Ceremonia de dezvelire a statuii Generalului Gheorghe Mărdărescu

Proiect al Camerei de Comerț și Industrie a României

Motivație

Camera de Comerț și Industrie a României, instituție cu o vechime de peste 150 de ani, este, fără îndoială, un important martor al transformărilor istorice ale acestei națiuni. Astfel, implicarea CCIR în acțiuni menite să cinstească marii eroi ai României vine ca un demers natural, mai ales în momente istorice semnificative precum cele din jurul Centenarului Marii Uniri de la 1918.

Generalul Gheorghe Mărdărescu a fost una dintre personalitățile marcante ale Primului Război Mondial, chiar dacă faptele sale de arme au fost mai puțin prezente în izvoarele istorice de dinainte de 1990. Prin ridicarea acestei statui, Camera de Comerț și Industrie a României contribuie la recunoașterea meritelor militare ale Generalului Gheorghe Mărdărescu care, la data de 4 august 1919, a intrat în Budapesta, în fruntea trupelor române, operațiunea ducând la alungarea regimului bolșevic al lui Bela Kun, generator de teroare.

Acțiunea Camerei de Comerț și Industrie a României de a readuce în memoria tuturor românilor o personalitate importantă precum generalul Gheorghe Mărdărescu, marchează rolul evenimentelor istorice, din perioada 1918-1919, pentru dezvoltarea economică ulterioară a României, ca stat liber și suveran.

Generalul Gheorghe Mărdărescu, personalitate istorică

Generalul Gheorghe Mărdărescu s-a născut la Iași, în luna august 1866, și a absolvit Școala de Ofițeri de Cavalerie și Infanterie din București, la 1 iulie 1888. A fost director de studii la Academia Militară, Șef de Stat Major al corpurilor I și II de armată, în grad de colonel, comandant al Academiei Militare și al Școlii de Ofițeri de Cavalerie.

România intră în Primul Război Mondial la data de 15 august 1916, moment în care Generalul Mărdărescu devine Șeful Statului Major al Armatei a 3-a și participă la bătălia de la Mărăști.

La 11 aprilie 1919, preia conducerea Comandamentului Trupelor din Transilvania. Este decorat de Regele Ferdinand cu „Ordinul Mihai Viteazul” clasa a II-a, pentru ofensiva armatei române de eliberare a teritoriilor românești precum și pentru acțiunile militare de eliberare a Ungariei de sub regimului bolșevic al lui Bela Kun, care demisionează și fuge în Austria.

Între 1922-1926 este numit ministru al Apărării și este avansat la gradul de general-locotenent.

Generalul Gheorghe Mărdărescu a avut o activitate meritorie și în plan cultural, fiind o perioadă îndelungată directorul Revistei „România Militară”, elaborând lucrări de mare importanță, precum: „Lecțiuni de tactică”, „Regina bătăliilor”, „Campania pentru dezrobirea Ardealului și ocuparea Budapestei”.

Se stinge din viață în 1938, la Bad Nauheim, în Germania.

Marea Unire de la 1 decembrie 1918 nu a însemnat însă încheierea luptei de eliberare. Mai bine de un an, sub amenințarea agresiunii bolșevice din vecinătate, românii se văd nevoiți să continue lupta pentru existență, pentru dreptul la viață și pace și, nu în ultimul rând, pentru recunoașterea acestor drepturi fundamentale la nivel internațional.

Printre liderii militari care au servit interesele fundamentale ale națiunii române se înscrie, fără îndoială, generalul de corp de armată Gheorghe D. Mărdărescu, erou al bătăliilor de la Mărășești și Oituz.

În această perioadă tulbure, de după primul război mondial, în 1919, comanda tuturor forțelor armate din Transilvania a fost încredințată generalului Gheorghe Mărdărescu, cu misiunea de a respinge bandele bolșevice și trupele ungurești până peste Apuseni.

În iulie 1919, generalul Gheorghe Mărdărescu transmite o telegramă regelui Ferdinand I prin care îl informează că ofensiva ungară s-a retras. Astfel, la data de 4 august 1919, trupele românești intră în Budapesta, iar reprezentanții noului guvern Peydel (socialist) cere începerea tratativelor pentru încetarea ostilităților.

Contextul istoric

Contextul istoric

Armata Română defilează pe Bulevardul Andrassy - Budapesta

La eliberarea Ungariei, generalul Mărdărescu adresează o proclamație populației locale, prin care soldatul român garanta: „liniștea, avutul și viața cetățenilor unguri”. Populația Budapestei a primit cu simpatie trupele românești, în contextul în care soldații au asigurat hrana populației prin cantine și brutării ale unor corpuri de trupă.

Soldații Armatei Române au defilat pe bulevardul Andrassy în prezenta regelui Ferdinand I, care i-a conferit generalului Mărdărescu „Ordinul Mihai Viteazul” clasa a II-a pentru acțiunea contra regimului bolșevic al lui Bela Kun.

Proclamațiune.

Se aduce la cunoștința populațiunii următoarele:

1. Armata românească nu face războiu locuitorilor ei, ci, armatelor cari au atacat-o.

2. Soldatul român garantează liniștea, avutul și viața cetățenilor.

3. Toți locuitorii sunt obligați să păstreze ordinea și să respecte legile țării, precum și

ordonanțele ce se vor da.

4. Viața în orașe își va urma cursul normal, circulația fiind permisă pânăla ora 21; dela

această oră, toate localurile vor fi închise.

5. Se interzice întrunirile și circulația în grupuri mai mari de 5 persoane.

6. Locuitorii, cari vor instiga contra ordinei, sau vor aduce prin glas, prin scris, sau prin

gest, prejudicii trupelor românești, vor fi pedepsiți conform legilor războiului.

Comandantul trupelor din Transilvania

General Mărdărescu.

Șef de stat-major

General Panaitescu.

Budapesta, 5 August 1919.

Arta de inspirație istorică a constituit dintotdeauna o preocupare constantă a creației mele plastice, atât în pictură, cât și în sculptură, sau în domeniul graficii. Am încercat mereu să readuc în atenția contemporanilor efigiile marilor personalități care au marcat devenirea noastră istorică. Atunci când îmi propun să dau viață plastică unei figuri istorice, mă documentez cât mai exact asupra biografiei sale, a epocii în care a trăit, caut date referitoare la înfățișarea sa exterioară, temperament, fel de a fi, chiar aspecte anecdotice, secundare ale vieții sale în dorința de a pătrunde dincolo de aparența fizică, în interiorul personalității sale, a eului său interior, pentru a-l reda cât mai viu, mai veridic și mai convingător.

Statuia generalului Gheorghe Mărdărescu, erou al Primului Război Mondial, o personalitate mai puțin cunoscută publicului larg, cu toate că a fost unul dintre făuritorii consolidării unirii Transilvaniei cu patria mamă în cursul dramaticului an 1919, a fost o mare provocare plastică pentru mine. Am încercat să îi redau prin fizionomie, atitudine și tratare plastică acea demnitate, prestanță și mândrie a militarului de carieră, pentru care datoria față de țară și drapel este mai mult decât un jurământ de credință.

La o sută de ani de la marile sale fapte de arme care au încununat „Marea Unire”, realizarea și inaugurarea unei statui dedicate generalului erou Gheorghe Mărdărescu a fost și pentru mine un legământ de onoare.

Valentin Tănase – artist plastic

Statuia Generalului Mărdărescu

-etape de lucru-

Camera de Comerț și Industrie a României este unul dintre cele mai importante foruri de reprezentare a intereselor oamenilor de afaceri români din ultimii 150 de ani.

Istoria Camerei de Comerț și Industrie a României este strâns legată de procesul de modernizare a Principatelor Române din secolul XIX, iar înființarea primei Camere de Comerț pe teritoriul țării noastre a reprezentat un punct de referință pentru generația pașoptistă.

Camerele de Comerț românești și-au pus amprenta asupra primelor forme de învățământ comercial și industrial, au dezvoltat relații internaționale cu instituții similare din alte state, iar după 1989 au contribuit decisiv la liberalizarea comerțului și consolidarea pieței interne.

În prezent, există câte o Cameră de Comerț în fiecare reședință de județ, iar la nivel național acestea sunt grupate în jurul Camerei de Comerț și Industrie a României, axată pe reprezentarea intereselor de comunității de afaceri în relația cu autoritățile publice centrale, precum și pe promovarea acestora în plan extern.

Sistemul Cameral din România rămâne rețeaua asociativă a mediului de afaceri cu cea mai extinsă reprezentare la nivel național și este singura organizație de acest tip prezentă în fiecare județ al țării.

Camera de Comerț și Industrie a României