Cercetare in Nursing (1)

7/27/2019 Cercetare in Nursing (1)

1/36

CERCETARE INNURSING

SUPORT CURSANUL III

Cercetare n nursing

INTRODUCERE

n contextul mondial al revoluiei cunoaterii, informaia i cel ce oposed alctuiesc cu adevrat ,,puterea. Cercetarea tiinific reprezint principalulizvor de cunoatere.

n domeniul medical, strategiile rilor dezvoltate vizeaz ca prioritate denecontestat atingerea unui standard nalt al strii de sntate a populaiei. Dei aceast

prioritate se regsete i n ara noastr, constatm c nc exist o diferen sesizabilntre vorbe i fapte.

Cercetarea tiinific este necesar n toate compartimentele activitii

umane n care se tinde spre perfecioare continu.Este nevoie de autocorectare n ngrijirea pacientului ? Da ! Mai mult can oricare domeniu.

Trecerea de la rutin la practica bazat pe evidena clinic i dovezitiinifice, presupune informarea continu i cunoaterea raionamentelor activitii dezi cu zi. Astfel practicienii i pot pune probleme legate de calitatea ngrijiriloracordate. Aceste probleme se pot contura n timp ca teme de cercetare.

Cercetare omul n toate timpurile a avut o curiozitate (n faa1


2/36


3/36

nelegere pt cel de alturi.Profesiunea de nursing permite celui care o practic:- dezvoltare proprie,- multsatisfacie (cnd smulgem disperrii sau morii persoanenecunoscute - constituie ,,cauz pt noi nursele),- f. mult consum de energie.Serviciile de nursing care le acordm fiinelor individuale sau grupurilor

(preventive sau curative, de susinere pn n ultima clip a vieii) serviciinchinate vieii, strii de bine, sntii i dezvoltrii acesteia.

Cercetarea n nursing este o cercetare a aspectelor activitii profesionale,care ine de atribuiile i responsabilitile asistentelor medicale i are ca scopmbuntirea practicii, educaiei i administrrii serviciilor de nursing.

Clamp (1994) descrie cercetarea n nursing ca pe ,,o legtur ntrepractic, educaie i teorie

Noiuni introductive. Istoric. Specificul cercetrii nursing nRomnia

Cercetarea = activitate sistematic, bazat pe tehnici specifice, carepermite acumularea de noi cunotine prin identificarea unor factori sau relaii noi carembuntesc nivelul actual al cunoaterii.

Istoric, cercetarea a nceput cu trei tipuri principale de studii, nc dinperioada Primului Rzboi Mondial. Aceasta se refer la identificarea prindocumentare a surselor de date; studii descriptive (ex. Studierea somnului); cercetri

experimentale (ca de ex studierea efectelor medicamentelor).Cercetarea cercetarea acelor aspecte specifice profesiei de nursing icare este realizat de nurse.

Responsabilitatea acestora se refer la aspectele educaionale, lamanagementul i practica nursing.

Cercetarea nursing poate fi asemntoare cu cercetarea din altespecialiti, de ex. Studierea anxietii poate fi studiat i din perspectiva psihologic.

Cercetarea nu este un lux academic ci un instrument care s creasccalitatea procesului de nursing.

Modificrile care au avut loc n activitatea nursing, n educaia pentru

nurse i n managementul nursing impun noi cunotine i evaluri care s permitadaptarea la noile condiii precum i optimizarea acestora.

rile n care cercetarea n nursing are baze solide i fonduri aferentesuficiente, cercetarea continu s se dezvolte avnd un impact asupra ngrijiriisntii n ntrega lume.

n rile n care cercetarea n nursing (C.N.) se afl ntr-un stadiuincipient, lipsa resurselor umane i financiare mpiedic realizarea de progrese.

3


4/36

TOATE RILE S CONTRIBUIE LA OBINEREA UNEISNTI MAI BUNE.

Termenul ,,cercetare este deseori folosit pentru descrierea oricruit tipde investigaie, sau activitate de colectare a informaiilor.

C.N. cutare sistematic pentru cunotine despre problemele importanteale nursingului i este o cercetare sistematic a dezvoltrii cunotinelor privindimportana problemelor nurselor, servind la stabilirea unei baze tiinifice acunotinelor pentru practica nursing.

Dezvoltarea i utilizarea cunotinelor nursingului este esenial pentrucontinuarea mbuntirii ngrijirii pacientului.

Cercetarea fundamental aplicat

Acestea se refer la utilizarea direct a descoperirii sau constatrii.Cercetarea fundamental are scopul de a genera i oferi informaii sau

teorii i de a identifica principiile care stau la baza activitii nursing. Cercetareafundamental este ntreprins pentru acumularea informaiilor, extinderea bazei decunotine ntr-o disciplin, pentru a mbunttii nelegerea sau ajut la formulareasau redefinirea teoriei. De ex. Un cercettor poate studia n amnunt comportamentulindividului datorat unui stres intens cu scopul de a nelege tiinific modificrileinduse de acesta, cum ar fi insomnia.

Cercetarea aplicat gsirea soluiilor la problemele imediate prinaplicarea principiilor teoretice. Cercetarea aplicat se bazeaz pe gsirea unei soluiiimediate la o problem existent. Un alt scop planificarea sistematic a schimbrii

ntr-o situaia problematic. De ex. poate fi cercetare aplicat un studiu al eficieneiinterveniilor nursing specifice pentru a combate insomnia aprut ca urmare astresului.

Cercetarea fundamental este potrivit pt descoperirea principiilorgenerale ale comportamentului uman i procesele biofiziologice, iar cercetareaaplicat este destinat s indice cum aceste principii pot fi utilizate pt rezolvarea

problemelor n practica nursing.Modaliti i procedee folosite n cercetare:- analogiaobservarea de asemnri ntre problema de

rezolvat i o alt problem a crei soluionare este cunoscut.

- Alegerea de soluii la ntmplare- Generalizarea cnd o problem este stufoas, se poate

schia o versiune simplificat , care s cuprind datele ei eseniale- mprirea spargerea problemei ntr-o serie de sub-

probleme care pot fi mai abordabile- Adunarea o problem dificil poate fi uurat prin

adugarea unei componente (sub- problem)

4


5/36

- Scderea ndeprtarea unor componente din problemaoriginar. Acest procedeu este folosit n simulri.

- Particularizarea gsirea unui caz ce conine un set mailimitat de caracteristici

- Dilatarea sau contracia unele probleme sunt mai uorde rezolvat dac se modific scara sau numrul de variabile.

- Inversarea privirea d.p.d.v. opus. Ex. n loc de cnd vinetrenul acesta n gar ? cnd vine gara la acest tren ?

- Restructurarea n studiile clinice nu se ntreab dac untratament anumit vindec boala, ci dac lipsa tratamentului determin absenavindecrii.

- Metoda lui Pappus se presupune c problema esterezolvat i se calculeaz de-a ndoaselea.

- Metoda lui Tertullus se presupune k nu exist o soluie i

se ncearc dovedirea acestui lucru.Caracteristicile cercetrii:- direcionat spre rezolvarea problemei,- bazat pe dovezi empirice i observaionale,- implic observaia precis i descrierea corect,- pune accentul pe dezvoltarea de teorii, principii,

generaliti,- utilizeaz tehnici sistematice, obiective i logice,- trebuie fcut cu calm i curaj,

Cercettorul trebuie s aib cunotine/experien n ceea ce priveteproblemele studiate, precum i abilitate n prezentarea datelor.

Importana cercetrii n nursingC.N. dezvolt cunotine noi care au darul de a mbuntii practica

nursingului n beneficiul pacienilor, comunitilor i chiar al nurselor.Prin C.N. poate fi evaluat relevana i eficiena abordrilor n domeniul

ngrijirii pacientului i al promovrii sntii.Toate sistemele de ngrijiri s amelioreze ngrijirea sntii

meninnd costurile constante. Astfel nursingul este supus unei presiuni crescnde pt

a-i demonstra i justifica cost-eficiena.Scopul final al nursingului este s asigure o nalt calitate a ngrijrii

pacienilor. Practica clinic fr cercetare este practica bazat pe tradiii dar frvalidare tiinific. Cercetarea trebuie s identifice modalitile eficiente de ngrijiri,s evalueze impactul acestora n starea de sntate a pacienilor sau s testeze alteteorii.

Pentru a ntmpina provocrile sociale i nevoile indivizilor, practica

5


6/36

nursing trebuie s aib la baz cercetarea.n contextul ngrijirilor de sntate, schimbrilor datorate serviciilor

farmaceutice i progresului tehnologic, nursele i ali profesioniti ai ngrijirilor desntate au nevoie s fie pregtii profesional, s rspund la provocri i s acionezeclinic bazndu-se pe dovezi tiinifice.

Scopurile cercetrii n nursingScopul cercetrii n nursing este la fel de larg ca i scopul nursingului

focalizndu-se n special pe client/pacient i poate fi prezentat sub urmtoareadefiniie: nursingul cuprinde promovarea sntii,

prevenirea bolii i ngrijirea persoanelor bolnave fizic, mental sau cu

infirmiti/deficiene, de toate vrstele, n toate unitile de ngrijire a sntiiprecum i n alte uniti ale comunitii.

Cercetarea n nursing este focalizat n principal pe dezvoltarea

cunotinelor referitoare la nursing i la practica sa, incluznd ngrijirea persoanelor nstare de sntate sau boal.

Cercetarea n nursing (CN) este orientat ctre capacitatea indivizilor i afamiliilor de a funciona optim i de a reduce, la minim, efectele negative ale strii de

boal.CN asigurarea calitii i eficienei ngrijirilor nursing.CN caut s neleag natura comportamentului uman, n stare de

sntate sau boal i s identifice interveniile pe care le pot folosi nursele pentru ambuntii rezultatele (de ex. auto-ngrijirea) sau pentru a le modera (ex alinarea

durerii). CN poate fi realizat n toate mediile de lucru ale nurselor: spitale,clinici, cmine, .a. Ea este de asemenea o component important att a educaiei cti a managementului n nursing.

n concluzie, CN caut s rspund ntrebrilor sau rezolv probleme aleactivitii nursing prin identificare, descriere, explorare, explicare, prdicie i control.

Deci scopurile CN sunt:- nelegerea propriei profesii,- nelegerea problemelor de sntate,- sprijinirea deciziilor,

- mbuntirea calitii ngrijirilor,- scderea costurilor i utilizarea eficient a resurselor,- studiul indivizilor i al procesului de nursing,- mbuntirea educaiei,- dezvoltarea politicilor de sntate, protejarea principiilor

de etic,- dezvolt autonomia nursingului i ntrete profesia,

6


7/36

- furnizeaz informaii pt nursingul clinic bazat pe dovezi.CN d posibilitatea nurselor s:

- descrie situaiile particulare n nursing care sunt mai puincunoscute,

- explice fenomenul care trebuie luat n considerare nplanificarea ngrijirilor nursing.

- Prevad rezultatele probabile ale deciziilor luate n nursinglegate de ngrijirea individului,

- Controleze producerea unor rezultate nedorite- Iniieze activiti sigure, confideniale, capabile s respecte

dorina persoanei ngrijite.La ce este bun cercetarea n nursing ? pentru a rspunde acestei ntrebri

vom considera pe scurt motivele profesionale, clinice i personale pentru carenelegerea i aplicarea rezultatelor cercetrii n nursing este important.

Dezvoltarea profesionalCel mai bun mod de a vorbi despre dezvoltarea profesional este de a ncepe

cu un citat din Henderson ,,cnd intuiia asistentelor medicale fa de nevoile umanese mbin cu abilitatea de a gsi i folosi idei strlucite de cercetare folosind metodetiinifice de investigare, pe care apoi le aplic n practica lor de zic cu zi, ele pot aveao enorm influen asupra modului de ngrijire a sntii din ntreaga lume.

n Codul de Conduit Profesional al Consiliului Central de Nursing al MariiBritanii se precizeaz: ,,s se acioneze ntotdeauna de asemenea manier nct s se

promoveze i s se asigure bunstarea pacienilor (...), s se menin i mbunteasc

cunotinele profesionale i competena asistentelor medicale.Asistentele care se mulumesc s nvee i s continue aplicarea unei proceduri,,pentru c aa s-a fcut dintotdeauna, nu vor reui niciodat s ating acest nivel deexcelen.

Primul pas n cercetarea n nursing este alegerea unui subiect bine definit.Dac nu trebuie cutat un subiect anume i alegerea lui rmne la latitudinea

persoanei ce vrea s nceap cercetarea, este necesar punerea n propriile cuvinte atopicii pe care ar dori s o investigheze. Pentru a porni o cercetare ntr-un domeniuanume este important aflarea a ceea ce se cunoate deja n acel domeniu, cu altecuvinte trebuie cutate n literatura de specialitate studiile de cercetare fcute n acest

sens.Este de asemenea important colaborarea cu prietenii i colegii, care pot veni

cu idei noi i interesante i aceste discuii pot pune ntr-o lumin nou tematica aleaspentru cercetare. Este bine ca s se poarte mai multe discuii n acest sens, pentru cde fiecare dat apar aspecte noi, nerelevante pn atunci, se clarific i se redefinescunele idei. Poate fi de folos discutarea problemei cu o persoan care nu are de-a facecu nursingul. n acet mod se pot chestiona aspecte cu care asistenta medical este

7


8/36

familiarizat i fr s-i dea seama nu le acord semnificaia cuvenit lundu-le caatare.

Dup aceste discuii se poate avea o privire de ansamblu asupra tematicii i sepoate rescrie ideea iniial. Apoi trebuie cutate cuvinte cheie (nu mai mult de 6),pentru care se vor cuta ct mai multe sinonime sau cuvinte asemntoare ca neles.

Acest exerciiu iniial este pentru a ajuta profesionitii s caute exact ceea cedoresc n momentul n care ajung la bibliotec i doresc s obin referinele necesaretemei lor de cercetare.

Este util folosirea cuvintelor cheie i a sinonimelor, iar majoritateapublicaiilor conin cuvintele cheie, ce pot fi comparate cu cele pe care le avem ladispoziie, pentru a vedea dac studiul respectiv ne este sau nu folositor.

Tehnologia informatizrii.A revoluionat cercetarea i a salvat mult timp i energie necesare cutrii

referinelor n literatura de specialitate.

Majoritatea bibliotecilor dein n prezent sistemul de informatizare, necesarunei cutri rapide i eficiente.

nelegerea lucrrilor de cercetareAutorii lucrrilor de cercetare pentru a nlesni nelegerea lucrrilor, la

nceputul fiecrui articol public un scurt rezumat al studiului i a rezultatelorobinute. n revistele de specialitate, rezumatul este prezentat ca un scurt paragraf lanceputul studiului, de cele mai multe ori scris cu alt tip de caractere, pentru a atrageatenia cititorului.

Citirea rezumatului este important pentru a avea o idee despre ceea ce

conine articolul respectiv.Dar lectura nu trebuie s se rezuma la att, deoarece se pot trage concluziieronate cititorul se va narma cu sim critic pentru a parcurge coninutul articoluluin continuare. Este nevoie de experien i cunoatere pentru a formula ntrebri legatede ceea ce citim.

Coninutul lucrrii de cercetareLucrarea de c. are un anumit format standard. Primele dou pri pe care le-

am menionat sunt deja titlul urmat de rezumat. Urmtoarele seciuni ale articoluluisunt enumerate mai jos.

- Introducere. Conine lucruri generale legate de tema

studiului, insistnd asupra motivului pentru care s-a ntreprins cercetarea. Un scurtrezumat al lucrrilor anterioare sau nrudite ca i coninut poate fi de asemenea

prezentat n introducere i care este util n cutarea ulterioar referinelor.- Material i metod conine detalii legate de modul n

care studiul a fost condus, de lotul folosit i de mijloacele utilizate n cercetare.- Rezultate este partea n care rezultatele obinute prin

studiul respectiv sunt prezentate de obicei prin intermediul tabelelor i graficelor.

8


9/36

- Discuii rezultatele studiului sunt interpretate de obicei nlumina lucrrilor anterioare, care au fost publicate n reviste de specialitate sau a altorstudii relavante existente.

- Concluzii este un scurt rezumat al studiului n care suntevideniate punctele slabe i punctele forte, precum i implicaiile folosirii rezultatelorcercetrii.

- Referine toate studiile, articolele, revistele i crilemenionate n text trebuie enumerate complet i n detaliu la final, iar accesul laacestea trebuie s fie relativ uor dac au fost corect prezentate.

- Apendice conine materialele de interes i relevanpentru studiu, dar care nu au fost cuprinse n articolul respectiv i sunt trecute la final(chestionarul sau programul pentru interviu folosite n timpul cercetarii)

Aceasta este structura de baz a unei lucrri de cercetare. n funcie detipul acesteia: un simplu articol dintr-o revist sau o tez original, aceste pri variaz

n ceea ce privete detaliile, de la cteva rnduri la cteva capitole, dar forma deprezentare rmne aceeai.

Rezumatul lucrrii de cercetare

Titlul studiului:Autorii:Data studiului: Data publicrii:

Scopul/motivaia lucrrii:Fundamentarea cercetrii, ipoteza de lucru:Material i Metod:Rezultate i discuii:concluzii

Dezvoltarea clinicImportana rezultatelor obinute prin cercetare poate fi cu uurin evideniat

n cazul ngrijirii bolnavilor din seciile spitalelor unde stressul este f. mare.S-au fcut numeroase studii n care s-au urmrit aciunile i prerile

asistentelor referitoare la durerea de stress, cu profilaxia i tratamentul acesteia.Aceste studii duc la urmtoarele concluzii i anume: dei asistentele recunoscsimptomele i factorii care predispun la stress, nu exceleaz n acordarea asisteneicuvenite n aceste cazuri, datorit cunoaterii insuficiente a fenomenului, a lipsei deexperien sau a aderenei la practica de rutin referitoare la ngrijirea bolnavilor. Prinncurajarea asistentelor n vederea informrii i folosirii rezultatelor cercetrii n acestdomeniu, se are ca scop prevenirea i reducerea efectiv a durerii de stress.

9


10/36

O alt problem ar fi aspectele psihologice ale ngrijirii medicale. Ct de multdepersonalizm pacienii i personalul sanitar? Studii numeroase au demonstrat canxietatea pacienilor internai n spital a sczut, cnd asistentele au fost mai

prietenoase i l-i s-au adresat pacienilor pe nume. Abilitatea de a te adresa uneipersoane pe nume, nu necesit un program de educaie complex, ci este o regul debaz a curtoaziei, care s-a observat c lipsete n multe situaii.

La un nivel mai profund de nelegere interpersonal, asistentele suntncurajate s fie mai atente la dorinele pacientului nainte de a concluziona de ce areacesta nevoie. Un ex. n acest sens ar fi cel al pacientelor care sunt supusemastectomiei radicale i care nu trec doar printr-o operaie mutilant d.p.d.v. fizic, cii prin celelalte implicaii de natur psihologic ale unei boli grave cum este cancerul.n acest sens exist programe speciale de cercetare adresate asistentelor care lucreazcu bolnavii care sufer de boli incurabile.

Dac este s ne gndim c cineva apropiat tocmai a suferit o operaie

traumatizant, am vrea s-l ajutm s se adapteze noii nfiri a corpului su fr unstress n plus. Aceeai atitudine ar trebui s o avem i din postura de asistentmedical creia i pas de pacientul su. De aceea familiarizarea cu rezultatelecercetrii tiinifice n numeroase cazuri, inclusiv cele citate mai sus, va face posibilo asisten medical de sntate adecvat i de calitate.

Dezvoltarea personalStudiile de cercetare privesc n egal msur att pacienii ct i asistentele

medicale, ambele categorii fiind supuse stresului din slile operatorii.,,cunoaterea este putere spune o zical veche. Familiarizarea cu rezultatele

cercetrii duce la lrgirea cunoaterii i la suportul necesar pentru o ngrijire medicalmai bun, posibiliti mai mari n creterea calitii vieii bolnavilor i evitareacomplicaiilor ce duc la suferin i pierderi financiare.

Secretul const n a ti cum s se foloseasc rezultatele cercertrii i cum s seaplice n practica medical, construindu-se astfel o punte ntre teorie i practic.

Rolul cercetrii pentru toate nurseleToate nursele au rol n CN.

Indiferent ca este vorba despre nursing de spital sau prin sistemul de ingrijirecomunitara, nursele au 3 roluri majore:

1. De practician-implica actiuni de cunoastere directa a nevoilor de ingrijire si

nursing ale pacientului, familiei sau altor persoane implicate; include toatecadrele de nursing la toate nivelele clinice, nurse practicante avansate si nurse

pentru asistenta comunitara.2. De lider- implica actiuni de decizie, relationare, influentare si facilitare

exercitate asupra actiunilor altora in vederea indeplinirii scopului propus; poatefi un rol formal de lider al nursei sau informal asumat doar periodic de catrenursa

10


11/36

3. De cercetare- implica masuri luate pentru studiul efectelor actuale ale tehnicilorde ingrijire si imbunatatirea acestora; pot include toate categoriile de nurse nudoar cele incluse in activitatea didactica si stiintifica si studentii la nursing.Nursele practiciene pot avea contribuii semnificative n procesul cercetrii,

prin apropierea de pacieni, ele faciliteaz sau ajut CN i pot participa la diferiteproiecte de cercetare, care se deruleaz n unitatea n care i desfoar activitatea,prin colectarea datelor.

Un numr din ce n ce mai mare de cercettori n nursing cu experienlucreaz n echipe multidisciplinare i elaboreaz programe de cercetare pe o perioadmai lung, cu teme diferite, ca de ex. sntatea femeii, calitatea vieii, managementuldurerii, . a.

Rezultatele studiilor de cercetare nursing pot fi folosite att de personalul dengrijire ct i celelalte categorii de furnizori de ngrijiri de sntate, pt a mbuntii

practica clinic, pt a sprijinii educaia n nursing i pt a informa pe cei ce se ocup de

planificarea serviciilor i politicilor de sntate.Istoric

Primele nurse au studiat in institutiile religioase tehnicile de ingrijire apacientului; nu existau tehnici standard, de baza.

Nursingul a evoluat constant n perioada cuprins ntre realizrile lui FlorenceNightingale i achiziiile ctigate de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial.

In 1873 Florence Nightingale a dezvoltat un model de scoala independentade nursing unde se punea accentul pe tehnicile critice, atentie la nevoile individualeale pacientului si respectarea drepturilor pacientului.

CN a nceput cu FN, ea fiind considerat prima teoretician n nursing. Primaepoc privind aplicarea principiilor de calitate n sntate a nceput n 1863, cnd FN afost preocupat de calitatea ngrijirilor din spitale. Primele evaluri ale ngrijirii

bolnavilor au fost fcute nc din 1890, de cnd FN i folosea notele i observaiileasupra pacienilor pentru a stabili nivelul ngrijirilor acordate i pentru ameliorareaacelor pri de ngrijiri pe care le considera sub standardele dorite.

FN a nvat limba italian, latin, greac, istoria i matematica, a scrismnumeroase cri i rapoarte. Studiile ei au furnizat date care au dus la reforme nspitale.

Numit i ,,doamna cu lampa a ngrijit cu afeciune i druire soldaii pe

toat durata rzboiului din Crimeea.FN a colectat date pstrndu-le ntr-un registru, n urma observaiilor fcute a

crescut calitatea ngrijirilor n spitalele militare.FN a calculat rata mortalitii i a artat cum prin aplicarea unor msuri de

igien a sczut rata mortalitii. Ea a ncercat reprezentarea grafic a unor situaii la unmoment dat din activitatea medical. Ea a fost inovatoare n colectarea, calcularea,interpretarea i prezentarea grafic a statisticilor descriptive.

11


12/36

FN a demonstrat c prin furnizarea statisticilor s-a deschis o cale spreanumite mbuntiri n practica medical i chirurgical. Ea a devenit membru alSocietii Regale de Statistic n 1858 i membru onorific al Asociaiei Americane deStatistic n 1874.

Dr. Elizabeth Carnegiea fost un distins educator i autor a numeroase

lucrri despre nursing, care pe lng cercetare n acest domeniu a avut de dobort ibariere rasiste fiind promotoarea ngrijirilor de sntate indiferent de culoarea pielii. Afost preedinta Academiei Americane de Nursing, primind numeroase titluriacademice, fiind decan al colii de nursing din Florida.

Dupa al doilea razboi Mondial tehnologia din ce in ce mai avansata necesitametode de ingrijire specializata in spitale si nurse mai experimentate.

Dezvoltarea unitatilor de terapie intensiva si terapie coronara in timpul anilor1950 a necesitat tehnici de nursing specializat si nurse cu studii mai avansate.

Cresterea interesului cu privire la promovarea starii de sanatate si prevenirea

imbolnavirilor din anii 1960 impreuna cu scaderea numarului de medici din mediulrural a determinat cresterea rolului nurselor.

Indiferent de rolul profesional sau practic al nursei, aceasta trebuie saacorde asistenta de ingrijire avand in vedere si identitatea culturala a pacientului.Schimbarile demografice din America aduc cu ele o serie de nevoi individuale cu

privire la nursing. Nursele trebuie sa fie deschise si sa cunoasca aspectele necesarecorespunzatoare identitatii culturale a pacientilor

n 1959 n USA a fost nfiinat prima organizaie care se ocup de cercetarean nursing.

Un beneficiu a fost realizat prin acceptarea nurselor la Programele Deschiseale Universitilor privind cercetarea.Elevii i studenii trebuie s nvee s formuleze ntrebarea de cercetare

tiinific nursingului, s aplice metodele de cercetare pentru aspectele particulare alemeseriei lor, s tie s citeasc un studiu de cercetare i chiar s realizeze o dizertaien acest sens.

Colaborarea Cochrane este o organizaie non profit nfiinat n 1993, careproduce i disemineaz analize sistematice ale interveniilor ngrijirilor de sntate.

Reeaua de Cercetare a ICN (Consiliul Internaional al Nurselor) a fostnfiinat n 1999. Nursele afiliate promoveaz cercetarea n nursing pentru

mbuntirea calitii practicii nursing.Teoriile nursing sunt utilizate s descrie, dezvolte, disemineze i s utilizeze

cunotinele prezente n nursing. Teoriile nursing furnizeaz o reea cadru pentrunurse ca s sistematizeze aciunile lor nursing: ce s ntrebe, ce s observe, ce scentreze, ce s gndeasc despre... Ele ajut s descrie, s explice, s prevad i s

prescrie.Teoria descriptiv identific scopurile i observaiile i descrie ce elemente

12


13/36

exist n acea disciplin.Teoria explicativ identific caracteristicile i componentele legate una de

alta i rspunde pentru cum funcioneaz disciplina.Teoriile predictive prevd relaiile dintre componentele unui fenomen i

prevd n ce condiii se va produce acesta.Teoriile prescriptive se adreseaz nursingului terapeutic i consecinelor

interveniilor.Profesia nursing recunoate 4 nivele ale teoriei incluznd: metateoria, marea

teorie, teoria de mijloc i teoria practic.Metateoria cel mai nalt nivel al teoriei, prezint cele mai globale

perspective ale disciplinei nursing prin identificarea i evaluarea critic afenomenelor n ci unice. O metateorie adevrat n nursing va aprea ca osuperstructur cu multiple aplicaii practice i oportuniti extinse pt cercettori.

Al doilea nivel al teoriei nursingMarea Teorie ntrete punctul de vedere

global cu abordarea perspectivei practicii nursing i cu o perspectiv nursing distincta fenomenelor nursing.

Teoria de mijloc se concentreaz pe concepte de interes pentru nurse icuprind: durerea, empatia, suprarea, stima de sine, confortul, demnitatea, sperana icalitatea vieii.

Teoriile practice primul nivel al teoriei nursing, descriu prescripiile saumodalitile pt practic.

1. Cei mai recenti teoreticieni ai nursingului sunt:a. Levine-Nursingul ajuta adaptarea persoanelor la schimbarile determinate

de stimulii mediului intern si extern.b. Orem-Nursele asista persoana cand intalneste nevoi in necesarul deautoingrijire universala, de dezvoltare si de sanatate.

c. Roy-Nursele influenteaza stimulii pentru determinarea adaptarii in patrumoduri fiziologice, autoconceptionale, rol-functie si de interdependenta relationala.

d. Neuman-Nursele influenteaza raspunsul persoanei la factorii de stress inaria fiziologica, psihologica, socioculturala si de dezvoltare.

e. King-Nursele schimba informatiile cu clientii, acestia fiind sistemedeschise, pentru a-si indeplini scopurile propuse.

f. Rogers-Nursele promoveaza o interactiune armonioasa intre persoana si

mediul inconjurator pentru maximizarea starii de sanatate; ambele sunt campuri deenergie tetradimensionale.

13


14/36

Promovarea sanatatii

"Sanatatea publica este ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor orientatespre mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei".

1952 Winslow"Sanatatea publica este stiinta prevenirii bolilor, prelungirii vietii si ameliorariisanatatii si vitalitatii mentale si fizice a persoanelor prin intermediul unor actiuniconcertate vizand asanarea mediului, lupta contra bolilor care au o importanta sociala,invatarea regulilor de igiena personala, organizarea de servicii medicale in scopuldiagnosticarii precoce si tratamentului preventiv al bolilor, ca si prin punerea in

aplicare de masuri sociale specifice care sa asigure fiecarui membru al colectivitatii unnivel de viata compatibil cu mentinerea sanatatii, obiectivul final fiind de a permitefiecarui individ sa se bucure de dreptul sau nnscut la sntate i longevitate."

Principii ale promovarii sanatatii:

lucreaza cu oamenii si nu impotriva lor; este un proces care se desfasoara in cadrul comunitatii locale; se adreseaza cauzelor subiacente sanatatii mai degraba decat celor imediate; se adreseaza atat individului cat si mediului inconjurator; subliniaza dimensiunile pozitive ale sanatatii; cuprinde si ar trebui sa implice toate sectoarele societatii, ar trebui sa faca apel

la participarea tuturor; implica intraga populatie in contextul vietii sale cotidiene; elementul central il

reprezinta participarea efectiva a publicului la definirea problemelor, luareadeciziilor si desfasurarea activitatilor care vizeaza schimbarea si ameliorareadeterminantilor sanatatii. Astfel, promovarea sanatatii necesita colaborareastransa intre toate sectoarele sociale in vederea crearii unui mediu favorabilsanatatii;

vizeaza crearea unui mod de "a sti cum sa traiesti" si dezvoltarea capacitatiiindivizilor de a influenta factorii determinanti ai sanatatii precum si modificareamediului pentru a intari factorii care favorizeaza un stil de viata sanatos sieliminarea celor daunatori facilitand "alegerile sanatoase".

IMUNIZAREA PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR PRIN VACCINARECe sunt imunizarile?

14
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.html


15/36

Imunizarile, numite si vaccinari, protejeaza copiii si adultii de anumite boli.Imunizarea consta in administrarea unui vaccin care contine fragmente din germenelemicrobian implicat (tulpini bacteriene sau virale) sau cantitati mici atenuate aleacestuia. Vaccinul stimuleaza sistemul

imunal persoanei sa produca anticorpi, care

pot ulterior sa recunoasca si sa distruga germenele patogen in momentul expunerii.Uneori, imunizarea nu protejeaza complet impotriva aparitiei bolii, dar ii reducesemnificativ gravitatea. Imunizarile se administreaza de obicei injectabil. Anumitevaccinuri se administreaza in doza unica, altele necesita mai multe doze repetate intimp.

RATIA CALORICA Sl ALIMENTATIA RATIONALA

Asigurarea energiei organismului uman este o functie vitala, fara de carerespiratia, activitatea inimii, a creierului, ficatului, excretiei, activitatea musculara,cresterea si reproducerea nu ar fi posibile.

Energia organismului uman este asigurata prin metabolizarea (arderea)substantelor calorigene (monozaharide, acizi grasi si aminoacizi). Producerea deenergie se realizeaza in special pe seama glucidelor si lipidelor, proteinele avand roldeosebit in crestere si reproducere. Excesul alimentar si sedentarismul creeaza

premizele obezitatii. Cand nevoile energetice nu sunt acoperite prin aport alimentar,timp indelungat, apare denutritia (slabirea). Pentru mentinerea functiilor sale vitale,organismul are nevoie de o cantitate de energie calorica minima. Acesta este

metabolismul bazai, care se defineste astfel: energia necesara unui individ aflat instare de veghe, in repaus fizic si psihic, de cel putin 12 ore dupa ultima masa si la celputin 24 de ore dupa ingestie de proteine, in conditii de neutralitate termica, adica la otemperatura a mediului ambiant de 20-21.

Deci chiar in repaus complet are loc o cheltuiala minima de energie, unconsum de alimente necesar functionarii inimii, plamanilor, circulatiei etc. Nevoileenergetice bazale sunt mai crescute la copil si scad cu varsta. Pentru cheltuielileenergetice suplimentare (in special efortul), organismul necesita un suplimentenergetic.

Raportate la kg corp/greutate ideala, nevoile calorice in raport cu muncadepusa sunt:- repaus la pat 20-25 calorii/kg corp/zi;- munca usoara 30-35 calorii/kg corp/zi;- activitate fizica moderata 35-45 calorii;- munca fizica intensa si prelungita 40-45 calorii;- munca foarte grea 50-60 calorii si chiar mai mult.Alti autori calculeaza surplusuri de calorii in functie de diferitele activitati astfel:

15
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/vaccin_5027.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/imun_3436.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/vaccin_5027.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/imun_3436.html


16/36

- pentru viata sedentara 8-900 calorii peste metabolismul bazal;- pentru activitate fizica usoara 900-1400 calorii in plus;- pentru activitatea moderata 1400-1800 calorii in plus;- pentru munca grea 1800-4500 calorii in plus.

Alimentele din grupele alimentare prezentate se pot consuma fie ca atare,fie dupa preparare culinara. Prin gruparea in diferite moduri a preparatelor culinare lao masa, se obtine ansamblul de preparate culinare numite meniu.

Meniul rational trebuie sa asigure o varietate larga de preparate, precumsi un mod de prezentare stimulant, sa realizeze o concordanta deplina intre aport sinevoi, sa fie echilibrat, adica sa cuprinda alimente din toate grupele (factori energetici,

plastici, saruri minerale, vitamine). Aceasta reprezinta de fapt ratia caloricaalimentara, deci cantitatea de alimente care sa satisfaca cantitativ si calitativ toatenevoile nutritive ale organismului, in raport cu munca, sexul, varsta, diferitele starifiziologice (alaptare, graviditate, crestere), clima, pe o perioada de obicei de 24 de ore.

Proportia substantelor nutritive intr-o ratie calorica echilibrata, trebuie safie pentru adultul sanatos, in ce priveste proteinele 13% in medie, pentru lipide 30% inmedie si pentru glucide 60% in medie.

Un organism adult sanatos, conform conditiilor de efort mediu, arenevoie zilnic de o alimentatie cu o valoare calorica de aproximativ 3000 calorii.Printr-o regula de trei simpla, cunoscand necesarul de principii nutritive si procentul,

putem afla usor cate calorii din cele 3000 revin fiecarui principiu alimentar.- proteine: 3000 calorii x 15 : 100 = 450 calorii- lipide: 3000 calorii x 25 : 100 = 750 calorii

- glucide: 3000 calorii x 60 : 100 = 1800 calorii.Cunoscand aproximativ la cate grame din fiecare substanta nutritivaavem dreptul, in cadrul ratiei calorice zilnice, luam lista de alimente necesare unei

persoane, in medie pe zi, pe care o vom calcula conform tabelelor cu compozitiaalimentelor (vezi tabelul alaturat). Aceasta lista trebuie sa cuprinda alimentele dintoate grupele principale (proteine, lipide, glucide) in proportiile indicate si in cadrulunui numar global de aproximativ 3000 calorii (in cazul tabelului alaturat 2900).Aceasta lista cuprinde alimente ce se pot procura in sezonul de iarna. Cu atat maimult, proportiile indicate pot fi respectate in sezonul legumelor si fructelor proaspete.Tabelul care urmeaza, ofera posibilitatea compararii procentului fiecarei grupe de

alimente, fata de numarul global de 2900 calorii din lista de alimente, cu procentulindicat de proportiile alimentatiei rationale.

Dupa cateva saptamani de practica se va putea respecta ratia calorica, fara a se maiapela la calcule, insusindu-se posibilitatea de a stabili din ochi" alimentele sicantitatile respective.in ceea ce priveste numarul de mese pe zi se recomanda 5-6. in general ratia calorica

16


17/36

se repartizeaza astfel: 15-20% la micul dejun, 5-10% la gustarea de la ora 11,35 -45%la masa de pranz si restul dupa amiaza si seara. Masa de seara se va lua cu cel putindoua ore inainte de culcare, pentru ca digestia sa desfasoare in conditii bune si sa nuimpiedice odihna de noapte.

Nevoia de vitamine este asigurata prin alimentele de origine animala, catsi prin cele de origine vegetala. Astfel vitamina A 5000 U.i, 1,5 mg (peste, unt,lactate, soteuri de morcovi, patrunjel, ardei), vitamina D 400 U.i, (ulei din unele speciide peste, lactate, galbenus de ou), vitamina E, 2-3 mg/pe zi (germene de cereale, ou,ficat, lapte, ulei de floarea-soarelui si paine intermediara), vitamina K 0,5 mg/zi(legume verzi), vitamina B, 1,5 mg/zi, vitamina B2 2 -2,5 mg/zi, vitamina B6 2 mg/ zi,vitamina C 50-150 mg/zi, vitamina PP 15-26 mg/zi.

Vitaminele din complexul B se gasesc atat in alimentele de originevegetala cat si in unele de origine animala. Vitamina C se obtine prin consumul defructe si legume verzi.

Fructele si legumele verzi, carnea, ouale si laptele sunt importante sursede vitamine si saruri minerale, deci sunt indispensabile in alimentatia zilnica. Catevaexemple mai semnificative, produse de lipsa acestor substante: lipsa de fier provoacaanemia feripriva, cea de iod mareste glanda tiroida (gusa), lipsa de sodiu provoacaoboseala musculara si depresie neuropsihica, de vitamina A - boli de ochi, de vitaminaC - scorbutul, iar lipsa de vitamina D - rahitismul.

Nevoile zilnice de apa ale organismului sunt de 2500-3000 ml/zi. O mareparte este adusa cu alimentele, cealalta este ingerata ca atare sau sub forma de bauturisi numai o mica parte (cea. 300 ml) rezulta din arderile metabolice ce au loc in

organism. intre aportul si eliminarea apei trebuie sa existe un echilibru. in sfarsitalimentatia zilnica trebuie sa contina si o anumita cantitate de fibre (celuloza),necomestibile.

Prezentam mai jos cateva alimente cu deosebita actiune vitalizanta, cu rol protector,indicate atat in alimentatia omului sanatos cat si a celui bolnav. Acestea sunt foarteutile in diabet si pot fi consumate de la varste fragede pana la adanci batraneti.

- Drojdia de bere contine 50% proteine foarte digestibile, ocantitate exceptional de mare de gluteion (o proteina sulfurata cu importanta inoxidoreducere si in rezistenta la infectii), 14 minerale esentiale, 17 vitamine (grupa B

in totalitate) si mult ergosterol (provitamina D). Se administreaza in doze de olingurita pe zi la copii si 1-2 la adulti si batrani, la fiecare masa, amestecata in supa,iaurt, soteuri de legume etc. Compenseaza carentele in factori nutritivi si contribuie lamai buna utilizare a glucidelor. Este indicata la denutriti diabetici (previne instalarea

polinevritelor) si la sportivi (favorizeaza rezistenta si asigura eliminarea toxinelor dinorganism). Are si un rol protector pentru ficat. Drojdia de bere obisnuita, prinTratamentul cu soda caustica, carbonat de sodiu sau acid clorhidric, cum se intampla

17


18/36

in industrie, pierde 70% din vitamine. De aceea se indica consumarea drojdiei de berecultivata pe cereale.

- Germenele de grau contine produse fosfatice, multe saruriminerale (fier, magneziu etc.) proteine complete care contin toti aminoacizii esentialietc. Este o sursa naturala importanta de fier, magneziu, proteine, vitamine B si E.Vitamina C este redusa. Este indicat in stari depresive, la convalescenti, anemii,sarcina, lactatie. Favorizeaza digestia si regleaza functiile intestinale. Nu are insasuficient calciu. Este contraindicat in hipertensiunea arteriala. La copii seadministreaza 1-4 lingurite pe zi, dupa varsta, iar la adulti 2-3 lingurite la mese. Se

prepara punand graunte de grau intr-o farfurie si se acopera cu apa. Dupa 24 de orevara si 36 iarna, bobul se umfla. Se spala si se umezesc boabele in urmatoarele catevazile. Se mananca la inceputul mesei si se mesteca bine. Este mai putin eficace decatdrojdia de bere.

- Polenuleste un aliment cu totul deosebit. Contine proteine,

zaharuri, grasimi, minerale, oligoelemente, toate vitaminele, o serie de hormoni,enzime, factori de crestere si pigmenti. Reda in cateva zile vigoarea persoanelordeprimate, favorizeaza dezvoltarea copiilor bolnaviciosi, impiedica imbatranirea

precoce si reface denutritia. Nu se fierbe pentru ca astfel se distrug vitaminele. Seadministreaza diluat in apa, lapte, cafea sau ceai cald, zilnic o jumatate pana la olingurita de cafea. Se indica mai ales persoanelor dupa 60 de ani. Este usor laxativ. Semareste doza in caz de oboseala, slabiciuni, anemie, tulburari de crestere.

- Patrunjeluleste un condiment foarte bogat in principiinutritive. 100 g patrunjel contin 200 mg vitamina C, 60 mg provitamina A, 240 mg

calciu, 19 mg fier etc. Este un excelent antiseptic si se administreaza in rahitism,tuberculoza (deoarece contine mult calciu) anemie, boli oculare s.a. Prelungeste viatasi intarzie senescenta. Se consuma ca atare sau sub forma de suc.

- Iaurtulcontine vitamina B, saruri de calciu si proteine.Datorita acidului lactic si bacteriilor pe care le contine, protejeaza flora intestinala atatde utila organismului. Astfel impiedica putrefactia intestinala. Excesul estedemineralizant, prin acidul lactic continut. Se recomanda 10 zile 5-6 linguri de iaurtzilnic si apoi pauza 5-6 zile.FUMATUL

Despre efectele nicotinei asupra sanatatii se poate vorbi la nesfarsit.

Seproduc tulburari respiratorii, cancer la plaman, sporeste riscul ataculuide cord, seingalbenesc pielea, dintii, degetele si se imbatranesteprematur.La ce ne expunem dac fumm?

fumatul este o cauz important a bolilor pulmonare cronice obstructive,tusea cronic, expectoraia i insuficiena respiratorie fiind frecvent ntlnite lafumtori; consumul igrilor a fost asociat, de asemenea, cu o inciden crescut a

18


19/36

infeciilor respiratorii i deceselor cauzate de pneumonie i gripaeste o cauz major a bolii coronariene, contribuind att la apariia

aterosclerozei coronariene, ct i la evenimentele acute coronariene ischemice (infarctmiocardic), trombotice i aritmice; agraveaz ischemia periferic, poate afecta grefelede by-pass periferic i este o cauz important a bolilor cerebrovasculare

fumatul este responsabil n proporie de 85-90% de apariia canceruluibronho-pulmonar; important factor de risc i pentru alte tipuri de cancere: cavitatebucal, faringe, laringe, esofag, pancreas, vezic urinar, rinichi, stomac, col uterin.

este un factor de risc pentru instalarea mai devreme a menopauzei lafemei, apariia prematur a ridurilor faciale, a osteoporozei la femei, a disfunciilorsexuale la brbai, scderea imunitii n generalfumatul n timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea ftului, acesta cntrind mai puindect un nou-nscut al unei mame nefumtoare; crete riscul de avort spontan i dedeces al ftului

alte efecte: gingivite, apariia cariilor, voce rguit, nglbenirea tegumentelordegetelor, a unghiilorFumatul pasiv tii ce consecine are?

Fumatul pasiv reprezint inhalarea fumului de igar de ctre nefumtori,ntr-un mediu n care se fumeaz i este la fel de duntor pentru sntate ca ifumatul propriu-zis. Efectele fumatului pasiv pot fi senzaia de grea, cefaleea, tusea,iritaia ochilor, exacerbri la pacienii astmatici, creterea riscului de cancerpulmonar,a riscului de boli cardiace i accidente vasculare cerebrale.

Ce este sedentarismul?Este un mod de viata, definit printr-o dominanta a inactivitatii fizice.Cercetarile arata ca in tarile europene (cu exceptia celor nordice, unde exista un cult

pentru miscarea in aer liber), in mediul urban, in jur de 85% dintre persoanele adultesunt sedentare. Si, foarte interesant, aproape jumatate dintre persoanele sedentare nurealizeaza faptul ca au un mod de viata nesanatos. Punctajul pe care il prezentam aredarul de a dezvalui realitatea.Asadar, suntem sedentari daca:

nu avem zilnic macar o ora de plimbare sau o alta activitate fizica in aer liber,

nepoluat, in locuri cum ar fi parcurile, malul apelor curgatoare, padurile. nu avem minimum 15 minute in fiecare zi pentru exercitii de gimnastica simple:

genuflexiuni, flotari, flexii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale etc.

nu facem macar de doua ori (ideal ar fi de trei ori) pe saptamana, regulat, o ora -o ora si jumatate de sport, timp in care sa "ardem" macar 700 de calorii.

19
http://www.medicas.ro/sanatatea-pe-larg/raceala-sau-gripa/http://www.medicas.ro/tag/cancer/http://www.medicas.ro/sanatatea-pe-larg/raceala-sau-gripa/http://www.medicas.ro/tag/cancer/


20/36

majoritatea muncii noastre o facem din pozitia sezand, in picioare sau in altepozitii statice si ne confruntam cu probleme de genul discopatiei lombare, cifozei,rigiditatii articulare, celulitei.

suntem obezi sau ne confruntam cu o supraponderalitate accentuata. suntem incapabili sa facem eforturi de intensitate medie, cum ar fi 1 kilometru

de alergare fara oprire sau o ora de mers pe jos in pas alert (7 kilometri pe ora), fara sane pierdem suflul si fara sa acuzam o oboseala intensa.

70-80 % din timpul liber il petrecem la televizor, in fata calculatorului, mergandla cumparaturi, plimbandu-ne cu masina sau mancand.

Daca v-ati regasit in lista de semne clare ale sedentarismului, atunci

urmariti, pentru a vedea care sunt consecintele nefaste ale acestui mod de viata.

Bolile fizice produse si agravate de sedentarism

In lumina acestor date, sedentarismul este una dintre cele mai periculoasemaladii. De ce? Pentru ca dupa o perioada lunga de timp in care nu apare nici unsimptom dureros, dintr-o data ne confruntam cu un noian de probleme de sanatate,destul de greu de rezolvat. Iata lista bolilor care au drept cauza lipsa miscarii fizice:

Bolile articulare - mai ales atunci cand apar la varste sub 50 de ani, suntsemnul clar al sedentarismului. Lipsa exercitiilor fizice, mai ales a celor care implicadezvoltarea mobilitatii, duce rapid la rigidizarea articulatiilor, favorizeaza degenerareatesuturilor din compozitia cartilajelor, precum si aparitia proceselor inflamatoare.

Afectiunile coloanei vertebrale - au cunoscut o adevarata explozie in ultimii30 de ani. Totul porneste de la pozitiile gresite pe care le avem atunci cand stam in

picioare sau pe scaun si, mai ales, de la insuficienta dezvoltare si antrenare amusculaturii spatelui si a celei abdominale. In aceste conditii, intreaga greutate atrunchiului, nesustinuta de muschi, se lasa direct pe vertebre, producand tasari,

deformari ale coloanei, insotite de dureri puternice si, treptat, de un grad mai mic saumai mare de invaliditate.

Bolile cardiace - apar pe fondul excesului de colesterol din sange, a greutatiicorporale marite, a receptivitatii sporite la stres, a insuficientei oxigenari a tesuturilor.Cu alte cuvinte, exact problemele care pot fi cu usurinta combatute de o viata activa,cu multa miscare in aer liber. Atentie! Afectiunile cardio-vasculare constituie, in

prezent, cauza numarul unu de mortalitate la nivel mondial.

20


21/36

Obezitatea si ingrasarea - contrar a ceea ce se crede in prezent, problemele degreutate care afecteaza aproape jumatate dintre europeni nu sunt doar o problema dedieta. In primul rand, obezitatea este o problema de stil de viata, apetitul alimentarexcesiv nefiind o cauza in sine, ci o consecinta a unei atitudini gresite. Iar ideea ca

vom slabi si, mai ales, ca vom arata bine infometandu-ne si stand pasivi, este una dincele mai mari erori. O ora de exercitii fizice intense, dar facute intr-un ritm firesc, ardcaloriile a doua mese imbelsugate si, extrem de important, transforma adipozitatileatat de inestetice in masa musculara. Mai mult, o viata activa si echilibrata impiedicaaparitia tensiunilor psihice care conduc la marirea patologica a apetitului alimentar,ajuta la tinerea spontana sub control a cresterii in greutate, fara a ne mai chinui curegimuri si medicamente.

Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la hemoroizi si varice Diabetul adultilor - apare pe fondul unei cresteri a proportiei de tesut adipos in

organism. Grasimea din organism ingreuneaza actiunea insulinei produsa de pancreas

si, in consecinta, duce la cresterea glicemiei, intrucat nivelul zaharului din sange numai poate fi controlat. In afara exercitiului fizic, nu se cunoaste nici o alta modalitateeficienta pe termen lung si ne-nociva de reducere a proportiei de tesut adipos.

Celulita - este unul din semnele "clasice" ale sedentarismului. Este vorba de oinflamare a tesutului adipos pe anumite portiuni ale corpului, care - asa cum spuneam- apare si prolifereaza in absenta efortului fizic.

Sterilitatea - in special sterilitatea masculina se datoreaza in peste 50% dincazuri, spun specialistii, absentei activitatii fizice constante. Cercetarile arata ca inconditii de sedentarism, secretia anumitor hormoni cu rol foarte important in

reproducere nu este suficienta (glandele endocrine care ii produc nefiind stimulate) si,in consecinta, apare sterilitatea. Sensibilitatea la infectii - tine in mod firesc de o lipsa de activare a sistemului

imunitar. Nenumarate studii arata ca in conditii "de sera", adica traind in spatii inchisesi cu temperatura constanta, lipsiti de stimularea contactului nemijlocit cu natura si decea produsa de efortul fizic, productia de celule cu rol imunitar din organism scadedramatic. In plus, s-a constatat ca in conditii de sedentarism celulele imunocompetente

pur si simplu se lenevesc, devenind mult mai putin active, chiar daca sunt in numarsuficient. Rezultatul este ca organismul nu reuseste sa se mai apere de microbi chiar

banali, imbolnavindu-se tot mai des. Bolile respiratorii - apar nu doar datorita poluarii si a diferitilor agenti

infectiosi, ci si ca urmare a scaderii imunitatii naturale a organismului de carevorbeam mai sus si, nu in ultimul rand, din cauza ne-utilizarii plamanilor lacapacitatea lor reala. Cercetarile medicale din multe tari arata ca majoritateaoamenilor folosesc cel mult jumatate din capacitatea lor respiratorie, restul ramanandneutilizata. Si orice organ sau sistem neutilizat suficient (la fel ca si atunci cand esteutilizat excesiv) se imbolnaveste. Iar cauza numarul unu a slabei folosiri a capacitatii

21


22/36

noastre respiratorii este, fireste, aceeasi lipsa a efortului fizic de care am vorbit panaacum.

Hemoroizii si varicele - Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur lahemoroizi si varice, aceste dilatari patologice ale venelor apar atunci cand exista

macar una din cele trei premise: absenta efortului fizic facut sistematic, pozitiilestatice indelungate si constipatia. Eliminarea acestor trei cauze duce, in timp, laameliorarea sigura, daca nu chiar la eliminarea completa a acestor probleme si, celmai important, impiedica proliferarea lor.

Tulburarile digestive - multe probleme cum sunt constipatia (in special ceaatona), digestia dificila, balonarea, dispepsia, dischinezia biliara sau chiar anumiteforme de gastrita au ca si cauza principala... lenevirea organismului, care nu este pussistematic sa faca o activitate fizica sustinuta. Intreg sistemul nostru digestiv a fost

proiectat de natura sa functioneze optim atunci cand facem efort fizic si suntem activi.In schimb, atunci cand avem o viata sedentara, toate procesele digestive, inclusiv cele

de eliminare, sunt inhibate in mod natural. De aici apar si problemele de sanatate susmentionate, pentru ca pe de o parte, noi ne alimentam normal, iar pe de alta parte,modul nostru de viata transmite sistemului digestiv mesaje de inactivare, ceea cecreeaza tulburari in lant.

Lista afectiunilor si tulburarilor organice produse de sedentarism este atatde mare, incat efectiv nu avem spatiu sa le enumeram pe toate. In principiu aproapetoate bolile care au proliferat exploziv in lumea moderna, de la tulburarile deasimilatie a calciului la alergie, de la migrena la anumite disfunctii endocrine, au -

daca nu ca principala cauza - atunci macar ca si componenta importanta acest stil deviata inactiv. Ceea ce este, insa, cu adevarat tulburator, e faptul ca cele mai neplacuteconsecinte nu sunt resimtite la nivel organic, ci la nivel psihologic.

Si psihicul, ca sa nu o ia razna, are nevoie de miscare

Marea problema pe care o ridica sedentarismul apare din faptul ca el nu edoar o stare de spirit de moment, ci se constituie intr-un adevarat stil, extrem denesanatos, de a trai. Ne multumim in timpul nostru liber cu privitul la televizor, cutreburile casnice, cu cate un mers la cumparaturi, cu diferitele modalitati de agrement

prin intermediul computerului, in cazurile fericite cu intalnirile cu cei din anturajul

nostru, cu cititul unei carti sau cu o plimbare.Vacantele, in cazul in care nu sunt un nou prilej de munca, sunt foarte rar

gandite prin prisma mentinerii sanatatii si a tonusului interior.In concediu, a inceput sa conteze tot mai mult unde mergem, fata de ceea

ce efectiv facem pentru a ne simti bine. Contactul nemijlocit cu natura a fost gradatinlocuit de excursiile cu masina, de mersul la un gratar, de plimbari tot mai rare.Exista si o mentalitate paguboasa conform careia, odata trecuti de varsta adolescentei,

22


23/36

sportul devine o "joaca" deplasata. La varsta a doua si a treia, pentru multi, exercitiulfizic este de neconceput, existand bariere psihologice tari ca piatra impotriva sa.

Ca atare, plamanii nostri ajung sa inspire tot mai putin aer, sistemulmuscular se atrofiaza, toata energia din alimente este bine economisita de organism,ea fiind utilizata doar pentru procesele fiziologice vitale. Rezulta, in consecinta, unimens surplus de energie, nu doar fizica, ci si psihica, pe care nu stim cum sa ogestionam. Aceasta din urma, adica energia psihica in exces, se constituie - nu rareori- in factor destabilizator al echilibrului nostru interior. Iar tulburarile pe care le vomenumera in continuare apar, s-a demonstrat statistic, mai ales la cei care au un stil deviata sedentar - o dovada clara ca energia economisita fara voie si necanalizataconstructiv devine o sursa de suferinta.

Tulburari psiho-emotionale generate de sedentarism - Depresia- se agraveaza in coplesitoarea majoritate a cazurilor atunci cand, pentru o perioada detimp, ne reducem foarte mult activitatea fizica si contactul cu natura. In schimb,

depresiile se vindeca adesea spontan si fara medicamente atunci cand, gradat, reusimsa ne redeschidem fata de o viata activa, care sa ne mobilizeze energiile launtrice, iarcand facem efort fizic in mod regulat, acesta este un inamic demonstrat al starilor detristete, pesimism si astenie psihica.

Anxietatea - de cele mai multe ori "ataca" atunci cand nu avemsupape pentru descarcarea tensiunilor interioare, care incep sa se acumuleze. Or,exercitiile fizice si directionarea energiei launtrice prin intermediul lor sunt unexceptional mijloc de reducere a tensiunilor psihice. Un mijloc la care, din pacate,

prea putini anxiosi apeleaza in prezent. Mai mult, s-a constatat ca cei care adopta o

viata activa isi dezvolta gradat vointa si increderea in ei insisi. Aceste doua calitatipsihice sunt cele mai puternice antidoturi impotriva fricii si fobiilor de tot felul. Insomnia - un raport elaborat de "Centrul American pentru

Cercetari Psihiatrice" in 2002 arata ca mai mult de 75% din persoanele care acuzatulburari de somn au un trai sedentar. Mai mult, studiile facute pe grupe de pacienti auaratat ca persoanele care incep sa faca sport de trei ori pe saptamana au o rata deameliorare a somnului la fel de mare ca si cei care recurg la cele mai noi somnifere desinteza. Aceasta imbunatatire a somnului prin renuntarea la sedentarism prezinta insaavantajul ca nu are efectele adverse si nu are fragilitatea rezultatelor terapeuticespecifice celor care recurg la medicamente.

Starile de iritabilitate nervoasa - sunt in opinia multor cercetatoriexpresia unor energii psihice refulate, care scapa controlului mintii constiente.Consumarea acestei energii psihice prin intermediul efortului fizic sistematic nurezolva complet aceasta problema, insa o atenueaza in foarte mare masura, fiind faradoar si poate cel mai bun calmant cunoscut.

Tulburarile de dinamica sexuala - au cel mai adesea fie cauzestrict psihologice, fie o combinatie de cauze organice si psihologice. Sedentarismul, s-

23


24/36

a observat, duce la o dezvoltare a unei exagerate sensibilitati psiho-afective, care sereflecta foarte adesea in domeniul atat de delicat al sexualitatii. Cu alte cuvinte,sedentarii sunt mult mai susceptibili sa capete complexe de inferioritate, sa dezvoltefrustrari, sa se confrunte cu stari de hiperexcitabilitate sau cu opusul lor, decatcelelalte persoane. De aici si pana la aparitia unor tulburari de dinamica sexuala, numai este decat un pas.

Planificarea examinarilor periodiceI. n cadrul planificrii examinrilor periodice se numr examinarea

periodic a precolarilor, elevilor i studenilor, ce urmeaz s fie supuiexamenului medical de bilan al strii de sntate.

Se examineaza elevii si studentii care vor fi supusi imunizarilorprofilactice pentru stabilirea eventualelor contraindicatii medicale temporare sisupravegheaza efectuarea vaccinarilor si aparitia reactiilor adverse postimunizare

Efectueaza triajul epidemiologic dup vacana colar sau ori decte ori este nevoie.

Verific efectuarea periodica a examinarilor medicale stabilite prinreglementari ale Ministerului Sanatatii Publice.

II. PN Evaluarea starii de sanatate a populatieiObiective:a) evaluarea strii de sntate a populaiei i a factorilor de risc, n vederea

pstrrii i promovrii sntii, precum i a prevenirii mbolnvirilor i complicaiiloracestora;

b) mbuntirea strii de sntate a populaiei prin creterea accesuluipopulaiei la servicii de asisten medical preventiv i creterea speranei de via,.a.Scop :a) cunoaterea ponderii n populaie a factorilor determinani pentru bolile cu

impact major asupra strii de sntate a acesteia, diagnosticarea precoce imonitorizarea acestor boli pentru evitarea deceselor premature;

b) mbuntairea strii de sntate a populaiei prin prevenirea, controlul imonitorizarea bolilor cu impact major asupra sntii;

c) mbuntirea calitii vieii i prelungirea duratei medii de via pentrualinierea la standardele Uniunii Europene;

d) mbuntirea accesului la servicii de sntate a ntregii populaii a Romniei.

III. Planificarea controlului medical la angajare ca i cel periodicurmrete ca starea de sntate a fiecrui angajat s permit exercitarea meserieirespective.

Controlul const ntr-un examen medical de bilan al strii de sntate

24


25/36

prin care, prin comparare cu examenele anterioare, se apreciaz dinamica strii desntate. Compararea strii de sntate cu condiiile de munc, permite luarea deciziei

privind posibilitatea sau imposibilitatea continurii muncii anterioare, n ultimul cazaplicndu-semsuri pe linie profesional, dublate uneori i de msuri medicale isociale.

Examenele la angajare sau periodice se efectueaz de ctre angajai idifer n funcie de specificul unitii, de ex. pentru sectorul sanitar analizele

periodice, n special pentru departamentul de alimentaie a sugarului sunt: ex. clinici/sau r-scopie pulmonar, ex. coproparazitologic. De asemenea se recolteaz periodicacestor angajai, probe de pe tegumente, pentru a urmrii eventuala stare de portaj aacestora.

Anorexia nervoas este o tulburare de alimentaie care afecteaz maiales femeile tinere. Boala se caracterizeaz prin reducerea greutii corpului cu cel

puin 15% fa de cea ideal i prin teama persistent de ngrare.

Afeciunea debuteaz de obicei ntre 15-25 de ani.Cauze

Cauzele anorexiei nu sunt pe deplin cunoscute, fiind incriminai maimuli factori favorizani care pot conduce independent sau mpreun la apariia bolii.Printre acetia se numr factorii:

- biologici,- sociali,- familiali i- psihologici.

De asemenea, a fost demonstrat implicarea factorilor genetici,persoanele care au un membru al familiei anorexic prezentnd un risc crescut de adezvolta boala. Pubertatea, cstoria, problemele familiale, divorul sau schimbarealocului de munc pot declana apariia anorexiei.

Exist dou tipuri majore de pacieni cu anorexie nervoas:- tipul restrictiv , persoana reduce drastic aportul alimentar, i- tipul bulimic . n acest caz, persoana consum o cantitate

mare de alimente, dup care i provoac vrsturi sau abuzeaz delaxative.

Din cauza alimentaiei restrictive, bolnavul se priveaz de nutrienii

absolut necesari pentru buna funcionare a organismului. Metabolismul unui anorexicdevine din ce n ce mai lent, ca msur de adaptare fa de scderea greutii.

Scade temperatura corpului, apar hipotensiunea i bradicardia (inima batemai rar dect n mod normal). Bolnavul de anorexie acuz cderea prului, devineconstipat i prezint osteopenie (reducerea densitii oaselor). Lipsa de minerale ivitamine din organism determin creierul s nu mai funcioneze la parametri normali,afectnd capacitatea de a nva.

25


26/36

TratamentPrincipalul obiectiv al tratamentului anorexiei nervoase l reprezint

refacerea greutii la minimum 90% din greutatea ideal pentru vrsta i nlimeabolnavului.n cazurile severe se recomand internarea n spital, formele uoare ale bolii putnd fitratate i ambulator.

I Aportul caloric trebuie mrit treptat, pentru a se obine o cretere ngreutate de una-dou kilograme pe sptmn. De multe ori este necesarsupravegherea meselor.

Se recomand vizitele la psiholog, att pentru a se forma o imagine desine echilibrat, ct i pentru schimbarea obiceiurilor alimentare.

Aceasta urmrete n prim faz s structureze un program alimentar,axndu-se pe numrul de mese i nu pe calcularea caloriilor: scopul este acela de a

educa pacientele s mnnce sntos i s priveasc masa ca pe un ritual beneficalturi de prieteni i familie.

II. n cea de-a doua faz a programului se trece la o re-evaluare a vieii,punndu-se accent pe rezolvarea de probleme, altfel dect prin apelarea la diete din cen ce mai drastice. La fel de eficient se dovedete i terapia interpersonal, deoarece

pacientele se afl de obicei la vrsta la care sunt extrem de interesate de relaiileinterpersonale i pot astfel compensa frustrrile din domeniul siluetei i alimentaiei.De asemenea, n cazurile n care tulburrile de alimentaie apar pe fondul uneidepresii, psihologul poate prescrie antidepresive, la fel i n cazurile mai grave - ns

aceast form de tratament este negociat cu pacientul n timpul edinelor depsihoterapie.

Pierderile de esut osos cauzate de osteopenie sunt reduse cu ajutorulcalciului i vitaminei D. Instituirea ct mai devreme a tratamentului este foarteimportant, ansele de vindecare fiind mult mai mari n acest caz.

Procesul de ngrijire (nursing) pentru pacienii cu alterarea stimei desine, etc.

Pentru c succesul unui tratament este o colaborare fericit intre trei

elemente indisolubil legate si anume: un diagnostic corect, o terapie adecvata si unpacient cooperant, este necesar ca pacientului sa nu-i fie ascuns nimic din suferintasa. Pacientul trebuie sa fie corect informat asupra starii sale de sanatate, asuprariscurilor, precum si asupra modului cel mai indicat de tratament, indiferent decredintele si de prejudecatile sale in domeniul medical.

Initierea dializei cronice reprezinta un moment extrem de stresant pentrupacientul cu insuficienta renala cronica terminala. Probabil cel mai dificil aspect pecare bolnavul si familia acestuia trebuie sa-l inteleaga si sa-l accepte este c dializa nu

26


27/36

vindeca boala renala. Prin dializa pacientul este mentinut in viat, ins funciilerinichiului nu pot fi substituite in totalitate.

Constientizarea acestui fapt dezorganizeaz viata bolnavului, acesta fiindobligat sa-si perceap altfel corpul si sa-si reconsidere rolurile sale profesionale sifamiliale.

Pierderea rolurilor sociale, alterarea planurilor de viitor, nesiguranta,afectarea imaginii si a stimei de sine sunt doar cateva dintre realitatile la care

pacientul dializat trebuie sa se adapteze pentru a putea beneficia la maximum detratamentele recomandate de medicul specialist.

Stimade sine, increderea in sine, imaginea de sineacesta este trio-ul ce areprobabil cel mai mare impact asupra starii de bine a persoanei si a capacitatii acesteiade a se bucura de viata. De aceea stima de sine scazuta se afla adesea in miezul uneimari varietai de probleme psihologice. Stima de sine scazuta este prezent ndepresie, anxietate (in special anxietate social), tulburarile de alimentare, dependene,

probleme de relaionare, dificulti n comunicare i multe altele.Zilnic n unitile sanitare i/sau de ngrijire, confruntarea morii face

parte din profesia de purttori ai halatului alb. Indiferent de prognostic mediculncearc s salveze viata bolnavului sau cel putin s o mbunteasc, s o uureze

pentru o perioad. Pe lang cunotinele de specialitate el are nevoie i de abilitispeciale de ntelegere a nevoilor emoionale ale pacientului.

E foarte greu ca medic sa accepti ca nu mai poti face nimic pentru unpacient, sa accepti ideea ca va muri. Si totusi, chiar si in acest nedorit si nefericitmoment, se mai poate face ceva pentru bolnav. Poate fi ajutat sa accepte, sa plece

impacat. Iar asta se intampla atunci cand bolnavul are ocazia sa stie ce il asteaptasi poate sa-si incheie anumite lucruri, sa-si ia ramas bun de la rude si prieteni, sa lase oamintire.

Practic, ar trebui ca pacientii sa fie informati cu privire la starea lor, laprognostic, la apropierea momentului mortii. E un mod de a le arata respectul siincrederea ca pot face fata situatiei si au dreptul sa-si organizeze ultima perioada avietii. Adesea, rudele incearca sa-i ascunda pacientului adevarul si cer si medicului safaca la fel. Cei din jur se tem ca pacientul va suferi prea mult. Desigur, relatiile suntafectate, dar asta poate avea si un rezultat pozitiv, atunci cand pacientul isi exprima

emotiile le permite si celorlalti sa o faca. Bolnavul se simte iubit, iar cei din jur potcomunica suferinta, pot pentru ultima data sa spuna anumite lucruri si nu sa le nege totrestul vietii lor.

In fata unui prognostic sumbru vor fi rude sau prieteni care se vor retragesi asta pentru ca au propriile dificultati in a face fata situatiei. Asta nu trebuie insa saimpiedice medicul sa comunice pacientului starea in care se afla si sa incerce sacomunice cu el si despre moarte. S-ar putea ca medicul sa fie singura persoana care

27


28/36

are curajul de a vorbi deschis despre acest subiect, dndu-i astfel i pacientului ansade a-i exprima punctul de vedere, de a solicita anumite lucruri, de a-i exprimaemoiile, gndurile.

Prima sarcina a celui care lucreaza cu oameni aflati in stadii terminale alebolii este sa stabileasca o relatie bazata pe respect si reciprocitate. Trebuie sa inteleagasuferinta persoanei, semnificatia pe care ea o da, sa fie atent la ceea ce comunica.Empatia in acest caz poate insemna sa intelegi semnificatia personala acomportamentelor, emotiilor bolnavului. Sa afli ce crede, ce simte, ce-l preocupa.NEVOI FIZICE, EMOTIONALE, SPIRITUALE, SOCIALE

Fiecare om in timpul vietii trebuie sa functioneze in cel putin 3 domeniiimportante: munca, relatiile sociale(prietenii) si relatia intima (familia). La acestease adauga relatia cu sinele si domeniul spiritual. Functionarea in aceste sarcini nutrebuie anulata in momentul in care bolnavul este intr-o faza terminala. Iar personalulmedico-sanitar il poate incuraja sa functioneze. Desigur nu va mai putea indeplini ca

altadata aceste sarcini, dar le poate adapta posibilitatilor sale de miscare, exprimare.Cum spuneam se intampla uneori ca familia sa se blocheze in suferinta si

sa nu mai poata oferi bolnavului suportul emotional. Medicul i asistenta poate insa sacomunice mai mult cu el. Sa vada cum gandeste si ce anume il incurca. Sa-i identificecalitatile care-l pot ajuta sa faca fata sarcinilor descrise, sa identifice gandurilenegative si sa-l sprijine sa gaseasca noi solutii, posibilitati de a face fata provocariimortii.

Atitudinea personalului medico-sanitar fata de bolnav trebuie sa ramanaconstant incurajatoare, iar comunicarea nu trebuie sa lipseasca in nici un moment.

Opinia generala este ca unul dintre ultimele simturi care se pierd este auzul, astfelpersonalul (medicul, asistenta) trebuie sa se poarte mereu in preajma bolnavului ca sicum ar intelege tot, chiar daca nu da semne ca o face.

Riscurile consumului de droguri

Societatea condamn cu vehemen pe consumatorii de droguri ilegaledar, manifest o relativ toleran fa de consumatorii de alcool i tutun. n realitatens, i fumatul i consumul frecvent i excesiv de alcool pot determina toleran idependen ducnd la afeciuni ale inimii, tractului digestiv, ficatului, plmnilor i

sistemului nervos central.Drogurile precum alcoolul, heroina i tranchilizantele consumate regulat

pot duce la modificarea reaciilor biochimice normale din organism i dac nu secontinu administrarea dozelor apar simptomele specifice abstinenei (tremurturi,transpiraii, simptome asemntoare gripei). n plus, din cauza faptului c suntdepresoare, ele ncetinesc reaciile organismului i produc o stare de somnolen,capacitatea de coordonare a micrilor este afectat iar persoana poate cdea i se

28


29/36

poate accidenta cu uurin.Drogurile precum amfetaminele, cocaina, ecstasy sunt stimulente

puternice, ducnd la o descrcare de energie care poate fi fatal n cazul celor care auprobleme cu tensiunea arterial.

Consumatorii de LSD sufer de halucinaii i pot fi extrem de tulburaidup administrare, capabili s comit acte periculoase, n special dac erau anxioisau foarte suprai nainte s ia drogul.Msuri de prim ajutor

Msurile de prim ajutor acordate de familie sau de persoanele dinanturajul consumatorului de droguri sunt de multe ori decisive n salvarea vieiiacestuia.

Dac persoana este tensionat, panicat, n urma unui consum dehalucinogene, stimulente de tipul amfetaminelor, a ecstasy-ului sau a unor doze

crescute de cannabis, conduita de urgen pe care trebuie s o adoptai este: s nlturai din jur privitorii curioi i s conducei persoana ntr-un loc ferit de

zgomote i lumini puternice; s calmai persoana vorbindu-i ncet i explicndu-i c panica va trece pe

msur ce drogul i va pierde din efect; s o ncurajai s respire adnc i rar pentru a nu se sufoca n accesele de

panic; s ncercai s aflai ce drog a consumat pentru a transmite acest lucru celor de

la Salvare n caz c starea de sntate se nrutete brusc.

Dac persoana este foarte deshidratat sau nclzit n urma consumului deamfetamine sau ecstasy i n urma de depunerii unui efort susinut n timpul dansului,(n cazul n care consumul de droguri s-a realizat ntr-o discotec sau la o petrecerentr-un loc neaerisit), are dure de cap, ameeli, vrsturi, are o senzaie brusc deoboseal i transpiraia este absent:

se recomand odihnirea n spaii aerisite, consumul de sucuri de fructe isnacks-uri srate pentru reechilibrarea hidro-electolitic, consumul de lichidenealcoolice cam jumtate de litru pe or pentru rehidratare.

Dac persoana i pierde starea de contien primul lucru pe care trebuie s-l fac salvatorul este s se asigure c persoana

leinat respir normal n continuare iar dac respiraia nu este perceptibil, s-i fac respiraie gur la gur;

n scop preventiv, pentru a nu-i nghii limba sau dac vars, s nu se sufoce,persoana n stare de incontien va fi poziionat culcat pe-o parte cugenunchiul uor ndoit, cu capul ntors spre lateral i braele flectate de-o partei de alta a capului;

la sosirea ambulanei se vor oferi toate informaiile n legtur cu ce a

29


30/36

consumat i cnd, iar dac acest lucru nu se cunoate, atunci, ce recipiente saupulberi s-au gsit lng persoana n stare de incontien - acest lucru va folosipersonalului medical la stabilirea rapid a celui mai bun antidot.

Sfaturi pentru parinti:

1. Cultiva o relatie bazata pe prietenie si sinceritate cu copilul tau si vei fi ferita desurprize neplacute.2. Atentie la ceea ce consuma, deoarece unele droguri poarta alte denumiri fata decele reale, administrarea lor producand intoxicatii grave, uneori mortale.3.Nu exista droguri tari sau droguri slabe si nici droguri bune sau rele.4. Daca copilul tau va dori sa consume droguri, este foarte probabil ca el sa reuseasca

pana la urma. Pe baza "semnelor" enumerate mai sus, depisteaza in timp util acestlucru!

5. Tu esti cea care trebuie sa-l informeze inca de timpuriu cu privire la nocivitateadrogurilor.6. Cel mai bun lucru pe care il poti face ca parinte, este acela de a fi un exemplu.Copiii trebuie sa stie de la tine care este pericolul administrarii de medicamente, ingeneral, fara recomandarea medicului.7. Nu uita ca alcoolul amplifica efectele drogului

Cercetarea este un proces care trebuie s fie realizat n conformitate curegulile tiinifice. Cercettorul trebuie s tie s fac diferena ntre ceea ce se tie

pn n prezent i ceea ce tie el personal.Scopul de baz al cercetrii nursing este dezvoltarea unei baze de cunotinecare s mbunteasc practica nursing.

Procesul de cercetare are urmtorii pai:1. Descrierea problemei; formularea ntrebrii2. studierea literaturii3. stabilirea obiectivelor4. formularea ipotezelor5. identificarea variabilelor6. selectarea unui model de cercetare

7. definirea caracteristicilor populaiei studiate8. selectarea eantionului9. operaionalizarea i msurarea variabilelor10. culegerea datelor11. organizarea pentru analiz12. analizarea datelor13. Interpretarea rezultatelor

30


31/36

14. comunicarea rezultatelor15. utilizarea rezultatelor.

Descrierea problemei se refer la identificarea temei de cercetare, descriereaproblemei identificate i evaluarea realitii acesteia. Problema trebuie s fieinteresant pentru cerettor, s fie clar definit i important pentru comunitate. (engl.Background)

Studierea literaturii cercettorul trebuie s tie c dac problemarespectiv a mai fost studiat, este inutil s mai piard timpul repetnd experimentul.Pt studierea literaturii de specialitate se vor avea n vedere cuvinte cheie sau fraze carevor fi utilizate pentru cutare.

Stabilirea obiectivelor teoretice se refer la integrarea problemei specificentr-un context tiinific larg. Cercettorul trebuie s dovedeasc c studiul su vaextinde aria de cunotine actuale.

Formularea ipotezelor se identific toate ntrebrile la care se poaterspunde, se explic legturile i rapoartele ateptate i se pot prevedea rezultatele.

Selectarea unei metode de cercetare se refer la formularea unei strategiiperntru a rspunde ntrebrilor de cercetare i pentru implementarea evalurii situaieicerrcetate.

Definirea caracteristicilor populaiei studiate se refer la identificareagrupului int pt care cercettorul sper s generalizeze rezultatele studiului.Cercettorul trebuie s defineasc exact care este populaia pt care se realizeazstudiul i ce caracteristici are aceasta de ex populaia de sex masculin, cu vrste

peste 80 ani care are probleme de eliminare urinar.Selectarea unui eantionNu se poate testa ntrega populaie care intereseaz. Prin metode statistice se

realizeaz eantionarea populaiei care trebuie analizat. Eantionul trebuie s fie tipic,caracteristic, reprezentativ populaiei; mrimea eantionului trebuie s fie nconcordan cu frecvena evenimentului studiat (ex. studiul planetei Marte lot micde indivizi a mnca nesrat HTA lot mare de indivizi)

Validitatea i ncrederea validitate definete capacitatea testului de amsura corect evenimentul intern (n cadrul studiului) i extern (la populaiareprezentat prin eantion). ncrederea - definete msurarea variabilei ntr-un mod

care se poate repeta.Colectarea datelor trebuie fcut nainte de nceperea studiului, ca s nu

lipseasc date pt situaia statistic. n culegerea datelor trebuie inut cont deproblemele etice ale cercetrii ex. nu este etic administrarea trat celor 2 loturi pt HTA.Perioada de colectare a datelor se face de regul pe o perioad de 1 an calendaristic.

Organizarea datelor - transformarea datelor neprelucrate, codificarea lor,plasarea datelor n format electronic pt analiz.

31


32/36

Analizarea datelor reprezint organizarea i sintetizarea informaiilorobinute pt a permite interpretarea rezultatelor.

Analizarea rezultatelor sarcina de a da sens rezultatelor. Rezultateletrebuie discutate i artate implicaiile lor, eventual ce aciuni sau cercetri viitoaresunt sugerate de ctre acestea.

Comunicarea rezutatelor se refer la descrierea studiului, de ce a fost fcutcu ce scop, de la ce idee s-a pornit, ce a fost gsit i ce implicaii pot apare. Alteformate de a face cunoscute rezultatele unei cercetri sunt: conferine, reviste despecialitate, rapoarte, cri, .a.

Utilizarea rezultatelor cercetrii: practica bazat pe dovezi, citirea critic aunui articol, existena unui consumator al cercetrii, utilizarea cercetrii ca baz dedocumentaie pt studii viitoare.

Toi angajaii din sistemul sanitar trebuie s ia decizii. Acest lucru este valabil

att pentru nursa practician ct i pentru un manager.Exist muli factori care influeneaz luarea deciziilor. Acetia se clasific n

factori externi i factori interni. Factorii externi = presiuni organizatorice, costuri, etc.Factorii interni cunotinele proprii i experiena practic sau rutina.Atunci cnd lum decizii trebuie s rspundem unei ntrebri.Cutnd rspunsuri putem afla mai multe variante: cum am nvat, cum

facem noi; cum fac alii. Care este rspunsul ,,bun care este cea mai bun cale pe caretrebuie s o alegem ?

Modul n care formulm ntrebarea

Formularea sistematic a ntrebrilor ne ajut s depistm care suntinformaiile de care avem nevoie pentru a lua o decizie.Construcia ntrebrilor poate fi ajutat de un ex simplu care pornete de la

formularea PICR: P problema, I intervenia, C compararea, R rezultate.

Persoan Intervenie Comparaie RezultatCum a descrie ungrup de persoanesimilare cu

persoana ngrijit

de mine ?

Care esteintervenia

principal pe caream luat-o n

considerare?

Care estealternativa cu care o

pot compara ?

La ce m-a puteaatepta ?La ce se expune

persoana ngrijit ?

Referindu-ne la procesul nursing, identificm 5 categorii mari de ntrebri: ntrebri care se aplic etapei de culegere a datelor: cauza

evenimentului/suferinei. ntrebri care se aplic etapei de formulare a diagnosticului nursing

(este sau nu diagnosticul actual adecvat pentru pacientul respectiv ?) ntrebri care se aplic etapei de stabilire a obiectivelor ngrijirii (sunt

32


33/36

corect alese?, sunt adaptate ngrijirilor?) ntrebri care se aplic etapei de aplicare a interveniilor (este cea mai

bun intervenie?; exist metode cu eficien superioar ?) ntrebri care se aplic etapei de evaluare a ngrijirilor (este obiectiv

msurarea acestui parametru? Exist i alte posibiliti de evaluare maieficiente?)

Exemplu FebrInfecioasSugar

Nursingcomunitar

mpachetri cuap rece

tergereacorpului cu apcldu

Eficien:Scderea febreiAmeliorareastrii generaleSiguran:Efecte adverse

Formularea ntrebrii n cazul ngrijirilor la domiciliu a sugarilor cu

febr infecioas, mpachetrile cu ap rece suntmai eficiente i mai sigure dect tergerea corpuluicu ap cldu ?

Categorii de ntrebri i ipoteze puse n cercetarentrebrile pot fi incluse n mai multe categorii, dup cum urmeaz:

ntrebri despre aspecte clinice: cum pot fi interpretate dateleculese? Ce teste poate utiliza nursa pt precizarea corect a diagnosticului nursing ?

De ex. n cazul hipertermiei la copil, care este testul care poate aprecia celmai fidel deshidratarea ntr-un moment ales: persistena pliului cutanat sau

determinareadensitii urinare? ntrebri de cauzalitate sau de diagnostic nursing: care este cea

mai probabil etiologie pentru dg actual ? ntrebri cu privire la intervenii: care este cea mai sigur

intervenie ntr-un caz specific? Care procedur ofer un confort mai mare n condiiide securitate?

ntrebri cu caracter de prevenie: care sunt metodele optime pt apreveni apariia bolii ? care sunt vrstele la care intervenia preventiv este eficient ?De ex. educaia sexual cu scopul de a preveni sarcina nedorit i transmiterea ITS,

este bine s fie nceput de la ciclul primar de nvmnt, gimnaziu sau liceu? ntrebri care se refer la riscuri, evoluia individului sau prognostic:care poate fi evoluia strii unui individ dac primete sau nu ngrijiri nursing ? de ex.ce risc pe scurt durat are un copil febril la care se aplic doar intervenii nonfarmacologice, comparativ cu unul la care se aplic doar intervenii farmacologice descdere a febrei ?

ntrebri care se refer la cost-eficien : care este cea mai ieftinintervenie care poate asigura securitatea persoanei ngrijite i familiei acesteia ? care

33


34/36

este cea mai eficient metod de educaie ? ntrebri referitoare la riscuri i efecte nedorite. Ex. n ce msur este

afectat o persoan dac nursa pregtete tratamentul injectabil n prezena acesteiacomparativ cu situaia n care aceasta vine cu soluia gata de injectare ?

ntrebri cu privire la calitatea vieii sau satisfacia persoanei ngrijite. ntrebri referitoare la efectele utilizrii unei intervenii sau atitudini pt opopulaie dat.

ntrebri cu caracterfinanciar i de organizare a serviciilor de sntate. ntrebri cu caractersocial, cultural, etnic sau psihologic. ntrebri care s arate cum se poate trece de la teorie la practic.

Informaiile obinute pot fi calitative (satisfacia pacientului, calitateavieii) sau cantitative (financiare, cost-eficien, prevenie).

Primul pas pt obinerea acestor informaii este documentarea.

Exerciii deconstrucie a

ntrebrilorCaz 2

Pacient sauproblem

Intervenie Intervenia cucare secompar

Rezultate

Bolnav internatATI dupoperaia pecord

Administrareade analgezic n

bolus

Administrareade analgezic n

perfuziecontinu

Analgezieeficient.Confort afirmatde ctre pacient

Formularea ntrebrii

Cum este mai eficient i confortabil pentru un bolnav operat recent pe cord s fieadministrat analgezicul: n bolus sau n perfuzie ?

Exerciii deconstrucie a

ntrebrilorCaz 3

Pacient sauproblem

Intervenie Intervenia cucare secompar

Rezultate

Copii cuintervenii

chirurgicaleminore

Recuperare nsecii cu

camer dejoac

Recuperare nsecii fr

camer dejoac

Favorizareavindecrii

ntrebarea: are joaca ntr-o camer amenajat special un rol favorabil n recuperareacopiilor cu intervenii chirurgicale mici ?

Comunicarea problemei:Se scrie un paragraf care descrie esena problemei. De ex. de-a lungul anilor nursa aobservat c pacienii adolesceni ca i aparintorii acestora nu rein informaiile cu

privire la regimul alimentar recomandat dup operaia de apendicit, att la domiciliu34


35/36

ct i la domiciliu. Ca urmare, dei apendicectomia este una din cele mai uoareintervenii chirurgicale, numrul de persoane venite la control post operator este foartemare, motivul fiind disconfortul abdominal. Avnd n vedere c activitatea dinambulatoriu de chirugie este foarte aglomerat, nursa a considerat c realizarea unuimaterial cu recomandri alimentare post operatorii ar fi binevenit i ar putea scdeanumrul de adresani, pe lng faptul c pacienii ar avea un grad crescut de confort.

Studiu cantitativDac se va studia aceast problem cantitativ, se va afla nr de persoane

operate adresante care au primit recomandrile scrise privind regimul alimentar postapendicectomie comparativ cu cele care nu au primit recomandrile n scris ci doarverbal. Studiul nu pune probleme etice deoarece ambele loturi de subieci au primitrecomandri alimentare.

Studiu calitativScopul acestui studiu este acela de a afla dac satisfacia persoanelor care

au primit recomandri scrise de regim alimentar este mai mare dect a celor care auprimit recomandri verbale. Satisfacia trebuie s se refere la confortul alimentardatorat respectrii unui regim adecvat, satisfacie deoarece persoana nu mai estenevoit s apeleze la consult medical i datorit evoluiei favorabile rapide a plgiioperatorii.Cercetarea cantitativ Cercetarea calitativObiectiv SubiectivFormal InformalSistematic, logic Bazat pe experien

Lotul de subieci este mare, reprezentativ Lotul este mic, informativDescriere numeric Descriere verbalEste obiectiv (nu este afectat de simuri) Este subiectiv

Un articol de cercetare trebuie s cuprind:- introducerea i formularea problemei.- Rezultatele pe care cercettorul le-a gsit n literatura de

specialitate,- Obiectivele lucrrii- Materialul i metoda folosite pt realizarea studiului.

- Rezultatele studiului. Acestea vor fi descrise verbal inumeric, sub form de desene, tabele i figuri.

Publicarea studiilor de cercetareStudiile de cercetare cel mai frecvent sunt publicate (n scris ) sau mai

pot fi prezentate oral.Publicarea studiilor de cercetarePublicaii care trebuie s prezinte urmtorul tipic:

35


36/36

- pe prima pagin articolul i autorii (nu mai mult de trei).Fiecare dintre autori au un index care explic, n josul paginii titlultiinific/profesiunea i proveniena acestora.

- Primul autor este cel principal, n josul paginii el va aveanumite toate datele personale i adresa de contact, instituia pe care o reprezint,adresa de e-mail. Titlul nu trebuie s fie mai lung de 250 caractere i trebuie sexprime exact intenia pe care o are studiul de cercetare.

- Pe cea de-a doua pagin se va scrie rezumatul studiului.Rezumatul nu trebuie s aib mai mult de 2500 caractere (maxim o pagin format A4,scris cu caractere Times New Roman de maxim 12 puncte, la un rnd i jumtate). Eldescrie concis studiul, motiv pt care se respect urmtoarea ordine: introducere,motivaia sudiului, material i metod, rezultate, discuii i concluzii.

- La sfritul articolului vor notate cuvintele cheie cu scop deidentificare a articolului de ctre cititorii interesai.

- Pe cea de-a treia pg se scrie rezumatul articolului n limbaenglez.

- Urmeaz articolul detaliat dup aceleai principiienumerate la scrierea articolelor de cercetare. Nu se vor insera mai mult de 5 figuri,tabele i grafice. Un nr mai mare dect 5 face dificil citirea i interpretareareprezentrilor schematice ale articolului

- Ultima pg va cuprinde bibliografia, care va fi sectiv decele mai multe ori (nu vor fi citai toi autorii)

- Necesar cunoterea limbii engleze.

Prezentarea oral a studiilor de cercetarePower Point pe un slide se scriu maxim 3 -5 idei, imagini atractive., s nudepeasc 15 minute maxim

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	barbu-florescu-flavia
View:	540 times
Download:	10 times

Cercetare in Nursing (1)

Documents