Nr crt FORMA PROPUSA DE MAI, CU OCAZIA CONSULTĂRII PUBLICE RECOMANDĂRI (TEXTE NORMATIVE) FORMULATE DE CETĂȚENI FORMA ÎMBUNĂTĂȚITĂ MOTIVAREA RECOMANDĂRILOR ARGUMENTE INITIATOR Ordin Art. 1. – (1) Se aprobă Criteriile de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, prevăzute în anexa 1. (2) Criteriile de performanţă aprobate potrivit alin. (1) nu se aplică serviciilor private constituite în cadrul operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear, pe calea ferată, la metrou, în aeroporturi şi porturi maritime sau fluviale şi în exploatări miniere subterane. În cazul acestora se aplică reglementările specifice domeniului de activitate. (3) La operatorii economici şi instituţiile care au în administrare parcaje subterane, dispoziţiile prezentului ordin se completează cu prevederile normativelor specifice în vigoare. - Art. 1. – (1) Se aprobă Criteriile de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, prevăzute în anexa 1. (2) Criteriile de performanţă aprobate potrivit alin. (1) nu se aplică serviciilor private constituite în cadrul operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear, pe calea ferată, la metrou, în aeroporturi şi porturi maritime sau fluviale şi în exploatări miniere subterane. În cazul acestora se aplică reglementările specifice domeniului de activitate. (3) La operatorii economici şi instituţiile care au în administrare parcaje subterane, dispoziţiile prezentului ordin se completează cu prevederile normativelor specifice în vigoare. (1) Se aprobă Criteriile de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, prevăzute în anexa1. – cele doua structuri sunt puse la comun, desi au menire diferită. (OA) Ambele structui sunt constituite în acelaşi scop (art.32 din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor) - a) La operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear, pe calea ferată, la metrou, în aeroporturi şi porturi maritime sau fluviale şi în exploatări miniere subterane nu este obligatorie constituirea de servicii private? Aceste categorii de operatori economici nu se regăsesc la art. 7 din Anexa nr. 1 - Criterii de performanţă. În acest caz, serviciilor private constituite în cadrul operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear, pe calea ferată, la metrou, în aeroporturi şi porturi maritime sau fluviale şi în exploatări miniere subterane, li se aplică prevedrile legislaţiei în vigoare privind obligativitatea obţinerii avizelor de înfiinţare şi pentru sector de competenţă? b) Referitor la enunţul ”În cazul acestora se aplică reglementările specifice domeniului de activitate”, trebuie menţionat că nu pentru toate aceste domenii de activitate sunt cunoscute reglementari specifice referitoare la servicii private (ex. operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear, pe calea ferată, la porturi maritime sau fluviale). Totodată aceste reglementări specifice se pot referi doar la acoperirea riscurilor din domeniul de activitate în cauză, fără a trata acoperirea, de către serviciul privat, a tuturor riscurilor. De exemplu, Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1148/2008 - Reglementare Aeronautica Civila Româna RACR AD PETA Proiectarea si exploatarea tehnica a aerodromurilor, se referă doar la salvarea perosoanelor şi stingerea incendiilor în caz de evenimente aviatice, la pct. ”9.2 Salvare si stingerea incendiilor” paragraful 3 fiind precizat că ”Nu sunt luate în Prevederile Criteriilor nu sunt aplicabile structurilor la care se face referire în recomandare, însă acestea au obligaţii privind gestionarea situaţiilor de urgenţă pe teritoriul propriu. Aeroporturile se supun obligatoriu reglementărilor internaţionale ICAO, care se actualizează periodic, o dată la doi ani. Constituirea, organizarea şi funcţionarea (dotarea minimă în funcţie de categoria aeroporturilor, timp de răspuns, cantităţi minime de substanţă de stingere, materiale şi accesorii, echipament de protecţie, aparate de protecţie respiratorie, încadrare cu personal în funcţie de tipul autospecialei, pregătirea personalului etc.) staţiei de salvare şi stingere a incendiilor specifică aeroporturilor este stabilită în reglementarea ICAO Manualul serviciilor de aeroport, Doc 9137 AN/898, Partea 1. La dotare, încadrare personal şi pregătire se au în vedere acoperirea tuturor tipurilor de riscuri specifice aeroporturilor. Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1148/2008 - Reglementare Aeronautica Civila Româna RACR AD PETA Proiectarea si exploatarea tehnica a aerodromurilor a fost abrogat de Ordinul nr.640/2015, a cărui anexă a fost publicată în în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 bis (disponibil contracost).
j. La art. 14, alin (2) întreţinerea şi reparaţiile
să se facă în unităţi service. (CS)
constituite indiferent de componenţa
acesteia.
Şeful grupei de intervenţie nu este unul din
cei 3 servanţi/tură respectiv 2 servanţi/tură
Şeful echipei este unul din membri echipei.
Credem că este o concluzie eronată în raport
cu prevederile proiectului întrucât obligaţiile
principale ale şefului serviciului, prevăzute
la art. 20, nu înclud obligaţiile specialistului
pentru prevenire, iar cele ale cadrului tehnic
nu fac obiectul prezentului proiect.
Funcţia de mecanic utilaj se încadrează
pentru deservirea motopompei de stins
incendii.
Nu se acceptă această limitare de a nu
permite organizarea de ateliere proprii
încadrate cu personal atestat.
- Printre funcţiile specifice nu se regăseşte şi
aceea de membru în echipa specializată (CI)
-
Nu are corespondent în codul COR.
Art. 15 – (1) Personalul serviciilor voluntare
şi al serviciilor private trebuie să corespundă
criteriilor fizice şi să fie apt medical şi
psihologic.
(2) Criteriile fizice se evaluează la
încadrarea personalului, pe baza baremelor
prevăzute în anexa nr.1.
(3) Aptitudinea medicală se evaluează la
încadrare şi anual.
(4) Aptitudinea psihologică se evaluează la
Art. 15 – (1) Personalul serviciilor voluntare
şi al serviciilor private trebuie să corespundă
criteriilor fizice şi să fie apt medical şi
psihologic.
(2) Criteriile fizice se evaluează la
încadrarea personalului, pe baza baremelor
prevăzute în anexa nr.1.
(3) Aptitudinea medicală se evaluează la
încadrare şi anual.
(4) Aptitudinea psihologică se evaluează la
La art. 15, alin. 1), pentru serviciile proprii,
personalul trebuie sa fie apt medical si
psihologic (radierea corespondentei cu
criteriile fizice), doar cu respectarea
legislatiei de Securitate si sanatate a muncii;
La art. 15, alin. 2), propunem aplicarea lui
doar pentru serviciile voluntare si societati
prestatoare; (RA)
-
Nu se justifică propunerea întrucât scopul
structurilor este similar.
- Art. 15 se refera probabil la structurile -
încadrare şi, ulterior, cel puţin o dată la trei
ani.
încadrare şi, ulterior, cel puţin o dată la trei
ani.
profesioniste, baremele fiind prea drastice.
De asemena prin acest articol se intervine în
procedura de angajare a unei societăţi
comerciale; (CS)
Baremele nu sunt cele specifice structurilor
profesioniste. La stabilirea acestora, printre
aspectele avute în vedere se numără şi
rezultatele înregistrate la concursurile
serviciilor voluntare şi private pentru situaţii
de urgenţă.
- Nu este precizat cui revine responsabilitatea
evaluării criteriilor fizice. Astfel, în vederea
obţinerii, de către serviciul voluntar/privat, a
avizului de înfiinţare/ pentru sector de
competenţă, cum face acesta dovada că
personalul serviciului îndeplineşte criteriile
fizice şi de asemenea că este apt medical şi
psihologic (având în vedere că la art. 9, 11 şi
12 nu sunt menţionate documente în acest
sens) (CI)
-
Responsabilitatea revine beneficiarului
voluntariatului/ angajatorului.
Art. 16. – (1) Personalul serviciului voluntar
poate activa în structurile operative până la
vârsta de 50 de ani.
(2) Peste vârsta de 50 de ani, dar nu mai mult
de 55 de ani, personalul serviciului voluntar
poate activa în structurile operative dacă, în
urma evaluării anuale, corespunde criteriilor
fizice, este apt medical şi psihologic.
(3) Personalul serviciului voluntar poate
activa şi peste vârsta de 55 de ani, ca
specialist de prevenire, fără a fi necesară
îndeplinirea criteriilor şi aptitudinilor
prevăzute la alin.(1).
- Art. 16. – (1) Personalul voluntar poate
activa în structurile operative până la vârsta
de 50 de ani.
(2) Peste vârsta de 50 de ani, dar nu mai mult
de 55 de ani, personalul voluntar poate
activa în structurile operative dacă, în urma
evaluării anuale, corespunde criteriilor
fizice, este apt medical şi psihologic.
(3) Personalul voluntar poate activa şi peste
vârsta de 55 de ani, ca specialist de
prevenire, fără a fi necesară îndeplinirea
criteriilor şi aptitudinilor prevăzute la
alin.(1).
La art.16 este evidentiata varsta personalului
serviciului voluntar ce poate activa in
structurile operative. Exista limita de varsta
si pentru personalul serviciilor private? (KB)
(GV)
-
Limita de vârstă este cea prevăzută de legea
privind sistemul unitar de pensii publice.
- Desi LEGEA nr.307 din 12 iulie 2006
privind apărarea împotriva incendiilor
prevede la Art. 38(1) Personalul angajat al
serviciilor de urgenţă voluntare/private se
încadrează în condiţii de muncă similare
personalului serviciilor de urgenţă
profesioniste, prezentul Ordin, la Art. 16
face referire numai la varsta personalului
care activeaza in cadrul serviciilor voluntare,
neprecizand nimic despre varsta de
pensionare a personalului care activeaza in
cadrul serviciilor private (care conform art
38(1) din Legea 307 ar trebui sa fie similara
cu a personalului serviciilor profesioniste).
(PTS)
-
Art.38 alin. (1) din Legea nr.307/2006
privind apărarea împotriva incendiilor, cu
modificările şi completările ulterioare face
referire doar la condiţiile de muncă fără a
include aspectele legate de vârsta de
pensionare.
- Cine face parte din structurile operative? –
toţi angajaţii în afară de prevenire?
Dacă o persoană părăseşte sistemul la 50 de
ani, ce se întâmplă cu el, producem
şomeri…… limitele de vârstă sunt pentru
sistemul militar, se are în vedere pensie la
această vârstă?
Cine angajează trei servanţi pe tură, când
depindem de tot soiul de plafoane bugetare?
(VP)
-
Prevederile art. au fost modificate pentru a
clarifica categoria de personal la care se face
referire.
Stabilirea încadrării cu minim 3 servanţi pe
tură derivă din necesitatea asigurării
nivelului de intervenţie operativă şi eficace.
Art. 17. – Personalul angajat pe funcţiile
specifice prevăzute la art.14 alin. (1) trebuie
să aibă calificarea sau competenţele
profesionale specifice, atestate potrivit
- Art. 17. – Personalul angajat pe funcţiile
specifice prevăzute la art.14 alin. (1) şi cel
care îndeplineşte prin cumul funcţia de şef
serviciu şi şef echipă specializată trebuie să
este prevazuta obligativitatea detinerii
calificarii sau competentelor profesionale
specifice, conform reglementarilor in
vigoare, dar acestea nu sunt clare, cel putin
Propunere valorificată
Există o confuzie, întrucât anexa 4 stabileşte
un model de aviz care se emite, în baza legii,
anterior încadrării funcţiei de şef serviciu
reglementărilor în vigoare. aibă calificarea sau competenţele
profesionale specifice, atestate potrivit
reglementărilor în vigoare.
pentru Sef SPSU. Singura prevedere clara
este pentru Sef Serviciu voluntar, in Anexa
4. Solicitam prevedere specifica (RA).
voluntar.
Atestarea competenţelor se face pe baza
certificatului de absolvire sau de calificare
pentru ocupaţia de şef serviciu
voluntar/privat pentru situaţii de urgenţă.
- nu specifică de unde cum se pot dobândi
competenţele profesionale ale personalului
prevăzut la art 14, literele b), c), d), e), f), g),
i). Daca tipul de risc este altul decâtt
incendiu care sunt competenţele pe care
trebuie să le îndeplinească un membru al
unei echipe specializate? (CS)
-
Competenţele se obţin prin absolvirea unui
program de formare profesională pentru
ocupaţiile menţionate la art.14.
- Cu excepţia funcţiilor specifice prevăzute la
art. 14. lit. a), g), h), şi i), pentru funcţiile
prevăzute la lit. b), c), d), e), f) şi j) nu sunt
stabilite calificările necesare ce trebuiesc
deţinute, în condiţiile prevăzute de actele
normative în vigoare (CI)
-
Competenţele se obţin prin absolvirea unui
program de formare profesională pentru
ocupaţiile menţionate la art.14.
Art. 18. – (1) Grupa de intervenţie care
încadrează autospeciale de capacitate medie
şi autospeciale de capacitate mare are în
compunere 3 servanţi/tură.
(2) Grupa de intervenţie care încadrează
autospeciale de capacitate mică are în
compunere 2 servanţi/tură.
- Art. 18. – (1) Grupa de intervenţie care
încadrează autospeciale de capacitate medie
şi autospeciale de capacitate mare are în
compunere minimum 4 servanţi/tură.
(2) Grupa de intervenţie care încadrează
autospeciale de capacitate mică are în
compunere minimum 3 servanţi/tură.
(3) Grupa de intervenţie care încadrează
autospeciale de intervenţie are încadrarea
stabilită conform cărţii tehnice.
(1) La o autospeciala de stins incendii cu o
incadrare de 2 servanti pompieri si 1 sofer,
conform certificatului de inmatriculare, cu
tancul de apa de 4000 litri apa ( MEDIE), de
ce este obligatoriu sa existe 3 servanti
pompieri si un sofer?
De asemenea, va rugam sa aveti in vedere
faptul ca niciun operator economic de pe
raza mun Bucuresti si nu numai, care are in
dotarea o APCAT cu incadrare conf talon de
5+1 nu are 24 de personae numai pentru
incadrarea autospecialei ( 5+1 x 4 ture,
conform cod muncii = 24 persoane + 1 sef de
formatie la un program de 8 ore (de fapt
pentru asigurarea conducerii interventiei 24
din 24 de ore ar trebui sa fie 4 sefi de
formatie) = deci rezulta un total de 28
persoane. Exista vreun operator economic IN
Romania (din cei ce detin astfel de
autospeciale APCAT care sa aiba in mod
real o asemenea incadrare? (probabilitatea
este zero, cu exceptia probabil a rafinariilor,
etc). Beneficiarii nu isi vor permite sa
plateasca societatile prestatoare spsu in astfel
de cazuri, intrucat costurile sunt foarte mari.
Deci vor renunta definitive la societatile
prestatoare spsu, nu vor putea sa isi
organizeze servicii proprii, deoarece
costurile nu ar fi cu mult diminuate, astfel
creste riscul de incendiu mai mult decat pana
in prezent.
Va propunem masuri mai relaxate, cu
personal mai putin in situatiile care nu
prezinta risc ridicat de incendiu. Propunem
-
Stabilirea încadrării derivă din necesitatea
asigurării nivelului de intervenţie operativă
şi eficace şi corelarea cu modul de încadrare
a serviciilor profesioniste.
ca incadrarea unei autospeciale sa fie facuta
nu in functie de tancul de apa sau de nr de
persoane din talon, ci efectiv de importanta,
suprafata, constructiile si riscul la incendiu al
beneficiarului. Astfel se va optimiza
activitatea pentru fiecare operator in parte si
vor avea majoritatea dintre ei posibilitatea sa
acceseze un serviciu mai ieftin si avantajos
inclusive pentru fortele de interventie ISU,
nemaifiind atat de solicitati Nu putem sa ii
explicam unui posibil beneficiar ca pur si
simplu este obligat sa aiba o incadrare
standardizata pe autospeciala, atata timp cat
in incinta sa nu exista riscuri de incendiu mai
mari decat unui alt operator cu acelasi grad
de risc, dar care nu detine autospeciala.
Faptul ca operatorul respectiv a decis sa isi
asigure masuri suplimentare cu aceasta
autospeciala si formatie de pompieri, nu ar
trebui sa ii impovareze si mai mult situatia
financiara. Am informat de nenumarate ori
IGSU ca exista multe solicitari din partea uor
beneficiari (inclusiv din partea unor institii
de stat) pentru a le asigura activitatea de
prevenire si stingere a inceputurilor de
incendii cu un singur pompier/tura. Faptul ca
ne obligati sa avem cel putin 3 /tura rezulta
un total de 12 pompieri (3x 4ture, conf cod
muncii)
nici nu au vrut sa auda de asa ceva.
Bineinteles ca decat nimic ar fi fost cu mult
mai bine sa existe chiar si un pompier/tura.
In mod cert sunt multi operatori care refuza
sa asigure astfel de servicii tocmai din
aceasta cauza. Am avut situatii cand un
posibil beneficiar ne-a spus ca incadrarea
obligatorie de 12 servanti pompieri este mai
mare decat numarul sau de salariati pe care ii
are. Tocmai de aceea trebuie neaparat facuta
o distinctie intre incadrare cu personal si
tehnica si gradul de risc al
beneficiarului/operator economic.
Standardizarea duce la refuzul operatorilor
economici de a se conforma, in plus le
creeaza mari probleme financiare acestora.
Toate aspectele nu fac altceva decat sa duca
la ocolirea legislatiei sau la lasarea
obiectivelor in incapacitate de a se apara
singure in fata incendiilor (BC, BF)
- Articolul 18, alineatul 1, ar trebui mentionat
“minim 3 servanti/tura”. In cazul in care
serviciul deja constituit are autospeciala cu 4
servanti/ tura, conform capacitatii tehnice a
acesteia, o persoana risca sa isi piarda locul
Propunere valorificată
de munca.
Să se precizeze, in conditiile articolului 18,
daca numarul de servanti include si
conducatorul autospecialei. (RA)
-
În condiţiile art.18 numărul de servanţi nu
include conducătorul autospecialei.
- Propunere: Incadrarea pe autospeciala sa fie
efectuata si dupa incadrarea din cartea
tehnica. Daca o autospeciala medie, este
incadrata cu 2 servanti, sa ramana la 2
servanti, mai ales daca sunt riscuri scazute in
cadrul obiectivului/ la evenimente.(AD)
-
Stabilirea încadrării autospecialelor cu
servanţi derivă din necesitatea asigurării
nivelului de intervenţie operativă şi eficace.
- Trebuie să se ţină cont de caracteristicile
masinilor de min. 3 servanţi pe tură/masina,
dar şi de scenariile de incendiu pentru
dimensionarea personalului. Una este
interventia la un depozit/cladire şi altceva
interventia la un depozit/ instalatie
tehnologică dintr-un obiectiv SEVESO.
(CM)
-
Dimensionarea grupei de intervenţie se face
având în vedere caracteristicile
autospecialelor.
(1) Grupa de intervenţie care încadrează
autospeciale de capacitate medie şi
autospeciale de capacitate mare are în
compunere minim 3 servanţi/tură.
(2) Operatorii economici supusi legislaţiei
privind controlul accidentelor majore în care
sunt implicate substanţe periculoase, cu risc
mare şi foarte mare de incendiu (obiective
SEVESO), vor incadra autospecialele de
interventie conform prevederilor
instrucţiunilor şi cărţilor tehnice de utilizare
a utilajelor şi autospecialelor de intervenţie,
dar nu mai putin de 3 servanti/tura.
(3) Grupa de intervenţie care încadrează
autospeciale de capacitate mică are în
compunere minim 2 servanţi/tură.
sau
(1) Numărul de personal ce încadrează
echipajele/grupele de intervenţie se stabileşte
conform prevederilor instrucţiunilor şi
cărţilor tehnice de utilizare a utilajelor şi
autospecialelor de intervenţie, dar nu mai
putin de 3 servanti/tura.
(2) Grupa de intervenţie care încadrează
autospeciale de capacitate mică are în
compunere minim 2 servanţi/tură. (PTS)
- Propunere valorificată parțial
Dimensionarea grupei de intervenţie se face
având în vedere caracteristicile
autospecialelor.
Completarea art.18, alin.(1) 3
servanti/tura (1conducator autospeciala
+ 2 servanti pompieri); si alin. (2)
2servanti/tura (1 conducator
autospeciala + 1 servant pompier) (GV)
- -
În condiţiile art.18 numărul de servanţi nu
include conducătorul autospecialei.
Art. 19. – (1) Echipa specializată se
constituie în funcţie de tipul de risc, pe
următoarele domenii principale: stingere
- Art. 19. – (1) Echipa specializată se
constituie în funcţie de tipul de risc, pentru:
a) stingere incendii numai pentru serviciile
Va rugam sa precizati inclusiv de ce este
necesar minim 3 persoane/tura. De asmenea,
societatile prestatoare spsu au, conf art 1
-
Întrucât volumul atribuţiilor stabilite pentru
o echipă impun un minim necesar de
incendii, avertizare-alarmare, chimic,
radiologic, biologic şi nuclear, căutare-
deblocare-salvare şi evacuare.
(2) Echipa specializată are în compunere
minimum 3 persoane/tură.
voluntare sau serviciile private de tip C1;
b) stingere incendii de pădure;
c) căutare-deblocare-salvare-evacuare pentru
riscurile de cutremur, alunecări şi prăbuşiri
de teren, fenomene meteorologice
periculoase, avalanşe şi inundaţii;
d) cercetare-intervenţie pentru riscurile
chimic, biologic şi efectele unui accident
nuclear;
e) avertizare-alarmare.
(2) Echipa specializată are în compunere
minimum 3 persoane/tură.
(3) În situaţia în care nu se constituie echipă
de avertizare-alarmare, atribuţiile acesteia
sunt îndeplinite de membrii altor echipe
specializate.
(alin 3) numai competente la tip risc
incendii. (BC, BF)
persoane care să îndeplinescă în acelaşi timp
acţiuni comune.
Aspect clarificat la art.1
- Articolul 19, puctul 1) coroborat cu aticolul
6 litera a): Compartimentul pentru protectie
civila intra sub incidenta H.G.R. 804 din
25.07 2007, privind controlul activitatilor
care prezinta pericole de accidente majore in
care sunt implicate substante periculoase.
Noul ordin nu are implicatii si pentru acest
sector, in conditiile in care in Legea 481 /
2004 si alte acte normative sunt incluse si
serviciile de urgenta. In ce masura va mai fi
implicat SPSU in executarea PAAR (Plan
Analiza si Acoperire a Riscurilor)? (RA)
-
HG nr.804/2007 a fost abrogată prin Legea
nr.59/2016
În conţinutul proiectului nu se face referire la
o astfel de structură (compartiment de
protecţie civilă). În structura sa, serviciul
voluntar/ privat are echipe specializate pe
tipuri de riscuri.
- Articolul 19: Echipele specializate prevăzute
la art 19 să fie constituite doar cate una la
nivel de serviciu, acestea urmând să intre în
acţiune, pe principiul gradualităţi şi să
sprijine echipa de stingere incendii de la
nivelul operatorului economic;
De ce echipa specializată este constituită din
3 persoane pe tura şi nu poate fi constituită
din 2 persoan pe tura? La utilizarea unui
hidrant interior este nevoie de maxim 2
servanţi; La evacuarea unei victime – maxim
2 persoane, la acordarea primului ajutor –
maxim 2 persoane, etc.; (CS)
-
Nu este posibilă constituirea a câte unei
echipe la nivel de serviciu întrucât în acest
mod nu se asigură nivelul de intervenţie
operativă şi eficace.
Deoarece volumul atribuţiilor stabilite pentru
o echipă impun un minim necesar de
persoane care să îndeplinescă în acelaşi timp
acţiuni comune.
- a) Formularea, asemănătoare cu cea din art.
7, alin. (4) din OMAI nr. 158/2007, care
generează şi în prezent probleme de
interpretare.
Astfel, nu este clar stabilit care sunt echipele
specializate care trebuie să se constituie
pentru fiecare tip de risc, asa cum este
asumat prin motivatia expusa la lit. f) din
referatul de aprobare a prezentului proiect
de Ordin, ţinând cont pe de altă parte şi de
criteriul prevăzut la art. 6, lit. b) (destinaţia
construcţiei, de exemplu).
Consider că este necesar a fi clarificate
prevederile conţinute la acest articol, în
special în situaţia când o societate
prestatoare trebuie să asigure (conform art.
36, alin. (2)) toate riscurile din sectorul de
competenţă, organigrama serviciului privat
pentru respectorul sector de competenţă
putând ajunge la un număr considerabil de
personal ce trebuie încadrat, lucru practic de
neacceptat de către orice operator economic
beneficiar.
b) În compunerea serviciilor
Propunere valorificată
-
voluntare/private intră şi formaţiuni instruite
în specialităţi necesare protecţiei civile, a
căror organizare este reglementată potrivit
instrucţiunilor specifice, ca formaţiuni
destinate pentru intervenţie, formaţiuni
destinate pentru asigurarea acţiunilor şi
formaţiuni logistice.
Astfel, consider că şi serviciul privat ar
trebui să fie structurat în acest fel prin
precizarea clară a modului de organizare.
c) Privind activitatea de evacuare, sunt
prezente 2 aspecte, ce tratează 2 situaţii
diferite ca amploare şi desfăşurare în timp şi
reglementate de acte normative diferite:
- activitatea de evacuare a utilizatorilor
clădirii în caz de incendiu sau cutremur;
-activitatea de evacuare a operatorului
economic/instituţiei, cu tot ceea cine de
personalul, documentele şi bunurile acestuia,
pentru a continua activitatea în altă locaţie,
în cazul unei situaţii de urgenţă, activitate
reglementată de OMAI nr. 1186/2006.
Având în vedere acest aspect al problematicii
evacuării, consider că gestionarea evacuării
în situaţii de urgenţă şi implicit organizarea
în acest sens ar trebui să rămână în
responsabilitatea operatorului
economic/instituţiei, neputând lăsa în
responsabilitatea unui serviciu privat
prestator evacuarea personalului,
documentelor şi bunurilor unui operator
economic.
De altfel, obligaţia asigurării evacuării în
situaţii de urgenţă este o obligaţie ce revine
tuturor operatorilor economici, netrebuind să
fie legată de existenţa unui serviciu privat
care trebue să desfăşoare în primul rând
acţiuni de intervenţie. (CI)
Instrucţiunile la care se face referire sunt
abrogate prin Legea nr.481/2004 privind
protecţia civilă.
-
Existenţa unui serviciu privat nu diminuează
obligaţiile care revin operatorului economic.
- Domeniile sunt: a) stingerea
incendiilor; b) avertizare-alarmare; c)
chimic,radiologic, biologic si nuclear; d)
cautare, deblocare, salvare si evacuare?
Argument: Constituirea echipelor
specializate in functie de tipul de rise,
pe domeniile principale, conform art. 19,
ar duce la o structura minima pentru un
serviciu de categoria a-II-a de circa
60-65 persoane, astfel: sef serviciu,
compartiment pentru prevenire, doua
grupe de interventie cu autospeciale (2
grupe x 3 sevanti x 4 ture = 12 servanti x
2 grupe = 24 servanti); 1
grupa specializata avertizare - alarmare
(12 servanti); 1 grupa specializata chimic,
radiologic, biologic si nuclear (12
Propunere valorificată
servanti); 1 grupa specializata
cautare, deblocare, salvare, evacuare (12
servanti) ?!?!
In referatul de aprobare se sustine la
punctul a)((reducerea costurilor
administrative ale operatorilor economici
si institutiilor".
Care sunt argumentele pentru ca echipa de
avertizare - alarmare sa aibe in compunere
minimum 3 persoane/tura?
Argument: Operatorul dispecer asigura
supravegherea permanenta a centralei de
detectie, semnalizare si alarmare in caz
de incendiu si transmite datele necesare
servantului pompier din serviciul de
rond, executa alarmarea echipei
specializate/grupei de interventie, dupa
caz, anunta persoanele de conducere,
telefoneaza la 112 s.a.
De ce este necesara o echipa specializata
in domeniul chimic, radiologic, biologic
si nuclear?
Argument: Art. 1, alin. (2) din Ordin
"Criteriile de performanta aprobate
potrivit alin. (1) nu se aplica serviciilor
constituite in cadrul operatorilor
economici care desfasoara activitati in
domeniul nuclear, pe calea ferata, la
metrou, in aeroporturi si porturi
maritime sau fluvial si in exploatari
miniere subterane ".
Totodata, Ordinul Nr. 132 din
29.01.2007, Publicat in M.Of. nr.79 din
01.02.2007 pentru aprobarea
Metodologiei de elaborare a Planului de
analiza si acoperire a riscurilor si a
Structuriicadru a Planului de analiza si
acoperire a riscurilor, stabileste tocmai
responsabilitatile precum si fortele
responsabile pentru interventie.(GV)
-
Deoarece sunt operatori care nu desfăşoară
activităţi în domeniul nucelar dar au
identificat unul din celelalte tipuri de risc.
Art. 20. – (1) Şeful serviciului voluntar şi al
serviciului privat are următoarele obligaţii
principale:
a) întocmeşte documentele de organizare şi
funcţionare a activităţii serviciului voluntar/
serviciului privat;
b) planifică şi conduce activitatea de
pregătire a personalului serviciului voluntar/
serviciului privat;
c) asigură respectarea prevederilor actelor
normative specifice, în vigoare;
d) organizează activitatea de prevenire;
e) verifică întreţinerea autospecialelor,
utilajelor şi materialor din dotare;
f) conduce acţiunile de intervenţie în limita
- Art. 20. – (1) Şeful serviciului voluntar şi al
serviciului privat are următoarele obligaţii
principale:
a) întocmeşte documentele de organizare şi
funcţionare a activităţii serviciului voluntar/
serviciului privat;
b) planifică şi conduce activitatea de
pregătire a personalului serviciului voluntar/
serviciului privat;
c) asigură respectarea prevederilor actelor
normative specifice, în vigoare;
d) organizează activitatea de prevenire;
e) verifică întreţinerea autospecialelor,
utilajelor şi materialor din dotare;
f) conduce acţiunile de intervenţie în limita
- -
competenţelor stabilite;
g) întocmeşte rapoartele de intervenţie;
(2) Atribuţiile personalului serviciilor
voluntare şi al serviciilor private se stabilesc
prin regulamentul de organizare şi
funcţionare.
competenţelor stabilite;
g) întocmeşte rapoartele de intervenţie;
(2) Atribuţiile personalului serviciilor
voluntare şi al serviciilor private se stabilesc
prin regulamentul de organizare şi
funcţionare.
Art. 21. – (1) Autospecialele, utilajele,
mijloacele şi echipamentul de protecţie şi
uniforma, mijloacele de anunţare-alarmare,
alertare şi conducere a intervenţiei trebuie să
fie deţinute de serviciul voluntar sau
serviciul privat, în baza unor titluri valabile,
pe toată durata de funcţionare a acestor
servicii.
(2) Autospecialele de intervenţie şi utilajele
se păstrează în spaţii încălzite, fiind interzisă
gararea în aer liber.
(3) Scoaterea şi repunerea din/în funcţiune a
oricărei autospeciale se comunică, de îndată,
la inspectoratul judeţean în a cărui zonă de
competenţă asigură acţiunile de răspuns.
(4) Dotarea cu autospeciale noi sau
înlocuirea celor existente, se comunică, în
scris, în termen de 5 zile, la inspectoratele
judeţene care au emis avizul de înfiinţare.
(5) Înlocuirea unei autospeciale se poate face
doar cu alta cel puţin similară din punct de
vedere al capacităţii de intervenţie, cu
acordul scris al inspectoratului judeţean
competent.
- Art. 21. – (1) Autospecialele, utilajele,
mijloacele şi echipamentul de protecţie şi
uniforma, mijloacele de anunţare-alarmare,
alertare şi conducere a intervenţiei trebuie să
fie deţinute de serviciul voluntar sau
serviciul privat, în baza unor titluri valabile,
pe toată durata de funcţionare a acestor
servicii.
(2) Autospecialele şi utilajele se păstrează în
spaţii închise care asigură o temperatură de
minim 5 grade Celsius, fiind interzisă
gararea în aer liber.
(3) Scoaterea şi repunerea din/în funcţiune a
oricărei autospeciale se comunică, de îndată,
la inspectoratul judeţean în a cărui zonă de
competenţă asigură acţiunile de răspuns.
(4) Dotarea cu alte autospeciale sau
înlocuirea celor existente, se comunică, în
scris, în termen de 5 zile lucrătoare, la
inspectoratele judeţene care au emis avizul
de înfiinţare.
(5) Înlocuirea unei autospeciale se poate face
doar cu alta cel puţin similară din punct de
vedere al capacităţii de intervenţie, cu
acordul scris al inspectoratului judeţean care
a emis avizul de înfiinţare.
(2) - de accord, insa pe timp de iarna
(tempeaturi sub zero grade). Prin acest
paragraf interziceti parcarea autospecialei pe
timp de vara pe platform societatii ?
(3) rugam stabiliti modalitatea (BC, BF)
-
Prevederea a fost stabilită pe acelaşi
principiu pe baza căruia funcţionează la
structurile profesioniste.
- (2) .–acest articol constituie abuz, prin
ingradirea si limitarea drepturilor de utilizare
a unui bun propriu dobandit legal; limitarea
drepturilor de promovare a imaginii
societatii in spatiul public.
(3) .–in conditiile in care nu se respecta
termenii initiali de eliberare a avizului de
infiintare
(4) – termenul de comunicare este prea scurt;
consideram ca este necesara comunicarea
catre ISU doar in cazul inlocuirii dotarii care
a stat la baza eliberarii avizului de infiintare
si nu in cazul achizitionarii de alte
autospeciale noi.
(5) – acordul scris presupune tot un aviz care
se adauga la celelate 6 avize pentru acelasi
domeniu de activitate. Care este procedura
de raspuns a acestui acord scris astfel incat
operatorul economic sa nu intre in
contradictie cu art. 21, alin. (4)? De altfel, la
art. 44 este reglementat. (OA)
-
Prevedea a fost stabilită pe acelaşi principiu
pe baza căruia funcţionează la structurile
profesioniste.
Prevederea are rolul de cunoaştere a situaţiei
operative existente privind
diminuarea/restabilirea capacităţii de
intervenţie.
- pct.2) inteleg ca autospeciala trebuie sa stea
parcata (sau garata?-ce inseamna garat?) in
spatiu incalzit. In acelasi timp ea trebuie sa
fie in sectorul de competenta. In concluzie
beneficiarul serviciilor private de pompieri,
pe langa masurile proprii de aparare contra
incendiilor (rezerva de apa, stingatoare, retea
de sprincklere, etc...) trebuie sa asigure si un
spatiu incalzit pentru parcarea autospecialei?
pct.4) si 5) pana la urma in cazul schimbarii
unei autospeciale este necesara anuntarea
inspectoratului judetean in termen de 5 zile
cum spune paragraful 4) sau este necesar un
aviz( prealabil sau ulterior?) cum se intelege
din paragraful 5)? (AI)
Obligativitatea prevăzută de art.21 alin. (2)
revine operatorului economic/instituţiei care
a constituit serviciul.
Alin.(4) implică informarea în cazul ambele
situaţii prevăzute, dotare sau/şi înlocuire, iar
alin.(5) implică transmiterea unui acord al
inspectoratului judeţean care a emis avizul
de înfiinţare, doar pentru autospeciala
înlocuită deoarece aceasta devine implicit
operativă şi trebuie să corespundă nivelului
impus.
este abuziv – proprietarul işi garează
autospecialele aşa cum vrea, cu condiţia ca
acestea să fie operaţionale permanent; (CS)
Prevederea a fost stabilită pe acelaşi
principiu pe baza căruia funcţionează la
structurile profesioniste.
Eliminarea art. 21, alin. (5).
Argument: Categoriile serviciilor
voluntare si private, organizarea si
dotarea sunt prevazute de art. 3 si art. 40
pentru societatile prestatoare de servicii.
(GV)
-
Există o confuzie privind interpretarea
prevederilor prezentului proiect.
„(4) Dotarea cu autospeciale noi sau
înlocuirea celor existente, se comunică, în
scris, în termen de 5 zile, la inspectoratele
judeţene care au emis avizul de înfiinţare şi,
după caz, la inspectoratele judeţene care au
emis avizul pentru sector de competenţă
respectiv.” (CI)
- Textul a fost reformulat
Art. 22. – (1) Uniforma şi echipamentul de
protecţie se asigură, gratuit, conform
prevederilor art.38 alin.(3) din Legea
nr.307/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
(2) Portul, condiţiile de acordare şi folosire a
uniformei, echipamentului de protecţie şi a
însemnelor distinctive ale personalului
serviciilor voluntare şi serviciilor private se
realizează în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 160/2007.
(3) Norma de dotare cu echipament de
protecţie a personalului serviciului voluntar
şi serviciului privat este prevăzută în anexa
nr.2.
- Art. 22. – (1) Uniforma şi echipamentul de
protecţie se asigură, gratuit, conform
prevederilor art.38 alin.(3) din Legea
nr.307/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
(2) Portul, condiţiile de acordare şi folosire a
uniformei, echipamentului de protecţie şi a
însemnelor distinctive ale personalului
serviciilor voluntare şi serviciilor private se
realizează în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 160/2007.
(3) Norma de dotare cu echipament de
protecţie a personalului serviciului voluntar
şi serviciului privat este prevăzută în anexa
nr.2.
se face referire la portul, condiţiile de
acordare şi folosire si norma de dotare a
uniformei, echipamentului de protecţie şi a
însemnelor distinctie ale personalului
serviciilor voluntare şi serviciilor private
care se realizează în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr.
160/2007 si in acest sens costumul de
protectie tip pompier si aparatul de respirat
cu aer comprimat. Propunem ca
obligativitatea privind uniforma si insemnele
sa revina doar seriviciilor voluntare.
Serviciile private vor avea o uniforma
proprie, neconditionata de un ordin. Pentru
echipamentul individual de protectie, norma
de dotare sa fie stabilita de evaluatorul de
risc in domeniul SSM. In actuala forma a
proiectului de ordin, aparatul de respirat este
obligatoriu pentru seful serviciului si nu
pentru membrii echipelor si grupelor de
interventie (acestia fiind mai expusi la risc
decat seful serviciului). (RA)
-
Obligativitatea nu rezultă din prevederile
articolului, ci din actele normative
menţionate în articol.
Prevederea de la alin. (3) este în
conformitate cu art.26 din Regulamentul
aprobat prin HG nr.160/2007.
Anexa nr. 2 prevede la punctul 2
obligativitatea dotării membrilor grupelor şi
echipelor specializate cu aparat de respirat cu
aer comprimat.
- Asigurarea uniformei pentru membrii
serviciului privat poate condiţiona obţinerea
avizului de înfiinţare/sector de competenţă?
(CI)
Da.
Eliminarea art. 22, alin. (2).
Argument: Consideram ca este dreptul
fiecarei societati care constituie serviciu
voluntar sau serviciu privat pentru situatii
de urgenta sa isi aleaga modelul si
culoarea uniformei, croiala, accesoriile
etc. Este suicienta prevederea din Anexa
2 referitoare la Norma de dotare. (GV)
Argumentul contravine prevederilor HG
nr.160/2007 pentru aprobarea
Regulamentului privind portul, descrierea,
condiţiile de acordare şi folosire a uniformei,
echipamentului de protecţie şi însemnelor
distinctive ale personalului serviciilor pentru
situaţii de urgenţă voluntare/private
Art.23.– (1) Autospecialele, echipamentul de
protecţie şi uniforma trebuie să fie
inscripţionate, vizibil, cu denumirea
serviciului voluntar/ serviciului privat.
(2) Autospecialele trebuie să fie
inscripţionate cu numărul de telefon la care
- Art.23.– (1) Autospecialele, echipamentul de
protecţie şi uniforma trebuie să fie
inscripţionate, vizibil, cu denumirea
serviciului voluntar/ serviciului privat.
(2) Autospecialele trebuie să fie
inscripţionate cu numărul de telefon la care
(2) – in ce conditii pot fi folosite semnalele
speciale luminoase si acustice din dotarea
autospecialelor, intrarea in intersectie la
culoarea rosie a semaforului, depasirea
coloanei de autovehicule oprite la culoarea
rosie a semaforului pe partea stanga si
Întrebarea excede prevederilor proiectului în
cauză.
poate fi apelat serviciul voluntar sau
serviciul privat. Se interzice inscripţionarea
numărului unic pentru situaţii de urgenţă 112
pe autospeciale.
poate fi apelat serviciul voluntar sau
serviciul privat. Se interzice inscripţionarea
numărului unic pentru situaţii de urgenţă 112
pe autospeciale.
depasirea limitei legale de viteza? (OA)
Eliminarea art. 23, alin.(2), ultimul
paragraph referitor la interzicerea
inscriptionarii numaruluiunic pentru
situatii de urgenta.-
În decembrie 2015 am achiziţionat o
autospecială de stins incendii cu apă şi
spumă pe care am inscripţionat numerele de
telefon fix şi mobil ale SVSU, şi numărul
112. Ce fac acum? (VP)
Argument: 112 este numar unic
european de urgenta, este singura cale de
comunicare ce poate activa simultan
toate agentiile responsabile in
interventia la urgenje. Nu poate fi
interzisa inscriptionarea acestui numar
tocmai intr-un act normativ care isi
propune sa asigure un nivel de securitate
sporit si avand in vedere principiul de
colaborarii/cooperarii tuturor fortelor
specializate pentru salvarea vietilor
omenesti. (GV)
Interzicerea are rolul de a asigura respectarea
principiului gradualităţii intervenţiei având
în vedere faptul că serviciile voluntare/
private nu sunt încluse în sistemul naţional
unic pentru apeluri de urgenţă. Apelarea la
numărul 112 privind producerea unei situaţii
de urgenţă şi ulterior alertarea forţelor
serviciilor voluntare/ private de către
structurile profesioniste conduce la creşterea
timpului de răspuns.
Art. 24. – Norma minimă de dotare a
spaţiilor, autospecialelor pentru stingere cu
apă şi spumă şi a echipelor specializate este
prevăzută în anexa nr.3.
- Art. 24. – Norma minimă de dotare a
spaţiilor, autospecialelor pentru stingere cu
apă şi spumă şi a echipelor specializate este
prevăzută în anexa nr.3.
.–conform opisului autospecialei si a
caracteristicilor constructive ale acesteie;
impunerea unei noi norme fata de dotarea
initiala poate aduce modificari de gabarit si
greutate, etc.; se pot crea probleme la
inmatricularea acestora, utilizarea pe
drumurile publice, la inspectia tehnica
periodica; Registrul Auto Roman si Politia
Rutiera au fost consultate in aceata speta si
daca da, care a fost raspunsul acestora.(OA)
Nivelul de performanţă şi de acţiune al
serviciilor voluntare/ private trebuie să se
apropie de cel al structurilor profesioniste.
Art. 25. – (1) Pregătirea personalului
serviciilor voluntare şi al serviciilor private
se realizează prin: programe de pregătire,
instruiri, convocări, verificări, exerciţii şi
concursuri profesionale, care se cuprind într-
un plan de pregătire.
(2) Coordonarea activităţii de pregătire a
personalului serviciilor voluntare şi al
serviciilor private se execută de
inspectoratele judeţene.
(3) Temele şi exerciţiile prevăzute în planul
de pregătire prevăzut la alin.(1) se stabilesc
în funcţie de tipurile de risc identificate în
sectorul de competenţă şi de particularităţile
intervenţiei.
- Art. 25. – (1) Pregătirea personalului
serviciilor voluntare şi al serviciilor private
se realizează prin: programe de pregătire,
instruiri, convocări, verificări, exerciţii şi
concursuri profesionale, care se cuprind într-
un plan de pregătire.
(2) Coordonarea activităţii de pregătire a
personalului serviciilor voluntare şi al
serviciilor private se execută de
inspectoratele judeţene.
(3) Temele şi exerciţiile prevăzute în planul
de pregătire prevăzut la alin.(1) se stabilesc
în funcţie de tipurile de risc identificate în
sectorul de competenţă şi de particularităţile
intervenţiei.
La art. 25, alin. 1), participarea la
concursurile profesionale pentru serviciile
proprii sa fie facultativa, intrucat organizarea
serviciului privat in ture pentru asigurarea
interventiei 24/7 presupune ca cel putin 2
ture nu vor avea odihna asigurata, in situatia
in care trebuie sa fie pregatite pentru
interventie. In plus, prin obligarea serviciilor
sa participe, participantii nu vor fi motivati
sa obtina rezultate bune. (RA)
Nu se justifică propunerea având în vedere
că toate serviciile voluntare/private trebuie
să asigure intervenţia 24 de ore din 24 de
ore.
- (2) .– presupunem ca este o eroare,
coordonarea activitatii de pregatire a
personalului se executa de catre seful de
serviciu si conducerea societatii, in caz
contrat care sunt procedura, termenii si
conditiile? (OA)
Se face o confuzie. Şeful serviciului,
conform art.20, are obligaţia de a planifica şi
conduce activitatea de pregătire şi nu de a o
coordona.
Art. 26. – Personalul serviciilor voluntare şi
al serviciilor private se antrenează în bazele
de pregătire proprii, dotate cu aparate, utilaje
şi echipamente specifice intervenţiei în
situaţii de urgenţă, inclusiv pentru
- Art. 26. – Personalul serviciilor voluntare şi
al serviciilor private se antrenează în bazele
de pregătire proprii, dotate cu aparate, utilaje
şi echipamente specifice intervenţiei în
situaţii de urgenţă, inclusiv pentru
La art. 26, doar pentru serviciile voluntare si
societatile prestatoare, pregatirea lunara se
face in sectorul de competenta, in situatii
apropiate de cele care poti fi intalnite in
sectorul respectiv si nu pe o pista cu
Desfăşurarea exerciţiilor în sectorul de
competenţă reprezintă una dintre formele de
pregătire a serviciilor voluntare/private.
concursurile profesionale, sau ale altor
servicii, în baza unor protocoale.
concursurile profesionale, sau ale altor
servicii, în baza unor protocoale.
obstacole. (RA)
Personalul serviciilor voluntare şi al
serviciilor private se antrenează în bazele
de pregătire proprii, dotate cu aparate, utilaje
şi echipamente specifice intervenţiei în
situaţii de urgenţă, inclusiv pentru
concursurile profesionale, sau alealtor
servicii, în bazaunorprotocoale. –se
antreneaza in baza de pregatire/ sali de
sport/cluburi sportive (OA)
Costurile pentru amenajarea poligoanelor de
antrenament sunt foarte mari.
Personalul serviciilor voluntare si al
serviciilor private se antreneaza in bazele de
pregatire proprii, dotate cu aparate, utilaje si
echipamente specifice interventiei in situatii
de urgenta sau pot folosi poligoanele de
antrenament din structura inspectoratelor
judetene/ pentru situatii de urgenta, sau ale
altor servicii, in baza unor protocoale. (MO)
Textul conține soluții alternative pentru
asigurarea pregătirii personalului
Considerăm că noţiunea de bază de pregătire
este acoperitoare pentru activităţile de
pregătire care urmează a se desfăşura.
Reformularea/modificarea/completarea
art.26, astfel:
Personalul in situatii de urgenta sau pot
folosi poligoanele de antrenament din
structura inspectoratelor judetene/al
municipiului Bucuresti-Ilfov pentru
situatii de urgenta, sau ale altor servicii,
in baza unor protocoale.
Argument: Prevederea exista in OMAI
nr.158/2007 ! Nu oricine detine sau isi poate permite
achizitionarea unui teren pentru
amenajarea unui poligon. Serviciile
private si societatile prestatoare de
servicii, pe langa obligatii, ar trebui sa
beneicieze si de sprijinul si indrumarea
inspectoratelor judetene/al municipiului
Bucuresti pentru situatii de urgenta
(prevazut si in art. 25, alin (2) al
Proiectului). (GV)
Textul conține soluții alternative pentru
asigurarea pregătirii personalului
Art. 27. – (1) În serviciul voluntar, funcţiile
de şef serviciu şi conducător autospecială se
încadrează, în mod obligatoriu, cu personal
angajat.
(2) Promovarea personalului se face ierarhic,
începând cu funcţia de bază, în condiţiile
legii.
- Art. 27. – (1) În serviciul voluntar, funcţiile
de şef serviciu şi conducător autospecială se
încadrează, în mod obligatoriu, cu personal
angajat.
(2) Promovarea personalului se face ierarhic,
începând cu funcţia de bază, în condiţiile
legii.
- -
Art. 28. – Şeful serviciului voluntar trebuie
să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă avizul inspectoratului judeţean
competent, conform modelului prevăzut în
anexa nr.4;
b) să fie apt din punct de vedere medical şi
psihologic;
- Art. 28. – Şeful serviciului voluntar trebuie
să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă avizul inspectoratului judeţean
competent, conform modelului prevăzut în
anexa nr.4;
b) să fie apt din punct de vedere medical şi
psihologic.
- -
Art. 29. – Din compartimentul de prevenire
poate face parte şi persoana autorizată pentru
a desfăşura activităţi de verificare, curăţare şi
reparare a coşurilor de fum.
- Art. 29. – Din compartimentul de prevenire
poate face parte şi persoana autorizată pentru
a desfăşura activităţi de verificare, curăţare şi
reparare a coşurilor de fum.
- -
Art. 30. – Compartimentul de prevenire se
dimensionează, cu personal, astfel încât să
asigure:
a) un specialist pentru toate instituţiile
publice şi operatorii economici din
subordinea consiliilor locale;
b) un specialist la fiecare 200 de gospodării,
în mediul rural;
- Art. 30. – Compartimentul de prevenire se
dimensionează, cu personal, astfel încât să
asigure:
a) un specialist pentru toate instituţiile
publice şi operatorii economici din
subordinea consiliilor locale;
b) un specialist la fiecare 200 de gospodării,
în mediul rural;
- -
c) un specialist la fiecare 1000 de locuinţe
individuale sau gospodării, în mediul urban.
c) un specialist la fiecare 1000 de locuinţe
individuale sau gospodării, în mediul urban.
Art. 31. – (1) Sectorul de competenţă al unui
serviciu voluntar este teritoriul unităţii
administrative teritoriale la nivelul căreia a
fost constituit.
(2) Amplasarea în teritoriu a formaţiei de
intervenţie a serviciului voluntar trebuie să
se realizeze astfel încât timpul de răspuns în
caz de incendiu să fie:
a) la operatorii economici din subordinea
consiliului local – maxim 15 minute;
b) în cel mai îndepărtat punct al sectorului de
competenţă – maxim 20 de minute;
(3) În funcţie de mărimea sectorului de
competenţă, în vederea respectării timpului
de răspuns, formaţia de intervenţie poate
avea amplasate grupe de intervenţie în locaţii
diferite.
- Art. 31. – (1) Sectorul de competenţă al unui
serviciu voluntar este teritoriul unităţii
administrative teritoriale la nivelul căreia a
fost constituit.
(2) Amplasarea în teritoriu a formaţiei de
intervenţie a serviciului voluntar trebuie să
se realizeze astfel încât timpul de răspuns în
caz de incendiu să fie:
a) la operatorii economici din subordinea
consiliului local – maxim 15 minute;
b) în cel mai îndepărtat punct al sectorului de
competenţă – maxim 20 de minute;
(3) În funcţie de mărimea sectorului de
competenţă, în vederea respectării timpului
de răspuns, formaţia de intervenţie poate
avea amplasate grupe de intervenţie în locaţii
diferite.
- -
Art. 32. – (1) Autorităţile administraţiei
publice locale pot încheia contracte, ori
convenţii de colaborare pe bază de
reciprocitate, cu alte asemenea autorităţi care
au constituit servicii voluntare.
(2) Pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor
situaţiilor de urgenţă, autorităţile
administraţiei publice locale care au
constituit servicii voluntare pot încheia
protocoale cu asociaţii ce desfăşoară
activităţi în domeniu.
- Art. 32. – (1) Autorităţile administraţiei
publice locale pot încheia contracte, ori
convenţii de colaborare pe bază de
reciprocitate, cu alte asemenea autorităţi care
au constituit servicii voluntare.
(2) Pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor
situaţiilor de urgenţă, autorităţile
administraţiei publice locale care au
constituit servicii voluntare pot încheia
protocoale cu asociaţii ce desfăşoară
activităţi în domeniu.
- -
Art. 33. – (1) Intervenţia trebuie să se
realizeze gradual, astfel:
a) alarmarea serviciului voluntar,
concomitent cu anunţarea/ alertarea
structurilor profesioniste de intervenţie ale
inspectoratului judeţean, precum şi, după
caz, a entităţii prevăzute la art.31 cu care a
fost încheiat contract, convenţie de
colaborare sau protocol;
b) realizarea intervenţiei propriu-zise, de
către serviciul voluntar;
c) acordarea de sprijin la intervenţie, cu
tehnică şi personal specializat, de către
entitatea prevăzută la art.31 cu care a fost
încheiat contract, convenţie de colaborare
sau protocol;
d) participarea la intervenţie, cu tehnică şi
personal specializat, a structurilor
profesioniste de intervenţie ale
inspectoratului judeţean.
(2) Serviciul voluntar solicită sprijinul
- Art. 33. – (1) Intervenţia trebuie să se
realizeze gradual, astfel:
a) alarmarea serviciului voluntar,
concomitent cu anunţarea/ alertarea
structurilor profesioniste de intervenţie ale
inspectoratului judeţean, precum şi, după
caz, a entităţii prevăzute la art.31 cu care a
fost încheiat contract, convenţie de
colaborare sau protocol;
b) realizarea intervenţiei propriu-zise, de
către serviciul voluntar;
c) acordarea de sprijin la intervenţie, cu
tehnică şi personal specializat, de către
entitatea prevăzută la art.31 cu care a fost
încheiat contract, convenţie de colaborare
sau protocol;
d) participarea la intervenţie, cu tehnică şi
personal specializat, a structurilor
profesioniste de intervenţie ale
inspectoratului judeţean.
(2) Serviciul voluntar solicită sprijinul
Această prevedere presupune faptul că
serviciile profesioniste nu sunt obligate să
intervină (chiar dacă situaţia de urgenţă a
fost .....(CI)
Interpretare eronată.
entităţilor prevăzute la art.31 sau, după caz,
intervenţia structurilor profesioniste de
intervenţie ale inspectoratului judeţean, ori
de câte ori amploarea situaţiei de urgenţă
depăşeşte capacitatea de răspuns a acestuia.
entităţilor prevăzute la art.31 sau, după caz,
intervenţia structurilor profesioniste de
intervenţie ale inspectoratului judeţean, ori
de câte ori amploarea situaţiei de urgenţă
depăşeşte capacitatea de răspuns a acestuia.
Art. 34. – (1) Autospeciala de intervenţie
trebuie să asigure intervenţia 24 de ore din
24 de ore. În acest scop, programul de lucru
se organizează în ture, astfel încât
autospeciala să fie deservită permanent de un
conducător.
(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi în cazul
servanţilor angajaţi.
- Art. 34. – (1) Autospeciala trebuie să asigure
intervenţia 24 de ore din 24 de ore şi să fie
deservită permanent de un conducător
autospecială.
(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi în cazul
servanţilor pompieri angajaţi.
Pentru ture de 24 ore este necesar:
- Personal suficient
- Plătite orele de noapte
- Plătite orele suplimentare care nu se pot
efectua din lipsă de personal
- Spor de dispozitiv
- Spor grupă de muncă
- Spor pentru zilele de sâmbătă, duminică
şi sărbători legale
- Normă de hrană (VP)
Prevederile art.34 impun condiţiile minime
necesare asigurării operativităţii unei
autospeciale şi implicit a serviciului care o
are în dotare.
Art. 35. – Norma minimă de dotare cu
tehnică şi materiale pentru intervenţie a
serviciului voluntar este prevăzută în anexa
nr.5.
- Art. 35. – Norma minimă de dotare cu
tehnică şi materiale pentru intervenţie a
serviciului voluntar este prevăzută în anexa
nr.5.
- -
Art. 36. – (1) În cadrul unui operator
economic sau instituţie nu pot funcţiona
simultan un serviciu propriu şi o societate
prestatoare de servicii.
(2) Societatea prestatoare de servicii asigură
în sectorul de competenţă intervenţia pentru
toate riscurile identificate.
- Art. 36. – (1) În cadrul unui operator
economic sau instituţie nu pot funcţiona
simultan un serviciu propriu şi o societate
prestatoare de servicii.
(2) Societatea prestatoare de servicii asigură
în sectorul de competenţă cu formaţia de
intervenţie gestionarea intervenţiei pentru
toate riscurile identificate.
Operatorul economic obligat sa asigure
constituirea serviciului de urgenta privat, si
functionarea acestuia pentru toate riscurile
identificate, conform reglementărilor în
vigoare ori să încheie contract cu un alt
serviciu de urgenţă voluntar sau privat,
capabil să intervină operativ şi eficace pentru
stingerea incendiilor;” respectandu-se astfel
si Lg 307/2006; art.19 pct i. (AD)
Obligativitatea asigurării intervenţiei pentru
toate riscurile derivă din coroborarea
prevederilor art.31 din Legea nr.307/2006
privind apărarea împotriva incendiilor, cu
modificările şi completările ulterioare cu
cele ale art.3 din Legea nr.481/2004 privind
protecţia civilă. Serviciul este privit ca un
întreg având o comandă unică asigurată de
şeful serviciului.
- (1) .– de ce nu pot functiona pe categorii de
riscuri atata timp cat se asigura toate tipurile
de riscuri?Serviciul propriu poate asigura
anumite riscuri, iar serviciul privat poate
asigura alte riscuri, completandu-se unul pe
celalalt, asa cum prin congruenta
SALVAREA functioneaza cu SMURD.
(2) –o societate comerciala nu poate asigura
toate riscurile; acestea trebuie identificate,
iar la eliberarea avizelor sa se tina cont de
categoria riscurilor care pot fi acoperite.
(OA)
- pct 1) si 2) de ce nu pot coexista un serviciu
propriu si un serviciu privat? de ce nu pot fii
impartite riscurile identificate si obtinerea de
avize separate( risc biologic sau nuclear
pentru unii si riscul de incendiu si cutremur
pentru ceilalti - de exemplu).(AI)
- (1) – fiecare operator economic îşi asigură
măsurile preventive minime pe care le
consideră. Daca acesta doreşte mai multe
tipuri de servicii private sau mai multe
stingătoare decât minimele necesare nu
vedem inconvenientul legislativ;
(2) o societate prestatoare poate încheia un
contract de prestări servicii pentru unul sau
mai multe riscuri pentru care I se solicită de
către client. În corelaţie cu definiţia de la art
2, litera n).
Un client are dreptul să încheie contract cu
prestatori diferiţi pentru fiecare risc
identificat sau să îşi organizeze echipe pentru
fiecare risc identificat conform legislaţie pe
linie de protecţie civilă şi să externalizeze
doar componenta de aparare impotriva
incendiilor; (CS)
- Prin acest articol se interzice externalizarea
unei componente a serviciului privat pentru
situatii de urgenta.
Din acest articol se intelege ca doar
societatile prestatoare de servicii sunt
obligate sa asigure interventia pentru toate
tipurile de riscuri.
Intrebare: Serviciile private proprii nu sunt
obligate sa asigure interventia pt toate
tipurile de riscuri ? Daca nu sunt obligate
atunci cine asigura interventia pt celelalte
riscuri, daca nu poate externaliza catre o
societate prestatoare de servicii? (MO)
- Nu sunt stabilite persoanele fizice şi juridice
abilitate să identifice riscurile generatoare de
situaţii de urgenţă în cadrul unui sector de
competenţă (operator economic/instituţie) şi
nu este elaborată o metodologie în acest sens
prin care onducătorii instituţiilor publice,
patronii şi managerii operatorilor economici
să-şi poată îndeplini obligaţiile legale în
acest sens13.
De asemenea, dacă pentru riscul de incendiu,
nivelul acestuia este un criteriu pentru
constituirea serviciului privat, pentru
celelalte riscuri nu sunt stabilite niveluri de
la care costituirea serviciului privat este
obligatorie. De exemplu, riscul de cutremur
este prezent, mai mult sau mai puţin, în
cadrul oricărui operator economic. Pentru ce
nivel al acestuia ar fi obligatorie constuirea
serviciului privat şi a echipei specializate
(oricare ar fi aceea)? Sau pentru un operator
Nu face obiectul proiectului în cauză.
Aspect clarificat la art.19
cu risc chimic care nu se supune legislaţiei
privind controlul accidentelor majore în care
sunt implicate substanţe periculoase conform
art. 7, alin. (2)? (CI)
Reformularea/modificarea/completarea art.
36.
Argument:
Formularea actuala interzice, in mod
nejustificat, alte forme legale de
colaborare/ cooperare, asociere,
contractare sau subcontractare,
cesiune, comodat, s.a. si nu contribuie
cu nimic la optimizarea organizarii
apararii impotriva incendiilor si nici la
cresterea nivelului de securitate la incendiu
al obiectivelor.
Consideram ca asigurand, serviciilor
proprii organizate in cadrul
operatorilor economici si institutiilor,
precum si societatilor prestatoare de
servicii, libertatea de asociere/
colaborare/ cooperare, se va ajunge la
cresterea gradului de acoperire a tuturor
riscurilor identiicate in obiectivele
respective, la cresterea nivelului de
asigurare a securitatii la incendiu, a
operativitatii si eicientei interventiei,
precum si la evitarea
supradimensionarii si cresterii
costurilor de organizare a structurilor
respective. (GV)
Obligativitatea asigurării intervenţiei pentru
toate riscurile derivă din coroborarea
prevederilor art. 31 din Legea nr.307/2006
privind apărarea împotriva incendiilor, cu
modificările şi completările ulterioare, cu
cele ale art. 3 din Legea nr.481/2004 privind
protecţia civilă. Serviciul este privit ca un
întreg având o comandă unică asigurată de
şeful serviciului.
Art. 37. – Sectorul de competenţă al unui
serviciu privat cuprinde aria desfăşurată a
clădirii sau a ansamblului de clădiri, inclusiv
terenul aferent acestora, administrate de
operatorul economic/instituţia care l-a
constituit sau, după caz, cu care s-a încheiat
contract.
Articolul 37 – eliminarea
Art. 37. – Sectorul de competenţă al unui
serviciu privat cuprinde aria desfăşurată a
clădirii sau a ansamblului de clădiri, inclusiv
terenul anexat acestora, administrate de
operatorul economic/instituţia care l-a
constituit sau, după caz, cu care s-a încheiat
contract.
acest articol îngrădeşte libera prestare a
serviciilor. Atâta timp cât serviciile
voluntare şi serviciile profesioniste sunt
gândite să aibe unităţi de intervenţie care
servesc raioane de intervenţie (sectoare de
competenţă) care acoperă suprafeţe mari nu
veedem impedimentul ca şi serviciile private
să deţină această libertate de constituire a
sectoarelor de competenţă; (CS)
Prevederea nu îngrădeşte „libera prestare”, ci
are rolul de a clarifica noţiunea de sector de
competenţă.
- Art. 37 nu stabileste criterii pentru
asigurarea interventiei ci doar defineste
sectorul de competenta (articolul ar trebui
mutat in prima parte la art. 2 - Termeni si
expresii).
Totodata, sectorul de competenta nu poate fi
solicitat decat dupa semnarea contractului de
prestari servicii. (GV)
Locarea acestui articol s-a realizat în cap.II
secţiunea a II-a Servicii private pentru a
particulariza sectorul de competenţă al unui
serviciu privat.
Art. 38. – (1) Funcţiile serviciului propriu tip
C1 se exercită, de regulă, de personalul
angajat al operatorului economic sau al
instituţiei, încadrat pe alte funcţii.
(2) Funcţiile serviciilor proprii tip C2 se
- Art. 38. – (1) Funcţiile serviciului propriu tip
C1 se exercită, de regulă, de personalul
angajat al operatorului economic sau al
instituţiei, încadrat pe alte funcţii.
(2) Funcţiile serviciilor proprii tip C2 se
Art 38, alin 1, sa se adauge incadrarea
membrilor SPSU C1 si din cadrul altor
societati contractate (ex. Servicii
externalizate).
La articolul 38, punctul 2), trebuie sa se
Propunerea formulata contravine
prevederilor art.36 din proiect deoarece în
cadrul aceluiaşi operator economic sau
instituţie nu pot funcţiona simultan două
servicii.
exercită de personalul angajat al operatorului
economic sau al instituţiei, încadrat astfel:
a) exclusiv pe funcţiile de şef serviciu,
conducător autospecială, precum şi de
servant pompier pentru fiecare grupă de
intervenţie pe tura de serviciu;
b) prin cumul de funcţii, pentru celelalte
funcţii din cadrul serviciului.
exercită de personalul angajat al operatorului
economic sau al instituţiei, încadrat astfel:
a) exclusiv pe funcţiile de şef serviciu,
conducător autospecială, precum şi un
servant pompier pentru fiecare grupă de
intervenţie pe tura de serviciu;
b) prin cumul de funcţii, pentru celelalte
funcţii din cadrul serviciului.
stabileasca in mod clar in ce masura si cine
poate avea cumul de functii pentru functiile
din SPSU care nu sunt detinute in mod
exclusiv. (RA)
Prevederea este clară. Persoanele care pot
îndeplini prin cumul sunt stabilite prin
decizia celui ce constituie serviciul propriu.
Functiile serviciului propriu tip C1 se
exercita de regula, de personalul angajat al
operatorului economic sau al institutiei,
incadrat exclusiv pe functiile de sef serviciu,
sef compartiment pentru prevenire, sef
echipa specializata si prin cumul pentru
celelalte functii. (MO)
In varianta initiala, serviciul privat va avea o
structura formata numai din personal angajat
pe alte functii.
Conducerea operatorilor economici va
prefera ca atributiile SPSU sa fie indeplinite
de alte persoane care nu au nicio legatura cu
domeniul PSI si care nu contribuie cu nimic
la optimizarea organizarii apararii impotriva
incendiilor si nici la cresterea nivelului de
securitate la incendiu al obiectivelor.
Concluzie:Serviciile private proprii se vor
incadra cu personal fara experienta, fara a fi
platiti de catre „patroni” si fara ca operatorul
economic sa plateasca impozite pe salarii
catre statul roman (MO)
Soluţia normativă propusă are în vedere
operaţionalizarea serviciilor raportat la
condiţiile economice (costuri reduse) dar cu
asigurarea unui nivel de calificare adecvat.
În acest sens a se vedea condiţiile impuse de
art.17 din proiect.
Consider că aşa cum este propunerea nu se
corelează cu prevederile OMAI 106/2007
Există situatii cand operatorii economici au
obligatia sa incadreze cel putin un cadru
tehnic, aşa cum este cazul la lit.a, pct 1 din
OMAI 106/2007, situatie necuprinsă in
propunerea de faţă. (SD)
Proiectul nu este completare şi nu contravine
prevederilor OMAI nr.106/2007 deoarece
cadrul tehnic nu face parte din personalul
serviciului prevăzut la art.14 din proiect.
eliminare atât la acest capitol cât şi anterior se vorbeşte
prea puţin de latura preventivă a serviciului
privat de pompieri care în realitate are
caracter majoritar în activitatea de zi cu zi,
intervenţiile fiind foarte rare; În componenta
preventivă intră şi pregătirea pentru
intervenţie; (CS)
Actvitatea de prevenire a SVSU/SPSU este
reglementată prin OMAI nr.160/2007
- 2)b: ori eliminat, ori precizate functiile la
care se face referire (PTS)
Prevederea este clară. Persoanele care pot
îndeplini prin cumul sunt stabilite prin
decizia celui ce constituie serviciul propriu.
al. (1) sa se completeze cu
subaliniat (1.1) cu urmatorul
continut:
-serviciile private de categoria I (C1)
care se constituie conform
prevederilor art. 7 aliniat
(2.1), se incadreaza cu eel putin 1
(una) functie servant pompier atestat
in conditiile legii, pentru fiecare
echipa speciaiizata pe tura de
serviciu; ceilalti membri ai echipei
specializate pot fi angajati ai
Propunere preluată parţial, în sensul
obligativităţii deţinerii calificării sau
competenţelor profesionale.
operatorului economic, nominalizati
si inclusi in programul de pregatire
unara al personalului cu functii de
executie si operative care sprijina
serviciul privat. (VC)
Art. 39. – (1) Compartimentul de prevenire
are în componenţă minimum 3 specialişti.
(2) Pentru asigurarea intervenţiei 24 de ore
din 24 de ore, programul de lucru al grupei
de intervenţie se organizează în ture.
(3) Pentru fiecare sector de competenţă
avizat se asigură prezenţa, pe timpul
programului de lucru, a câte unei echipe
specializate pentru fiecare din riscurile
identificate.
- Art. 39. – (1) Compartimentul de prevenire
are în componenţă minimum 3 specialişti.
(2) Pentru asigurarea intervenţiei 24 de ore
din 24 de ore, programul de lucru al grupei
de intervenţie şi al echipei specializate
pentru stins incendii se organizează în ture.
(3) Pentru fiecare sector de competenţă
avizat se asigură prezenţa, pe timpul
programului de lucru, a câte unei echipe
specializate pentru fiecare din riscurile
identificate.
O echipa specializata sa poata asigura mai
mute tipuri de risc simultan, atata timp cat au
dotarea corespunzatoare. Si anume, o echipa
specializata sa poate efectua activitatiile de:
-evacuare
-stingere
-cautare-deblocarer-salvare, eventual
suplimentand cu un post incadrarea. (AD)
Situaţia este clarificată prin modificarea
art.19
- (3) care riscuri, intrucat la art 1 alin 3 este
precizat clar ca societatile private spsu
asigura riscul la incendiu (BC) (BF)
Problematica a fost clarificată la art.1
Pentru fiecare sector de competenta avizat se
asigura permanent prezenta a cate unei
echipe specializate pentru fiecare din
riscurile identificate.(MO)
1.Statistic, majoritatea situatiilor de urgenta
provocate de incendii au loc in afara
programului de lucru al operatorilor
economici.
2.In afara programului de lucru cine asigura
interventia???
In cazul cladirilor de birouri, depozitelor
logistice etc, spatiile sunt inchiriate catre
diverse societati care au programe diferite de
lucru. Programul operatorului economic care
detine cladirea nu coincide cu programul
chiriasilor.(MO)
Conform art.39 alin. (2) din proiectul de
referinţă intervenţia este asigurată 24 de ore
din 24 de ore, acţiunea în spaţii în afara
programului de lucru al operatorului
economic se realizează în modalitaţile
stabilite potrivit art. 9 şi 10 din Legea
nr.307/2006 privind apărarea împotriva
incendiilor, cu modificările şi completările
ulterioare
- b) Instituţiile/operatorii economici au
obligaţia să angajeze/să desemneze prin
cumul un cadru tehnic sau personal de
specialitate cu atribuţii în domeniul apărării
împotriva incendiilor şi/sau inspector de
protecţie civilă1
În aceste condiţii de ce ar fi nevoie de un al
treilea membru? Şi ce calificare ar trebui să
aibă acesta?
Atât legislaţia în vigoare cât şi prezentul
proiect de Ordin nu precizează clar dacă
cadru tehnic sau personal de specialitate cu
atribuţii în domeniul apărării împotriva
incendiilor şi inspectorul de protecţie civilă
trebuie să facă parte din compartimentul de
prevenire al serviciului privat, având în
vedere obligaţiile ce revin cadrului tehnic cu
atribuţii în domeniul apărării împotriva
incendiilor prevăzute la art. 27, lit. d) şi f)
din Legea nr. 307/2006
Nu se precizeaza clar cum se asigura
prezenta în afara programului de lucru in
cazul serviciului privat propriu sau a
societatii prestatoare. Si daca societatea
Obligativitatea de a avea compartiment apare
la serviciile de tip C2. Cadrul tehnic şi
inspectorul de protecţie civilă nu face parte
din această structură conform prevederilor
Legii nr.307/2006 şi Legii nr.481/2004.
Pentru echipele specializate, menţinerea
operativităţii şi capacităţii de intervenţie, în
afara orelor de program, nu implică prezenţa
acestora în sectorul de competenţă, echipa
prestatoare nu are obligatia de a asigura
prezenta echipelor specializate si in afara
programului de lucru al operatorului
economic beneficiar, cum mai poate respecta
prevederile art. 42? (CI)
specializată pentru stins incendii va asigura
intervenţia 24 de ore din 24 de ore, art.39
alin.(2).
Art. 40. – Societăţile prestatoare de servicii
au obligaţia să deţină, în baza unui titlu
valabil, cel puţin două autospeciale de
capacitate medie sau autospeciale de
capacitate mare, funcţionale.
- Art. 40. – (1) Societăţile prestatoare de
servicii au obligaţia să deţină cel puţin două
autospeciale de capacitate medie sau
autospeciale de capacitate mare, funcţionale.
(2) Toate autospecialele de stingere cu apă şi
spumă ale unei societăţi prestatoare de
servicii trebuie să fie deţinute în baza unui
titlu valabil pentru utilizare.
- Prin acest aspect nu faceti altceva decat sa
desfiintati concurenta, lasand acces liber
firmelor mari, acapararea pietei numai de
catre anumiti operatori economici, ceea ce
este total incorrect intr-o pitata libera. Care
este criteriul/justificarea in baza caruia o
societate prestatoare de servicii private
pentru situatii de urgenta nu poate sa isi
desfasoare activitatea cu o singura
autospeciala in incinta unui singur
beneficiar? (BC, BF)
Deţinerea a cel puţin două autospeciale are
rolul de a asigura continuitatea intervenţiei.
- – de unde rezulta obligatia detinerii a cel
putin 2 autospeciale de capacitate medie si
mare? In baza caror concluzii si rapoarte s-a
stabilit aceasta obligatie ca SPSU existente
nu au reusit sa gestioneze interventia cu
dotarea actuala conform avizelor.
- deplasarea a 2 autospeciale mentionate
anterior incarcate cu cel putin 7.000 litri de
apa, afecteaza timpii de interventie (si aici
nu ne referim neaparat la un trafic
aglomerat), precum si costurile generate de
uzura rezultata pe anumite componente ale
autospecialei si nu in ultimul rand,
cheltuielile de orice natura care vor trebui
suportate tot de catre operatorii economici;
- in general, acolo unde exista instalatii de
stingere automate cu rezerve de apa
considerabil mai mari decat poate cara un
serviciu privat in cele 2 autospeciale, prima
interventie se face cu ajutorul acestor
instalatii in care un operator economic este
obligat sa investeasca bani;
- In cazul cladirilor inalte si foarte inalte,
consideram ca fiind inutila aceasta cantitate
de apa in cazul unei interventii, neputand
accesa etajele superioare – nu vorbim de
coloane uscate;
La nivel national, nu exista o baza de
date publica cu reteaua de hidranti stradali;
Deplasand autospeciale de mica capacitate,
se poate asigura o interventie mult mai
eficienta prin reducerea timpilor de
interventie. (OA)
Deţinerea a cel puţin două autospeciale are
rolul de a asigura continuitatea intervenţiei.
- definirea notiunii de titlul valabil (talon
autospecială, contract de închiriere,
contract de comodat, contract de vânzare
- cumpărare). Nespecificarea acestui lucru
duce la interpretari legislative; (CS)
Sintagma „titlu valabil” este consacrată în
dreptul civil şi se referă la un act juridic
încheiat în condiţii depline de legalitate. De
asemenea, OUG nr.195/2002, la art. 15
alin.11 se prevede că: ”În cazul în care
proprietarul vehiculului este o societate de
leasing, este obligatorie menţionarea în
certificatul de înmatriculare sau de
înregistrare şi a datelor de identificare ale
deţinătorului mandatat.”. La art.6 pct.34
este prevăzută definiția deținătorului
mandatat: - „persoană fizică sau juridică
care foloseşte un vehicul în baza unui
contract de leasing sau contract de
închiriere;”
Completare:
(2) Serviciile private pentru situatii de
urgenta constituite de operatori economici
supusi legislaţiei privind controlul
accidentelor majore în care sunt implicate
substanţe periculoase, cu risc mare şi foarte
mare de incendiu (obiective SEVESO), sau
Societăţile prestatoare de servicii cu care
acestea au incheiate contracte, au obligaţia să
deţină, în baza unui titlu valabil, numarul si
categoria de autospeciale funcţionale
rezultate din scenariile de securitate la
incendiu, Planul de analiză şi acoperire a
riscurilor si Evaluarea capacitatii de aparare
impotriva incendiilor, incadrate conform
prevederilor art. 18 (2); (PTS)
- Propunerea nu se acceptă întrucât
completările prevederilor art. 18 clarifică
încadrarea altor tipuri de autospeciale.
- Intrebare : Se refera la minimum de
autospeciale necesare la constituirea
societatii ? (GV)
Da.
Art. 41. – Funcţiile societăţilor prestatoare
de servicii se exercită de personalul angajat
al societăţii încadrat exclusiv pe aceste
funcţii.
- Art. 41. – Funcţiile societăţilor prestatoare
de servicii se exercită de personalul angajat
al societăţii încadrat exclusiv pe aceste
funcţii.
- care sunt motivele pentru care interziceti ca
o societate prestatoare de spsu sa nu poata
lucra cu contracte de colaborare cu personal
calificat, in special pentru compartimentul de
prevenire (cadru tehnic psi, inspector
protectie civila)? (BC, BF)
Calitatea serviciilor prestate trebuie să fie
asumată integral de societatea prestatoare de
servicii
Art. 42. – Societatea prestatoare de servicii
trebuie să asigure menţinerea operativităţii şi
capacităţii de intervenţie stabilită, 24 de ore
din 24 de ore.
Serviciile private (proprii si societati
comerciale) trebuie sa asigure mentinerea
operativitatii si capacitatii de interventie
stabilita, 24 de ore din 24.(MO)
Art. 42. – Societatea prestatoare de servicii
trebuie să asigure menţinerea operativităţii şi
capacităţii de intervenţie stabilită, 24 de ore
din 24 de ore.
Statistic, majoritatea situatiilor de urgenta
provocate de incendii au loc in afara
programului de lucru al operatorilor
economici.
Serviciile proprii nu sunt obligate sa asigure
mentinerea operativitatii si capacitatii de
interventie???? (MO)
Conform art.39 alin. (2) din proiectul de
referinţă intervenţia este asigurată 24 de ore
din 24 de ore, acţiunea în spaţii în afara
programului de lucru al operatorului
economic se realizează în modalitaţile
stabilite potrivit art. 9 şi 10 din Legea
nr.307/2006 privind apărarea împotriva
incendiilor, cu modificările şi completările
ulterioare. Aceste dispoziţii se aplică şi
serviciilor proprii.
- Nu se precizeaza clar unde trebuie mentinuta
operativitatea şi capacitatea de intervenţie.
La nivelul intregii societati (serviciu) sau in
sectorul de competenta (formatia de
interventie) (CI)
Situaţia este reglementată conform art. 39
coroborat cu art.42.
Art. 43. – (1) Conducerea intervenţiei se - Art. 43. – (1) Conducerea intervenţiei se (1) – conducerea interventiei nu poate fi Textul este corelat cu dispozițiile art.28 lit.d)
asigură de către administratorul operatorului
economic/ conducătorul instituţiei sau de
către persoanele desemnate de acesta.
(2) Conducerea intervenţiei la societatea
prestatoare de servicii se asigură de către
şeful serviciului sau şeful formaţiei de
intervenţie.
asigură de către administratorul operatorului
economic/ conducătorul instituţiei sau de
către persoanele desemnate de acesta.
(2) Conducerea intervenţiei la societatea
prestatoare de servicii se asigură de către
şeful serviciului sau şeful formaţiei de
intervenţie.
asigurata de catre o persoana neatestata;
(OA)
din Legea nr.481/2004, republicată.
Art. 44. – (1) Nerespectarea prezentelor
criterii implică, potrivit legii, anularea
avizului de înfiinţare şi/sau a avizului pentru
sector de competenţă.
(2) Situaţiile în care se anulează avizul de
înfiinţare, sunt:
a) neasigurarea categoriei serviciului privat
conform prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2);
b) nedeţinerea autospecialelor de stingere cu
apă şi spumă potrivit categoriei serviciului
privat şi sectorului de competenţă;
c) funcţionarea societăţii prestatoare de
servicii într-un sector de competenţă pentru
care nu a primit aviz.
(3) Dispoziţiile alin.(3) lit.c) nu se referă la
situaţia în care, societatea prestatoare de
servicii intervine, într-un caz punctual,
pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor unei
situaţii de urgenţă.
(4) Situaţiile în care se anulează avizul
pentru sector de competenţă, sunt:
a) nemenţinerea operativităţii şi capacităţii
de intervenţie stabilită potrivit art.42;
b) nerespectarea obligaţiei prevăzute de art.3
alin (3).
- Art. 44. – (1) Nerespectarea prezentelor
criterii implică, potrivit legii, anularea
avizului de înfiinţare şi/sau a avizului pentru
sector de competenţă.
(2) Situaţiile în care se anulează avizul de
înfiinţare, sunt:
a) neasigurarea categoriei serviciului privat
conform prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2);
b) nedeţinerea autospecialelor de stingere cu
apă şi spumă potrivit categoriei serviciului
privat şi sectorului de competenţă;
c) funcţionarea societăţii prestatoare de
servicii într-un sector de competenţă pentru
care nu a primit aviz.
(3) Dispoziţiile alin.(3) lit.c) nu se referă la
situaţia în care, societatea prestatoare de
servicii intervine, într-un caz punctual,
pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor unei
situaţii de urgenţă.
(4) Situaţiile în care se anulează avizul
pentru sector de competenţă, sunt:
a) nemenţinerea operativităţii şi capacităţii
de intervenţie stabilită potrivit art.42;
b) nerespectarea obligaţiei prevăzute de art.3
alin (3).
Exista o neconcordanta : rugam reverificati
aliniatul 3 (BC, BF)
Propunere valorificată, alineatul a fost
eliminat.
- (2)se poate aplica in cazul serviciilor
categoria C1, dar in cazul serviciilor
categoria C2 eliberarea avizului de infiintare
nu depinde de avizul pe sector de
competenta. Atunci cum avizul de
competenta poate anula un aviz de
infiintare? Care este sanctiunea pentru o
societate care functioneaza intr-un sector de
competenta care nu a primit aviz, cat si
pentru un aviz de functionare.
(3) Dispoziţiile alin.(3) – este o greseala
alin. (2)lit.c) nu se referă la situaţia în care,
societatea prestatoare de servicii intervine,
într-un caz punctual, pentru limitarea şi
înlăturarea urmărilor unei situaţii de urgenţă. – propunem eliminarea articolului (OA)
Nerespectarea prevederilor art.19 lit.i^1 are
drept consecinţă prevederea de la art.32
alin.(6) din Legea nr.307/2006
Prevederile alin.(3) sunt totuşi necesare
pentru a permite intervenţia la apariţia unui
eveniment în imediata apropiere a sectorului
de competenţă.
- este neclar la alin (1), alin (2) literele a), b) şi
c) – nu se poate anula avizul de înfiinţare
atâta timp cât nu sunt prevăzute clar,
punctual în cât timp de la încheierea unui
contract de prestări servicii eşti obligat să
obţii avizul pentru un sector de competenţă
care la rândul său depinde de avizarea altor
documente (planul de intervenţie care se
modifică la capitolul IV, conform OMAI
163/2007) (CS)
Nerespectarea prevederilor art.19 lit.i^1 are
drept consecinţă prevederea de la art.32
alin.(6) din Legea nr.307/2006
- (2)Nu este stabilit un termen in care, de la
incheierea contractului cu beneficiarul,
societatea prestatoare trebuie sa obtina avizul
pentru sector de competenta
(4)Ce se întâmplă in situatiile daca, intre
momentul in care serviciul prestator a
obtinut avizul de infiintare si pana la
momentul in care obtine primul aviz pentru
sector de competenta, perioada de timp care
poate fin destul de lunga, societatea
prestatoare isi trimite angajatii in concedii
fara plata (neputându-le platisalariile – din
lipsa de contracte)? In aceste situatii, nefiind
asigurata menţinerea operativităţii şi
capacităţii de intervenţie stabilită, 24 de ore
din 24 de ore, se anuleaza avizul de
Nu se impune stabilirea unui termen.
Funcţionarea fără aviz într-un sector de
competenţă implică anularea avizului de
înfiinţare.
infiintare? (CI)
Completarea/corectarea art. 44, alin. (3)
astfel: Dispozitiile alin. (2), lit. c) nu se
refera la situatia in care, societatea
prestatoare de Servicii intervine, intr-
un caz punctual, pentru limitarea si
inlaturarea urmarilor unei situatii de
urgenta sau cand presteaza, pe baza de
contract, servicii de
asigurare a securitatii la incendiu la
spectacole, evenimente sportive,
targuri, expozitii
organizate in aer liber sau in amenajari
temporare gen corturi, copertine,
gradene, pergole s.a.
Argument: In aceste situatii nu se
justifica solicitarea sectorului de
competenta nefiind indeplinite conditiile
prevazute in art. 37.
Poate fi prevazuta obligatia
organizatorului evenimentului, respectiv
de a informa I.S.U. din zona de
responsabilitate, cu cel putin 48 de ore
inainte, asupra masurilor de securitate
la incendiu care vor fi asigurate. (GV)
A se vedea art.45 din proiect.
Art. 45. (1) Pentru activităţi
punctuale, precum competiţii sportive,
manifestări cultural-artistice, festivaluri şi
altele asemenea, serviciile voluntare şi
serviciile private pot asigura măsurile de
prevenire şi intervenţie fără aviz pentru
sectorul de competenţă. Această situaţie nu
constituie o extindere a activităţii în sensul
definiţiei prevăzute la art.2 lit. g).
(2) Măsurile de prevenire şi
intervenţie la activităţile prevăzute la
alin.(1) nu trebuie să afecteze capacitatea
de intervenţie şi dispunerea mijloacelor
tehnice de intervenţie în sectoarele de
competenţă avizate.
Art. 45. (1) Pentru activităţi
punctuale, precum competiţii sportive,
manifestări cultural-artistice, festivaluri şi
altele asemenea, serviciile voluntare şi
serviciile private pot asigura măsurile de
prevenire şi intervenţie fără aviz pentru
sectorul de competenţă. Această situaţie nu
constituie o extindere a activităţii în sensul
definiţiei prevăzute la art.2 lit. g).
(2) Măsurile de prevenire şi
intervenţie la activităţile prevăzute la
alin.(1) nu trebuie să afecteze capacitatea
de intervenţie şi dispunerea mijloacelor
tehnice de intervenţie în sectoarele de
competenţă avizate.
Art. 46. – Structura-cadru a regulamentului
de organizare şi funcţionare a serviciilor
voluntare şi serviciilor private este prevăzută
în anexa nr.6.
- Art. 45. – Structura-cadru a regulamentului
de organizare şi funcţionare a serviciilor
voluntare şi serviciilor private este prevăzută
în anexa nr.6.
- -
Art. 47. – (1) Documentele de organizare şi
funcţionare a serviciilor voluntare şi
serviciilor private sunt prevăzute în anexa
nr.7.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) sunt
păstrate de către şeful serviciului.
- Art. 46. – (1) Documentele de organizare şi
funcţionare a serviciilor voluntare şi
serviciilor private sunt prevăzute în anexa
nr.7.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) sunt
păstrate de către şeful serviciului.
- -
Art. 48. – Atunci când se intervine fără
sprijinul structurilor profesioniste de
intervenţie ale inspectoratelor judeţene, în
termen de maxim 5 ore de la finalizarea
intervenţiei, şeful serviciului voluntar
- Art. 47. – Atunci când se intervine fără
sprijinul structurilor profesioniste de
intervenţie ale inspectoratelor judeţene, în
termen de maxim 5 ore de la finalizarea
intervenţiei, şeful serviciului voluntar
– termen nereal, propunem 48 h in conditiile
in care nu se cunoaste modul de notificare pe
timpul noptii si in weeekend catre
inspectorate. (OA)
Apreciem că termenul maxim de 5 ore
pentru notificarea inspectoratului judeţean
este rezonabil, în condiţiile în care se rezumă
doar la informaţii sumare asupra intervenţiei
iar modalitatea de transmitere fiind posibilă
/serviciului privat, notifică inspectoratul
judeţean în a cărui zonă de competenţă se
află.
/serviciului privat, notifică inspectoratul
judeţean în a cărui zonă de competenţă se
află.
pe orice canal de comunicaţii (fax, email,
ş.a.m.d.)
- Prin notificare se întelege transmiterea
raportului de interventie (CI)
Notificarea se rezumă doar la informaţii
sumare asupra intervenţiei fiind necesară
pentru cunoaşterea dinamicii situaţiei
operative.
Propunere introducere articol nou
”Serviciile voluntare/ private nu pot adopta
însemne, uniforme sau denumiri similare ori
asemănătoare cu cele ale serviciilor
profesioniste pentru situaţii de urgenţă.”
Conducãtorul societăţii prestatoare şi
protecţie are obligaţia de a comunica în
termen de 15 zile inspectoratului pe raza
căruia aceasta îşi are sediul social, orice
modificare privind schimbarea adresei
sediilor principale sau secundare, a datelor
de contact sau a altor date legate de
organizarea şi funcţionarea societăţii. (CI)
- Propunerea este redundanta deoarece
aspectele propuse a fi reglementate sunt deja
prevăzute în Regulamentul privind portul,
descrierea, condiţiile de acordare şi folosire a
uniformei, echipamentului de protecţie şi
însemnelor distinctive ale personalului
serviciilor pentru situaţii de urgenţă
voluntare/private, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.160/2007
Art. 49. – Anexele 1-7 fac parte integrantă
din prezentele criterii de performanţă.
Anexa 1 - Baremele pentru evaluarea criteriilor
fizice la incadrarea personalului sunt
identice cu baremele pompierilor
profesionisti? Daca nu, de ce nu? Ce se
intampla daca dupa un an de zile un angajat
nu se mai incadreaza in aceste baremuri?
Poate fi dat afara? Daca da, sub ce forma
fara a intra in conflict cu legislatia muncii?
(AI)
Baremele pentru evaluarea criteriilor
fizice la incadrarea personalului sunt mai
mari în comparaţie cu baremele pompierilor
profesionisti, şi, prin urmare, probele fiind
mai uşor de executat. Baremelor de evaluare
a criteriilor fizice vizează personalul doar la
încadrare.
Anexa 2 1. Echipament de protecţie:
a) şef serviciu:
6.aparatderespirat cu aer comprimat; -
propunem eliminare, conf. Art. 20 alin.(1)
lit. f) coroborat cu art. 43 alin.(2) seful de
serviciu “conduce” si nu “participa”
6. statie emisie-receptie
d) membrii formaţiilor de intervenţie,
grupelor de intervenţie, echipelor
specializate, conducătorii autospecialelor:
7. statie emisie-receptie (OA)
- Aceasta este o interpretare eronată, întrucât
conducerea implică şi participarea efectivă la
operaţiuni de intervenţie (ex.: recunoaşterea,
analiza situaţiei şi stabilirea dispozitivului de
intervenţie specific situaţiei).
Staţia emisie-recepţie poate fi una din
piesele mobile componente ale
mecanismului pentru primirea şi
transmiterea mesajelor specifice desfăşurării
intervenţiei.
- a) membrii echipei specializate pentru riscul
chimic, de exemplu, de ce trebuie sa fie dotat
(asa cum reiese din text) cu echipament de
protectie in caz de incendiu si nu de
echipament de protectie antichimica
adecvat? (CI)
Echipamentul prevăzut în cuprinsul
articolului reprezinţă un nivel standard.
Echipamentul special pentru domeniul
chimic şi biologic se încadrează în cel de
securitate şi sănătate în muncă.
Anexa 3 -costum de protectie anticalorica (apropiere
normal si patrudere greu) (MO)
Costumul de protectie anticalorica se
utilizeaza de catre serviciile profesioniste
pentru situatii de urgenta.
Daca pentru stingerea unui incendiu este
necesara echiparea cu costum de protectie
anticalorica, inseamna ca amploarea
Necesitatea echipării comsumului de
protecţie anticalorică nu este strâns legată de
amploarea unei intervenţii ci de temperatura
degajată pe timpul incendiului, iar
intervenţia serviciilor profesioniste este
determinată de depăşirea capacităţii de
incendiului impune prezenta serviciilor
profesioniste. (MO)
răspuns a serviciilor voluntare/private.
A.Dotarea spaţiilor aferente serviciului b)Încăperea pentru pregătirea
personalului serviciului
3.Videoproiector;mijloace audio/video
c)Dispeceratul
3.Staţii emisie-recepţiemobilepropunem
termenul statie emisie-receptie
4.Mijloace de alarmare– definiti mijloacele
de alarmare – exemple
Per total sunt prea multe spatii necesare,
organizarea ramanand la latitudinea fiecarui
operator in functie de marime, capacitate,
disponibilitate financiara;
Dotarea minimă a unei autospeciale de
stingere cu apă şi spumă
Costum de protecţie anticalorică (pentru
serviciile private pentru situaţii de urgenţă)–
propunem inlocuirea cu costum tip NOMEX Dotarea autospeciale trebuie sa respecte fisa
tehnica a masinii (OA)
A fost modificat conţinutul anexei şi au fost
reduse din obligaţii.
Cele două articole de echipament au rol
complementar .
- a) Criterii minime de dotare neclare
referitoare la tipul si cantitatea necesara
pentru aceste ”unelte”, având în vedere
specificul actiunilor ce pot fi desfăsurate in
sectorul de competenta (deblocare-salvare de
sub dărâmături, din spatii inguste, din
subteran, de la inaltime, din mediul acvatic
etc.)
b) pot fi luate in considerare criteriile de
dotare specifice pentru echipa de deblocare-
salvare, prevazute in anexa nr. 30 din
„Instrucţiunile privind organizarea şi
înzestrarea inspectoratelor, comisiilor şi
formaţiunilor de protecţie civilă” aprobate
prin Decizia Primului Ministru al Guvernului
cu nr. 57 din 30.03.1998?
Propunere modificare continut:
”- echipament de detectie – 1;
- echipamente si materiale pentru
decontaminarea personalulu si tehnicii, dupa
caz.”
Introducere noi criterii minime de dotare:
- tehnica necesară pentru înregistrarea
convorbirilor operatorului-dispecer cu
formatiunile de interventie din secoarele de
competenta, beneficiarul şi autoritãţile,
precum şi pentru stocarea acestora pe o
perioadã de 30 de zile; (CI)
Instrucţiunile la care faceţi referire au fost
abrogate de Legea nr.481/2004 privind
protecţia civilă.
Nu considerăm utilă completarea
prevederilor articolului cu alte materiale.
Alte propuneri Motivare inițiator
Criteriile de performanta propuse sunt mai incomplete si neperformante decat cele existente. Ce facem cu personalul angajat dupa implinirea vartei de 55 de ani? Sunt
angajati care lucreaza de peste 30 de ani in acest serviciu si nu au grupa de munca, nu au sporuri de conditii periculoase si vatamatoare, nu au orele platite, desi lucreaza
in tura de 12 cu 24 si 12 cu 48 si realizeaza lunar peste 192 de ore efectiv lucrate, fara orele suplimentare. Nu se poate pleca la incendii s-au la alte situatii de urgenta cu
un singur om, respectiv soferul, pentru ca in aceasta munca cu asemenea pericole nu raspund la apeluri voluntarii, mai ales in timp util si la orice ora din zi sau noapte.
Stati de vorba cu noi, cei care ne confruntam cu aceste probleme, pentru ca noi suntem primii care intervenim si de cele mai multe ori profesionistii ajung cand situatia
este rezolvata. Va referiti mereu la obtinerea avizelor si actele necesare pentru obtinerea lor, lucruri care nu ne ajuta cu nimic in munca noastra. Mai reflectati si mai
imbunatatiti ceva daca se poate. Ganditi si la norma de hrana pe care politisti comunitari o au precum politisti profesionisti si deasemenea si pompierii profesionisti au
norma de hrana, dar noi nu avem nici un drept, suntem cei mai de jos priviti si platiti (800-900 lei/ luna). Va multumim si revenim. (TM)
A fost clarificat aspectul privind vârsta de 55 de ani a
personalului voluntar.
Stabilirea unor drepturi financiare nu se poate face prin
reglementări de nivelul ordinului ministrului, ci doar prin lege.
La proiectul Ordin Constituirea Incadrarea Seviciilor Voluntare si Private pentru Situatii de Urgent ar trebui specificat in clar nu numai atributii si dotare membrilor
SVSU /SPSU, ci si incadrarea in munca :-articolulul 38 din legea 307/2006 spune asa
Art. 38. Personalul angajat al serviciilor de urgenta voluntare/private se incadreaza in conditii de munca similare personalului serviciilor de urgenta profesioniste.
Ce insemna similar? seful svsu, sofer, servant, specialist prevenire cu ce personal se asimileaza din cadrul serviciilor profesioniste, si cu ce sporuri? norma hrana, spor
dispozitiv,conditii grele, drepturi varsta de pensionare similara seviciilor profesioniste ....pentru ca primariile au functionari publici angajati pe post de referenti cu
dispozitii de sefi svsu in cazul meu si nu mi se acorda nici un spor....datorita legislatiei actuale..
iar a doua problema pe care o aduc la cunostinta de a fi inclusa in proiect:seful svsu este functionar public contractual,ar trebui specificat in clar statutul functiei de sef
svsu sa fie de functionar public nu contractual (CT)
Stabilirea unor drepturi financiare nu se poate face prin
reglementări de nivelul ordinului ministrului, ci doar prin lege.
Solicitam definirea clara a limitei de raspundere a SPSU privat, ca prima interventie: evacuarea bunurilor si persoanelor din zonele adiacente incendiului, limitarea
propagarii incendiului/stingerea inceputului de incendiu, sa se faca pana la terminarea evacuarii si salvarii sau pana la sosirea serviciilor profesioniste, in conditiile in care
servantilor nu le este pusa viata in pericol.
Avand in vedere rolul si implicatiile serviciilor voluntare, in comparatie cu cele private, propunem incadrarea serviciilor voluntare intr-un ordin separat de cel al
serviciilor private, pentru a delimita mai exact criteriile de performanta.
Sa se argumenteze in ordin de ce nu au voie sa fie 2 servicii private, adica unul intern si un extern. (firmele inchiriaza spatii in care chiriasul opteaza pentru serviciul
propriu).
Propunem stabilirea unui criteriu suplimentar privind obligatia de a constitui SPSU, in stransa legatura cu dotarile obiectivelor cu instalatii si sisteme de interventie in caz
de incendiu, in functie de care sa fie si varianta sa nu fie necesara constituirea SPSU.
Primarul, prin serviciile voluntare verifica si sanctioneaza operatorii economici. Cum mai poate incheia SVSU contracte cu agenti economici fara a fi in conflict de
interese?
Propunem ca restrangerea activitatii SPSU sa se faca doar in baza unei instiintari din partea celui care detine avizul in sectorul de competenta. (RA)
Forţele de intervenţie ale unui serviciu privat trebuie să fie
capabile să asigure întreaga intervenţie în situaţii de urgenţă şi
nu doar partea de început până la sosirea forţelor structurilor
profesioniste.
Considerăm că, prin structura aleasă pentru prezentul proiect,
sunt clar delimitate criteriile specifice fiecărui tip de serviciu.
Interpretarea este eronată, deoarece prevederile articolului fac
referire la acelaşi operator economic sau instituţie.
La stabilirea obiectivelor prevăzute la art. 7 printre criteriile
avute în vedere se regăseşte şi cel la care se face referire.
Se face confuzie între operatorii economici din subordinea
consiliului local şi cei cu care se încheie contract.
Obligativitatea emiterii avizului de restrângere derivă din
necesitatea asigurării nivelului de intervenţie operativă şi
eficace pe toată durata funcţionării operatorilor economici.
Astfel se menţine un control permanent al operativităţii
structurilor de intervenţie.
Se impune o intrevedere, la care sa participe reprezentantii structurilor interesata, in vederea gasirii solutiilor viabile aplicarii noului ordin. Dialogul este esential. Reactia
poate fi stupefianta, in special din partea proprietarilor sau operatorilor economici, in conditiile nealocarii fondurilor necesare sustinerii aplicarii prevederilor (KB)
Proiectul a fost analizat în cadrul procedurilor de dialog social,
prevăzute de lege, împreună cu reprezentanţii patronatului şi ai
organizaţiilor sindicale.
Personalul angajat al SVSU beneficiaza de acelasi drepturi si conditii de munca si pensionare similare cu personalul serviciilor de urgenta profesioniste .
La nivelul consiliilor locale publice cadrul tehnic PSI si Inspectorul PC va face parte din SVSU
Inspectorul de PC va avea in cadrul SVSU functia de adjuct al Sefului SVSU
Cadrul tehnic PSI va avea functia de sef compartiment prevenire.
Inspectorul de PC se va ocupa de pregatirea personalului din subordinea SVSU impreuna cu seful SVSU (MC)
Stabilirea unor drepturi financiare sau în domeniul asigurărilor
sociale nu se poate face prin reglementări de nivelul ordinului
ministrului, ci doar prin lege.
Prin intrarea in vigoare in actuala forma a proiectului de ordin, desi in referatul de aprobare se specifica ca s-a urmarit clarificarea si simplificarea cadrului de organizare
si functionare a serviciilor voluntare si private pentru situatii de urgenta, se constata o ingreunare a procedurii de organizare si functionare a serviciilor private de
categoria a II-a si a societatilor prestatoare de servicii. In acelasi timp se incurajeaza nejustificat organizarea si functionarea serviciilor proprii, permitand infiintarea si
functionarea lor cu personal incadrat pe alte functii, slab sau deloc pregatit pentru acest domeniu de activitate. Astfel constituirea acestor servicii va fi formala, personalul
serviciilor proprii fiind preocupat in special de indeplinirea atributiilor functiei de baza. Se incurajeaza astfel reducerea cheltuielilor si a „costurilor administrative” ale
operatorilor economici, care in majoritatea lor sunt societati straine, care reduc la minim cheltuielile pentru asigurarea securitatii la incendiu, fiind urmarit cu precadere
interesul comercial, obtinerea unui profit mare cu cheltuieli minime. Astfel se preconizeaza ca personalul serviciilor private se va injumatati in urma intrarii in vigoare a
acestor prevederi legale, iar cei care vor ramane in activitate vor fi obligati de catre conducatorii societatii sa efectueze in primul rand alte activitati pentru a-si pastra locul
de munca.
Prin noile prevederi nu se stabileste in mod clar, in functie de nivelul riscului de incendiu, criteriile de constituire a serviciilor private pentru situatii de urgenta. Spre
exemplu pt constituirea unui serviciu privat propriu cat C2 in cadrul unui obiectiv este obligatorie achizitionarea a doua autospeciale de stins incendii cu apa sau este
suficient achiztionarea unei singure autospeciale???
Structura unui serviciu privat categoria a C2, dotarea si incadrarea acestuia conform noilor prevederi conduce la infiintarea unor „subunitati de pompieri” in cadrul
Potrivit Legii nr.307/2006 si Legii nr.481/2004, conducerea
operatorului economic/institutiei stabileste masurile de aparare
impotriva incendiilor si de protectie civila in raport cu tipurile
de riscuri identificate, respectiv constituirea unui serviciu
privat propriu, ori incheierea unu contract cu un alt serviciu
operatorilor economici . (MO)
Nu rezultă cum se încadrează specialistii-prin cumul de functii sau ca personal angajat şi pot apare confuzii cu OMAI 106/2007 (SD) Funcţia de specialist pentru prevenire este ocupaţie prevăzută
în COR. Drept urmare, competenţele se obţin prin absolvirea
unui program de formare profesională.
Alte nelamuriri sunt legate de faptul ca serviciul voluntar poate actiona intr-un perimetru delimitat de spatiul pe care il poate parcurge in 20 de minute si serviciul privat
este limitat la curtea beneficiarului unde are domeniul de competenta. De ce exista aceasta discriminare , de ce se blocheaza mobilitatea serviciilor private? De ce pentru
unii este acceptabil sa anunga in 15 de minute si pentru ceilalti este necesar sa fie prezeni la fata locului cu autospeciala pregatita? Se intelege ca un serviciu privat care
are cinci clienti va avea nevoie de cinci autospeciale?
O alta nelamurire este legata de faptul ca lacasurile de cult si manifestarile religioase nu sunt obligate la luarea de masuri pentru prevenirea situatiilor de urgenta. (AI)
Sectorul de competenţă este strâns legat de consiliul local/
operatorul economic sau instituţia, după caz, care constituie
serviciul voluntar/privat.
Societăţile prestatoare trebuie să asigure integral structurile
serviciilor proprii pe care le substituie cu respectarea timpului
de răspuns al acestora.
O societate prestatoare care încheie contracte cu cinci operatori
economici care au obligaţia constituirii de servicii proprii de
categoria C2 se impune să aibă minim 10 autospeciale.
Aspectul nu face obiectul prezentului proiect.
1. Din proiectul propus trebuie sa rezulte foarte clar:
a. Separarea serviciilor pe 3 mari categorii: Serviciul voluntar, serviciul propriu respectiv servicii private (societati comerciale prestatoare), categorii care să se
regăsească în capitole separate dedicate fiecărei părţi, de unde să rezulte clar încadrarea şi dotarea;
b. Pe tot cuprinsul legislativ propus se vorbeşte despre tipuri de risc, identificarea acestora – din actuala legislaţie nu este clar cum se face această identificare a
riscurilor din obiectivele unde ne desfăşurăm activitatea;
c. Pentru societăţile prestatoare se impun criterii care copiaza pe de o parte unităţile profesioniste de intervenţie (care işi desfăşoară activitatea într-un raion de
intervenţie si care se intinde pe suprafete de ordinul km2 ) însă se impun criterii care limitează activitatea acestora prin avizarea unor sectoare de competenţă
(raioane) care se limitează teritorial la aria desfăşurată a clădirilor şi terenul aferent acestora, obligând astfel prestatorul să acopere toate tipurile de risc (tipuri de
risc care practic nu avem metodologie sau cadru legislativ pentru identificarea lor). Exemplu: presupunem că avem metodologia de identificare a riscurilor (care
riscuri, ce fel de riscuri), conform art. 19, alin (1) şi alin (2) ar însemna constituirea a opt echipe specializate. Având în vedere că o echipa specializată este formată din
minim trei persoane per tură, rezultă că o tură de serviciu ar avea 8 echipe specializate x 3/tură= 24 servanţi/ tură. Articolul 19 amestecă operaţiunile de intervenţie cu
posibilele riscuri identificate. De asemenea intrarea în acţiune a diferitelor situaţii diferă în timp (de exemplu în urma unei explozii poate apărea un incendiu, un risc
chimic, un risc biologic. De aici rezulta ordinea operaţiunilor desfăşurate cum ar fi: prioritar salvarea de vieţi omeneşti, adică evacuare, deblocare-salvare, avertizare-
alarmare, stingere incendii, intervenţie în mediul chimic, biologic, radiologic, nuclear);
d. Avizarea sectorului de competenţă nu este definită ca proiecţie în timp a acţiunii ( cand? Pana la intrarea in contract? La 30 de zile de la intrarea in contract? La
30 de zile de la Avizarea Planului de Interventie care face parte din documemntatia de obttinere a Avizului pentru Sector? Cand?. În realitate se agreează un contract
de prestări de servicii între două entităţi la o dată de 25.01.2016 cu începere a activităţii la data de 01.02.2016. De cele mai multe ori nu există sau nu sunt actualizate
PLANURILE DE INTERVENȚIE care numai pentru avizarea acestora durează în cel mai fericit caz 30 de zile de la data de 01.02.2016. Acest document face parte din
lista necesară avizării sectorului de competenţă. De asemenea după avizarea planului de intervenţie şi depunerea documentelor pentru sectorul de competenţă rezulta alte
cel putin 30 de zile pentru avizarea acestuia. În realitate nu este posibilă avizarea sectorului de competenţă după încheierea unui contract şi după începerea activităţii
la mai puţin de 60 de zile de la începerea obligaţiilor contractuale;
e. În realitate sunt din ce în ce mai mulţi clienţi care solicită furnizarea de servicii cu autospecială şi servanţi la activităţi ocazionale (spectacole, petreceri, activităţi
sportive, etc.) care durează câteva ore sau câteva zile. Aceste aspecte nu sunt precizate în proiectul de ordin pe care il aveţi în dezbatere publică şi care sunt de o
importanţă deosebită pentru societate (spectacole în Sala Polivalentă, Arena Naţională, Cluburi, Restaurante, etc.);
f. Considerăm că este inoportun obţinerea unui aviz de sector de competenţă, acest aspect putând fi înlocuit doar cu o informare, catre inspectoratele judeţene, a
serviciului privat privind funcţionarea pe teritorul operatorului economic (in acest sens fiind îndepărtată şi birocraţia - a se vedea legislaţia pe parte de protecţie şi pază
care este foarte clară în aplicarea ei şi care poate constitui un model pe linia situaţiilor de urgenţă. Se emite o licenţă pentru firma prestatoare şi se avizează în termeni
stabiliţi calendaristic planul de pază. De asemnea ar trebui urmată ca model colaborarea dintre poliţie, jandarmi şi serviciile de pază în special la evenimentele de anvergură);
g. În proiect nu se specifică dacă un serviciu privat categoria C 2 poate presta activităţi C1 conform cerinţelor stabilite pentru C1, fără a aloca o autospecială fiecărui
sector de competenţă obţinut (a se vedea punctul c. de mai sus);
h. Sunt servicii de asistenţă la reparaţii staţii de pompe/rezervoare de apă/ instalaţii de stins incendiu/ transport apă/ intervenţii la inundaţii/ deblocări/ lucrul la înălţime
sau salvări de la înălţime care nu sunt prevăzute în proiectul de ordin şi care nu se încadrează nici în sector de competenţă.
Revederea dotării minime a unei autospeciale deoarece o parte din elemente sunt prea multe (furtune tip C, furtune tip B, tuburile de cauciuc pentru aspiraţie tip A, sorb,
coş metalic, cordiţă susţinere sorb, costume de protecţie anticalorică, cheie pentru racord furtun, scară de fereastră, scară culisabilă). Nu sunt prevăzute măşti contra
fumului şi gazelor fierbinţi, stingătoare tip P, G, SM, pături de incendiu, detector multigaz.
Se amestecă termeni şi noţiuni încât din cât de neclar este OMAI 158/2007 prin prezentul proiect se stabilesc incertitudini şi neclarităţi mai mari. De exemplu: unde se
precizează cum se face trecerea de la OMAI 158/2007 la prezentul proiect. Cum se echivalează categoriile I-V în categoriile C1-C2? Cât timp este alocat acestei treceri?
De ce este atât de complicat să se întocmească şi să se avizeze un plan de intervenţie, conform OMAI 163/2007? Acest document foarte stufos şi încărcat de informaţii
Considerăm că, prin structura aleasă pentru prezentul proiect,
sunt clar delimitate criteriile specifice fiecărui tip de serviciu.
Au fost clarificate aspectele prin modificarea cuprinsului
articolului.
Avizul pentru sector de competenţă permite serviciului să
funcţioneze într-un obiectiv.
Obligativitatea emiterii avizului de sector de competenţă derivă
din necesitatea asigurării nivelului de intervenţie operativă şi
eficace pe toată durata funcţionării operatorilor economici.
Astfel se menţine un control permanent al operativităţii
structurilor de intervenţie.
Este specificat la art.7 alin. (4) din prezentul proiect.
Necesarul de accesorii a fost stabilit astfel încât să fie asigurate
criteriile operaţionale ale autospecialei.
inutile se numeşte : plan de intervenţie!!!!! La ce foloseşte? Răspuns: la intervenţie, mai exact la pregătirea forţelor din obiective (serviciul
voluntar/propriu/privat/profesionist) pentru intervenţie. El trebuie să conţină nu un amestec de proiectare, inginerie, sisteme de canalizare, calcule de risc de incendiu ci
informatii utile, concrete referitoare la caile de acces şi evacuare, la amplasarea punctelor vital vulnerabile (spaţii tehnice), racorduri de alimentare cu energie şi gaz şi
care poate fi pus cu uşurinţă în aplicare de către serviciul voluntar/propriu/privat/profesionist.
Ideal şi modern, pentru prezent şi viitor aceste planuri de intervenţie să fie concepute şi avizate în format electronic, transmisibile, uşor de actualizat şi uşor de prezentat
în activităţile de formare a personalului de intervenţie din orice categorie.
Nu există, în prezent, o colaborare între serviciile profesioniste şi celelalte servicii, prezentele relaţii find axate numai prin aplicarea de măsuri coercitive (contravenţii)
fără a fi făcute şi îndrumări constructive astfel încât să existe cel puţin o comunicare operativă între dispeceratele serviciilor profesioniste şi ale celorlalte tipuri de
servicii. De asemenea considerăm ca pe timpul unei intervenţii sprijinul poate fi reciproc.
In speranta ca cineva, va analiza propunerile noastre care vin din activitatea curenta si va decide in a moderniza acest ordin la cerintele actuale, ordinul sa fie clar,
neinterpretabil, APLICABIL (scopului pentru care este emis, scop care din punctul nostru de vedere il reprezinta diminuarea incidentelor / accidentelor / incendiilor din
care rezulta pierderi de vieti omenesti, prin cele doua componente ale Serviciilor Private de Pompieri : componenta preventiva si componenta de interventie, corelarea
celor doua la cerintele actuale pot atinge scopul acestui act normativ).(CS)
Aspectele tranzitorii sunt prevăzute în ordinul de aprobare a
prezentului proiect.
De asemenea, coroborat cu ordin mai sus mentionat, credem ca ar trebui completat art. 6.22 din Reglementarea tehnică „Normativ privind securitatea la incendiu a
construcţiilor, Partea a II-a – Instalaţii de stingere”, indicativ P118/2-2013, din 08.08.2013, astfel:
6.22. Numărul de incendii simultane care pot avea loc pe teritoriile operatorilor economici se stabileşte astfel:
a) dacă suprafaţa teritoriului este mai mică de 150 ha, un incendiu
b) dacă suprafaţa teritoriului este mai mare de 150 ha, se consideră două incendii simultane, alegând două clădiri sau instalaţii care necesită cele mai mari debite de apă
de incendiu;
c) pentru obiectivele supuse legislaţiei privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, cu risc mare şi foarte mare de incendiu
(obiective SEVESO), se considera minim doua incendii simultane, alegând două clădiri sau instalaţii care necesită cele mai mari debite de apă de incendiu, indiferent de
suprafata; (PTS)
Modificarea unui alt act normativ nu face obiectul demersului
de faţă.
Vă rugăm să modificaţi legislaţia în ceea ce priveşte:
- Acordarea sporului de dispozitiv pe motivul că ori de câte ori se emite o atenţionare cu COD de culori, suntem obligaţi să asigurăm permanenţa la primărie, indiferent
de anotimp.
- Personalul de la SVSU care intră în tură în ziua următoare, în ziua precedentă este planificat la permanenţă, ceea ce îl ţine pe angajat acasă 24 de ore, pregătit pentru
intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă.
- Acordarea tuturor drepturilor, ce se acordă pompierilor militari şi altor forţe militarizate, respectiv grupă de muncă, normă de hrană, spor de dispozitiv etc. pentru toţi
membrii SVSU, că şi noi ne desfăşurăm activitatea ca şi cei de la ISU, intervenim la incendii, inundaţii şi alte situaţii de urgenţă.
Probleme sunt multe în ceea ce priveşte SVSU, puţine au angajaţi conducători autospeciale şi servanţi pompieri la nivel de judeţ, lipsa autospecialelor şi echipamentelor
de protecţie, salarizare, sporuri, spaţii etc. drept pentru care consider că multe nu se vor încadra în propunerea dumneavoastră referitor la modificarea legislativă. Sperăm
ca cineva să ia act de solicitările noastre şi să le încadreze în legislaţie.
1.Includerea în legislaţia actuală ,, Legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice respectiv Legea 284/2010, a unuor amendamente (prevederi cu
referire la personalul din din structurile Serviciilor pentru Situaţii de Urgenţă şi Protecţie Civilă) prin care să se acorde, sporul de pericol (prevăzut în unităţile
profesioniste pentru situaţii de urgenţă) şi a Sporului de dispozitiv prevăzut de OMAI 496/2003.
Motivatie:
Motivăm solicitarea acordării sporului de pericol şi echipajelor SVSU, întrucît conform articolului 38 alin1 din L 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,
personalul din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă este încadrat în aceleaşi condiţii de muncă precum cei din serviciile profesioiste,(dar nu şi de salarizare)
deşi execută aceleaşi activităţi la intervenţii, trebuie să posede aceleaşi cunoştinţe şi pregătire şi sunt supuşi aceloraşi riscuri şi pericole, pentru a nu se crea o discriminare
faţă de echipajele SMURD care sunt asimilate unităţilor UPU,(conform Legii 284/2010 ) şi beneficiază de sporurile aferente , ştiindu-se că şi echipajele SVSU acţionează
în prima urgenţă în foarte multe cazuri la aceleaşi intervenţii (accidente , incendii ,explozi, intoxicatii,salvari de persoane sau animale ..),fiind supuşi primii riscurilor,
(pericol de accidentare , contaminare,etc.,) dar echipajele SVSU nu sunt asimilate nici unitaţilor profesioniste nici altor sectoare în ceea ce priveşte pericolul şi riscul, ci
numai la capitolul obligaţiilorşicunoştinţelor profesionale.
Solicitareasporului de dispozitiveste justificatăîntrucât suntem permanent la dispoziţia autorităţilor , iar conform Legii Protectiei Civile - Legea 481/2004 .art. 1 se
precizează: “ (1) Protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini
organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi
reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi
înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate”,oricum nemijlocit facem parte din structurile de
Stabilirea unor drepturi financiare nu se poate face prin
reglementări de nivelul ordinului ministrului, ci doar prin lege.
apărare naţională prin atributiile şi activităţile pe care le indeplinim, similar cu structurile profesioniste Solicitările de mai sus se justifică prin faptul că în conformitate cu prevederile art. 6 din OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Menegement al Situaţiilor de
Urgenţă cu modificările şicomplectările ulterioare (OUG 1/2014), pe lângă serviciile profesioniste fac parte şi Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă , fapt ce
conferă dreptul personalului din aceste servicii de a beneficia de spor de periculozitate şi spor de dispozitiv, sporuri care până în prezent sunt acordate numai personalului
din structurile profesioniste pentru situaţii de urgenţă.
2. în afara drepturilor salariale prevăzute în legislaţie personalul angajat al SVSU (cu contract de munca pe prioada nedeterminata) să beneficieze şi de următoarele
drepturi:
-încadrarea activităţile SVSU în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii,
-acordarea normei de hrană personalului angajat al SVSU conform O.G. 26/1994 privind drepturile de hrană în timp de pace, ale personalului din sectorul de
apărare naţională, ordine publică şisiguranţănaţională, republicată,cu modificările şicomplectările ulterioare.
Aceastaîn mod similar angajatilor din sectorul Politiei Locale, pentru a nu se crea discrimimari în sectorul administraţiei publice între Poliţia locală şi structurile
SVSU.
Motivaţie:
Ca şi la punctul 1.
Legea 481/2004 art. 1 , Legea 307/2006 art.38 alin 1 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2014
3. Solicitare pentru cei atestaţi în funcţia de Cadru Tehnic PSI, cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, îndeplinind la autorităţile administraţiei
publice locale această funcţie, conform Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi a Ordinului M.A.I. nr. 106/2007 dat în aplicarea legii, o
salarizare specific şi corespunzătoare activităţii pe care aceştia o desfăşoară.
Să fie cuprinsi în grila de salarizare în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, prin asimilare, cu funcţia specific corespunzătoare, prevăzută în lege la
serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă acordată Şefului compartimentului pentru prevenire sau cea de la Specialist pentru prevenire (Cap. II, Secţiunea 3,
Punctul VI – Administraţia public locală, litera b, - Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă), stabilindu-se salariul de bază precum la aceste funcţii.
Motivatie
Această funcţie deşi este prevazută în mod special în organizarea structurii SVSU la nivelul UAT, nu este cuprinsă în grila de salarizare din cadrul Legii 284 ca
funcţie(denumire) distinctă în cadrul SVSU.
4.Solicitare :
Complectarea legislaţiei(atât în legislaţia referitoare la organizarea şi dotarea SVSU cât şi cea din Administraţia Publică )respectiv Ordinul 718/2005--modificată şi
completată cu Ordinul 195/2007 art 12 şi art 14 ca Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă de categoria a III-a şi a IV-a care au în dotare una sau mai
multe autospeciale şi utilaje de intervenţie care execută serviciul în regim permanent 24 din 24 de ore, conform art.10 din Ordinul 195/2007 ,având arondate Sectoare
de competenţăcu un anumit număr de localităţi, cu care sînt incheiate Contracte de Interventie (conform Anexei 1 la Criteriile de performanţă art. 3, din Ordinul Nr
718/2005-modificat şi completat cu Ordinul 195/2007 ), să fie încadrate cu echipaje compuse din minimun şofer PSI (conducătorul autospecialei) si 2 servanţi pe
schimb, adică personal operativ anagajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată ,
Motivaţie:
Conform legislaţiei (OMAI 718/2005 ) serviciile de voluntare clasificate în categoria a III –a şi a IV-a au în compunere una repectiv mai multe autospeciale de stins
incendii -având în formaţia de intervenţie, grupe de intervenţie dintre care una încadreazăcâte o autospecială pentru stingerea incendiilor .
Grupele de intervenţie se organizează în funcţie de atribuţiile pe care le au,precum şi în raport cu categoriile şi tipurile de autospeciale folosite pentru îndeplinirea
atribuţiilor lor (Ordinul 718/2005 art. 7, -modificat şi completat cu Ordinul 195/2007 ).
Ceea ce trebuie supus atenţiei este şi faptul că legislaţia în domeniul Serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă (OMAI nr 718/2005 modificat şi completat cu
Ordinul 195/2007 art.2 alin. b) prevede că grupa de intervenţie este structura formată din personal voluntar şi angajat care incadrează o autospecială , iar la art. 14 se
stipulează că echipajele/grupele de intervenţie specializate se încadrează cu personal stabil conform prevederilor instrucţiunilor şi cărţilor tehnice de utilizare a utilajelor
şi autospecialelor de intervenţie. dar ne fiind făcută precizarea solicitată sa ajuns ca la SVSU-urile de categoria a III-a şi a IV-a în majoritatea cazurilor să fie un singur
angajat pe schimb la o autospeciala şi uneori chiar la două autospeciale .
Corelarea între legislaţia din domeniul Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă şi legislaţia din domeniul Administraţiei publice localeeste imperios
necesarăprin includerea expresă în statele de funcţii ale Consiliilor Localerespective şi a organigramelor proprii a criteriilor de incadrare cu personal (1 şofer si 1-2
servanti pe schimb ) a autospecialelor de interventie şi stins incendii care funcţionează în regim de permanenţă conform art.10 din Ordinul 718/2005-modificat şi
completat cu Ordinul 195/2007 , ştiindu-se că în fapt în contextul legii o echipă, (un echipaj) pe o autospeciala este formată din 3-5 persoane iar o grupă fiind formată
din 8-10 persoane .
Cu toată dăruirea de care au dat dovadă în diferitele situaţii la care serviciile voluntare au fost solicitate şi au participat, sunt foarte multe greutăţi cu care se confruntă
SVSU-urile, datorită insuficienţei personalului angajat în special la serviciile care execută serviciul permanenţă în schimburi,datorită faptului ca la o intervenţie sunt
operaţiuni şi manevre care trebuie efectuate rapid şi profesionist şi nu pot fi efectuate de un singur om cum ar fi: asigurarea şi întrajutorarea personalului care acţionează
efectiv în acelaşi timp pentru intervenţie şi salvare (realizarea binomuluirealizarea dispozitivului; pornirea pompelor; mărirea sau micşorarea presiunii în liniile de
furtune; prelungirea liniilor de furtune; racordarea de diferite dispozitive; instalarea şi manevrarea motopompei pentru realimentarea autospecialei din surse de suprafaţă
sau fântâni, intervenţia la ţeavă sau cu unelte şi aparate specifice;(aparate cu aer comprimat, grup electrogen, măşti de gaze, motopompa, scara culisantă, cange,....),
aceasta pentru realizarea intervenţiilor rapide, eficiente şi ordonate, având un echipaj capabil să intervină mult mai prompt şi imediat în scopul îndeplinirii sarcinilor ce
le revin în situaţiile foarte complexe şi periculoase produse, ca exemplu amintim modul de încadrare şi organizare pe ture echipajelor SMURD care au în
compunere câte 3 persoane pe schimb, 1 şofer şi 2 personal medical (sora medicală, paramedic..)
Această completare a legislatiei vizează realizarea prevederilor art.12,14 şi 15 din Ordinul 718/2005-modificată şi completat cu Ordinul 195/2007 .
5.Solicitare:
De un ajutor deosebit ar fi EXCEPTAREA Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU ,SMURD ,SALVAMONT ...) de la regula : 1 angajatla 1 plecat,
pînă la complectarea cu personalul necesar incadrarii serviciului, conform categoriei serviciului.
Motivaţie:
Funcţionalitateaşieficienţa în activitatea de intervenţii ( vezi art. 15 din OMAI 718/2005), prin complectarea serviciilor cu personalul strict necesar operationalizarii si
funcţionării eficiente acestor serviciiiar uneori este incomplet din cauza pensionării sau plecării din sistem a personalului din aceste servicii.(VP)
Având în vedere că prezentul proiect de ordin nu face referire la o procedură-cadru de emitere a avizelor specifice serviciilor voluntare/private, întocmită de către IGSU,
şi că această procedură prevăzută la art. 47, alin. (3) din OMAI nr. 89/2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a
activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă executate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate, nu a fost emisă, considerăm că
aceasta se impune, în vederea aplicării în mod unitar a prevederilor prezentului Ordin, la nivelul inspectoratelor judeţene. Această procedură-cadru ar putea clarifica o
serie de alte aspecte privind emiterea avizelor specifice serviciilor voluntare/private, ca de exemplu ce alte cerinţe ce trebuiesc îndeplinite de către serviciul
voluntar/privat, în vederea obţinerii avizului de înfiintare/pentru sector de competenţă, cerinţe ce pot fi urmărite de către inspectorat pe timpul verificării în teren.
Nu este reglementată situaţia în care, pentru aceeaşi clădire/spaţiu, solicită sector de competenţă mai multe servicii private constituite ca societăţi comerciale prestatoare,
în urma încheierii de contracte cu organizatori diferiţi care au închiriat dreptul de utilizare al clădirii/spaţiului în vederea desfăşurării de activităţi culturale/sportive.
Exemple:
- o piaţă/parc sau o suprafaţă de teren/itinerar care nu este bine delimitată în spaţiu, închiriate de un organizator pentru un eveniment limitat în timp (ore sau zile) în
vederea desfăşurării unui eveniment cultural/sportiv;
- o clădire sau stadion, pentru administratorul a încheiat/poate încheia mai multe contracte de închiriere cu organizatori diferiţi, care la rândul îşi asigură obligaţiile legale
prin încheierea de cotracte cu societăţi prestatoare diferite.
Propunere
Pentru acest gen de situaţii, pentru evenimente limitate în timp ce nu au caracter de permanenţă, se poate reglementa, obţinerea de către serviciul prestator a unui aviz, pe
baza unei proceduri simplificate.
Nu este reglementată situaţia în care un serviciul prestator solicită aviz pentru sector de competenţă la un operator economic care desfăşoară şi activităţi de transport
substanţe sau deşeuri periculoase (pentru riscul „Transporturi şi depozitare produse periculoase” conform HGR nr. 2288/2004). În acest caz, pe lângă teritoriul
operatorului economic respectiv, sectorul de competenţă ar trebui să includă şi itinerarul/itinerariile de deplasare al/ale transporturilor periculoase.
Nu este reglementat cum sunt asigurate prevederile art. 7, precum si responsabilitatile privin prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă in cadrul operatorului
economic beneficiar, în situaţia în care acesta schimbă societatea prestatoare de servicii.
Propunere
În acest sens poate ar fi utilă o prevedere similară cu cea de la art. 7 din HGR nr. 301/201216 pentru aplicarea Legi nr. 333/2003, în care să fie stipulat faptul ca în cazul
în care are loc schimbarea societătii prestatoare, fosta societate prestatoare este obligată, la solicitarea scrisă a beneficiarului, să asigure prestarea serviciilor, contra cost,
conform prevederilor contractuale, până ce noua societate prestatoare va obtine avizul pentru sector de competenta, dar nu mai mult de 30 de zile de la data comunicării
deciziei de reziliere a contractului.
Propunere
Sa existe prevederea ca în cazul societătilor prestatoare, avizul de infiintare sa aiba valabilitate limitata in timp (de ex. 3-5 ani), in practica fiind constatate numeroase
cazuri de societati prestatoare care au obtinut avize de infiintare fara a presta nici un fel de activitate in domeniu. (CI)
Se face confuzie. Contractul este incheiat de administratorul
constructiei în aplicarea dispoziţiilor art.9 şi 10 din Legea
nr.307/2006.
Situaţia prezentată are un caracter de excepţie şi a fost
clarificată prin introducerea unui nou articol, art.45 din proiect.
Riscurl la care se face referire nu este gestionat de servicii
voluntare sau servicii private.
Problematica sesizată face obiectul raporturilor contractuale
(comerciale) şi în consecinţă nu pot fi introduse norme care să
intervină între părţi.
Fata de observatiile si propunerile noastre, consideram ca este necesara o intrevedere, la care sa participe reprezentantii structurilor interesate, in vederea
gasirii solutiilor viabile aplicarii noului ordin. Unele societati prestatoare de servicii au angajati in posturi de conducere/coordonare, cadre in
rezerva, cu experienta, care au puncte de vedere ce pot fi luate seama. Considerati acese societati prestatoare de servicii in domeniul situatiilor de urgenta,
prin angajatii si experienta aeestora* ca o interfata intre unitatile LG.S.U. si operator! economici. Cultivati si exploatati experienta acestora. Cistigul este
substantial: l.G.S.L/. va avea un aliat in rezoivarea tuturor problemelor in domeniul comun pe teritoriui operatorului economic (a se intelege si institutii ) cu credibilitate,
iar operatorul economic va i satisfacut din pozitia de beneficiar, cooperand in solutionarea problemelor din segmentul situatiilor de urgenta cu care s-ar confruma. Pina la
urma suntem cu toti în slujba cetateanului !
Proiectul a fost analizat în cadrul procedurilor de dialog social,
prevăzute de lege, împreună cu reprezentanţii patronatului şi ai
