Date post: | 27-Dec-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | tonya-de-vitti |
View: | 373 times |
Download: | 21 times |
CERCETARE PE TEMA “VALENTELE FORMATIVE ALE BASMELOR SI POVESTIRILOR IN DIRECTIA
IMBOGATIRII VOCABULARULUI PRESCOLARILOR”
1. SCOPUL CERCETARII
Învățământul preșcolar, ca prima treapta de învățământ, are ca obiectiv major
pregătirea copilului pentru școala. Aici copilul începe sa fie educat de la primele sale
confruntări cu necunoscutul, satisfăcându-si curiozitatea si repetatele întrebări “cum” si “de
ce”.
Preșcolarul este obiectul unor influente complexe si bine organizate, grădinița
contribuind din plin la dezvoltarea lui psiho-fiziologica precum si la adaptarea lui la regimul
de viața si instruire in cadrul colectivității de copii.
Când va intra in școala, copilul care a frecventat grădinița va poseda un bogat volum
de cunoștințe despre mediul înconjurător dar si capacitatea de comunicare dezvoltata din
punct de vedere fonetic, lexical si gramatical. Aceasta îl va ajuta sa-si exprime gândurile,
nevoile, bucuriile.
Pregătirea lor pentru școala se realizează printr-o serie de activități specifice
învățământului preșcolar, un rol important avandu-l literatura pentru copii, prin care se
lărgește orizontul copiilor cu cunoștințe noi, care îl vor ajuta sa se orienteze mai ușor in
realizarea propriilor lui trebuințe.
O importanta deosebita o are dezvoltarea gândirii copilului preșcolar iar acest aspect
nu trebuie neglijat întrucât nu tine cont de acest parametru înseamnă a lasa goluri de la
început in intelectul viitorului școlar, goluri ce cu greu vor putea fi înlăturate ulterior.
Un rol important in dezvoltarea gândirii copilului îl are limbajul, care constituie un
instrument al gândirii. Intre limbaj si gândire exista o strânsa interdependenta.
Dezvoltarea gândirii copilului preșcolar nu se poate face fără însușirea limbii de către
aceștia. Nu este suficient ca preșcolarii sa pronunțe numai cuvintele, fără sa le cunoască
sensul pentru ca le vor folosi greșit in diferite contexte, iar gândirea lor nu va avea o
desfășurare corecta.
1
Însușirea vocabularului si a structurii gramaticale este numai un punct de plecare
pentru a-si forma deprinderea de a se exprima si comunica cu educatoarea cat si cu ceilalți
copii.
Cercetarea de fata este un studiu exploratoriu, ce are ca scop identificarea şi
precizarea locului şi rolului basmelor si posvestilor în stimularea comunicării orale a
preşcolarilor, ca formă de activitate în grădiniţă şi ca metodă de predare-învăţare-evaluare,
găsirea şi evidenţierea celor mai eficiente strategii didactice de valorificare a valenţelor
instructiv-formative ale jocului didactic de educare a limbajului.
2. IPOTEZA CERCETARII
In condițiile actuale in care învățământul a luat o mare amploare in dezvoltarea sa, in
tara noastră învățământul preșcolar fiind o parte integranta a acestuia se impune tot mai mult
perfecționarea metodelor si procedeelor didactice si totodată modernizarea întregului proces
informativ.
Acest proces informativ se traduce in învățământul preșcolar prin activitatea de
transmitere a cunoștințelor pe tot parcursul zilei respective.
Grădinița joaca un rol important pe latura informativa, de aceea nu trebuie privit
superficial, mai ales ca de la vârsta de 5 ani, copilul este foarte receptiv la tot ce-l înconjoară,
la orice informație.
Paralel cu acest scop învățământul trebuie sa aibă si are o finalitate formativa in
sensul de a modela ființa umana in raport cu posibilitățile anatomo-fiziologice de care
dispune.
Pentru a facilita operația de cunoaștere profunda a psihologie preșcolarilor, trebuie sa
cream condiții prielnice preîntâmpinării sau atenuării crizei de adaptare a copilului, fenomen
determinat de sentimentul insecurității personale la intrarea intr-un mediu străin.
Celui care face investigarea i se cere intuitie psihologica, pricepere, tact si abilitate in
mantuirea metodelor de cunoastere a copilului.
Unui viitor scolar i se cere sa fie ascultator, sa asculte si sa retina informatii transmise
pe cale orala, sa gandeasca asupra lor pentru a raspunde la intrebari.
Deci concentrarea atentiei, vointa, gandirea si maturitatea socio-afectiva au implicatii
deosebite in succesul sau insuccesul scolar.
2
Caracterul formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din
urmatoarele considerente:
Gradinita, ca prima veriga a invatamantului, trebuie sa asigure realizarea
sarcinii de a conduce copilul treptat, in mod uimitor la integrarea sa in scoala;
Este bine cunoscut faptul ca varsta prescolara se caracterizeaza printr-o
receptivitate si sensibilitate; ca atare, trebuie inceputa de pe acum studierea
personalitatii copilului;
Cercetarea pedagogica reprezinta un demers cognitiv care va surprinde relatiile
functionale si cauzale dintre variabilele fenomenului educational.
Una dintre etapele parcurse intr-o cercetare este elaborarea ipotezei stiintifice si de
lucru specifice temei stabilite pentru cercetare. Ipoteza stiintifica este o predictie, o
presupunere privind desfasurarea in perspectiva a unui proces sau fenomen educational,
conceput si proiectat in conditii naturale sau provocate, in scopul obtinerii unor date teoretice
si a unor rezultate practice noi, care sa conduca la optimizarea fenomenului sau procesului
educational studiat. In studiul de fata ipoteza de la care am pornit este:
„Daca basmele si povestile ajuta în stimularea comunicării la prescolari, fiind
integrate şi utilizate preponderent în toate tipurile de activităţi de educare a limbajului
(activităţi comune, alese, pe arii de interes şi recreative), atât ca formă de activitate, cât şi ca
metodă de predare-învăţare-evaluare, atunci capacităţile de comunicare ale preşcolarilor se
formează şi se dezvoltă într-un ritm mai rapid, cu o motivaţie sporită, asigurând
îmbunătăţirea rezultatelor preşcolarilor.
3. VARIABILELE CERCETARII
Studiul de fata reliefeaza doua gategorii de variabile. Variabila independenta
exprimata de basm, considerat activitate de baza in stimularea comunicarii la prescolari.
Variabila dependenta este exprimata de formarea capacitatilor de comunicare a prescolarilor,
cresterea motivatiei si imbunatatirea rezultatelor prescolarilor.
3
4. OBIECTIVELE CERCETARII
Ca orice strategie, strategia cercetării pedagogice se subordonează unor
intenţionalităţi/ finalităţi, respectiv unor obiective formulate operaţional. Obiectivele
cercetarii de fata sunt:
O1: evaluarea obiectivă a cunoştinţelor, capacităţilor proceselor cognitive, priceperilor,
deprinderilor, abilităţilor de comunicare dobândite de preşcolari până la debutul grupei
pregătitoare;
O2: înregistrarea, compararea şi interpretarea rezultatelor obţinute la probele iniţiale,
formative şi sumative, urmărind evidenţierea progresului realizat de preşcolari;
O3: utilizarea la grupul experimental, în mod constant, a unor strategii variate, atractive,
bazate pe basm, ca factor determinant al dezvoltării capacităţilor de comunicare la preşcolari,
reflectate în progresul şi îmbunătăţirea performanţelor acestora;
O4: valorificarea rezultatelor cercetării în vederea eficientizării demersurilor didactice
ulterioare.
5. COORDONATELE CERCETARII
5.1. ESANTIONUL DE SUBIECTI
Subiectii investigatiei vor fi prescolarii grupei pregatitoare din cadrul Gradinitei cu
program normal nr.9, cu un efectiv de 19 copii.
5.2. ESANTIONUL DE CONTINUT
Din gama variata de basme prezentzte in gradinita, ele constituie una dintre cele mai
eficiente forme de munca cu prescolarii.
Fiind o activitate atarctiva si accesibila, imbinand elementul distractiv cu cel
instructiv, basmul ofera copiilor posibilitatea sa-si formeze anumite notiuni, sa-si insuseasca
treptat formele structucturii gramaticale ale limbii; pornind de la propozitii scurte si simple in
4
care se exerseaza acordul intre subiect si predicat la forma singulara, se ajunge la propozitii
care presupun raporturi gramaticale mai complicate si la elaborarea unor raporturi logice intre
notiuni.
Basmele au un loc bine stabilit in procesul de invatamant, planificarea lor fiind
dirijata in mare masura de programa.
In munca cu prescolarii, se pot citi basme ori de cate ori este necesara constatarea
masurii in care si-au insusit copii anumite cunostinte, cuvinte noi sau explicarea sensului
cuvintelor respective sau sistematizarea cunostintelor dobandite.
Urmarind dezvoltarea gandirii concomitent cu exteriorizarea gandurilor intr-o vorbire
corecta, se organizeaza diverse jocuri didactice si exercitii cu material, jocuri care dau bune
rezultate.
5.3. LOCUL SI DURATA CERCETARII
Testarea ipotezei generale a cercetarii va presupune desfasurarea unui experiment
pedagogic in cursul anului scolar 2013/2014, pe perioada primului semestru, in cadrul
Gradinitei cu program normal nr. 9.
5.4. METODOLOGIA CERCETARII
Legarea scolii de cercetarea științifica asigura cadrului didactic o menținere in
problematica științei pedagogice si a disciplinelor de predare; adică o autoperfecționare
profesionala continua si dezvolta interesul pentru cercetarea științifica.
Participarea la munca de cercetare dezvolta o atitudine științifica fata de realitatea
educaționala nemijlocita ajutând cadrul didactic sa ia distanta fata de propria-I activitate
practica, sa privească in mod practic situațiile de instruire create si deja parcurse, sa reflecteze
sa sesizeze noi cai de abordare, de ameliorare a procesului de învățământ.
In cercetarea pedagogica se folosesc metode menite sa asigure colectarea datelor in
problema investigata.
Dintre acestea, cel mai des se recurge la:
observarea pedagogica
experimental pedagogic
5
convorbirea
studiul de caz
analiza produselor
Oricât de utile ar fi metodele de cercetare a datelor si tehnicile de prelucrare a
acestora, ele nu pot înlocui imaginația cercetătorului manifestata in interpretarea datelor, in
analiza lor teoretica.
De aceea, sunt necesare acumularea de experiența in cercetare si exersarea
permanenta a imaginației creatoare.
In lucrarea mea voi expune modul in care, folosind metode ca observarea,
experimentul, convorbirea, analiza produselor activității, am încercat sa adun cat mai multe
date privitoare la pregătirea copiilor pentru un debut școlar in bune condiții.
Metoda cuprinde un ansamablu de strategii prin care se poate ajunge la detinerea unor
rezultate noi care sa asigure perfectionarea si optimizarea actiunii educationale.
Metoda are sens operational, conducandu-l pe cercetator spre descoperirea unor
realitati noi, prescurtandu-i diferite operatii ce vor trebui intreprinse pe parcursul cercetarii iar
in functie de rezultatele obtinute sa poata interveni in transformarea realitatii.
METODA OBSERVARII
Termenul “observație” provine din latina, de la cuvântul “servare”, căruia se adăuga
prefixul “ob” conferindu-i-se semnificația de “a avea înaintea ochilor”, “a cerceta”.
Ca metoda de colectare a datelor in cercetările pedagogice observația consta in
urmărirea intenționata, metodica si sistematica a unui fenomen sau a unui complex de
fenomene educaționale, dintr-o anumita perspectiva, in condiții obișnuite de existenta si
desfășurare (fără nici o intervenție din partea cercetătorului), in scopul explicării, înțelegerii
si ameliorării.
Reconsiderarea metodologica a metodei observației a condus la cristalizarea unei
metode alternative de evaluare didactica, denumita “observația sistematica a activității si a
comportamentului elevilor in clasa” care ii permite profesorului colectarea de informații
diverse si bogate, referitoare la activitatea elevilor, la abilitățile si competentele disciplinare-
intelectuale si practice si transversale ale acestora. Instrumentele de evaluare specifice acestei
metode sunt:fisa de evaluare, scara de clasificare si lista de control\verificare.(M.Bocos,
F.Ciomos, 2001).
Observarea trebuie sa se desfasoare in mod sistematic, adica dupa un plan in care
sunt precizate problemele si aspectele ce vor fi urmarite.
6
Datele culese cu ajutorul observarii, trebuie sa fie notate pentru a oferi in orice
moment date precise si clare.
Observarea de desfasoara in conditii obisnuite, dand posibilitatea de a surprinde ceea
ce este caracteristic si esential.
In desfasurarea activitatilor de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale, se poate
folosi cu precadere metoda observarii directe. Toate datele culese pe parcursul activitatilor se
noteaza in caietul de observatii individuale si pe baza lor, la sfarsitul grupelor mari se poate
intocmi caracterizarile psiho-pedagogice ale copiilor, care i-au insotit la intrarea in clasa I,
constituind un ghid pretios pentru invatator.
Notitele facute pot folosi drept ghid in corectarea unor greseli de vorbire prin
activitati individuale sau cu grupuri mici de copii.
Observarea, corectarea, imbogatirea vorbirii copiilor se face continuu, dar activitatile
de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale au rol conducator.
Iata cateva observatii consemnate in urma desfasurarii unor activitati obligatorii de
dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale prin joc didactic:
CATEGORIA ACTIVITATII - Dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale.
MIJLOC DE REALIZARE - Jocul didactic
GRUPA - Mica 3-4 ani
TEMA - „Focul si vantul”
SARCINA DIDACTICA - Redarea corecta a unor sunte izolate si a unor
sunete din componenta unor cuvinte.
-Pronuntia corecta a consoanelor, labio-dentale:
„c”, „f”, „v”, „s”, „j”
CONDITII INITIALE -Copiii sunt sositi in colectiv din medii diferite. Unii
pronunta clar aceste consoane, altii le omit, altii le
inlocuiesc
CONSTATARI -Dupa desfasurarea jocului, se poate observa tendidnta
si dorinta unor copii de a pronunta clar si corect
consoanele vizate.
Sunt copii care refuza sa mai vorbeasca atunci cand
vad ca sunt corectati de mai multe ori de educatoare,
altii participa la imitarea zgomotului („vaj-vaj”), dar
nu pronunta si cuvantul.
7
Prin jocuri, exercitii individuale, si cu grupuri mici de copii pe parcursul grupei mici se poate
rezolva problema, si toti copiii pronunta clar consoanele: „f”, „v”, „s”, „j”.
O caracteristica de baza a observării este individualitatea. Este greu sa se poată
observa întreaga grupa simultan sau 2-3 copii odată, deși la unele activități comune este
posibil.
Folosirea metodei observații furnizează date importante si permite cunoașterea
individualității copiilor, a stadiului lor de dezvoltare in plan intelectual, socio-afectiv,
asigurând o buna orientare in alegerea celor mai eficiente cai si mijloace de formare si
dezvoltare a preșcolarilor.
Datele observării pedagogice ne-au demonstrat ca educația intelectuala a copiilor de
vârsta preșcolara, se realizează in primul rând, sub aspectul dezvoltării proceselor psihice de
cunoaștere, al formarii unor deprinderi de activitate intelectuala si a spiritului de orientare in
mediul înconjurător.
Masuri luate pe tot parcursul corectării, datorita metodei observării, au contribuit la
înlăturarea defectelor vorbirii, la creșterea fondului pasiv de cuvinte, au favorizat modificarea
poziției si relațiilor copiilor in cadrul activității.
Observarea se poate utiliza pe tot parcursul etapelor de cercetare, ea insotind toate
celelalte metode si oferind date suplimentare in legatura cu diversele aspecte ale
fenomenelor.
METODA EXPERIMENTULUI
,,Prin experiment, fenomenele urmărite sunt provocate de către cercetător, acesta
modificând condițiile lor de producere in conformitate cu scopurile urmărite.”
Experimentul presupune producerea sau schimbarea deliberata a unor evenimente sau
procese educationale, cu scopul de o observa, masura si evalua prin control sistematic,
factorii care le influenteaza, le determina.
Prin folosirea metodei experimentului, cercetatorul poate ajunge mai sigur la
descoperirea cauzelor fenomenelor studiate. De aceea experimnetul este o metoda superioara
celorlalte metode de cercetare.
Prin experiment, cercetatorul provoaca ori de cate ori doreste fenomenul pe care
doreste sa-l cerceteze, fara sa astepte producerea lui naturala: el se poate repeta fie in aceleasi
conditii, fie in conditii modificate. In acest fel, ceea ce dorim sa cercetam poate fi cunoscut
profund si vast.
Prin repetarea experimentului, rezultatele pot fi confruntate.
8
Pentru a detine date reale, concludente, experiemntul trebuie sa indeplineasca anumite
conditii:
sa se stabileasca clar conditiile initiale obisnuite care au dus la anumite
rezultate;
observarea evenimentelor sa se faca ca si cand ar avea loc in conditii normale
(copilul nu trebuie sa simta ca este cercetat);
compararea rezultatelor obtinute in conditii normale cu cele in conditii
modificate si invers.
METODA CONVORBIRII
Convorbirea este o alta metoda folosita in cercetarea pedagogica. Este o forma activa
in care intervențiile educatoarei sunt hotărâte pentru obținerea datelor cu reala valoare pentru
cercetarea întreprinsa.
La originea convorbirii, stau datele deținute pentru observare precum si efectele unor
masuri pedagogice întreprinse de educatoare.
In obținerea datelor si informațiilor necesare in cercetare, se tine cont de următoarele
cerințe ale convorbirii:
sa aibă un scop precis formulat si concretizat
convorbirea se efectuează atunci când educatoarea a dobândit deja si alte date
rezultatele convorbirii sunt reale numai atunci când intre cercetător sic el cercetat s-au
realizat condiții de acceptare reciproca a dialogului
tema convorbirii sa se refere la o problematica selective, corespunzătoare scopului
propus
sa fie reluata sistematic, urmărind sau micșorând sfera dialogului, in funcție de
nevoile cercetării
sa îmbine scopurile cercetării cu cele de acțiune pedagogica propriu-zisa, urmărind da
fapt si depistarea unor lacune individuale si de grup, in cunoașterea lumii înconjurătoare.
Convorbirile libere, fără o tema anume, dau posibilitatea copilului sa se afirme
nestânjenit, ii dau libertatea de a comunica in voie.
Aceste convorbiri sunt foarte concludente pentru educatoare, pentru a cunoaște fiecare
copil.
III.5.5. ETAPELE CERCETARII
III.5.5.1. ETAPA PREEXPERIMENTALA
9
In cadrul etapei preexperimentale, prin intermediul unor probe desfasurate sub forma
de exercitiu-joc, se urmareste cunoasterea stadiului in care se gasesc copiii la inceputul
experimentului.
Etapa a constat în aplicarea a trei probe de evaluare, cu conţinut variat, sub formă de
jocuri-exerciţiu, orale şi scrise, centrate pe următoarele conţinuturi:
1.gradul de cunoaştere şi operare cu elementele componente ale unor structuri
gramaticale: „propoziţia”, „cuvânul”, „silaba”, „sunetul”;
2. exprimarea gramaticală corectă;
3. nivelul vocabularului
PROBA DE EVALUARE NR. 1
UNITATEA DE CONŢINUT: exprimarea gramaticală corectă.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei personale
şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi ;
să formuleze propoziţii corecte, integrând cuvintele în contexte adecvate.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O.1. Să asocieze cuvintele pronunţate oral cu imaginea la care se referă, sesizând
diferenţa singular-plural.
O.2. Să formuleze propoziţii corecte, realizând intuitiv acordul între subiect şi
predicat.
O.3. Să construiască propoziţii, cu ajutorul imaginilor, realizând acordul corect între
subiect şi atributul genitival.
CONTINUTUL ITEMILOR:
I.1. Arată obiectul pe care l-am numit! Spune unul (multe)!
10
I.2. Citeşte imaginea şi spune: ce face? ce fac?
I.3. Răspunde la întrebarea mea, asociind imaginile perechi! Încercuieşte imaginile
la care ai folosit cuvântul “ale”
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ
ITEMI SUFICIENT
BINE FOARTE BINE
I.1. Numeste corect
obiectele din imagini,
asociind cuvantul
adecvat formei de
singular/plural;
comite doua greseli
in construirea formei
cerute.
Numeşte corect
obiectele din imagini,
asociind cuvântul
adecvat formei de
singular/plural;
comite o greşeală în
construirea formei
cerute.
Numeşte corect
obiectele din imagini,
asociind cuvântul
adecvat formei de
singular/plural,
construind corect
forma cerută.
I.2. Construieşte
propoziţii care redau
Decodifică conţinutul
imaginilor, se
Formulează
propoziţii care redau
11
conţinutul imaginilor,
frecvent face
dezacorduri
(foloseşte aceeaşi
formă a verbului în
ambele propoziţii
exprimă cu mici
ezitări în propoziţii,
foloseşte intuitiv
acordul între părţile
principale şi
secundare de
propoziţie
conţinutul imaginilor,
foloseşte intuitiv
acordul între părţile
principale şi
secundare de
propoziţie
I.3. Construieşte corect,
realizând acordul
corect între subiect şi
atributul genitival în
2 propoziţii
Construieşte corect,
realizând acordul
corect între subiect şi
atributul genitival în
Construieşte corect,
realizând acordul
corect între subiect şi
atributul genitival în
4 propoziţii
III.5.5.2. ETAPA EXPERIMENTULUI PROPRIU-ZIS
În această etapă, a fost promovată o manieră de lucru atractivă, sub semnul jocului,
îmbinându-se metodele intuitive cu cele verbale, strategii activ-participative, integrându-se
jocurile didactice în activităţi inter şi transdisciplinare, selectându-se jocuri interesante,
atractive.
Prin jocul “Păcălește-mă pe mine!”- copii au fost solicitați sa găsească cuvinte care
sa se deosebească de cuvântul dat printr-un singur sunet. Exemplu: educatoarea pronunța
cuvântul “rac”, iar copii substituie sunetul “r” cu sunetul “l”- rezultând cuvântul “lac” (loz-
roz, paie-baie, bere-pere). Jocul se poate desfășura fără material, având in vedere ca nivelul
grupei (6-7 ani) este corespunzător, întrucât copiii au frecventat patru ani grădinița.
Pentru înțelegerea noțiunii de propoziție, pentru a forma deprinderea copiilor de a se
exprima corect, se pot desfășura jocuri in care se folosesc ilustrații care sa-i ajute sa înțeleagă
faptul ca, pentru a alcătui o propoziție, este necesara o înlănțuire, o relație logica intre
cuvinte.
Pentru îmbogățirea vocabularului, pentru a-i obișnui pe copii cu o exprimare corecta,
pot fi antrenați intr-un viu dialog despre povestirile cunoscute, dirijând observația copiilor
spre legăturile ce se stabilesc intre cuvintele unei comunicări.
12
Știind ca jocurile in care se folosesc jetoane cu imagini contribuie la dezvoltarea
capacitații de analiza si sinteza fonetica, copiii pot fi antrenați in jocuri de sortare a imaginilor
după anumite criterii, in jocuri de construire de imagini, dându-le de fiecare data alte sarcini.
Astfel, copiii își îmbogățesc vocabularul cu cuvinte pe care le raportează la imaginile
corespunzătoare.
In scopul de a-i introduce pe copii in tehnica exprimării corecte, se organizează jocuri
didactice de completare a propozițiilor cum sunt:
-“ Continuați ce spun!”;
-“Fii atent si completează!”;
-“Ce cuvânt lipsește?”.
Se urmărește astfel o omogenizare a grupei de copii, având in vedere particularitățile
individuale ale copiilor, participarea lor active la activitatea instructiv-educativa.
Exercițiile de completare a propozițiilor se fac gradat, începând cu cele care cer un
efort mai mic ( găsirea subiectului, predicatului), trecând apoi la cele mai puțin dificile
(complement, atribut).
După consolidarea deprinderii copiilor de a construi corect propoziții, se efectuează
exerciții pentru sensului cuvintelor, explicându-le ca unele cuvinte se pronunța la fel, dar au
înțelesuri diferite chiar in aceeași propoziție sau in propoziții diferite.
Prin jocul didactic “Spune mai departe” se urmărește respectarea acordului intre
subiect si predicat, activizarea gândirii logice prin găsirea cuvintelor corespunzătoare ca sens
si rapiditatea in gândire.
In acest sens, se poate folosi textul povestirii “Alba ca Zăpada si cei șapte pitici” din
care, intenționat se omit cuvinte. In timpul jocului, copiii dau dovada de multa atenție,
ascultând povestea, pentru a găsi rapid cuvintele omise pe parcursul expunerii. Prin
participarea activa a copiilor, este de înțeles ca ei cunosc foarte bine conținutul povestii si, in
mod special, dialogurile dintre Alba ca Zăpada si oglinda, dintre mama vitrega si Alba ca
Zăpada, dintre pitici si Alba ca Zăpada.
Prin jocul didactic “De-a școala” se urmărește evaluarea nivelului de dezvoltare a
limbajului si a comunicării orale a preșcolarilor sub aspect fonetic, lexical, gramatical,
expresiv. In joc ca si material didactic se folosesc imagini ce desemnează anumite obiecte,
cerându-le sa denumească cuvinte, sa spună cu ce sunet începe cuvântul, sa despartă cuvântul
in silabe, sa alcătuiască cu cuvântul respectiv o propoziție. Pentru unele cuvinte se solicita
copiilor sa găsească omonime cu ajutorul imaginilor afișate pe panou. Pentru a folosi corect
substantivele la singular si plural, se poate folosi jocul didactic: „Eu spun una tu spui multe”.
13
Elementele de joc ( mânuirea materialului, acțiunea, aplauzele, etc.) sunt cuprinse in
desfășurarea jocului. In finalul jocului, pentru verificarea performantei, se cere copiilor sa
deseneze sub imaginea de pe fisa tot atâtea liniuțe cate silabe are cuvântul, iar cu o culoare
roșie sa încercuiască silaba care începe cu sunetul “m”.
Se știe ca la vârsta preșcolara, copiii au o deosebita pasiune pentru povesti si basme.
Pentru ca întreaga grupa de copii sa aibă o vorbire coerenta si expresiva, educatoarea
urmărește sa le formeze următoarele deprinderi:
deprinderea de a reproduce cu ușurința povesti cunoscute fără deviere de la subiect,
păstrând o nota de originalitate;
deprinderea de a vorbi expresiv, cu respectarea tonului corespunzător conținutului;
deprinderea de a interpreta rolul personajelor.
Pentru a se putea realiza cele propuse, educatoarea trebuie sa se apropie de
copii cat mai mult, sa-i înțeleagă, sa le ofere exemplul personal in exprimare, in expunerea
unor povestiri sau întâmplări, in scopul de a-i stimuli sa-si exprime gândurile si sa se
manifeste liber in activitate.
Pentru a verifica in ce măsura copiii stăpânesc cunoștințe si deprinderi necesare unei
însușiri logice a unor idei prin povestire, se poate desfășura jocul didactic “Sa facem o
poveste”. Pentru desfășurarea jocului ca mijloace de învățământ se pot folosi o serie de
jetoane corespunzătoare unei ilustrații mai mari, pus ape panou, rugându-i pe copii sa
povestească, folosind cuvinte si expresii pe care le cunosc din alte activități.
Ca elemente de joc, se folosesc: întrecerea, aplauzele, mișcarea, mânuirea jetoanelor.
Regulile jocului-copilul care avea imaginea (jetonul) cu un element corespunzător
ilustrației răspunde.
Exemplu: copilul care are un jeton pe care era desenat un om de zăpada, la indemnul
“Sa facem o poveste după imaginea care corespunde jetonului tău”, merge la panou, unde se
afla ilustrația corespunzătoare imaginii de pe jetonul sau si răspunde: “Omul de zăpada l-au
făcut si copiii din tablou, in care se vede ca este anotimpul iarna”. Răspunsul corect dat de
copii a fost apreciat, iar copilul respectiv are voie sa fixeze jetonul sau pe ilustrațiile de pe
panou. Alți copii formulează si alte propoziții. Astfel, se pot folosi in continuare toate
ilustrațiile afișate pe panou si toate jetoanele copiilor.
Pentru a verifica in ce măsura copiii stăpânesc cunoștințele si deprinderile necesare
unei însușiri logice a ideilor,sub aspectul fonetic, gramatical, lexical, ala alcătuirii de
propoziții, se pot introduce intre jetoane si alte imagini care nu au legătura cu tema jocului si
cu conținutul sau.
14
Intr-o alta variantă, copiii pot fi solicitați sa înlănțuie o serie de propoziții care sunt
formulate, in timp ce imaginile folosite de pe jetoane se afișează pe ilustrațiile mai mari de la
panou, cerându-le sa dea un titlu povestirii alcătuite de ei.
Jocurile se pot desfășura cu toți copiii grupei, dar in mod diferit; copiii mai timizi pot
fi grupați in activități cu copiii mai vioi, mai operative pentru a-i antrena si pe ei sa răspundă
la activitățile de joc didactic.
La început se poate ca rezultatele sa fie mai slabe, dar cu timpul, din dorința copiilor
de a fi ascultați, educatoarea poate sa reușească sa-i integreze si pe copiii timizi. Pentru a-i
încuraja mai mult pe acești copii, ca sa-si exprime cu ușurința gândurile prin formulare de
propoziții si fraze, educatoarea poate valorifica cunoștințele copiilor însușite in diferite forme
din mediul social, in etapele de dimineața sau de după-amiaza.
Astfel, copiilor cu un vocabular sărac li se pot da imagini, învățându-i cum sa le
“citească”, insistând sa-si exprime impresiile, sa verbalizeze adecvat prin folosirea corecta a
cuvintelor, sa formuleze propoziții.
In activitățile alese se pot organiza concursuri gen “Cine știe câștiga”, cu scopul de a
le dezvolta gustul de a povesti. Se lucrează diferențiat cu copiii, formând grupe cu cei care au
un vocabular mai bogat si stăpânesc mai bine instrumentul vorbirii, si grupele de copii cu un
vocabular mai sărac, care sunt antrenați separat in relatarea după imagini a unei povestiri
desfășurate in activitățile alese si, ajutați prin întrebări referitoare la imagini, astfel reușind sa
se apropie de copiii cu un nivel dezvoltat de exprimare.
Pentru a determina copiii sa efectueze o operație de generalizare bazata pe o activitate
analitico-sintetica si de comparare, se organizează jocul didactic Găsește locul potrivit, in
care copiii trebuie sa așeze anumite animale sălbatice si domestice după mediul in care trăiesc
si după dimensiunile lor. Prin sarcina didactic ape care o au de rezolvat, copiii sunt supuși
unui proces de activizare a gândirii.
Comparând obiectele, trebuie sa le grupeze după trăsăturile caracteristice generale.
Pentru aceasta, mai întâi le compara pentru a desprinde notele comune de cele esențiale,
clasificându-le in animale domestic care trăiesc pe lângă casa omului, animale sălbatice care
trăiesc in pădure, animale mari si animale mici, potrivindu-le pe imagine, conform conturului
indicat ( putea fi o vulpe mare, una mica, un câine, un cățel). In timpul desfășurării jocului
este nevoie sa-i ajutam pe unii pentru a da răspunsuri corecte si complete, folosind
întrebările: “Unde l-ai așezat?”, “Ce fel de animal este?”. Se urmărește in același timp
corectarea greșelilor de gramatica si de pronunție, ca in exemplul: “Vulpea mai trăiește in
pădure?”, folosind adverbul mai in plus.
15
Alături de activitățile comune, cu întreaga grupa de copii, activitățile la alegere își
aduc o importanta contribuție in însușirea unei exprimări corecte din punct de vedere fonetic
si gramatical.
Unul dintre momentele cele mai favorabile pentru exersarea libera a vorbirii copiilor
care se creează datorita comunicării intense, vii, ce se stabilește intre copii, îl constituie
jocurile de creație. Acestea presupun doua situații de comunicare:
a) comunicarea intre copii, in vederea organizării jocului, a împărțirii materialului, a
stabilirii planului si regulilor jocului, a îndrumării copiilor de către conducătorul jocului, a
rezolvării unor conflicte apărute pe parcursul jocului;
b) comunicarea intre copii determinate de tema si acțiunea propriu-zisa a jocului, pentru
a reflecta raporturile ce se creează intre adulți si situația respectiva.
In cadrul jocurilor de creație desfășurate la cele trei grupe de vârsta, pe lângă
numeroase acțiuni care sunt implicate in joc, acestea presupun un dialog mai mult sau mai
puțin bogat intre copil si adultul respective sau intre copil-copil.
Antrenarea copiilor, stimularea lor in exprimarea relațiilor dintre ei in dialoguri sau
chiar in monologuri au o mare importanta nu numai pentru dinamismul jocului, ci, mai ales,
pentru dezvoltarea vorbirii lor. Din acest punct de vedere, al doilea tip de comunicare este
mai valoros, deoarece presupune folosirea unui vocabular mai variat, construirea unor fraze
mai complicate. Ținând seama de aceasta constatare, in atenția educatoarei trebuie sa stea
cultivarea comunicării verbale a copiilor. S-a constatat ca, daca se pune accent pe
comunicarea dintre educatoare si copil ( educatoarea cere, de pilda, copiilor sa se exprime
corect gramatical, corectează pronunția unor sunete), intercomunicarea dintre copii se
urmărește mai puțin.
O prima problema care trebuie sa stea in fata educatoarei in etapa jocurilor si
activităților alese este aceea de a-l antrena pe copil in dialoguri care necesita prezenta ei, pe
de o parte, si a copiilor, pe de alta parte. Consideram ca deosebit de importanta este si
prezenta educatoarei in jocurile copiilor in stadiul in care dialogul, comunicarea este săraca,
cu scopul de a-i antrena si încuraja in acțiunea întreprinsa.
De aceea, consider ca activitățile libere sunt un bun prilej de exersare, de
perfecționare a vorbirii copiilor in vederea pregătirii pentru activitatea de scris-citit din clasa
I. Printre procedeele ce pot fi utilizate in vederea însușirii de către copii a laturii fonetice,
lexical si a celei gramaticale a limbii romane figurează: convorbirile libere, povestirile libere,
jocul didactic, exercițiile de vorbire, jocurile de masa, memorarea unor versuri.
1. Convorbirile libere
16
La sosirea copiilor in grădinița, educatoarea poarta un dialog viu cu copii, fie
individual, fie in grupuri mici ( cum si-au petrecut duminica, ce au urmărit la televizor, cum
si-au petrecut ziua de naștere etc.)
Acest prilej este deosebit de favorabil in vederea educării limbajului, pentru ca, in
mod spontan, copilul este nevoit sa-si împărtășească impresiile, sa-si adune gândurile si sa
folosească vocabularul necesar.
Convorbirile libere constituie o ocazie deosebita pentru depistarea unor dificultăți in
pronunțarea sunetelor, iar in cadrul activităților alese se va insista mai mult asupra
deficientelor constatate.
Copii sunt antrenați in jocuri de sortare a jetoanelor sau de alegere dintr-un grup, cum
este, de exemplu, jocul “Tip-Top” sau jocul “Alegeți si grupați”. Li se cere copiilor sa aleagă
dintre jetoanele respective un anumit jeton, sa denumească imaginea respectiva. Purtând acest
dialog cu copilul, putem constata progresul lui, făcut de la o zi la alta sau rămânerea lui in
urma. Alteori tematica acestor convorbiri poate fi mai variata, cuprinzând aspect legate de
familie, de prietenii de joaca, de jucăriile preferate. In cadrul convorbirilor libere, copiii
prezintă liber si nestingheriți părerea lor despre ceea ce sunt întrebați, in timp ce educatoarea
urmărește felul cum reușesc sa formuleze propozițiile, cat de corect se pot exprima din punct
de vedere gramatical. Utilizarea convorbirilor libere constituie un mijloc eficient pentru
dezvoltarea vorbirii copiilor.
2. Povestirile libere
Se organizează cu întreaga grupa de copii sau numai cu o parte. Ca material didactic,
se poate confecționa o “cutie cu povesti” ( o cutie din carton in care se găsesc decupate
personaje din poveștile cunoscute de copii sau imagini cu aspect din povesti).
Copilul ia un jeton si recunoaște si povestea din care face parte, apoi relatează ce știe
despre el. Pe baza acestui material se înfiripează o repovestire. In felul acesta se urmărește
consolidarea conținutului povestii redate si implicit dezvoltarea vorbirii, deoarece copilul este
pus sa povestească, folosind un vocabular bogat. In alegerea si recunoașterea personajului
respectiv sunt antrenați copiii mai timizi, care nu au curajul sa povestească in public sau care
au deficient in exprimare si in pronunțare. Corectarea exprimării greșite se face prin
intermediul unei întrebări care îl face pe copil sa repete singur fraza. Alteori se repeta in cor
unele onomatopee conținute in povestire pentru a-i antrena pe toți copiii grupei in
pronunțarea unor sunete mai dificile.
3. Jocul didactic si exercițiile de vorbire
17
Din munca desfășurata cu preșcolarii, se constata ca, in cadrul activităților alese, un
mijloc valoros de educare a limbajului îl constituie jocul didactic si exercițiile de vorbire.
Durata acestor jocuri este de 5-10 minute, după care copiii își aleg alta activitate. Prin
jocurile “Cine (ce) este desenat pe jeton?”, “Cine a venit?”, se urmărește recunoașterea
obiectului prezentat pe jeton, pronunțarea corecta a denumirii, exersarea pronunțării sunetelor
mai dificile: |r|, |s|, |t|, |d|, |j|, |z| si a unor grupuri de cuvinte.
Lucrând cu imagini simple, copilul este învățat sa denumească corect imaginea si sa
folosească corect articolul hotărât/nehotărât ( Pe jeton este desenat(a) “un băiețel sau o fetița,
o minge, niște flori, multe flori”), deci implicit, sa folosească singularul si pluralul. Prin
jocurile “Ce face?” si “Cum așezam o cartoanele?”, copiii sunt puși in situația de a formula
propoziții, pentru a exprima acțiunea prezentata pe jeton. Lucrând astfel, putem depista mai
ușor dificultățile pe care le întâmpina copiii in exprimare, din punct de vedere gramatical.
Jucându-se cu diferite materiale sau jucării, copiii sunt solicitați sa reprezinte o
propoziție cu ajutorul acestora. De exemplu: din “Plaxticon”, copiii pot scrie o propoziție cu
ajutorul rotitelor sau bețișoarelor, fiecare reprezentând un cuvânt. Acest joc constituie un bun
prilej de analiza fonetica, lucru atât de necesar însușirii citit-scrisului in clasa I.
4. Jocul de masa
Setul cu imagini intitulat “Răspunde repede si bine” sau “Alfabetul in imagini” este
destinat pentru jocurile de masa ale copiilor de vârsta preșcolara si ale celor din clasa I si
constituie, din punct de vedere pedagogic, un material deosebit de important, deoarece
pregătește copiii pentru însușirea citit-scrisului, a unei exprimări corecte si expresive.
Cu aceste imagini se organizează jocuri si exerciții sistematice de vorbire, prin care
copiii de 3-7 ani, prin intermediul ilustrației, reușesc sa cunoască obiecte, sa le denumească,
sa alcătuiască povestiri, sa le clasifice si sa le ordoneze după anumite criterii.
Întregul set de imagini constituie un important material cognitive si răspunde
următoarelor obiective educative:
dezvoltarea auzului fonematic, exersarea aparatului fonator, in vederea corectării
eventualelor defecte de vorbire si dobândirii unei pronunții corecte si clare a sunetelor si a
cuvintelor;
dezvoltarea capacitații de analiza si sinteza fonetica (diferențierea sunetelor ce pot
da naștere la confuzii fonetice: |p|-|b|, |c|-|s|, |t|-|d|, familiarizarea copiilor cu sunetele a căror
pronunțare se poate prelungi: |a|,|e|, |i|, |o|, |u|, |s|,|z|, |r|,|j|; pronunțarea si folosirea corecta a
diftongilor in vorbirea curenta: |oa|, |ua|, |ia|, |ea|; formarea capacitații de a diferenția silabele;
18
activizarea vocabularului cu noi cuvinte, raportarea acestora la imaginile
corespunzătoare;
integrarea cuvintelor si a ideilor in scheme sintactice corecte ( exprimare corecta
din punct de vedere al structurii gramaticale);
îmbogățirea vocabularului, completarea cu noi termini, in vederea folosirii ca
instrument de baza in comunicarea verbal; adâncirea sensurilor exprimate prin cuvinte;
dezvoltarea capacitații copiilor de a stabili relații verbale corecte cu partenerii de
joc;
5. Memorarea unor versuri
De un real folos in însușirea laturii fonetice si a structurii gramaticale a limbii romane
s-a dovedit a fi, in cadrul activităților alese, memorarea unor versuri scurte pentru corectarea
sau preîntâmpinarea pronunției greșite a unor sunete pe care copiii le rostesc mai greu. De
exemplu versurile:
“Ursu-let si ursu-flet
Vor sa prindă peste-n lac.
Dar de ce plângi ursu-flet?
Eu n-am prins decât un rac!”
Sau exersarea pronunțării sunetelor: |ş|, |j|, |r|:
“Şapte porci așteaptă-n şir
Şapte saci umpluți cu jir,
Şapte ghinde de stejar
Şi felii de gogoşar”.
Tot in aceasta idee se caută exemple care contribuie la consolidarea pronunțării
corecte a sunetelor, in diferite poziții pe care le ocupa in cuvânt: inițiala, mediana, finala,
intre vocale sau grupuri consonantice.
Având in vedere importanta dezvoltării vorbirii in pregătirea copilului preșcolar
pentru școala, se poate amenaja, in sala de grupa, o mica biblioteca: pe rafturi așezate la o
înălțime potrivita pentru copii sunt aranjate cărți cu ilustrații, cărți cu poveștile cuprinse in
programa.
Biblioteca poate stârni un viu interes in rândul copiilor, deoarece copiii pot folosi
materialele expuse, pot povesti si face lectura după imagini. Educatoarea are, in permanenta
posibilitatea sa le corecteze vorbirea si exprimarea.
Aceasta “biblioteca”are un rol deosebit in vederea pregătirii copiilor pentru școala,
deoarece ei se obișnuiesc sa răsfoiască o carte, s-o tina corect in mana, sa aibă grija de ea, sa
19
nu-i îndoaie foile sau sa le rupă, s-o pună la loc pe raft, fiindcă aparține întregii grupe de
copii.
MODELE DE PROIECTE DE ACTIVITATE FOLOSITE IN ETAPA
EXPERIMENTALA
PROIECT DE ACTIVITATE
Grupa : Pregatitoare
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Tema activitatii: ,,Eu spun una, tu spui multe”
Mijloc de realizare: Joc didactic
Scopul : -Formarea deprinderii de a folosi corect substantivele la singular si plural.
- Insusirea unor structuri gramaticale ale limbii romane; integrarea cuvintelor in propozitii dezvoltate; folosirea corecta a cuvintelor de legatura.
- Dezvoltarea atentiei si a memoriei vizuale; exersarea pronuntarii corecte a unor sunete si cuvinte.
Obiective operationale:Pe parcursul si la sfarsitul activitatii copiii vor fi capabili:
- Sa foloseasca corect formele de singular si plural ale substantivelor;
- Sa formuleze propozitii simple si dezvoltate;
- Sa recunoasca imaginea si sa indice corect daca reprezinta un obiect sau mai multe obiecte;
- Sa recunoasca culorile;
- Sa raspunda corect la anumite cerinte ale educatoarei, folosind limbajul oral.
Sarcina didactica: Alegerea corecta a jetonului cu una sau mai multe imagini, exprimarea corecta a singularului si pluralului construind propozitii.
Elemente de joc: Cautarea si manuirea materialului, surpriza, intrecerea, ghicirea, aplauze.
Regulile jocului: Copiii actioneaza cu materialul, rezolva sarcina data numai la comanda educatoarei, aplauda raspunsurile corecte. Copiii sunt impartiti in doua echipe.au pe masute cosulete cu jetoane.Ei recunosc Imaginea si alcatuiesc propozitii cu singularul si pluralul
20
substantivelor.Fiecare raspuns corect este punctat .Castiga echipa cu cele mai multe raspunsuri corecte.
Strategii didactice:
Metode: explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea. Material didactic: jetoane, cutia cu surprize, scrisoarea,jucarii
Durata : -25 minute
Momentele activitatii
Continutul stiintific Strategii didactice
Evaluare
Momentul organizatoric
- aerisirea salii de grupa;
- asezarea masutelor in forma de careu deschis;
- introducerea copiilor in sala de grupa si asezarea la masute.
Captarea atentiei
Se face printr-o cutie cu surprize si o scrisoare de
La ,,Zana Primavara’’.
-,,Dragi copiii,
A venit primavara si odata cu ea au venit si surprizele Am auzit ca sunteti cuminti,curiosi si dornici de a afla cat mai multe .Va propun sa intram in lumea minunata a cuvintelor prin jocul pe care vi l-am trimis. Cu multumiri,,zana Primavara’’
Conversatia Orala
Anuntarea temei si a obiectivelor
Astazi vom juca un joc care se numeste,,Eu spun una, tu spui multe”pentru ca voi sa stiti sa vorbiti corect romaneste.
Explicatia
Dirijarea invatarii
Jocul de proba
Copiii sunt impartiti in doua grupe.
Explic cum se va desfasura jocul precizand regulile de joc.
Jetoanele sunt asezate in cosulete pe masute.
Voi scoate un jeton din cosulet.El trebuie sa
Explicatia
21
Desfasurarea
Propriu-zisa a jocului
Complicarea jocului
recunoasca imaginea si sa spuna daca este unul sau sunt mai multe elemente pe jeton.Va trebui sa formeze singularul sau pluralul substantivelor,apoi va forma o propozitie.
Se acorda stimulente pentru fiecare echipa.
1.Copiii vor scoate din cosulete jetoane si vor spune ce este reprezentat in imagine .Vor forma propozitii cu singularul si pluralul.
2.Prezint copiilor cutia cu surprize.Un copil va scoate din cutia fermecata o jucarie sau un plic .Ei vor trebui sa spuna ce jucarie au gasit in cutie .Vor formula pluralul si vor alcatui propozitii cu cuvantul respectiv.Vor raspunde la ghicitori.Se vor acorda Stimulente pentru fiecare raspuns corect de la echipa respectiva.
Se citesc ghicitorile si se raspunde .Fiecare raspuns corect este punctat.
,,Coarne are si e blanda,
Ne da lapte si smantana,
Puiul ei e mititel
Si se numeste vitel
‘’Vaca
,,Prin ograda la vecini,
Ea fura mereu gaini.
Ati ghicit –o deindata,
Cine este cea sireata? Vulpea
,,Tup,tup,tup dupa alune,
Dupa ghinde prin padure.
Are codita stufoasa
Demonstratia
Exercitiul
Problematizarea
Orala
Pe echipe
22
Si in pomi isi face casa’’
Veverita
Aprecierea
performantei
Un copil de la prima echipa va numara stimulentele, alt copil de la echipa adversa va numara si el stimulentele .Va castiga echipa cu cele mai multe puncte.Vor fi rasplatiti cu aplauze si bomboane .
conversatia
explicatia
orala
PROIECT DE ACTIVITATE
Grupa Pregatitoare
Categoria activitatii: Educarea limbajului
Mijloc de realizare: Joc Didactic
Tema activitatii: „De-a scoala”
Obiective Generale:
Evaluarea nivelului de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale a prescolarilor
sub aspect fonetic, lexical, al structurii gramaticale si al expresivitatii;
Perfectionarea deprinderii de a efectua analiza si sinteza fonetica a propozitiilor si a
cuvintelor;
Stimularea dragostei si a dorintei de a deveni scolari.
Continut Informativ
- Descrierea unor imagini, constituirea si completarea unor propozitii simple si
dezvoltate;
- Folosirea unor omonime;
- Distingerea numarului de cuvinte, silabe si sunete;
23
Obiective Specifice
- Sa denumeasca si sa descrie corect imaginile prezentate
- Sa gaseasca un numar tot mai mare de cuvinte care incep cu sunetul dat si imaginile
corespunazatoare acestui sunet;
- Sa alcatuiasca propozitii cu cuvantul ( imaginea) gasit(a);
- Sa formuleze propozitii cu un continut logic, asociind 2-3 imagini pentru formularea
acestora;
- Sa analizeze propozitiile, distingand: numarul de cuvinte, numarul de silabe din
cuvinte, numarul de sunete;
- Sa completeze o propozitie cu cuvantul care lipseste;
- Sa gaseasca omonime, antonime, formuland cu acestea propozitii;
- Sa manifeste interes pentru activitate
Mijloace de Invatamant:
- Imagini ce desemneaza diferite obiecte (rechizitele scolare);
- Imagini pentru omonime si anotonime;
- Tabla magnetica;
DESFASURAREA ACTIVITATII
ETAPELE ACTIVITATII ACTIVITATEA DE
INVATARE
ACTIVITATEA
COPIILOR
1. Captarea atentiei Anuntarea temei:
Mai este putin timp si veti
merge la scoala. M-am gandit
sa desfasuram astazi un joc
care se numeste: „De-a
scoala”
Enuntarea obiectivelor
Vreau sa ma conving ca ati
invatat sa vorbiti corect in
propozitii, ca stiti sa
compuneti propozitii cu
cuvintele date, ca despartiti
24
corect in silabe si sunete.
2. Dirijarea invatarii Prezint imaginea cu un scolar
(scolarita)
- Ce vedeti in aceasta
imagine?
- Cu ce sunet incepe
cuvantul scolar?
- Formulati propozitii
cu cuvantul scoalar!
- Cate cuvinte are
aceasta propozitie?
- Despartiti cuvantul in
silabe si spuneti cate
silabe are si care sunt!
Solicit copiilor sa bata de
atatea ori din palme cate
silabe are cuvantul.
Cer copiilor sa gaseasca cat
mai multe cuvinte care incep
cu sunetul dat ( c, o, d, b etc)
sau se termina cu acesta.
Sa alcatuiesca propozitii
logice cu sens, stabilind
legaturi intre 2-3 imagini
date.
Adresez in contiunuare
urmatoarele intrebari:
- Gasiti un cuvant care
sa inceapa cu
silaba( ma, ca, in, ta
etc);
- Ce propozotii puteti
Privesc imaginea, gasesc
cuvantul potrivit, formuleaza
propozitii.
Enumera cuvintele si
silabele.
Bat din palme la rostirea
fiecarei silabe.
Lucreaza si raspund de cate
ori sunt solicitati.
Gasesc omonime la
cuvintele: toc, bloc, guma.
Privesc cu atentie imaginile,
alcatuiesc propozitii.
25
alcatui cu aceste
cuvinte?
- Spuneti cuvinte dintr-
o silaba!
- Cu ce sunet incepe
cuvantul?
- Puteti sa gasiti
cuvinte care incep si
se termina cu „a”?
Stimulez copii sa gaseasca
cat mai multe cuvinte.
Prezint copiilor imagini cu:
toc de scris, bloc de desen,
guma de sters.
Cer copiilor sa gaseasca
opusul (antonimul)
cuvintelor: curat, silitor,
ordonat, ascultator.
3.Obtinerea performantei Distribui copiilor fise de
lucru, apreciez
comportamentul din timpul
activitatii, promtitudinea si
rapiditatea in raspunsuri.
Deseneaza tot atatea liniute
cate silabe are cuvantul si
incercuiestesilabe care incepe
cu sunetul |m|.
26
PROIECT DE ACTIVITATE
Grupa Mare
Categoria activitatii: Educarea Limbajului
Mijloc de Realizare: Joc didactic
Tema: „Cine stie castiga”
Obiective generale:
Consolidarea deprinderii de a formula propozitii dezvoltate, corecte din punct de
vedere gramatical si cu sens logic;
Consolidarea deprinderii de a desparti in silabe cuvinte din cuprinsul unei propozitii;
Perfectionarea capacitatii de analiza si sinteza fonetica, a capacitatii de a efectua rapid
asociatii;
Educarea spiritului competitiv
Obiective operationale: pe parcursul si la sfarsitul activitatii , copiii vor fi capabili:
Sa formuleze cel putin doua propozitii cu cuvintele: „Randunica”, „cuc”, „pupaza”,
„lup”, „urs”, „vulpe”, corecte din punct de vedere gramatical.
Sa desparta corect in silabe cuvintele date
Sa precizeze numarul silabelor din cuvintele: „vaca”, „cal”, „gaina”
Sa precizeze primul sau ultimul sunet al cuvintelor: „mar”, „para”, „gutui”, „prune”.
Regulile Jocului: Copilul indicat va formula propozitii cu cuvinte date; determinarea
numzarului de cuvinte din propozitie; despartirea cuvintelor in silabe, precizarea sunetelor cu
care incep sau se termina cuvintele date.
Metode si procedee: conversatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea
Material Didactic: machete, imagini cu cele patru anotimpuri, jetoane cu animale si fructe.
27
DESFASURAREA ACTIVITATII
Continut esentializat Obiective
operationale
Descrierea situatiilor de instruire
Joc didactic „Cine stie
castiga”
1.Moment organizatoric (instructajul
verbal)
Se asigura conditiile necesare pentru
buna desfasurare a activitatii.
2.Captarea atentiei
Se descopera elementul surpriza: o
macheta care sugereaza anotimpul
primavara in parc.
Se realizeaza o conversatie despre
anotimpul primavara dupa urmatorul
plan:
„Ce anotimp va sugereaza aceata
macheta?”
„Unde?” (in parc)
„Dupa ce cunoastem ca este
anotimpul primavara?”
Se canta prima strofa din cantecul
„Vine, vine, primavara”. Se
descopera apoi si celelalte machete
care sugereaza: vara la tara, toamn in
livada si iarna in padure.
Copiii recunosc anotimpurile
3.Anuntarea subiectului
Se anunta subiectul activitatii „Am
observat ca stiti anotimpurile, iar in
28
Alcatuirea de propozitii cu
cuvinte date; determinarea
numarului de cuvinte dintr-o
propozitie; despartirea
cuvintelor in silabe;
Mentionarea numarului
silabelor; precizarea
sunetului cu care incepe /se
termina cuvintele date.
continuare vom desfasura un joc-
concurs Cine stie castiga”. Echipa
castigatoare va primi cate un
medalion.
4.Prezentarea continutului
Se prezinta regulile jocului:
La anotimpul primavara, copiii vor
alcatui propozitii cu cuvintele ce
denumesc pasari care se intorc in
acest anotimp in tara (randunica, cuc,
pupaza), apoi determina numarul de
cuvinte din propozitii;
La anotimpul vara, copiii despart in
silabe cuvintele care denumesc
animale domestice, apoi despart in
silabe cuvintele indicand prin
betisoare numarul de silabe;
La anotimpul toamna, copiii
enumera fructele din livada: mere,
pere, gutai, prune si precizeaza
primul sau ultimul sunet al
cuvantului, apoi dau exemple de alte
cuvinte care incep sau se termina cu
acel sunet.
La anotimpul iarna, copiii alcatuiesc
cat mai multe propozitii cu animale
care apar in padure (urs, vulpe, lup).
Se desfasoara jocul de proba, in
scopul verificarii intelegerii regulilor
de joc de catre toti copiii.
5.Obtinerea performantei
Se realizeaza jocul propriu-zis.
Se va da semnul de incepere a
jocului, timp in care, copiii numiti,
29
daca raspund corect, vor fi aplaudati,
iar cei care intampina dificultati vor
fi ajutati de colegi.
Jocul se desfasoara in doua echipe.
Pentru fiecare raspuns corect si
complet, echipa va primi un punct.
Varianta de joc: Se complica jocul:
copiii trebuie sa descopere cuvinte in
care prima silaba se repeta (ex:
veverita, papagal. etc).
6.Evaluarea performantei
Se fixeaza titlul jocului: „Cine stie
castiga”. Inainte de a se trece la
numararea punctajului si la stabilirea
echipei castigatoare, se realizeaza o
conversatie pe baza urmatorului plan
de intrebari:
„Ce am facut in cadrul acestei
activitati?”
(Ne-am jucat)
„Cu ce ne-am juca?”
(Cu cuvinte, cu silabe, si cu
sunetele).
Se numara punctele si se stabileste
echipa castigatoare.
7.Incheierea activitatii
Aprecierea verbala-globala si
individuala asupra desfasurarii
activitatii. Se canta in intregime
„Vine, vine, primavara.”
30
PROIECT DE ACTIVITATE
GRUPA: Pregatitoare
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului
TEMA: „Hai, să facem o poveste!
MODUL DE REALIZARE: Poveste creată cu personaj dat
TIPUL ACTIVITĂŢII: Consolidare de deprinderi, aprofundarea unor noţiuni morale
OBIECTIVE CADRU:
Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral.
Educarea capacităţii de exprimare orală.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
Consolidarea deprinderii de a elabora o poveste cu mijloace proprii, prin analogie cu
poveştile receptate anterior.
Activizarea şi îmbogăţirea vocabularului.
Aprofundarea reprezentărilor morale.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1-Să recunoască trăsătura caracteristică comună unor personaje
cunoscute(naivitatea) şi sensul acesteia.
O2-Să creeze o poveste având drept punct de pornire o trăsătură morală- naivitatea.
O3-Să folosească cuvinte şi expresii literare cunoscute, o exprimare nuanţată şi
expresivă.
O4-Să evidenţieze consecinţele comportamentelor greşite.
STRATEGII DIDACTICE:
METODOLOGIE DIDACTICĂ: Conversaţia, expunerea, explicaţia, problematizarea.
MIJLOACE DIDACTICE: Imagini(siluete) ale unor personaje cunoscute: Scufiţa
Roşie şi ursul din Ursul păcălit de vulpe
31
DESFASURAREA ACTIVITATII
Evenim. did.
Ob. operaţ
Activ.
educatoarei
Activ. copiilor Strategii
didactice
Evaluare
(instrum. şi
indicatori
I.Moment
organizatoric
II.Captarea
atenţiei
III.Reactualiza-
rea
cunoştintelor
O1
-aerisirea sălii de
grupă
-aranjarea
mobilierului
-pregătirea
materialului
didactic
Le prezint
copiilor cele două
personaje, le cer
să le recunoască
şi să le
denumească.
Le adresez
întrebări:-Ce i s-a
întâmplat Scufiţei
Roşii? De ce ?
Care a fost
greşeala ei? Cum
a reuşit vulpea
să-l păcălească pe
urs?Prin ce se
aseamănă cele
două personaje?
Ce înseamnă să
fii naiv?
Recunosc
personajele, le
denumesc.
Recunosc şi
denumesc
trăsătura
caracteristică
comună :
naivitatea.
Explică
conţinutul
acesteia.
Conversaţia
Frontal
(imagini ale
celor două
personaje)
32
IV.Comunica-
rea obiectivelor
urmărite
V.Obţinerea
performanţei
O2
O3
VI.Evaluarea
performanţelor
O4
„-Astăzi, voi veţi
compune o
poveste al cărei
personaj va fi un
puişor naiv,
încrezător. Ar fi
bine să folosiţi
cuvinte şi grupuri
de cuvinte
cunoscute din
alte poveşti,
personajele să
vorbească între
ele.
Urmăresc
exprimarea
copiilor, corectez
eventuale greşeli
de exprimare.
Solicit
reproducerea
dialogurilor între
personaje.
Solicit 2 copii să
redea povestea
integral. Le
adresez întrebări
ce implică
analiza
consecinţelor
naivităţii
puişorului
Urmăresc şi reţin
cerinţele.
Expun povestea.
Se exprimă în
propoziţii şi fraze,
redau dialoguri,
îşi nuanţează
exprimarea,
uzează de mimică
şi gestică.
Redau povestea
integral.
Analizează
consecinţele
comportamentului
greşit.
Explicaţia
Povestirea
Problematizarea Frontal
33
VII.Încheierea
activităţii
Fac aprecieri
privind
exprimarea,
expresivitatea
redării
conţinutului.
III.5.5.3. ETAPA POSTEXPERIMENTALA
Etapa post experimentala a constat în aplicarea unei probe de evaluare, pornind de la
cea din etapa preexperimentala, dar adăugând elementele noi de conţinut transmise, precum
şi un un grad sporit de dificultate.
PROBA DE EVALUARE NR1
UNITATEA DE CONTINUT: Aspecte lexicale si sintactice
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1. . să sesizeze dezacordul dintre unele părţi de vorbire în mod intuitiv, formulând
propoziţia în mod corect
Exemplu:
Barza stă într-un picioare.
Fetiţele sare în apă.
Ursuleţii mănânc frunze.
Legumele este bune.
Narcisele a înflorit.Ele miroase frumos.
Copiii construieşte un om de zăpadă.
Câinele este curajoasă.
Pomul este înflorită frumos.
Cartofii are gustul bun.
CONŢINUTUL ITEMILOR
34
I.1. Am spus bine, n-am spus bine?;Ascultă propoziţia spusă de mine şi spune dacă e
corectă sau nu. Spune propoziţia corectă
O.2. Să construiască propoziţii, cu ajutorul imaginilor, realizând intuitiv acordul
corect între subiect şi atributul genitival.
I.2. Denumeşte meseriile din imagine, materialele şi uneltele. Spune, a ( al, ai, ale) cui
este (sunt) fiecare din ele.
35
O.3.Să formuleze propoziţii intuind acţiunile din imagini, folosind corect acordul
subiect-predicat
I.3.Ce face? Ce fac?; Ce face ea? Ce fac ele?Ce face el? Ce fac ei?
DESCRIPTORI DE PERFORMANTA
ITEMI SUFICIENT BINE FOARTE BINE
I.1. Sesizează şi corectează dezacordul
în 5 propoziţii, formulând fiecare
propoziţie în forma corectă .
Sesizează şi
corectează
dezacordul în 7
propoziţii, formulând
fiecare propoziţie în
forma corectă .
Sesizează şi
corectează
dezacordul în nouă
propoziţii, formulând
fiecare propoziţie în
forma corectă .
I.2. Denumeşte corect materialele,
uneltele şi meseriile ilustrate,
Denumeşte corect
materialele, uneltele
Denumeşte corect
materialele, uneltele
36
construieşte propoziţii realizând
acordul între subiect şi atributul
genitival , cu 5-6 greşeli .
şi meseriile ilustrate,
construieşte
propoziţii realizând
acordul între subiect
şi atributul genitival ,
cu 3-4 greşeli .
şi meseriile ilustrate,
construieşte
propoziţii realizând
acordul între subiect
şi atributul genitival ,
cu 1-2 greşeli .
I.3. Formulează propoziţii, realizând
corect acordul subiect-predicat , cu
o greşeală.
Formulează
propoziţii, realizând
corect acordul
subiect-predicat , cu
o greşeală.
Formulează
propoziţii, realizând
acordul subiect-
predicat în mod
corect pentru toate
propoziţiile.
III.6. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR CERCETARII
In urma activitatilor desfasurate in cele trei fae ale cercetarii, se pot desprinde
urmatoarele concluzii cu privire la performantele copiilor:
Recunoasterea sunetelor se realizeaza mai usor in cadrul vocalelor (o-rar, a-
rici, a-vion);
Copiii nu disting care este vocala de inceput in cazul unor cuvinte de forma:
ie-pu-re;
Diferentierea mai greoaie a consoanelor care se pronunta insotite de o vocala
ajutataore: zana, lana, sarma, randunica.
Majoritatea copiilor cunosc semnificatia corecta a cuvintelor intrebuintate si le
utilizeaza corect, potrivit sensului care sa-l dea in diferite situatii;
Se poate constata ca toti copiii care au frecventat gradinita, formuleaza corect
forma de plural, in functie de genul substantivelor utilizate si se exprima in
propozitii si in fraze scurte.
37
CONCLUZII
Din analiza lucrarii se pot desprinde cateva constatari cu valoare de concluzii menite
sa imbunatateasca activitatea educatoarei in ceea ce priveste pregatirea copilului pentru
scoala.
Educatoarei ii revine sarcina de a constatacat mai timpuriu tulburarile de vorbire si de
a-i ajuta pe copii sa le corecteze prin exercitii si jocuri pentru dezvoltarea si corectarea
vorbirii copiilor prescolari.
Un rol deosebit il are pronuntia proprie a educatoarei, exprimarea cursiva corecta
printr-un vocabular ingrijit, ceea ce le face munca mai usoara si eficienta.
Jocul didactic poate fi folosita atat ca mijloc de predare dar mai ales ca mijloc de
consolidare si aplicare a cunostintelor insusite prin basm.
Basmele contribuie la realizarea unor importante sarcini ale dezvoltarii vorbirii la
imbogatirea si exersarea vocabularului activ al copiilor; la cultivarea unei exprimari corecte si
nuantate; la dezvoltarea capacitatii de a reda continutul unor povestiri.
Prin basm se cultiva increderea in fortele proprii precum si spiritul de raspundere, de
colaborare si ajutor reciproc.
De o mare importanta este introducerea in practica prescolara a mai multor metode de
insusire a pronuntiei corecte a sunetelor, de dezvoltare a auzului fonematic, jocuri didactice
pentru formarea capacitatii de a efectua analiza fonetica, care sa asigure eficienta activitatii
de pregatire a copiilor pentru scoala.
Este bine de stiut ca, scoala isi incepe actiunea educationale fondul acumularilor
realizate de copii la varsta prescolara.
Asigurarea unui inceput bun in procesul de invatare a cititului sis crisului reprezinta o
conditie esentiala a procesului de activitate de tip scolar. Lucru acesta impune cu atat mai
mult cu cat este vorba de deprinderi intelectuale si morale de o deosebita complexistate cu o
arie de folosire extrem de variata.
Basmele s-au dovedit a fi forme utile de invatare, consolidare si verificare a
cunostintelor copiilor in general.
38