Cercetari.arheologice.viii.1986

8/17/2019 Cercetari.arheologice.viii.1986

1/156

M u z e u l d e i s t o r i e a l R . S . R o m â n i a

CERCETĂRI

ARHEOLOGICEwww.cimec.ro


2/156

Imagi nea co pe rt ei : Com ple xul de monumente feudale di nc e n t r u l medieval de la Cetăţeni - Argeş

www.cimec.ro


3/156

MUZEUL DE ISTORIE AL R.S.ROMANIA

Comitetul de redacţie

dr.VALERIU LEAHU, dr.LUCIA MARINESCU,dr LUCIAN CHIŢESCU

BUCUREŞTI-1986

www.cimec.ro


4/156

R e d a c t o r i i A L . D . V A S I I . Ë . C O S T A C H R Fl.OHMA

Denenei DOMNI A. ΛAΓΛll


5/156

N O T A

Volumul include rapoarte asupra săpăturilor arheologice

efectuate în campania anului 1983, la care au fost adăugate şi

cîteva rapoarte asupra unor cercetări din anii anteri ori . Două

rapoarte comunică informaţ ii şi din campani a anului 1984.

Capitolul "Studii şi note" valorifică de ase men ea date

obţinute prin cercetările arheologice practicate de specialiştii

muzeului.

www.cimec.ro


6/156

I . R A P O A R T E D E S Â P Ă T U R I

7

www.cimec.ro


7/156

CERCETĂRILE A R H E O L O G I CE DE LA MITOC "PÎRÎUL LUI ISTRÂTI", JUD. BOTOŞANI, 1981

de DRAGOMIR POPOVICI

A v f n d u - s e fn vede re r e z u l t a t e l e p r e c e d e n t e l o r campanii de c e r c e tăr i a rheo log i ce d in punctul " P f r f u l l u i I s t r a t i " , fn luna au gu st 1981 aufost r e luate săpăturile^ fn ve de re a obţ iner ii unor date şi eleme nte cft maicomplete legate de l o c u i r i l e p o s t - p a l e o l i t i c e de a i c i ^ .

F e n t r u aceasta au fost t rasate l a a pr o x ima t iv 2 3 0 m est de aşe zar eapaleolit ică două secţiuni, Si şi S J J (cu d imensiuni le de 75 χ 1 şi r e s pect iv 3 5 x 1 m), l a o distanţ ă de 5 m e t r i una de cea lal tă, cu sc op ul de ase pute a co n tr o l a o suprafaţă c ft mai mare di n p latoul ace ste i teras e aP r u t u l u i , care , dator i tă lă ţ imii sa le , permitea d i sp e r sa r e a l o c u in ţ e l o r .

S t r a t i g r a f i a . L a suprafaţ ă apar e un s t r a t co ns is te nt de humus cuo grosime ce at inge u n e o r i 0 , 4 5 m, de culoare neagră , măzăros,mai sub

ţ i r e ( 0 , 3 5 - 0 , 4 0 m) spre mar gine a t e r a s e i , situaţie exp lic abi lă datorităa p r o p i e r i i de m arg ine a sa şi p r i n f a p t u l că a i c i , n o r ma l , spălarea s t r a t u l u i s u p e r f i c i a l a fost mai pute rni că. L a partea sa superioară ( 0 - 0 , 2 0 m)s -a putut o b se r v a f o a r t e c l a r n i v e l u l pfnă la care a fost d eran jat de l u c r ă r i l e a g r i c o l e .

După aceasta urma s t r a t u l de cultură , de culoare maronie fnchisă ,măzăros, cu o grosime cuprinsă între 0 , 3 0 - 0 , 3 5 m. La p ar tea s u p e r i o a ră a sa au apărut frag men te cer ami ce datfnd de la sf frşitul ep oc ii b r o n z u l u i ( c u l t u r a N o u a ) ş i s e c a i I V - l e a e . n . , c e n u formau depu ner i maicons i s tente care să f i putut f i p r e c i z a t e s t r a t i g r a f i e .

Următorul s t r a t de cu lo ar e mar oni u-gă lbui e,cu inf i ltraţ i i , avea o

gros ime cuprinsă între 0 , 2 0 - 0 , 2 5 m şi supr apun ea l u t u l g a l b e n , s t e r i l dinpunct de vedere arheo log i c .L o c u i r e a cuc ute nia nă. Locuinţ a 1 . A apărut iniţ ial pe t r a se u l Sj ,

între m e t r i i 2 , 5 - 3 , 5 , sub f o rma unor aglomerări de c h i r p i c şi fragmentecer ami ce l a adfnci mea de 0 , 5 5 - 0 , 6 0 m . Pe n t r u deg aja rea sa a fost de schisă o cas etă cu d imensiuni le d e 5 , 5 0 χ 4 m (C as .1 ).

De la bun îpeeput t rebu ie să menţ ionăm că nu a putut f i cerc etată înfnt teg ime d i n cauza f a p t u l u i că o bună p ar te d i n suprafaţ a sa a fos t d i s trusă de lucr ări l e ag r i co le efectuate a i c i . Atît cît a fost surprin să l o cuinţ a par e să f i fost r e l a t i v mică şi de s t u l de prost păstrată. Incendiulce a pus capăt l o c u i r i i nu a avut o aceeaşi intensitate pe toată supr afaţ a

de c h i r p i c , aceasta avfnd fn unele zone c u l o a r e a r o ş i e - c ă r ă m i z i e , î n t impce în a lte zone pr ez en ta o cu lo ar e gălbuie sau c h i a r v i n e ţ i e . C h i r p i c u l ,p roven i t de la pereţi i prăbuşiţi ai locuinţei , avea în compoziţie n is ip şir e l a t i v puţină pleavă.

După demontarea r e s t u r i l o r de la suprafaţă s-a putut observa faptul

9

www.cimec.ro


8/156

P l . I . - P l a n u r i l e l ocuinţ e lor n r . 1 ş i 2 : 1 - c h i r p i c ; 2 - pla tfo rmă ;3 vatr ă; 4 - r îş ni ţ ă.

1 0

www.cimec.ro


9/156

P l . I I . - 1 , 4 , 5 , 8 : fr agm ent e ce ra mi ce şi to po r d i n piatră aparţ infndc u l t u r i i Noua ; 2 ,3 : frag men te cer ami ce di n sec. IV e . n . ;6 - 7 , 9-13 : unelte d in l ocuin ţa n r . 2 .

1 1

www.cimec.ro


10/156

că pe o latură a Cas.1 c h i r p i c u l prăbuşit pro ven ea de la un pere te c ă zut fn a f a r a p lat formei l o c u i n ţ e i , avfnd fn ge ne ral ampre ntele de la n u i e le o r i e n t a l e a pr o x ima t iv p e r p e n d i c u l a r pe axul sec ţ iuni i ( p l . l / l ) . P l a t f orma apărea fn c e n t r u l c a se t e i cont inufnd sp re zona dis tru să a l o c u i n ţ e i . L a dem ont are a sa am putut o b se r v a f a p t u l că er a construită pe b îr -ne d esp icat e fn două, cu di am etr el e cu pr in se între 12-18 cm , a că ro ro r i e n t a r e e r a identică cu cea obser vată a n t e r i o r a amp ren tel or de n u i e le de l a c h i r p i c u l p e r e t e l u i p r ă b u ş i t sp r e e x t e r i o r . P e s t e l u t u i a l a p l a t f o r m e i , groasă de a pr o x ima t iv 8 -10 cm, s-au observat t r e i niv el e der e f a c e r e , con.stfnd d in l u t u i e l i succesive, groase f iecare de 1-1,5 cm. Incompoz i ţ ia l u t u i e l i i iniţiale a p lat formei p r e d o m i n a n i s i p u l , în t imp ce înl u t u i e l i l e succesive pred omi na ple ava . Pe l a t u r a de vest a p lat formei a a¬părut o rîş niţ ă frag men tar ă, de formă dre ptun ghiu lară . I n c e n t r u l j umătăţii su dic e a apărut de asem enea o rîş niţ ă , da r spartă în bucăţ i mă r u n t e , f o a r t e p r o b a b i l aceas ta dat or fnd u-s e ca lc in ări i sa le fn t imp ul i n c e n d iu lu i .

î n g e n e r a l , i n v e n t a r u l ac es te i locuinţ e par e să f i fost r e l a t i v bogat,deoarece s - a r e c o l t a t o cant i tate destu l de mare de frag men te cer am ice ,pre cum ş i c f t eva unelte l a m e la r e d i n s i l e x ( p l . H / 6 , 9 - 1 2 ) , d i n t r e carec î t eva erau puternic c a l c i n a t e ( p l . I l / 6 , 9, 12).

Locu in ţa n r . 2 . Sp re capătu l de sud a l S J J , în zona m e t r i l o r 32- 35 afost su rp rin să încă o locuinţ ă numerotată de no i cu numărul 2 (L2)ş i ca rese prezenta sub f o rma unor aglomerări de c h i r p i c pr ov eni te de la pr ăbuş i r i l e p e r e ţ i l o r . D i n f e l u l în car e se pre zent au acest ea , loc uin ţ a pă r e a să f i fo st m ai masivă sau în or ic e caz ma i bine păstrată de cf t L1 .

P e n t r u degajarea sa a fost trasată Cas.2 , cu d imensiuni le de 6 ,50χ3 m. In suprafa ţa acestei casete nu a putut f i delimitată de cî t o sing urălatură a loc uin ţ ei . După şpăc luire s-a putut observa în c e n t r u l supra-<feţ ei ca se te i o zonă de a pr o x ima t iv 1 ,5 m^ în ca r e c h i r p i c u l e r a multînălţat faţă de r e s t u l locuinţ ei şi în ca re apăreau la suprafaţ ă frag men temasive de platfo rmă ce in d i c a u a s t fe l un deranj ament . Putem să afirmăm

aceasta d e o a r e c e , pînă la n i v e l u l locuin ţ ei , nu s-a obs erva t s trat igraf ien i c i un de ra nj am en t ca r e să ne permită să cr ed em că avem în acest caz ointervenţ ie modernă. Spre p r o f i l u l de sud a l ca se te i au apărut plăcuţ ede vatră deranjată şi ea d i n ve ch im e.

După demontarea r e s t u r i l o r pr ov en it e de la dărîmăturile pere ţ i lors- a ob se rv at că locuinţ a avea o platformă masivă ce apărea în jumătateasudică a suprafeţei casetei şi pe t r a s e u l sec ţ iun i i , aproximat iv î n d r e p t u l m e t r i l o r 32-35 . De a l t f e l , a i c i au apărut şi cele mai multe fragmentec e r a m i c e . în cealaltă jumătate a suprafeţei casetei apăreau r e s t u r i l e u¬n u i pe ret e prăbuşit sp re e x t e r i o r u l l ocu in ţe i . Amprente le nu ie le lo r o b servate în bucăţile de c h i r p i c a le ace stu i p erete erau aproape par ale le

cu axul S J J .Pla t fo r ma ace ste i locuin ţ e er a masivă , foar te b ine păstrată , co nstruită pe bîr ne ale c ă r o r diamètre v a r i a u între 14-2 0 cm , orientateperpend icu lar pe axul S J J . L u t u i a l a de dea sup ra ace sto ra era r e l a t i v

12

www.cimec.ro


11/156www.cimec.ro


12/156

groasă, alcătuind un s t r a t de pfnă la 25 c m , f n com poz iţ ia sa predominfndn i s i p u l .

C e r a m i c a . Avînd fn ve de re suprafaţ a r e l a t i v mică ce rc et ată , ca şif a p t u l că cele două locuinţ e s upr apu se nu au putut f i c erce ta te fn în t r e gime, fn ce le ce urmează ne vom o p r i do ar as up ra prez entă rii uno r dateo fe r i te de m a t e r i a l u l avut la d ispozi ţ ie ,urmînd ca cer cet ăr i le u l ter ioaresă ne permită ş i co nc l uz i i l e nece sare .

în c a d r u l c e r a m i c i i cucuteniene re co lt at e fn această campanie , d inpunctul de vedere a l pastei s -au putut o b s e r v a t r e i c a t e g o r i i :

1 . pastă f ină , ars ă la roş u-c ără mi ziu , cu n i s i p cu granulaţi» fină încompozi ţ ie ;

2. pastă de o ma i pr oas tă c a l i t a t e , ars ă la maron iu-gălb ui, cu tenter o ş i e t i c e , c u n i s i p şi c i o b u r i p isate în compozi ţ ie ;

3 · pastă grosieră , cu multe c i o b u r i p isa te în compo zi ţ ie , puţ in n i s i p ş i arsă în general d e s t u l de b i ne , avînd o culoare maroniu-gălbuie.

P r i m e i c a t e g o r i i de pastă î i co re sp un d în ge ne ra l vase cu d i mensiunim i c i sau m e d i i , cupe ( p l . I I l / 1 , 2 , 4 , 5 ) ş i a m f o r e te ( p i . V / 5 ) . î n t r - u n s i n gur caz putem înregistra un f ragment p roven i t de la gura unui vas de maim a r i d imens iuni ( p l . I I l / 3 ) . Toate exempla re le a ceste i c a t e g o r i i s înt p ic tate t r i c r o m , f i i n d prezentă atît p i c t u r a tricromă pe fond b r u n ( p l . I I l / 5 ) ,cf t şi cea pe fond alb ( p l . I I l / 2 , 4 ) . U n e o r i , ca l i tate a destu l de proa stăa c u l o r i l o r , ca şi cond iţ iile de zăce re au făcut ca p i c t u r a să nu se p ă s t r e z e aproa pe de loc (p l . V / 5 ) sau foa rte puţ in ( p l . I I I / 1 , 3 ) .

Cea de a doua ca te go ri e cu pr in de vase cu d imensiuni medii saum a r i : cupe ( p l . V / l - 4 ) , străchini ( p l . V l / 2 ) , a mf or et e ( p l . V l / 5 ) , v a s e p i -r i f o r m e ( p l . V l / l , 6, 7) sau vase su po rt ( p l . I V ) . Ma j o r i t a t e a f ragme nt e l o r ceramice apar ţ in înd acestei c a t e g o r i i pre zint ă de re gu lă o aagob ămaron iu -gă lbu ie , care suprapune decoru l i n c i z a t . In caz u l cupe lo r f n t f l -nim d e c o r u l i n c i z a t , amp lasa t de cele m a i multe o r i pe c or p , asoc iat u¬n e o r i cu c a n e l u r i l a par te a super ioară ( p l . V / 1 , 4 ) . Un e x e m p l a r ( p l . V / 3 )este ornamentat c u l i n i i i n c i z a t e , c i r c u l a r e , pe tot c o r p u l . B u z a , e v a z a -tă , prez intă i n c i z i i ov ale . în acest caz dec or ul pare a f i r e a l i z a t n e g l i

j e n t .

U n e o r i , d e c o r u l i n c i z a t apare asociat pe p i c t u r a (de regulă culoarearoşie , înt insă în s t r a t g r o s ) . In aceste situaţ ii angoba maroni u-gălbui e

j o a c ă r o l u l c u l o r i i a lbe , a c ope r ind to t v a s u l . în c a z u l v a se l o r p i r i forme( p l . V l / 1 , 7 ) , r o şu l destul de p ro s t păstrat aco per ă i n t e r s p a t i u l m o t i v e l o r d e c o r a t i v e i n c i z a t e . A l t e o r i , d e c o r a r e a inter=>pat iu lui est e reali zatăatît


13/156

Pl . IV . -V as binoclu (suport) cu decor incizat şi pictură bicromă dinlocuinţa n r . 2.

www.cimec.ro


14/156

P l . V . - F r a g m e n t e c eramice cu decor inc i z at ( 2 , 3 , 6) , canelat ( 1 , 4)şi p ic tat (5) . 1-3, din locuinţ a n r . 2 ; 4 - 6 , d i n locuinţ a n r . 1 .

16

www.cimec.ro


15/156

Fragmente ceramice cu de cor in c i za t şi pictură bicromS: 1,3-5d in locuin ţa n r . 1 ; 6 -7 d in locuin ţa n r . 2 ; 2 d i n s t r a t .

1 7

www.cimec.ro


16/156

r u l cupelor sfnt prezente elementele decorative secundare r e a l i z a t e cua j u t o r u l i n c i z i e i . Cupa supe rioa ră este dec orat ă şi la i n t e r i o r ( numaipa r t e a vizib ilă a sa) to t cu a j u t o r u l unor l i n i i inci zate drep te sau c i r c u l a r e . Pe buză apar i m pr e s i u n i ovale.

U l t i m e i c a t e g o r i i f i aparţin fragmente cera mice provenind de la vase de uz comun, cu d imens iuni medi i şi m a r i , unele f i i nd decorate cubarbotină.

Pe t r a s e u l Sj, fn zona m e t r i l o r 20-25 au apărut spo rad ic cft evaf ragmente ceramice datfnd de la sffrşitul epocii b r o n z u l u i - c u l t u r a Noua- modelate d i n t r - o pastă maronie cu pete gălbui ( p l . I l / l ) sau cenuşie (pl.Π/5) cu c i o b u r i pis ate fn compozi ţ ie . Un f ragment pr ov in e de la un va sfn formă do sac cu buza foarte uşor evazată ( p l . I l / l ) . Sub ea apare unşir de i m p r e s i u n i c i r c u l a r e , executate d es tu l de neg l i j ent . Dedesubtul a¬c e s t u i şir mai apa r t r e i asemenea i m pr e s i u n i c i r c u l a r e , dispuse fn t r i unghi .

Un a l t f ragment ( p l . I l / 5 ) pr ov in e de la pa r t e a superioar ă a uneistrăchini , ş i el ca ra ct er is t i c pentru formele ceramice aparţinfnd c u l t u r i i Noua^.

Ace le i aş i c u l t u r i f i poate f i a t r i b u i t şi un to po r f rag mentar , l uc ratd i n piatră ( p l . I l / 8 ) , di n ca re se pi i s trează numai pa r t e a sa inferioarăşi parţ ial ga ur a de fnmănuş are.

T o t pe t r a s e u l Sj au fos t rec olt ate cft eva fragmente cer ami ce ( p l.I I / 2 - 4 ) , l u c r a t e la roa tă, modelate d i n t r - o pastă de bună c a l i t a t e , fină,de culoare cenuşie, cu n i s i p cu granulaţie fină fn comp oziţ ie,d atabi le fnsec .al I V - l e a e . n .

N O T E

1 D o r i m să mulţumim şi pe această cale d r . V a s i l e C h i r i c a de la I n s t i t u t u l de i s t o r i e ş i arheologie M A . D . X e n o p o l " - I a ş i pentru s p r i j i n u l deoseb i t acordat cu ocazia desfăşurării acestor lucrări .

2 R e f e r i r i la staţiunea paleolitică şi la mater i a l e l e descoper i te a i c i auf o s t pub lic ate de către V . C h i r i c a , Piese bi fac iale din pa l e o l i t i c u l sup e r i o r desco peri te fn regi unea de nord a Mol dov ei, fn SC IV , 24,197 3,1 ; i d em, Aşezarea paleolit ică de la Mitoc - Pîrîul lui I s t ra t e fn vo l u m u l D i n t r e c u t u l judeţ ului Botoşa ni, 1974, p.25 şi ur m , cu p reze n¬t a r e a staţiunii, a t u t u r o r ce rce tăr ilo r arheol ogic e di n zonă şi b i b l i o g r a f i a staţiunii ; i d em, De sc op er ir i pale ol i t ice din aşezarea de laMitoc ( jud.Boto şani ) , fn A r h . M o l d . , V I I I , 1975} idem ,Aşeză rile p al e o l i t i c e de la M i toc , r e z u m a t u l te ze i de do ct or at , Iaşi , 1980.

In campania anului 1974 fn aş ez ar ea cucuteniană de a i " i au fost e f e c tuate ce rc et ăr i de către D. Mo na h, i a r fn 1978 de către S . Antonesc u(ambi i de la Muzeul judeţean de i s t o r i e şi artă Bacău).Materialul p r o venind d i n ambele sond aje este ined i t .

3 A . C . F l o r e s c u , Contr ibuţ i i la cunoaşterea c u l t u r i i Noua, fn Arh.Mold. ,

I I - I I I , 1^64, p . 152 şi u r m .

1 8

www.cimec.ro


17/156

T HE AR CHA EOL OG I CA L RESEARCH-WORKS AT MI TOC"PÎRÎUL L U I I S T R A T I " , BOTOŞANI COUNTY

A b s t r a c t

The archa eo log ica l survey οΓ 1981 resumed the r es ea r ch - wo r ks atthe Neol ith ic Cucu teni- type settlement "Pîr ful l u i I s t r a t i " , Mitoc village,Botoşani c ounty .

The mai n go al of the soun ding s und ert ake n th er e was to obt ain morecomplete d a t a r e f e r r i n g t o t h i s type of set tle men t, the system of dw el li ngplacement and the ch ar ac te r i st ic s of t h e i r po t t e r y .

I n t h i s r e s p e c t two trench es (S i and S J J ) were marked at a d i s tanc e of 5 m f ro m one an ot he r each having 75 χ 1 rn and 35 χ 1 m r e s p e c t i v e l y .

Two dwe lli ngs (L^ and L 2 ) were p a r t i a l l y sur vey ed by cu tt in g twoareas of 5.50 χ 4 m and 6.5 0 χ 3 m re sp ec ti ve ly ( p l . l / 1 , 2 ) .

Both , L i and L 2 contained a f a i r l y r i c h inventory of pottery fr ag ments , intac t or re st or ab le pot s, var iou s implements and stone wea pon s.

Taking into account the shapes of the pottery as well as the d e c o r a t ive elements - mostly incisions, sometimes alongside grooved decorationsor bicolo ured pai nti ngs , ra th er few tri co lo ur ed pot ter y, both D n a white

( p l . I I l / 2 , 4) and r e d backgr ound ( p l . I V / 5 ) - the settlement can be a t t r i buted to phase A of Cucuten i Cu l tu r e.

A t the upper pa rt of the la ye r - no st ra ti gr ap hi e del imi ta ti on andindiv idual izat ion o f build ing complexes being possible - pottery fr ag ments c ha r ac t er is t ic to the end of the Br onz e Age - Noua cu lt ur e - ( p i .11/1,5) and to the end of the 4 t h c e n tu r y A . D . ( p l . I l / 2 - 4 ) w er e r e vealed.

FIGURES (PLATES)

Pla te I. - D w e l l i n g plans no 1 and 2: 1 - dobe ; 2 - pla tf or m; 3 - fi re pl ac e;

4 - hand g r i n d i n g w i l l .Pl at e Π - 1 , 4, 5, 8 : pot sher ds and stene axe of Noua c u lt u r e; 2,3 -p ot

sherds from the 4 t h C . A . D . ; 6- 7, 9-13 - implements f rom thedwel l in g no .2 .

Plate Ι Π . - P o t sherds w i t t t r i chrome decorat i on ( L ^ .P l a t e I V . - B i n o c u l a r p o t w i t h in cised decor ation and bichr om pai nti ng.

Dwell ing n o . 2 . , . , . ,Plate V . - Pot sherds w i t h in ci se d (2 , 3, 6) , channele d (1 , 4) and pain ted

(9) de co ra ti ons . 1-3 dwel li ng no . 2; 4-6 dw el li ng no.1 .P la te VI . -Po t sherds w i t h inc ise d dec ora ti on and bichrome painting;1 ,3- 5

dwel l in g no.1 ; 6-7 f ro m dw el li ng no .2 ; 2, fr om the occupationleve l .

1 9

www.cimec.ro


18/156

SĂPĂTURILE A R H E O L O G I CE E F E C T U A T E IN 1983LA VITÂNEŞTI, JUD. T E L E O R M A N

de V A L E R I U L E A H Uşi GEORGE TROHANI

I n t r e 6 şi 30 s e p t e m b r i e 1983 au fost efectuate n o i săpătur i a rh eo lo gice fn v a s t u l complex t u m u l a r s i t u a t pe cfmpia înaltă d i n t r e r f u l Vedeaşi af luenţi i e s t i c i a i T e l e o r m a n u l u i , zonă unde, fn urmă cu şase an i , e x p l o r a r e a a două movile f u n e r a r e s - a so lda t cu d e s c o p e r i r e a u n o r morminte de fnhumaţie aparţinfnd păstorilor o r i g i n a r i d in stepele nord ş i v e s t -pontice , d i n p e r i o a d a de t r e c e r e de la e n e o l i t i c l a epoca b r o n z u l u i , de a¬semenea sarmaţilor ş i peceneg i lor^ .

T u m u l u l c e r c e t a t f n noua campanie de săpături s - a s i t u a t tot ûi p e r i

m e t r u l s a t u l u i V i t ă ne ş ti ( c o m . P u r a n i , j u d . T e l e o r m a n ) , p o zi ţ i a sa mai s i gură a f l fndu-se l a c i r c a 800 m sud de şoseaua Bucureşt i -Alexandria şi l aa pr o x ima t iv aceeaşi d istanţă spre est de S . M . A . P u r a n i . T u m u l u l estedenumit de că t re l o c a ln i c i " Mo v i la l u i V o i c u P i s i c ă " .

S p r e d e o se b i r e de t u m u l i i e x p l o r a ţ i fn 1976, a cesta cer ceta t fn 1983a avut d imensiuni le c o n s i d e r a b i l m ai m a r i : înălţimea sa fa ţă de n i v e l u ls o l u l u i ac tual măsura în c e n t r u 2 ,10 m, iar d iametre le a c tua le au f ost de56 χ 52 m. In i ţ ia l d iametre le e r a u de 40 χ 32 m, forma tumululu i f i i n d n e regulat rotundă.

P e n t r u c e r c e t a r e s - a a d o p t a t , şi în campania din 1983, metoda secţ i onăr i i ş i săpăr i i exhaust ive a mantalei ş i suprafe ţe i f unerare p r i n t r - u n

sistem de şan ţur i para le le cu p r o f i l e in t e r me d ia r e , d i spuse în p a t r u s e c t o a r e , c r e a t e de doi p e r eţ i d i a m e t r a l i p e r p e n d i c u l a r i , cu i n t e r s e c t a r e fnpunctul c e n t r a l a l t u m u l u l u i ş i c r e i n d a s t fe l două p r o f i l e complete alecomp lexu lu i .

S t u d i u l a c e s t o r p r o f i l e a p r o b a t că tumulu l a f os t r i d i c a t pe un s o ll u t o s - n i s i p o s , gă lbui , cu structură compactă, pe o suprafaţ ă ner egu latc irculară , neamenajată , f n c e n t r u l c ă r e i a a fos t săpată gro apa unui m o r -mfnt . Mantaua r idi cată peste suprafaţ a funerară a fo st amenajată d e p u -n îndu-se ; l a bază un pămînt cenuşiu î nch is , humos , apo i peste aces ta, unpămînt cenuşiu deschis, cu aspect r e l a t i v bu lgăros , i a r d e a su p r a , pentrua se da s tab i l i ta te mont icula ţ ie i , un s t r a t de pămînt galben lu to s . De pu ne

r i l e d i n urmă, da r mai a les cea de l u t , au a lunecat c u t i m p u l , u lt ima l i p sind d i n zona de v îr f a m o v i l e i , f i i n d m a i masată, m a i îngroşat ă căt re l i nia do c i r cumfer in ţă a t u m u l u l u i . În f i n e , să menţionăm că îndeosebi d e punerea alcătuind baza mantalei a fost amenajată p r i n c lădi rea , una l î n -{.;;


19/156

t ă , atît în n o r d u l cît şi în ve s t u l Măr i i Negre .Depunerea înhumatului s-a făcut pe c e n t r u l supra fe ţe i funerare

c v a s i c i r c u l a r e , într-o groapă rectangulară simplă - fără a l te amenajărisăpate - adînc ită cu a pr o x ima t iv 1,2o m faţă de n i v e l u l antic de că l care ,f u n d u l g r o p i i f i i n d amenajat p r i n t r - u n pat de l u t bătătorit.înhumatul (M .1 )a fost aşezat cu capu l sp re sud -ve st ş i p i c i oa re le către nor d-e st , în d e -c u b i t d o r s a l . C r a n i u l - pe o c c i p i t a l , t a sa t ; col oana vert ebral ă - întins ă,dreaptă ; c u t ia torac i că - pe lo c , c u co ast el e , de asemenea, ta sat e . Memb r e l e s up er io ar e - pe l ingă co rp : d r e p t u l întins, stîngul f l ec tat d in cot .Oasele baz i nu l u i - în poziţie normală, dar şi ele p utern i c t a s a t e . Memb r e l e i n f e r i o a r e , in i ţ ia l ( r i t u a l ) îndoite în su s, a u alu ne ca t sub p r e s i u nea pămînt u l u i , des făc îndu-se cu g enunchi i în e x t e r i o r . Pe p a t u l de lutbătătorit al g r o p i i , cu deo seb ire în d r e p t u l c r a n i u l u i , o a se l o r bazinuluişi la p i c i oa re au fost depuşi bulgări de oc ru roş u. Groa pa a fost a co p er i tă cu bîrne de l emn, de regulă late ş i gro ase , d i spus e , cele mai multe,p a r a l e l l a ax u l l ong i tud i na l , (fn mod c e r t , o bîrnă a fost aşezat ă şi p e r p e n d i c u l a r l a p a t u l g r o p i i , paralelă ş i apropiată de per ete le su d- es t i c ) .( f i g . 1 ) .

I n c e n t r u l t u m u l u l u i a fos t pra cti cată o îhmormîntare se cu nda ră.( M . 2 ) . I n t r - o groapă de formă rectangulară, adîhcă de minimum 1 m ( l i m i

t a de p o r n i r e în jos nu a putut f i pr ec is determinată) , au fos t depuşi d o iînhumaţi, ambi i cu capu l că t re sud-v est ş i p i c i oare le spre no rd -e st . Unînhumat a fost aşezat în decubit d o r s a l , în t r - o poz i ţ i e f oar te mult a se m ă nătoare s c h e l e t u l u i d es co pe ri t în mormîntul n r . 1 . C r a n i u l , pe occ ip i ta l ,e r a uşo r dep las at sp re stînga; co loana ver tebr ală - dre aptă , întinsă; c u t i a to ra ci că în pozi ţ ie norm ală, da r cu coas tele aproape în întregimep u l v e r i z a t e . Membre le super ioare , pe l îngă corp ,erau ş i la a cest s che l e t , d r e p t u l întins (păstrîhdu-se doar h u me r u su l , o p ar te d i n cubitus ş ic î teva fa l an ge ) , i a r st îngul f l ec tat d i n c o t . D i n oasele baz i nu l u i - slabeu r m e . Me m b r e l e i n f e r i o a r e au fost şi acum îndoite r i t u a l în su s, da r în t o cmai ca în M . 1 , au alun eca t şi s- au desfă cut (cu genunchi i în ex ter io r )

sub pr e s i u n e a pămîntului de umplutură a g r o p i i . I n s i t u s -a u găsit do arambele femure şi t i b i a st in gă . A l do il ea înhumat a fos t depus în stîngap r i m u l u i , cu l cat pe d r e a p t a , în pozi ţ ie chi rc i tă . Crani ul , îns ă ,tot pe oc c i p i t a l ; co lo ana foa rt e puţ in curbată ; d i n c u t i a t orac i că numai c îtevacoaste p u l v e r i z a t e ; d i n t r e membre le sup er i oar e doar humerusul şi cubi—tuşul st îngi , f r a g m e n t a r e , cub i tusul ş i r a d i u s u l d r e p t e , d e p l a sa t e ; d i n t r emembrele i n f e r i o a r e , f e m u r i i ş i t i b i i l e , f ragmentare , tasat e şi r e s t u r i deoase p lantr\re st îngi . Şi a i c i bulgări de oc ru roşu au fost aşeza ţ i în d r e p t u l c r a n i i l o r ş i oase lor baz i nu l u i . Spre deosebire de îhmormîhtarea i n i ţ ială, la ace as ta, de a do ua , nu s-a mai f o l o s i t a c o p e r i r e a g r o p i i c u b î r ne de lemn ( f i g . 2 ) .

Absen ţ a o r i c ă r o r e lemente de inventar face d i f i c i lă încadrarea c r o nolo gică şi culturală a ce lo r două înhumări; sin gu re le elemente cu car ese poate eventual opera sînt în acest caz unele d e t a l i i c a r a c t e r i s t i c e a l er i t u l u i şi r i t u a l u l u i de înmor mîhtare. In această privinţ ă t rebuie r e ţ i n u te p entru mormîntul ini ţ ial , de pu ne re a înhumatului în tr -o gro apă simplă ,

2 2

www.cimec.ro


20/156

VITÀNESJI , 1 9 8 3 - M . 1

F i g . 1 .-Mormîntul nr . 1 cu birne de lemn şi o c ru roşu (XXX).

2 3

www.cimec.ro


21/156

F i g . 2 . - Mo r m î n t u l d u b l u , n r . 2 , cu d ep uner i de o c ru r oşu (XXX) .

2 4

www.cimec.ro


22/156

aş ez ar ea sa fn decu bit d o rs a l cu braţ ele întinse pe l fngă co rp şi p ic i oa r e l e îndoite în sus di n ge nu nch i , fn fine a c o p e r i r e a g r o p i i cu b f r n e . T o a te aceste trăsături situează - cu multă probabi l i tate - mormîntul pentrucare s -a r i d i c a t tumulu l într-un o r i z ont c o respunzător c u l t u r i i Iamnaia,aşadar în l i m i t e l e p er io ad ei de tre ce re de la eneol i t i c la epoca bronzului ,r e s p e c t i v fn a doua jumătate a m i l e n i u l u i I I I f . e . n . 2 S i m i l i t u d i n i f r a p a n te între înhumatul iniţial şi unul din scheletele mormîntului dublu , s e c u n d a r : a c e e a ş i o r i e n t a r e , depunerea tc t în decub i t do rs a l , c u genunchii r i d i c a ţ i p r i n îndoirea p ic io ar e l or , pozi ţ ia identică a braţ e lor ( ce l dreptîntins pe lîngă c o r p , c e l stîng uş or îndoit d i n co t) , în f ine .depunerea b u l gări lor de ocru în d rep tu l c r . i n i u l u i - toate acestea permit - ipotetic d e s i g u r - o apropiere a mormîntului secundar, at fi . c ronolog ic c f t ş i c u l t u r a l , de g rup a l a ca re a fo st ataşat înhumatul iniţ ial d in t u m u l . Cît dem u l t , pînă la ce l i m i t e s - a r putea ope ra fn această ap ro pi er e este greu dep r e c i z a t în s t a d i u l ac tual a l c e r c e t ă r i i .

D e z v e l i r e a în 1983 a încă două morminte aparţ inînd populaţ i i lor n o made venite d in stepele nord ş i ves t-p ont ice se adaugă de sc op er ir i l or deacest t i p făcute a n t e r i o r la Vităreş t i , precu m şi ce lo ra e fectuate la O r bească, Văceni ş i fn a lte local ităţi din Cîmpia Te leormanului ,ba ş i m ai l av e s t , l a Drăgă neşti -Olt . Totodată , r e zu l t a t e l e di n 1983 sugereaz ă că t u m u l i i m a r i d i n ace ast ă întinsă zonă , disp uşi - după cum se obser vă clar în

t e r e n - pe a l in iamente , au fost r idicaţ i de ace leaş i populaţ i i păst oreşti şiutilizaţi de ele t imp ma i îndelunga t. Asemenea date pa r să ind ice că înp e r i o a d a de trecere de la eneol i t i c la epoca b r o n z u l u i , poate şi la încep u t u l ac es te i d in urmă ep oc i , Cîmpia Te leormanului a cunoscut o prezentă masivă şi de durată a populaţiilor nomade venite din stepele nord ş iv e s t - p o n t i c e - fenome n ale că ru i implicaţ ii sînt în gen ere cun os cut e, d arcare se cer încă urmărite, s t u d ia t e . Ş i pentru atare m otiv e săpă turi le del a V i ţăneşti vor cont inua .

Ν O Τ 3

1 C f . V a l e r i u Leahu ş i George T r o h a n i , în S C I V A , 29 , 4, 1978, p . 529¬539; i dem. în Cerce tăr i arheo log i ce , I I I , 1979, p . 12 7- 14 1.

2 O . G . S a p o ş n i k o v , f n I s t o r i j a Ukra i ns ko i S S R , K i e v , 198 1, 1 , p . 101¬

106.

L E S F O U I L L E S ARCHÉOLOGIQUES EF FEC TUÉ ES E N 1983 À VITĂNEŞTI

Résumé

Les deux sections pratiquées dans le tumulus "Movi la l u i V o ic u P i s i c ă " (diamètre actu él 56 χ 52 m. et diamètre anc ie n 40 χ 32 m.;hauteur

25

www.cimec.ro


23/156

actuel le 2, 10 m.) ont eu comme résult at l a déc ouv ert e de deux sép ultu r e s .

L a sépulture N o . 1 , pour la quelle on a élevé le tumulus,contient uninhumé - en decu bit us d o r s a l et les genoux plié s en haut - dans une fossesituée à 1,20 m. sous le sol antique. On a découvert des traces d ' o crerouge et les restes d'une construct ion en bo i s. Sel on ces donn ées, lasépulture est attribuée à la c iv i l i s at ion de Imnaia ( f i g . l ) .

L a sépulture No.2 , secondaire, contient deux inhumés - u n, en d e cubi t us d or sa l et avec les genoux repliés en haut, et le second en pos i t i o n a ccroupie . Des t races d ' o c r e rouge se trouvent également.Du pointde vue chronologique et c u l t u r e l , cet te seconde sépulture doit êtreproche de la première ( f i g .2 ) .

E X P L I C A T I O N DES FIG URES

F i g . 1 . - L a sépul ture No. 1 avec les vestes d'une construct ion en bois etdes traces d ' o c r e rouge (X XX ) .

F i g . 2 . - L a sépulture No.2 , double, avec des traces d ' o c r e r ouge (XXX) .

26

www.cimec.ro


24/156

CERCETĂRI ARHEOLOGICE IN NECROPOLA TUMULARADE LA BOLOTEŞTI, JUD. VRANCEA

de C O S T A C H I B UZ D UG A N, VICTOR B O B I şi ANTON PARAGINA

Ma i puţin cunoscută di n punct de ved ere ar he ol og ic , val ea Putnei adevenit fn u lt ima vreme a r i a de desfăş urare a unor ce rce tăr i siste matic e,fn urma că ro ra au fost desco peri te importante obiective di n perioade i s t o r i c e d i f e r i t e^ . Aceste obiective de i n t e r e s arheologic deosebit se adaugă astăzi la un g rup de t u m u l i , ca re , deşi cunoscut di n sur se ora le şis c r i s e 2 , nu co ns ti tu is e pfnă de cur fnd obiectul unor cercetări arh eol ogi ce metodice-' .

De aceea, pentru s t a b i l i r e a ve c h i m i i şi conţ inutului l o r ar he ol og ic ,Muzeul de I s t o r i e al R. S. Ro mâ n ia a între prins , împreună cu Complexulmuzeal al judeţului Vra nc ea , cerc etă ri siste matic e în anul 1983.

Cunoscut sub de nu mir ea de " M o v il e l e V r a n c e i " , g rup u l de tumul i a¬m i n t i t se află pe terasa superioară a rîului Putna , între comunele Ja ri ş-tea şi Bol ote şti , de-o p ar te şi de alta a şosele i Foc şani -Vi dra (şoseaua

V r a n c e i ) . Insă , c ei mai mulţi d in t re e i mobi lează zona delimitată sp revest de şoseaua Focşa ni-V idra ( 2 D ) , i a r spre est de valea Şoimului.

Numericeşte, g rup u l este estimat astăzi la 16 tumul i ( f i g . 1 ) , de d i mensiuni d i f e r i t e : c î ţ iva d in t re ei au d imensiuni impresionante, fn timpce alţ ii abia dacă ma i pot f i identificaţ i. Aceş tia d in urmă const i tuie d o vada că iniţial numărul t u m u l i l o r era mai mare , însă u n i i au fos t dis truşiîn decursul t i m p u l u i de lucrările agricol» .

Săpăturile p r o p r i u - z i s e , care au avut c a r a c t e r u l unui sondaj de i n f o r m a r e , au început p r i n sec ţ ionarea unuia d in t re t u m u l i i mai puţin afe c

taţi de lucrările agr ico le ( T . 1 ) , situat la c i r c a 5 km sud de Bolo te şti , înd r e p t u l b orne i k i l o m e t r i c e n r . 13 de pe şoseaua Fo cşa ni- Vid ra, c h i a r înma r g in e a malu lu i v e c h i i a l b i i a P u t n e i . Cele două secţiuni (AB şi CD),ca-r e se întretaie aproximat iv în c e n t r u , împart t u m u l u l în p a t r u sectoare

( ι, π , m şi i v ) .

De d imensiuni m e d i i , t u m u l u l n r . 1 , p ent ru r i d i c a r e a căruia s-a f o l o s i t pămînt di n j u r , are f o rma cvasi c irculară, d iam et ru l maxim de 11 m,i a r înălţ imea de 1 ,35 m de l a suprafaţ a actuală a so lu lu i ( f ig.2) .Ini ţ ia l t u mulul va f i avut o înălţ ime mai ma re , ea a fos t însă redus ă în de cu rs ult i m p u l u i , f ie p r i n acţiunea de eroziune, determinată de apele p l u v i a l e , fiede lucrăr ile a gr i co le , executate an de an .

S t r u c t u r a t u m u l u l u i este d es tu l de simplă , indicînd următoarea su ccesiune stratigrafică: s o l u l vegetal a c t u a l , a cărui grosime nu depăşeşte0,25 m, supr apun e un s t r a t de pămînt bru n-cenuşiu amestecat cu prundişşi cu bo lo va ni de piatră de rî u; urmează ap oi pămîntul " v i u " , alcătuit din

2 7

www.cimec.ro


25/156

www.cimec.ro


26/156

www.cimec.ro


27/156

piatră şi prundişuri , pr inse fn calota c a l c a r u l u i antic ( f ig .2 ) .Τη i n t e r i o r u l tumululu i au fost descoperite - la adfncimi d i f er i t e c u

pr inse f n t r e 1 , 0 0 - 1 , 5 0 m - pa t r u morminte, toate de înhumaţie.M o r m f n t u l n r . 1 , cu gro apa de formă dreptunghiulară cu col ţ uril e

r o t u n j i t e , săpată pînâ la adf nci me a de 1 ,3 0 m, p re zin tă, f n t r - o stareproastă de conservare , sche letu l unui matur . După poziţia cîtorva oasepăst rate , se poate pr ec iz a că defunctul fusese aşezat pe spate, fn poziţ ie întinsă, o r ientat e s t - v e s t ( f i g . 3 / 1 ) . I n d rep tu l t o r a c e l u i , fn parteade n o r d , se afla un vas de l u t , cu gura fn sus. V a s u l , de dimensiunim i c i , este l u c r a t cu mfna di n pastă de culo are ca st ani e, cu pete bru n-î n-

c h i se , c u p i e t r i c e l e ş i c i o b u r i p isate fn compozi ţ ie . Corpul v a s u l u i , deformă-bitronconică , este scund, avfnd desc hider ea largă , ia r buza ev a-zată şi rotunjită. Fundul este p lat ( f i g . 4 / 1 ) .

M o r m f n t u l n r . 2 , avfnd groapa sepulcrală dreptunghiulară, cu col ţur i l e r o t u n j i t e , săpată pfnă la adfnci mea de 1,50 m, co nţ in e, fnt r-o st ar eprecară de conservare , sche letu l defunctului aşezat pe partea stîhgă, fnpozi ţ ie chi rc ită , cu cap ul la est şi pi ci oa re le la ve st . Di n schele t sepăstrau doar cfteva din oasele l u n g i şi r e s t u r i de c raniu ( f i g . 3 / 2 ) . I np ar tea de sud, lingă oasele baz i nu l u i , era un vas de m i c i d imensiuni , Înc l i n a t s p r e n o r d - e s t . V asu l este modelat cu mfna di n pastă gr os ie ră , dec u l o a r e c enuş ie , cu c i o b u r i pisate şi p i e t r i c e l e fn compoziţie .Are corpul

t r o n c o n i c , uşor a r cu i t şi a s i m e t r i c . Buza, finisată neuniform, e st e r o tunjită pe a l o c u r i , i a r f undu l plat ( f i g . 4 / 2 ) .

M o r m f n t u l n r . 3 , ident i f i cat la adfnc ime a de 1 ,00 m,mai păstra doarr e s t u r i d i n s c h e l e t u l de functului , depus într -o groapă al că re i cont ur nua putut f i urmărit di n cauza s o l u l u i ca re avea peste tot ace ea şi structurăşi culoare. După pozi ţ ia oaselor l u n g i , care s-au păstrat mai b ine , s-aputut p rec iza că defunctul fusese aşezat întins pe spate, cu capul la sudş i p i c ioare le la nord ( f i g . 3 / 3 ) . L în gă f emurul drept se gă se a un vas m icde lu t , aşezat în pozi ţ ie obl ică , cu gura sp re n o r d - e s t . M o d e l a t c u mfna,d i n pastă grosieră , de culoare castanie închisă , cu p i e t r i c e le ş i c iobur ip i sa te în compozi ţ ie , vasul ar e formă bit ro nco nic ă. Gîtul este fo ar te

s cund , aproape v e r t i c a l pe unele porţiuni. Are deschiderea largă şi buz a , rotunjită, este lobată f n t r - o parte ( f i g . 4 / 3 ) .

Mormîntul n r . 4 cons erva r e l a t i v b ine scheletul defunctului aşezatîn pozi ţ ie chircită, pe p ar tea dreaptă , cu capu l spre no rd -v es t - no rd ş ip i c i o a r e l e la su d- es t - su d. Gro apa sepulcra lă , săpată pînă la adînci -mea de 1, 30 m de l a supr afaţ a actu ală a s o l u l u i , a r e forma dreptunghiulară , cu col ţur i le r o t u n j i t e ( f i g . 3 / 4 ) . A c e s t a e st e s ingurul mormînt fărăinventar funerar .

A şa cum se despr inde d i n d e s c r i e r e a mo r min t e l o r , două d i n t r e ele(M.2 şi M. 4) sînt cu sche lete c h i r c i t e , aşezate fie pe stînga,fie pe p a r tea dreapt ă, i a r cel ela lte două (M. 1 şi M. 3) au schele tele defuncţ i lor în

t inse pe spate, or ientate în mod d i f e r i t . Di n disp unere a lo r în plan nurez ult ă că înmormîntăr ile s -a r f i făcut în tr- o anumită o rd ine , după cumeste foar te gr eu de pre c iz at car e d i n t r e ele este mormîntul p r i n c i p a l ,p entru care s-a înălţat t u m u l u l . Se poate a f i rma , în sch imb , că înm or-

3 0

www.cimec.ro


28/156

Morminte cu schelete chircite, . «nlinse

F i g . 2 . - B o l o t e ş t i : P lanul şi p ro f i lu l tumulu lu i n r .1 .

31

www.cimec.ro


29/156

ch i rc i te .

3 2

www.cimec.ro


30/156

F i g . 4 . - B o l o t e ş t i : c e r a m i c ă d e s c o p e r i t ă fn m o r m i n t e l e d i nt u m u l u l n r . 1 : l ( M . 1 ) î 2 ( M . 2 ) ; 3 ( M . 3 ) .

www.cimec.ro


31/156

mfntările sfnt i nd i v i d ua l e . Adîncimile d i f e r i t e la ca re au apărut sc he le te l e arată că fnmormfntările e rau succesive.

A şa da r , fn funcţ ie de r i t u a l u l fu n e r a r , mormintele cer cet ate pot f ifmpărţite fn două gr up e: cu sche lete c h i r c i t e şi cu schel ete fntinse pespate .

I n v e n t a r u l fu n e r a r al ce lo r două c a t e g o r i i de morminte - atunci cfnde l există (M .4 nu ar e abso lut n imic ) - es te sărăcăc ios , f i in d r eprezenta tfn ex c lus iv i ta te de produ se ce ra mi ce de tehnică infe rio ară . Ace ste p r o d u se s tht p u ţ i n c a r a c t e r i s t i c e pentru înca drar ea culturală şi cr on olo gic ă amo r min t e l o r d e s c r i s e . T o t u şi , at f t spec i f i cu l de r i t u a l fu n e r a r , c f t ş i pu

ţinele obiecte de inventar des co pe rit e oferă unele date pentru r e z o l v a r e aacestor prob leme.

T i p o l o g i c , i n v e n t a r u l c eramic descoper i t at f t fn mormintele cu schelete c h i r c i t e , cft şi fn cele cu schelete fnt inse pe spate form ează o g r u pă unitară, ceea ce înseamnă c ă, di n punct de veder e cr on ol og ic , celedouă c a t e g o r i i de morminte pot f i consi derat e contemporane.

I n g e n e r a l , mormintele cu schelete c h i r c i t e sau fntinse pe sp ate ,descoper i te la a d fn c imi va r ia b i l e , ca rac ter izează complexu l c u l t u r a l r ă s -p f n d i t fn stepele nord-vest pontice fn perioada de tranziţie de la eneolit icla epoca b r o n z u l u i . Da r acest complex c u l t u r a l se prel unge şte în timppînă spre sf îrş i lu l per ioadei m i j l o c i i a epoc i i b r o n zu lu i , după cum d ov edesc unele de sc op er i r i d in Moldova ş i n o r d - e s t u l Munteniei^. O r i in ve n t a r u l c eramic a l mo r min t e l o r de la Boloteşti , p r i n ca l i tatea pastei şi t e h nica de l u c r u , în ge ne ra l , se paralel izează cu unele de sc op er ir i d i n M u n t e n ia . A s t f e l , cele cîteva forme de vase prez ent ate mai sus îş i găs es c a¬n a lo g i i a pro pia te în complex ele p rov en ite di n necr opo lel e de la Brăil i ţ a ,Liş cot ean ca şi Rîmnicelu^.

Pe baza acestor analogi i d es co pe ri r i le de la Boloteşt i pot f i a t r i b u i te c u l t u r i i de stepă no rd -v es t pontică şi încadrate cro no lo gi c în perio adamij lo c ie a epoc i i b r o n z u l u i .

N O T E

1 D i n t r e c ercetăr i l e a rheo log i co mai importante efectuate în u lt ima v r e me menţionăm pe cele de la Bîrseşti ( S . M o r i n t z , f n " D a c i a " , N . S . , 1 ,1957, p . 1 1 3 - 1 3 2 ; idem, fn Ma t e r ia l e , 3, 1957, p. 21 9- 22 4; 5, 1959 ,p .355-360 ; 6 , 1959, p .231-236 ; 7 , I 9 6 0 , p. 20 1- 20 6) , Pădureni (S .M o r i n t z şi G h . B i c h i r , în Mater ia le , 6, 1959, p. 48 7- 49 3) , -Tifeşti ( S .M o r i n t z ş i N.Harţ uche, fn Materiale , 8, 1962, p. 52 1- 52 5) şi Bătineşti( c e r c e t ă r i inedi te , efectuate de Anton Paragină) .

2 C. Bu zd ug an , în Ac ta M M , 2, 1980, p . 57 .3 Unul d i n t r e aceşt i t u m u l i , s i t uat în marg inea şose le i F ocş an i -B o lo teş -

t i , l a km 13 , a fo st să pat fn t imp ul p r imulu i război mondial de o ech ipăde g r e n a d i e r i g ermani . Cf . N.Harţuche, fn S t u d i i ş i comunicări -Vran-cea, 2, 1979, p.1 1 . Un al t tumul , denumit de l o c a ln i c i "Movi la cu Beci'}

Î4

www.cimec.ro


32/156

s i t u a t in st înga şos ele i Foc şan i -B olo teş t i , a fost d i s t r u s parţial cu aniîn urmă, cînd I . A . S . Odobe şti a c o n s t r u i t o instalaţie pentru p r e p a r a r e a soluţiei de s t r o p i t v i a . Din informaţ i i le p r i m i t e de la muncitoricare au l uc ra t l a ace ast ă instalaţ ie rei es e că au fos t găsite mai multeobiecte şi vase de l u t , rămase n ecunoscut e.C f . M. P e t r e s c u - D î m b o v i ţ a , î n Mater ia le , 1 , 1953 , p .1 16- 132 ; A . C .F l o r e s c u ş i M . F l o r e s c u , în Mater ia le , 6, 1959, p .2 27 .

5 Pe n t r u elemen te ma i tîr zii ale c u l t u r i i de stepă no rd -v es t pontică di nn o r d - e s t u l Muntenie i vez i N.Harţuche ş i F . A n a s t a s i u , în Catalogul sel e c t i v a l colec ţ ie i de arheologie a Muzeului Bră i le i , 197 6 ,p .166 , 16 9 ,170.

6 I b ide m, p . 1 6 6, f i g . 3 4 0 .7 Ib idem, p . 169 -170 , f i g .3 50 .8 I b ide m, p . 1 7 0 , f i g . 3 5 1 .

F O U I L L E S ARCHÉOLOGIQUES DA NS L A NE CR OP OL ET U M U L A I R E D E B O L O T E Ş T I , D E P . D E V R A N C E A

Résumé

L e s f ou i l l e s archéologique en tre pr is es en 1983 dans l ' u n des t u m u lus connus sous le nom de " M o v i l e l e V r a n c e i " (mont icules de Vr anc ea ^s i -tués su r le t e r r i t o i r e de l a comune de Bol ote şti , dép .de V ra nc ea , ontoccas ionné e l a décou verte de quatre tombes d ' in h u ma t io n : deux contenantdes squ ele tte s étandus s u r le dos (M .1 et M . 3) et deux avec des sque l e t t es r e c r o q u e v i l l é s (M . 2 et M. 4 ) .

L ' i n v e n t a i r e funéraire des tombes découvertes, u n i t a i r e d u point devue t y p o l o g i q u e , e s t assez pau vre contenant exc lusivem ent de la cé ra mique t ravai l lée à l a main.

D' apr ès les manifestat ions du r i t u e l et de l ' i n v e n t a i r e funér aire ,les tombes découvertes ont été attribuées à la cul ture de steppe n o r d -

ouest pontique et comprise du point de vue chr on olo gi que dans la pério demoyenne de l 'âge du bronze.

L E G E N D E DES FIGURES

F i g . 1 . -Bo loteşt i . Le groupe de tumulus sur la t errasse de Put na. Le urp os i t i on .

F i g . 2 . - B o l o t e ş t i . L e p lan et le p r o f i l du tumulus n o . 1 .F i g . 3 . - B o l o t e ş t i . T o m b e s d é c o u v e r t e s à l ' intérieur du tumulus no . 1 : 1 ,

3, tombes conte nant des sque lett es étendus su r le do s; 2, 4 , tom

bes contenant des squelette s rec roq uev il l és.Fig.4 . -Boloteşt i . Céramique découverte dans les tombes du tumulus no .1 :

1 ( M . 1 ) ; 2 ( M. 2 ) ; 3 ( M. 3 ) .

35

www.cimec.ro


33/156

ŞANTIERUL ARHEOLOGIC PREUTEŞTI-"DEALUL C E T A T E " ,JUD. SUCEAVA, 1983

de N I COLAE UR S ULE S C Uşi DRAGOMER POP OV 1CI

I n acest an a continuat c erc eta rea e lemente lor f or t if i caţ i e i h a l l s t a t -t iene t i m p u r i i pe l a t u r a sudică a acesteia , p r i n a b o r d a r e a unui nou s e g ment d in S ΧΓΠ, care const i tu ie axul longitudinal (N-S) a l p l a t o u l u i pecare se af lă amplasată staţiunea 1 .

Cerc etăr i l e s -au concentr a t îndeosebi asupra p r i m u l u i v a l , i n t e r i o r ,a l forti f ica ţ iei , fn se ct or ul fn ca re încă di n campania trecută se sesizaseex is ten ţa une i intrări amenp-ate. De a l t f e l şi fn pre zen t d r u m u l de accespeste fort i f i ca ţ ie ( v a l u r i şi şanţ uri) tr ec e exa ct p r i n ac ee aş i zonă încare odinioară fusese amenajată i n t r a r e a ; l o cu l se remarcă p r i n e x i s tenţa unei a l v e o l ă r i v i z i b i l e .

P e n t r u a se putea s u r p r i n d e cft ma i com plet situaţia re al ă, în zona

de înălţime maximă a v a l u l u i ( m e t r i i 29 -29 ,5 pe S ΧΠΙ) a fo st păstratun m a r t o r t r a n s v e r s a l . A s t f e l , fn t imp ul săpături i , observa ţ i i le s -au fă cut permanent fn p lan şi pe pro f i le longi tudinale ş i t r a n s v e r s a l e , putîndu-se obţ ine fn cons ecinţ ă date ex t rem de int ere san te ş i importante r e f e r i t o a r e l a s i s t e mu l de amen ajare a intr ării , ca şi des pre etapele de r e fa ce r e a le f or t i f i ca ţ i e i ( f i g . 1 ) .

C h i a r deasupra pămfntului s t e r i l d i n punc t de vede re ar he ol og ic (14)se află două niv el e de lo cu i r e cucuteniană (13 şi 12) , ca re au fos t s u p r a puse de o lentilă de pămînt ma ro ni u- ro şc at , nis ip os (9) , avînd probabi lr o l u l de a n i v e l a t e r e n u l fn momentul de început al l o c u i r i i hal l s tatt iene . A c e s t r i v e l prez intă , la p ar tea sa superioară, o dungă de arsură (8) ,

groasă de 2-3 cm. De la n i v e l u l acesta sînt săpate, de o parte şi de a l t a ,două g r o p i m a r i da bfrne,care indică,în mod aproape c e r t , c o n s t r u i r e a uneipal isade uşoare . Aceasta corespunde p robab i l p r i m e i l o c u i r i h a l l s t a t t i e ne de pe p la t o u , c a r e fusese sesi zată încă d in camp aniil e a n t e r i o a r e , p r inmai multe gropi , d i n t r e c ar e una de bo rd ei ; unele d i n t r e aceste g r o p i f u seseră suprapuse de v a l u l f or t i f i ca ţ i e i p r o p r i u - z i s e 2 .

După inc en die rea ace ste i pal is ade , lo cu ir ea efect ivă în acest punctp a r e a înc eta , i a r fortif icaţ ia ca re se ridic ă devine mai degrabă un s i m p l u punct de c o n t r o l ş i r e fu g iu (pentru acest scop pledează şi d ime n s iu n i l e reduse a le c omp lexu lu i ) ^ . A s t f e l , peste n i v e l u l de inc end ier e a p a l i s a -d e i a fost depus un s t r a t de pămînt maroniu-roşcat, pigmentat c u c h i r

p i c i , cărbune şi mult n i s ip (7 ) , car e reprezintă amenajarea p r i m u l u i va la l f or t i f i ca ţ i e i . Acest s t r a t e s upr apu s de un puternic n i v e l de incendiere(6 ) , g r o s u n e o r i de pînâ la 18 cm , c on st fhd d i n pămînt puternic înroşit , labaza căruia era perfect v i z i b i l un s t r a t de cărbune gros de 2-3 cm.

37

www.cimec.ro


34/156

Urmează o nouă refacere a v a l u l u i , c onst fnd d i n t r - u n s t r a t de nisipamestecat cu argilă şi p i e t r e , pigmentat r e l a t i v puternic cu bucăţ i decărbune şi ex t rem de bine bătucit ( 5 ) ; e r a mai gro s spre margin i le s e c ţiunii şi mai subţire spre c e n t r u , ceea ce se explică p r i n f a p t u l că aic ise afla ac ce su l fn forti ficaţ ie . De o parte şi de a l t a a acestui s t r a t s-auobservat c o n t u r u r i l e a două g r o p i de p a r i ( 10 ) , care , adine ind u-s e fn sol u l v i u , sup rap unea u aproape per fec t urmele ve ch il or bîirne ale p r i m e i pal i s a d e , avfnd totuşi un d iametru ceva mai mic .

A ce s t s t r a t a s e r v i t d rep t pat pentru amenajarea unui adevărat pa va j ( 5 ) , fo rmat d i n g r e s i i n is ipoase, de culoare a lb ic ioasă (uşor c a l c i nate fn urma incendiu lu i ) . Pava ju l e r a lung de c i r c a 0,9 0 m ( pe direcţ iaN -S ) şi ma rc a aproape toată lăţimea intrării (1 ,5 0 m pe dir ecţ ia E - V ) .De o p ar te şi de a l t a a p av a ju l u i au apărut urmele unor bfrne ca rbon iza te ,a l că ro r r o s t se explică p r o b a b i l fn legătură cu modul de c o n s t r u i r e ap o r ţ i i . A c e s t p r i m pavaj s-a păstrat fn st ar e de s t u l de bună, deoarece afost imediat a c o p e r i t at f t de dărîmăturile porţ i i inc end iat e, cft şi de uns t r a t de n i s i p gălbui, amestecat cu p i e t r e şi pigmenţ i de că rb un e, fo ar tebine bătucit , r ep rez ent f nd o nouă n ive lare (3) şi o altă re am en aj ar e a val u l u i .

Deasupra acestui pat de n ive lare s-a amena jat un nou pavaj (2 ) ,gro s de c i r c a 20 cm, const fnd di n p i e t r e de r f u sp a r t e , p r i n s e i n t r e elecu argilă. De la acest n i v e l au fost observate iarăşi , de o parte ş i d e a l t a , r e s t u r i l e carb oniz ate a le unor s t r u c t u r i de lemn care au a lcătuit i n t r a r e a f ort i f i ca ţ ie i . De asemenea, de a i c i se adfn cea u, sp re es t şi sp revest de p ava j , urmele unor b f rne groase (11) , destin ate să susţină p oar t a ; bîrnele au fos t in t rod use fn vechile lăcaşuri ale amenajărilor a n t e r i o a r e , dar au avut diamètre mai m i c i . Deosebit de interesant este faptulcă pe lingă aceste bfrne s - au observat c l a r c o n t u r u r i l e a l t o r două g r o p i ,mai puţin a d i n e i , conţinfnd de asemenea urm el e car bo niz ate ale unor b f r n e , care aveau p r o b a b i l r o l u l să spr i j in e p i l o n i i p r i n c i p a l i a i por ţ i i .

D e c i , şi această ultimă fază a v a l u l u i ( i m p l i c i t a fortif icaţiei) a s f f r -şit p r i n a f i incendiată . R e s t u r i l e ac es te i faze au fos t in mar e măsură de r a n j a t e u l t e r i o r de f a c t o r i n a t u r a l i , deoarece nu a mai i n t e r v e n i t o r e a menajare (ac op er ir e) intenţionată a r e s t u r i l o r d i s t ruse .

A ş a d a r , săpăturile d i n 1983, con ţ in ufnd c e r c e t a r e a zone i Începutăîn a n u l p recedent , au avut d a r u l de a c l a r i f i c a succesiunea faz el or de l o c u i r e ş i re fa ce re a fort i f i ca ţ ie i hal lstatt iene t i m p u r i i de la izv oar ele p î -r îu lui B r a n a : după o primă etapă de lo cu ir e efeme ră (timp în care nu s-ac o n s t r u i t deeft o simplă palisadă), au urmat a lte t r e i faze de ame naja reş i d i s t r u g e r e succ esiv ă a fort i f i ca ţ ie i p r o p r i u - z i s e , const fnd di n v a l u r ic u palisade şi şanţuri .

Refac erea rapidă a fort i f i ca ţ ie i , fn c a d r u l aceleaşi etape i s t o r i c e ,ar e şi implicaţii de o rd i n soc ia l - economic ,demonstrfnd existenţa în zonă aunor comunităţi s tabi le ş i r e l a t i v b ine or ga ni za te , capabi le să întreprindă lucrări de mare amploare. Rămîne o sarcină a cercetărilor v i i toare stsesizeze aşeză ri le p ro pr iu -z is e a le acesto r comunităţ i hal lstatt iene t i m p u r i i , care ş i -au c onstrui t acest c entru f o r t i f i c a t . De asemenea, c er ce -

38

www.cimec.ro


35/156

I I I I L

F i g . 1 . -PreuJ :eşt i - "Dea lu l Ceta te" : p r o f i l u l nord i c a l m a r t o r u l u i de p r o f i lde pe coama v a l u l u i I (S X I I l / m 29) . - 1 = so l veg eta l . - 2= s o l ma -r o n i u - n i s i p o s , ames tecat cu puţin c h i r p i c i , cărbune şi pietrears e (a l do i l ea p ava j ) ; faza a ΙΠ-a , u l t i m a , a f ort i f i ca ţ ie i . - 3 =

s t r a t de argil ă ni si po s, fo ar te bine bătucit , amestecat cu pietreşi pigmenţi de cărbune ( s t ra t de n ive lare pentru faza a I l I - a a f o r t i f icaţ iei) , - 4 = s t r a t de argilă şi n i s i p , conţinînd p r i m u l pavaj : aΠ-a fază a for tif i caţ iei . - 5 = s t r a t de n i s ip ames tecat c u arg ilăş i p i e t r e , pigmentat cu r e l a t i v multe bucăţi de căr bun e,e xtr em debine bătucit ( s t ra t de n i v e l a r e pentru p r i m u l p a v a j ) . - 6 s t r a t depămfht a r s la r o ş u , ames tecat la bază cu cărbune şi cenuşă (n i —v e l u l de incendiere a p r i m e i fortif icaţ i i ) . - 7 = s t r a t maroniu-roşcat , ' p igmentat puternic c u c h i r p i c i , cărbune şi amestecat cu nisipş i p i e t r e ( v a l u l p r i m e i for tif i caţ i i ) . - 8 = lentilă de cărbune şi a r sură , marcînd incendierea p r i m e i palisade. - 9 = pămfht ma r o n iu -

r o ş c a t , f o a r t e n i s i p o s ; s t r a t de n ive lare în zona intrării existente l a p r i ma pali sadă . - 10 = gr op il e bîrne lor car e f lancau intrareac e l e i de a I l - a fază a fort i f i c a ţ ie i . - 1 1 = gro apa b îrnei care f l a n ca spre vest i n t r a r e a u l t i m e i f aze a fo rt if ic aţ ie i. - 12 = pămînt maron iu - roşca t a rg i l os ( a l I I - l e a n i v e l C ucuten i ) . - 13 pămînt m a r o -n iu -gă lbu i , pigmentat cu cărbune ( pr imul n ive l Cucuteni ) . - 14 =s t r a t s t e r i l de n i s ip ga l ben, cu concreţ iuni ca lcar oas e. - · · = că rb u n e . - oo = p i e t r e . - xx = pămînt ars la roşu şi l u t u i e l i a r s e .

10

www.cimec.ro


36/156

ţări le din 1984 vor căuta să elucideze modul i n ca re se r e a l i z a accesulpeste şanţ urile de ap ăr ar e, ca şi existen ţ a uno r amenajări pe v a l u l a ld o i l e a , e x t e r i o r , de pe l a t u r a de sud a fortif icaţiei .

N O T E

1 Pe n t r u date p r e l imin a r e p r i v i n d a ceastă f or tu i ca ţ i e , v e z i : D . P o p o v i c iş i N . U r su le s cu , fn Cer cetă r i a rhe o log i ce , I V , Bucureşt i , 1981 , p .5 4 - 5 7 ; V , 1 9 8 2 , p . 2 3 - 2 7 ; i d em, în Documente re ce nt de sc op er ite şi

inf orma ţ i i a rhe o lo g i ce , Bucureşt i , 1983, p . 25 -32 ; N. Ur su le sc u ş i Şt .Manea, fn Suce ava, V I I I , 19 81 , p .175 şi f i g . 1 .

2 D . P o p o v i c i şi N . Ur su l e s c u , f n D oc um en te r e c e n t d e s c o p e r i t e . . . , p . 2 6 .3 Idem, C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , I V , p . 5 5 ; 1 9 83 , p . 2 6 ; N . Ur su l e s c u ş i

Ş t . M a n e a , o p . c i t . , p . 1 7 5 .

L E CHAN TI ER ARCHÉOLOGIQUE DE PRE U EŞT I -" D E A L U L C E T A T E " , D ÈP. DE SU CE AV A, 1983

Résumé

E n continuant les f ou i l l es en tr ep ri se s les années antérieure s , on aétudié la zone d ' ac cè s du côte sud du vallum intérieur de la f o r t i f i c a t i o n , en réussissant à établir la succesion des étapes d 'hab i ta t de cepoint et des étapes de r econst ruc t ion de la f o r t i f i c a t i o n . Après deux n i veaux d 'hab i ta t de la période de la c iv i l i s at ion Cucuteni, i l s ' estensuiviun habitat de co ur te dur ée d 'u ne communauté de l ' H a l l s t a t t ancien, p ér i o d e pendant laquel le i l 7 a eu aussi une palissade s imple . Après l ' e m brasement de la palissade, le plateau n ' a plus été habité eff ec tiv em ent ,devenant un point de su rv ei l l an ce et de refuge en cas de da ng er .L a f o r t i f i cat ion bâtie à cet effet (c on si st ant en Valiums avec des pal iss ade s etdes fo ss és ) a enc ore été r econst ru i t e pa r deux f oi s , connai ssant donc ,

en t o u t , t r o i s des truct ions à des interval les de temps asse7. courts,conune.le montre le caractère unitaire de la cérami que décou vert e .Dan s la zoneproprement d i te d ' ac cè s on a découvert deux pavages supe rpo sés , faitsde pierres l iées avec de l ' a r g i l e . Les bords de l'entrée étaient flanquésde poutres massives qui soutenaient la porte ,

LÉGENDE DE LA FIGURE

F i g . 1 . - P r e u ţ e ş t i - " D e a l u l C e t a t e " : l e p r o f i l no rdi que du témoin de p r o f i lde la faîte de v a l l u m . - 1 = so l vég eia l . -2 = sol brun -sab lonn eux,

mêle d'un peu de briques en t o r c h i s , de char bon et de pi er re sbrûl ées (le deuxième pavage ); troisi ème phase , la de rn iè re , del a f o r t i f i c a t i o n . - 3 = couche d ' ar gi l e et de sable, très bien t a s s é e , mêlée de p i e r r e et de pigments de char bo n (couche de n i v e l -

4 0

www.cimec.ro


37/156

lement po ur l a tro isi ème phase de la f o r t i f i c a t i on ) . - 4 = couched ' a r g i l e et de sa bl e, conten ant le premier pavage; deuxièmephase de la f o r t i f i c a t i on . - 5 = couche de sable mêlée d ' a r g i l e etde p i e r r e s , pigmentée de relativement beaucoup de mor cea ux decharbon , extrêmement bien tassée (couche de nivellement pour lepremier pa vag e). - 6 = couche de t e r r e brûlée au ro ug e , mêléeà l a base de cha rb on et de cendr es (niv eaux d' emb ras em ent de lapremière f o r t i f i c a t i o n ) . - 7 = couche brune-rougeâtre, fort p i g mentée de briques en t o r c h i s , de ch ar bo n et mêlée de sable et dep i e r r e s (le vallum de la première f o r t i f i c a t i on ) . - 8 a l e n t i l l e decharon et brûlure, marquant l 'em bras emen t de la première pa l i s a d e . - 9 = t e r r e bru n-r oug eât re, très sablonneux (couche denivel lement dans la zone de l ' en tr ée exi stan te à la première p a l i s s a d e ) . - 10 = le s fosses des poutres qui flanquaient l 'entrée

de l a deuxième phase de la f o r t i f i c a t i o n . - 11 = le fosse de lapoutre q u i f lanquait ve rs l ' ou es t l ' en tr ée de la der niè re phasede la f o r t i f i c a t i o n . - 12 = t e r r e brun-rougeâtre arg ile use (ledeuxième niveau Cucuteni) . - 13 = t e r r e brun-jaunâtre, pigmentée de ch ar bo n (le p remier niveau Cucuteni) . - 14 = couche s t é r i l e de sable jaune, avec des concrét ions ca l ca i res . - · · β ch ar bon . - oo = p i è r r e s . - xx = t e r r e brûl ée au rou ge et de la terregla ise brûlée.

41

www.cimec.ro


38/156

SĂPĂTURILE ARHEOLOGICE DIN STA IUNEA GETICĂ DE LAPOPEŞTI, COM. MIHÂILESTI, JUD. GIURGIU, 1980-1981 şi 1983

de ALE X AN DRU VU LP Eşi MARIETA GHEORGHI Â

Săpături le d in a n i i 1980-1981 şi 1983 au urmărit cercetarea în cont inuare a situaţiei s t r a t i g r a f i c e observată în a n i i 1978-1979 pe "Nuce t " ,a c r o p o l a aş ez ări i geti ce de la Popeşt i . A m i n t i m că p r o f i l u l longitudinalr e a l i z a t în a n i i p receden ţ i v a l o r i f i c a secţiunea practicată în acest loc deD . V . R o s e t t i , după ră zb o i, de la ca re nu ne -au rămas n i c i un fel de note.I n acest s c op , în 1980 s- a lărg it sec ţ iun ea d i n 1979 cu încă 1,40 m,pe o

lungime de 38 m ; în 1981 s -a completat săpătura din 1980 cu două c as e te ( caseta I , ca rou 27 , p entru g roapa Ρ observată pe p r o f i l u l d i n 1980)ş i caseta a I l - a ( c a r o u r i l e 3 4 - 3 9 , p entru de zv el ir ea jumătăţ ii de est ab o r de iu lu i care rămăsese în p r o f i l u l secţiunii din 1980) .

I n 1982 nu s-au făcut săpături la Popeşti.în cam pan ia di n 1983 s- a lărgit s ecţ iunea 1980-1981 cu încă 1 ,50 m

pe o lungime de 20 m de l a cas eta a I l - a a borde iu lu i din 1981 spre nord.Exper ien ţa d in a n i i trecuţi a arătat că r ea l i z area unor p r o f i l u r i p r i n secţiuni late de 1 -1 ,50 m , p a r a l e l e , dă po s ib i l i t a t e a va lor i f i căr i i t eme i n i ce a s t r a t i g r a f i e i a şe z ă r i i .

Sec ţ iun i le d in campani i le 198 0, 1981 şi 1983 au da t pos ib i l i tatea cer

cetării locuinţei de suprafaţă din c a r o u r i l e 19-28 . Acea sta avea o de sch idere de aproape 10 m. U n u l d i n c o l ţ u r i , su r pr in s în săpătură ,era r o t u n j i t . Locuin ţ a e ra or ientată N - S , v a t r a aflîndu-se în jumătatea n o r d i c ă . După inc end ier ea ei r e s t u r i l e ar se au fos t îndepă rtate, pe so lu l arsa l l ocu in ţe i f i i n d depus un s t r a t subţ ire de lu t adus pentru a m en aj a re a n i v e l u l u i următor. Datorită acestei situaţi i , în cupr insul locuinţ ei nu s-a ugăsit decît f oarte puţine mater ia le a r h e o l o g i c e .

în a n u l 1980 am ce rc et at şi locuinţ a de suprafaţ ă, rezer vat ă în s ă pături le lu i D . V . R o s e t t i , pe care am s u r p r i n s - o încă în camp ania d in1978. Săpătur i l e lu i D . V . R o s e t t i au r e z e r v a t numai o f oarte mică parted i n podina unei locuinţe aparţinînd n i v e l u l u i a l I I I - l e a ; o mică porţ iune

de bază de perete a arătat că locuinţa a avut ce l puţin două înc ăpe ri.P r i n m i c r o p r o f i l e l e pe care l e -am p rac t i ca t în zona ac es te i locuinţ e arez u l ta t că aceas ta sup ra pun ea o altă locuinţ ă aparţinînd n i v e l u l u i a l I I -l e a , de asemenea ince ndia tă. In s t r a t u l de n ive lare între cele două l o cuinţ e sup rap us e s-a găsit un bogat mater i a l arhe olog ic constînd di n ce ramică , multe cuţite de f i e r şi alte obiecte, aparţinînd desigur n i v e l u l u ia l Π-lea .

Cercetăr i l e noast re d in a n i i 1980-1981 au avut ca scop şi degajareab o r de iu lu i su r pr in s în a n u l 1979 în c a r o u r i l e 33 -39 . S -a conf irmat o b servaţia din 1979 cu p r i v i r e l a n i v e l u l căr uia îi aparţ inea bordeiul

4 3

www.cimec.ro


39/156

şi anume u l t e r i o r c e l u i mai v ech i n i ve l Latène . Aceasta observaţie esteconf irmata de v a t r a rectangulară cu podium, ca re nu aparţ inea b o r d e i u l u i şi ca re a apărut la - 1,35 m fn ca se ta a Π-a ( carour i l e 34 -36 ) , va tră care face parte d in p r i m u l n ive l Latène ş i ca re a fo st tăiată de b o r

d e i . V a t r a era acoperită cu un s t ra t de humă b run -gă lbu ie ,st eri l, ca refăc ea bună aderenţ ă pe cr us tă . Ace ast a const i tuia s t r a t u l de n ive larece l mai v e c h i car e a putut f i urmărit fn c ont inuare spre sud pe p r o f i l u ld i n 1981 . B o r d e i u l cercetat aparţine n i v e l u l u i următor (n ive lu l a l Π-lea).B o r d e i u l e r a orientat fn lungul şanţului pe direcţia N-S, i n t r a r e a fnb o r d e i f i i n d d i n s p r e su d . B o r d e i u l avea şapte p a r i , d i n t r e care unulc e n t r a l . După un t imp de f o l o s i r e b o r de iu l a su f e r i t un incendiu şi a fostrefăcut , n i v e l f n d u - s e podeaua p r i n adăugarea unui s t rat de pămfht f i n .To t un in c e n d iu a ma r c a t şi sfîrşitul acestei a doua faze a b o r d e i u l u i , acărui groapă a fost ap o i umplută cu dărfmături de pereţi arşi, r e s t u r i dearsură şi cenuşă, r e z u l t a t al nivelării efectuate după d i s t r u g e r e a n i v e

l u l u i r e s p e c t i v fn toată zona secţ iunii n o a s t r e . Cft ne ene rgi ce au fostaceste nivelări reie se di n faptul că fn săpăturile din anul 1980 am în t r e g i t f ragmente ceramice a f l a t e la o distanţă de 15-20 m unele de al tele.

O altă obser va ţ ie importantă făcută în anul 1980, cu p r i l e j u l săpăr i i a ces tu i bord e i , este i d e n t i f i c a r e a , în n i ve l u r i l e u l t e r i o a r e dezafectării b o r d e i u l u i , a t r e i v e t r e , d i n t r e ca re două (una aparţ inea n i v e l u l u ia l I I I - l e a , cealaltă n i v e l u l u i a l V - l e a ) aproape sup rap use . Această ob ser vaţ ie se adaugă la a l te le făcute atît în campanii le pre ced ent e ca şicea din anul 1983. In anul 1983, în c a r o u r i l e 12- 14, l a o adîncime de- 0,35 m, în capătul n o r d i c al secţiunii făcute în anul 1980 , a apărutc r u s t a unei v e t r e , deplasată spre nord pînă l a - 0 , 5 5 m, aparţ inînd u l

t i m u l u i n i v e l de l o c u i r e ( v ) . C r u s t a avea o grosime de 4 cm şi se af la peun strat subţire de pietriş. Imediat sub s t r a t u l de pietriş al p r i m e i v e t r e îhtîlnite s- a dat de c r u s t a unei alte v e t r e înclinată şi ea spre nordla - 0,80 m. Aceasta avea la bază un s t r a t gros de pietriş de c i r c a 10c m . Sub această a doua vatră întflnită, într-un s t ra t de dărîmături şi a r sură, s t r a t care se înclina spre nord pînă l a - 0, 90 m, a apărut a t r e iavatră dezafec tată, care aparţinea n i v e l u l u i a l ΠΙ- lea . Dărîmăturile n i v e late e r a u întărite apoi cu pămînt de cu loare galbenă ce căpăcuiau ogroapă care aparţinea n i v e l u l u i a l I I - l e a .

Această si tuaţ ie descr i să mai sus reafirmă c o ns ta tare a că l o c u i n ţ e l e , în mul te caz ur i , e r a u refăcute în acelaşi loc pe p a r c u r s u l mai m u l

t o r n i v e l u r i . în b o r de iu l a m i n t i t s-a putut vedea cum ace ea şi locuinţ ă, l aînceput sub formă de b o r d e i , a fost reamenajată în n i v e lu l a l ΓΠ-lea calocuinţ ă de suprafaţ ă şi refă cută ca a tare pînă în u l t i m u l n i v e l . E s te Qdovadă a permanenţ ei une i propr ietăţ i pe aproape toată d urata aşezăriigetice de la Po pe şt i, ma i bine de un se co l. Situaţ ia ce lo r t r e i ve t r e dinc a r o u r i l e 12-1 4 (secţ iunea 1983) refl ectă o continuitate pentru n iv e lu r i l e I I I - V ; înclinarea spr e nord a celor t r e i ve t r e f i i n d expl icată deexistenţa g r o p i i d in n i v e l u l a l I I - l e a .

Comparînd cele două situaţii avem o imagine sngestivă de cum s- aîndesit l o c u i r e a " d a v e i " de la Po pe şt i; ele ne dau un i nd i c iu asupra

4 4

www.cimec.ro


40/156www.cimec.ro


41/156

-16

www.cimec.ro


42/156

p a r c e l ă r i i " a c r o p o l e i " f n r a p o r t cu de ns it at ea e i şi totodată o dovadă c ăf i l t re d i f e r i t e l e n i v e l u r i de lo cu ir e nu au ex istat h i a t u s u r i . Aş a cum s- amai a f i r m a t , toate aceste n i v e l u r i nu repre zintă decft r e f a c e r i succesive.

P r i n pr oc ed eu l de săpătură pe f e l i i , u t i l i z a t fn u l t i m i i t r e i an i, amputut preciza apartenenţa stratigraf ică a aproape t u t u r o r g r o p i l o r de e¬pocă L a Te ne . Di n de s t u l de numeroasele g r o p i ident i f i cate , unel e aufost foarte bogate fn mater i a l c e r a m i c . I n t r - o groapă aparţinînd celui maive ch i n i v e l (gr oap a P) s- a găsit aproximat iv jumătate d i n t r - o cupă"meg arian ă" ori gin ală. Acea stă d es co pe ri re se adaugă la observaţ i i lefăcute ma i de m u l t , pe întrea ga aş ez ar e, după ca re puţinele fragme nte

de cupe cu decor în r e l i e f o r ig ina le şi de imitaţie directă aparţin n i v e l u r i l o r c e lor ma i vech i?

Ca de obicei şi fn aceste campani i , f n aş ez ar ea de la Po pe şt i, a a¬părut un mater i a l arheologic şi osteologic deosebit de b o g a t ( p L I - I I l ) . P r i n -t r e d e s c o p e r i r i se cu vi ne menţionată o fibulă de br on z aflată lîngă ovatră din u l t i m u l n i v e l (V) a l că rui t i p ci rcu lă cu pr ec ăd er e în a doua jumătate a s e c i î . e . n . ( p l . I I f i g . 1 ) ş i o parte componentă a unuipandantiv de au r de factur ă ele nis tică aflat în ce l mai ve ch i n i v e l Latène( p l . I I f i g . 2 ) . Ace ast ă d in urmă pies ă se aseamănă cu pand anti vel e d e s coper i te în ne cro pol a de la Zimn icea fn mormfntul 4 ( C 7 ) , datate îns e c . I V - I I I î . e . n . - ' Nu sîntem în măsură să preciz ăm dacă acest obiect se

alătură s e r i e i de mater ia le ( c e - i drept puţine la număr), de sco per ite înc u r s u l d i f e r i t e l o r campani i de la Po pe şti , ca re ar putea ates ta existenţ aunei l o c u i r i m a i v e c h i de s e c a i I I - l e a î . e . n . fn această aşe zare .

Săpături le d in u l t i m i i c i n c i a ni în ce l mai re ce nt n i v e l a l aşezăr i i(V) au c on f i rmat observa ţ i i le făcute înainte , respect iv l i p sa i m p o r t u r i l o rro mane . Es te eviden t că acest n i v e l f i inţează di n vrem ea de dinainteagenera l i zăr i i i m p o r t u l u i roman în Dacia. Pe de altă p ar te ,ami nt i m r a r i tatea de sc op er i r i l or de cupe get i ce cu decor în r e l i e f în acest n i v e l şil i psa e mis iu n i l o r monetare de t i p l o c a l . Datare a acestu i n i v e l fn a doua

jumătate ş i sp r e sf îrş i tul s e c i î . e . n . este d i n punct de vedere a r h e o logic un fapt ev ident .

D i n t r e d e s c o p e r i r i l e r e l a t i v e la per io adele anter ioare epocii geticereţ in atenţia ma i multe vetre aparţinînd n i v e l u r i l o r hal l s tatt i ene , s i tua te în capătul de sud a l secţ iunii no as tr e, îh ap ro pi er ea zone i f o r t i f i c a ţ iei . Două vetre aparţin cu siguranţă c e l u i ma i vech i n ive l ha l l s t a t t ian( p r e - B a s a r a b i , cu cer ami că neagră ca nel ată ). In zona res pec tivă s-a ugăsi t numeroase f ragmente ca ra c t er i s t i ce . Amint im de asemenea că loc u i r e a aparţ inînd ep oc ii b r o n zu lu i - cu l tura Gl ina şi T e i - este fo ar tes lab reprezentată în această parte a staţiunii.

Pe baza unei ses i zăr i a i n g i n e r u l u i agronom Nicolae Naghiu de laC . A . P . Mihă i leşti în a n u l 1980 am efec tuat o ce rc et ar e de suprafaţ ă pet e r i t o r i u l c omunei S c h i t u . L a c i r c a 1 Km sud -es t de satul Sc h i t u , înpunctul numit " L a c u l R o tund u" , pe ma lu l de NE a l la cu lu i , s- au găsit, în

47

www.cimec.ro


43/156

P l . I I I . - P o p e ş t i , jud .G iu rg iu . U nel t e d in f i e r .

•18

www.cimec.ro


44/156

www.cimec.ro


45/156

1976-1 97V, cu p r H c j u l unei n ive lăr i cu lama t r a c t o r u l u i , t r e i sau p atruc u p t o a r e de o lăr ie , după spusele i n f o r m a t o r u l u i . Cerce tăr i l e noas tre audus l a i d e n t i f i c a r e a l o c u l u i r e sp ec t i v . In zonă se af lau f o a r t e multef ragmente ce ra mi ce get ice fn pămfntul de ară tu ră , pr ec um şi bucăţ i dec h i r p i c i . Se r e ma rc a nu --eroase f ragmente de amfo re , c o n t r a f a c e r i l o c a l e , p r i n t r e care ş i douil mftuşi cu ştampile anepigrafe ( p l . I V , f i g . 1-2)Je un t i p de ja cun oscu t fn aş ez ar ea de la Pop eşt i ( "Nuce t") "* . Prec izămcă punctul se află ia c i r c a 15 k m , j n l i n i e d r e a p t * , sud, de aşezarea de laP o p e ş t i . E s t e p l a u r . i b i l să presupunem a i c i ex i s t ent a une ia d in aşeză r i l edo t ip r u r a l , sa t e l i t e "d av e i " de la Pop eşt i .

Dacă a i c i vo r f i f o s t a t e l i e r e l e unde se l u c r a u a mfo r e i t i m i t a t e dupăcele e l en i s t i c e (mai a l es de t i p u l Kos) rămfne să fie v e r i f i c a t p r i n t r - oc e r c e t a r e s i s t e m a t i c ă .

N O T E

1 A i . Vulpe ş i M.G heo rgh i ţ ă , Ş antierul ar he olo g i c Popeşti -Mihăi le şt i , j u d . G i u r g i u - R a p o r t p r e l i m i n a r a s u p r a r e z u l t a t e l o r d in cam pan i i le a¬n i l o r 1 9 7 8 - 1 9 7 9 , f n C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , I V , B u c u r e ş t i , 1 9 8 1 , p .

5 8 - 6 5 .2 A l . V u l p e ş i M .Gheo rghi ţ ă , Bo l s à r e l i e f s de P o p e ş t i , f n " D a c i a " ,

Ν . S . , X X , 1976 , p . 172 ş i 182.3 A . D . A l e x a n d r e s c u , L a n é cr op o le g ète de Z i mn i c e a , f n " D a c i a " , N . S .

XXV1V, 19 80 , p. 51 , i"igÏ50/ ïT4 I - G l c d a r i u , Re la ţ i i c ome rc i a l e a l e Da c ie i cu lumea e l en i s t i că ş i r o

mana, C l u j , 1 9 7 4 , p . 2 8 , p l . X X , IA 12 /0 3 ; IA 12 /4 2 .

L E S F O U I L L E S D E P O P E Ş T I , D E P . D E GIURGIU,1980-1981 et 1983

Résumé

L e s f o u i l l e s de 1980-19 83 ont comme obje t d 'a p p or t er de n o u v e l l e s p r é c i s i o n s r e l a t i f s à l a s t rat igraph ie de la s tation Popeşti "Nucet" ,l ' a c r o p o l e de l ' o p p i d u m gète situé sur la r i v e d r o i t e de 1 ' Ar ge ş . Nous yavo ns identifié des m ais ons et des habi tat ions d e m i e n t e r r é e s . L ' o b j e t e no r , une p a r t i e d ' u n pendentif de f a c t u r e he l l én i s t ique , r e p r o d u i t dansl a p l . I I , f i g . 2 a été tro uvé au n iveau in fér i eur . La f ibule en bronze( » > 1 . I I , f i g - 1 ) a ppa r t i e n t à un t y p de l a deux ième moitiée du I e r siècle

a v . n . è r e et a été décou vert e prè s d ' u n foy er situé dans la couche l aplus récente ( V) .

50

www.cimec.ro


46/156

LÉGENDE DES P L A N C H E S

P l . I . - P o p e ş t i , d 6 p . d e G i u r g i u . Céramique gelo .P l . H . - P o p e ş t i , d6-p.de G i u r g i u . Obje ts de p a r u r r : 1) h r o n z o ; 2) o r ;

3 - 5 ) f e r .P ) . 1 1 1 . - P o p e ş t i d é p . d e G i u r g i u . O u t i l s en f er .P l . I V . - S c h i t u , d é p . d e G i u r g i u . Ma n c he s d ' a m p h o r e s à marques ané-

p i g r a p h i q u e s .

www.cimec.ro

http://d6p.de/http://d6p.de/http://d6-p.de/http://d6-p.de/http://d6-p.de/http://d6p.de/


47/156

RAPORT ASUPRA CAMPANIEI DE SĂPATURI ARHEOLOGICEDIN ANUL 1983 D E L A MICIA (COM. VE EL, JUD. HUNEDOARA),

SECTOR THERME

de L U C I A M ARINESCU,a r h . ANIŞOARA S ION

ş i I O N * ANDRI OIU

Cer cet ăril e arh eo log ice efectuate în the rme le romane de la Miciafn anu l 1983 au urmărit fn co nti nu are pr ec iz ar ea r a p o r t u l u i f n t r e e d i f i c i u l therme I ş i pa le st re , precu m şi cer cet are a spa ţ iului ex istent f n t r e aceste const ruc ţ i i . In acest scop au fost executa te 2 secţ iuni o r i e n tate E-V , S I I l / l 982-1983 şi S V/ 198 3 şi s-a de sc his o suprafaţ ăSp 1 /1983, urmfnd ca fn camp anii le v i i t o a r e f n t r e g u l spaţiu f n t r e thermeşi palestre să f ie cercetat p r i n suprafeţe ( f i g . 1 ) .

Sec ţ iunea I I I / 1 9 8 2 - 1 / 9 83 ( L . 1 2 m ; 1.2 m) , perp endi culară pe î n c ă p e ri l e p a l e s t r e l o r , a avut sco pu l să facă legătura f n t r e aceste a şicur tea in te ri oa ră . S- a consta tat că i n ace ast ă zonă nu exis tă fncăpericontemporane p o r t i c u l u i , c i un spaţiu l iber nivelat suc ces iv ( o c u r t e ) ,

care fn momentul amenajării sale a determinat demantelarea unor c o n s trucţi i mai v e c hi . Cele două pavaje corespun zătoare p o r t i c u l u i d i n u l t i -ma fază a p a l e s t r e i constau d i n t r - u n s t r a t de p i e t r e legate cu mo r t a r ,aşezate pe un s t r a t - s u p o r t de p i e t r e leg ate cu pămînt, gr os de c i r c a 22cm şi re sp ec ti v de c ir ca 18 cm , acesta di n urmă avfnd ca su po rt uns t r a

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	irina-nemteanu
View:	221 times
Download:	0 times

Cercetari.arheologice.viii.1986

Documents