Cele 7 Minuni Ale Lumii Antice

5/24/2018 Cele 7 Minuni Ale Lumii Antice

1/17

1. Piramida lui Keops

Istoric

MAREA PIRAMIDA DE LA GISEH

Piramidele din Egipt au fost ntodeauna, nca de la nceput, trecuteprintre Cele Sapte Minuni ale Lumii Antice, nsa de fapt Marea Piramida dela Giseh a fost n centrul atentiei si n fruntea listei. Este singura din CeleSapte Minuni care mai exista nca ntr-o forma aproape complecta si usorde recunoscut, ea fiind si cea mai eche. Construita pentru faraonul!eops, din dinastia a-"#-a, n $urul anului %&'( .e.n. piramida repre)intacea mai nalta reali)are a constuctorilor de piramide din *egatul #echi alEgiptului.

+n mod curios n ciuda dimensiunilor si a importantei Marii Piramide,a a$uns la noi o singura repre)entare completa a creatorului ei, !eops.Este ora despre o minuscula statuieta din fildes a faraonului, gasita n/, de catre Petrie, n fundatile templului nchinat )eului 0siris de laA1dos. 2araonul este ase)at tin3nd n m3na dreapta un mlaciu, sipurt3nd Coroana *osie a Egiptului de 4os.+n fata tronului pe care sta, este

scris numele sau, ase)at ntr-un chenar regal. +n ciuda dimensiunii mici sia materialului, este un portret cu tasaturi puternice. Exista c3tea portretesupere ale altor constructori de la Giseh, remarc3ndu-se n mod deoseitstatuia din diorit a lui !efren, n po)itia ase)at, si n seria de placi tripticedin arde)ie , precum si statuile lui M15erinos.

+nainte de nceperea actiitatii propiu-)ise de constructie, eranecesar sa fie pregatit terenul treuia nielat si laturile sa fie orientate cu

multa gri$a fata de punctele cardinale. 6ielarea care proail eraefectuata prin marcarea )onei respectie cu o serie de patru aluri $oase
http://www.meritasastii.go.ro/marea_piramida_de_la_giseh.htmhttp://bp1.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHjGSJZ7oI/AAAAAAAAABU/wXlsIqDxtMo/s1600-h/keops.jpghttp://www.meritasastii.go.ro/marea_piramida_de_la_giseh.htm


2/17

de argila. Spatiul era apoi umplut cu apa. +n mod firesc suprafata eraperfect plana. Se sapau n continuare o serie de santuri n roca de pefundul apei, astfel nc3t a)a acestora sa pastre)e o distanta egala fata denielul apei. Atunci c3nd se sapa suficient pentru marcarea )onei, apaeara eacuata, iar stanca dintre santuri era sapata n continuare,

pastr3ndu-se acelasi niel. +n ca)ul Marii Piramide s-a facut nsa oexceptie. +n cadrul )onei propuse pentru constructie a fost lasata oportiune de roca nedislocata.

6u se stie c3t de mare a fost initial, desi parti din ea pot fii a)ute nntreaga structura a piramidei.

0rientarea exacta a laturilior piramidei se otinea prin oserareastelelor, deoarece n acea reme nu era cunoscut nici un tip de usola.Putem $udeca preci)ia cu care masurau echii egipteni prin aceea caeroarea de ase)are a celor patru laturi este de doar c3tea fractiuni degrad. 7iferenta de lungime dintre cea mai lunga si cea mai scurta dintrecele patru laturi este mai mica de %( cm. Acest din urma fapt esteincrediil daca tinem seama de doua lucruri8 n primul r3nd toatemasuratorile se efectuau dea-lungul laturilor, nefiind posiil sa se trase)ediagonale, datorita portiunii de st3nca ramase n mi$loc, si, n al doilea

r3nd, toate masuratorile se efectuau cu a$utorul fr3nghiilor sau a sforilorfacute din fire de palmier sau de in, care se ntindeau si si puteaumodifica dimensiunile n functie de temperatura.

7upa ce se ncheiau aceste pregatiri, initiale, putea ncepa ntr-adear munca de constructie, care pune nca n fata egiptologilor o seriede proleme, greu de re)olat.

+n ciuda faptului ca putem studia piramida nsasi, care se nalta mai$os de Cairo, pe platoul de la Giseh, si cum toate teoriile formulate p3naacum, nu se stie exact cum a fost construita piramida. 9reuie sa amintimca egiptenii nu cunosteau nici macar scripetele, sau sistemul de scripetip3na n remea ocupatiei romane, la peste %&(( de ani de la construireaMarii Piramide. Singurele instrumente disponiile erau taalugele saurolele si p3rghile. Cu a$utorul acestor elemente primitie au fost naltatestatuietele si oeliscurile din Egiptul Antic.


3/17

Exista doua teorii importante priind modul cum au fost construitepiramidele8 una , folosind rampe care ncon$urau constructia pe masura ceaceasta se nalta, cealalta mpiedic3nd edificarea unei rampe ce s-ar fintins n desert, nalt3nu-se si lungindu-se at3t c3t era neoie, o data cunaltarea piramidei. 7ar, nici una dintre aceste doua explicatii nu este pe

deplin satisfacatoare. 0 a treia alternatia care ne poate enii n g3nd esteutili)area unor schele care sa poata ridica locurile de piatra cu a$utorulroaelor, asa cum au fost naltate lespe)ile ori)ontale care formea)atrilitonii de la Stonehenge. Acest lucru nu ar fi fost posiil din douamotie8 lemnul era un material rar si scump n Egiptul Antic, neexist3ndcopaci cu diametrul necesar, nici cantitatea enorma de care ar fi fostneoie. 7e asemenea, dimensiunile foarte mari si mai ales greutatealocurilor ar fi mpiedicat acest procedeu.

"deea rampei care ar fi ncon$urat piramida are nsa mai multeelemente laudaile. *ampe de carami)i de lut s-ar fi naltat n $urul celorpatru laturi ale piramidei, pe masura ce aceasta se nalta, locurile uriasedin piatra fiind urcate paalugi sau role. "mediat ce locul trecea deultimele role, acestea elier3ndu-se eliera de greutate, puteau fi mutaten fata, iar locul era tras nainte, si mai sus de grupuri de oameni, cua$utorul fr3nghiilor. 7aca din punct de edere teoretic lucrurile parreali)aile, :exista un model reusit al acestei metode la mu)eul Stiintei din;ostonodges, un maiestru constructor ritanic, care erainterasat n mod practic de prolemele transportilui pe ori)ontala si aridicarii unor greutati enorme doar cu a$utorul p3rghiei si rolelor. El areusit sa demonstre)e ca doi oameni puteau ridica o greutate de douatone cu p3rghii lungi care aeau la capete un piciorius cu un anumit unghisi prote$at de o ucata de metal. Prin introducerea acestui cap su loculde piatra si folosirea a doua astfel de p3rghii, sau mai multe, n functie degreutate si marime, un capat al locului putea fi ridicat, ase)3ndu-se suel proptele. Procesul se repeta si la celalalt capat si deplasarea continua


4/17

mai sus folosindu-se proptele sau alte forme de sustinere. +n acest fel unloc de piatra putea fi ridicat relati usor la o naltime re)onaila.Consructia piramidei s-a reali)at pe niele, fiecare treapta fiind destul delata si, n medie mai nalta de un metru. Principiul lui >odges ar fi permisc3tora grupuri de oameni sa ridice locuri de piatra, pe toate cele patru

laturi n acelasi timp, numarul lor micsor3ndu-se, o data cu scurtarealaturilor si cu naltarea ntregii piramide. +n momentul n care fiecare locde piatra ar fi a$uns la nielul potriit, el ar fi fost deplasat ori)ontal perole, p3na la locul unde treuia sa fie deplasat definiti.

0data consructia de a)a terminata, piramida treuia acoperita saumracata cu locuri de calcar al, stralucitor de 9ura, aduse din cariereleaflate pe 7ealurile Mo??atam, la est de orasul modern, Cairo.

+mracamintea exterioara se reali)a de la 3rf n $os, locurile de calcar,fiind ase)ate pe trepte, si umpl3ndu-le apoi erau taiate si slefuite n $os,pentru a se reali)a unghiul potriit si aspectul stralucitor. 9oatepiramidele, cu exceptia Piramidei n 9repte, au fost acoperite sau slefuitecu placi de calcar.

+nainte de a merge mai departe si de a descrie structura interna aMarii Piramide , ar fi potriit sa pre)int dimensiunile sale esentiale. @nghiul

de nclinatie a laturilor este de & de grade si & de minute. +naltimea saera de &,B& de metri, dar si-a pierdut 3rful cu naltimea de ( metri,fiind trunchiata, dar acest amanunt nu este oserat de la distanta.Laturile au fiecare %% metri, cu o difernta mai mica de %( de centmetri,nre cea mai lunga si cea mai scurta latura. Piramida acopera o suprafatade &,/B hectare. Priind locurile de piatra pot spune ca sunt aproximati%./((.(((. cu o greutate cuprinsa nre %-& tone.

2acea parte din cerintele religioase ca intrarea n piramida sa fielocali)ata n partea nordica, ndreptata spre steaua polara. 9oatepiramidele s-au conformat acestei cerinte, singura ariatie fiind laPiramida lui !efren care are doua intrari pe latura nordica.

Piramida lui !eops nu face exceptie si are o intrare $oasa de circa Bmetri naltime pe latura nordica si B,& metri spre est de punctul central.Aceasta are locuri mari de piatra dispuse piramidal doua c3te doua,ase)ate deasupra inrtari, pentru a prelua din greutatea locurilor de

deasupra.


5/17

Examinarea sectiunii n Marea Piramida arata ca a fost supusa la celputin / schimari de plan n timpul constructiei. Are mai multe coridoareinterne dec3t toate piramidele construite n *egatul #echi. Planul principal

pare sa fi cuprins un coridor descendent, de la intrare n camera mortuara,situata n centru si mai $os de nielul solului. 9otusi camera mortuara aramas neterminata si a mai fost construit un coridor ascendent alternati,n centrul piramidei. Si aceasta camera a ramas neterminata, fiindcunoscuta n mod gresit, n lia$ul oisnuit su numele de Camera*eginei. A treia modificare a planului a implicat o schema maigrandioasa. +ncepe cu edificarea unei noi galerii ascendente n mie)ulpiramidei, de la capatul Coridorului Ascendent si $onctiunea care duceacatre camera reginei. Aceasta e cunoscuta su numele de Marea Galerie.Ea are B metri si nalta de D,& metri. Peretii ei de calcar slefuit urca

ertical % metri, urmatoarele B niele deplas3nu-se treptat catre interiorpentru a a$unge sa forme)e o olta consolidata.Este acoperita de osingura lespede de piatra n latime, de peste metru.

La capatul Marii Galerii se afla un coridor scurt si $os cu / deschidreitaiate n acopris. La sf3rsitul estic al Camerei Mortuare, st3nd pepodeaua plata si putin departat de perete, se afla un sarcofag mare, dingranit negru, a3nd o portiune mare lipsa n coltul sud-estic. Aceasta a

fost taiat si scoit dintr-un singur loc de granit , urmele fierastraului maia)3ndu-se nca. +n ciuda sparturii de la coltul sau el nca mai produce unsunet asemanator cu cel al unui clopot loit.+n anii DD(-DD% Perie adescoperit ca sarcofagul era cu circa %,& cm mai lat dec3t intrarea nCoridorul Ascendent, deci nu a fost introdus n camera mortuara princoridor, ci treuie sa se fi introdus acolo n timp ce se construia piramida,nainte de montarea taanului si a acoperisului Camerei *egelui.Sarcofagul poate fi considerat singurul moiler ncorporat din lume.

Alte trasaturi ale camerei mortuare sunt doua mici canale deaerisire care apar pe peretii din nord si sud ai piramidei. Scopul lor exactnu este cunoscut, desi s-a sugerat ca erau la origine orientate dupa stelelepolare, un aspect esential al religiei *egatului #echi, si pentru ca acum numai sunt orientate astfel nseamna ca axa Pam3ntului treuie sa se fimodificat de la construirea piramidei p3na asta)i. Acest lucru nu a putut fidemonsrat din punct de edere astronomic, si functia lor reala nu estecunoscuta nca.


6/17

Am mentionat mai sus faptul ca Marea Galerie a aut si o functiesecundara. Acolo se afla locul unde erau tinute locurile mari de granitfolosite pentru nchiderea Coridorului Ascendent dupa terminareanmorm3ntarii. Aceste locuri erau mult prea mari pentru a aea loc nalta parte a piramidei. Exista doada ca erau spri$inite pe grin)i de lemn

montate n cruce, suficient de sus fata de podeaua Galeriei astfel nc3tcortegiul sa poata trece pe su ele n timpul nmorm3mtarii. 7upa aceeaperetii se retrageau si lasau n urma lor un grup de lucratori care scoteaugrin)ile din lemn , las3nd locurile de granit sa nchida CoridorulAscendent.

Proced3nd astfel ei ram3neau locati n interiorul piramidei, nspatele locurilor de piatra , n parte dinspre camera mortuara. Ei aeau

totusi o camera de iesire, deoarece nu exista n remea *egatului #echioiceiul de a ngropa si muncitorui odata cu faraonul. Calea de iesire eraprintr-un culoar foarte ngust ce ducea de su o piatra din coridorulsuperior, de la capatul Marii Galerii, merg3nd n $os prin corpul piramidei,pentru a iesi mai $os de coridoril inferior. "esind muncitorii locau acestculoar c3t si culoarul care ducea catre suprafata exterioara si intrare. Estedeoseit de interesanta referirea la o usa plata care putea sa fie ridicata.Se pare ca intrarea originala prin mracamintea sa, din calcar de 9ura,fusese camuflata pentru a nu se deosei de restul suprafetei piramidei.

Marea Piramida mai are nca un secret, dar acesta se afla n afara ei.+n & un t3nar arheolog egiptean, !ama al-Mmalla5h, a primit sarcinade nlatura fragmentele de pietre de pe latura sudica a piramide. El a gasito serie de de locuri de calcar de 9ura, care ramasesera minateperfect. Acestea acopereu un put de /( metri, lungime, sapat n roca de laa)a piramidei. Putul aea o margine tencuita astfel nc3t locurile decalcar l nchideau etans.+n interiorul putului a fost gasita o arcaegipteana antica perfect pastrata si compusa din %B de piese de lemn,nea3nd nici macar un cui de metal. ;arcile constituiau o componentaimportana a ritialului funerear si erau considerate drept necesare faraonluimort, pe lumea cealalta. Erau numite fie arci funerare, fie arci solare,consider3ndu-se ca cel putin doua dintre ele ar seri faraonului pentrucalatoria dea-lungul )ilei cu )eul- soare pe aceasta lume, si n timpul noptiipe su pam3nt.

Mai exista re-un secret nedescoperit al Marii Piramide "mediat nspate si dincolo de putul unde era gasita prima arca se afla o serie de

locuri de piatra, deasupra unui alt put .Exista motie sa credem ca acolose afla ngropata o arca asemanatoare.


7/17

Marea Piramida este una dintre Cele B Minuni ale Lumii-cea maieche si singura care a supraietuit aproape n ntrgime si care a autntodeuna un efect i)itor asupra mintii omenesti.

2. Gradinile suspendate ale Semiramidei

Istoric

"Gradinile suspendate ale Semiramidei" - o expresie de partu termeni continanddoua inadvertente: gradinile palatului din Babilon nu erau suspendate, iarSemiramida nu putea sa le construiasca fiindca n-a existat... Legenda atat defrumoasei si energicei Semiramida (care a inspirat, de-a lungul anilor, scriitori caVoltaire si Crbillon, compo!itori ca ossini si foarte multi artisti plastici# intemeierea

orasului Babilon si initiativa unor lucrari ar$itectonice monumentale% unii istorici maivec$i (&erodot# si mai noi au incercat s-o identifice cu Sammuramat care (intre ')-'* i.e.n.# a guvernat Babilonul ca regenta pentru fiul ei, regele asirian +ded-irairi. ricum, c$iar admitand identitatea Semiramida-Sammuramat (deloc certa#,celebrele gradini nu-i pot fi atribuite, fiind construite cu peste doua veacuri mai tar!iu,de ar$itectii regelui abucodonosor (cca. */-/*0 i.e.n.#, mai putin cunoscut incalitatea sa de ctitor al unor monumente remarcabile, cat prin faptele sale de arme,printre care cucerirea erusalimului.

Legenda relatea!a ca regele inus, casatorit cu Semiramida, vrand sa-i alunge

frumoasei regine plictisul si sa-i ofere un mediu mai atragator si mai potrivit cupeisa1ul asirian cu care era obisnuita, a poruncit sa se inalte gradinile suspendate.
http://www.geocities.com/HotSprings/Chalet/6135/gardens.htmlhttp://bp1.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHlvSJZ7pI/AAAAAAAAABc/s63NugQ-R-s/s1600-h/semiramida.jpghttp://www.geocities.com/HotSprings/Chalet/6135/gardens.html


8/17

2e fapt, ele nu erau "suspendate", ci dispuse in terase care se inaltau in trepte,formand un fel de scara uriasa, sub terase aflandu-se incaperi de locuit. 2aca luamin consideratie suprafata imensa a gradinilor (cca. 3/ m.p. dupa cele maiplau!ibile evaluari#, precum si faptul ca ar$itectii babilonieni ai vremii nu cunosteaunici c$eia de bolta, nici arcul si ca de grin!i metalice nici nu putea fi inca vorba, unicul

material de constructie fiind piatra, este limpede ca gradinile "suspendate" seodi$neau pe o adevarata padure de cloane.

Cum a fost re!olvata problema foarte dificila a impermeabilitatii teraselor aflam dintextul lui 2iodor: "Aceste blocuri erau acoperite cu un strat de trestii imbibate inasfalt; pe acest strat urma un rand dublu de caramizi arse legate cu asfalt; la randullor, acestea erau acoperite cu foi de porumb pentru a impiedica infiltrarea apei si

patrunderea ei in fundatii. Pe acest strat se gasea o masa de pamant vegetalsuficienta pentru ca arbori cei mai mari sa prinda radacini. AScest sol artificial era

plin de arbori de toate speciile, in stare de a fermeca privirea prin marimea si

frumusetea lor".

n privinta irigarii gradinilor, 2iodor este destul de sumar: "Coloanele se ridicautreptat lasand sa patrunda lumina printre spatiile dintre ele [...]. Una singura dintreaceste coloane era goala de la varf pana la baza; ea continea masini idraulice care

pompau din fluviu o mare cantitate de apa, fara ca nimeni sa vada ceva din e!terior".+r$eologul german obert 4olde5e6, care a intreprins sapaturi la Babilon in al doileadeceniu al veacului nostru, vorbeste de "... trei puturi sitate alaturat, in serie" unulcentral, cu sectiune patrata, alte doua, cu sectiune ovala. Pentru aceasta dispozitienu se poate gasi alta e!plicatie decat ca este vorba de o masina idraulicafunctionand pe acelasi principiu ca un aparat cu galeti, cu lant". +ceste douamentiuni (intre care s-au scurs peste doua milenii# sunt departe de a ne oferi oimagine cat mai cuprin!atoare a sistemului de irigare a gradinilor babiloniene -reali!are inginereasca de prim rang.

+sta!i, pe locul gradinilor nu se mai afla decat un singur arbore - un #amarisorientalis(soi inrudit cu catina de prin partile noastre# - ultim martor solitar alvegetatiei bogate de mult. 7impul, necrutator, a distrus totul% si nu numai timpul, ci sioamenii: cu multi ani in urma, carami!ile si coloanele de piatra au fost utili!ate la

construirea unui dig de-a lungul 8ufratului. 2ar nu se cuvine sa-i 1udecam pe oamenicu prea mare asprime: gradinile erau menite sa-i desfete pe regi, pe cand stavilireaapelor ii ocroteste si-i $raneste pe cei multi...

3. Statuia lui Zeus


9/17

Istoric

In Grecia continentala (Thessalia), la poalele muntelui Cronion, nu departe de tarmul Marii

Ionice, se afla Olimpia - asezare vestita in toata lumea helenica nu prin proportiile sau

potentialul ei militar, ci pentru faptul ca era principalul centru inchinat cultului lui Zeus si

locul desfasurarii jocurilor olimpice !apte drumuri duceau spre Olimpia, intre care calea

sacra, lun"a de zece #ilometri, le"and tarmul marii de sanctuar - drum lun", strajuit de o parte

si de alta de temple, altare, statui $reme de peste un mileniu, in perioada desfasurarii

solemnitatilor si intrecerilor prilejuite de jocurile olimpice, "reci din %uropa si &sia Mica,

prieteni sau dusmani, uitau rivalitatile si suspendau conflictele, indreptandu-se spre sanctuarul

lui Zeus, incarcati cu daruri, pre"atiti sa asiste la ceremonii intr-un spirit de solidaritate

panhelenica

Templul lui Zeus, a carui constructie a fost terminata in anul ' ien, avea, dupa toate

pro*a*ilitatile, +' de metri lun"ime si aproape de metri latime Constructia a fost

incredintata lui .i*on din %leea, decorarea frontului anterior (reprezentand lupta lui /elops cu

Oenomaos) lui /aconios din Mendes, iar a frontului posterior (lupta centaurilor cu lapitii) lui

&lcamenes

&ici, in acest impresionant edificiu, a fost asezata statuia lui Zeus, pe care sculptorul 0idias

l-a reprezentat cu sprancenele incruntate - caci Zeus manuia si ful"erele (mai tarziu, romanii il

vor numi 1upiter Tonans) 0idias a fost, fara indoiala, cel mai pretuit dintre sculptorii vremii -

mai cele*ru decat contemporanii sai Miron (2Discobolul2) si /oliclet (2Doryphor2)3 s-a nascutintre '45-'4 ien si pro*a*il ce era atenian de vreme ce /ericle o*isnuia sa-i ceara sfatul in
http://www.geocities.com/HotSprings/Chalet/6135/zeus.htmlhttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHqFCJZ7qI/AAAAAAAAABk/q-ob0wvuQcQ/s1600-h/zeus.jpghttp://www.geocities.com/HotSprings/Chalet/6135/zeus.html


10/17

le"atura cu tre*urile Cetatii3 cunoastem numele tatalui sau, caci (dupa cum ne relateaza

/ausanias) pe soclul statuii lui Zeus se afla "ravata inscriptia 2Fidias Atenianul, fiul lui

Charmidas, m-a creat23 de asemenea cunoastem trei dintre operele sale cele mai insemnate,

doua statui ale &tenei, una criselefantina (din aur si fildes) si una din *ronz, precum si statuia

lui Zeus Olimpicul3 in sfarsit, stim ca a murit in jurul anului '67 ien, informatie care ne

ajuta sa sta*ilim cu oarecare apro8imatie anul inau"urarii statuii din Olimpia, trecuta printreCele sapte minuni ale lumii vechi.

9aca pornim, asadar, de la faptul ca 0idias si-a petrecut ultimii ani ai vietii la Olimpia si ca

lucrarea sa anterioara, statuia &tenei /arthenos, a fost inau"urata in '6 ien, ne ramane,

pentru statuia lui Zeus Olimpicul, intervalul '6-'67 ien %ste, desi"ur, o ipoteza *azata pe

conjuncturi (foarte pro*a*ila de altfel) in lipsa unor informatii e8acte3 !tra*on si /ausanias

ne-au lasat descrieri amanuntite ale impunatoarei statui, despre care vor*esc cu admiratie si

respect, dar nu mentioneaza nicaieri anul inau"urarii - lucru firesc daca tinem cont ca !tra*on

si-a redactat Geo"rafia cu peste patru veacuri mai tarziu, iar 29escrierea %ladei2 a lui

/ausanias dateaza din secolul II en

Infatisarea statuii ne este cunoscuta astazi - mai *ine cunoscuta decat a celorlalte 2minuni2

(*ineinteles cu e8ceptia Marii /iramide, care a rezistat pana in zilele noastre) - din descrierile

autorilor pomeniti mai sus si din ima"ini pastrate pe alte monumente si pe cateva monezi

!tatuia, inalta de 7 metri il infatisa pe Zeus sezand pe un tron si (ne spune !tra*on) 2 aproape

ca atingea plafonul cu capul si vazandu-l nu te puteai impiedica sa gandesti ca, daca s-ar

ridica in toata inaltimea sa, ar ridica acoperisul edificiului2 Tronul, din a*anos si *ronz, cu

*ratele sustinute dse sfincsi, era *o"at impodo*it cu fildes, aur si pietre pretioase Trupul

zeului era din lemn de a*anos, acoperit cu fildes, pe portiunile reprezentand pielea, iar

im*racamintea si incaltarile turnate cu aur3 pe cap, o coroana din frunze de maslin, in mana

dreapta o statuie reprezentand-o pe :i#;, zeita $ictoriei, iar in cea stan"a un sceptru pe care

se afla un vultur

0aptul ca 0idias a ales materialele tehnicii criselefantine - lemn im*racat in fildes si aur -

ridica unele nedumeriri, stiut find ca aceste materiale sunt mai fra"ile ca marmura si mult mai

fra"ile ca *ronzul3 *a mai mult< marmura si *ronzul sunt infinit mai potrivite conceptiei

artistice "recesti dominata de simplitate si sinceritate O e8plicatie ne propun G si T

Chitulescu (in !apte monumente cele*re ale antichitatii, %ditura tehnica, =ucuresti, 74+4))

De"ii cuceritori ai %fesului, ori"inari fie din &sia Mica (.idia, /er"a), fie din Grecia

continentala (Macedonia, au respectat intotdeauna lacasul inchinat &rtemisei, *a de multe ori

au contri*uit la impodo*irea lui :u tot asa au procedat "otii care, navalind in &sia Mia,

jefuiesc (in + en) %fesul, despind artemisionul de toate podoa*ele lui Defacut cu "reu si in

conditii de saracie, sanctuarul este definitiv parasit dupa edictul din anul 64 prin care

imparatul Teodosie I hotara inchiderea tuturor edificiilor de cult pa"ane de pe teritoriul

imperiului roman 1aful care a urmat a durat peste un mileniu3 in 6-6, &nthemios din

Tralles si Isidor din Milet, cu sprijinul imparatului 1ustinian, reusesc sa transporte opt coloanede marmura verde la =izant, folosindu-le la construirea *isericii !f !ofia3 alte materiale au

fost utilizate la construirea *azilicii !f Ioan din %fes si a unei citadele - desi, dupa cum se

stie, marmura este un material foarte putin potrivit lucrarilor de fortificatii3 urme au lasat si

trecerea ara*ilor (cca 55 en), apoi ocupatia %fesului de catre turcii sel"iucizi (dupa 7545) si

lun"a perioada de lupte dintre cruciati si musulmani, care a durat aproape doua veacuri !i

iata-i pe arheolo"ii si arhitectii din zilele noastre incercand sa reconstituie artemisionul dupa

coloanele aflate la !f !ofia (astazi Muzeul &@asof@a) cu ajutorul celor doua capiteluri ionice

(si alte fra"mente de la =ritish Museum din .ondra) al materialelor dez"ropate la fata locului

de en"lezii 1 T Eood si 9 G Ao"arth, al fra"mantelor "asite la temeliile caselor din &@a-

!olu# - modesta asezare situata pe o colina din apropierea fostului sanctuar 9intre aceste

incercari dereconstituire,cea mai verosimila pare cea produsa de & % Aenderson


13/17

In sfarsit, un fapt ale carui aspecte tin deopotriva de *izar si de "rotesc< Aerostrat, cel care a

incendiat &rtemisionul ca sa devina cele*ru - senatul efesian emises un decret prin care

interzicea, su* pedeapsa cu moartea, pronuntarea numelui *lestemat - fi"ureaza astazi in

numeroase enciclopedii si diferite lucrari (nici cea de fatza, dupa cum vedem, nu face

e8cceptie), *ucurandu-se asfel de o anume (trista si falsa) cele*ritate

Colosul din Dodos

Istori"#olosul din Rodos

nsula odos, ase!ata la numai 0/ 9m de coasta +siei ici, era una dintre verigile lantului care,

trecand prin Creta, lega +sia de 8uropa.

n antic$itate, locuitorii insulei odos au dorit sa devina comercianti independenti. S-au straduitsa ramana neutri, sa nu se ra!boiasca cu alte popoare, cu toate ca au fost de multe ori atacati sicuceriti.

Se !ice ca expeditia lui 2emetrios contra odosului era alcatuita din ;tolemeu.
http://www.krimket.ro/colosul-din-rodos.phphttp://bp2.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHt1iJZ7sI/AAAAAAAAAB0/pV6mRFLQSv4/s1600-h/colosul.jpghttp://www.krimket.ro/colosul-din-rodos.php


14/17

+mintirea acestui eveniment trebuia imortali!ata intr-o forma grandioasa, care sa arate si sapovesteasca intregii lumi si posteritatii re!istenta eroica a poporului. + fost construita o statuieuriasa, in cinstea protectorului cetatii - !eul Soarelui, &elios - simbol maret al eliberarii lor.

+ceasta gigantica lucrare i-a fost incredintata sculptorului C$ares, care utili!and metalul re!ultatdin topirea masinilor de ra!boi parasite de 2emetrios, a ridicat, in decurs de 30 ani (0)0-0'#

i.&r. celebra statuie numita Colosul din odos.

Statuia a fost amplasata la intrarea intr-unul din porturi, dar nu se stie exact care dintre ele.

Stratul exterior din bron! a fost fixat pe un suport din metal. ontarea statuii, goale pe dinauntru,a fost inceputa de pe sol, iar pe masura ce lucrarile inaintau ineriorul era umplut cu pietre, pentrua asigura a mai mare stabilitate.

2in nefericire, dupa numai /* de ani de triumfala dominatie asupra orasului si marii, Colosul s-aprabusit in urma unui mare cutremur, in anul 00= i.e.n.

Cu toate eforturile depuse, statuia n-a mai putut fi refacuta. Locuitorii odosului au fost sfatuiti deun oracol sa nu refaca statuia deoarece ar fi de rau augur pentru oras, asa ca aceasta a ramas inpo!itia in care ca!use.

n anul */* e.n., un calif a vandut unui negustor din 8mesa cantitatea de bron! provenind dinimensul Colos. mpresionant este faptul ca imensa cantitate de bro! a fost transportata cua1utorul a ) de camile, a1ungandu-se la conclu!ia ca statuia continea in 1ur de ; de tone debron!.

n ceea ce priveste inaltimea statuii, ma1oritatea autorilor care au descris-o au aratat ca aceastaavea intre ;-;= m. n afara de scopul sau memorabil, s-a presupus ca statuia servea si pentru acalau!i corabiile, presupunandu-se ca intr-o mana colosul tinea o torta in care focul ardea

continuu.

Celebra statuie din $odos n%a dainuit decat &' de ani, ea fiind distrusa de un puternic cutremur.Superstitia oamenilor vremii a facut ca imensa statuie sa nu fie reasezata pe soclul ei triumfal.(ai mult, dupa noua secole, a sosit un negustor cu un sir de camile, pe care a incarcat bronzul,astfel ca orice urma a veciului Colos a fost stearsa.

$. %arul din Ale&andria


15/17

Istoric

& fost considerat ultima dintre cele sapte minuni ale lumii antice Constructia 0arului, care a

folosit drept "hid marinarilor timp de aproape 7 secole (sec al III-lea iCh - secolul al FI$-lea dCh), ar fi inceput prin anul 4 iCh si a durat 7 ani .ucrarile au fost initiate de

/tolemeu I care se stin"e inainte de terminarea lor !tafeta e preluata de fiul sau, /tolemeu II

.ocul ales pentru ridicarea farului e insula /haros, in locul actualului 0ort ?uat*a@, care

dateaza de la sfarsitul secolului al F$-lea si care a fost construit, partial, cu *locuri de piatra

provenind din far

:umeroasele cutremure de pamant care au avut loc in re"iune intre secolele al I$-lea si al

FI$-lea au su*rezit 0arul, distrus aproape in intre"ime in 7656 In 76'4, I*n =attta, relata si

el despre starea su*reda a 0arului

In secolul al F$-lea e construita in insula o citadela pentru a proteja orasul de amenintarea

Imperiului otoman 0arul nu a fost construit doar pentru a-i proteja pe marinarii aflati in lar"ul

coastelor &le8andriei, ci si ca mijloc de propa"anda, monumentul fiind un sim*ol al orasului

%8istau aici o serie de constructii la fel de cele*re precum 0arul dar acesta le-a surclasat prin

forta sim*olica pe care si-a pastrat-o si azi

Geo"raful "rec !tra*on mentiona faptul ca 0arul a fost construit din piatra al*a (un calcar

local) care are particularitatea de a deveni dura in contact cu apa O parte din constructie a

fost insa realizata cu "ranit din &ssuan !tudiul documentelor, al mozaicurilor, al monezilor

*atute in &le8andria intre secolul I iCh si sec al II-lea dCh si al unui mormant antic (sec al

II-lea dCh) din Taposiris Ma"na, aflat la '5 #m de &le8andria, mai e8act a unei copii redusea 0arului aflat pe acest mormant, au dus la o serie de concluzii

0arul a fost o constructie cu 6 etaje, cu o inaltime de 76 de metri, avand o *aza patrata, o

coloana octo"onala si un mic turn rotund montat pe o statuie !e presupune ca raza sa de

vizi*ilitate era de apro8imativ 5 de #m 5 de incaperi erau destinate pentru personalul de

intretinere si pentru depozitarea com*usti*ilului

Camerele pentru depozitarea com*usti*ilului erau amenajate in jurul unei rampe interioare

suficient de lar"a pentru a permite trecerea animalelor de povara incarcate cu com*usti*ilul

aferent si care avea acces la o terasa inconjurata de patru tritoni sufland in cornuri %tajul al

II-lea era de forma octo"onala si masura 6' metri inaltime si 7,65 metri lar"ime, fiind
http://www.revistamagazin.ro/content/view/5002/30/http://bp3.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHwFyJZ7tI/AAAAAAAAAB8/5SPUbuupkhA/s1600-h/farul.jpghttp://www.revistamagazin.ro/content/view/5002/30/


16/17

prevazut cu o scara interioara care urca la cel de-al III-lea etaj &cesta era de forma rotunda si

avea 4 metri inaltime, fiind prevazut cu o scara cu 75 trepte

In varful 0arului se afla o statuie, pro*a*il a lui Zeus, /oseidon sau Aelios % posi*il sa fi

e8istat toate aceste trei reprezentari care au fost inlocuite pe rand In apa marii din fata fortului

?uat*ai au fost descoperite doua statui colosale Cea a lui /tolemeu II in ipostaza de faraoniar cea de-a doua, o statuie a zeitei Isis, care au fost instalate in fata 0arului, fiind vizi*ile de

navi"atorii care intrau in port

!apaturile arheolo"ice in situl ?uat*ai au devenit sistematice in a doua jumatate a

secolului al FF-lea =locurile de piatra aflate pe fundul apelor au fost studiate incepand cu

anul 74+5 Ima"inile mai mult sau mai putin realiste ale 0arului inainte de 74+5 au fost

realizate in special pe *aza te8telor antice si a le"endelor Coro*orarea tuturor surselor de

informatie e8istente a fost facuta prima oara dupa 74+5 iar in 74 a fost pu*licat primul

articol stiintific asupra acestui sit antic In 744' au fost recenzate peste 6555 de *locuri de

piatra si numeroase fra"mente de coloane

7. Mausoleul din Halicarnas"Am descoperit in Halicarnassus un monument gigant, cum nu aavut nici un om mort, impodobit extrem de fin cu statuireprezentand cai si oameni, sculpturi realistice din cea mai bunamarmura." [Regele Maussollos in "Dialogurile celor morti" ale luiucian!

&semanator marii piramide, vizitam, acum, locul de inmormantare al unui re"eantic Totusi, mausoleul este diferit - atat de diferit de piramida incat si-a casti"at o

reputatie - si un loc in lista minunilor lumii - dar pentru alte motive 9in punct de

vedere "eo"rafic este aproape de Templul lui &rtemis Iar ce-i fascina pe vizitatoriera frumusetea sa, nu dimensiunile

Lo"atie

In orasul =odrum (in antichitate - Aalicarnassus) lan"a Marea %"ee, in sud-vestul

Turciei

Istorie

Cand persii si-au e8tins re"atul ajun"and in Mesopotamia, nordul Indiei, !iria,

%"ipt, si &sia Mica, re"ele nu putea sa controleze vastul sau imperiu fara ajutorul

"uvernatorilor locali .a fel ca alte provincii, re"atul Caria din vestul &siei Mici eraatat de departe de capitala /ersiei incat era, practic, autonom 9in 6 pana in 66

iAr a domnit re"ele Mausollos, care a mutat capitala la Aalicarnassus :imic nueste mai interesant despre viata Mausoleului decat constructia sa /roiectul a fost

conceput de sotia si de sora sa, &rtemisia, iar constructia cladirii este posi*il sa fi
http://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpg


17/17

inceput in timpul vietii re"elui Mausoleul a fost terminat in jurul anului 65 iAr,

la 6 ani dupa moartea lui Maussollos, si la un an dupa cea a surorii sale &rtemisiaTimp de 7+ secole, mausoleul a ramas in conditii *une, pana cand un cutremur a

cauzat niste stricaciuni la acoperis si la coloane .a inceputul secolului F$,

Cavalerii !f Ion din Malta au invadat re"iunea si au construit un mare castel pentrucruciati Cand au decis sa-l fortifice in 7'4', ei au folosit pietrele mausoleului /ana

in 7, aproape fiecare piatra din mausoleu a fost folosita pentru constructii

&stazi, marele castel e8ista inca in =odrum, iar piatra fina si *locurile de marmurase pot vedea in zidurile sale Bnele dintre sculpturi au supravietuit, iar astazi sunt

e8puse la =ritish Museum, in .ondra !culpturile reprezinta *ataliile dintre "reci si

amazoane .a locul mausoleului nu a ramas decat temelia a ceea ce a fost una din

Marile Minuni lae .umii &ntice

Des"riereCladire avea forma dreptun"hiulara, cu dimensiunea de apro8imativ '5 m pe 65 m

9easupra temeliei era un podium cu trepte pe la carui fete erau diferite sculpturi

Camera mortuara si sarcofa"ul din ala*astru al*, decorate cu aur, erau pe podium,

inconjuratede coloane in stil ionic

Inca din secolul FIF au avut loc e8cavatii arheolo"ice la locul Mausoleului &ceste

e8cavatii, impreuna cu descrierile detaliate ale istoricilor "reci din antichitate, nedau o idee destul de *una despre forma si aspectul sau O reconstituire a partii mai

scurte a mausoleului ilustreaza natura lacoma a artei si arhitecturii sale o cladirepentru un re"e a carui nume este sar*atorit in toate marile morminte din ziua de azi

-- mausoleurile
http://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpghttp://bp0.blogger.com/_UunBapnUe6M/SDHxeCJZ7uI/AAAAAAAAACE/evlEeTWdkXI/s1600-h/mausoleum_461.jpg

Date post:	14-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	siushy
View:	70 times
Download:	3 times

Cele 7 Minuni Ale Lumii Antice

Documents