpia Turzii zumzăie de acţiune, semn că activitatea de zbor se desfăşoară din plin.

Baza 71 Aeriană este, zi de zi, plină de acţiune, uneori chiar şi noaptea. Pe aerodrom, ac-

tivităţile se desfăşoară conform pla-nificărilor. Avioanele şi elicopterele decolează şi aterizează în ritm ame-ţitor. Exerciţiile desfăşurate de piloţi cresc în intensitate şi complexitate de la un zbor la altul. De la novici la cei mai experimentaţi, toţi sunt conştienţi de importanţa pregătirii.

În turnul de control, totul se desfăşoară sub supraveghere strictă. Siguranţa şi securitatea zborului sunt pe primul plan. Controlorii de trafic aerian au grijă să deschidă şi să coor-doneze piloţii pe autostrăzile aerului. Ofiţerii meteo sunt cu ochii la ecrane, pentru a vedea modificările vremii. Se comunică intens. În toată zumză-iala aerodromului sunt reguli precise şi clare, pe care le respectă toţi.

La avioane şi elicoptere, înainte de fiecare zbor, inginerii şi maiştrii militari verifică sistemele şi agrega-tele pas cu pas. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Fiecare ştie ce are de făcut. Şoferii de pe diferitele autospeciale, pompierii, medicii şi mulţi alţii sunt atenţi pentru a fi de ajutor. Ar părea că, după decolări, lucrurile se mai liniştesc. Dar nu este aşa. Se pregătesc celelalte ieşiri. Ae-ronavele trebuie revitalizate pentru alte zboruri.

Dacă activitatea de pe aerodrom s-ar sintetiza într-un cuvânt, acesta ar fi… acţiune.

Aici, pe aerodromul de la Câmpia Turzii, activitatea de zbor este foarte importantă. De la comandat la soldat, de la piloţi la şoferii de pe au-tocisternă, de la ingineri la tehnici, de la directorul de zbor la controlorii de trafic aerian, fiecare are implicarea sa, pentru ca totul să se desfăşoare în condiţii maxime de siguranţă. Am reînceput, din plin, activitatea de zbor atât la MiG-21 LanceR, cât şi la elicoptere. Antrenamentele sunt cheia unei îndepliniri, cu succes, a misiunilor noastre, a declarat instructorul-şef pentru securitate şi siguranţă aeronautică, comandor Cristian-Daniel Păcuraru. n

Păsările de dural au re-

venit pentru realimentare.

Echiparea unui pilot de MiG-21 LanceR cu costumul de suprasarcină.

Verificări şi iar verificări!

În plin forţaj, spre cerul patriei.

O ultimă inspecţie înainte de zbor.

MEDEVAC-ul este gata de acţiune.

[email protected] Lucian Irimia

Foto: maistru militar clasa a III-a Adela Mureşan

Page 13: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar 13Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

În zbor, peste cerul Transilvaniei

Elicoptere IAR-330 SOCAT îşi încep baletul.

Unii vin, alţii se duc…

În plin forţaj, spre cerul patriei.

Impresii după zbor.

MEDEVAC-ul este gata de acţiune.

Page 14: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar Nr. 11 / 16 – 22 martie 201614

LUMEA DE AZI

Pagina „Lumea de azi” utilizează informaţii preluate de la agenţii de presă şi din publicaţii de specialitate care apar în întreaga lume.

O forţă de aproximativ şapte brigăzi, inclusiv blindate, sprijinite de forţe aeriene, ar fi suficien-tă pentru a preveni o in-vadare rapidă a statelor baltice.

Pagină realizată de Silvia Mircea

Cheltuieli pentru apărare în EuropaUn grup de organizaţii think tank, din Europa, an-ticipează, într-un raport, o creştere a cheltuielilor pentru apărare pe bătrânul continent cu peste 8%, în 2016.

La peste două decenii de la sfârşitul Răz-boiului Rece, statele europene au decis să îşi sporească cheltuielile pentru programe

militare, se menţionează în raportul finanţat de Agenţia Europeană pentru Apărare (European Defense Agency), conform unui material publicat de defensenews.com.

Declinul care a afectat bugetele de apăra-re ale statelor din Europa timp de peste 20 de ani şi, în mod special, după 2008 a fost sto-pat, se menţionează în raport, iar creşterile înregistrate recent au fost mai pronunţate în statele din Europa Centrală şi de Est, respectiv în Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia. Aceste şapte ţări îşi vor spori cheltuielile pentru apărare cu peste 19% în acest an.

În Europa de Sud-Est, respectiv în Bulgaria, Croaţia, Cipru, Grecia, România, Serbia şi Slovenia, creşterea va fi de peste nouă procen-te, în timp ce vestul Europei va înregistra o creş-tere de peste doi la sută. Numai Italia, Grecia şi Suedia îşi vor menţine cheltuielile pentru apă-rare la acelaşi nivel, deşi Suedia intenţionează creşteri după 2016. Bulgaria, Cehia, Polonia şi Slovacia au demarat deja programe de înzes-trare pentru înlocuirea vechilor echipamente de producţie sovietică şi pentru reducerea, în acest fel, a dependenţei de Rusia. Slovacia, de exemplu, achiziţionează nouă elicoptere multi-rol UH-60 Black Hawk, pentru a înlocui flota de elicoptere sovietice M-17.

În afara politicilor expansioniste ale Rusiei, un alt stimul al creşterii cheltuielilor de apăra-re este îngrijorarea faţă de atacurile teroriste, în special în Franţa, care intenţionează să spo-rească bugetul apărării la 34 de miliarde de euro până în 2019, faţă de 31 de miliarde anul trecut.

Germania îşi va spori bugetul apărării cu peste şase la sută, în perioada 2015-2019.

Raportul remarcă şi o creştere a numărului acordurilor de cooperare în domeniul apărării între diferite state europene. Astfel, sunt men-ţionate Grupul naval comun suedezo-finlandez, acordul de cooperare în domeniul capabilităţi-lor aeriene ale Forţelor pentru Operaţii Speciale dintre Bulgaria, Croaţia, Ungaria şi Slovenia, acordul dintre Polonia şi Germania pentru dez-voltarea unui vehicul amfibiu blindat, coopera-rea dintre Franţa şi Germania pentru construirea unui nou tanc sau cea dintre Franţa şi Marea Britanie pentru construcţia unei noi drone. Un alt element de presiune pentru creşterea buge-telor apărării în ţările europene este şi solicitarea NATO şi a SUA, pentru atingerea unui prag mi-nim de doi la sută din PIB pentru apărare.

Italia este singura ţară din Europa care nu îşi sporeşte cheltuielile pentru apărare, din cauza constrângerilor bugetare. Conform unei infor-mări privind bugetul dat publicităţii de autorită-ţile italiene la finele anului trecut, bugetul apă-rării, în 2016, va fi de aproximativ 12,92 miliarde de euro, în scădere cu două procente faţă de cel din anul precedent. n

Scenarii de războiSe înmulţesc avertizările, din diverse surse, privind iminenţa declanşării unui nou conflict major.

Recent, BBC a difuzat un scenariu bazat pe ficţiune pornind de la ideea unei revolte a populaţiei de etnie rusă din Letonia, fapt care a gene-rat nemulţumire în mica ţară baltică. Programul, intitulat Third World

War: Inside The War Room descrie un scenariu al unei rebeliuni susţinute de Moscova în Letonia, după modelul utilizat de Rusia în estul Ucrainei.

Ministrul de externe leton, Edgars Rinkēvičs, a declarat că a urmărit documentarul şi că, deşi ideea unei revolte separatiste este una stupidă, există unele lecţii de învăţat pentru toată lumea. Conform unui studiu publicat recent, elaborat de Rand Corporation, privind o evaluare a ame-ninţărilor, Rusia ar avea nevoie de numai 60 de ore pentru a ajunge la periferia capitalelor Estoniei şi Letoniei, Tallin şi Riga. Raportul subliniază că o asemenea agresiune rapidă ar limita drastic opţiunile NATO şi suge-rează că o forţă de aproximativ şapte brigăzi, inclusiv de blindate, spriji-nite de forţe aeriene, ar fi suficientă pentru a preveni o invadare rapidă a statelor baltice.

În paralel, Rusia a acuzat, recent, Turcia că pregăteşte o invazie a Siriei, afirmând că a detectat o concentrare de trupe şi echipamente militare la graniţa dintre cele două state, conform AFP, care citează un comunicat al Ministerului rus al Apărării. Legăturile dintre Rusia, care sprijină guvernul lui Bashar al-Assad în Siria, şi Turcia, care sprijină forţele de opoziţie din aceeaşi ţară, s-au deteriorat dramatic, după ce Turcia a doborât un avion de vânătoare rusesc în noiembrie, anul trecut. Acuzaţiile Moscovei vin în contextul în care prim-ministrul turc, Ahmet Davutoğlu, a afirmat, la o con-ferinţă internaţională la Londra, că Rusia comite crime de război în Siria.

De altfel, cu câteva zile în urmă, şi preşedintele francez, François Hollande, a avertizat că se înregistrează o escaladare a tensiunilor dintre Rusia şi Turcia la graniţa siriană, existând riscul unui conflict între cele două state. n

Summitul NATO de la VarşoviaConsiliul Nord-Atlantic a avut, recent, o reuniune cu membrii Adunării Parlamentare

a NATO, pentru a discuta priorităţile de pe agenda viitorului summit al Alianţei de la Varşovia, din iulie, precum şi modalităţile de adaptare a NATO la noile provocări de securitate, conform unui comunicat publicat pe site-ul Alianţei. Discuţiile fac parte din procesul regulat de consultări dintre cele două organisme ale NATO.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că agenda sum-mitului de la Varşovia va fi marcată de două teme majore şi anume echilibrul şi adaptarea. Alianţa are nevoie să asi-gure un echilibru corect între reacţia la ameninţările care vin dinspre est şi cele dinspre sud. De asemenea, este nevoie să se asigure un echilibru între descura-

jare şi dialog cu parteneri care nu împărtăşesc poate valorile Alianţei, inclusiv Rusia. O postură de descurajare puternică trebuie să se împletească cu disponibilitatea pentru dialog. Îndeplinirea acestor obiective poate fi ajutată de punerea în aplicare a docu-mentului privind investiţiile în apărare, adoptat la summitul anterior, din Ţara Galilor.

Membrii Consiliului şi cei ai Adunării Parlamentare au luat în discuţie şi decizia de a furniza sprijin şi asistenţă în criza refugiaţilor în zona Mării Egee, precum şi coopera-rea dintre NATO şi UE. Adunarea Parlamentară a NATO este un organism consultativ interparlamentar, format din reprezentanţi desemnaţi de toate statele membre, este independent de NATO şi asigură legătura dintre NATO şi parlamentele statelor mem-bre şi asociate, contribuind, astfel, la sensibilizarea responsabililor şi publicului larg în privinţa politicilor Alianţei. n

Reevaluarea relaţiilor dintre Marea Britanie şi Argentina

Michael Fallon a declarat, recent, că ur-măreşte îmbunătăţirea relaţiilor cu

Argentina, fiind primul-ministru al apărării din Marea Britanie care a efectuat o vizită în Insulele Falkland în ultimii peste zece ani, conform AFP, care citează un comunicat al Ministerului britanic al Apărării. În timpul vizitei, Fallon a depus o coroană de flori în faţa unui monument ridicat în Stanley, ca-pitala Insulelor Falkland, în memoria celor 225 de militari britanici care s-au jertfit în conflictul din 1982 cu Argentina.

Insulele din sudul Oceanului Atlantic, cunoscute şi sub numele de Maldive în limba spaniolă, au constituit o sursă de tensiune între premierul Marii Britanii, David Cameron, şi fostul preşedinte argentinian, Cristina Fernández de Kirchner. Punctul culminant al acestei dispute a fost înaintea unei reuniuni G20 în 2012, când Kirchner a încercat să îi în-mâneze un dosar despre insulele Falkland, însă Cameron a refuzat să îl primească. După finalizarea alegerilor prezidenţiale din ianuarie, noul preşedinte al Argentinei, Mauricio Macri, a declarat că doreşte să înceapă o nouă eră în relaţiile cu Marea Britanie, subli-niind însă că nu va renunţa la pretenţiile Argentinei asupra acestor insule. Argentina susţine că a moştenit insulele de la Spania, odată cu câştigarea independenţei, pe când Marea Britanie spune că a stăpânit şi administrat aceste insule din vechime şi că popu-laţia de aici are dreptul la autodeterminare.

În cadrul unui referendum organizat în anul 2013, 99,8% dintre locuitorii insulelor au votat pentru rămânerea sub tutelă britanică. Conflictul din 1982 dintre Argentina şi Marea Britanie s-a soldat cu moartea a 649 de soldaţi argentinieni, 225 britanici şi a trei lo-calnici. În prezent, sunt dislocaţi pe insule aproximativ 1.200 de militari şi civili britanici. n

Consiliul Nord-Atlantic a aprobat nominalizarea gene-ralului american Curtis M. Scaparrotti pentru postul de

Comandant Suprem al Forţelor Aliate din Europa, conform unui comunicat publicat pe site-ul NATO. După finalizarea procedurilor naţionale de confirmare în funcţie, Scaparrotti îl va înlocui la comanda Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (Supreme Allied Command Europe) pe ge-neralul Philip Breedlove, mişcare care este aşteptată pentru această primăvară.

Propunerea a fost trimisă către Senatul american, care urmează să confirme numirea sa în funcţia de comandant al Comandamentului Forţelor americane din Europa (EUCOM) care preia totodată şi funcţia de SACEUR. Scaparrotti îşi preia funcţia în condiţiile complicate care au în vedere tensiunile de tip războiul rece cu Rusia şi criza a refugiaţilor care ameninţă ordinea politică din Europa şi o Alianţă care face eforturi să se adapteze.

Schimbarea de comandă vine în contextul în care SUA şi NATO operează o serie de schimbări în privinţa forţelor dislocate în Europa. Pentagonul a decis recent să îşi sporească cu peste trei miliarde de dolari cheltuielile militare pentru Europa, începând cu anul fiscal 2017, în cadrul programului de reasigurare a aliaţilor europeni (European Reassuranse Initiative – ERI). În prezent, generalul Scaparrotti este comandantul forţelor americane din peninsula Coreea. El a absolvit Academia Forţelor Terestre americane West Point în 1978, îndeplinind ulterior diverse funcţii de comandă în unităţi combatante, inclusiv pe cea de comandant adjunct al Diviziei 1 Blindate din Bagdad, în 2004. Între 2011-2012 el a condus Comandamentul Întrunit al forţelor în misiunea ISAF. n

Schimbare de comandă la SHAPE

Page 15: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar 15DESTINE

Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

Slujbă la biserica surzilor, din Bucureşti.

Ostaşulcu două uniforme

Ca un roman pe care-l parcurgi cu sufletul la gură, de la prima până la ultima filă, pagini scăldate în iubire duhovnicească, aşa este existenţa părintelui Mirel Ilie, subofiţer al armatei române.

Undeva, la intrarea într-un oraş, spune o povestioară, se afla un cerşetor. Un călător l-a observat şi, impresionat de

starea lui, s-a apropiat, i-a luat mâna între palmele sale, l-a sărutat pe obraz şi a lăcri-mat. Cerşetorul îl privea uimit. Omule bun, i-a spus călătorul, mă simt atât de neputin-cios pentru că nu am un ban în buzunar să-ţi pot oferi o bucurie pe ziua de astăzi, ţie, care stai şi aştepţi o bucată de pâine. Atât îţi pot oferi, o mână caldă şi un sărut. Cerşetorul a început şi el să plângă şi i-a spus: În fiecare zi primesc bani. Dar este pri-ma dată când mi se întinde o mână caldă şi primesc un sărut de la cineva. Vedeţi, nu este neapărat nevoie să dăm bănuţul nostru, dacă nu-l avem. A spune un cuvânt bun, însă, a rezona cu cel de lângă şi a-i putea oferi, până la urmă, acel impuls de a se ridica de acolo, de unde a căzut, acea mână caldă întinsă stă la îndemâna fiecăruia dintre noi, îmi spune părintele Mirel Ilie.

Din vorbă în vorbă ajungem, de la poarta unităţii militare, în birou. Când le-am zărit, zidurile unităţii nu păreau îm-bietoare, în griul lor apăsător. Din spatele lor, însă, saluta vesel un copac mult prea înflorit şi roz. Nici nu ştiu dacă avea per-misiunea să se comporte aşa. La punctul de control am întâlnit, pentru prima dată, un militar care, înaintea oricărui cuvânt, mi-a zâmbit. Puţin derutată, l-am însoţit pe părintele Mirel printre picăturile dese de ploaie. Tot vorbindu-mi, părea că un soare cald începe să inunde lumină…

Îmi aduc aminte că, prima dată când am păşit în aşezământul de bătrâni de la Ciolpani, am fost primit cu foarte multă reti-cenţă. Veneau, se uitau la mine, îmi întorceau spatele şi plecau. De ce veniţi şi plecaţi? Părinte, mi-au răspuns ei, suntem într-un loc în care dumneavoastră nu veţi putea trăi. Te rugăm frumos să pleci. Eu am venit să rămân, i-am asigurat. Mâine dimineaţă să-mi spuneţi cât timp vreţi să stau cu voi. A doua zi m-au aşteptat la uşa bisericii şi mi-au spus: Măcar doi ani. Bine. Cinci ani cel puţin voi rămâne cu voi. În momentul acela i-am luat în braţe. Am simţit că-mi aparţin. Că bătrânii aceia sunt şi părinţii mei. Aici este problema, că nu poţi să-ţi asumi pe cei din

Căpitan Cornelia Mihăilă[email protected]

jur dacă nu există această dragoste ca de la părinte către copilul său. Orice preot este pă-rinte şi dăruieşte din afecţiunea primită de la Dumnezeu prin har, fiecăruia dintre enoriaşi.

Acum slujeşte, fără vreo recompensă materială, la Biserica Sfântul Elefterie vechi, a comunităţii surzilor din

Bucureşti. Iniţial, a fost primit cu reticenţă aici. De îmbrăţişări, nici nu putea fi vor-ba. Este greu până când intri în universul persoanei cu deficienţe de auz şi de vorbire, până se convinge că intenţiile tale sunt sincere. Dar dacă a văzut că tu vii să te dă-ruieşti, atunci ea îţi va înapoia cu mult mai mult. Gestul de a-i îmbrăţişa l-am avut după o perioadă de timp, nu imediat. Fiind, cum-va, marginalizate, resping orice gest venit din partea cuiva. A devenit o problemă atunci când întârzii la slujbă, pentru că de la intrarea în biserică şi până în faţa altarului trebuie să-i îmbrăţişez pe toţi credincioşii. Cu acest gest minunat, părintele Mirel le transmite gajul lui de prietenie, mângâiere şi solidaritate oamenilor care au deficit de auz şi de vorbire. La care se adaugă limba-jul mimico-gestual. A cărui deprindere are propria poveste.

Am înţeles că atunci când vrei să-i spui cuiva te iubesc nu trebuie să faci ocolişuri atât de mari. Noi încercăm să creăm atât de mult confort ideii şi, apoi, să o punem pe un pat de petale de flori, pe când să spui celui de lângă tine un simplu te iubesc este mult mai uşor. Era preot la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Ciolpani, unde existau trei persoane cu deficienţe de auz şi vorbire. Pentru că la spovedanie le simţea nervozi-tatea, s-a gândit că vinovată este insufici-enţa comunicării. Aşa că a plecat şi a făcut masterul pentru formarea interpreţilor în limbaj mimico-gestual, cu durata de doi ani. După care am absolvit şi un curs de şase luni. Şi, după doi ani şi jumătate, intrând pe uşa aşezământului, cumva cu acel aer al biruinţei, am început să le vorbesc prin semne. Ei, nefiind daţi la şcoală, părinţii lor i-au învăţat să scrie rudimentar, dar cât să se poată înţelege cu cei din jur. Şi mi-au scris aşa: Tu bolnav? Nu, eu învăţat semne, le-am scris răspunsul. Noi nu ştim semne! Nici nu vă puteţi imagina ce gol am simţit atunci în inima mea. O săptămână mi-a trebuit să mă reculeg. Mult mai târziu, însă, am înţeles că a fost drumul aşternut de Dumnezeu pentru a ajunge în comunitatea surzilor din Bucureşti. Dumnezeu are atâtea planuri minunate pentru fiecare dintre noi şi noi nu le înţelegem, dar important este să ne lăsăm în voia Lui. Numai că omului nu i se dă să înţeleagă buna îndrumare imediat. Uneori chiar lucruri amare, fapte, boli, întâmplări pe care le ducem cu deznădejde, se dove-desc a ne ajuta. Tocmai aici este problema. Atunci când îţi asumi posibilitatea mântuirii, când înţelegi că Dumnezeu lucrează prin oameni, şi atunci când vezi că se întâmplă atâtea lucruri minunate care ies din mâinile

tale, care sunt un rod nu al tău, ca om, ci ca rod al lucrării lui Dumnezeu cu omul din tine, abia atunci priveşti lucrurile cu foarte multă atenţie şi te gândeşti că tot ceea ce re-alizezi nu faci în numele tău, ci în numele lui Dumnezeu. Şi, în fiecare om care a bătut la uşa ta, în fiecare sfat, în fiecare gând, care ţi se pare distructiv, poate, tu trebuie să le iei pe toate ca din mâna lui Dumnezeu şi să încerci să le aşezi undeva, cu atenţie.

Viaţa părintelui este, ea însăşi, un exemplu de lăsare în mâinile lui Dumnezeu. A absolvit Institutul

militar de subofiţeri Basarab I, din Piteşti. A fost repartizat la Brigada 2 Paraşutişti şi, după o perioadă de timp, a devenit perso-nal navigant. Au trecut câţiva ani, când o paraşutare nereuşită pe timp de noapte l-a determinat să se reorienteze profesional. Acum lucrează la Corpul de control şi in-specţie. Are gradul de plutonier-adjutant principal. Pe când se afla încă la Brigada 2 Paraşutişti, întâlnirea cu preotul din satul natal l-a întors către biserică mai puternic ca oricând. A început să meargă mai des la slujbe şi să-şi dezvolte iubirea de se-meni. Comandantul unităţii l-a încurajat. Pentru că îi ştia intenţia de a da admitere la Facultatea de Drept, i-a spus: Nu cred că vei putea vreodată să aperi un hoţ, după cum te cunosc eu. Mai bine te-ai îndrepta spre teologie. Şi aşa a făcut. A dat admitere la Facultatea de Teologie - Asistenţă Socială, gândind că preoţia este o cruce prea grea, pe care nu o va purta niciodată…

A fost hirotonit în 2004. După hirotonie, deoarece existau foarte multe solicitări ale deţinutelor de la Penitenciarul Rahova către episcopul Teleormanului, părintele Mirel Ilie, sub coordonarea capelanului şef al penitenciarelor de la vremea respectivă, părintele Adrian Mărginean, a slujit doi ani la secţia de femei a închisorii, până ce a fost mutată la Târgşor. Apoi, o perioadă de timp a slujit la casa pentru copii bolnavi de SIDA din comuna Vidra. Au urmat cei nouă ani de slujire la aşezământul de bătrâni din Ciolpani. De aici, fiind singurul preot pro-pozabil să-l înlocuiască pe părintele care slujise înainte, a venit la Biserica Sfântul Elefterie vechi, din Bucureşti. Este un preot de caritate. Aşa cum erau şi apostolii lui Iisus Hristos. Pentru că este o binecuvântare şi un sentiment de bucurie de necuprins să dăruieşti fără a primi recompensă.

La intrarea pe porţile unităţii militare, am fost îndrumată să întreb de părintele Mirel, mai degrabă decât de plutonierul-adjutant principal Ilie. Recunosc, îmi spune, înainte să ne luăm rămas bun, că mă simt în Corpul de control şi inspecţie ca într-o familie. Noi nu stăm acasă, cu familia, atât timp cât ne petrecem la locul de muncă. Şi vin aici, dimineaţa, cu bucurie. Nu numai eu, ci şi ceilalţi colegi. Comandantul actual, general-maior Ioniţă Ariton, ca şi predecesorii săi, sunt responsabili de sentimentul de bine pe care îl avem când intrăm pe poarta unităţii. n

Page 16: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar Nr. 11 / 16 – 22 martie 201616

[email protected] Andreea Motoc

Foto: Andreea Motoc

LA PAS

Am avut sentimentul, din prima clipă când am ajuns în New York, că mai fu-

sesem acolo. A fost o senzaţie care nu m-a părăsit deloc în cele câteva zile în care am luat oraşul la pas, pentru că, de fapt, tot ceea

New York – oraşul care nu doarmece vedeam ştiam deja din foarte multe filme, turnate într-unul din-tre cele mai mari oraşe ale lumii. De la clasicele taxiuri galbene, cu claxoanele infernale în rush-hour, până la vânzătorii ambulanţi de hot-dog – o adevărată atracţie pentru turişti; de la podurile din Central Park, de sub care mă aş-teptam să apară, în orice secundă, doamna cu porumbeii din Singur acasă, până la oamenii grăbiţi, în

drum spre serviciu, sorbind din câte o cafea imensă în pahar de carton. Nici măcar celebrul indi-cator al şi mai celebrului bulevard 5th Avenue n-a fost o surpriză, cât despre zgârie-nori sunt, într-ade-văr, copleşitori.

Să vizitezi New York-ul, în patru zile, este un adevărat tur de forţă, mai ales dacă ţi-ai făcut temele de acasă temeinic şi ai în plan să bifezi cât mai multe obiective turistice. Avantajul este că majoritatea atracţiilor se află în Manhattan, unul din cele cinci districte ale metropolei, conside-rat centrul economic şi cultural al Statelor Unite ale Americii, care găzduieşte sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Am luat contact cu oraşul la lăsarea întunericului, când agitaţia de peste zi se mai po-tolise, după un zbor de 14 ore, iar diferenţa de fus orar deja îşi făcea simţită prezenţa. Primul impact au fost clădirile luminate puternic şi liniştea bulevarde-lor, învăluite, din loc în loc, de aburul canalelor. Am revăzut oraşul, în farmecul nopţii, două seri mai târziu, când am urcat, până la etajul 86, pe renumitul Empire State Building, pentru o panoramă a oraşului – breathta-king, cum ar spune americanii. Construit în urmă cu 85 de ani, gigantul a ocupat, timp de patru decenii, primul loc în topul celor mai înalte clădiri din lume.

A doua zi am petrecut-o în jumătatea de sud a Manhattan-ului. Prima oprire – China Town şi, pentru câteva clipe, am avut senzaţia că mă aflam pe conti-nentul asiatic. Brusc, străzile au fost împânzite de tarabe cu fructe de mare, peşte proaspăt şi fructe exotice. În continuare – Little Italy, cartierul newyorkez, cunoscut, pe timpuri, pentru numărul mare de imigranţi italieni. Între timp,

locul este vizitat, în special, pentru multitudinea de restaurante tipic italiene, unde se mănâncă foarte bine. Am lăsat în urmă China şi Italia, variantele americane, şi am păşit în lumea businessului, în ce-lebrul Financial District – sedii de bănci, de mari companii, bărbaţi

îmbrăcaţi în costume impecabile, amestecându-se cu grupuri de turişti.

De neratat, în zonă, alte două simboluri ale oraşului – Brooklyn Bridge şi Manhattan Bridge, po-duri suspendate pe cabluri din sâr-mă de oţel, care leagă Manhattan

One World Trade Center, construit pe locul gemenilor.

Fructe de mare, în China Town.

Times Square, împânzită de lume în orice moment al anului.

Page 17: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar 17Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

de cartierul Brooklyn, peste râul East River. Mi-am îndreptat paşii, entuziasmaţi, spre port, unde mă aştepta, să îmi ureze bun venit pe pământ american, Lady Liberty. Statuia Libertăţii, căci despre ea este vorba, este un simbol al de-mocraţiei şi libertăţii. Monumen-tul este amplasat în portul Liberty Island şi a fost un cadou pentru SUA din partea Franţei, la sărbători-rea a 100 de ani de la proclamarea independenţei Statelor Unite. Pen-tru pasionaţi, există circuite turisti-ce care includ chiar o vizită la mu-zeul pe care statuia îl găzduieşte, iar cei care ajung acolo pot urca până pe coroană, bucurându-se de o panoramă a oraşului.

Şi pentru că tot eram în port şi era deja trecut pe lista de must see, am petrecut după-amiaza la Intrepid Sea, Air & Space Museum, un muzeu de istorie militară şi maritimă, găzduit chiar pe fostul portavion USS Intrepid. Lansat în august 1943, gigantul a luptat în cel de Al Doilea Război Mondial, în Războiul Rece şi în cel din Vietnam, supravieţuind după cinci atacuri kamikaze. Îl găsiţi, acum, scăldat de apele râului Hudson, pe partea de vest a Manhattan-ului, oferind turiştilor, printre altele, şansa de a urca la bordul Concorde-ului, un simbol al aviaţiei britanice, care face parte din colecţia muzeului de la pensionarea sa, în 2003. Concorde Alpha Delta este avionul de pa-sageri care a stabilit recordul de viteză la 7 februarie 1996, când a parcurs distanţa New York-Londra, în 2 ore, 52 minute şi 59 de secunde.

Pe punte, aşteptau cuminţi să fie admirate aeronave militare americane, precum şi din ale altor armate ale lumii. De la Grumman TBM Avenger, una din cele mai remarcabile aerotorpiloare din Al Doilea Război Mondial, până la vedeta F-14 Tomcat – avionul de vânătoare care a jucat în filmul Top Gun sau A-12 Blackbird, formi-dabilul avion spion din Războiul Rece, colecţia reflectă unele dintre cele mai mari realizări în domeniul aviaţiei militare. Muzeul găzduieşte naveta spaţială Enterprise, prototipul NASA Orbiter, care a deschis calea pentru pro-gramul de transfer în spaţiu. Zona de vizitare este dotată cu obiecte originale, fotografii, înregistrări audio şi filme, care cufundă vi-zitatorii în istoria Enterprise. De asemenea, în acelaşi pavilion este expusă şi o capsulă spaţială Soyuz TMA-6. Interesantă lecţie de isto-

Brooklyn Bridge.

Moment de comemorare a victimelor atentatului din 11 septembrie 2001.

Intrepid Sea, Air & Space Museum, un muzeu de istorie militară şi maritimă, găzduit chiar pe fostul portavion USS Intrepid.Celebrul Concorde Alpha Delta, admirat de turişti pe puntea Muzeului Intrepid.One World Trade Center, construit pe locul gemenilor.

rie, mi-am spus, la finalul vizitei, luând, din nou, străduţele la pas, înspre centrul oraşului.

La asfinţit, oraşul se animă de o energie aparte. Mirosul de go-goşi vanilate şi cafea te surprinde la fiecare uşă de cafenea deschisă de tineri petrecăreţi; maşini in-scripţionate cu NYPD se plimbă agale pe bulevarde şi, din când în când, liniştea este spartă de larma unei maşini de pompieri sau a unei ambulanţe.

Am ajuns în Times Square şi, brusc, noaptea s-a transformat în zi. Panourile cu reclame puternic luminate, care se schimbă cu o vi-teză ameţitoare, te fac să clipeşti des, încercând să nu te rătăceşti în vânzoleala de oameni. Oraşul care nu doarme niciodată – îmi vine în minte un citat dintr-un ghid turistic, referitor la unul din cele mai vizitate locuri din lume. Piaţa mai este denumită şi Districtul Teatrelor, datorită celor 40 de tea-tre găzduite de celebrul bulevard Broadway. Un alt lucru de bifat pe lista turistului care vizitează New York-ul – vizionarea unui musical.

Am ales Teatrul Imperial, piesa Les Misérables, după binecunoscutul roman al lui Victor Hugo. Încă de la intrare, m-a surprins coada imensă, aceeaşi la toate teatrele din jur. Sute de oameni, de toate naţionalităţile, aşteptau deschi-derea uşilor. Nu doar show-ul, ci

întreaga experienţă a fost unică. Sala arhiplină, decorurile atât de reale, actorii care au dat viaţă personajelor, prin vocile şi inter-pretarea lor, m-au făcut să declar, la final, că a fost cel mai frumos lucru pe care l-am văzut în acest oraş.

Coincidenţa a făcut să mă aflu încă în New York în ziua de 11 septembrie. Metropola se pregă-tea, de la primele ore ale dimine-ţii, pentru evenimentele ce aveau să marcheze comemorarea a 14 ani de la atentatele teroriste, când două avioane au lovit turnurile

gemene ale World Trade Center. Pe locul lor se înalţă, astăzi, One World Trade Center sau Freedom Tower, alături de alte şapte clădiri şi un monument dedicat victime-lor atentatului. Zona era înţesată de poliţişti, pe cai, motociclete sau în maşini, turiştii amestecân-du-se cu rude şi prieteni ale celor care şi-au pierdut viaţa acolo, veniţi să depună o floare sau să lase un mesaj. Panouri de hârtie imense, acoperite de mesaje, coroane de flori şi steaguri ale Statelor Unite fluturând la tot pa-sul, curiozitate şi durere în ochii celor din jur. Îmi veneau în minte imagini din urmă cu 14 ani, care rulau pe toate posturile de televi-ziune din lume - turnurile arzând, haosul, teroarea şi norii de praf. Acum era linişte şi un sentiment de împăcare.

Câteva străzi mai departe, la parterul unui zgârie-nori, o mulţi-me de curioşi aştepta, flancată de gărzi de corp. Oamenii stăteau cu ochii pe intrarea în clădire, agitând în mâini aparate foto, telefoane şi coli de hârtie. În mare grabă, sa-lutând mulţimea entuziasmată, a ieşit o femeie cu ochelari de soare imenşi, schimbând câteva cuvinte cu cei din primul rând, apoi s-a urcat, grăbită, într-o limuzină. Era Patricia Arquette, actriţă premiată cu Oscar pentru rolul din Boyhood. Şi doar citisem în ghidul turistic din avion că sunt şanse mari să dai nas în nas cu o vedetă, pe străzile New York-ului… n

Page 18: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar18CULTURĂ

Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

Cuvântul „debut” vine din limba franceză, unde se referă la prima mişcare sau la prima lovitură din-tr-un joc, la începutul jocului. Se foloseşte cu în-

ţeles mai larg pentru referire la un moment iniţial sau la punctul în care începe ceva. Prima parte a activităţii sociale ori a celei profesionale a cuiva, a unui avocat, a unui actor are „începuturi”, „debuts” (cnrtl.fr/lexicogra-phie): „l’année 2014 devrait surtout marquer les débuts de l’actrice en tant que réalisatrice” (ci.tf1.fr); „regizorul şi-a făcut debuturile cinematografice în cadrul neorea-lismului” (atelier.liternet.ro). Domeniile de activitate au „începuturi”/„debuturi”: „avec [...] les débuts de la phy-sique quantique apparaît la notion de la réversibilité du temps” (Claude Debru et Pierre Buser, „L’élasticité du temps dans notre cerveau et en physique”, canalacade-mie.com). Acest plural este rar în română: „Vasile Lascăr, de la Constituanta din 1884, în care şi-a făcut debuturile politice în mod strălucit, a fost până în ultimele sale mo-mente continuu la muncă” („Tribuna”, 7 aprilie 1907, p. 2, documente.bcucluj.ro).

Verbul „a debuta” se referă la acţiunea cuiva care „îşi face debutul într-o carieră, pe scenă” („Dicţionarul ex-plicativ al limbii române”, ediţia a II-a revăzută şi adău-gită, Academia Română, „Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009 / DEX): „La scurt timp după finalizarea studiilor, de-butează în cariera de dirijor”(societateamuzicala.ro); „ce-

LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA.NICHITA STĂNESCU

Aurelia Nă[email protected]

Cu dor, despre satul natal

Florica Herinean-Pârţiu şi Teodor Herinean,Sărăţel, un sat transilvan românesc,

Însemnări pentru o monografie, Editura Editgraph, 2015

Ion F. Buricescu, Pe margini de prăpastie.

Însemnări din războiul pentru întregire,

f.a.pag. 73

lebra balerină a debutat [...] în trupa lui George Balanchine” (ziare.com); „actorul a debutat prima oară într-o televiziune americană” (cinemagia.ro); „unul dintre fotbalişti [...] va de-buta mâine seară” (gsp.ro); „[Ionel IC Brătianu] debutează ca om politic în 1895, când este ales deputat de Gorj ”(itc-cluj.ro); „sunt hotărâţi să debuteze cu victorie” (caransebes.ro).

Această definiţie apare în numeroase alte dicţionare ale limbii române, confirmată de uz, în care subiecte ale „debutului” sunt însă şi domeniile, împrejurările sau cari-

erele în care cineva „debutează”: „spectacolul a debutat cu parada personajelor” (stiridegalati.ro); „au început încălzi-rea şi în curând meciul va debuta” (dcnews.ro); „dezbaterea debutează cu [...] stabilirea ordinii vorbitorilor” (ziuadecj.ro); „s-a luat deja decizia ca turneul să debuteze sâmbătă” (tenispartener.ro); „adevărata sa carieră debutează în 1997” (libertatea.ro).

Dicţionarele constată că verbul este însoţit doar de complemente indirecte, dar sunt şi texte, nu doar în jargon

sportiv, ci şi în cel literar care contrazic această consta-tare: „i-a luat la echipa mare ca să-i debuteze” (sporttim.ro); „cel care l-a debutat şi susţinut pe Bacovia” (Ioana Pârvulescu, „Cartea întrebărilor”, Humanitas, Bucureşti, 2010); „poetul care o debutase a vrut să o cunoască per-sonal” (zvj.ro).

Se poate ca în numeroase contexte „a debuta” să fie înlocuit cu „a începe”: „poemul debutează cu ideea vieţii ca o aţă subţire” (academia.edu); „poemul începe cu un «Carusel» – carusel, ameţeala eroului liric” (Maria Banuş, „Însemnările mele”, „22 februarie ‚62”, Cartea Românească, 2014).

Sinonimia este percepută uneori ca parţială sau este pur şi simplu ignorată, rezultatul fiind ilar: „debutantul în-cepe să se integreze în grupul profesional, să se familiari-zeze cu elemente ale culturii organizaţionale” (academia.edu); „în debutul începutului de sezon vom avea prilejul să vedem la lucru planul tehnico-tactic al lui Costel” (gsp.ro); „legat de probele de alpinism şi debutul începătorului, trebuie amintită aici aventura lui” (desteptarea.ro); „debu-tează o grupă nouă de începători” (scoaladetango.ro).

Există şi unii care se străduiesc chiar să evidenţieze că ar fi de luat în seamă şi debutul debutului, începutul începutului: „de la începutul debutului dumneavoastră internațional trăiți la Viena” (romania-muzical.ro); „încă de la începutul debutului său literar, poeziile lui […] au fost primite cu drag” (ziarulfaclia.ro). n

LA PRIMA LECTURĂCARTEA DE ALTĂDATĂ

Cartea a fost scrisă la finele anului trecut, de fraţii Florica Herinean-Pârţiu şi Teodor Herinean, ambii născuţi şi crescuţi printre sărăţeni, fii autentici ai sa-tului. Lucrarea reconstituie acest sat tradiţional transilvan românesc, fapte

şi oameni, tradiţii şi obiceiuri. Şi cum unul dintre cei mai fini cunoscători ai unei comunităţi de mici dimensiuni este preotul, autorii cărţii au rezervat câteva pagini pentru slujitorul lui Dumnezeu. Nu este un fapt simplu să vorbeşti despre oamenii Sărăţelului, pentru că este un sat cu oameni vii, frumoşi sufleteşte, mândri că sunt sărăţeni şi demni în această mândrie curată şi sinceră a lor, spune, în introducerea lucrării, preotul parohiei Sărata-Sărăţel, Lazăr Cozman.

Portretele sătenilor, poveştile de viaţă, întâmplările istorice şi fotografiile de la sfârşitul cărţii întregesc tabloul-document oferit de o învăţătoare şi fratele ei singurului loc ce a însemnat pentru ei acasă, asigurând, astfel, nemurirea satului natal. Lucrarea este dedicată de autori tuturor celor care au trăit în Sărăţel, dar şi memoriei părinţilor lor, care s-au născut şi au murit în acest sat.

Lectura manuscrisului cărţii de faţă m-a emoţionat până la lacrimi, spune profe-sorul universitar doctor Gavrilă Sonea, născut, în urmă cu 90 de ani, în acest sat, întrucât autorii au reuşit să reconstituie istoricul satului Sărăţel, atestat în documente de peste şapte secole, tradiţiile şi obiceiurile sărăţenilor, felul lor de a fi, truda şi mun-ca lor de veacuri. Se cuvenea de multă vreme ca satul Sărăţel – această neasemuită aşezare rurală transilvană românească – să aibă o monografie a sa.

Cartea debutează cu reperele geografice ale aşezării, trece prin istoricul şi datele demografice ale localităţii, descrie fiecare instituţie din sat (biserica, şcoala, primăria, fanfara şi căminul cultural) şi se încheie cu microportrete ale locuitorilor şi mărturii despre satul Sărăţel. Deliciul lecturii, însă, nu îl fac infor-maţiile propriu-zise, ci amănuntele, micile detalii care compun zeci de poveşti şi personaje.

Lucrarea necesită a fi receptată sub dublu aspect: ca lucrare cu valenţe ştiinţifi-ce, de monografie istorică, notabile şi ca lucrare – mărturie de suflet, adică un fel de testament spiritual al celei care a fost Doamna Florica Herinean-Pârţiu, învăţătoare, conchide, în încheierea lucrării, profesor universitar doctor Aurel Pentelescu, re-dactorul cărţii. n

Debut sau început

Plutonier Alina Criş[email protected]

Ordine şi răspunderi[3 decembrie 1916]. Bătrânul răzeş vorbeşte cu multă durere şi tonul declamator al ge-neraţiei trecute nu are în gura lui nimic ri-dicol: A trebuit să ne vedem biruiţi, pentru ca toată şubrezenia organizării noastre sociale, toată cangrena morală să se dea bine pe faţă. Conducătorii şi-au pierdut atunci capul şi în ţărişoara noastră e acum un haos. Vom reuşi să îndreptăm ceva? Deocamdată, slabă nă-dejde. Ne-ar trebui oameni şi nu-i avem. Cei ce ştiau aşa de bine să învârtească politica, cei ce se pricepeau numai la cancanuri, la intrigi, la afaceri, sunt acum năuci, pierduţi.Să vă povestesc un caz recent, neînsemnat la prima vedere. Prefectura de Fălticeni a ordo-

nat să încarce cu fân din judeţul Suceava 100 de care cu boi şi să le trimită îndată pe jos la Brăila.

Cel ce a dat ordinul şi-a închipuit, desigur, că boii înjugaţi la care vor răbda de foame ca cămilele din deşerturile Africei. Căci, dacă ar fi făcut socoteala ce hrană îi trebuie unui bou pe zi, dacă ar fi calculat apoi cantitatea de fân dintr-un car şi numărul zilelor trebuincioase spre a ajunge la Brăila, ar fi văzut că numai fâ-nul din cele 100 de care ar fi consumat de boi pe drum, ba chiar ar fi trebuit şi alte care. n

Cercul Militar Naţionalde ficţiune împletite cu scene autentice, fil-mate de cineaşti militari pe câmpul de luptă. Cu o distribuţie în frunte cu George Vraca, Ion Finteşteanu, Ion Niculescu-Brună, cunos-cutul regizor Ion Şahighian ne oferă, după aprecierea unui critic contemporan, cel mai mişcător fragment dramatic din războiul nea-mului (...) o înscenare ce rivalizează cu cele mai mari filme. Prezintă Adrian Leonte, redactor la Studioul Cinematografic al Armatei, cu spriji-nul Asociaţiei Tradiţia militară şi al Centrului de Instruire pentru Muzici Militare. Intrarea este liberă.

EXPOZIŢII Galeria Artelor. Până la 17 martie, mai

puteţi vizita expoziţia de acuarelă Solo Show 2016 a artistului plastic Corneliu Drăgan-Târgovişte.

Sala Foaier. Expoziţia de pictură a artistei plastice Valentina Ionescu, deschisă în perioa-da 14-27 martie.

Sala Rondă. Expoziţia de pictură a artistei plastice Alixandrina Stroe, deschisă în perioa-da 14-27 martie.

Expoziţiile pot fi vizitate zilnic, între orele 11.00-19.00. Intrarea este liberă.

Informaţii: www.cmn.ro; www.facebook.com/cmn.ro. n

Interferenţe culturale:Un secol de cinematogra-

fie militară în România (1916-2016)Joi, 24 martie, ora 17.15, la Sala de Cinema,

va avea loc proiecţia filmului Datorie şi sacrificiu, o poveste de dragoste din timpul Războiului pentru Reîntregirea Neamului, realizată în ti-parele filmului mut din anul 1925, din secvenţe

Page 19: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar 19ARMA CONDEIULUI

Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

DREPTUL LA ZÂMBET

Comandor Alexandru [email protected]

Locotenent-colonel (r) Cristi Vecerdea - Criv

Căpitan Constantin Piş[email protected]

Cu bocancii în sufletul ostaşului?

Cei care se ocupă de pro­iectarea şi rea­lizarea ţinutelor militare au mers în deşert şi le­au adaptat condiţiilor cli­materice.

Parcă şi­au desenat emoticoane zâmbi­toare pe umeri.

Colonel Florin Ş[email protected]

Lipsa de respect

De ce îmi place Stars and Stripes

O jurnalistă din San Diego, invocând Freedom of Information Act, a obţinut un raport care detaliază cazul unui

amiral american cu o stea, Richard Williams, găsit vinovat de „violarea ordinelor şi regu-lilor care guvernează conduita unui ofiţer şi gentleman”, întrucât ar fi urmărit ore întregi filme porno, în timpul unor ample exerciţii de certificare a unităţii comandate în largul Pacificului.

El a fost descoperit în urma unor scanări de rutină şi, în urma acestui incident, a fost înlăturat din Marina americană, la începutul acestui an, mărturisind investigatorilor că nu şi-a dat seama câte ore a petrecut privind filmuleţele deocheate.

Articolul, integral, este preluat însă de site-ul publicaţiei militare americane Stars and Stripes (S&S), unde poposesc adesea, citind şi urmărind mai cu seamă modul de construcţie a materialelor jurnalistice în pe-isajul media anglo-saxon. S&S are un statut special în tabloul general al presei america-ne. Deşi reflectă activitatea armatei ameri-cane, dar şi a acţiunilor Congresului SUA în

Recunosc, n-am prea avut parte, în atâţia amar de ani de viaţă cazonă, de bocanci de armată.

La liceul militar am purtat un fel de ghete. Mai apoi, la aviaţie, aveam în dotare pantofi de tip box şi tot un soi de ghetuţe, destul de comode, până la primul şi, de altfel, singurul marş, de vreo 40 de kilometri, de la Boboc până la Buzău şi retur, care ne-au făcut însă răni la tălpi de-am zăcut vreo trei zile... Ei, ce să-i faci, boboci aviatori!

De câte ori ne reîntâlneam, pe la câte-un spectacol festiv, organizat de 23 august, la Bucureşti, cu foştii colegi de liceu militar care erau la Sibiu, la infanterie, chiar ne invidiau pentru în-călţările noastre „de domnişoare”. Să nu mai spunem despre marşurile intermi-nabile despre care ne povesteau, des-pre „kilometrajul” lor... dat peste cap!

Nu o dată am întâlnit, în intervi-urile realizate, de-a lungul anilor, cu veteranii de război, referiri concrete

la bocancii şi obielele cu care au făcut frontul. Amintirile din tranşee, din linia întâi, erau pigmentate adesea cu detalii surprinzătoare despre echipa-mentul militar, de cele mai multe ori neadecvat. Despre cât de importante erau încălţările pentru supravieţuirea în condiţii grele, chiar extreme, din Stepa Calmucă, de la Cotul Donului şi până dincoace, în Munţii Tatra.

Nişte bocanci buni, comozi şi mai ales uscaţi îţi puteau salva viaţa! Dacă un camarad de adăpost sau un inamic din tranşeea cucerită pe aliniamentul de atac îşi dădea obştescul sfârşit, după ce îi luai arma şi muniţia, îl verificai la încăl-ţări şi, dacă erau mai bune, cu siguranţă i le luai, pentru că oricum nu i-ar mai fi folosit! Poveştile de pe front ale vetera-nilor abundă de asemenea situaţii, iar cronicile au consemnat că s-au pierdut sau, după caz, s-au câştigat bătălii în istorie sau chiar războaie în funcţie de calitatea încălţărilor ostaşilor. Vă amin-

tiţi de celebrele sandale romane?Nici relatările veteranilor de tip

nou, din teatrele de operaţii, nu sunt lipsite de asemenea poveşti. Ca o picanterie, a rămas în folclorul cazon cum au ajuns primii militari români sub soarele torid al Africii, în Somalia şi mai apoi în Angola, cu ţinută de camu-flaj de tip pădure, în culori închise şi cu bocanci de tip box...

Între timp, lucrurile s-au mai îndreptat. Cei care se ocupă de proiec-tarea şi realizarea ţinutelor militare au mers în deşert şi le-au adaptat condiţi-ilor climaterice.

Se pune din nou în discuţie schim-barea ţinutei de instrucţie. Mărturisesc că am văzut-o, deocamdată, doar în fotografiile publicate pe prima pagină a săptămânalului nostru militar. De arătat, arată bine. Şi semnalele din teritoriu, de la adevăraţii beneficiari, sunt bune. Înţelegem că au fost date spre purtare mai ales la subunităţile luptătoare, să fie

încercate în marşuri şi tăvălite la instruc-ţie, acolo unde se dă milităria jos din pod şi se loveşte cu paftaua de ţărâna Patriei!

Ar fi bine ca asemenea ţinute noi să fie asortate în timp şi cu nişte încălţări pe măsură. Mai comode şi mai practice. Pentru că prima grijă a camarazilor noştri, ajunşi în misiune în teatrul de operaţii, este să îşi cum-pere bocanci buni din magazinul militar. Dacă i-ar avea în dotare, ar scăpa de-o grijă. Dacă tot primesc bani de echipament şi tot îşi cumpă-ră şi încălţările...

Nu de dragul şi de dorul izului de bocanci am atacat aici, această pro-blemă. Suntem siguri că specialiştii chemaţi să rezolve trecerea la noua ţinută de instrucţie sunt pe calea cea bună şi vor găsi soluţia optimă ca de fiecare dată. Nu de alta, dar cum se spune adesea la noi, în jurnalism, să nu care cumva să intrăm cu bocancii în sufletul ostaşului! n

S&S are un statut special în tabloul general al presei americane.

ce se întâmplă în interiorul organizaţiei, facem controale de rutină, iar cine greşeşte este sancţionat. Instituţia, altfel spus, este capa-bilă să-şi producă propriii anticorpi, pentru eliminarea celor care încalcă, cu bună ştiinţă, regulile şi, mai ales, codul onoarei.

Am citit, în urmă cu câţiva ani, un articol semnat de Chris Carroll, referitor la suicid, vi-olenţă domestică şi abuzuri asupra copiilor, petrecute în familiile de militari din armata americană. Chestiuni dificile, cu un impact major asupra publicului, care erau înteme-iate pe informaţiile oferite chiar de un oficial important al Pentagonului, generalul Peter Chiarelli. Ideea de ansamblu a articolului, cu date şi cifre precise, era aceea că în armata americană sunt unele probleme, dar există voinţa şi competenţa necesară pentru a face faţă acestora. În cuvintele generalului Peter Chiarelli, selectate de Chris Carroll: „Ştim problemele pe care le avem, vedem unde am obţinut succese şi acţionăm în toate acele domenii unde avem probleme”. Nimic din acel articol nu sugera ideea nefericită şi păguboasă pe termen lung, răspândită în alte părţi, a ascunderii sub preş a unor realităţi neconvenabile (în logica penibilă şi ineficientă a struţului cu capul adânc înfipt în nisip, în speranţa că dacă nu spunem noi, nu se va afla niciodată!), ci, dimpotrivă, afirmarea lor năştea o reacţie credibilă care sugera că există soluţii şi armata americană întreprinde eforturi în acest sens pentru a rezolva problemele enunţate. Acelaşi articol oferea şi opinii ale unor oficiali în domeniul apărării care erau consemnate sub rezerva păstrării anonimatului, întregind, în acest fel, credibilitatea demersului jurnalistic.

Mai mult, la începutul anilor ’90, Congresul american a creat poziţia Ombudsman pentru a se asigura că jur-naliştii S&S beneficiază de independenţă editorială şi că cititorii publicaţiei primesc in-formaţii corecte, fără a fi cenzurate. Statutul celui care ocupă această poziţie este definit fiind acela al unui adevărat „câine de pază autonom” în vederea prezervării drepturilor S&S care decurg din prevederile Primului Amendament.

Prefer, vă mărturisesc, să mă întorc cât pot de des la site-ul S&S. Este şansa de a descoperi puncte de vedere diferite, într-o abordare decentă, echilibrată, cu o preo-cupare reală pentru găsirea unor soluţii adecvate la probleme diverse. Vă invit şi pe dumneavoastră să o faceţi! n

De dimineaţă, în drum spre serviciu, era să-mi sară-n braţe o doamnă. O pornire mai iute a şoferului, un zvâc, iar doam-

na respectivă, care voia să ia loc pe scaunul de lângă, a fost nevoită să-mi ceară scuze. Mă atinsese la ghete. Ei, nu-i nimic, i-am zis, că doar aşa şi era. Nimic. Doar o urmă pe o gheată. Reparabilă în comparaţie cu sentimentul acela de jenă simţit la cea de lângă mine. Mi-a zâm-bit ca bonus, după care am tăcut amândoi, ca şi cum am fi avut ceva de împărtăşit.

În raport cu aluviunile zilei, asta a fost, aşa, o întâmplare banală. Doar că, venind pe un fond ciudat, în sinea mea a avut parte de un tratament diferit. Zâmbetul acelei femei mi-a amintit că în ultimele zile am tot dat peste oa-meni amabili şi ciudat de politicoşi. Parcă de la o vreme s-a schimbat ceva pe planeta din jurul meu. Nu mai sună totul a ordin, ci a dezbatere amicală. Lumea răspunde la politeţuri şi pare că a uitat să mai fie ursuză. N-am mai auzit om ţipând. Dimpotrivă. Un cod altădată secret, al bunelor maniere, pare să fi fost şters de o instanţă divină şi afişat pe toţi stâlpii din oraş. Concret: un secretar de şcoală a stat cu mine un sfert de oră ca să-mi detalieze toată procedura de înscriere în clasa zero. Un agent imobiliar a răspuns prompt, pe email sau la telefon, la

orice l-am rugat. Fără să se enerveze. Fără să facă pe birjarul ori pe chelnerul sâsâit (să mă scuze chelnerii sâsâiţi, dar nu pot să-l uit pe Marius Florea Vizante din „Filantropica”). Un amic vechi mă sună să mă întrebe (dezintere-sat) ce mai fac...

Câteodată, am impresia că în timpul som-nului s-a petrecut ceva. În bine. Şi-au dat toţi jos epoleţii, nu mai au impresia că au descope-rit buricul pământului, ba pe deasupra şi-au şi desenat emoticoane zâmbitoare pe umeri. Mă rog în sinea mea să-i ţină. Şi articolul acesta îl scriu cu teama de a nu strivi corola de minuni a lumii. Nu intenţionez să tulbur nimic, ci doar să remarc, cât se mai poate, cât încă nu a dispărut, această suită de fapte uimitoare.

Şi nu pot neglija faptul că, tocmai acum două zile, adică tot în intervalul acesta, în care lumea pare altfel, un scriitor portughez pe care-l admir, José Luis Peixoto, a publicat într-o gazetă un ar-ticol despre lipsa de respect. Cam ce credeam că ne lipseşte. Cam ce-mi imaginam că ar fi cauza tuturor nervilor şi a îmbolnăvirilor din jurul meu. În cuvinte puţine, mai puţine decât am scris eu aici, Peixoto spune că lipsa de respect este semna-lul unei crize; este mereu egoistă, întotdeauna un semn al narcisismului şi vanităţii. Localizând ter-menul, el vorbeşte despre semnificaţia adusă de dictatorul Salazar termenului respect, adică as-cultare sau supunere, pe când respectul ar trebui să însemne consideraţie, acceptarea celor din jur, chiar dacă eşti sau nu de acord cu ei.

Lipsa de respect este întotdeauna o agresiu-ne, conchide scriitorul portughez. Când lumea din jur se va întoarce la normalitatea deraiată de care nu mi-e dor, voi face reclamaţie că mă simt agresat. La ce instituţie? Habar n-am. Bine că încă nu e cazul. n

problemele militare şi a contractorilor arma-tei, acoperind zone geografice întinse, într-o multitudine de abordări şi subiecte, publi-caţia îşi păstrează obiectivitatea şi, mai ales, independenţa alegerii temelor articolelor, în respectul informării corecte a beneficiarilor, fiindcă niciun oficial al Pentagonului nu poate controla activitatea editorială a pu-blicaţiei! S&S se află, de altfel, în subordinea Congresului SUA.

Cazul amiralului Williams, dezvăluit de jurnalista din San Diego, este preluat în S&S pentru mai multe motive. Primul este acela că publicului i se spune precis că regulile sunt reguli, indiferent de gradul pe care îl ai. Al doilea motiv este transmiterea unui mesaj clar, care ar putea suna cam aşa: ştim

Page 20: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

La 9 martie, de ziua Sfinţilor Muce-nici, a fost şi Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti. Din 2011, de când

a fost decretată această zi de evocare şi comemorare, toţi oamenii care au fost încarceraţi, de cele mai multe ori din motive absurde sau inventate ori care au avut de pătimit în vremea regimului comunist, se întâlnesc cu religiozitate pentru a ţine aprinsă flacăra memoriei şi a recunoştinţei. 

Unele dintre cele mai importante filiale ale Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Poli-tici sunt la Braşov şi la Făgăraş, unde se şi află singurele monumente dedicate ero-ilor luptei anticomuniste. La ceremoniile din ambele oraşe, cu istorie îndelungată de luptă împotriva totalitarismului, ar-mata a prezentat onorul. Făgăraşul şi-a

jertfit mulţi tineri, mulţi dintre ei foşti militari, care au luptat prin munţi imedi-at după război, iar Braşovul a însemnat prima revoltă de proporţii a muncitori-lor din 1987, martirajul bărbatului care a protestat pe pârtia din Poiana Braşov, chiar în 1989, cu preţul vieţii. Să nu uităm că tot acolo, la Braşov, a trăit ge-neralul de vânători de munte Leonard Mociulschi, una dintre marile figuri mili-tare ale armatei regale, un general care a făcut ani grei de detenţie politică.

La ceremonia din Braşov au partici-pat şi militari din Brigada 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa şi Orchestra Mili-tară a Academiei Forţelor Aeriene Henry Coandă, cărora foştii deţinuţi politici au ţinut să le mulţumească.

Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, Octavian Bjoza: Nu trebuie să uităm niciodată că în această ţară, nu demult, ci doar cu 55 la 70 de ani în urmă, au existat temniţe şi lagăre de exterminare pentru tot ceea ce a avut

acest popor mai demn, mai moral, mai sfânt, mai bine pregătit profesional. Asta le-a oferit patria românească. Pleava societăţii româneşti după cel de Al Doilea Război Mondial a pus mâna pe destinele acestei ţări, trimiţându-ne în mine de plumb. Cinci ani, să scoţi minereu de plumb din măruntaiele pământului, bătut, flămând, înlănţuit, umilit, lipsit de minime condiţii de igienă şi asistenţă me-dicală! Cinci ani cu barosul şi cu şpiţul să sapi în stâncă la Canalul Dunăre-Marea Neagră! Alţi ani la tăiat stuf iarna cu pi-cioarele în apă! De unde să ştiţi dumnea-voastră, cei de astăzi, că marile combinate chimice de la Oneşti şi Borzeşti au fost ridi-cate cu deţinuţi politici! De unde să ştiţi că barajul de la Bicaz a fost făcut cu noi şi că probabil peste tot pe unde v-am spus sunt mii de morţi ale căror morminte nu se cu-nosc, azvârliţi mişeleşte în gropi comune în pielea goală, fără slujbă religioasă, fără o lumânare, fără o cruce, fără nimic! n

Locotenent-colonel Cristian Dumitraşcu

- muncitor calificat I, în microstructura Formaţiune de cazarmare a Centrului Militar Judeţean Gorj.

Concursul pentru postul vacant de referent debutant se va desfăşura astfel: 6.04.2016, ora 12.00 - proba scrisă; 12.04.2016, ora 12.00 - proba practică; 18.04.2016, ora 12.00 - interviul. Pentru participarea la concurs, candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - generale: - cele pre-văzute de art. 3 din anexa nr. 1 la H.G. nr. 286/23.03.2011; - specifice: studii superioare de lungă durată în domeniul artei, culturii, limbii şi literaturii ro-mâne; vechime în muncă: de-butant; abilităţi în gestionarea resurselor umane şi materiale, abilităţi în organizarea de pro-grame cultural artistice diversi-ficate, simpozioane, evocări ale tradiţiei militare a neamului; abilităţi în lucru cu publicul; abilităţi în dezvoltarea relaţii-lor de colaborare şi cooperare cu instituţiile de cultură apar-ţinând societăţii civile sau cu alte instituţii publice; persoana declarată „admis” la concurs să fie de acord cu privire la pro-cedura de verificare şi avizare pentru eliberarea autorizaţiei de acces la informaţii clasifi-cate nivel secret de serviciu; abilităţi în lucrul cu tehnica de calcul, utilizarea suitei de in-strumente office.

Concursul pentru postul vacant de îngrijitor se va des-făşura astfel: 7.04.2016, ora 12.00 - proba scrisă; 13.04.2016, ora 12.00 - proba practică; 19.04.2016, ora 12.00 - interviul. Pentru participarea la concurs, candidaţii trebuie să îndepli-nească următoarele condiţii:

- generale: - cele prevăzute de art. 3 din anexa nr. 1 la H.G. nr. 286/23.03.2011;

- specifice: experienţă în domeniu un an; cursul de igie-nă; persoana declarată „admis” la concurs să fie de acord cu privire la procedura de verifi-care şi avizare pentru eliberarea autorizaţiei de acces la infor-maţii clasificate nivel secret de serviciu.

Concursul pentru pos-tul vacant de muncitor cali-ficat I se va desfăşura astfel: 7.04.2016, ora 12.00 - proba scrisă; 13.04.2016, ora 12.00 - proba practică; 19.04.2016, ora 12.00 - interviul. Pentru participarea la concurs candi-daţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- generale: cele prevăzute de art. 3 din anexa nr. 1 la H.G. nr. 286/23.03.2011;

- specifice: studii medii ( liceu

în câmpul muncii şi doi ani în specialitatea studiilor;

- un post de economist, gr. I, birou contabilitate, financiar contabil/să fie absolvent al stu-diilor universitare cu diplomă de licenţă în domeniul econo-mic, contabilitate, finanţe, cel puţin trei ani şi şase luni ve-chime în câmpul muncii şi doi ani vechime în specialitatea studiilor;

- un post de şef birou, gr. I, birou drepturi băneşti (salari-zare) şi decontări/să fie absol-vent al studiilor universitare cu diplomă de licenţă în dome-niul economic, contabilitate, finanţe, cel puţin cinci ani ve-chime în câmpul muncii şi doi ani în specialitatea studiilor.

Depunerea dosarelor de concurs pentru toate posturile mai sus-menţionate şi organi-zarea concursului se vor face la sediul Unităţii Militare 01802 Moara Vlăsiei, până la data de 29.03.2016, ora 15.30.

Pentru informaţii supli-mentare, doritorii se pot adre-sa la secretariatul comisiei de concurs, telefon 021 315 98 95/ 96, interior 110 sau 322.

Unitatea Militară 01378, cu sediul în localitatea Murfatlar, strada General Vasile Milea, numărul 6, organizează con-curs pentru ocuparea postului vacant de personal civil con-tractual, economist debutant, gr. II-I, specialist IA, din Com-partimentul financiar-contabil, în data de 20.04.2016, cu o ve-chime în specialitatea studiilor de doi ani, astfel:

20.04.2016, ora 10.00 – proba scrisă; 25.04.2016, ora 11.00 – interviul; data limită de depunere a dosarelor – 13.04.2016, ora 15.00.

Depunerea dosarelor şi organizarea concursului se vor face la sediul Unităţii Militare 1378 Murfatlar, strada General Vasile Milea, numărul 6, unde vor fi afişate şi detaliile orga-nizatorice necesare. Date de contact la telefon 0241234160, interior 210.

Centrul Militar Judeţean Gorj, cu sediul în localitatea Târgu-Jiu, str. Republicii, nr. 13, judeţul Gorj, organizează concurs pentru ocuparea a trei funcţii contractuale vacante, conform H.G. 286/23.03.2011, astfel:

-referent debutant, în microstructura Cerc Militar al Centrului Militar Judeţean Gorj;

- îngrijitor, în microstructu-ra Cerc Militar al Centrului Mili-tar Judeţean Gorj;

cu bacalaureat); vechime în muncă: 9 ani; să posede autori-zaţie în termenul de valabilitate emisă de Autoritatea Naţională de reglementare în domeniul energiei, pentru reţele de joa-să tensiune; persoana declara-tă „admis” la concurs să fie de acord cu privire la procedura de verificare şi avizare pentru eliberarea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate nivel se-cret de serviciu.

Candidaţii vor depune dosarele de participare la concurs, care vor conţine do-cumentele prevăzute de art. 6 din anexa nr. 1 la H.G. nr. 286/23.03.2011, până la data de 31.03.2016, ora 12.00, la se-diul Centrului Militar Judeţean Gorj, str. Republicii, nr. 13, Târ-gu-Jiu, judeţul Gorj.

Relaţii suplimentare la se-diul: Centrului Militar Judeţean Gorj din str. Republicii, nr. 13, Târgu-Jiu, persoană de con-tact: plutonier-adjutant Piele Adrian, telefon: 0253/218993, fax: 0253/214761, email: [email protected]

ANIVERSĂRIConsiliul director al Asociaţiei Casei de Ajutor a pensionarilor militari din Bucureşti şi judeţele limitrofe urează multă sănăta-te, viaţă lungă şi satisfacţii ală-turi de familiei şi de cei dragi, membrilor care în cursul lunii martie îşi sărbătoresc ziua de naştere. Menţionăm pe colegi, după cum urmează: colonelul (r) Petre Rapcea, la frumoasa aniversare a celor 75 de primă-veri, şi colonelul (r) Vetu Bour-ceanu, la împlinirea celor 77 de ani. Le dorim fericire, bucurii, împlinirea tuturor dorinţelor şi La mulţi ani!

PROMOŢIIPromoţia 1986 a Şcolii Mi-litare de Ofiţeri Activi Nicolae Bălcescu, arma intendenţă şi finanţe, organizează, în peri-oada 10-12 septembrie 2016, în garnizoana Sibiu, întâlnirea de 30 de ani de la terminarea şcolii. Persoane de contact: co-lonel (r) Vasile Munteanu – tel. 0740188439; colonel Tania Ce-reanu (Pişta) – tel. 0728855721, colonel Elena Florişteanu (Bivo-laru) – tel. 0741201491.

Promoţia 1966 a Şcolii Mili-tare Superioare  de Ofiţeri Ni-colae Bălcescu, arma Infanterie, organizează, în perioada 22-25 august 2016, în garnizoana Sibiu, întâlnirea prilejuită de împlinirea unui semicentenar

de la absolvirea instituţiei. Per-soane de contact: Mihai Plăvi-ţu, tel: 0741.115.800: Ion Puiu, tel: 0728.252.740: Constantin Nicolae,  tel: 0728.312.431; Cristian Crâmpiţă, tel: 0723. 046. 320. Vă aşteptăm cu dor şi drag.

DECESEPersonalul Componentei de Operaţii Speciale este marcat şi îndurerat de trecerea ful-gerătoare în nefiinţă a cama-radului lor de arme, maiorul NEDIANU NICOLAE-DOREL, din Batalionul 620 Operaţii Speciale. Exprimăm sincere condoleanţe familiei şi un gând de mângâiere şi alinare. Dumnezeu să îl odihnească!

Colectivul Unităţii Militare 01847 Buzău anunţă, cu ne-mărginită durere, trecerea fulgerătoare în nefiinţă a ma-iorului NEDIANU NICOLAE-DOREL. Ne despărţim de un foarte bun camarad, pe care l-am apreciat în mod deosebit. Transmitem sincere condole-anţe familiei. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cu profound regret, perso-nalul din Şcoala de Aplicaţie pentru Logistică General Con-stantin Zaharia îşi exprimă compasiunea şi sunt alături de familia domnului Maricel Stan, în aceste clipe de mare tristeţe, pricinuite de trecerea la cele veşnice a soţiei sale. Sincere condoleanţe familiei îndoliate! Dumnezeu s-o odih-nească în pace!

Colegii din Promoţia 1969 General-maior Cristache Şte-fănescu a Colegiului Militar Liceal Ştefan cel Mare şi din Promoţia 1972 a Şcolii Mi-litare de Ofiţeri activi de Transmisiuni îşi exprimă în-treaga compasiune şi sunt alături de camaradul lor, colonel (r) Marin Tăuteanu, în aceste momente de grea suferinţă pricinuite de dis-pariţia prematură a bunei şi iubitoarei sale soţii Viorica. Sincere condoleanţe familiei îndurerate!

COMEMORAREAu trecut 40 de zile de la tre-cerea în nefiinţă a Mariţei Cio-cîrdel, mama colegului nostru Gigel Ciocîrdel, din Trustul de Presă al MApN. Colegii de ser-viciu sunt alături de fiul celei plecate la cele veşnice şi se roagă împreună ca Domnul să o primească în împărăţia Sa.

dosarelor este 1.04.2016, ora 16.00. Depunerea dosarelor şi organizarea concursurilor se vor face la sediul U.M. 02523 Bucureşti, strada Dru-mul Taberei nr. 7B, sector 6, Bucureşti, unde vor fi afişa-te şi detaliile organizatorice necesare. Date de contact ale secretariatului, la telefon: 021/3195858 interior 2256.

Unitatea Militară 01802 Moa-ra Vlăsiei organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi vacante de personal ci-vil contractual:

- un post de muncitor ca-lificat, tr. III (electrician), insta-laţii aferente / să fie absolvent al învăţământului liceal cu di-plomă de bacalaureat, cel pu-ţin trei ani vechime în câmpul muncii şi doi ani vechime în specialitatea studiilor;

- un post de responsabil (şef ) popotă gr. I / să fie absol-vent al învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat, cel puţin şase ani vechime în câm-pul muncii, din care trei ani în specialitatea studiilor;

- un post de muncitor ne-calificat II- fără sporuri – gr. I, popotă/fără nivel de studii obligatoriu, cel puţin trei ani vechime în câmpul muncii;

- un post de îngrijitor, for-maţiunea cazarmare/fără nivel de studii obligatoriu, cel puţin şase luni vechime în câmpul muncii;

- un post de referent I – Bi-rou monitorizare activităţi/să fie absolvent al învăţământului liceal cu diplomă de bacalaure-at, cel puţin trei ani şi şase luni vechime în câmpul muncii;

- două posturi de analist (programator) ajutor IA, Birou conducere comunicaţii şi in-formatică şi administrare sis-teme informatice/Formaţiune suport tehnic LAN/WAN/să fie absolvent al învăţământului liceal cu diplomă de bacalau-reat, vechime în muncă şase ani şi şase luni şi vechime în domeniul operare tehnică de calcul trei ani.

- un post de expert debu-tant, gr. II, compartiment asis-tenţă psihologică şi socială/să fie absolvent al studiilor uni-versitare cu diplomă de licenţă în domeniul psihologie/psiho- sociologie, cel puţin trei ani şi şase luni vechime în câmpul muncii;

- un post de şef birou, gr. I-II, gr. I, birou contabilitate, financiar-contabil/absolvent al studiilor universitare cu di-plomă de licenţă în domeniul economic, contabilitate, finan-ţe, cel puţin cinci ani vechime

FUNCŢII SCOASELA CONCURS Unitatea Militară 02415 Bu-cureşti, din Ministerul Apărării Naţionale, organizează concur-sul pentru ocuparea următoa-relor posturi vacante de perso-nal civil contractual, astfel:

- referent I/studii superi-oare de scurtă durată, în biroul drepturi băneşti, cu o vechime în specialitate de cinci ani, re-ferent I/studii superioare de scurtă durată, în biroul mana-gement personal, cu o vechi-me în specialitatea de cinci ani, astfel:

12.04.2016, ora 10.00 - pro - ba scrisă; 18.04.2016, ora 10.00 – interviul.

- expert gr. I/studii supe-rioare, în biroul secretariat şi relaţii publice, cu o vechime în specialitatea de minim doi ani, expert gr. I/studii superioare, în biroul S.S.M.P.M.S.Th.Metro.Leg., cu o vechime în speciali-tatea de cinci ani, referent de specialitate gr.III / studii supe-rioare, cu o vechime în muncă de şase luni, astfel:

14.04.2016,ora 10.00 - pro-ba scrisă; 20.04.2016, ora 10.00 – interviul.

Data limită de depunere a dosarelor pentru toate postu-rile este 5.04.2016, ora 15.00. Depunerea dosarelor şi organi-zarea concursului se vor face la sediul U.M. 02415, strada Dru-mul Taberei nr. 7-9, sector 6, Bu-cureşti. Detaliile organizatorice vor fi afişate la sediul unităţii şi pe pagina de internet, la adre-sa: http://www.mapn.ro. Datele de contact ale secretarului, la tel: 021.319.59.59. int.112.

Unitatea Militară 02523 Bucureşti din Ministerul Apărării Naţionale organizează următoarele concursuri pen-tru ocuparea posturilor vacan-te de personal civil contractu-al, astfel:

- 1 post de expert gradul II în biroul mentenanţă cazărmi - absolvent cu diplomă de li-cenţă în specialitatea inginer instalaţii, cu o vechime în spe-cialitatea studiilor de trei ani şi şase luni;

- 1 post de consilier juridic gradul I A în biroul juridic şi acte normative - absolvent cu diplomă de licenţă în speciali-tatea drept/ştiinţe juridice, cu o vechime în specialitatea stu-diilor de şase ani şi şase luni.

Probele de concurs se vor desfăşura astfel: 12.04.2016, ora 9.00 - proba scrisă; 18.04.2016, ora 9.00 - intervi-ul. Data limită de depunere a

Observatorul militar Nr. 11 / 16 – 22 martie 201620IMPACT

Caporalul Marius-Daniel Neagu, din U.M. 02042 Brăila, diagnosticat cu o tumoare la coloana vertebrală, are nevoie de sânge, grupa AB IV, RH (-), sau orice altă grupă sanguină, ne-cesar efectuării unei intervenţii chirurgicale.

Donarea se poate face la Centrul de Hematologie Trans-fuzională al Armatei Bucureşti, din incinta Spitalului Universi-tar de Urgenţă Militar Central Carol Davila, specificând nume-le pacientului şi spitalul/secţia în care este internat pacientul (Spitalul Bagdasar Arseni/Secţia neurochirurgie spinală). Puncte de contact: căpitan medic Ale-xandru Lucian (1048/190) sau comandor psih. Ciprian Hanciuc (1048-243). n

ANUNŢ UMANITAR

18-21 martie 2016Muzeul naţional al hărţilor şi

cărţii vechi Bucureşti

RecunoştinţăExpoziţia de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă

Valul grecesc

Page 21: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Intenţiile dumneavoastră sunt dintre cele mai bune, dar riscaţi să vă epuizaţi fizic şi psihic, acceptând să vă asumaţi mai multe responsabilităţi.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Trebuie să fiţi cu băgare de seamă atunci când faceţi promisiuni,

deoarece este foarte important să le şi puteţi îndeplini. Aveţi nevoie să vă păstraţi imaginea impecabilă în faţa colaboratorilor, pentru a menţine relaţiile la superlativ.

Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Traversaţi o perioadă importantă atât pe plan profesional, cât şi pe

plan personal. Discutaţi cu oamenii dragi despre dorinţele şi planurile la care aspiraţi şi vă decideţi, împreună cu aceştia, ce ar trebui să faceţi pentru bunăstarea familiei.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Simţiţi că vă scapă printre degete o oportunitate şi concuraţi cu cineva

pentru un post care vă îndeplineşte aşteptările. În relaţia de cuplu se produc o serie de schimbări care vă vor afecta, dar vă vor şi îndemna să meditaţi la viitorul dumneavoastră.

Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): Vă interesează aspectul evoluţiei dumneavoastră pe toate planurile. Vă

documentaţi pentru tot ce doriţi să faceţi pe viitor. Debordaţi de energie şi sunteţi solicitat de prieteni să oferiţi din experienţa de viaţă pe care aţi dobândit-o.

Peşti (19 februarie-20 martie): Gustul călătoriilor vă prinde tot mai mult. Nu apucaţi să vă plictisiţi la serviciu,

pentru că sunteţi mai mereu în mişcare şi cunoaşteţi oameni interesanţi. Aveţi nevoie de momente în care trebuie să vă odih-niţi pentru a oferi atenţie şi relaţiei sentimentale. n

Berbec (21 martie-20 aprilie): Această săptămână aduce cu ea lecţii de viaţă frumoase, cu o mulţime de oameni noi de la

care aveţi de învăţat. Vă place să fiţi voluntar, însă ar trebui să ştiţi că nu toată lumea îmbrăţişează această latură şi nu trebuie să aveţi pretenţii de la ceilalţi să fie la fel.

Taur (21 aprilie-20 mai): Gândiţi greoi şi sunteţi rezistent la schimbări. Această încăpăţânare nu se arată a fi de bun augur.

Aveţi o mulţime de lucruri de experimentat, dar şi de organizat. Vă place când vă dovediţi colegilor autoritatea.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Aşteptaţi ca dăruirea să vină din partea celor cu care interacţionaţi şi nu înţelegeţi că pentru a

vi se oferi trebuie mai întâi să oferiţi. De asemenea, veţi fi nevoit să comunicaţi mai explicit cu membrii familiei pentru a vă face înţeles.

Rac (22 iunie-22 iulie): Consideraţi că trebuie să faceţi balanţa tuturor realizărilor dumneavoastră şi să vă trasaţi alte

obiective provocatoare pentru viitorul apropiat. Sunteţi determinat să clarificaţi unele neînţelegeri, care s-au strecurat în modul de interacţionare cu membrii familiei.

Leu (23 iulie-22 august): Orgoliul vă împiedică să judecaţi coerent relaţia pe care o aveţi cu anumite persoane din viaţa

dumneavoastră. Aveţi nevoie de un om înţelept, care să vă orienteze paşii şi să vă ajute în luarea deciziilor corecte.

Fecioară (23 august-22 septembrie): Vă aruncaţi toate şansele în relaţia cu persoana iubită. Timpul pe care îl petreceţi în familie

este nepreţuit şi reuşiţi să faceţi lucruri pe care le-aţi tot amânat. Câteva inconveniente produse la serviciu vă pot descuraja în relaţia cu colegii.

Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Vreţi să realizaţi mai multe lucruri odată şi nu reuşiţi să le faceţi pe toate bine.

CRISTALIN, OPRI, ROMAN, R, IMUABILE, NOSTIM, TUF, EMU, MALACI, E, RAI, IRAN, PIERITE, I, VO, RIME, IS, ARTA, ARATA, SI, TINERET.

CORECTUR~

Oprina Melcioiu

DIFUZARE

Plutonier-adjutant Rodica Dinc`,

Ionel Tudor,

Costel B`lan, Anelia Pricop,

tel. 021/322.82.87 int. 160.

ÎN LUMINA ASTRELOR

Plutonier Elena-Irina Spilcă[email protected]

Observatorul militar 21

CALEIDOSCOP

Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

|nchiderea edi]iei – luni,

ora 16.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT

Colonel Gheorghe Vi[an,

tel. 021/322.82.87, int. 109.

REDACTOR-{EF ADJUNCT

PERIODICE

Colonel

George Cosmin Lum\n r̀oiu,

tel. 021/322.82.87, int. 111.

SECRETAR DE REDAC}IE

Locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,

tel. 021/322.82.87 int. 110.

REDACTORI

C`pitan Constantin Pi[tea,

c`pitan Cornelia Mih`il`,

c`pitan Bogdan Oproiu,

locotenent Andreea Motoc,

plutonier-adjutant Lucian Irimia,

Irina-Mihaela Nedelcu,

Silvia Mircea, Elena David

Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

FOTOREPORTAJ

Plutonier-adjutant

Eugen Mihai, Petric` Mihalache

TEHNO REDACTARE

COMPUTERIZAT~

Maria-Ioana Gal,

plutonier-major C`t`lin Ovreiu

DIRECTOR Colonel Ion Ciontea

REDACTOR-{EF

Colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34,

e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r:

Irina-Mihaela Nedelcu

ADRESA REDAC}IEI:

Bucure[ti, Bulevardul Unirii,

nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382

Tel./fax 021/322.83.88

© M i n i s te r u l Ap ă ră r i i N aţ i o n a l e „Reproducerea de scurte extra se este permisă în condi ţiile prevă zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind drep tul de autor şi drep turile conexe.”

ABONAMENTE tel. 021.322.82.87, int. 160

Cont:RO56TREZ 70320360150XXXXX

ISSN1223-3641. 145

C. 395/2016

Poftă bună!

Eroism (1,5,2,7)Colonel (r) Teodor Amzoi

CRIPTOGRAFIE

Dezlegare la criptografia Subordonare (12,2,4,7,6,2,7,3,7) din Observatorul militar nr. 10/2016Dezlegare la careul La vedere din Observatorul militar nr. 10 /2016

COGITO

Mircea Eliade

TRUSTUL DE PRES~

AL MINISTERULUI

AP~R~RII

NA}IONALE

[email protected]

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

[email protected]

www.presamil.ro w

w

w

Foto

: Căt

ălin

Ovr

eiu

O cultură nu e făcută de cinci sau zece oameni, ci de sute şi mii de scriitori, cărturari, oameni de ştiinţă, gânditori, critici, artişti, gazetari.

Orizontal: 1) Prepararea mâncării – Peşte preparat sub diverse forme: prăjit, plachie, saramură etc. 2) Industria produ-selor necesare hranei. 3) Animal prover-bial pentru foamea sa – În toate culorile! – Fel (dar nu de mâncare). 4) Localitate în Cuba – Sunt … în biscuiţi! 5) A pune masa, a aduce la masă mâncare – Plantă oltenească din a cărei tulpină se prepară o mâncare specifică. 6) Mâncare scăzută din fasole, mai ales boabe, din peşte sau din carne. 7) Zece… în ciorbă! – Prepară şi vând un produs lactat specific. 8) Tot (reg.) – Fructe pentru dulceţuri şi compot. 9) In-dicaţii privind materiile prime, proporţia, modul de preparare pentru mâncăruri şi băuturi – Bătrân. 10) Binecuvântează

Îndeplineşte cu bine ordinul primit la plecarea din unitate.

Mihai-Ion Ialomiţeanu

ŞTIAŢI CĂ...Ilarion Barbu

...La 3 martie 1878 s-a încheiat Războiul Ruso-Turc, odată cu recăpătarea independenţei de către Bulgaria faţă de Impe-riul Otoman, prin Tratatul de la San Stefano? 3 martie este Ziua Naţională a Bulgariei....A cincea parte din populaţia planetei trăieşte în India?...Ţara noastră se află pe locul 13 în topul mondial al celor mai mari producători de vin, cu un total de 140 de crame? România ocupă locul cinci la nivel european, cu o suprafaţă de peste 200.000 de hectare de viţă-de-vie cultivată, şi locul şase în UE, din perspectiva producţiei viticole....La 8 martie 1957, Egiptul a redeschis Canalul Suez, după criza din zonă (Războiul din Sinai)?...Strada Dom-nească din Ga-laţi, cu lungi-mea de patru kilometri, este recunoscută ca fiind cel mai lung bulevard cu tei din Europa?...La 5 martie 1919, în România s-a emis decretul-lege pri-vind adoptarea calendarului gregorian, prin care ziua de 1 aprilie (stil vechi) a devenit 14 aprilie (stil nou)?...Fernando Magellan a ajuns la Guam, teritoriu aflat astăzi sub guvernarea SUA, la 6 martie 1521? n

mâncarea servită călugărilor în trapeza mănăstirii (pl.) – Mâncat la mijloc!

Vertical: 1) Preparate culinare (sferice) pentru supă – Curs! 2) Servite cu o bere… şi de veveriţe – Conservant pentru gogoşari şi… la salate. 3) Peşti lunguieţi preparaţi la tavă, plachie etc. – Fibră desprinsă din păstăile de fasole. 4) În timp! – Brânză fină, un fel de caşcaval cu goluri în masa lui. 5) Instrument pentru bătut ouăle – Strigătul măgarului – Mâncate la urmă! 6) Trufan-dale – Livadă cu nuci. 7) Cete! – Porţiune dintr-o spirală. 8) Aliment dat pe răzătoa-re – Dietă alimentară. 9) Mirosul specific al mâncării – Hang. 10) Specialitate de cartofi prăjiţi – Ospăţ specific celor din Olimp. n

Dicţionar: UNAS, TAT, IHA

Page 22: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar22

FINANCIAR

Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

Pagină realizată de colonel Gheorghe Vişan

Radar economic

Tentaţia profiturilorDupă un început de an dezamăgitor, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pare să se anime în aşteptarea dividendelor.

Puţine mai sunt băncile care bonifică, astăzi, dobânzi anuale de 2%

la depozitele bancare, iar impozitarea acestor câştiguri şi aşa mici cu 16% face şi mai ne-atractivă o astfel de formă de economisire. În aceste condiţii, investiţia la bursă, deşi riscan-tă, poate fi o alternativă de luat în calcul, fie şi numai prin prisma dividendelor acordate de companii, a căror impozi-tare a fost scăzută, începând cu 1 ianuarie 2016, de la 16% la 5%. În aşteptarea dividen-delor, indicii BVB au reuşit să mai recupereze din pierderile de peste 10% înregistrate în primele două luni ale acestui an.

De altfel, ultimii ani ne-au demonstrat că multe societăţi listate la BVB au

acordat dividende care au adus un randament anual investitorilor de peste 10%. Cum majoritatea emitenţilor mari de pe piaţa locală vor decide, în perioada ur-mătoare, repartizarea profiturilor obţinute în 2015, foarte impor-tante sunt rezultatele economico- financiare publicate de aceştia. Din această perspectivă, ne-am oprit atenţia la câteva raportări făcute de companii cu greutate la BVB. Vom începe cu OMV Petrom (SNP), ale cărei rezultate economico-financiare în 2015 au fost sever afectate de scăderea abruptă a preţului ţiţeiului. Astfel, de la un profit net de 2,1 miliarde de lei în 2014, grupul a trecut pe pierderi anul trecut, care s-au cifrat la 690 de milioane de lei. Tot în teren negativ rămânem şi când ne referim la cea mai vizibilă şi lichidă companie de

la BVB, Fondul Proprietatea (FP), care a înregistrat, anul trecut, pierderi de 565,1 milioane de lei. Cu Transelectrica (TEL) deschi-dem seria societăţilor de la care aşteptăm acordare unor divi-dende generoase în 2016. Asta şi fiindcă transportatorul naţional de electricitate şi-a majorat profitul net cu 2,5% în ultimul an, la 366 de milioane de lei. Chiar dacă au consemnat o diminuare a profiturilor nete cu 3% (la 487,7 milioane de lei), respectiv cu 16% (1,18 miliarde de lei), companiile Transgaz (TGN) şi Romgaz (SNG) rămân printre cele mai solide şi de perspectivă pe plan local. Investiţii bune par să reprezinte şi acţiunile producătorului de energie electrică Nuclearelectrica (SNN), precum şi ale transpor-tatorului de ţiţei Conpet Ploieşti (COTE). În cazul SNN, vorbim de o creştere a profitului cu 13%, la 149,8 milioane de lei, în timp ce COTE a încheiat anul precedent

cu un profit de 54,2 milioane de lei, mai mare cu 5,6% faţă de rezultatul raportat în 2014. Vedeta sectorului bancar de la BVB a rămas, în continuare, Banca Transilvania (TLV). Aceasta a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,41 miliarde lei, din care 1,65 miliarde de lei reprezintă câştigul obţinut din achiziţia Volksbank România. În urmă cu doi ani, TLV obţinuse un profit de 434 de milioane de lei. O evoluţie spectaculoasă a avut şi BRD-Groupe Société Générale, al cărei profit net a sporit de aproape

u Ajutor de minimis pentru promova-rea exporturilor. Guvernul a discutat, săp-tămâna trecută, un  memorandum referitor la trei scheme de ajutor de minimis pentru a susţine operatorii economici în promovarea exporturilor. Schemele sunt estimate a avea valabilitate până la 31 decembrie 2018 şi a atrage peste 4.000 de beneficiari şi vizează: Participarea operatorilor economici la târ-guri şi expoziţii internaţionale organizate în străinătate, cu o valoare maximă a bugetului de 113,27 milioane de lei; Organizarea de mi-siuni economice în străinătate (buget maxim de 4,2 milioane de lei); Realizarea de studii de piaţă şi pe produse (buget maxim de 0,8 milioane de lei). u Rata anuală a inflaţiei a ajuns la

-2,68%, luna trecută. Luna precedentă, în ritm anual, indicele preţurilor de con-sum a ajuns la -2,68%, pe fondul ieftinirii mărfurilor alimentare cu 6,47%, a mărfurilor nealimentare cu 0,54% şi a serviciilor cu 0,31%, informează Institutul Naţional de Statistică (INS). Totuşi, în februarie, faţă de prima lună din acest an, preţul produselor alimentare a consemnat o creştere de 0,34%, cel mai mult scumpindu-se citricele şi alte fructe me-ridionale (+4,45%), la polul opus situându-se ouăle (-1,68%).u Câştigul salarial a scăzut la început

de an. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.943 de lei în ianuarie, în scădere faţă de luna decembrie a anului trecut cu 171 de lei (-8,1%), arată datele INS. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii infor-matice (5.113 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante(1.163 de lei). Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,7%. u Numărul restanţierilor la credite, în

urcare. În ianuarie 2016, faţă de luna ante-

rioară, numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit, cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financi-are nebancare, a crescut cu 9.675, la 713.921 de persoane, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Valoarea totală a restanţelor se ridica la 11,03 miliarde de lei, din care peste 4,43 miliarde de lei erau în moneda naţională, 4,61 miliarde de lei echi-valent în euro, 1,93 miliarde de lei echivalent în alte valute şi 48,4 milioane de lei echivalent în dolari. Cele mai mari restanţe (7,61 miliarde de lei) depăşeau 90 de zile.u Creştere spectaculoasă a înmatricu-

lărilor de vehicule. Potrivit datelor publicate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), luna trecută, comparativ cu perioada similară din 2015, înmatriculările de vehicule noi au crescut cu 30,69%, la 8.098 de unităţi. Pe segmentul autoturismelor, avansul a fost de 23,88%, până la 5.099 de unităţi. În topul înmatriculărilor, Dacia (1.394 de unităţi) conduce detaşat, urmată de Skoda (500 de unităţi) şi Wolkswagen (437 de unităţi). Pe de altă parte, numărul înmatriculărilor de auto-

turisme second-hand s-a ridicat, în primele două luni din 2016, la 39.328 de unităţi, în urcare cu 11,08% faţă de intervalul similar al anului precedent, cele mai multe fiind marca Wolkswagen (6.404 unităţi). n

Săptămână de aprecieri pentru leu Moneda naţională s-a întărit în faţa principa-lelor valute, în perioada 4-11 martie.

Pentru a stimula economia zonei

euro, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joia trecută, să reducă dobânda de politică monetară la nivelul zero şi, totodată, a majorat achiziţiile lunare de obligaţiuni, de la 60 până la 80 de miliarde de euro. În aceste condiţii, este de aşteptat ca monedele economiilor emergente din Europa Centrală şi de Est, printre care şi leul, să câştige teren în raport cu euro, în perioada următoare. Până atunci, consem-năm că leul s-a apreciat, săptămâna trecută, atât faţă de euro şi dolar, cât şi comparativ cu francul elveţian şi lira sterlină. La cursul BNR de vineri, 11 martie, ultimele două valute amintite erau cotate, în ordine, la 4,0715 lei şi 5,7516 lei, în scădere săptămânală cu 3,21 bani, respectiv cu 0,07 bani. n

şapte ori, la 467 de milioane de lei. Aflate permanent în centrul atenţiei investitorilor, societăţile de investiţii financiare (SIF-uri) au comunicat rezultate bune, acţionarii lor fiind îndreptăţiţi să spere la dividende cu un randa-ment mediu cuprins între 6-7%. În acest sens amintim că, deja, conducerea SIF Transilvania (SIF3) le-a propus acţionarilor distri buţia de dividende în valoare de 57,9 mil-ioane de lei din profitul net raportat anul trecut, de 78,4 milioane de lei, ce ar asigura un câştig/acţiune (la valoare actuală de 0,28 lei/titlu) de 9%. Celelalte patru SIF-uri au obţinut următoarele profituri nete: SIF1 Banat-Crişana: 78 de mil-ioane de lei (-43,9% faţă de 2014); SIF2 Moldova: 116,69 milioane de lei (-37,7%); SIF4 Muntenia: 63,8 mil-ioane de lei (+32,7%); SIF5 Oltenia: 132,4 milioane de lei (+40,9%). n

Page 23: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

Observatorul militar 23SPORT

Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

S-a stins o STEA!Fănuş Neagu spunea odată: Iolanda Balaş ne-a dăruit prin ani câtă frumuseţe încape în poienile cu poveşti nemuritoare. La 11 martie, legenda vie a atletismului românesc a intrat în eternitate... de unde spiritul său nobil va continua să vegheze asupra sportului căruia i-a dedicat întreaga viaţă.

Roxana Ghioroaie-Panait

Cea mai emblematică atletă a tuturor timpurilor s-a născut la Timişoara, la 12

decembrie 1936. Talent precoce, Iolanda Balaş a cucerit, în 1951, primul titlu în proba de săritură în înălţime la seniori, deşi avea doar 15 ani. După numai doi ani, a decis să aleagă clubul militar, pe atunci Casa Centrală a Armatei, unde a activat în perioa-da 1953-1967 şi unde a înregis-trat o evoluţie spectaculoasă.

Sub bagheta marelui antre-nor Ioan Söter, care ulterior îi va deveni şi soţ, progresia rezulta-telor este impresionantă. Prima

performanţă de mare anvergură internaţională apare la scurt timp, în 1956, când devine deţinătoarea recordului mondial, o premieră în istoria atletismului românesc.

Sub culorile roş-albastre, fata cu bucle aurii a participat la trei ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară, cucerind medalii de aur la Roma, în 1960, şi patru ani mai târziu, la Tokyo. La ambele com-petiţii a îmbunătăţit recordurile olimpice şi mondiale ale probei de cinci ori, săritura de 1,90 metri care i-a adus titlul suprem, la Tokyo, fiind considerată de domeniul fantasticului.

Imbatabilă atât în sezoanele de sală, cât şi în aer liber, Iolanda

Balaş Söter a deţinut supremaţia în proba care a consacrat-o mai bine de un deceniu. În tot acest timp, a fost de 18 ori deţinătoare a celor mai bune performanţe mondiale şi europene. În perioa-da 1956-1961 a îmbunătăţit de 14 ori recordul mondial şi european, purtându-l de la 1,75 la 1,91 metri. La acestea se adaugă cele mai bune patru performanţe în concursurile europene de sală şi patru recorduri la Jocurile Mondiale Universitare.

Pe plan intern a cucerit, suc-cesiv, 20 de titluri de campioană naţională, depăşindu-şi propriile recorduri de nu mai puţin de 50 de ori. Regina atletismului româ-nesc a reuşit o serie uluitoare de 140 de competiţii, interne şi inter-naţionale, în care a ocupat conse-cutiv prima treaptă a podiumului, performanţă unică în lume.

S-a retras din activitatea competiţională în 1967, din cauza unui traumatism la tendonul lui Achile al piciorului de bătaie. Şi-a continuat cariera ca antrenoare şi profesoară metodistă la Cabine-tul metodic şi cercetări ştiințifice al Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti. În acest timp, a scris şi publicat importante lucrări metodice consacrate sportului de înaltă performanţă.

Implicarea în atletism a depăşit cu mult momentul retragerii ca sportiv. Între anii 1988 şi

2005, Iolanda Balaş Söter a fost aleasă preşedinte al Federaţiei Române de Atletism, de nu-mele ei legându-se construirea actualului sediu, precum şi amenajarea mai multor piste de atletism, printre care moderniza-rea stadionului Tineretului, care astăzi îi poartă numele. În peri-oada 1998-2002 a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Comitetu-lui Olimpic Român. În 1993, a înfiinţat Fundaţia Atletismului Românesc, una dintre prime-le fundaţii cu profil de sport, pentru susţinerea atletismului

românesc şi a echipei reprezen-tative a României.

Iolanda Balaş Söter a fost de-semnată de şase ori cea mai bună sportivă a României. Meritele i-au fost recunoscute, primind, în 1958, titlul de Maestru Emerit al Sportului, Ordinul Steaua României (1962), Ordinul Meritul Sportiv (1966) şi Ordinul Naţional Steaua României, în grad de ofiţer (2000). A fost distinsă cu Colanul de Aur, cea mai înaltă distincţie a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. În 2009, cu prilejul evenimentului intitulat Legendele Stelei, desfăşurat la sediul Ministeru-lui Apărării Naţionale, Iolanda Balaş Söter s-a aflat printre cei premiaţi.

Atletism şi-a premiat eroii de ieri şi de azi. Cu acest prilej a fost inaugurat Hall of Fame-ul atle-tismului mondial, printre cele 13 legende alese numărându-se şi Iolanda Balaş Söter.

Doamna Ioli a rămas alături de acest sport minunat până în ultime-le zile. În urma sa rămân nu numai rezultatele sportive de excepţie. Calităţile sale umane, caracterul desăvârşit, dedicarea şi sufletul său nobil vor dăinui în amintirea noastră, a tuturor, oameni de sport ori simpli cetăţeni.

Atletismul românesc a devenit mult mai sărac. Trecerea în nefiinţă a Iolandei Balaş Söter lasă un gol

Regele Mihai I i-a conferit la 13 septembrie 2010, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Elisabeta, din Bucureşti, decora-ţia regală Nihil Sine Deo, pentru merite deosebite aduse sportului românesc. La 27 noiembrie 2012, la împlinirea a 100 de ani de existenţă, Federaţia Internaţională de

imens de personalitate, imagine, profesionalism şi patriotism. Ea va rămâne un model demn de urmat pentru generaţii viitoare de sportivi, prin spiritul său, modestia, tenacitatea şi perseverenţa care au caracterizat-o.

Dumnezeu să o odihnească în pace! n

Page 24: Ceremonie la Iaşi MILITARI ROMÂNI ŞI BRITANICI, UMĂR LA UMĂR

face liceul militar la Breaza? Am cochetat cu ideea de a intra în armată. Pe vremea aceea, a intra în armată însemna o mare mândrie. Ţin minte, copil fiind, că locuiam în acelaşi bloc cu un colonel şi toată lumea îl saluta: Să trăiţi, domnule colonel! Era un salut mai mult decât Bună ziua! Era un exemplu de ţinută fizică şi mai mult decât fizică, de ţinută morală. Am crezut tot timpul că biserica şi armata pot fi coloana vertebrală a acestei ţări. Am fost la multe ceremonii religioase în străinătate, unde tot timpul era armata lângă biserică. În Grecia – un exemplu pe care îl dau mereu – niciodată nu există slujbă religioasă la care să nu participe şi armata şi conducerea statului, braţ la braţ, şi nu este nicio sărbătoare a ar-matei la care să nu ia parte şi biserica. La noi, cred că ar trebui să fie mai braţ la braţ decât sunt acum. Ar trebui un pic reaşezată mân-dria de a fi cadru militar activ al armatei.

Care ar fi un gând de primăvară, pen-tru orice român? Mă bucură primăvara, chiar sunt năs-

cut în lună de primăvară, în mai. Renaşte lumea. Nu înţeleg de ce la noi Paştele este perceput ca o sărbătoare tristă? De fapt, este sărbătoarea bucuriei totale. Iisus ne spune că o să trăim dincolo, numai că ne-credinţa noastră ne face să nu mai devină sărbătoarea bucuriei, pentru că nu ştim ce este dincolo. Deşi ne-a spus-o Cineva! Eu vă spun sigur că, dacă ar mai veni încă de zece ori sau de o sută de ori Iisus Hristos pe Pământ, tot L-am răstigni şi tot nu L-am crede. El s-a întruchipat şi ne-a spus că există viaţă dincolo. Am înviat ca să vă arăt lucrul acesta! Şi totuşi, nu credem! De-asta rugăciunea este foarte importantă. M-a întrebat Florentina Fântânaru, în primul interviu acordat îmbrăcat în reverendă, tot la fel, cum mă împac cu teatrul şi cu religia? Sunt încurajat foarte mult de colegii mei să rămân în teatru. Pentru că, în general, toţi actorii care au făcut pasul înspre preoţie au plecat dintre ei. Şi nevoia lor este să existe un om care să fie împreună cu ei, să vină la biserică, să fie cu ei… n

din când şi când, câte un cuvânt care poate să aducă luminare.

În ce spectacole vă putem vedea?Am patru spectacole, la Teatrul Naţional

din Bucureşti, în care joc: Molto, gran` impressione, în regia lui Dan Tudor, după un scenariu făcut de Romulus Vulpescu, Vizita bătrânei doamne – spectacol făcut de Alexander Morfov, un regizor bulgar ex-traordinar, Revizorul, al lui Nikolai Gogol, în regia lui Felix Alexa şi Înşir`te Mărgărite, în regia lui Dan Puric. În toate am roluri foarte frumoase şi foarte creştine.

Credinţa la români merge strâns legată de dragostea de ţară, de patriotism…În ultimii zece ani, cam aşa, am fost

catalogat de foarte mulţi prieteni drept taliban naţionalist, din cauza declaraţiilor mele publice. Am spus şi o repet: Ce ne leagă pe noi, ca oameni? Pe mine de dum-neavoastră? Ne leagă faptul că ne-am năs-cut în aceeaşi ţară, deci pe acest pământ al ţării noastre; că vorbim limba maternă română, limba mamei mele şi limba mamei dumneavoastră. Faptul că vorbim aceeaşi limbă înseamnă că avem aceeaşi mamă, nu trupească, dar sufletească, şi având aceeaşi mamă, dumneavoastră îmi sunteţi soră. Ce ne mai leagă? Credinţa. Eu sunt botezat creştin-ortodox şi dumneavoastră la fel. Practic, ne legăm în aceeaşi credinţă strămoşească, creştin-ortodoxă. Ce altceva ne mai uneşte? Tricolorul, drapelul ţării noastre pe care unii îl respectă, alţii nu... Şi ne mai leagă obiceiurile strămoşeşti, dacă suntem din aceleaşi zone ale ţării, care oricum au acelaşi numitor comun – obice-iurile populare –, pentru că amândoi săr-bătorim Crăciunul sau Paştele cu aceeaşi bucurie şi primim, cu drag, colindătorii, de exemplu. În rest, practic putem să trecem unul pe lângă celălalt fără să avem nicio legătură. Pe când aşa, credinţa noastră ne leagă şi ne întâlnim fără să vrem într-o Biserică, unde mărturisim acelaşi gând.

Cu ce gânduri priviţi spre armată? Mi-am întrebat părinţii, la un moment

dat, prin clasa a VII-a fiind, ce ar zice dacă aş

în inimă şi în gând, atunci se va schimba ceva în noi. Vibraţie pozitivă, evident, sau negativă în sensul: Aşa nu trebuie să fac! Eu cred că teatrul este folositor, atâta timp cât el nu-şi uită originea. Teatrul a apărut din necesitate religioasă, nu ca o instituţie sepa-rată, cum este acum, ci din nevoia de a vibra sufletul într-o rugăciune exterioară. Pentru că noi toţi ar trebui să ne rugăm înlăuntrul nostru, în singurătatea noastră. Acolo te în-tâlneşti, de fapt, cu Dumnezeu. Totuşi, acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu, ne spune Iisus. De ce a spus vorba aceasta, ca neapărat să fie doi sau trei? Pentru că trebuie să fii într-o comunicare de iubire. Iar aceasta se face şi pe orizontal şi pe vertical, de la şi către Dumnezeu şi de la şi către semeni.

Credinţa ortodoxă tocmai asta ne transmite – iubire. La fel şi arta. Totuşi, cum simţiţi că vă ajută credin-ţa pe scenă? Să nu credeţi că nu am avut credinţă la

25 de ani, când jucam aproape orice. Doar că vârsta te înţelepţeşte. Oricât ai fi de tică-los, cu timpul, cu cât îmbătrâneşti, te apro-pii de ceva ce nu ştii când este. Gândiţi-vă că viaţa noastră este aproape ca un para-dox. Cu cât trupul îmbătrâneşte, sufletul devine mai rafinat. Pentru că, fără să vrei, citeşti, priveşti, contempli, primeşti iubire de la alţii, dăruieşti… Transferul acesta de iubire te îmbogăţeşte permanent. Şi sufletul devine mult mai rafinat, mai atent, mai îngăduitor, mai blând, mai bun… Apoi, am învăţat să tac mai mult… Toată lumea întreabă de ce nu mai apar la televizor sau de ce m-am retras atât de mult? Pentru că învăţ din ce în ce mai mult să tac. Odată cu înaintarea în vârstă intri tot mai mult înăuntrul tău decât ieşi în exterior. Atunci, prefer să vorbească doar rolurile mele. Şi,

Până la dumneavoastră, personal, nu am cunoscut actor şi diacon, totodată. Sunt actori care au ales calea preoţiei, dar au abandonat scena. Cum se în-tâmplă că duceţi laolaltă preoţia şi ac-toria? Nu vă atrage vreuna mai mult?Şi actoria şi preoţia mă atrag în ega-

lă măsură. Le fac cu aceeaşi bucurie pe amândouă. Mă atrage mai mult Liturghia şi slujirea religioasă, dar nu vreau să renunţ la actorie. Precizez că sunt diacon onorific şi aceasta îmi dă libertate să slujesc cu cine vreau, la orice biserică, la prieteni, la colegi... Şi nu o fac pentru bani! Nu am luat bani de la biserică niciodată. Şi asta mă determină să fac cu inima mea slujirea religioasă, pe când traiul mi-l asigur din altceva. Că aş fi taximetrist, actor ori medic, notar sau orice altceva, cred că este mult mai bine pentru inima mea să mă duc să slujesc, să mângâi oamenii, să-i îmbrăţişez, să-i iubesc, fără să mă gândesc vreodată la un beneficiu material.

Nu întotdeauna o piesă de teatru este şi un câştig pentru publicul ei, cel pu-ţin în ultimii ani. Ce să căutăm când mergem la o piesă de teatru?Mă întrebaţi care este rostul teatrului,

practic. Teatrul ar trebui să fie purtătorul de limbă română cât mai bine vorbită. Apoi, ar trebui să fie purtătorul mesajelor care duc la frumosul deplin, la adevărul deplin, la binele deplin. Ca să înţelegeţi ce vreau să arăt, am să vă spun o vorbă a profesorului meu de Dogmatică – Dumnezeu să-l odihnească! – părintele Prescure, care frământat fiind de chemarea aceasta a mea spre teatru a zis: Să ştii că arta şi religia se întâlnesc în acelaşi punct. Adică la Dumnezeu, în frumosul deplin. Acesta ar trebui să fie rostul – ca noi să ne în-tâlnim în frumosul deplin. Dacă după o piesă de teatru vom reuşi să plecăm cu o vibraţie

Observatorul militar24 Nr. 11 / 16 – 22 martie 2016

Obişnuinţa de a dărui neinteresat – iată o re-ţetă clasică de înfrumuseţare a omului. Dar poate omul nădăjdui, oare, la frumosul deplin? Diaconul şi actorul Ovidiu Cuncea încearcă un răspuns.

INTERVIU

Transferul de iubire

te îmbogăţeşte permanent

Ovidiu Cuncea:

Interviu realizat de căpitan Cornelia Mihăilă


Recommended