2
Cenote — o curiozitate a naturii din peninsula Yucatán N PENINSULA Yucatán întâlnim una dintre cele mai încântătoare curiozităţi ale naturii din Mexic şi din întreaga lume: cenote. Ce este de fapt o cenote? Termenul provine din cuvântul mayaş dz’onot, însemnând „cavitate cu apă depozitată“, şi este folosit de geologi pentru a denumi un puţ natural din calcar, adică o dolină. Peninsula Yucatán este formată din roci calcaroase poroase, în care cu mult timp în urmă ploaia a săpat, infiltrându-se în subsol. Mai târziu, acolo unde s-au format cavităţi, tavanul din calcar s-a prăbuşit, descoperind vederii apa verde-albăstruie a puţurilor naturale adânci — multe dintre ele înconjurate de o vegetaţie luxuriantă. În unele puţuri apa ajunge aproape până la nivelul solului, în timp ce în altele, are un nivel foarte scăzut. Speologii (oamenii de ştiinţă care se ocupă cu studiul peşterilor) şi scafandrii au încercat să exploreze aceste cenotes, dar, din cauza marii lor adâncimi, nu au putut ajunge de fiecare dată până pe fundul lor. Oraşele mayaşe, precum şi centrele ceremoniale au apărut în jurul acestor cenotes, care constituiau o sursă importantă de apă şi erau considerate casa Zeului Ploii, Chac. Multe dintre aceste cenotes se găsesc în apropierea faimoaselor ruine Chichén Itzá. Una dintre ele poartă numele de Cenote cea sacră, sau Cenote a sacrificiilor. Arheologii au scos de sub apă schelete omeneşti (mai ales de copii), precum şi obiecte preţioase din jad, aur şi cupru, confirmând astfel legenda că în aceste cenotes erau aruncaţi ca jertfă oameni şi alte daruri pentru invocarea Zeului Ploii. De un albastru pronunţat şi împrejmuită de o vegetaţie deasă, Cenote Azul (Cenote albastră) — aflată în apropiere de Chetumal (statul Quintana Roo), — este unul dintre cele mai vizitate locuri. Formată din pereţi abrupţi, ea are un diametru de 200–300 m şi o adâncime de circa 90 m. Ea Î
