CENTENARUL REVISTEI FAMILIA 1910 – 2010 (continuare) · centenarul revistei familia 1910 – 2010...

CENTENARUL REVISTEI FAMILIA1910 – 2010 (continuare)

ISSN 1450-5002

FONDATĂ ÎN 1910 PETROVASÂLA – VLADIMIROVAŢ (BANAT, SERBIA), ANUL XVII, OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010 NR. 7-8 (100-101)

Revista “Familia” se difuzează în 20 ţări: Austria, Australia, Belgia, Canada, Cipru, Croaţia, Costa Rica, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, R. Moldova, Olanda, România, Serbia, Suedia, S.U.A., Ucraina, Ungaria.

Copii de Bobotează merg cu Iordanul în casele credincioşilor: Cristian Jifcu, Marin Căta, Marius Susa, Sebastian Ardelean, Filip Stoian şi Stefan Căta în

casa redactorului Traian Trifu Căta

SĂ NU-I UITĂM!La ceas aniversar ne bucurăm că am ajuns să

fim în viaţă şi să realizăm ceva frumos şi nobil să ne întoarcem la începuturi şi să-i pomenim pe dragii noştri membri în redacţie, colaboratori fideli, consăteni şi emigranţi care s-au familiarizat în FAMILIA. Redacţia noastră şi revista a pierdut vrednici mânuitori de condei care pe parcursul anilor de apariţie au trecut în lumea umbrelor. Ne este cunoscut acel gol imens în casele noastre când pierdem un membru din familie şi tot acelaşi gol, dor şi nostalgie ne cuprinde de fiecare dată când din FAMILIA pleacă spre veşnicie membri din redacţie, colaboratori, cititori de pretutindeni şi toţi bine voitorii şi susţinătorii revistei. Cu sfinţenie îi păstrăm în sufletele şi gândurile noastre şi

imortalizaţi pe paginile revistei lor dragi FAMILIA vor dăinui în veac.

Oare, cum putem să-i uităm pe:Prof. Tiberiu Măran, membru în redacţia Fami-

lia, lector (1994-1999) cu care am muncit, consul-tat, sfătuit pentru bunul mers al revistei. Nopţi întregi am stat la masă să facem paginaţia, şi să finalizăm revista pentru tipar.

Petru Nica, luceafărul nostru de la Răsărit din Komsomolisc, Poltavscaia oblast, Ucraina, membru în redacţie care a murit cu dorul să vină la Petro-vasâla lui. Din adâncul Ucrainei şi de acolo toată Petrovasâla şi Apusul a fost luminat prin dor, dragoste şi prin poeziile lui publicate în cea mai dragă lui revistă.

George Barbu, colaborator fidel al revistei Familia în care s-au cumulat articole, documente,

REVISTA FAMILIA LA 100 DE ANI ŞI LA CEL

DE AL 100-LEA NUMĂRCu ocazia aniversării centenarului revistei

FAMILIA (1910-2010) redacţia revistei FAMILIA are bucuria şi satisfacţia să mulţumească tuturor colaboratorilor, cititorilor de pretutindeni, susţi nă-torilor financiari-petrovicenilor de pe con tinentele lumii care au contribuit la buna pro păşire a revistei „FAMILIA”.

Vă sugerăm stimaţi cititori, colecţionari, copertaţi revistele nr. 1, ... nr. 100 (1994-2010) o colecţie valoroasă şi o transmiteţi din generaţie în generaţie urmaşilor voştri.

Redacţia revistei FAMILIAredactor Traian Trifu Căta

E ziua Naşterii Domnului, e ziua Crăciunului. Mesajul îngerilor este atât de plastic, este atât de frumos, este atât de aclamator şi atât de destoinic vremurilor de acum prezente nouă, generaţiilor de astăzi.

Niciodată n-am înţeles mai bine şi n-am putut concepe acest mesaj din ceruri, trimis nouă muribunzilor de rând, înţelegem: că pacea şi bună-voirea, sau înţelegerea între noi n-a fost mai necesară, mai anevoioasă ca acum în Mileniul al treilea, în zilele distrugerii omenirii şi a bunurilor materiale a întregului pământ, între popoare neînţelegeri, politică greşită, ba chiar purtată intenţionat asupra religiilor, a raselor şi popoarelor Terrei. (Globul pământului).

Terra arde, Terra e pe cale de di stru-gere, locuitorilor Terrei, Dumnezeu le-a întors spatele. Poate că Terra şi populaţia ei vor fi distruse!!! Cine apără Terra? Nimeni! Congresele inter-naţionale şi forţele majore aduc hotă-râri, dar infavorabile şi fără de succes. Totul e o afacere, bani şi interes, totul e o pregătire în faţa unui război ato-mic, căruia nimeni nu-i poate sta în cale. Dumnezeu este cel mai puternic va aduce hotărârea EL v-a aduce hotă-rârea capitală. EL v-a distruge totul şi va pune capăt acestor puteri fără chib-zuială şi fără simţ, lipsiţi de dragoste de iubire, de pace şi bunăvoire între popoare, naţiuni şi credinţe sau religii care nu s-au împăcat niciodată.

Mâine, poimâine sau cine ştie când vom fi martori noi sau urmaşii noştri la ceeace va urma sau se va petrece în lumea aceasta fără Dumnezeu, lipsită de morală, de credinţă şi de cultură.

Noi, nu ne putem apăra de gherele care ne-au cuprins, speranţa şi nădej-dea noastră este singurul şi unicul nostru Dumnezeu:

Popor cuminte înzestrat de gen şi naţiune, credeţi şi nu vă mai certaţi unii cu alţii, e timpul ca să vă împăcaţi şi între voi să fie „pace şi unitate” pentru ca mesajul Crăciunului să intre în casele voastre: Cu pace şi binevoire, ca astfel să staţi liniştiţi în ziua Naşterii Domnului, la masă cu cei dragi, să ardă lumănarea dreptăţii şi după obicei

Traian Trifu Căta(continuare în pag. 2)

MESAJ DE CRĂCIUN „NAŞTEREA DOMNULUI”Mărire întru Cel de sus şi „Pe pământ pace, între oameni bunăvoire”

Suntem noi vrednici de aceste fapte, dragii mei credincioşi? Voi sunteţi fiii şi nepoţii celor care s-au jertfit să vă lasă o astfel de biserică ortodoxă, un astfel de monument colosal pentru propăşirea neamului şi a dragostei precum şi a vă menţine această Sf. Biserică uniţi, neclintiţi şi nedespărţiţi de-a lungul veacurilor.

Eu vă rog să fiţi pregătiţi pentru ziua de mâine, căci nu ştim Soarele când va răsări sau când va apune şi ce ne v-a aduce?

De aceea eu ca preot şi duhovnic al vostru vă rog să vă iubiţi unii pe alţii ca într-un gând să vă mărturisiţi. Necazurile să le alungaţi, grijile să le înlăturaţi şi dragostea pentru pruncul din iesle să se nască în voi pentru ca sufletele voastre să devină ieslea şi peştera din Bethleem, caldă şi nu rece. Steaua să vă lumineze aşa cum l-a luminat pe Iisus, iar magii să vă fie copii voştri în colind, cu daruri să-i cinstiţi şi să-i binecuvântaţi.

Slujbele înălţate cu evlavie cu credinţă şi cu dragoste spre cerurile albastrui iar din cimitire să se audă tulnicele strămoşilor noştri mulţumin-du-ne că mai existăm, că-i iubim şi-i amintim în slujbele noastre şi în pomenirile celor răposaţi tocmai aşa

se va uni cerul şi pământul şi atunci va fi pace şi între oameni bunăvoire şi mărire întru Cel de sus.

Iubiţi credincioşi, acum când clo-potele sună peste sat, când poate vreo rază de soare mai scapără printre nori, îmbrăcaţi în haină de sărbătoare cu inimă-nfrântă cu duhul umilit şi cu dragoste deplină vă îndreptaţi paşii

voştri domoli spre Sf. biserică pentru a ne împărtăşi de Duhul Celui Unuia Născut Iisus.

Astăzi s-a născut Hristos!Adevărat s-a născut!Anul Nou 2011 fericit!Acest mesaj îl primiţi de la Popa

Suru.Icon. stavr. Pr. Konstantin Suru

să tăiaţi colacul unirii şi nu al vrajbei, că nu pentru aceasta a avenit Hristos în lume ci pentru ca să ne salutăm întingând mâna unul altuia şi să ne îmbrăţişăm zicându-ne:

„Hristos s-a născut!”

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010 Nr. 7-8 (100-101)2 FAMILIA

scrisori, ilustrate cu picturile sale. Originar din Petrovasâla, pictor de „talie continentală”, mondială (continental americană). A trăit în Canada şi S.U.A.

Aurelia Penţa Mândrea, originară din Petrovasâla de la apariţia revistei a început să-şi publice versurile în Familia. Tot cu ajutorul şi îngrijirea Familiei apare volumul de poezii „Ca să-ţi aduci aminte”. Din poezia Odă revistei „Familia” Aurelia ne transmite:

„Dacă ani şi ani vor treceŞi cei bătrâni vor trebui să plece,Cei tineri se vor înarma cu panaFamiliei să-i ducă faima”.Prof. Persida Laţcu. Un suflet blând s-a dus

în tăcere tocmai în poezia sa celor ce tac în glie. Ne-a lăsat scrierile, poeziile şi articolele din satul ei „Scăieţi”. Ani în şir le-a publicat şi le vom publica în revista ei dragă „Familia” în a cărei redacţie era membră (2005-2007).

Înv. şi director Nicolae Vârzoc. Colaborator la revista Familia, cărturar, trăducător mai mult de 4 decenii şi-a desfăşura t ac t iv i ta tea în învăţământ la Petrovasâla.

Pieruţă Topală. A fost cel mai în vârstă colabo rator la revista Familia care la onorabila lui vârstă de peste 90 de ani a scris la revistă şi din îndepărtata Canada din Windsor ne-a trimis poezii, articole şi scrisori.

Persa Topală, petroviceană d i n C a n a d a . F i d e l ă colaboratoare la revista noastră în care şi-a publicat creaţiile sale literare şi poeziile care vor fi publicate în volumul de poezii al poeţilor petroviceni

Note jubiliare

FĂCLIE DE VEGHE LA RĂSPÂNTIA UNUI

DESTINDe la bun început să constat că urmăresc literă

cu literă, fiecare număr al revistei „Familia”, care şi cu aspectul ei grafic şi cu articolele publicate, abordează cu perspicacitate eveni mente, manifestări şi personalităţi de anvergură din aceste domenii, care ca promotori arizmatici au iniţiat şi au promovat un conţinut bogat şi demn de apreciat din toate punctele de vedere ale acestor domenii de activitate.

De aceea ţin să-l salut şi să-l felicit pe domnul Traian Trifu Căta care fiind unul dintre aceştia în calitate de redactor şef şi responsabil al revistei îşi dă aportul, cu trup şi suflet spre a pune la cale publicarea acestei reviste, dăruindu-i şi conţinut şi aspect de prima valoare, astfel că şi evenimentele şi personalităţile implicate în diverse manifestări şi afaceri sunt trecute în revistă în mod onorabil spre a rămâne ca model şi punct de reper pentru posteritate.

Şi pe marginea celebrării CENTENARULUI REVISTEI FAMILIA, aş încerca să-i salut pe toţi cei ce au fost şi pe cei care sunt membrii colegiului de redacţie al revistei, să le felicit Centenarul revistei şi să le mulţumesc pentru colaborarea şi contribuţia lor la buna propăşire a revistei „Familia”, ridicându-o în felul acesta pe coordonate ziaristice la cel mai înalt nivel.

Cu respect, profesorul şi colaboratorul

Alexandru Pascu

SĂ NU-I UITĂM!(continuare din pag. 1)

de pretutindeni.Adam Crăciun, colaborator din îndepărtata Florida

şi-a publicat din creaţiile sale literare în revista lui dragă.

Ghiţă Omoreanu, colaborator la revistă care va rămâne în istoria emigranţilor petroviceni pe continentul american la care au venit petrovicenii şi românii laolaltă păstrându-şi tradiţia şi obiceiurile la Picnicul petrovicenilor unde toată mulţimea s-a bucurat de publicaţia lor Familia care a fost difuzată de către membrii redacţiei din Canada.

Elena Bure, colaboratoare fidelă şi susţinătoare a revistei care a ţinut mult la apariţia ei permenentă pe parcursul anilor.

Lung este şirul de colaboratori şi mai mulţi de cititori care au trecut în lumea umbrelor cărora cu multă preţuire le-am trimis revistele noastre. Dumnezeu să-i odihnească printre aleşii Săi.

Nimic nu-i întâmplător în lume. Dacă, poate nu am aniversat cente-narul revistei „Familia” mai amplu prin organizarea unui simpozion, sesiune ştiinţifică, manifestare culturală în cinstea dragei noastre reviste, atunci dragii noştri fraţi colindatori din România în cel mai onorabil mod au colindat revista la ea acasă. Dumnezeu i-a adus la ceas aniversar pe prof. Gheorghe Rancu, Pr. prof. dr. Petrică Zamela, prof. Mihai Vlădia, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu... şi cei 11 elevi: Bumbac Petru, Marin Beniamin, Almăjanu-Anton Ionela, Vrabete Elena, Pirtea Nicoleta-Bianca, Opreş Vanessa, Munteanu Mădălina, Stefan Ana, Puia Florentina-Elena, Barbeş Cezara, Po-povici Cosmina

(Menţionăm că în anul 2008 la Zilele revistei Familia, august 21-22,

REVISTA FAMILIA COLINDATĂ LA EA ACASĂ LA CENTENARUL EI

Elevii au colindat redacţia revistei FAMILIA în casa redactorului

Oaspeţii din România în casa redactorului: Pr. Petrică Zamela, Păun Draxin-Hubăr (Petrovasâla), Virgil Budescu, prof. Mihai Vlădia, Paul Sever Smodu

(cel care scrie)Anuţa şi Nicu Toma, Nicolae (Păun) Draxin, Persuica Căta şi Virgil Budescu

au fost alături de oaspeţii dragi şi colindatoritot aceşti buni, inimoşi şi bravi români prof. Gheorghe Rancu şi Pr. prof. dr. Petrică Zamela care a condus fanfa-riştii din Borlovenii Vechi ne-au onorat manifestarea)

Bunii noştri prieteni au venit în

casa redactorului precum la ei acasă şi la o masă bogată cu bucate elevii au colindat gazdele şi revista. S-a zis Tatăl nostru, Pr. Petrică Zamela a bine-cuvântat masa, iar aceşti tineri îngeraşi copii au ţinut revistele în mâinile lor.

Iată şi repertoriul de colinde:Din cer senin, O ce veste minu nată,

Profeţie, Glorie, Cerul şi Pă mântul...În aceşti colindători am văzut

precum nişte îngeraşi care au coborât

din Cer tocmai la noi la Petrovasâla, acasă la revista FAMILIA.

Tocmai în preajma numărului 100 FAMILIA i-a adus Dumnezeu aici în casa redactorului unde timp de 17 ani redactorul lucrase la redactarea revistei FAMILIA serie nouă.

Au fost înmânate publicaţii oaspe-ţi lor şi colindătorilor, diplome, totodată şi fraţii noştri din Banatul montan ne-au adus reviste, cărţi şi diplome revistei FAMILIA şi Diplomă de excelenţă redactorului Traian Trifu Căta pentru activitatea neobosită în cultivarea limbii române şi în păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti din partea redacţiei revistei „ALMĂJUL”.

Aducem mul ţumir i profunde domnului şi doamnei Nicu şi Anuţa Toma precum şi domnului Virgil Budescu care în mare măsură au

ajutat la pregătirea mesei şi buna organizare a primirii oaspeţilor în casa redactorului.

Traian Trifu Căta

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010 Nr. 7-8 (100-101) 3FAMILIA

Un grup de 11 colindatori elevi de la Liceul teoretic „Eftimie Murgu” din Bozovici împreună cu oameni de cultură: Pr. prof. dr. Petrică Zamela din Borlovenii Vechi, Prof. Gheorghe Rancu din Şopotu Vechi, Prof. Mihai Vlădia din Rudărie, Scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu din Me hadia, Paul Sever Smodu corespondent la Radio Reşiţa din Băile Herculane

au venit la Petrovasâla şi Uzdin să ne colinde.Mai întâi au venit pe data de 11 dec. cu un autocar

la redactorul rev. Familia dat fiindcă ne-am cunoscut mai de mult şi colaborat, iar apoi s-au îndreptat spre Uzdin unde aveau să participe la Ediţia a XXI-a a manifestării, datini şi obiceiuri de iarnă la români „Fie în veci de veci lăudat”. Mâine zi adică Duminică 12 dec. colindătorii împreună cu distinşii oaspeţi au venit cu toţii la Sf. biserică din Petrovasâla.

Pr. Petrică Zamela a săvârşit Sf. liturghie împre-ună cu parohul Konstantin Suru. După săvârşirea Sf. liturghii cu toţii în biserică ne-am bucurat să auzim minunatele colinde interpretate de elevii din România.

Apoi parohul Konstantin Suru s-a adresat tuturor din biserică:

Părintele Petrică Zamela, prof. Gheorghe Rancu şi grupul de intelectuali au organizat un mic pelerinaj Uzdin-Petrovasâla să-i spunem aşa. Noi avem cinstea, azi să ne bucurăm de prezenţa domniilor sale cu aceşti elevi şi eleve. Noi suntem gazde bune, de obicei de data aceasta dacă ne-aţi fi anunţat în timp potrivit am fi organizat altfel. Am fi avut şi noi copii noştri de la Şcoala elementară care ar fi fost la întâmpinarea acestor elevi, ar fi făcut cunoştiinţă, schimb de adrese şi chiar corespondenţă prin internet cu legături mai strânse.

Însă totuşi mă gândesc la faptul ca prezenţa lor este o laudă a bisericii, că dorinţa lor de a veni chiar în biserică noastră este o satisfacţie atât a lor cât şi a noastră şi probabil că se simt bine în mijlocul nostru întrucât cu dânşii deja ne cunoaştem cu alte ocazii de la Rusali, simpozioane. În anul 2008 am fost cu toţii împreună în această biserică, în această comună şi legăturile sunt încă legate şi prezente din punct de vedere sufletesc sau duhovnicesc. Nu avem decât să mulţumim prezenţei dumnealor, să-i lăudăm şi să ne cerem scuze copiilor că-i mai răcoare în biserică, dar ce să facem când străbunicii noştri au făcut atât de mare biserică.

Această e dovadă că au fost mulţi şi că nu au avut loc în cealaltă micuţă. S-au gândit să facă una mare cu gândul că se va înmulţi poporul şi o comună atât de mare să aibe loc fiecare şi să aibe scaunul lui. Vremurile vitrege şi necazurile, neavuţii, probleme etnice, politice, materiale, comuniste, toate acestea au făcut cu timpul ca această parohie, această comună primă în Banat care avea 6000 de locuitori mai mulţi locuitori români decât ce avea oraşul Caransebeş. În anii 1930-1936 Caransebeşul n-avea 6000 de locuitori. Însă vremurile vitrege care s-au năpustit asupra acestui popor, colonizări care urmează şi în continuare au făcut să părăsească casele

ÎN NOAPTEA DE CRĂCIUNSfântă noapte de demultCând îngerii umblau pe pământSă ne aducă vestea minunatăSă ne umple inimile de toateDe bucuria ce ne este dată.

Liniştea zăcea în cămineCiobani şi-au ridicat privireaSpre cerul plin cu steleŞi a venit un semnO, lumină o stea strălucitoare.

Lumina calea păstorilorŞi a magilor din depărtareCăci din bătrâni se ştieDe un copil din iesleNăscut în noaptea de Crăciun.

Prin noaptea ’ntunecoasăTrei crai în lungă hainăPe spate de cămilă păşesc.Până la cămin unde-i fiul cel ceresc.Şi azi se mai aminteşte de vremea de demult.

Culeasă de către Persa (Barbu) Kopicdin Clifton, N.J. S.U.A.

COLINDATORII DIN ROMÂNIA LA BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN PETROVASÂLA

12.dec.2010.

Preoţii Petrică Zamela şi Konstantin Suru

Elevii colindatori în Sf. biserică Oaspeţii şi colindatorii din România împreună cu credincioşii

lor şi averile lor şi să plece în America şi Canada. La ora actuală din câte cunoaştem şi ştim ar fi în jur de 600 de familii plecate din această comună. Dovadă este faptul că în jurul satului mai sunt străzi dar nu sunt case. Doar jale şi durere, ziduri picate şi în sat sunt case părăsite pe care veneticii le cumpără şi se stabilesc în rând cu noi. Este de plâns şi este o durere pentru această comună pentru cei care au rămas la vetrele lor şi pentru noi care slujim aceste altare, însă nu putem rezolva nimic. Nu se mai întoarce nimeni de acolo, clar, acolo şi-au crescut copii care au copii, bătrânii cu încetul mor. Au făcut şcoli s-au angajat şi desigur că nu mai vine nimeni aici la sat. De aceea această situaţie neplăcută la sate, cu durere şi cu lacrimi nouă ne aparţine. Suntem bănăţeni get-beget provenianţă din Jamu Mare şi Clopodia. Desigur şi de acolo aceşti români au plecat din cauza siste mului austroungar când au colonizat pe nemţi şi austrieci

pentru a învăţa românii ca să producă viţă de vie şi exploatarea lemnului.

Însă românii n-au fost împăcaţi cu învăţămintele şi ordinele lor puse şi au luat drumul pe teritoriul unde vă aflaţi acum, era teritoriu de graniţă. Chiar şi-au riscat vieţile lor de obicei, ştiţi că satele se aşează lângă ape pentru că apa este necesară vieţii. Totuşi ei au riscat în acest pustiu nisipos cu pălă midă şi cu tăvăliş să se stabilească pentru a trăi aici să-i zicem într-o regiune mai mult nisipoasă. Tim pul i-a determinat ca acest pământ să-l lucreze şi să producă apa era o necesitate. Au săpat fântâni la peste 60 metri adâncime. Au stat la rând şi vara şi iarna şi până seara târziu la fântâni ca să-şi alimenteze butoaiele cu apă să poată să le ducă acasă cu calul. Vremurile care i-au călcat le-a dat această bătaie de cap şi viaţă grea. După toată această viaţă grea, vedeţi că în urma acestor intemperii sau acestor asupriri au fost nevoiţi

să-şi ia zborul. Păcat şi cu jale privim!Pe omul care-l doare, oricum l-ai lega şi rana lui

tot nu se vindecă şi rămâne tăietură veşnică ca semn de amintire. Aşa suntem noi de pe aceste meleaguri, am avut zile şi bune şi rele. Voi popor român, fraţi şi confraţi pe noi nu ne-ar despărţi nici graniţa dacă popoarele s-ar înţelege sus, în parla mentele acestea nebune. Noi toţi fraţi rămânem şi vom rămâne până ce aici va fi o suflare un duh românesc şi până aici va fi picioru şi un suflet de român. Până când va exista şcoala şi biserică să ştiţi că vor fi români. În clipele când vor dispare şcolile româneşti iar preoţii nu vor avea credincioşi să ştiţi că comunele se sting. Asta este, nu legea naturii, aceasta s-a întâmplat şi pe Valea Timocului, pe lângă faptul că au pierdut şcolile şi bisericile mai rău a fost că i-a şi denaţionalizat. Încearcă Ţara Mamă România cu toate puterile şi răsputerile de a readuce ceva din cea ce a rămas însă vinovată este că n-a purtat de grijă la timp mama de copii.

N-aş vrea să vă reţin părinte şi domnii mei, vă rog ca aceşti copii, programul lor care nu-l cunoaştem să-l prezinte iar după aceea să facem o fotografie cu dumneavoastră cu toţi credincioşii în faţa altarului dacă nu altceva să ne rămână o amintire în faţa Crăciunului a 2010. Vă mulţumesc că aţi avut răbdare să mă ascultaţi.

A urmat colindul... 2 colinde şi anume:1. Din cer senin2. O ce veste minunată

DIN CER SENINDin cer seninUn cor divin...Se aude lin cântând.

Păstori cu harPe culme aparAlbi miei în dar ducând.

Şi-o stea din zăriVeghind cărări...Spre depărtări arzând.

Conduce magiCu daruri dragi...În albi desagi ducând.

Şi-un prunc plăpândCu chipul blând...Stă surâzând tăcând.

Dragă părinte Petrică, stimaţi domni profesori, Ghiţă Rancu, Mihai Vlădia, domnul Paul Sever vă mulţumim tuturora pentru depăşirea şi osteneala care aţi făcut-o astăzi la noi. Este prima dată, eu nu cunosc înainte, însă ultimii 30 de ani nimeni n-a călcat pragul bisericii noastre să vină cu un colind tocmai din România. Acest fapt este un fapt fantastic, ascultând aceşti copii am impresia că se uneşte cerul cu pământul, că biserica aceasta atât de mare şi acustică le-a dat mai mare putere ca vocile lor înfloritoare păreau că în noaptea asta se naşte Cristos şi că îngerii care cântau şi lăudau aducând pace Cristos pe pământ şi voi dragi mei copilaşi fete aţi adus pace pe sufletele noastre. Mulţumesc părintelui şi tuturora, profesorilor pentru osteneala care aţi făcut-o pentru noi şi o să rămână credincioşilor prezenţi iar care nu-s prezenţi o să le pară rău că

n-au venit la biserică. Rămâne o amintire frumoasă auzind aceste păsări care cântă frumos. Să ştiţi că Dumnezeu vă aude şi să vă binecuvânteze alături de părintele Petrică să vă dea zile senine, spor la şcoală, ani de bucurie şi fericire şi tinereţea voastră să fie ca o floare de primăvară, nu ca noi de toamnă vestejiţi. Dumnezeu să vă dea binecuvântarea Sa iar noi ne rugăm pentru voi dragi copii. Întrucât se apropie un an nou numai şi numai succese atât vouă cât şi domnilor profesori, iar pe părintele îl îmbrăţişez ca fraţi întru Domnul, slujitori ai altarului.

Vă înmânez 2 cărţi, versete culese din Sf. Scriptură, fost judecător actualmente este pensionar d-l Gheorghe Şorgean a căutat să scoată în evidenţă morala şi în acelaşi rând dreptul omului.

D-l Gheorghe Rancu a mulţumit pentru primire. În fine cu toţii ne-am fotografiat în faţa Sf. Altar.

Traian Trifu Căta


SCRISORI ŞI OPINII AJUNSE LA REDACŢIELa jubileul a 100 de ani de când FAMILIA intră în casele românilor

Făget, 18.10.2010.Domnule prof. Traian Trifu CătaDeosebite felicitări pentru realizarea nr. 96-97

dedicat Centenarului FAMILIA. Mulţumiri pentru publicarea adresărilor mele. Vă trimir spre publicare o nouă redactare de cugetări.

Sănătate şi spor în toate,prof. Aurel Păncu

Melbourne, AustraliaStimate d-le TraianaCu prilejul aniversării 100 de ani de la primul

număr al revistei FAMILIA apărut în anul 1910 vă dorim mult succes să duceţi FAMILIA înainte. Noi aici o primim cu mare bucurie, dragoste şi cu regularitate. Românii de pe glia Petrovasâlei stabiliţi în Australia cu mare dor o aşteptăm în casele noastre.

Ghiţă Secheşan BojicCluj, 08.11.2010.

Dragi prieteni,Am primit frumoasa revista FAMILIA pentru

care vă felicit. Mă bucur că din paginile acestei publicaţii răzbat sentimentele pure ale românismului şi dragostei de limbă română. Vă trimit câteva poezii pentru revistă.

Cu doriri de bine,Al. Florin Ţene,

preşedintele Ligii Scriitorilor din România

9 septembrie 2010Stimate domnule redactor,Vreau să-ţi mulţumesc pentru spaţiul acordat

pic turilor mele precum şi poeziilor în revista „Familia”.

Iovan Ardelean – Ulă din California

Iaşi, 09.11.2010.Stimate domnule redactor şef,Vă exprim calde mulţumiri pentru numerele 3-4 şi

5-6 ale revistei „Familia”, pe care le-am primit ieri.De asemenea, vă exprim sincere felicitări pentru

modul deosebit în care marcaţi centenarul revistei „Familia”. M-a impresionat mult solidaritatea petrovicenilor, inclusiv acelor care trăiesc în străinătate, preocuparea lor statornică pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale în pofida a nu puţine dificultăţi.

La păşirea într-un nou secol al revistei „Familia”, vă urez dvs. şi întregului colectiv redacţional să reuşiţi pe deplin în misiunea nobilă pe care v-aţi asumat-o, de a duce mai departe ştafeta pornită în 1910, bucurându-vă de noi realizări şi satisfacţii.

Cu deosebită consideraţie,I.D. Adumitrăcesei

Comloşu Mare, 29 oct. 2010Stimate d-le Traian Trifu Căta,În primul rând, doresc să vă mulţumesc pentru

deosebita revistă „Familia” pe care nu încetez, să o admir şi a cărei apariţie se datorează abnegaţiei şi talentului D-voastră. Sincere felicitări pentru întreaga D-voastră activitate sub steagul romanităţii. În al doilea rând, deşi revista noastră este mai modestă ca a Dvs, încercăm în continuare să-i lărgim aria de difuzare. În acest sens, v-aş ruga, colegial şi frățeşte, să ne ajutaţi prin trimiterea unor adrese din ţările în care încă nu expediem revista noastră: Cipru, Croaţia, Elveţia, R. Moldova, Suedia, Ucraina... Menţionez că în unele din aceste ţări nu avem decât câte o adresă. Nu contează că adresele Dumneavoastră nu sunt de comloşeni, ceea ce contează este că sunt bănăţeni de-ai noştri.

Vă rămân acelaşi îndatorat care vă preţuieşte în mod deosebit. Multă sănătate şi succese în conti-nuare!

Cu acelaşi stimă,Traian Galetaru

preşedintele Ligii Scriitorilor din România20 noiembrie 2010, San Diego, California

Stimate domnule prof. Traian Căta,Sincere mulţumiri pentru primirea celor două

numere ale revistei „FAMILIA” pe care le citesc cu plăcere, având un conţinut variat şi interesat.

Cu sentimente de aleasă preţuire,prof. Dr. Ion Dejan

Făget, 15 noiembrie 2010Stimate domnule Căta,Confirm primirea numerelor 3-4 şi 5-6 ale

„FAMILIA”. Din ele am aflat că periodicul pe care îl redactaţi cu atâta zel şi pricepere a împlinit o sută de ani (evident cu întrerupere). De aceea, vă rog să-mi permiteţi să Vă felicit cu întârziere! – pentru acest moment aniversar, dorind apariţie îndelungată actualei serii a „Familiei” şi implicit, Dumneavoastră, domnule redactor-responsabil şi întregului colectiv redacţional multă sănătate şi putere de muncă!

Citesc „Familia” de vreo 15 ani, aşa încât mi-am putut face o imagine clară a specificităţii ei compa-rativ cu celelalte periodice locale ale românilor din Banatul sârbesc. Iată două particularităţi esenţiale cu excepţia „Tibiscus”-ului şi poate a altor câteva pu blicaţii săteşti, „Familia” se poate mândri că sub conducerea Dvs., ea apare la timp, fără întârziere de 17 ani, fapt demn de reţinut, apoi actuala serie a „Familiei” a fost de la început şi a rămas tot o ga zetă a petrovicenilor (termen pe care nu-l agreez pentru că nu derivă din numele localităţii, Petro va-sâla!), adică a celor rămaşi „acasă” şi a celor plecaţi în „lume largă”, în căutarea unui trai mai bun, atât în ce priveşte sprijinul financiar, cât şi conţinutul.

Tocmai această trăsătură a „Familiei” asigură comuniunea spirituală şi solidaritatea dintre petro-viceni, chiar dacă se află la mii sau zeci mii de kilometrii distanţă unii de alţii.

Vă felicit, domnule Căta, pentru materialele intuitive pe care le-aţi întocmit, cu prilejul aniver-sării, pentru a uşura perceperea vizuală şi sintetică a răspândirii petrovicenilor pe mapamond care bene-ficiază de ştirile „Familiei”!

Din nr. 5-6 am reţinut două articole: cel al Dr. Marinel Mandreş şi cel al lui Ioan Buligan, ambele interesante şi utile cercetătorilor.

Regret că domnul Bugilan n-a precizat anul în care au fost inventariate corurile şi fanfarele româ-neşti în tabloul (incomplet) pe care l-a întocmit.

Poate ni-l va comunica într-un număr viitor, ca valoarea documentară să sporească.

La mulţi ani „Familia”!La mulţi ani şi putere de muncă întregului

colectiv redacţional, în frunte cu redactorul respon-sabil, domnul Traian Trifu Căta.

Ioan Cipu19.11.2010, Cernăuţi

Domnul profesor Traian Căta,Vă transmit cu întârziere ziarul „Concordia”,

săptămânal al românilor din Ucraina, cu un articol despre şcoala de vară de la Oradea-2010 şi mă gândesc că ve-ţi aprecia părerea mea despre acest proiect.

Dacă vă amintiţi, eu v-am dat în timpul cursurilor două articole şi îmi este interesant, dacă aţi avut posibilitatea să publicaţi ceva, măcar că nu e o obligaţie a Dumneavoastră, dar pentru mine ar fi un prestigiu să am un articol în ziarul „Familia”, în care oglindiţi nu numai istoria, dar şi sufletul consătenilor Dumneavoastră din toate zările lumii.

Cu ocazia apropiatelor sărbători de iarnă – Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza şi altele Vă felicit pe Dumneavoastră şi pe toate colegele participante la Şcoala de vară din România, dorindu-vă mulţi ani sănătoşi, fericiţi, prosperare şi apreciere din partea colegilor iar de la acei apropiaţi – susţinere, dragoste sufletească.

La mulţi ani, la mai mult şi la mai bine. Aşa mereu să fie!

Cu stimă,Elena Purici, Ucraina

colegă de la Şcoala de Vară din România

Proviţa, 3 dec. 2010Stimate d-le ing. Traian Căta,Iată! Cu frumuseţea blândă a acestei toamne,

încă o bucurie venită de departe: primirea celor două numere ale revistei FAMILIA pentru care vă mulţumesc din adâncul sufletului.

Începând cu dv. colectivul redacţional conti nuând cu cititorii, corespondenţii, fiecare dăruind câte ceva din sufletul lui, oamenii cu suflete mari, iubitoare de neam.

O plăcere şi o bucurie nemărginită lecturarea acestei reviste. Între timp, pe uliţele satului meu a venit iarna. Stau la gura sobei şi mă încălzesc la flacăra cuvântului scris, tipărit, într-o revistă de valoare. E frig şi fulguie cu încetineala gândului curat...

Căldura de care am nevoie o găsesc de fiecare dată când citesc şi aflu sufletul românilor risipite prin toate colţurile lumii. Aflu despre suferinţele dar şi despre bucuriile lor, toate fireşti în viaţa aceasta. Atunci frumuseţea capătă alte dimensiuni şi senti-mentul singurătăţii te părăseşte.

Multe bucurii mi-a fost dat să descopăr, să învăţ, de-a lungul anilor ce au trecut, dar şi mai multe am aflat din conţinutul revistei FAMILIA.

O aştept întotdeauna ca pe un mir despre care

ştiu că înseamnă izbăvire... Rămân în continuare cu privirea aţintită spre dansul fulgilor de nea, din acest început de iarnă aşteptând încă un număr al revistei, vineînţeles tot prin amabilitatea dv. d-le Traian Căta.

Cu cele mai curate gânduri de preţuire şi respect.

Sărbătorile iernii acesteia să vă aducă sănătate, profunde bucurii, realizări de tot felul şi succese în continuare în truda pe care o depuneţi pentru publicarea revistei FAMILIA dv. şi colectivului redacţional tradiţionalul „La mulţi ani!”

Marieta MateiFlorida, 1 dec. 2010

Domnule Traian,Primiţi această vedere de la mine, Nicolae

Secheşan (abonat la revistă) din Florida, fiu al satului meu scump şi drag care-l port în inimă mereu. Doresc dacă Dumnezeu mă ajută să-l mai văd odată în viaţă.

Vreau să vă spun că am primit toate revistele trimise. Aş vrea să-mi trimiteţi câte o carte de fiecare pe care le aveţi. Doresc să am toate revistele apărute de la primul număr. Nu contează cât costă!

Vă rog să-mi trimiteţi cât mai repede.Nicolae Secheşan

Timişoara, decembrie 2010Domnului nostru Traian Trifu CătaRedactor şefCrăciunul şi Anul nou, prilej de bucurie şi bună

urare de sănătate şi numai bine în toate de aleasă propăşire a culturii româneşti prin revista FAMILIA – în drag nouă tuturor ce l-am cunoscut loc şi oameni din Petrovasâla-Vladimirovaţ.

La mulţi şi fericiţi ani!Ioan Bugilan

Temerin, la 15.12.2010.Stimate domnule Traian Căta, Cu multă bucurie şi mulţumire am primit, acum

câteva săptămâni, cele două numere ale revistei „FAMILIA”.

Profit de minunatul prilej pentru a vă adresa cele mai sincere felicitări cu ocazia centenarului revistei „FAMILIA” urându-vă noi succese în activitatea de viitor.

Un Crăciun fericit şi un An Nou plin de bucurii şi împliniri vă doreşte cu aleasă preţuire,

Virginia Vârzoc Marčetić

Oţelul Roşu, 14.12.2010.Stimate domnule redactor,Vă mulţumesc pentru frumoasa revistă. Să vă dea

Dumnezeu sănătate.Mariana Boşcaiu

31.10.2010.Domnule Traian,Cu aceste rânduri te anunţ că în sfârşit am primit

exemplarul periodicului „FAMILIA” pentru care îţi mulţumesc mult. Ca şi în trecut pregătit şi aranjat fără doar şi poate la nivel de primă calitate. Normal, mulţumită în mare măsură, redactorului şef şi responsabil.

Din toate cele scrise faptul că „FAMILIA” a suprevieţuit un întreg secol, m-a impresionat cel mai mult.

Îţi doresc ca „Familia” să culeagă marele succes în viitorul îndepărtat.

Cu sinceritateIovan Ardelean – Ulă

9 decembrie 2010, Satu Mare, duminicăÎţi mulţumesc prietene Traian Căta de la Vladi-

mirovaţ – Serbia, pentru cele două exemplare (3-4, 5-6/2010) ale revistei „Familia” pe care mi le-ai trimis.

De acum, după ce timp de douăzeci de ani m-ai onorat în mod regulat primirea revistei, îţi mărtu-risesc că am o frumoasă colecţie pe care o păstrez şi îngrijesc cu străjnicie.

Ca de fiecare dată revistele au un conţinut atrăgător, se citesc cu uşurinţă şi interes de cei în mâinile cărora ajung.

Sunt mulţumit că periodic modestele mele scri-sori adresate redacţiei au fost publicate în coloanele revistei, prin care mi-am exprimat admiraţia faţă de interesul şi devotamentul de care dai dovadă în mod dezinteresat pentru ca revista să fie scoasă de sub ti par. În concluzie meritul îţi aparţine în exclu-sivitate.

Cu toată starea precară a sănătăţii mele, în patru decembrie a.c. m-am deplasat la Timişoara, unde am participat la simpozionul organizat de ASTRA ROMÂNĂ, având ca temă principală situaţia socială a românilor din ţările învecinate nouă, în special românii din Serbia, Valea Timocului etc. Din cei cunoscuţi mie, m-am întâlnit la Timişoara doar cu dl Vasile Barbu de la Uzdin. Nici vremea nu a fost prielnică pentru deplasări mai lungi.

(continuare în pag. 5)


Primeşte din partea mea sincere urări de bine şi sănătate, putere de muncă, cu dorinţa din partea mea să depăşeşti neajunsurile şi necazurile ce ţi le provoacă oamenii egoişti şi invidioşi.

Aceleaşi urări familiei, prietenilor şi colabo-ratorilor. Cu ocazia Crăciunului Sărbători Fericite şi tradiţionalul LA MULŢI ANI!

Cu prietenie: Dan Ioan

Mult stimaţii şi dragii mei prof. Rodica Almăjan, prof. Loneti Rodean, prof. Lupulescu Nicolae şi prof. ing. Traian Trifu Căta!

Vreau, ca prin intermediul revistei „Familia” să primiţi cele mai frumoase felicitări cu ocazia sărbătorilor de iarna. Vă doresc, ca să vă însoţească pe tot parcursul anului ce vine, cele mai frumoase colinde, o sănătate sănătoasă şi ca în anul Tigrului să fiţi un Homo-tigru pentru toţi duşmanii, dar blânzi şi buni la suflet, plini de vise şi speranţe, aşa cum sunteţi de când vă cunosc... Vă mulţumesc pentru tot ce faceţi pentru românitatea noastră, pentru cauza cea mai sfântă – promovarea valorilor noastre naţionale.

SPERANŢĂ! CREDINŢĂ! UNIRE!Prin activitatea de toate zilele sunteţi unii dintre

cei mai mari pedagogi al neamului român. Versurile de mai jos sunt dedicate profesorilor, căci datorită în cea mai mare măsură lor, au ajuns să fie păstrate tra-diţiile şi obiceiurile, arta şi cultura neamului nostru.

Mă închin în faţa pedagogilor – dascălii adevăraţi

ai tuturor timpurilor şi generaţiilor...Sărbători fericite! La mulţi ani!

Dangătul trecutuluiînchinată scumpilor profesori,promotorii valorilor naţionale.

Dar omul Om, crede în DumnezeuŞi-n fiul său, nemuritor în veci, Iisua.

* * *Şi s-au pornit copiii noştri cu uratul:Andrei şi Nicuşor, Vlăduţ şi Ionică...Un „Hăi-i-i” superb cuprinde satul,Iar profesorii, fac-că nu aud nimică.

Secretarul din raion veni profund înfuriat:- Tovarăşi Ciurcă! Ordinul nu vă priveşte?De furie mai că ortul popii nu l-a dat...- Tovarăşi secretar, încearcă de-i opreşte?!

- Dar, răsună clopoţeii prin tot satul,De la Petrovasâla până la Orhei,Că elevii-pioneri au început uratul!...- Păi, hai! Opreşte-i, dacă tare vrei...

E tristă seara, tristă, pentru toţi târzie,S-a terminat şi adunarea de partid.Dar, profesorii nu-s în mare bucurie,Să zici că-s condamnaţi şi puşi la zid

Noutăţi editorialeCREŞTINISMUL

ÎN AUSTRIAScurtă prezentare crono-logică a bisericilor:Biserica Catolică de Rit VechiBiserica Greco-Catolică Unită cu RomaBisericile şi Comunităţile Ortodoxe(volumul III)Trinţu Măran

Scriitorul şi cercetă-torul Trinţu Măran a avut frumoasa oportunitate să arate măreţia creştinismului în trei volume, în care:

- Volumul I a prezentat Biserica catolică de la ori-gini şi până-n prezent cu contribuţia la dezvol tarea culturii şi artei în Austria, lucrare care cuprinde 200 de pagini A4 şi în care a prezentat în mod succint 20 de veacuri a bisericii.

- Volumul al doilea, este prezentată Biserica Creş-tină Baptistă care cuprinde două veacuri de existenţă aici în Austria.

- Volumul al treilea, care cuprinde Istoria Cato-licilor de rit vechi, Istoria Bisericii Greco-catolicilor şi Istoria Bisericii ortodoxe orientale.

Aceste trei biserici sunt cuprinse într-un singur volum făcând o relatare sumară dar fiecare fiind ex-pusă într-un mod cronologic şi constituind o redare clară şi reală a bisericilor şi a celor mai importante evenimente.

Tot ce a relatat a fost datorită motivului profund că credincioşii creştini au mai multe lucruri comune decât lucruri care îi separă şi apoi numai împreună pot avea un aport atât spiritual dar şi cultural.

Volumul al treilea a apărut la Viena în anul 2010 la editura autorului şi conţine 270 de pagini.

În volum găsim:- Studenţi români care au studiat la Viena- Biserica Greco-Catolică „Sf. Barbara” din Vie-

na- Biserici Orientale unite cu cea romano-catolică- Comunitatea creştinilor catolici din India- Preoţi ai parohiei ortodoxe-române din Viena- Parohia Ortodoxă Română din Salzburg- Parohia Ortodoxă Română din Graz- Parohia Ortodoxă Română din Linz- Parohia Ortodoxă Română din Knittelfeld- Cimitire româneşti- Bisericile grecilor din Austria- Comunitatea greco-ortodoxă aparţinând Pa triar-

hiei din Antiohia- Comunitatea ortodoxă rusă- Comunităţile ortodoxe sârbeşti- Biserica ortodoxă sârbă „Adormirea Maicii

Domnului” din Viena- Biserixca ortodoxă sârbă „Învierea lui Cristos”- Comunitatea bisericească ortodoxă bulgară din

Viena- Comunitatea ortodoxă coptică- Comunitatea ortodoxă siriană- Comunitatea armeană-apostolică- Comunitatea ortodoxă-etiopiană- Comunităţile siriană-ortodoxă „Malaukara” şi

Malankara ortodoxă-siriană- Comunitatea bisericii „Assyriene de răsărit”şi multe altele.Acest volum deosebit de valoros al scriitorului

Trinţu Măran care la vârsta onorabilă de 85 ani ne luminează Creştinismul în Austria îl recomandăm cititorilor.

Traian Trifu Căta

Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi – Facultatea de Matematică, Facultatea de Istorie, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, Muzeul de Istorie şi Arheologie din Cucuteni, jud. Iaşi şi Asociaţia Cultural-Ştiin-ţi fică „Vasile Pogor” din Iaşi au organizat Simpo-zionul Internaţional Ediţia a II-a. Toate lucrările au fost incluse într-un sistem de premiere pe domenii de activitate. S-au decernat trofee de excelenţă pe fiecare secţiune.

Secţiunea I: Ştiinţe umanisteSecţiunea II: Ştiinţe exacteSecţiunea III: Cultură şi artăLa această ediţie a Simpozionului s-au înscris

153 lucrări. Lucrările reprezintă un interes deosebit pentru elevi, studenţi, profesori din învăţământul preuniversitar şi universitar precum şi reprezentanţi din mass-media. Lucrările sunt supuse unei comisii de jurizare formată din cadre didactice din învăţă-mânt universitar şi preuniversitar (ISL Iaşi).

Au fost participări directe şi online. Participanţii primesc diplomă de premiere + DVD-ul cu ISBN cu filmul activităţii şi toate lucrările participante sau şi cartea simpozionului.

Din Petrovasâla cu lucrare ştiinţifică online a

PREMIUL DE EXCELENŢĂ “DOSOFTEI” REVISTEI “FAMILIA” DIN PETROVASÂLA

SIMPOZION INTERNAŢIONAL „DISPONIBILITĂŢI CREATIVE ÎN LUME”

27-28 noiembrie 2010 Iaşi (ediţia a II-a)

participat prof. Traian Trifu Căta.Iată şi programul: 27 noiembrie 2010 – Deschi-

derea simpozionului – Întâlnire cu mass-media şi prezentare lucrări Sala Senatului – Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” între orele 10.00-16.00.

28 noiembrie – Excursie de documentare „Cu-cuteni 5000”, Activităţi culturale Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Vasile Pogor” – Iaşi în urma jurizării lucrărilor participante la Simpozionul Internaţional „Disponibilităţi creative în lume” s-au acordat Trofee şi premii:1) Secţiunea I (64 lucrări) – un trofeu de excelenţă2) Secţiunea II (52 lucrări) – un trofeu de excelenţă3) Secţiunea III (29 lucrări) – un trofeu de excelenţăşi un trofeu „Vasile Pogor” precum şi premii.

Traian Trifu Căta a obţinut premiul I pentru lucrarea la secţiunea a II-a „Vor dispare oare românii din Voivodina în anul 2050?” primul model mate-matic.

ISBN-ul cărţii simpozionului este 978-973-702-821-1

ISBN-ul DVD-ului cu toate lucrările participante la simpozion este: 978-606-576-662-4.

Traian Trifu Căta

SCRISORI ŞI OPINII AJUNSE LA REDACŢIE(continuare din pag. 4) Arseni Mihail, Cuiban pe secretar înjură

Că-or face pază-n Iligaci, departe-n clin,... Pe Hantea şi Cârlan, pe HandraburăI-au avizat, că ordinu-i de la Cremlin.

Pe toţi i-au înarmat cu bliţ-lanterneŞi ura cea mai mare faţă de Iisus,În seara asta-n toiul greu al ierniiCrăciunul în Siberia e dus, e dus...

* * *Mai sunt prin sate inimi de mişeu:Comunişti, lingăi cu „ordine de sus”,Dar obiceiul nostru strămoşescNu va dispare-n recile Siberii,Să ne promiteţi şi-aur, e firesc,Că pe urmaşii dacilor nu-i sperii...

* * *În casă-i cald. E seară de CrăciunŞi-n Chişinău, în Iaşi şi la Constanţa...Istoria nicicum n-o-ntorci din drumOricât de firavă şi slabă n-ar fi aţa.

E seara frumoasă şi-n case veselie,Iar profesorilor inima le zâmbeşte:- Să facă comuniştii adunări şi-o mie,Istoria din drum nu se opreşte!...

Iacob Cazacu-IstratiIstoric, poet (Moldova) România Mică

SCRIITORII NOŞTRI PREMIAŢI LA TIMIŞOARA

Societatea culturală „Patrimoniu” din Timişoara (preşedinte: Aurel Turcuş, secretar general: dr Tiberiu Ciobanu) a organizat cea de-a VII-a ediţie a Festivalului internaţional de creaţie literară religioasă „Lumină lină”. La acest important festival literar la care au participat în jur de 70 de scriitori cinci premii au revenit şi scriitorilor de la noi.

Astfel Marele premiu „Dosoftei” pentru proză şi note de călătorie a revenit scriitoarei Ana Niculina Ursulescu.

Poetului Ioan Baba din Novi Sad i-a revenit Premiul de excelenţă „Zarişti etnice” pentru poezie. Acelaşi premiu „Zarişti etnice” tot pentru poezie religioasă a revenit şi poetului Ionel Stoiţ din Novi Sad.

Premiul de excelenţă „Dosoftei” pentru pro-movarea credinţei creştine în publicistica reli-gioasă a revenit revistei „Familia” din Petro vasâla (redactor şef: Traian Trifu Căta).

Vasile Barbu din Uzdin a primit premiul Prinos de mulţumire „Zarişti etnice” pentru fructuoasa cola-borare la organizarea acestui festival.

Lucrările premiate vor fi publicate în revistele „Coloana infinitului” şi „Columna 2000” din Ti-mişoara.

Vasile Barbu


SOCIETATEA MATEMATICENILOR DIN SERBIA A PREMIAT ELEVII PETROVICENIOrganizatorul competiţiilor internaţionale „Cangur fără frontiere” pentru

Republica Serbia au conferit DIPLOME elevilor români petroviceni care au avut succese remarcabile la competiţiile internaţionale

„Cangur fără frontiere” pentru anul 2010Diplomele amintite le-au primit elevii Marin Căta şi Ştefan Edorian Bălu

actualmente cl. VI-a sub conducerea profesorului lor Traian Trifu Căta.

La concursul „INFOPICI” (Con-cur sul naţional de informatică, pentru clasele I-VI) care se află la cea de-a IX-ediţie şi care s-a desfăşurat în perioada 10-12 decembrie la Focşani, judeţul Vrancea, România, elevilor pe-troviceni sub conducerea prof. Traian Trifu Căta li s-a acordat premiul special al juriului. Juriul a analizat lucrările elevilor şi au fost impresionaţi de expresivitatea limbajului. Felicitări vin din partea organizatorilor doamnei înv. Rădiţa Neagu în fruntea juriului de la Şcoala „Ştefan cel Mare” din Focşani.

Î n C a l e n d a r u l A c t i v i t ă ţ i l o r Naţionale Extraşcolare 2010, Anexa F, este înscris la poziţia 37, domeniul teh-nico-ştiinţific.

În Proiectul „Joc şi comunicare” concursul „Infopici 2010” s-a desfă-şurat prin participare directă în Şcoala „Ştefan cel Mare” din Focşani sau on-line.

Lucrările s-au desfăşurat pe sec-ţiuni şi anume:

1. Grafică tematică – Paint (cl. I-V)2. Poveşti ilustrate (clasele III-V)- tehnoredactare Ms Office-Word- grafică Windows-MsPointElevii realizează în Microsoft Word

o compunere literară după o temă impusă în care vor insera desene în Paint care să realizeze acţiunea pove-stitii (1 h 30 min.).

3. Prezentări în Power Point (clasele IV-V), fiecare elev are obli gaţia să realizeze cel puţin 5 slide-uri după o temă dată.

4. Afişe publicitare (IV-V)Se va realiza un poster prin care se

va face reclamă unui eveniment.Subiectele de concurs au fost sta-

bilite de către juriu.Din Petrovasâla au participat la

concursul „INFOPICI” on-line urmă-torii elevi:

Leontina Penţa, Ionela Şorgean, Emanuela Jivan, Andrada Florentina Penţa, Darie Teofil Glanda

PREMIUL SPECIAL PENTRU ELEVII PETROVICENI DE LA ŞCOALA ELEMENTARĂ „ÎNTÂI MAI”

Prof. Traian Trifu Căta împreună cu elevii premiaţi: Ionela Şorgean, Andrada Florentina Penţa, Emanuela Jivan, Leontina Penţa şi Darie Teofil Glanda

Prof. Traian Trifu Căta împreună cu elevii premiaţi la matematică Ştefan Edorian Bălu şi Marin Căta

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – DESPRE

PETROVICENI ŞI ROMÂNII DE PRETUTINDENI

Pe data de 1 ianuarie 2011 în orele serii direct a fost intervievat redactorul revistei „Familia” Traian Căta de către Eugenia Guzun de la postul de radio amintit.

S-a vorbit despre revista Familia la 100 de ani, obiceiurile de iarnă, Crăciunul, colindatul la noi în Banatul sârbesc, petrovicenii de pe continen-tele lumii precum şi despre românii din Chicago şi organizarea Primului Festival ortodox balcanic de dansuri populare pe lângă Bis. ort. Rom. Sf. Maria din Chicago (preşedintele şi iniţiatorul acestui festival este tocmai petroviceanul Ioniţă Chişărău). D-na Eugenia Guzun a propus să se facă un duplex cu d-l Ioniţă Chişărău şi redacţia FAMILIA la Radio România Actualităţi.

Subsemnatul a mai vorbit cum au aşteptat revelionul românii de pe lângă Bis. Ort. Rom. Sf. Maria orga nizator fiind iarăși d-l Ioniţă Chişărău.

P rogramul Rad io Român ia Actua li tăţi se poate vedea online pe www.srr.ro.

Traian Trifu Căta

Ţin să mulţumesc prof. Alina Theo dorescu din Eforie Sud care ne-a informat despre acest concurs şi îndeosebi organizatorilor, doamnei înv. Rădiţa Neagu care cu mare dragoste a acceptat să participe elevii noştri la concursul naţional astfel într-un mod devenit şi înternaţional. Menţionăm că şcoala noastră este unica şcoală din afara României care a participat la acest concurs.

Din cauza distanţei mari Petro-vasâla-Focşani elevii nu au participat direct dar şi lipsa de paşapoarte a unor elevi a fost decisiv ca să participe on-line. Traian Trifu Căta

EDIŢIA A XV-A A FESTIVALULUI DE LITERATURĂ DIALECTALĂ BĂNĂŢEANĂ „TODOR CREŢU TOŞA – PETRU DIMCEA”

LAUREAŢI - POEŢII IOAN VIOREL BOLDUREANU ŞI IONEL LAZĂR

Traian Căta, Traian Todoran... la sesiunea de comunicări la Uzdin,

5 noiembrie 2010

S.L.A. „Tibiscus” în comun cu Uniunea Scriito-rilor în Grai Bănăţean au organizat împreună ediţia jubiliară a acestui însemnat festival de literatură dialectală bănăţeană care deja de 15 ani este înscris în calendarul spiritualităţii româneşti din provincia Voivodina şi fără îndoială că şi el contribuie la eforturile românilor de aici pentru a-şi păstra vie identitatea naţională.

Festivalul a început prin organizarea la „Casa Românească” a „Pomenii porcului” după datina străbună. Goşcilor dragi veniţi la festival din: Timişoara, Belinţ, Bocşa, Ovcea, Panciova, Torac...

le-au fost oferite bunătăţi culinare specifice acestui obicei atât de înrădăcinat în conştiinţa românului bănăţean: jumere, clisă friptă, ficat fript, grătar şi nelipsitele – turce d-ale acre! Maeştrii bucătari (şi măcelari): Ion Bălan-Nelu, Dorel Frenţ-Bagiu, Trifu Petroi, Dobrosav Iancovici – Ţole... s-au străduit ca totul să decurgă... în spiritul obiceiurilor din străbuni!

La Galeria „Torna, torna fratre” au fost organi-zate două expoziţii: una de carte şi presă în grai bănăţean şi alta de fotografie artistică a lui Daniel Susa şi Trifu Şoşdean. Oaspeţii cu vizitat şi Muzeul literaturii în grai bănăţean „Ştefan Pătruţ” iar poetul Ionel Iacob Bencei a făcut cadouri frumoase pentru colecţia acestui muzeu unic în spaţiul Banatului.

A urmat Şcoala generală „Sf. Gheorghe” o sesiune de comunicări care a avut ca şi generic „Să cântăm ce aveam mai sfânt grai şi neam pe acest pământ”. Au expus comunicări:

1. Ana Niculina Ursulescu (Novi Sad) – Ioţa Vinca sau închinare la altarul graiului

2. Ioan Viorel Boldureanu (Timişoara) – Starea literaturii dialectale în actualitate

3. Ioţa Bulic (Panciova) – Todor Creţu Toşa şi Petru Dimcea, o prietenie literară şi dincolo de timp

4. Tiberiu Popovici (Bocşa) – Dascălul Miron Popovici – rădăcini în pământul Uzdinului

5. Iancu Murărescu (Sărcia) – Doina, dorul şi folclorul românilor din Sărcia

6. dr Simion Dănila (Belinţ) – Redarea în scris a rostirii graiului bănăţean în literatura dialectală

7. Ionel Stoiţ (Novi Sad) – Soarta graiului bănăţean în procesele globalizării

8. Mărioara Sârbu (Uzdin) – Cu nostalgie îmi amintesc despre portul nostru de odinioară

9. Trifu Traian Căta (Petrovasâla) – Revista „Familia” din Petrovasâla şi promovarea poeziei în grai şi a poeziei populare

10. Vasile Barbu (Uzdin) – Literatura dialectală bănăţeană la românii din Voivodina.

Au mai luat cuvântul: Constantin Gomboş (Timi-şoara), Aurel Matei Bancu (Timişoara), Ionel Iacob Bencei (Timişoara). Acţiunea a fost moderată de ziaristul Ioţa Bulic cu ajutorul prof. Theo Rămianţ.

A urmat la „Casa Românească” momentul culminant al festivalului: înmânarea premiilor. Titlul de laureaţi ai ediţiei 2010 a acestui festival au revenit scriitorilor: Ioan Viorel Boldureanu (Timi şoara) şi Ionel Lazăr (Ovcea). Un argument despre laureaţi au

oferit Ionel Stoiţ şi dr. Simion Dănilă iar scriitorii premiaţi au citit/interpretat din creaţiile lor literare.

A urmat un moment liric la care au participat scriitorii: Valeriu Grosu (Uzdin), Matei Aurel Bancu (Timişoara), Trifu Şoşdean din Uzdin, Ionel Stoiţ (Novi Sad), Ana Niculina Ursulescu (Novi Sad), Pavel Onciu-Nicoară (Uzdin), Ionel Iacob Bencei (Timişoara), Gheorghe Suciu (Sărcia), Vasile Barbu (Uzdin), Tiberiu Popovici (Bocşa) iar eleva Cristina Terziu a citit poezie a bunicului său Ioţa Vinca.

Plăcute momente muzicale au fost dăruite de: orchestra de muzică populară românească „Lira” din Torac condusă de către Mircea Lelea, extraor dinarul violonist Daniel Lazăr (Ovcea) şi de către tânărul chitarist Eduardo Eugen Boier. Menţionăm şi apariţia pentru prima dată a unei noi poete dialectale, în faţa publicului: Ileana Măran-Musta din Vârşeţ.

Din partea organizatorilor Diploma „Pro fidelitas” a fost primită de către:

1. Aurel Matei Bancu; 2. Constantin Gomboş; 3. Ionel Iacob Bencei; 4. Remus Nistoran; 5. Florin Bosilcov; 6. dr. Danila Simion; 7. Tiberiu Popovici.

Au sprijinit manifestarea:1. Intreprinderea „Banat” Uzdin; 2. Dorel Frenţ

– Bagiu; 3. Adam Ionaşcu; 4. Brutăria „Vichi”; 5. Marinel Cocora (patron: Magazin „Racheta”); 6. Magazin „Trend”; 7. Alexandru Vasile Barbu; 8. S.G. „Sf. Gheorghe”; 9. Valeriu Grosu; 10. Ilie Gheţău; 11. Dănuţ Drăghici.

Vasile Barbu

Zi tristă pentru cultura şi literatura română – 5 noiembrie 2010, când, la vârsta de 68 de ani s-a stins marele poet ADRIAN PĂUNESCU, laureat în anul 2002 la „Drumurile de spice” de la Uzdin. Pe Terasa poeţilor „Târgoviştea” au fost în memoria poetului aprinse lumănări iar la manifestare s-a păstrat un minut de re-culegere.

Un minut de reculegere s-a păstrat şi în memoria poeţilor dialectali IOŢA VINCA şi LICĂ LĂZĂRESCU (Sinteşti) trecuţi la cele veşnice între cele două ediţii a acestui mare festival de poezie dialectală bănăţeană.


La Centrul Cultural pe lângă Biserica Sf. Maria din Chicago a avut loc Primul Festival Ortodox Balcanic de dansuri populare. Au participat dansa-tori români, greci, macedoneni, sârbi şi bulgari. Iniţiatorul şi preşedintele acestui Festival balcanic

PRIMUL FESTIVAL BALCANIC ORTODOX LA CHICAGO(25-26 sept. 2010)

Placa de sticlă care a primit fiecare formaţie de dansuri cu drapelurile fiecărei ţări participante, harta ţărilor balcanice iar în spate se vede harta

lumii (26 sept. 2010)

este petroviceanul Ioniţă Chişărău.Sâmbătă, dimineaţa, 25 septembrie:La ora 10.00 au început competiţiile la tenis de

masă şi şah. La tenis de masă s-au înscris 12 persoane, iată

Formaţiile de dansuri

Familia Chişărău la Timişoara (iulie 2010)

clasamentul primilor: 1. Emilian Sabău, 2. Nicu Ciofiac, 3. Ciprian Nicoară

La şah clasamentul este următorul: 1. Viktor Popovski, 2. Alexandru Baciu, 3. Ciprian Nicoară.

După terminarea competiţiilor toată lumea a rămas la prânz şi la un pahar de băutură. După masa de prânz organizatorii Festivalului au înmânat trofeele câştigătorilor şi totodată le-au mulţumit pentru participare şi efortul pe care l-au depus. Reprezentanţii bisericii au fost Stefan Nicolici şi Christian Chişărău.

La ora 13.00 au început meciurile de fotbal între 4 echipe de câte 8 jucători (total 32 jucători), copii între vârsta de 9-13 ani.

Ţin să mulţumesc cu această ocazie antrenorului Ilie Suciu care a reuşit să adune atâţia copii din toate ţările balcanice amintite şi într-un mod să reprezinte Biserica Sf. Maria la acest Festival.

A urmat un prânz bogat în sala bisericii cu mititei, sarmale şi alte preparate româneşti pregătite de femeile de pe lângă biserica noastră.

La încheiere cu toţii s-au fotografiat iar repre-zentanţii bisericii domnii Ionel Maiogan şi Nelu Gabor au înmânat la toţi jucătorii medalioane imprimate precum au participat la Primul Festival Balcanic Ortodox.

Le mulţumim tuturora şi îi aşteptăm şi la anul la cea de-a doua ediţie a Festivalului Balcanic.

Sâmbătă seara, orele 19.00Tineretul din toate ţările balcanice prezente au

dansat la un loc jocuri populare, horă românească, „colo” sârbeşti, dansuri din Macedonia, Bulgaria şi Grecia. Toată lumea a dansat şi s-au simţit bine ca la români acasă. Bucătăria şi barul au fost deschise până noaptea târziu.

Duminică, 26 septembrie:Duminică dimineaţa a avut loc Sf. liturghie iar

la ora 11.40 a început lumea să vină la Festival în Sala Centrului Cultural pe lângă Biserica Sf. Maria. Formaţiile de dansuri au fost primiţi de către reprezentanţii Festivalului în sala mică în subsolul bisericii (încap aproximativ 200 persoane) unde li s-au servit masa şi băutură. Au fost în jur de 150 dansatori.

În sală a fost o atmosferă deosebit de frumoasă, au făcut cunoştinţă sârbii cu macedonenii, grecii cu românii, bulgarii care au fost cei mai numeroşi (în jur de 40) au fost foarte prietenoşi şi cu toţii şi-au admirat unii la alţii costumele populare. Toţi au fost mândri de ţara lor de provenienţă şi ce regiune a ţării reprezintă.

Primii la Festival au ajuns cei din Statul Minesota, formaţia de dansuri „Izvoraşul” în frunte cu neobositul coregraf şi dansator Ion Omoreanu originar din Petrovasâla, stabilit în Nordul Statelor Unite (Minesota). I-am primit pe cei din Minesota pe Ion Omorean ca pe un frate petrovicean şi le-am urat un Bun venit la Chicago. După aceea au ajuns bulgari, macedoneni, sârbi şi greci.

Surpriza Festivalului a fost formaţia de dansuri „Doina Banatului” din Timişoara noastră dragă. Am fost onoraţi să avem la Festival două formaţii pro fe-sioniste şi anume: „Doina Banatului” din Timişoara şi „Izvoraşul” din Minesota.

La ora 12.00 început să se servească prânzul. S-au servit sarmale, carne de pui, carne de porc, cartofi, salată şi prăjituri de casă (toartă). În timpul mesei orchestra „Valahia” formată din soliştii instru-mentişti Vasile şi Nucu Ardelian (viori), Nelu Susa (acordeon), Victor Susa (orgă), ambii petroviceni, Cosmin Galozdion (acordeon) şi solist vocal Ion Frăţilă (saxofon) şi dirijorul orchestrei renumite taragotistul Ioan Scăunaş. Timp de două ore au

(continuare în pag. 8)

Ioniţă Chişărăudin Chicago, originar din Petrovasâla


cântat muzică din toate regiunile ţării româneşti.

La ora 2 fix a început prima parte a Festivalului iar crainicul a fost Tiberiu Chişărău.

Festivalul a început cu solistul instrumentist Ion Scăunaş care a cântat la taragot o doină venind în sală şi urmat de copii în costume populare.

Cei prezenţi în sală s-au bucurat mult de copii şi i-au aplaudat frenetic şi au apreciat frumuseţea lor precum şi numărul mare de copii între vârsta de 5-12 ani.

1. Formaţie de dansuri – Primii au evoluat copii cei mici, ansamblul „Ro-mânaşul” cu o horă şi una de doi.

2. Formaţia de dansuri „Româna-şul” juniori cu o suită de dansuri din Banat. (Coregrafi Camelia şi John Mudure)

3. Formaţia de dansuri „Balkans-ke igre” reprezentând Macedonia, o formaţie renumită care participă la toa-te festivalurile din metropola Chicago.

4. Formaţia de dansuri „Doina Banatului” care a venit din depărtări, din Timişoara (Tot Banatu-i fruncea) şi a evoluat cu o suită de dansuri din Banat.

5. Formaţia de dansuri „Horo” care au evoluat cu dansuri din Bulga ria. Au Deschiderea Festivalului, 26 septembrie 2010, la taragot Ion Scăunaş, coregraf

Camelia şi Ioan Mudure

Formaţia de dansuri „ROMÂNAŞUL” juniori Formaţia de dansuri „ROMÂNAŞUL” juniori

Formaţia de dansuri „ROMÂNAŞUL” copii Formaţia de dansuri „BALKANSKE IGRE” macedoneni

Formaţia DOINA BANATULUI din Timişoara Formaţia de dansuri „HORO” (bulgari)

PRIMUL FESTIVAL BALCANIC ORTODOX

LA CHICAGO(continuare din pag. 7)

fost cei mai numeroşi (32). Participă în toată America şi Canada.

6. Formaţia de dansuri „Oplenac” veniţi de pe lângă Bis. Ort. Sârbă Ioan Botezătorul. Au dansat jocuri autentice din Šumadija.

7. Formaţia de dansuri „Vellas” (Dancurs of Chicago), o formaţie tânără cu o costumaţie foarte frumoa să au reprezentat Grecia.

8. Formaţia de dansuri „Izvora şul” din Nordul Americii, statul Minesota, condusă de maestrul coregraf şi dan-sator petrovicean John Omoreanu au

dansat o suită de dansuri din Ardeal.Cu aceasta s-a încheiat prima parte

a festivalului.În timpul pauzei un grup de copii

sârbi, „Tamburaši” au cântat, iar orche stra „Veselo selo” (compusă din copii între anii 9-13) de pe lângă biserica Sf. Gheorghe au interpretat cântece sârbeşti din întreaga Serbie şi Voivodina.

Tot în timpul pauzei a cântat o formaţie de români (3 fete şi un băiat) muzică românească şi americană. Este vorba de grupul „Ceresari” for mat din

10 persoane dintre care 3 fete şi un băiat care cântă:

1. Alisia Big2. Diana Padurariu3. Loredana Lohan4. Stefenel PadurariuFormaţia a fost instruită de către

părinţii copiilor Dan Păduraru, Stefan Crisolteanu şi solista vocală Lăcri-mioara Big (mama Alisiei Big).

După formaţia de ceresari a urmat a doua parte a festivalului. Toate cele 8 formaţii de dansuri au dansat pe rând aproximativ 10 minute îmbrăcaţi în alte costume şi au dansat dansuri din diferite părţi şi zone ale ţării de unde provin.

După terminarea dansurilor fiecare coregraf a venit pe scena cu o pereche de dansatori îmbrăcaţi în cele mai frumoase costume şi care a vorbit despre portul, vechimea costumului şi regiunea de provenienţă.

În calitate de preşedinte al Festi-valului am mulţumit tuturor formaţiilor de dansuri, publicului pentru prezenţă dat fiindcă fără ei festivalul n-ar fi existat. Fiecărei formaţii şi participan-ţilor din ţările amintite au fost înmâ nate trofee pentru ca să-şi amintească că au participat la Primul Festival Balcanic Ortodox.

Pe această cale ţin să mulţumesc tu-turora care m-au ajutat pentru reuşita Festivalului. Le doresc un An nou fericit, iar la anul să ne vedem din nou la ediţia a II-a a festivalului (3 oct. 2011).


Formaţia de dansuri „OPLENAC” Formaţia de dansuri „VELLAS” din Grecia

Formaţia de dansuri „IZVORAŞUL”, coregraf Ion Omoreanu Tamburaši „VESELO SELO”

Cereşari Orchestra „VALAHIA”, dirijor Ioan Scăunaş

Echipele de fotbal balcanice Emilian Sabău - I loc la tenis de masă


Pe data de 28 august la Clubul vânătorilor din Hamilton au puşcat la (cinieră) farfurii, la ferma lui Omoreanu. Totodată aici s-au sărbătorit 30 de ani de la înfiinţarea clubului.

La 25 mai 1980 a fost înregistrat Clubul vânătorilor din Hamilton ROMANIAN HANTING CLUB – Primul club românesc de vânătoare din Canada. În aceea perioadă de timp au fost înregistraţi 37 de membri din care 90% au fost petroviceni. La ora actuală clubul are cu mult mai puţini membri

Sus: Leo Omorean, M. Mandreş, G. Cabral, G. Dămian, P. Ghegea, S. Olar, A. Şteflea, M. Glanda, I. Nicoliţa, P. Şteflea;

Jos: G. Răgia, B. Nicoliţa, P. Laica, G. Crâstăi

Vânătorii au puşcat la farfurii

Jos: Ionel Golia-Pavici, Toni Baslaghici;Pe scaun: Leo Omorean, Iustin Şocardă (Uzdin), Ion Uzoni din Iablanca, Dănuţă David, nepotu lui Bichela, I. Bichela din Seleuş, Petrică Laica, George Răgia, Nelu Crăciun-Migia, Duşco Stan;Sus: Petru Trifu-Puiu, Ionel Nicoliţa, prietenul lui Stefan Ghegea, prietenul lui Nelu Migea, Stefan Ghegea, prietenul lui Ghiţă Bălu-Lupu, Petrică Şteflea, Sebastian Ghegea, Sorin Olar, Petru Barbu, Ghiţă Bălu-Lupu, Ghiţă Crâstăi, Marin Mandreş, lipseşte Petrică Ghegea, care a fotografiat

Aceaşi ca şi în fotografia de jos, doar lipseşte Marinel Mandreş care a fotografiat

Spre stânga: soţia cu nepotul lui Bichela, P. Laica, P. Şteflea, P. Barbu;La dreapta: I. Golia, Bichela, G. Crâstăi, Toni Baslagici

La 10 iulie 2010 la fermă la Lio şi Tam Omorean s-a ţinut adunarea anuală a conducerii Picnicului petro-vicenilor care a avut loc în fiecare an la o săptămână după picnic şi sunt invitaţi toţi bărbaţi petroviceni. Tot la 2 ani se alege şi comitet nou. Anul acesta s-a ales comitet pe 2 ani şi anume anii

ADUNARE ANUALĂ A CONDUCERII PICNICULUI PETROVICENILOR2011 şi 2012 şi anume:

Sorin Olar – preşedinteGică Dămian – vicepreşedinteIonel Nicoliţa – casierGhiţă Crâstăi şi Marin Mandreş –

secretariControlori: Petrică Laica (a lu Lică),

Bojorică Nicoliţa, Petrică Şte flea,

Petrică GhegeaMembrii: Marin Glanda, Petru Bar-

bu, Adam Şteflea, G. Răgia, Leo Omo-rean, Ionel Golia, George Bran, Maţi Ghegea, Şteflea, Stefan Ghegea, Geor-ge Bălu-Lupu, Neša Savuljes ković, Negea Savuljesković, Petru Trifu-Puiu, Roman Trifu, George Nicoliţa, George

Cabral-Lupu, Seba stian Bălu.Anul acesta am trimis invitaţii

speciale tinerilor petroviceni dar din păcate numai 4 care-s interesaţi. Din cauza finalei de fotbal la Campionatul mondial mulţi membri au fost absenţi. Sper că în viitor să fim mai serioşi dacă ne simţim petroviceni.

Ghiţă Crâstăi

Spre dreapta pe scaun: G. Răgia, B. Nicoliţa, P. Laica, G. Crâstăi.Sus: M. Mandreş, G. Cabral, G. Dămian, P. Ghegea, S. Olar, A. Şteflea,

M. Glanda, I. Nicoliţa, P. Şteflea

CLUBUL VÂNĂTORILOR DIN HAMILTONdar totuşi păstrează tradiţia ca în fiecare an la sfârşitul lunii august sau prima săptămână din septembrie la ferma lui Ghiţă Omoreanu, să se întâlnească la puşcat de farfurii (cinieriă). Aşa cum la vânători urmează şi o gustare bună, anul acesta cunoscutul bucătar din Petrovasâla Duşco Stan a pregătit un papricaş foarte gustos la care toţi cei prezenţi i-au mulţumit.

Ghiţă Crâstăidin Kitchener, Canada


Sus spre dreapta: naşii miresei, părinţii miresei, mirii, naşi mirelui Ana şi Ion Roşu, Persa şi Ionel Nicoliţa;Rândul de jos: prietenul cu sora miresei, prietena miresei, Dana Crăciun, Viorica sora mirelui, Pavel Crăciun,

Stela (Barbu) Manciu şi Ionel Manciu

FELICITĂRIPe data de 29 mai 2010 s-au căsătorit fiul nostru George Nicoliţa cu

Stephanie Shermet la Sf. Biserică Română Ortodoxă din oraşul Hamilton Ontario, Canada.

Părinţii Ionel şi Persa, din Hamilton, naşii Ana şi Ion Roşu din N.Y., sora Viorica cu copii Jonathan şi Daniel, unchiul Traian (Ciţu) cu familia, unchiul Pavel Crăciun cu familia din Chicago, unchiul Ionel Jifcu (Poriaz) cu familia şi toate neamurile din Canada, S.U.A. şi Petrovasâla le dorim o viaţă fericită presărată cu flori, cu dragoste, iubire, armonie şi casă de piatră...

La mulţi ani! Vă iubim, tati şi mami

Ionel şi Persa Nicoliţa (Cruciu)

Mirii Stephanie şi Georgel Nicoliţa Cruciu

Georgel şi Stephanie împreună cu naşii Ion şi Ana Roşu în faţa bisericii Georgel şi Stephanie împreună cu Persa şi Ionel Nicoliţa Cruciu

Mirii împreună cu perechile de onoare Mirii împreună cu Persa şi Ionel Nicoliţa Cruciu

Georgel împreună cu sora Viorica şi Jonathan cu Daniel


Foto:Te o d o r a ş i L i v i u s S m o l e a n (31.07.2010.)FELICITAREUmăr la umăr, mână la mână, inimă lângă inimă – Vă urăm aşa să vă fie pentru totdeauna.Casă de piatră şi o viaţă împlinită şi fericită împreună.Vă doresc ai voştri: părinţii Otilia şi Sima Ocolişan, Smirindiţa şi George Smolean; bunicii: Todor Ocolişan, Livia Smolean; Petru şi Elena Buna; străbunicii: Dimitrie şi Mărie Buna, fratele Gabriel Ocolişan şi sora Laura Smolean.Colţ poetic – ZBOR DE FRUNZEPRINTRE FRUNZE USCATENoaptea târziu. Din nou lângă sobă.C-o carte, şi-o cană cu ceai de tei.Norii prea grei îi simt mereu în coapse.Dar ce-mi pasă mie acum de ei?Căci în amurg l-am întâlnit pe stradă.Pe strada mică-a pomilor de teiŞi prin covorul frunzelor uscate,Se auzeau doar paşii lui şi-ai mei.Am stat pe loc şi ne-am privit o clipă.Inima mea n-a vrut niciun cuvântEl devenise-un om, un oarecare...O, zeu al vieţii, unde ai dispărut.Şi prin frunzişul fără de suflareNe-am depărtat mai iute pe aleiLăsând în urmă dulcea amintireŞi dâră de parfum de flori de tei.Am să mă culc. A mai trecut iar o ziŞi mă cufund în marele abis.O, cum credeam că totul va fi rozDar toate au culoare doar în vis.Elena SpiridonŞinca Veche, Braşov(11 noiembrie 2010)ORA EXACTĂ PE GLOBCUCUAmericaOra 8: Cucu-cucu, bine aţi venit la lucru.Ora 12: Cucu-cucu, pauză de lucru.Ora 17: Cucu-cucu, s-a terminat lucrul.JaponiaOra 8: Cucu-cucu, deja sunteţi la lucru?Ora 12: Cucu-cucu, continuaţi lucrul?Ora 17: Cucu-cucu, s-a terminat lucrul.Ora 20: Cucu-cucu, plecaţi vă rog de la lucru.RomâniaOra 8: Cucu-cucu, a venit cineva la lucru?Ora 12: Cucu-cucu, a început cineva la lucru?Ora 16: Cucu-cucu, mai e cineva la lucru?De pe netprimit de la Acim Mandreşdin Kitchener, CanadaUNEI DOAMNE CU SURÂS CRISTALINÎn timp ce a alergat prin poiana înflorităDupă visur i a lbas t re v isa te în primăvară, Zorile i-au înflorit în ochii plăpânzi.La izvorul dragostei cu apă cristalinăŞi-a spălat faţa cu petale trandafiriiDor ind să îmbră ţ i şeze ze f i ru l amorului.În camera cu flori din glasterele atingerilor,Cu numărul nouă şi doi din coridorul zâmbetului,Am numărat treisprezece ghiocei înfloriţiPentru grădina tinereţii ei frumoase.Poet de pe ColumnăAlexandru PASCUCASĂ MICĂ DE LA SATCasa mică de la satMult mi dor că ci-am lăsatSus în pusta dân Banat.Sângură şi părăsităAm lăsat uşa încuiatăŞî brava pusă la poartăGândind că ne vom întoarce’napoi vreodată.Dară anii au trecutTu ai cam îmbătrânitBrava a cam ruginitŢâgla s-a cam dărâmatDar tu ne aştepţi să venimDorul să ni-l potolimIară noi pribegi trăim.Avem aici rădăciniRăspândiţi printre străini.Dă vrei dorul să nu-l ştiÎn străinătace nu porniCă nu poace fi nici unge-n lumeMăi bine ca acasă în sat la tine.Mult mă mir cum ci-am lăsatCASĂ MICĂ DE LA SATAsta dor mereu mă apasăCă nu-s la vatra strămoşeascăCu lumea din satul mieuAu doamne cât mi dă greuDă a-şi putea să întorc viaţa înapoiCredeţi-mă altceva nu aş vreaDoar să mă întorc în satul mieuLA MICĂ CĂSUŢĂ MIA.Pe data de 20 august 2010 s-au împlinit 45 de ani de când eu, Persa Nicoliţa, născută Crăciun am părăsit satu drag Petrovasâla împreună cu părinţii Adam şi Ana Crăciun. Ne-am stabilit în oraşul Chicago, S.U.A. iar eu m-am căsătorit la Hamilton, Canada în anul 1969.18 Octombrie 2010DRAGĂ SOŢUL MEUDragă soţul meu iubitEu cu cinie am îmbătrânitTe iubesc cu jurământCât trăiesc pe acest pământ.Sper că dragostea mea curatăTe face fericit viaţa toată.Dragostea curată îi numa unaCum îi Soarele şi Luna.Fericiţi să îmbătrănimŞi mereu să ne iubim,Cât pe lume mai trăim.Să ne bucurăm cu toţiiDă copii şi dă niepoţi.Dumnezeu să-ţi ajuteBinecuvântat cu zile multeSănătate, noroc, fericire,Să ai în viaţă bucurie.LA MULŢI ANI!Soţia Persa cu întreaga familieFoto:Ionel Nicoliţa-Cruciu la ziua lui de naştere la restaurantul Mandarin din HamiltonIonel Nicoliţa împreună cu nepoţii Daniel, Jonathan, soţia Persa şi fiica VioricaFELICITĂRIPe data de 18 octombrie 2010 dragul nostru tată, bunic şi soţ a împlinit 60 de ani. Un călduros La mulţi ani! Cu multă sănătate, bucurii în familie, să se bucure de urmaşi şi viaţă frumoasă de pensionar îi doresc: fiica Viorica, fiul George cu Stephanie, nepoţii Jonathan şi Daniel, soţia Persa şi toate neamurile cu toţii îi urăm bine şi fericire.Foto:Părinţii Milan şi Mariana împreună cu fiicele Katarina şi KristinaFELICITĂRIPe data de 8 august 2010 a avut loc Sf. Taina a Botezului în Bis. Ort. sârbă de la Colonie a Katarinei (pe data de 28 oct. a împlinit vârsta de 5 ani) şi a Kristinei (pe data de 9 august a.c. a împlinit 2 ani) Stojisavljević. Cu această ocazie părinţii Milan şi Mariana şi bunicii Nicu şi Anuţa din Petrovasâla le doresc sănătate, creştere aleasă şi copilărie fericită.

FELICITĂRIPe data de 18 octombrie 2010 dragul nostru tată, bunic şi soţ a împlinit

60 de ani. Un călduros La mulţi ani! Cu multă sănătate, bucurii în familie, să se bucure de urmaşi şi viaţă frumoasă de pensionar îi doresc: fiica Viorica, fiul George cu Stephanie, nepoţii Jonathan şi Daniel, soţia Persa şi toate neamurile cu toţii îi urăm bine şi fericire.

Dragă soţul mieu iubitEu cu cinie am îmbătrânitTe iubesc cu jurământCât trăiesc pe acest pământ.Sper că dragostea mea curatăTe face fericit viaţa toată.Dragostea curată îi numa unaCum îi Soarele şi Luna.Fericiţi să îmbătrânimŞi mereu să ne iubim,Ionel Nicoliţa-Cruciu la ziua lui de naştere la restaurantul Mandarin din Hamilton

Ionel Nicoliţa împreună cu nepoţii Daniel, Jonathan, soţia Persa şi fiica Viorica

DRAGĂ SOŢUL MEUCât pe lume măi trăim.Să ne bucurăm cu toţiDă copii şi dă niepoţi.Dumnezeu să-ţi ajuteBinecuvântat cu zile multeSănătate, noroc, fericire,Să ai în viaţă bucurie.LA MULŢI ANI!

Soţia Persa cu întreaga familie18 Octombrie 2010

FELICITĂRIPe data de 8 august 2010 a avut loc Sf. Taina

a Botezului în Bis. Ort. sârbă de la Colonie a Katarinei (pe data de 28 oct. a împlinit vârsta de 5 ani) şi a Kristinei (pe data de 9 august a.c. a împlinit 2 ani) Stojisavljević. Cu această ocazie părinţii Milan şi Mariana şi bunicii Nicu şi Anuţa din Petrovasâla le doresc sănătate, creştere aleasă şi copilărie fericită.

Părinţii Milan şi Mariana împreună cu fiicele Katarina şi Kristina Teodora şi Livius Smolean (31.07.2010.)

FELICITAREUmăr la umăr, mână la mână, inimă lângă

inimă – Vă urăm aşa să vă fie pentru totdeauna.Casă de piatră şi o viaţă împlinită şi fericită

împreună.Vă doresc ai voştri: părinţii Otilia şi Sima

Ocolişan, Smirindiţa şi George Smolean; bunicii: Todor Ocolişan, Livia Smolean; Petru şi Elena Buna; străbunicii: Dimitrie şi Mărie Buna, fratele Gabriel Ocolişan şi sora Laura Smolean.

Colţ poetic – ZBOR DE FRUNZE

PRINTRE FRUNZE USCATENoaptea târziu. Din nou lângă sobă.C-o carte, şi-o cană cu ceai de tei.Norii prea grei îi simt mereu în coapse.Dar ce-mi pasă mie acum de ei?

Căci în amurg l-am întâlnit pe stradă.Pe strada mică-a pomilor de teiŞi prin covorul frunzelor uscate,Se auzeau doar paşii lui şi-ai mei.

Am stat pe loc şi ne-am privit o clipă.Inima mea n-a vrut niciun cuvântEl devenise-un om, un oarecare...O, zeu al vieţii, unde ai dispărut.

Şi prin frunzişul fără de suflareNe-am depărtat mai iute pe aleiLăsând în urmă dulcea amintireŞi dâră de parfum de flori de tei.

Am să mă culc. A mai trecut iar o ziŞi mă cufund în marele abis.O, cum credeam că totul va fi rozDar toate au culoare doar în vis.

Elena SpiridonŞinca Veche, Braşov (11 noiembrie 2010)

Casa mică de la satMult mi dor că ci-am lăsatSus în pusta dân Banat.Sângură şi părăsităAm lăsat uşa încuiatăŞî brava pusă la poartăGândind că ne vom întoarce’napoi vreodată.Dară anii au trecutTu ai cam îmbătrânit

Brava a cam ruginitŢâgla s-a cam dărâmatDar tu ne aştepţi să venimDorul să ni-l potolimIară noi pribegi trăim.Avem aici rădăciniRăspândiţi printre străini.Dă vrei dorul să nu-l ştiÎn străinătace nu porniCă nu poace fi nici unge-n lume

Măi bine ca acasă în sat la tine.Mult mă mir cum ci-am lăsatCASĂ MICĂ DE LA SATĂsta dor mereu mă apasăCă nu-s la vatra strămoşeascăCu lumea din satul mieuAu doamne cât mi dă greuDă a-şi putea să întorc viaţa înapoiCredeţi-mă altceva nu aş vreaDoar să mă întorc în satul mieu

LA MICA CĂSUŢA MIA.

Pe data de 20 august 2010 s-au împlinit 45 de ani de când eu, Persa Nicoliţa, născută Crăciun am părăsit satu drag Petrovasâla împreună cu părinţii Adam şi Ana Crăciun. Ne-am stabilit în oraşul Chicago, S.U.A. iar eu m-am căsătorit la Hamilton, Canada în anul 1969.

CASĂ MICĂ DE LA SAT

ORA EXACTĂ PE GLOBCUCUAmericaOra 8: Cucu-cucu, bine aţi venit la lucru.Ora 12: Cucu-cucu, pauză de lucru.Ora 17: Cucu-cucu, s-a terminat lucrul.JaponiaOra 8: Cucu-cucu, deja sunteţi la lucru?Ora 12: Cucu-cucu, continuaţi lucrul?Ora 17: Cucu-cucu, s-a terminat lucrul.Ora 20: Cucu-cucu, plecaţi vă rog de la lucru.RomâniaOra 8: Cucu-cucu, a venit cineva la lucru?Ora 12: Cucu-cucu, a început cineva la lucru?Ora 16: Cucu-cucu, mai e cineva la lucru?

De pe net primit de la Acim Mandreşdin Kitchener, Canada

UNEI DOAMNE CU SURÂS CRISTALIN

În timp ce a alergat prin poiana înflorităDupă visuri albastre visate în primăvară, Zorile i-au înflorit în ochii plăpânzi.La izvorul dragostei cu apă cristalinăŞi-a spălat faţa cu petale trandafiriiDorind să îmbrăţişeze zefirul amorului.În camera cu flori din glastrele atingerilor,Cu numărul nouă şi doi din coridorul zâmbetului,Am numărat treisprezece ghiocei înfloriţiPentru grădina tinereţii ei frumoase.

Poet de pe ColumnăAlexandru PASCU

CÂND ŢI-E DOR...Sunt momente în viaţă când ţi-e atât de dor de

cineva, încât îţi vine să-l scoţi din visele tale şi să-l îmbrăţişezi cu adevărat.

Când o uşă se închide, alta se deschide, dar sunt clipe când rămâne atâta timp privind una închisă, încât nu putem vedea toate celelalte care sunt deschise pentru noi. Nu te ghida doar după aparenţe, inclusiv şi asta dispare.

Caută acea persoană care să te facă să zâmbeşti, e suficient un zâmbet ca să te facă să zâmbeşti, suficient un zâmbet ca să se facă lumină într-o zi întunecată.

Găseşte acea persoană care să-ţi facă inima să-ţi zâmbească. Cel mai fericit nu e neapărat acela care are ce-i mai bun din toate, ci cel ce ştie să ia ce-i mai bun din tot ceea ce-i iese în cale. Un viitor strălucit se va baza întotdeauna pe un trecu uitat. Nu vei putea merge înainte până când nu vei lăsa în urmă eşecurile şi suferinţele trecute.

Când te-ai născut, tu plângeai iar ceilalţi zâmbeau. Trăieşte-ţi viaţa astfel încât atunci când se va stinge, tu să zâmbeşti.

Nu socotii anii, numără amintirile!Traian Trifu Căta


Privesc mâinile taleDouă făclii careluminează sufletul dincolo de

aparenţeDouă izvoare de forţă şitandreţede zbuciumşi nobleţe.

Braţele tale ce prindîntreg universul şiîmpletesc o mreajă,unde mă simt ca o nimfăînvăluită în mătasă.

Lasă braţul stâng jossă mă culc pe el,

Petrică Laica la ferma lui de la Burlington în cămăruţa cu arme

(15 puşti) de vânătoare

MARII COLECŢIONARI DE ARME DE VÂNĂTOARE ÎN RÂNDURILE

PETROVICENILOR DIN HAMILTON

Printre marii colecţionari de arme de vânătoare este petroviceanul Ionel Golia care are 44 de puşti de vânătoare (preţul unei puşti este în intervalul de 1500-5000 dolari canadieni). O cameră în casa lui din Hamilton este plină cu arme, maşini de umplut patroane, arcuri de vânătoare, pistoale. Ionel şi Petrică Laica dealtfel verişori primari sunt vânători din anul 1980 pe meleagurile Canadei. Au emigrat în anul 1968.

Toată iarna vânătorii se duc la vânătoare în afară de duminică când nu se vânează ci se merge la biserică.

Petrică Laica actualmente este venit la Petrovasâla şi va rămâne până-n februarie 2011 la casa părintească la părinţii lui Lică (1920) şi Ana (1923) de care îngrijeşte în amurgul vieţii lor.

Traian Trifu Căta

CREIAŢIALa ’nceput, când totul eraO linişte deplină,Stând imobil fără de luminăŞi umplut de Duhul Sfânt,Cel ce plutea în ceruriŞi pe Pământ.La momentul potrivitCreatorul cel puternicTemeliile de bază,Le-a pus toate în mişcare.Deci, universul nemărginit,Din tăcere l-a pornit.A pus toate aceste lucruriCari durează pe vecieÎntr-o veşnică schimbareCu precisa sincronieŞi-n perfecta armonie.Iovan Ardelean – Ulă, originar

din Satu Nou, stabilit în California

să simt cum mă fluidizezşi mă amestec cu sângele tăucare prinde ritm.

Te rog să nu vorbeşti!...Lasă braţul celălaltsă spună ce are de spus.Sigur spune mai multdecât o mare de cuvinte.

Deschide braţele şi mă cheamă,ca împreună,într-o rugă sfântăsă ne ridicămspre înălţimi.

Elena SpiridonŞinca Veche, Braşov

Doi verişori primari Petrică Laica şi Ionel Golia, vânători în camera cu arme de vânătoare a lui Ionel G. la Hamilton

Ionel Golia din Hamilton în faţa colecţiei sale de puşti de vânătoare (44 puşti) şi arcuri de vânătoare

LAUDA BRAŢELOR

Ionel Golia în camera lui cu arme de vânătoare şi maşini de umplut patroane... posedă şi trei pistoale

Ferma din Burlington în care locuieşte Petrică Laica cu soţia

Aurelia şi Pr. Ion Jifcu când vine din Timmins. În faţă sunt nepoatele lui Petrică Laica: Nicoleta şi Amanda

Hotelul Best Value Inn & Suites (75 camere) la Vista (San Diego), California

VIZITAŢI HOTELUL PETROVICEANULUI ION JIFCU PORIAZ DIN VISTA (SAN DIEGO) CALIFORNIA


7 noiembrie 2010În Bis. Ort. Rom. din Petrovasâla

după termi narea Sf. Liturghii parohul Konstantin Suru a vorbit credincioşilor despre volumul CUNOŞTINŢA BINE-LUI şi RĂULUI - ÎNŢELEPCIUNI semnat de autorul Gheorghe Şorgean. Cartea a apărut la editura „TRAIAN CĂTA” din Petrovasâla. Preotul Suru recomandă acest volum, această cule-gere de versete celor prezenţi în biseri-că, menţionând că sunt drept învăţături mântuitoare şi de legi. Autorul Gheor-ghe Şorgean a depus multă muncă şi a cercetat Biblia. Acest volum stilizat poate servi tuturora precum un ghid neştiutorilor de lege, în mersul bun şi pentru a nu încălca pe căi greşite. Car-tea se poate procura la epitropie, la au-tor (la Novi Sad) şi la editura „Traian Căta” la Petrovasâla.

6 noiembrie 2010 la VârşeţLa Vârşeţ a avut loc o întâlnire de

suflet şi prietenie între bunii cola bo-ratori inspector şc. VIOREL DOLHA preşedintele Asociaţiei Generale a În-văţătorilor din România cu redactorul revistei FAMILIA, Traian Trifu Căta şi vicepreşedintele Româ nilor inde-pendenţi din Serbia Dr. Dorinel Stan redactorul revistei Glasul Cerbiciei din Srediştea Mică.

Cei amintiţi au semnat protocoale de colaborare cu Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România. În incinta hotelului Srbija am avut onoarea să fim alături de poetul şi scriitorul Petru Cârdu.

23-24 octombrie 2010Referendumul privind introducerea

autocontri buţiei nu a reuşit. În urmă numărării voturilor, membrii Comite-tului Local pentru realizarea referen-dumului au constatat că pronunţarea asupra introducerii autocontribuţiei în

CURIOZITĂŢILa redacţia revistei „Familia” de

obicei primim zilnic scrisori, reviste, cărţi, invitaţii... Împreună cu un plic de la colaboratoarea noastră Elena Purici din Ucraina am primit alăturat probabil din greşeala celor de la poştă un alt plic mai mare cu o carte (geometria descriptivă şi grafică). Plicul a fost destinat Universităţii din Belgrad iar expeditor era Academia Naţională din Ucraina.

Acte le de co laborare în t re

ŞTIRI DE LA NOI

Parohul Konstantin Suru vorbeşte despre volumul Cunoştinţa binelui şi răului – Înţelepciuni de autorul

Gheorghe Şorgean

Scriitorul Petru Cârdu şi Viorel Dolha

În holul hotelului Srbija Traian Trifu Căta, Petru Cârdu, Viorel Dolha, Slavomir Momirov din Vlaicovăţ

Streaşina la staţia de autobuz din centrul satului

Asfaltarea străzii Ivo Lola Ribar. În imagine se vede (mai albicios) strada Crvene Armije asfaltată cu câţiva ani în urmă

ASFALTAREA STRĂZILOR DIN PETROVASÂLA

Pe data de 17 octombrie a început asfaltarea străzii Ivo Lola Ribar şi a durat 3 zile. Strada Omladinska a fost asfaltată cu câteva zile înainte. Lungimea străzilor amintite este de 1700 metri fiecare stradă. Lăţimea drumului asfaltat este de 5m, grosimea asfaltului de 8 cm.

Asfaltarea drumurilor este executată de către firma EURO PARK din Belgrad. Muncitorii firmei amintite lucrează şi sâmbătă şi duminică. La asfaltarea au folosit 13 camioane care de trei ori au adus asfalt cald astfel punând în jur de 800 tone asfalt într-o zi. Pe un metru pătrat se pune aproximativ 200 kg asfalt.

Traian Trifu Căta

CONSTRUIREA STREŞINILOR PENTRU CĂLĂTORI

Pe lângă şoseaua principală din localitate s-au construit în toamna anului 2010 şase streşini pentru călători. La fiecare staţie s-au construit câte două streşini şi anume câte una de fiecare parte a şoselei.

Una în faţa casei lui Mile Săvulescu, iar alta în faţa casei lui Saša Jovanović (D-l Saša a construit un chioşc din sursele proprii pe lângă această streaşină. Este vorba de un chioşc particular).

Altele două sunt construite în centrul satului iar două (una în faţa casei familiei Torbica şi alta vis-a-vis în faţa casei lui Petrică Barbu. Acest gest nobil a fost salutat de acei călători care fac naveta şi elevii navetişti care frecventează cursurile la Alibunar, Vârşeţ, Panciova, Belgrad...

Proiectul a fost realizat cu sprijinul organelor provinciale competente.Traian Trifu Căta

loca litatea Petrovasâla nu a reuşit. Re-ferendumul a fost organizat în perioada 23-34 octombrie iar cetăţenii au avut două zile la dispoziţie să decidă despre soarta localităţii lor.

La voturi au ieşit un număr mic de cetăţeni.

Traian Trifu Căta

Universităţile respective din Ucraina şi din Belgrad au fost semnate de rectorii Universităţii din Ucraina şi Belgrad. Natural că acest plic a fost pachetat şi trimis complet împreună cu cartea dest inatarului de la Universitatea din Belgrad, Facultatea de Arhitectură.

Aşadar plicul alăturat plicului către redacţia FAMILIA a ajuns în mâini sigure la redacţia noastră „Ambasada culturală” şi repede trimis destinatarului din Belgrad.

Traian Trifu Căta


ADRIAN PĂUNESCU A PLECAT ÎN CERURI...

De la un cardiac, cordialDe-aicea, de pe patul de spital,Pe care mă găsesc de vreme lungă,Consider că e-un gest profund moralCuvântul meu la voi să mai ajungă.

Mă monitorizează paznicii minimi,Din maxima profesorului grijă,În jurul obositei mele inimiSă nu mă mai ajungă nicio schijă.

Aud o ambulanţă revenind,Cu cine ştie ce bolnav aicea,Alarma mi se pare un colind Cu care se tratează cicatricea.

Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei,Păziţi-vă şi inima şi gândul,De nu doriţi să vină anii grei,Spitalul de urgenţă implorându-l.

Eu vă salut de-a dreptul cordial,De-a dreptul cardiac, precum se ştie,Recunoscând că patul de spitalNu-i o alarmă, ci o garanţie.

Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani,Eu însumi sunt mai omenos în toate,Dă-mi Doamne, viaţă, încă nişte aniŞi ţării mele minimă dreptate.

Aceasta este ultima poezie a marelui Adrian Păunescu.

IN MEMORIAM

Clipe de reculegere şi aduceri aminte celei care s-a stins ca o rază de soare, lăsând în urmă durere, dor şi lacrimi iubita noastră soţie, mamă şi bunică:

PERSA BARBEŞ19.04.1943 – 07.04.2006.

din Petrovasâladecedată în New York

Pe data de 7 aprilie a.c. se vor împlini 4 ani de când te plângem şi ne amintim cu dor şi drag de tine, ai tăi dragi: soţul Pipi, fiica Aurelia, fiul Giani, ginerele Manuel, nora Dorina, nepoţii Alex, Gabriel şi Mateus din New York, cumnatul Ghiţă, tătăişa Nuţa din Petrovasâla şi celelalte rudenii.

IN MEMORIAM

Pe data de 25 ianuarie se vor împlini 16 ani de când ne-a părăsit scumpul şi iubitul nostru soţ, tată, bunic, socru, unchi şi frate

VALER BARBEŞnăscut în Vladimirovaţ la 12 ianuarie 1936

şi decedat la N.Y. la 25 ianuarie 1995

Soţul meu frumos la faţăda m-a fost el scurt la viaţă.Doru mi mare, jălu mi greudupă iubitul soţul meu.Dor de mamă şi de tată

mă ajunge numai vreodată,de copii şi soţiemă petrece până mis vie.Cine nu-i păţit de relenu ştie să cânte cu jăle.Lasă-mă să cânt eu,că-s mâncată de dor greu.Doru mi mare jălu mi greu,nu le mai pot purta eu.

Doru în târg nu pot să-l scotnuma în inimă să-l port.Dar inima mi s-a slăbit,de când soţu m-a murit.Lumea crede că eu trăiesc binedar plânge pământu sub mine.Plâng şi eu deasupra lui,

c-am rămas a nimănui.De la nimeni nu cer nici o avere,numai o mică mângâiere.Fiicele îs de mine departe,Mângâiere n-are cine mi-o face.Cine m-a mângâiat şi iubit,S-a dus şi m-a părăsit,Şi ’napoi n-a mai venit.

Veşnic va rămâne în inima noastră: soţia Chia, fiicele Virginia şi Emilia, nepoţii, ginerii, surorile Veronica şi Victoria precum marea familie Barbeş din Arizona, rudele din Chicago, cuscrii şi celelalte rude.

MAMA NOASTRĂEra o mamă frumoasăŞi avea şi doi copiiVrednică şi credincioasăCum alta nu poate fi.

Şi avea şi trei nepoţiCu drag îi iubea pe toţiŞi pe soţul ei cel dragMereu îl aştepta în prag.

Şi fără deosebirePe toţi la rând îi iubeaŞi o mare fericireDin inimă le dorea.

Se scula de dimineaţăDar lucra seara târziuCa să-i ţină în viaţăChiar îi într-un necaz pustiu.

Altădată îngenunchiatăO vedem în loc ascunsNecăjită, zbuciumatăŞi cu sufletul străpuns.

Mamă dulcie şi cinstităMamă care poţi iubiOare eşti şi tu iubităDe-al nostru soţ şi de copii.

Pipi, Aurelia, Giani Barbeş

IN MEMORIAM

Mult dor şi jale în sufletele noastre de când l-am pierdut pe dragul nostru tată, bunic şi străbunic

AUREL PENŢA (COLIŞ)(19 sept. 1917 – 11 noiembrie 2010)

din Jönköping, Suedia (emigrat în anul 1962)

originar din Petrovasâla

Îl purtăm în amintiri şi memoria noastră celui care ne-a aşteptat cu bucurie în pragul casei, ne-a îmbrăţoşat cu mare dragoste şi căldură şi ne-a

iubit: Fiica Sabina, fiii Dafin, Beniamin şi Daniel cu toţii din Suedia precum şi nepoţii şi strănepoţii dragi lui.

IN MEMORIAM

Cu mult dor şi acum când s-a scurs aproape jumătate de an de când nu te mai avem pe lume. Te plângem mereu cea mai dragă nouă

STELUŢA MOMIROVdin Vlaicovăţ,

originară din Petrovasâlanăsc. Şorgean

(21.08.1947 – 29.07.2010)

Te căutăm în amintiri şi în timpul care s-a scurs: Soţul Slavomir, fiul Zvezdan, nora Danijela, nepoatele Anja şi Dunja şi nepotul Vuk precum şi

cumnata Jelica cu familia din Vlaicovăţ.

A trecut la cele veşnice

ALEXANDRU BOŞCAIU (15 mai 1928 – 13 noiembrie 2010)

din Oţelu Roşu, România, frate geamăn cu Tiberiu din California. (Cel de al treilea frate academicianul Nicolae Boşcaiu a decedat la Cluj). Toţi trei sunt fiii Elenei născută Ţinţariu şi nepoţii scriitorului petrovicean Ale-xandru Ţinţariu dealtfel tatăl Elenei. (Vezi descendenţii familiei Ţinţariu din Petro-vasâla în imagini, FAMILIA, ianuarie-aprilie 2008 nr. 1-2 (78-79), pag. 12,13).

Alexandru Boşcaiu a colaborat la revista FAMI-LIA din Petrovasâla.

Nu-l vom uita niciodată: soţia Mariana, fiicele Mihaela şi Gabriela, nepoţii şi familia Boşcaiu din California.

Familia Chişărău din PetrovasâlaSus: Eva Chişărău (1928), Maria Chişărău (1942), Lenuţa Chişărău (1945), Maria, Mărioara Chişărău (1944)

Spre dreapta: Ion Chişărău (1923( (Ioniţă), Ticăluţă Trifu Chişărău (1941), Ioniţă Chişărău (Chicago) (1947), Nicolae Chişărău (1944), Nicolae Chişărău (1925); Jos: Tică Chişărău (1906), Sofica Chişărău (1905); (anul 1961)

DIN ALBUMUL AMINTIRILOR ÎN URMĂ CU JUMĂTATE DE SECOL

A trecut în lumea umbrelor ALEXANDRU BOŞCAIU nepotul scriitorului petrovicean

Alexandru Ţinţariu


FAMILIASediul redacţiei publicaţiei

“Familia”Biserica Ortodoxă Românăstr. Trg Oslobodjenja 425

cod 26315 VLADIMIROVAŢTel. 013/643-160

e-mail: [email protected]

Publicaţie periodică editată de Biserica Ortodoxă Română din VLADIMIROVAŢ – PETROVASÂLAApare sub îngrijirea unui colegiu de redacţie format din: ing. dipl. TRAIAN TRIFU CĂTA (redactor şef şi responsabil),

Prof. ION ŞTEFAN, GHIŢĂ CRÂSTĂI-TOPALĂ (Kitchener – Canada), PETRU PIPI-BARBEŞ (New York – SUA), Prof. ACHIM SECHEŞAN-CIPĂ GOAGĂ (California – SUA), IONEL şi PERSA NICOLIŢA-CRUCIU (Hamilton – Canada),

TRINŢU MĂRAN (Viena – Austria), LUŢIAN CÂRNIA (New York – SUA), Prof. Dr. MARINEL MANDREŞ (Kitchener – Canada), IONIŢĂ CHIŞĂRĂU (Chicago – S.U.A.), GHIŢĂ SECHEŞAN-BOJIC (Melbourne – Australia

Publicaţia e înregistrată la Ministerul pentru Informaţii, Republica Serbia, sub nr. 1569 de la 1 martie 1994.Publicaţia e înscrisă în Registrul Mijloacelor Publice din Republica Serbia, BJG 196/2010, sub nr. NV000422 din 25 ianuarie 2010.

Tiparul executat la tipografia S.C. “U.R.C. XEDOS” S.R.L. Timişoara, ROMÂNIA, Tel. 0040-(0)744-515656. Tiraj 1200 ex.

IN MEMORIAMInconştient, vesel şi dansând, s-a dus la Cer

adoratul nostruPETRICĂ VĂGĂU

(20.05.1942 – 01.08.2010)Cu inima zdrobită de-o lovitură grea,În suflet şi în gând îl vom purta.Şi-o mai căuta un drum pe undeSă-l tot strigăm şi să vorbim,Căci fără el, cu toţii suferim.

Dumnezeu să-l odihnească alături de cei drepţi!Îndureraţi: soţia Persuica, fiul Ionel şi nepotul Cristian.

Pe această cale aducem mulţumiri tuturor acelora care l-au condus pe ultimul drum şi i-au confirmat onestitatea printr-o participare impresionantă la ceremonia înmormântării.

IN MEMORIAMA plecat pe o cale nevăzută adoratul meu tată

PETRICĂ VĂGĂUîn etate de 68 de ani

din Petrovasâla

Nu ştiu dacă vreodată mă voi împăca cu realitatea şi afectată de o suferinţă grea, voi accepta pierderea extrem de dureroasă a unui suflet nobil, generos, cinstit, pierderea iubirii de tată rar întâlnită, pierderea sprijinului vieţii mele, a braţelor larg deschise care mă întâmpinau în pragul casei părinteşti.

Pierderea iremediabilă ne cauzează dureri profunde. Odihnească-se în pace!

Veşnic îndoliaţi: fiica Lenuţa, ginerele Ilie şi nepotul Gabriel.

PĂUN NICODIN(22 noiembrie 1948 – 20 februarie 2009)

Tăticul nostru scump şi drag ne-ai părăsit acum doi ani. Măicuţa noastră dragă pe noi ne-a lăsat şi la tine tăticule a venit. Casa a rămas pustie fără voi doi în amvlie. Venim la uşa casei noastre, dar nimeni n-o deschide. Ne gândim şi tot ne întrebăm de ce moartea nemiloasă v-a luat pe ambii din casă.

ELENA NICODIN(9 ianuarie 1951 – 13 septembrie 2010)

Măicuţa mea dragă, acas te-am lăsat şi în patru scânduri te-am aflat. Am grăbit să mă întorc iar tu ochii tăi i-ai închis pentru totdeauna. Nu ne mai priveşti ca altădată cu mult drag şi cu zâmbet pe buzele tale. Moartea nemiloasă te-a smuls din braţele noastre pentru totdeauna.

IN MEMORIAMCu multă iubire. dragoste dar şi jale mare vom privi fotografiile părinţilor noştri şi mereu îi vom plânge

Lacrimi din ochi se scurg mereu, la voi la cimitir venim cu dor mare, părinţii noştri dragi şi tinerei ne-aţi părăsit. Veţi trăi veşnic prin noi urmaşii voştri, în inimile, sufletele noastre şi în gânduri.

Cu dor nemărginit şi jale mare ai voştri dragi: fiica Ana, ginerele Ghiţă, nepoatele Vali, Sofi şi Geta Draxin din Petrovasâla precum şi fiica Sofica Tamburici, nepoatele Tamara cu soţul Gimi, Maja, Adrijana şi strănepoata Arijana cu toţii din Canada, sora Doina Rajin cu familia din Satu Nou.

IN MEMORIAMPe data de 9 decembrie 2010 a încetat din

viaţă scumpa noastră mamă, soră, soacră, bunică, străbunică

ANA BARBU (CRÂSTĂI)(30.06.1928 – 09.12.2010)

născută la Petrovasâladecedată la Panciova

Cu adâncă durere în suflet te purtăm în inimile şi gândurile noastre şi ne amintim de chipul tău blând cu care ne-ai privit, iubit şi te-ai bucurat de noi.

Ai tăi dragi: Fiul Viorel, nora Ţana, nepotul Marian, strănepoţii Dimitrie, Martin şi nora Mira.

Din îndepărtată Canada, din oraşul Kitchener cu acelaşi dor şi jale în suflet de pierderea celei dragi vin de la fratele Ghiţă Crâstăi, nora Aurelia, nepoatele Ana şi Luminiţa cu familiile, verişoara Ana Barbu din Kitchener şi unchiul Giorgiţă Topală din Kitchener, Canada.

IN MEMORIAMLa data de 9 decembrie 2010 s-a împlinit un an

şi jumătate de când ne-a părăsit pentru totdeauna

MĂRIOARA DRAXIN (HUBĂR)(29 mai 1940 – 09 iunie 2009)

din Petrovasâla

Mărioară: Chipul şi zâmbetul tău nu-l vom uita nicicând şi îţi închinăm clipe de recunoştinţă şi aduceri aminte ţie care ne-ai dăruit dragostea ta de: soţie, mamă, soacră, bunică, soră şi mătuşă.

Veşnic vei trăi în inimile noastre, ai tăi dragi: soţul Păun care veşnic te plânge, fiul Petrică, nora Liliana, nepoatele Măria, Cristina şi nepotul Nicolae, fiul Ghiţă, nora Ana, nepoatele Valentina, Sofia şi Georgeta. Aceleaşi gânduri vin şi dinspre

sora Viorica Goagă cu familia, nepoata ei mult iubită Ileana căsătorită la Bobocu cu familia, precum şi celelalte rude din Petrovasâla şi străinătate.

IN MEMORIAMCu adâncă durere în suflet şi cu ochii plini de

lacrimi anunţăm rudeniile şi prietenii că pe data de 26 octombrie a.c. s-a împlinit un an de când ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră mamă, soacră şi bunică

VIORICA VICICUîn etate de 78 de ani

din VladimirovaţMoartea nemiloasă a smuls-o dintre noi,

lăsându-ne cu inima plină de durere şi lacrimi pe obraji. S-a dus în lumea umbrelor unde n-o mai putem vedea, însă o purtăm zi de zi şi întotdeauna în gândurile noastre. Veşnic îndoliaţi: fii Ghiţă şi Ticuţă, nurorile Gina şi Liena şi nepoţii Adrian, Daniel, Georgel şi Ionel.

IN MEMORIAMCu multă durere în inimă, lacrimi în ochi şi

dor nemărginit anunţăm că pe data de 1 noiembrie s-au împlinit nouă ani şi jumătate de când ne-a părăsit pentru totdeauna iubitul nostru tătic, bunic şi socru

TICUŢĂ VICICUîn etate de 72 de ani

din Vladimirovaţ

Veşnic vei fi în inimile şi sufletele noastre şi nu te vom uita niciodată fii: Ghiţă şi Ticuţă, nurorile Gina şi Liena şi nepoţii Adrian, Daniel, Georgel şi Ionel.

IN MEMORIAMCu ochii plini de lacrimi aducem la cunoştinţă

că pe data de 12 noiembrie s-au împlinit 9 ani de durere şi jale de când ne-a părăsit plecând pe un drum fără întoarcere scumpa noastră

LENUŢA BĂLUîn etate de 60 de ani

Chipul ei blând şi drag îl vom păstra mereu în inimile noastre căci moartea nemiloasă a luat-o prea devreme dintre noi.

Ai tăi dragi care te poartă în suflet şi inimă: soţul Giorgiţă, fiica Gina, fiul Traian, ginerele Ghiţă, nora Ileana şi nepoţii Adrian, Georgel şi Sebastian.

IN MEMORIAMNimic mai greu decât când o mamă îşi plânge

copilul la cruce. La 25 februarie 2011 se vor împlini 5 ani de când o mamă a rămas neîmpăcată cu gândul că fiica-i plecase spre veşnicie prea devreme

VIOARA NICA – ICA(30.07.1954 – 25.02.2006)

din PetrovasâlaNemângâiaţi cu mult dor şi jale: mama Lenuţa,

sora Maria cu ginerele Ionel, nepoata Daniela cu soţul Marinică, nepotul Daniel cu soţia Marina, nepoţii Cristian, Daniel, Emanuel şi Mario şi prietenii din N.Y.

Date post:	03-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	31 times
Download:	1 times

CENTENARUL REVISTEI FAMILIA 1910 – 2010 (continuare) · centenarul revistei familia 1910 – 2010...

Documents