Massimo Cacciari

CEOFILOSOFIAEUROPEI

raducere din timba italian5 de Raluca D.V. Popescu

PrefalE de Cheorghe Lencan Stoica

palilela

CU PRI N5

Cuvint inainte la a doua editie......... ................7

PREFATA: Massimo Cacciart, un filosof itahancontemporan de Gbeorgb e Lencan Stoica .................... 9

I. GEOFILOSOFIA ELIROPEI .........75i. Anii hotirXtori ....................... 15

............. ....23

trI. EROII .................... 93i. Judeci.tori si eroi ................93ii. Venelia pierduti ...............1,02iii. Duelul ............ 111

Massimo Cacciari

IV. OASPETELE INGRAT ............123i. Oaspetele ingrat ...............723ir. D ezriddcinarea Nomos-ului ................. ................. 729iii. Apusul ,,monstrilor inghetati" .............1.39

v. pATRtA ABSENTA .................1.55

i. Violenga si armonia ..........t55ii. Toleranla si intolerarr\^ ............ ...........167iii. Percepti^

^supra picii.......... ...............176

189

1. CEOFILOSOFIA EU ROPEI

i. Anii hot5r6tori

Iatl" ,,agdn 4scbantol',lupta supremd, oboseala si sufe-rintele (ponos) ultime, pe care sufletul este chemat si lesuporte: si-i indrepte pe acei alergitori rivali, care cu toateacestea sunt pirtile sale inseparabile, si-i antreneze pentru..obositoare a asceztr", sI ?mpiedice riul (,,spiritul importanqei" !)

si ne aduci la pimdnt, negindu-ne bucuria - deci contem-plarea Realidtii hiperuraniene, ,,td.6xo toit oLtranoft". Memo-rabilul mytbos al lui Fedru ne invati, asadar, c:a paioleiaesteagon,ltpla-concurs din structura compusi a sufletului, dintreputerile sale care se contrapun. Dar el ne invatl, iar un astfelde ag6n este prin nalurl sa armonizator: aurtga poate si-siafirme hegemonia si si" facl legdtura, sI mijloceasci disonantanemijlociti. Lupta este in esenta s conatus al armoniei; niciolupti nu incepe decit in vederea victoriei, dar a invingelnseamni a-ti ,,armoniza" inamtcul. Luptele si concursurileau o valoare unici in cercetarea modurilor si a formelor princare o armonie poate fi reprodusi si revelati. Semnificatiaagon-ulut consti in mod precis in aletbefiein,inproducerea,

Massimo Cacciari

in aducerea la lumini a armoniei. Agon-dmanifestl armoniaca pe propriul si.u adevi.r.

Si totusi, tocmai prin lupti semnele distinctive sunt cu

^tat mat distincte cu cit se oferi privirii cu implacabill limpe_

zime. Primul moment al procesului ,,armonic', va trebui siconstea ?n determinarea acestor momente, in definirea lorcu maximd prectzie -in a le face si attngd. starea de a fi unulimpotriva celuilalt (este vorba de starea care rezone az/ain stcisis,in rizboiul dintre consanguini, cici cloui principii opuseapartin pentru eternitate sufletului, mai mult: sunt ambeleconAtLts, impetuoase, pline cle savoare, nostalgii inniscute _daci nu ar fi inniscute, si de aceea alogos, in-fante, nlrdvaseca un ,,cal de rasi", cum ar putea auriga si se indrepte deacolo spre Paffie? Chiar si pentru summA tbeorfaeste necesarlo primi ,,stimulare", care nu rezult:a a fr rationahzabll:a, careeste calitatea stirpei. Ultimul moment consti in a-i demonstraconexiunea perfecti surveniti. intre primul si ultimul moment,aventura, marea cllitorie, oceanul periculosum maxime, incare, pentru a nu ne rdtlci, curajul (andrefa) va trebui si fiecondus de minte, de n5os, si va fi necesar si se recurgl lafiecare tecbne (_nautik6, polemik€, politike, basitikO si la fie_care artia capabil:a sI in-formeze, s:a stabileascd raporturile,sifac:a legiturile chiar si intre lucrurile pe care opinia publicile consider:a a fi de neconciliat.

in chiar momentul in care apare Doimea (gi riclicina luidyo este aceeasi cu a verbului care se referi la team:a, cleido,.si a termenului care indicl tremuratul, inspiimdntarea, dei_nds), Er minunea prin ea inslsi nelinisteste si inspliminti,ap^re si cercetarea asupra originii sale, asupra relatiilor saleinterne, asupra scopului slu in sine si deci apare intrebareaasupra acelei puteri care face din doi o Doime.

t6

Geofilosofia Europei

A-!i pune intrebiri asupra diferentelor comporti a-ti pune

irrtrebiri asupra identitilii; a te minuna de multiplicitate (de

lrrlttul cl o entitate este multiple) incepe cu a-!i ,,aminti" de

tlrru. Nu este de ajuns si cunosti semnele distinctive, ,,si le

;rn'.t1izezl", este necesar sI te intrebi cum s-a produs sciziunea,

t'r' /ogos a produs-o. Numai dacd omul este capabil de un

Itpos al sciziunii va putea si afirme ci o ?ntelege si, ingele-

gincl-o, va putea si fie in mlsuri sI o reaductrla atmonte.

I )in minune , prrn aparitia sr starea Doimii, se impune filosofic

si politic problema relatiei dintre unul gi mulgi. Aporiile funda-

rrrcrntale ale cercetirii filosofice europene apar ca fiind conec-

trrtc in mod originar si de nedespirtit de historia, de mifturii,t'orrcluse in mod sistematic, de ?ntAmplirile care produc apar-

It'ncnta istorici de Europa, in ridicinile sale culturale si poli-

lit'c, dar si ca ,,figuri" geograftcl'. ca determtnare a granilelor

srrlc.l Odiseu este ,curios" si afle multiplicitalea, dar m b[s'

lrtr-ul, pentru ci il ,,suferl" si, mai ales, pentru ci nu il cerce-

tt'rrzl printr-o anahzd sistematicl .2 Dat a cerceta comporti a

tt'st:r /ogos-ul unitar. Cercetarea istoricului postuleazi astfel

t t b origime cercetarea filosofici.

I Elementele istorico-geografice ale acestui capitol se onenteazd

in lr-rnctie de e>.traordinarele cercetiri ale lui S-Mazzarino, in special

l;rtr Oriente e Occidente (intre Orient ;i Occident) (.1947), Milano,l()u9 si Il pensiero storico classico (.Gdndirea clasicd' istoricrD G965-l(X)6), IIII, Bari, 1983. Cdte disculii vane despre conceptia anticd

;rriupra timpului gi asupra spatiului, asupra cliferentelor fatd de cea

t'r'cstind, asupra etosului gi destinului Europei ar fi evitat cercetarea

Iilosoficd dacd s-ar fi confruntat serios cu marea istoriografie!2 B. Snell, Il cammino d.el pensiero e della ueritd' (Calea gdndirii

,si u udeudrului), 199I, pp. 45-47.

t7

18 Massimo Cacciari

Cercetarea ratiunii actualei multiplicititi inseamni a-tiaminti trecutul, te obligi la o deplinl. anamnesi a ,,celor ce afost entitatea" . Ea va trebui si stabileasci adevirul trecutului,eliminind acele ,,l5goi multe si ridicole"3 care se povestescpeldngd. el si pe care acel adevir le ascunde. Ideea de al1theiaca eliminare a ascunsului este bistoria europeani, inci ina-inte de a fi onto-teologia sa. Dar,7a origine, ea se conecteazi.incila fondul mitic si religios al vietii polis-ului.Iluminismullui Hecateu pare incomprehensibil daci nu este privit impre-uni cu opera unui sopbos care il precede cu un secol,Epimenide cretanul, purificatorul Atenei, ,,prietenul pe careil ai numai de ieri" (Platon, Legile, III, 677). pentru a vindecacetatea de relele sale, este necesar si ii cuno.sti trecutul;pentru a o face si se supunl justitiei (gi si igi elimine riturilesale cele mai dure si barbare) trebuie si. cunosti origineaacleviratd, si te ?ncume[i si mergi pe calea itdelon-ului, aceea ce este non-evident, a ceea ce pirea imposibil s2i fiebfstor.

intre anticul cunosci.tor .si istoric, marile prefaceri clinsecolul al Vllea: descrierea puternici a cutremuritoarei pro-bleme a distinctiei dintre puteri, dintre respectivele Ior timaf(in care termeni si in ce limite au valoare, prin ce se justificiautoritatea lor?), implicatiile problemei identitltii 1or si a cauzei

3 Hecateu pare ci foloseste termenul mitbos pentt:u a-si descriepropriul discurs asupra adeviruh-ri gi logos pentru a indica, inschimb, cliscursul inselitor si fdri aminriri al multitudinti. Mitboseste si pentru el un sunet, o uox a lucrr-rlui in sine, a lucrului pecalea afirmirii. Dacd, un cuvint precum logos poate si hotirasciasupra aclevlrului vocii insisi a lucrului * aceastd teribili bybris afilosofiei (9i a mitologiei) nu a apirut inci.

Geofilosofia Europei

tlilcrentelor faptice dintre ele, ca gi posibilitatea de a le,,tlcpiisi". Si vedem, cu ajutorul lti Mazartn, ,,documentele"r lirr secolele al Vlllea si al VIIIlea. Qi in ele predomini indis-tirrcrtul; puterea limitantului nu s-a afirmatinci. ArhipelagurileIrtrrncricului Egeu cel cd.runt formeaz:a coroane de poduri.( lt'tl'itile sunt poduri, treceri. in Ionia cea multiformi, Occi-tlt'r'rtul gi Orientul se ?nt2lnesc apro^pe nemijlocit, firiIriirniintarea ci trebuie si se cunoasci. A se cunoaste implici,rlt'lrrpt, sciziunea care s-a produs. Hesiod, adorator entuziast

;rl rrsiaticei Hecate, striinL de Olimpul homeric (Teogonia,

rll-452), cunoaste Europa si Asia numai ca nume a doud, rt't'rrnide, apartin dnd familiei lui Ocean gi a lui Tetts, ,,sAcra.\l irpc", meniti sd intretini tineretea oamenilor si a riurilor,rrr11rlcuni cu zeul Apollo. ,,Ptrma" Asie, perceptibili geografic,

t't rincicle cu schimbitoarea totalitate a cetililor ionice grecesti,

Ir rtrrlitate care se extinde dincolo de stirpele puternic elenizate

'rlt'l,icliei si ale Frigiei. Europa, c p^rte a lumii, cu granite

rlt'tcrrninate (chiar daci ,,niciun om nu stie daci este incon-jrrlrrtr"r de mare") este o figurl care se mattrtzeazi incet, ?n

,lt't'r-rrsul fatalalsecolului alW-lea, si care seimplinegte numai

;rr in Herodot (IY, 45).

F.a apare, mai presus de orice, din contrastul dintre ire-,lrrc'tilrilul arhipelag de p6leis, care niciodattr, ntci mlacar innrr rrrrentele de pericol maxim, nu reuseste si se armonizeze,

si rl<rrnnia puternici a lidienilor care a gtiut si reziste tnvaziilort irrrcrienilor si si opreasci la rdtrl Halys Gn zrua faimoasei

cclilrse ,,profetizate" de Tales) ^rm

t^ mezilor. Deja un poettlirr Srnirna, Mimnermus, se intrebase asupra raliunii conflic-trrlrri care opusese ,,Asia" lui Gyges Ioniei grecesti si crezuse

t'ri o putea identifica in strivechea agresiune suferiti de

10

il1. EROII

i. ludec5tori gi eroi

Agatbot-i tofi trebuie si. fie considerati, ?n cetate, naturidemonice gi divine, dairnoni buni, iar mormintele lor vortrebui venerate precum vgelea ale daimonilor, dar mai presus

de togi vor trebui onomli aceia buni, care prin cel mai cumplitagdn, nu numai cd. au ajuns la nSesis-ul Binelui, ci ii invati;i pe ceilalti asemenealot. Gardienii-filosofi, dupi ce vor fimurit, vor merge si locuiasci in Insulele Fericitilor st, dac\,

va ingidui Pithia, va trebui si. le inchinim jertfe gi si leconsacrim monumente cu adevitat ca daimonilor, ca fertci-gilor (Republica,YII, 540b-c). La Insulele ,deldngtr oceanulcu virtejuri addnc7", unde de trei ori pe an pimXntul celroditor

^tepoame dulci gvmierea, nu ajunge nrciacea gene-

ralie de oameni ,,c re 1vf,tau ca zeii",. gi dupi o viatd, fdrd,

efortnri qi chinuri ,,rrlllreau ca-n somn" , nici cealaltA,,de argint...mult mai rea si nicidecufi asemdntrtoare, nici ca infdtisare,nici ca suflet, cu acee de arr". Cei ficind parte din cea

dintXi au devenit ,,daimoni venerabili" (estbloi, buni, benefi-ciu). Ei inconjoari pdmdntul ,invesmintatiinaer", sunt spirite

,,ploutod6tal'. Diruitori de bogigii. Pe cea de a doua, tn schimb,

CeofiLosofia Europei

lipsi vreodatd Eunomia, l,lomos-ul bine intemeiat, ;i Dike,fiicele lui Zeus si ale lui Themis, a doua generatie cireta i-adat nastere Zeus, cea c re

^ urmat celei pe careTatial Olimpie-

nilor a avut-o de la Metis, de la mintea care misoari totul.Pe pimint, care in sfirsit odihneste truda eroului, domnestebilaiul Radamant, pe care Platon il numeste ,,agatbos",,,dikastes agath6l', judecitor drept, si ,,custode al legii" (Minos,

320 b-c). Dar el, instruit de Minos, nu cunoaste intreaga

,,tdcbne basilik€', ars regia. Nu este fonclator, ci administratorsi aplritor al legii. Fiul inspirat al lui Zeus este Minos; eroulprin excelenti, chemat si-i judece pe toti oamenii si pe totieroii, este eroul legii ca expresie a Dike, eroul care domnestecu sceptrul lui Zeus, care educi in baza doctrinei (Minos,

320 d) Minos vorbeste numai ,,fag:ain fatia" cu Zeus ,,sopbistef'(379 c), maestru al cunoasterri;la fiecare noui. am pogoariin grota din Creta ca sil invete pe om clreapta politeia. Qr nutrebuie si credem in faima pe care o are la Atena. Asa cumtragedia reprezintia zeh in conflict, violenli si perturbatori,tot asa sr poezta, care emotioneaz:a cel mai mult sufletele(32t a}, vorbegte neadev:arat si despre Minos, descriindulca pe un om ,,cbalepot' (320 e 1), un om aspru, dur, pentrucl lupti ?mpotriva Atenei gi o constringe sI dea renumitultribut.

in Insulele Fericitilor regisim, asadar, conceputi subspecie aeternitatis, in forma sa cea mai purl, relalia dintredoui ,,func1ii" fundamentale"s: time (stima) faqi de zer de \a

63 in paginile care urmeazd cadruluieroului" este ilustratd prin fragmentul dinmalbeur du guerrier, Paris, 1985 (tracl. it.

Soarta rd.zboinicului, Milano, 1990).

lnterpretatlv,,,soartaG. Dum6zil , Heur el

Le sorti clel guerriero,

95

94 Massimo Cacciari

a ficut-o Zeus si disparl .sub pimlnt, drn cauza bybNs-ulutsiu. Sunt daimoni ,,secunzi", inferiori, chiar daci ,,makarel',fericiti, si chiar daci detin un timepropriu, o acleviratia onoare,

un adevirat oficiu bine stabilit (Hesiocl, Munci si zile, 705'142). Numai unora dintre eroi, ,,hemitbeol'-tlor, semizeilor,

Zeus le stabilegte licasul la ,,marginea lumii" (Ocliseea, IY,553, Munci si zile,168), in Insulele Fericitilor. Acestei ,sederifericite ii este clestinat Menelau, ,,?nvziticelul lui Zeus" (-Ocliseea,

IV, 562), ii sunt clestinati altii decit aceia care au luptat laTeba cea cu sapte porti .si la Troia ,,pentru frumosul pir al

Elenei" (Munci ;i zile, 762-75r.Asadar, eroii, care au avut cea mai crunti experienti a

,,polemos kakds", a rizboiului clevastator si al ,,strigltuluicumplit al bitlliei", vor deveni fericiti. Tir2mul uncle nueste niciodat:a frig,,.si unde nu ploud, si unde suflI mereu

Zefirrll cel zumz:aitor le va cla o noui vrala,ii va reimprospltasi reinsufletri anapsycbeim este verbul homeric. Cei care au

infruntat prin toate virtulile ingrozitorul riu al rizboiuluimeriti onoarea ca sufletul sI le fie reinnoit, iniltat, chiar incAmpiile elizee. Cap:atia, in sfirsit, odihna, dar nu aceea pecare au cunoscut-o deja in viatia: o patz7a, un armistitiu, efemerpact clintre rizboaie. Cap:at:a acea pvr:a eirdne, care nu maieste determinati prin genitivul care o urmeaz:a si care ,,pose-de": eirdne tOs stdseos, ?ntreruperea rizboiului.

Dar al:at:urr de eroi, ?n acest ultim locaq (cle pe acest tirimde unde nu se mai pTeac:a, de unde nu se mai ridici ancora),grecul inagineaz:a o alt:a categorie de oameni divini sau

semizei adevira\t, cafe nu se caracterizeaz:a prin curaj, prina n d r e I a r:azb ormc:a. Acestia su nt ju dec)itorii, ministrii-repre-7,ent^nttar Dike, ai Legii eterne si divine, ai rldicinii celeste

;r l'iccirci ,,constitutii" omenesti. Din tir2mul Plcii nu ar putea