Cele 14 Nevoi Fundamentale

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

I.Respiratia reprezinta nevoia fiecarei finite umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator , necesar proceselor de oxidare din organism , si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare .Independenta in satisfacerea nevoii Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a muschilor respiratori , de eficienta functionarii lor .Etapele respiratiei:1) Ventilatia reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon . Are 2 timpi :- inspiratia- expiratia2) Difuziunea gazelor este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in capilarele perialveolare , si dioxidul de carbon din capilare trece in alveolele pulmonare.3) Etapa circulatorie consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi, si dioxidul de carbon adus de la tesuturi , prin vasele venoase , la plamani pentru a se elimina .4) Etapa tisulara reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi , cu ajutorul unui sistem enzimatic complex .Asistenta face observatii privind doar etapa ventilatorie a respiratiei .Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira:1) Factori bilogici :- varsta – la copil numarul de respiratii este mai mare ca la adult.- sexul – la femei , valorile frecventei respiratorii se inregistreaza la limita maxima , iar la barbati la limita minima .- statura – la persoanele mai scunde , numarul de respiratii/minut este mai mare decat la persoanele inalte- somnul – in timpul somnului frecventa respiratiilor este mai scazuta decat in timpul starii de veghe- postura – pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul respiratiei . Pozitia care favorizeaza respiratia este cea sezand si ortostatica , prin contractia corespunzatoare a diafragmei .- alimentatia – influenteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii si favorizeaza buna functionare a diafragmei si a celorlalti muschi respiratori .- exercitiul fizic – influenteaza frecventa respiratiei. 2) Factori psihologici :- emotiile – influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei3) Factori sociologici :- mediul ambiant – procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizeaza respiratia , iar mediul poluat influenteaza negativ respiratia- climatul – caldura determina cresterea frecventei respiratiei , frigul-scaderea frecventei , vantul perturba respiratia , altitudinea determina cresterea frecventei- locul de munca – prin poluare chimica sau microbiana , devine un mediu nefavorabil bunei respiratii .Manifestari de independenta :- frecventa respiratiei reprezinta numarul de respiratii/minut si este influentata de varsta si sex , astfel :a) la nou-nascut – 30-50 respiratii/minb) la 2 ani – 25-35 respiratii/minc) la 12 ani – 15-25 respiratii/mind) la adult – 16-18 respiratii/mine) la varstnic – 15-25 respiratii/min- amplitudinea este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare respiratie .Deci , respiratia poate fi profunda sau superficiala.

- ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii ; deci , respiratia este ritmica.- respiratia nu trebuie sa fie zgomotoasa , este linistita ; in somn poate deveni zgomotoasa (sforait)- in timpul respiratiei (inspiratiei si expiratiei) ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare- mucoasa respiratorie este umeda , cu secretii reduse , transparente- tusea = reprezinta o expiratie fortata , prin care se elimina secretiile din caile respiratorii , fiind un fenomen de protectie al organismuluiExista 3 tipuri de respiratie :a) costal superior – intalnit la femeie , prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice , datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratieib) costal inferior – intalnit la barbat , prin marirea diametrului lateral al cutiei toracicec) abdominal – intalnit la copii si varstnici , prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice . Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii :- asistenta exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului- invata pacientul sa faca exercitii respiratorii- sa faca exercitii de relaxare , fizice- sa adopte posturi adecvate care sa favorizeze respiratia- invata pacientul sa inlature obiceiurile daunatoare cum ar fi : imbracamintea stramta, tabagismul , mesele copioase. Dependenta in satisfacerea nevoii.Probleme de dependenta :1) Alterarea vocii2) Dispneea3) Obstructia cailor respiratorii 1) Alterarea vocii . Surse de dificultate : - procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare : nas , faringe , laringe- prezenta alergenilor din mediul inconjuratorManifestari de dependenta :- DISFONIE = raguseala , voce stinsa , aspra- AFONIE = imposibilitatea de a vorbi- Senzatia de sufocare2) Dispneea = respiratie dificilaSurse de dificultate :- boli ale inimii- boli ale cailor respiratorii superioareManifestari de dependenta :- ORTOPNEE = pozitie fortata , dificila in pozitie sezand- APNEE = oprirea respiratiei- BRADIPNEE = reducerea frecventei respiratiei- TAHIPNEE = cresterea frecventei respiratiei- Modificarea amplitudinii respiratiei (superficiala sau profunda)- HIPERVENTILATIE = patrunderea unei cantitati mai mari de aer in plamani- HIPOVENTILATIE = patrunderea unei cantitati mai mici de aer in plamani- HEMOPTIZIE = hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala , provenind de la plamani- Tuse- Sputa

- Dispnee de tip CHEYNE-STOKES = respiratie frecventa ajunsa la un grad maxim , dupa care frecventa scade treptat si este urmata de o perioada de apnee , dupa care ciclul se reia (respiratie in 4 timpi)- Dispnee de tip KUSMAUL= inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata , apnee , dupa care ciclul se reia.- Zgomote respiratorii . Sunt de diferite tipuri:a) crepitanteb) romflantec) sibilante- CIANOZA = colorarea albastrui-vanata a extremitatilor (nas , buze , lobul urechii , unghii) 3) Obstructia cailor respiratorii .Cauze : - procese inflamatorii ale cailor respiratorii- prezenta unor corpi straini in caile respiratorii superioare- deformari ale nasuluiManifestari de depandenta :- secretii abundente nazale care impiedica respiratia- respiratie dificila pe nas (bolnavul respira pe gura)- EPISTAXIS = hemoragie nazala- deformari ale nasului cum ar fi deviatia de sept , traumatisme- stranut = expiratie fortata- CORNAJ = zgomot inspirator cu caracter de suieratura , auzibil de la distanta- TIRAJ = depresiune inspiratorie (infundatura) a partilor moi ale toracelui , mai ales supraclavicular , intercostal si epigastru Interventiile asistentei .

Obiective Interventii autonome si delegate

Pac. sa respire pa nas in termen de………… - asistenta indeparteaza secretiile nazale sau educa pacientul sa-si indeparteze secretiile in batista personala- umezeste aerul din incapere- hidrateaza pacientul cu lichide

Pac. sa nu devina sursa de infectie - asistenta educa pacientul pentru a folosi batista individuala , de unica folosinta- educa pacientul pentru a folosi scuipatoarele speciale , sa evite imprastierea secretiilor nazale

Pac. sa i se opreasca epistaxisul de catre nursa in termen de 5 min

- asistenta aseaza pacientul in decubit dorsal cu capul in hiperextensie- comprima cu policele , pe septul nazal, nara care sangereaza timp de 5-10 min- aplica comprese reci pe frunte , nas sau ceafa- recomanda pacientului sa nu-si sufle nasul

Pac. sa prezinte mucoase respiratorii umede si intacte permanent………………………

- asistenta umezeste aerul din incapere- recomanda pacientului repaus vocal absolut- invata pacientul sa utilizeze comunicarea nonverbala- educa pacientul sa faca gargara cu solutii

antiseptice- se hidrateaza pacientul cu lichide

Pac. sa inghita fara dificultate in termen de…………….

- asistenta intrerupe alimentatia solida- instituie alimentie semisolida si lichide caldute- recomanda pacientului sa faca gargara cu solutii antiseptice- administreaza medicatia prescrisa de medic

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - asistenta pregateste pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici

Pac. sa prezinte sau sa capete rezistenta la infectii in termen de……………

- asistenta educa pacientul sa evite schimbarile bruste de temperatura- sa evite locurile aglomerate

Pac. sa prezinte cai respiratorii permeabile permanent - asistenta invata pacientul sa tuseasca , sa expectoreze si sa colecteze sputa- umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata- aspira secretiile bronsice , daca este cazul- invata pacientul sa adopte o pozitie care sa favorizeze respiratia- invata pacientul sa efectueze exercitii respiratorii- educa pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare- administreaza medicatia prescrisa de medic

II. Circulatia .Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sanguine , care are drept scop transportul substantelor nutritive si oxigenului la tesuturi , dar si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organele excretoare .Asistenta supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale . Independenta in satisfacerea nevoii . 1) Pulsulreprezinta expansiunea ritmica a arterelor , care se comprima pe un plan osos.Factori care influenteaza pulsul : a) Factori biologici :- varsta – la copilul mic si la varstnic , frecventa pulsului este mai crescuta decat la adult .- inaltimea corporala – persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a celor inalte- somnul – in timpul somnului frecventa pulsului este mai redusa- alimentatia – in timpul digestiei , frecventa pulsului creste- efortul fizic – determina cresterea frecventei pulsuluib) Factori psihologici :- emotiile- plansul- teama produc cresterea frecventei pulsului .c) Factori sociali :- mediul ambiant – influenteaza frecventa pulsului prin concentratia in oxigen a aerului inspiritManifestari de independenta :- frecventa pulsului (nr. de pulsatii/minut) :

a) la nou-nascut – 130-140 pulsatii/minb) la copilul mic – 100-120 pulsatii/minc) la 10 ani – 90-100 pulsatii/mind) la adult – 60-80 pulsatii/mine) la varstnic – peste 80-90 pulsatii/min- pulsul este ritmic , pauzele dintre pulsatii fiind egale- amplitudinea (volumul) pulsului este determinata de cantitatea de sange existenta in vase ; amplitudinea este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima- celeritatea pulsului reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile- tegumentele , inclusiv extremitatile trebuie sa fie calde , roz 2) Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali .Factorii care determina T.A sunt :- debitul cardiac- forta de contractie a inimii- elasticitatea si calibrul vaselor- vascozitatea sangeluiT.A scade de la centru catre periferie . Factori care influenteaza tensiunea arteriala : a) Factori biologici:- varsta – T.A este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta ; creste usor la varstnic- somnul – T.A este mai mica in timpul somnului decat in perioada de veghe- activitatea – efortul fizic produce cresterea T.A , la fel si activitatea diurnab) Factori psihologici :- emotiile- bucuriile- anxietatea determina cresterea T.Ac) Factori sociologici :- climatul – frigul produce vasoconstrictie, deci cresterea T.A- caldura produce vasodilatatie , deci scaderea T.A Manifestari de independenta : - tensiunea sistolica corespunde momentului de ejectie a sangelui in artere prin contractia inimii si este mai mare- tensiunea diastolica corespunde fazei de umplere a inimii cu sange- tensiunea sistolica + tensiunea diastolica = tensiunea arteriala- tensiunea arteriala se exprima in mm HgValori normale ale T.A :- intre 1-3 ani – 75-90/50-60 mm Hg- intre 4-11 ani – 90-110/60-65 mm Hg- intre 12-15 ani – 100-120/60-75 mm Hg- adult 110- 140/75-90 mm Hg- varstnic peste 150/90 mm Hg- tensiunea diferentiala este diferenta dintre T.A maxima si T.A minima si este aproximativ 60 mm Hg- T.A minima (diastolica) = T.A maxima /2 +1Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei :

- educa pacientul pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere (aerisire)- educa pacientul sa-si mentina tegumentele curate si integre- sa aiba o alimentatie echilibrata , fara exces de grasimi- sa evite tutunul , excesul de alcool- sa evite sedentarismul- sa poarte imbracaminte lejera , care sa nu stanjeneasca circulatia .Dependenta in satisfacerea nevoii . Ø Circulatie inadecvata .Surse de dificultate :- de ordin fizic : alterarea muschiului cardiac , a peretilor arteriali , venosi ; obstructii arteriale , supraincarcarea inimii- de ordin psihologic : anxietatea , stresul , situatia de criza- lipsa cunoasterii de sine , despre altii , despre obiceiurile daunatoare , despre alimentatia echilibrataManifestari de dependenta : 1) Modificari ale pulsului :a) de frecventa – TAHICARDIE = cresterea frecventei pulsului- BRADICARDIE = scaderea frecventei pulsuluib) de volum – puls filiform = puls cu volum foarte redus , abia perceptibil- puls asimetric = volum diferit al pulsului la arterele simetricec) de ritm – puls aritmic = pauze inegale intre pulsatii- puls dicrot = se percep 2 pulsatii , una puternica si alta slaba , urmata de pauza 2) Modificari ale T.A :- hipertensiunea arteriala (H.T.A.) = cresterea T.A peste valorile normale- hipotensiunea arteriala = scaderea T.A sub valorile normale- modificari ale T.A diferentiale- T.A difera la segmente simetrice (brat stang , drept)- COLAPS= prabusirea T.A3) Tegumente modificate :- reci , palide datorita irigarii insuficiente a pielii- cianotice – coloratie violacee a extremitatilor4) HIPOXEMIE = scaderea cantitatii de oxigen din sangeHIPOXIE = diminuarea cantitatii de oxigen din tesuturi Interventiile asistentei .


Pac. sa prezinte circulatie adecvata permanent - asistenta invata pacientul sa renunte la tutun , alcool- sa aiba o alimentatie bogata in fructe , zarzavaturi- sa evite grasimile si sarea din alimentatie- asistenta aplica tehnici de favorizare a circulatiei : exercitii pasive , active , masaje- administreaza medicatia prescrisa de medic(antiaritmice , diuretice , vasodilatatoare , tonice cardiace , hipotensoare , antianginoase ,

anticoagulante)- urmareste efectul medicamentelor- educatie sanitara a bolnavului

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - asistenta informeaza pacientul asupra stadiului bolii sale , asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna , asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos

2. Nevoia de a manca si a beaOricarui organism ii este necesar sa ingere si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indinspensabila unei bune functionari . Independenta in satisfacerea nevoii . Organismul are nevoie de alimentatie adecvata calitativ si cantitativ . Alimentatia trebuie sa cuprinda toti factorii necesari pentru mentinerea vietii si asigurarea functiilor organismului : glucide , proteine , lipide , vitamine, apa , saruri minerale .1)Glucidele sau hidratii de carbon reprezinta sursa principala energetica a organismului. Digerarea si asimilarea lor nu solicita organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din necesitatile calorice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon , daca nu exista o contraindicatie in ceea ce priveste aportul lor (diabetul zaharat, obezitate , colita de fermentatie ) .COLITA = inflamatia intestinuluiAportul de glucide trebuie marit in boli febrile , casexie (stare extrema de slabire), denutritie , afectiuni hepatice , renale si pot fi administrate sub forma de ceaiuri , siropuri , limonade , sucuri de fructe etc. (mai ales in perioada febrile) .Principala sursa de hidrati de carbon este painea , cartoful , orezul .Necesarul zilnic de hidrati de carbon = 4-6g/kg corp/24 h2)Proteinelereprezinta materialele plastice (de formare) ale organismului , ele inlocuind substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica . Reprezinta sursa importanta de energie si constituie material prima a enzimelor si a hormonilor .Aportul insuficient de proteine de lunga durata determina distrugerea parenchimului hepatic , aparitia anemiei si retentia (retinerea) apei in organism cu formare de edeme . Aceste probleme se datoreaza scaderii proteinelor din plasma . Cresterea cantitatii de proteine este indicata in sarcina , alaptare , arsuri , anemii , postoperator , evacuari pleurale si abdominale .Scaderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale , afectiuni febrile .Necesarul de proteine = 4-6g/kg corp/24 hRezistenta organismului fata de infectii depinde de aportul proteic ; in anumite cazuri ( de arderi exaggerate sau pierderi patologice ) , necesarul proteic creste ; in afectiuni renale (insuficienta renala ) necesarul proteic este scazut pentru menajarea rinichiului.Proteinele se gasesc in carne , oua , peste , branza , lapte , legume uscate (fasole si mazare). 3)Lipideleau valoare calorica mare si calitati energetice mari intr-un volum mic. Ele au rol energetic , structural , adica intra in compozitia sistemului nervos si a eritrocitului (globulul rosu), au rol de sustinere pentru organelle interne , rol de deposit pentru rezervele de energie .Necesarul de lipide = 1-2g/kg corp/24 hAportul de lipide se va reduce in boli febrile , boli hepatice , insuficienta pancreatica , insuficienta renala , diabet zaharat , obezitate ; si va creste in malnutritie , hipertiroidism (datorita arderilor exagerate).Aportul de lipide trebuie sa fie de origine animala (unt , smantana , sunca) si vegetala (ulei).

4)Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. Necesarul de vitamine se asigura prin consumarea fructelor , legumelor , salatelor , sucurilor de fructe.Vitaminele pot fi clasificate in :- vitamine hidrosolubile- vitamine liposolubile5)Apa si sarurile minerale. In apa se petrec toate reactiile biochimice din organism , au rol structural si catalizator.Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500 ml , provenind din aport si din arderea hidratilor de carbon si a lipidelor .Necesarul de saruri minerale : 4g de Na/zi , 3-4g K/zi , 2g Ca/zi , 6g Cl/zi , 18mg Fe/zi , 0,15g Mg/zi .Pentru ca absorbtia de Ca si Mg sa fie optima, raportul trebuie sa fie de 2 la 1.Surse de Ca si K : branza , lapte si derivate.Necesitatile de apa si saruri minerale cresc in boli febrile , diaree , varsaturi , hemoragii abundente , arsuri intinse ; si scad in insuficienta cardiaca , in ciroza, etc.Necesitatile calorice ale omului sanatos.Valoarea energetica a principiilor alimentare :- glucide – 4,1cal prin metabolizarea unui gram- lipide – 9,3 cal prin metabolizarea unui gram- proteine – 4,1cal prin metabolizarea unui gramNecesarul caloric pe 24 h in functie de activitate :- in repaus – 25 cal/kg corp/zi- efort fizic usor -35 cal/kg corp/zi- efort mediu – 45 cal/kg corp/zi- efort mare – 55 cal/kg corp/ziNecesarul caloric pe 24 h in functie de varsta :- se creste necesarul caloric cu 20-30% pentru copii- se scade cu 10-15% pentru varstnici- la femei este cu 10% mai mic decat la barbat- in starile febrile necesarul caloric este marit cu 10%- la sportive , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu 30%Necesarul caloric este de 2500-3000 cal/zi .Factori care influenteaza satisfacerea nevoii .1) Factori bilogici :- varsta si dezvoltarea – nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si dezvoltare : copil , adolescent , adult , varstnic.- activitati fizice – cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat creste si aportul alimentar- orarul si repartizarea meselor – un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivizilor , intervalul dintre mese fiind in functie de varsta2) Factori psihologici :- emotiile- influenteaza consumul de hrana (unii isi pierd apetitul , iar altii consuma mai multe alimente) .- anxietatea – hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate , de dragoste si de bunastare3) Factori sociologici :- climatul – iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii , iar vara , sunt preferabile mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide- statutul socio-economic –saracia influenteaza negative satisfacerea nevoii- religia – in functie de apartenenta lor religioasa , indivizii au anumite ritualuri alimentare : post urmat de sarbatori mari , interzicerea consumului unor alimente (carne de porc , cafea , alcool ) , dar si prepararea si servirea alimentelor dupa un anumit ritual

- cultura – alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culture.Manifestari de independenta :1) Cavitatea bucala – dentitia trebuie sa fie buna , proteza dentara (daca este cazul) trebuie sa fie adaptata si in stare buna , mucoasa bucala roza si umeda , limba roz , gingiile de culoare roz si aderente dintilor .2) Masticatia – trebuie sa fie usoara , eficace , cu gura inchisa .3) Reflexul de deglutitie (inghitire) – trebuie sa fie prezent4) Digestia – trebuie sa fie usoara , lenta .5) Deprinderile alimentare- orarul meselor (3 mese si 2 gustari cu 10 ore de repaus nocturn).6) Apetitul – trebuie sa fie prezent.7) Satietatea (senzatia de satul) – trebuie sa fie prezenta8) Hidratarea – reprezinta consumul de lichide in functie de varsta9) Simtul gustative – trebuie sa fie prezent.Rolul nursei pentru mentinerea independentei :- asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 h , in functie de activitate , varsta si starea fiziologica- asistenta cantareste pacientul si urmareste evolutia greutatii- asigura echilibrul intre alimentele energetice si cele neenergetice (apa , vitamine , saruri minerale) . - asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel:50-55% glucide10-15% lipide30-40% proteine- asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala :a) 40% proteine de origine animalab) 60% proteine de origine vegetalac) 35% lipide de origine animalad) 65% lipide de origine vegetala- ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele alimentare- cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului- inlocuieste, la nevoie , un aliment cu altul , conform echivalentelor cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare- calculeaza indicele ponderal care reprezinta raportul dintre greutatea reala si cea ideala.Greutatea reala se cantareste , iar greutatea ideala se calculeaza astfel: 50+0,75(Tcm -150) + Vani -20/ 4 x 0,9 (la femei)T=talieV =varstaIndicele ponderal trebuie sa fie cuprins intre 0,9-1,1.Intre:- 0,8-0,9 – distrofie gradul I- 0,7-0,8 – distrofie gradul II- 0,6-0,7 – distrofie gradul III- peste 1,1-1,2 – obezitate gradul I- intre 1,2-1,3 – obezitate gradul II- peste 1,3 – obezitate gradul IIIDependenta in satisfacerea nevoii.Probleme de dependenta :1) Alimentatie inadecvata prin deficit2) Alimentatie inadecvata prin exces au surplus3) Dificultate de a se alimenta si/sau hidrata4) Dificultate de a urma dieta5) Greturi si varsaturi

6) Refuz de a se alimenta si hidrataSurse de dificultate :1) de ordin fizic :- alterarea mucoasei bucale , tubului digestiv- afectiuni ale ficatului si ale cailor biliare- tubajul gastric : intoxicatii alcoolice , abuz de medicamente , afectiuni endocrine- obstructii sau strangulari intestinale 2)de ordin psihologic :- tulburari de gandire- anxietate- stress- stari de criza3)de ordin sociologic :- insalubritatea- religia4)lipsa cunoasterii de sine , a mediului inconjurator . Alimentatia inadecvata prin deficit – aport insufficient de alimente .Manifestari de dependenta :- ANOREXIE = lipsa totala a poftei de mancare- INAPETENTA = apetit scazut- DISFAGIE = durere la inghitire- GINGIVITE = inflamatia gingiilor- Ulceratii ale mucosei bucale , buzelor- GLOSITA =limba incarcata- Dificultate in masticatie- La nivelul tegumentelor : tegumente uscate , deshidratate , lipsite de elasticitate , stare de slabiciune- Greturi- Varsaturi- Diaree- Scaderea indecelui ponderal- Greseli in alegerea si prepararea alimentelor- REGURGITATII = intoarcerea alimentelor din stomac la nivelul cavitatii bucaleInterventiile asistentei.


Pac. sa aiba o stare de bine , fara greturi si varsaturi cu ajutorul nursei in termen de……

- asistenta aseaza pacientul in pozitie semisezand sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte- protejeaza lenjeria de corp si de pat a pacientului cu musama , aleza , prosop- ajuta pacientul in timpul varsaturilor sprijinindu-l- invata pacientul sa inspire profound- copilul mic se aseaza in decubit lateral- asistenta introduce sau interzice anumite alimente- administreaza medicatia prescrisa de medic

(antiemetice , vitamine , saruri minerale)

Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de……………………..

- alimenteaza pacientul parenteral , daca nu poate singur , instituind perfuzii cu glucoza 5% , 10% , 20% , 33% , 40% la indicatia medicului- calculeaza indicele ponderal , necesarul caloric in functie de starea patologica (febra , varsaturi , diaree)- in caz de febra asistenta adauga la necesarul caloric 10% pentru fiecare grad de temperatura peste 37 grade C si 20-30% pentru agitatie , convulsii , arsuri- dupa incetarea varsaturilor asistenta hidrateaza pacientul cu cantitati mici de lichide reci la intervale egale de timp- exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului valorificandu-le- educa pacientul asupra importantei dietei alimentare- controleaza pachetele de la apartinatori- face bilantul lichidelor ingerate si eliminate

Pac. sa fie echilibrat nutritional cu ajutorul nursei in termen de……………..

- exploreaza preferintele pacientului- serveste pacientul cu alimente la temperatura moderata- respecta orarul meselor , acorda atentie modului de preparare- alimentele sa fie prezentate cat mai atragator- educa pacientul asupra regimului alimentar pe care trebuie sa-l urmeze- colaboreaza cu pacientul in scopul alegerii alimentelor preferate , contraindicatiile regimului- stabileste curba ponderala

Pac. sa fie echilibrat psihic - asigura climat cald , confortabil- incurajeaza pacientul si ii explica scopul interventiilor- manifesta empatie

Alimentatia si hidratarea inadecvata prin surplus – aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ .Manifestari de dependenta :- greturi , varsaturi- POLIFAGIE = nevoie exagerata de a manca cu absenta sentimentului de satietate- BULIMIE = sezantie exagerata de foame- indice ponderal crescut cu 15-20% (ingrasare) Surse de dificultate :- stres , anxietate- singuratate- tulburari psihice

- dezechilibre endocrine sau organice Interventiile asistentei.


Pac. sa aiba greutatea cat mai aproape de cea ideala in functie de varsta , sex , fiziologie

- asistenta calculeaza indicele ponderal- invata pacientul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de activitatile fizice si varsta- alcatuieste impreuna cu pacientul un regim alimentar hipocaloric- urmareste orarul si distributia meselor- controleaza pachetele de la apartinatori- urmareste curba ponderala

Pac. sa desfasoare activitate fizica singur , zilnic - educa pacientul asupra necesitatii efectuarii exercitiilor fizice- stabileste un program de activitate fizica in functie de capacitatile si preferintele pacientului

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - stimuleaza pacientul sa-si exprime emotiile nelasandu-l in negativism verbal sau izolare- il invata metode de relaxare- administreaza medicatia prescrisa de medic

Dificultate de a se alimenta si hidrata.Manifestari de dependenta :- disfagie- oboseala- slabiciune- diminuarea mobilitatii mandibulei- tegumente uscate , palideInterventiile asistentei.


1) Pac. sa se alimenteze singur utilizand ustensile adecvate in termen de………..2) Pac. sa consume alimente care se mananca cu mana (fructe , paine) , singur la fiecare masa in termen de….3) Pac. sa se alimenteze singur fara nici o jena in termen de………………..

- asistenta ajuta pacientul sa se alimenteze- il incurajeaza apreciindu-i efortul- administreaza medicatia prescrisa de medic

Dificultate de a urma dieta .Manifestari de dependenta :- nu bea- omite mesele- ameteli

- paloare- indispozitie- constipatieSurse de dificultate :- obisnuinte alimentare diferite , legate de cultura si religie- lipsa cunoasterii alimentelor premise sau interzise in afectiunea pe care o are pacientul- neacceptarea boliiInterventiile asistentei.


Pac. sa urmeze regimul alimentar singur in termen de………………………..

- ajuta pacientul sa se alimenteze- ii explica necesitatea dietei alimentarea- administreaza medicatia prescrisa de medic

Greturi , varsaturi.Manifestari de dependenta :- astenie (oboseala) fizica- paloarea tegumentelor- inapetenta- balonari- regurgitatii- PITUITE = reflux in cavitatea bucala a unor cantitati mici de lichide din cavitatea gastrica- varsaturi bilioase = contin bila galbena si gust amar- varsaturi alimentare- HEMATEMEZA = varsaturi cu sange digerat , de culoare negricioasa Interventiile asistentei.


1) Pac. sa-si diminueze greturile si varsaturile cu ajutorul nursei in termen de…2) Pac. san u mai prezinte greturi/varsaturi in termen de……….

- asistenta impune pacientului repaus alimentar- impune repaus la pat- treptat , instituie dieta hidrozaharoasa (apa si glucide) , iar apoi hidrolactozaharoasa- revine in cateva zile la regim alimentar corespunzator varstei- educa pacientul san u-si administreze alimente greu digerabile (conserve , afumaturi , tocaturi , condimente , mezeluri)- verifica pachetele primite de la apartinatori- hidrateaza pacientul cu lichide in cantitati mici la intervale egale de timp (ingestia de cantitati mari provoaca varsaturi)

- administreaza medicatia prescrisa de medic (antiemetice)

Refuzul de a se alimenta.Manifestari de dependenta :- refuzul de a manca- refuzul de a beaSurse de dificultate:- depresii majore- singuratatea (divort , deces)- pierderi sociale ( somaj , de avere etc.) Interventiile asistentei.


1) Pac. sa-si exprime dreptul de a manca si abea singur in termen de………..2) Pac. sa aiba confort psihic si fizic cu ajutorul nursei permanent

- asistenta stimuleaza pacientul sa-si exprime anxietatea , emotiile care au provocat decizia de negativism- colaboreaza cu apartinatorii in situatii de singuratate pentru a nu lasa singur pacientul- explica pacientului necesitatea de a bea si a manca , ridica moralul pacientului , reda pofta de viata pacientului- administreaza medicatia prescrisa de medic (antidepresive)

Hidratarea si mineralizarea organismului.Apa :- reprezinta 70% din greutatea organismului- este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si anorganice , necesare bunei functionari a organismului- nevoia de apa a adultului este de 2000-2500 ml/24h- la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala astfel:a) 180ml apa/kg corp/zi in primele 6 lunib) 150ml apa/kg corp/zi intre 6-9 lunic) 120ml apa/kg corp/zi intre 9-12 lunid) 100ml apa/kg corp/zi peste 1 an- eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai , astfel :a) 1000-1500 ml prin urinab) 350-500 ml prin transpiratiec) 350-500 ml prin respiratied) 100-200 ml prin scaun- in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile fiziologice- in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la dezhidratare sau hiperhidratare.Se deosebesc mai multe sindroame de dezhidratare :

1) deshidratare izotona –cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in aceeasi proportie (varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate) .2) deshidratare hipertona– se elimina apa in proportie mai mare (transpiratie exagerata, polipnee)3) deshidratare hipotona– se elimina sarurile minerale in proportie mai mare.Cauzele deshidratarii sunt :- de ordin fizic : diaree , transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient de lichide , climat cald- de ordin psihologic : stres , stari de criza- de ordin sociologic : pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile- lipsa cunoasterii de sine , notiuni de educatie sanitara Manifestari de dependenta : - tegumente uscate- pliu cutanat persistent- buze uscate- senzatie de sete- astenie fizica si intelectuala- cefalee- ameteli- tendinta la hipotensiune- febra- modificari de puls (tahicardic) Interventiile asistentei.


Pac. sa fie hidratat cu ajutorul nursei in termen de……………

- pacientul trebuie educat sa se hidrateze cu cantitati mici de lichide in greturi , varsaturi, stari febrile si lichide calde in degeraturi , si la recomandarea medicului- asistenta hidrateaza pacientul care nu se poate hidrata- face bilantul ingest-excret (bilantul hidric)- pacientul cu reflex de deglutitie scazut va fi hidratat de asistenta cu cescuta cu pai sau cu o lingurita- in starile febrile asistenta administreaza limonade , apa fiarta si racita , compoturi in functie de necesitatile fiziologice si patologice

Caile de hidratare ale organismului :1) Orala2) Perfuzie intravenoasa – introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a solutiilor medicamentoase3) Subcutanata – se face prin perfuzie, dar resorbtia este lenta . Accidente : flegmoane , necroza tesutului prin compresiune , complicatii septice.4) Duodenala – administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala5) Rectala – se face prin clisma , picatura cu picatura.

Diversificarea alimentatiei la sugari:- la varsta de 2 luni se da copilului mic suc de fructe , banana pasata- la varsta de 4 luni se da supa de zarzavaturi , incepandu-se cu 1-2 lingurite , apoi se completeaza pane ce ajunge la un biberon de supa/zi- treptat zarzavatul fiert se paseaza si se administreaza supa crema- la varsta de 5 luni la supa de zarzavat se poate adauga un cotoi de pui , ficat de pui (pasate) ; se introduce oul fiert tare , initial administrandu-se numai galbenusul , iar la 2-3 saptamani albusul. Se administreaza un ou fiert tare la 3 zile (interzis ou de rata)- la 6 luni copilul trebuie sa aiba 6 mese/zi a 180 ml :a) 3x san sau lapte de vaca sau lapte prafb) 1x mar ras + biscuit + 5% zaharc) 1x supa de zarzavat + 25g carne mixata + ulei vegetald) 1x orez pasat +branza de vaciSaue) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , banana , portocala- la 9 luni copilul primeste 5 mese/zi a 200ml :a) 2x san sau lapte de vaca sau lapte prafb) 1x mar ras + biscuit + 5% zaharc) 1x supa de zarzavat + 50g carne mixata +piure de legume+ ulei vegetald) 1x orez pasat +branza de vacisaue) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , papanasi, cartofi ,smantana, mamaliga cu branza , banana , portocala , lamie, apa fiarta si racita- la 1 an copilul este asezat la masa adultilor si se lasa sa manance singurSe interzice :- pestele pana la varsta de 3 ani- ciocolata si capsunile pana la 2 ani- ciresele se pot da dar fara samburi

3. Nevoia de a eliminare

Asigurarea eliminarilor fiziologice .DefinitieEliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.

Excretia deseurilor se realizeaza prin mai multe cai:- aparat renal – urina - piele – transpiratie – perspiratie - aparat respirator - aparat digestiv – scaun - aparat genital feminin – menstruatie - in stari patologice, apar eliminari - pe cale digestiva - sub forma de varsaturi si

- pe cale respiratorie – sputa

FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII

Factori biologici:

a) Alimentatia – cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ influenteaza satisfacerea nevoii de eliminare

- o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume, fructe, cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala

- mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor c) Exercitiile – activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular

- fortifica musculatura abdominala si pelvina, care au un rol important in eliminarea intestinala

d) Varsta – are un rol important in satisfacerea nevoii daca tinem seama de control sfincterelor - la copii, controlul se obtine in 2-3 ani - la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca

lipsa de control a eliminarii - la barbati, hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune

e) Programul de eliminare intestinala – regularitatea programului de eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea acestei nevoi

- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul.

Factori psihologici:

a) Stresul b) Anxietatea c) Emotiile puternice – pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si intestinale

Factori sociologici

a) Normele sociale – fiecare societate isi stabileste masuri de igiena, astfel incat indivizii sa respecte salubritatea locurilor publice

b) Educatia c) Cultura

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

URINA: solutie apoasa, prin care sunt eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar protidic, inutile si toxice pentru organism.

Generalitati: Prin urina se elimina din organism substantele toxice. Eliminarea acestor substante se face in solutie apoasa impreuna cu saruri minerale si alte substante de dezasamilatie care nu sunt necesare organismului.

In mecanismul de eliminare intervin, alaturi de rinichi si tubul digestiv, ficatul, glandele cu secretie interna, starea functionala a aparatului circulator – toate fiind influentate de activitatea sistemului nervos. MICTIUNE = emisiune de urina, act fiziologic constient de eliminare

DIUREZA = cantitatea de urina eliminata din organism timp de 24 ore

a) cantitatea - variaza in functie de varsta: nou-nascut 30-300 ml/24h copii 500-1200 ml/24h adult 1200-1400 ml/24h... 180 ml/24h

b) frecventa mictiunilor: nou-nascut – mictiuni frecvente copil 4-5/zi adult 5-6/zi varstnic 6-8/zi

c) ritmul mictiunilor – 2/3 din numarul mictiunilor in timpul zilei, 1/3 noaptea d) culoarea urinei – galben deschis pana la galben inchis

modificare in functie de alimente – culoare inchisa (in regim bogat in carne), - culoare deschisa (in regim vegetarian)

medicamentele schimba culoarea astfel: - roz, rosu-caramiziu = tratament cu piramidon - albastru-verde = tratament cu albastru de metilen - cafeniu-rosu sau brun negru = tratament cu chinina sau acid salicilic

e) mirosul urinei: de bulion = urina proaspata amoniacal = dupa un timp din cauza fermentatiei alcaline

f) reactia urinei: normal = reactie acida = pH-ul intre 4,5-7

Reactia urinei in functie de alimentatie: regimul bogat in carne – acidifica urina regimul vegetarian – scade aciditatea urinii

h) aspectul urinei: normal – clar, transparenta la inceput; poate deveni tulbure in mod normal – datorita

coagularii mucinei i) densitatea urinei:

se determina imediat dupa emisie 2

normal 1010-1025–la regim mixt; la temperatura de 15 grade C

SCAUNUL = resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecatiei.

Scaunul este alcatuit din: reziduurile ramase in urma digestiei alimentelor celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive produsele de excretie a tubului digestiv si a glandelor anexe numar mare de microbi

DEFECATIE = eliminarea materiilor fecale prin anus.a) frecventa:

normal la adult – 1-2 pe zi sau unul la doua zile 1-2 scaune pe zi la nou-nascut

b) orarul – ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire c) cantitatea – zilnic 150-200 g materii fecale d) consistenta – pastoasa, omogena e) forma – cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variata

culoarea: ■ bruna, la adult, data de stercobilina In functie de alimentatie:

- deschis-galben = regim lactat - brun inchis = regim carnat - negru = alimente preparate care contin sange - verde = legume verzi - culoare caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine

Modificarea culorii in functie de medicamente: - brun-negru = bismut - negru-verzui = fier - alb = bariu - negru mat = carbune

g) mirosul – fecaloid – difera de la un individ la altul

Scaunul la copilul mic

a) culoarea: in primele 2-3 zile dupa nastere = verde-brun inchis (meconiu) la sugari:aspectul si culoarea se modifica in functie de felul alimentatiei. Astfel:

- galben-auriu = sugar alimentat la san, in contact cu aerul, prin oxidarea bilirubinei – devine verzui sau verde

- galben-deschis =sugar aliment artificial - brun = dupa introducerea fainii in alimentatie

c) numarul : 3-4 pe zi pana in luna a VI-a cand se reduce la 2-3 pe zi; daca sugarul este alimentat pe cale artificiala, numarul scaunelor este de 1-2 pe zi

c) mirosul: usor acru, reactie acida = sugar alimentat la san fad, reactie alcalina sau neutra = alimentatie artificiala

3

TRANSPIRATIA: fenomen, fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si functia de excretie, prin intermediul glandelor sudoripare.SUDOAREA = solutie apoasa constituita din apa 990 g ‰ si 10 ‰ reziduu uscat (uree, urati, acizi grasi,

acizi organici volatili, saruri minerale).

a) reactia – acida pH = 5,2 sau usor alcalina b) cantitatea – minima, pentru a mentine umiditatea pliurilor c) mirosul – variaza in functie de alimentatie, climat si de deprinderile igienice ale individului d) perspiratia:

pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin expiratie Compozitia aerului expirat : - O2 – 16%

- CO2 – 3% - N – 74% - H2O – 7%

MENSTRA: pierdere temporara sau periodica de sange, prin organele genitale – apare la pubertate si dispare la menopauza si in timpul sarcinii.

MENARHA = prima menstra, apare intre 11 si 14 ani si este influentata de mediu, clima, conditii sociale.

a) ritmul – la 28-35 zile b) durata – 3-5 zile c) aspectul – mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare; nu coaguleaza d) culoarea – rosu negricios, la inceput, apoi rosu deschis e) cantitatea –50-200 g f) mirosul – dezagreabil g) evolutia – fara dureri, usoara jena fiziologica

4

4. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

A se misca si a avea o buna postura sunt necesitati a fiintelor vii de a fi in miscare , de a-si mobiliza partile corpului prin miscari coordonate si de a pastra diferite segmente ale corpului intr-o postura care sa permita confortul si functiile organismului . Aceasta nevoie este strict legata de nevoia de a avea o buna circulatie ( miscarea favorizeaza si conditioneaza circulatia sangelui) .Independenta nevoii este determinate de integritatea :- aparatului locomotor ( sistemul osos si muscular )- sistemul nervos – vizeaza cerebelul , bulbul rahidian care contine centrul echilibrului- aparatul vestibular – are rol in pastrarea echilibrului si orientarea in spatiu Factori care influenteaza satisfacerea nevoii :1) Varsta si dezvoltarea fizica :- copilul mic are miscarile mai putin coordinate dobandindu-si controlul pe masura ce se maturizeaza , este foarte activ si adopta pozitii uneori bizarre- adultul este active in deplinatatea puterii fizice , da suplete miscarilor si le coordoneaza- varstnicul are forta fizica diminuata , mobilitatea redusa , ramane insa activ in exercitii moderate2) Constitutia si capacitatile fizice influenteaza miscarea in sensul intensitatii efortului fizic .3) Factorii psihologici :- emotiile pot determina miscari ale corpului mai rapide si mai adesea involuntare- stresul , teama prelungite pot determina ticuri- personalitatea , temperamental determina ca individul sa fie mai active sau mai calm4) Factorii sociologici – spirituali :- cultura – individul practica activitati fizice in functie de gradul de cultura si de societatea in care traieste- factorii sociali – in societate individul practica activitati ce impun eforturi fizice mai mari sau mai mici , eforturi compensate prin ore de repaus- factorii spirituali – implica miscarile si posturile caracteristice ritualurilor religioase Manifestari de independenta .1) Postura adecvata sau atitudinea inseamna pastrarea raporturilor corecte intre diferite segmente ale corpului .

Raporturile normale :- pozitia in picioare se numeste ORTOSTATISM : capul drept , privirea drept inainte , spatele drept , membrele superioare pe langa corp , membrele inferioare drepte , piciorul in unghi drept cu gamba- pozitia SEMISEZAND : culcat pe spate , toracele formeaza un unghi de 30-45 grade cu linia orizontala- pozitia in SEZUT : capul drept , spatele drept rezemat , membrele superioare sprijinite , coapsele orizontale , gambele verticale , piciorul in unghi drept cu gamba- CLINOSTATISM sau pozitia DECUBIT sau pozitia culcat :a) decubit dorsal = culcat pe spateb) decubit ventral = culcat pe burtac) decubit lateral stang = culcat pe partea stangad) decubit lateral drept = culcat pe partea dreapta2) Miscari adecvate :- ABDUCTIE = indepartarea unui segment de corp de linia mediana- ADDUCTIE = miscarea de apropiere a unui segment de linia mediana- miscarea de FLEXIE si EXTENSIE = apropierea sau indepartarea a doua segmente de corp unul de celalalt- PRONATIE = miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara (palma) in jos- SUPINATIE = miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara (palma) in sus- miscarea de rotatie = miscarea unei articulatii in jurul axuluiClasificarea exercitiilor fizice :- active – miscari executate de individ- passive – executate de o alta persoana- exercitii cu deplasare – cu efectuare de lucru mechanic- exercitii izometrice – fara deplasare , doar cu tensiune musculara crescuta- miscari armonioase coordinate Rolul nursei pentru pastrarea independentei :- educatia sanitara a pacientului pentru orice fel de sport- practicarea exercitiilor fizice corespunzatoare varstei si capacitatii fizice individului- invatarea pacientului sa practice tehnici de destindere si relaxare . Aceasta implica obligatoriu postura confortabila- evitarea si eliminarea tabagismului- evitarea meselor copioase- evitarea surplusului ponderal . Dependenta in satisfacerea nevoii .Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta apar urmatoarele probleme de dependenta :A)ImobilitateB)HiperactivitateC)Necoordonarea miscarilor D)Postura inadecvataE)Miscari inadecvate F)Refuzul de a face miscareG)Edeme ale membrelor

A) Imobilitatea – reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii , fiind recomandata , adesea , ca metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale .Surse de dificultate care determina imobilizarea :a) de ordin fizic :- alterarea centrilor nervosi ( A.V.C )- alterarea integritatii aparatului locomotor ( fracture , entorse , luxatii )- piedici ale miscarii ( pansamente , aparat gipsat , extensie continua )b) de ordin psihologic :- tulburari de gandire- anxietate , stes , pierderea , separareac) de ordin sociologic :- esecul- izolaread) lipsa cunoasterii de sine , despre altii .Manifestari de dependenta :1) dificultate de deplasare – dificultate de a se ridica , dificultate de a se aseza , dificultatea de a merge2) diminuarea sau absenta miscarilor – prezenta parezelor sau paraliziilorPAREZA = diminuarea tonusului muscular si reducerea drastica a miscarilor la acest nivelPARALIZIA = absenta totala a miscarii , tonus muscular 0MONOPAREZA sau MONOPLEGIE = intereseaza un membruHEMIPAREZA sau HEMIPLEGIE = intereseaza jumatate de corpPARAPAREZA sau PARAPLEGIE = sunt interesate membrele inferioareTETRAPAREZA sau TETRAPLEGIE = sunt interesate toate cele 4 membre3) Contracura musculara = reprezinta contractia involuntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata .4) Crampa musculara = este o contractie musculara dar de scurta durata .5) ATONIE musculara = absenta totala a tonusului muscularHIPOTONIE musculara = diminuarea tonusului muscular6) ATROFIE musculara = absenta volumului muscular si a tonusului muscularHIPOTROFIE musculara = scaderea volumului muscular si a tonusului muscular7) ANCHILOZA = imposibilitatea miscarii unei articulatii8) ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua Regiuni predispuse aparitiei escarelor :e) Decubit dorsal :- regiunea occipitala- omoplatii- coate- regiunea sacrococcigiana- calcaief) Decubit lateral :- umar- regiunea trohanteriana- fetele laterale ale genunchilor- maleole

g) Decubit ventral :- tample- umeri- creasta iliaca- genunchi- degetele picioarelor Interventiile asistentei .


Pac. sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata

- asistenta planifica un program de exercitii , in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea pacintului

Pac. sa-si recapete integritatea tegumentelor si a activitatii articulare

- asistenta schimba pozitia pacientului in pat la interval de 2 ore- maseaza regiunile expuse riscului de aparitie a escarelor , le pudreaza cu talc , efectueaza sau asigura igiena perfecta a regiunilor predispuse la escare- efectueaza miscari pasive la fiecare 2 ore- invata pacientul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare active

Pac. sa-si mentina functia respiratorie - asistenta efectueaza tapotaj toracal- educa pacientul sa practice exercitii de respiratie profunde- schimbarea pozitiei pacientului in pat la interval de 2-4 ore- educa pacientul sa expectoreze ( sa elimine) secretiile , sa tuseasca- educa pacientul sa renunte la fumat sau sa reduca numarul de tigari- administreaza medicatia prescrisa de medic

Pac. sa fie echilibrat psihic - pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici- reda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua mersul

Pac. sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale

-supravegheaza pacientul- il ajuta in satisfacerea celorlalte nevoi- il serveste la pat cu cele necesare

B) Hiperactivitatea – consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului , determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor .Sursele de dificultate :- de ordin fizic : dezechilibre endocrine , reactii medicamentoase , alcoolism.- de ordin psihologic : senilitate , tulburari de gandire , criza , pierdere , separatie- lipsa cunoasterii de sineManifestari de dependenta :1) Vorbire caracteristica = vorbeste mult , precipitat2) Miscari caracteristice rapide , frecvente3) Spasme = contractia involuntara a unuia sau mai multor muschi4) Ticuri = miscari involuntare ale ochilor , ale gurii , ale unui brat sau ale unui picior5) Euforie = stare de buna dispozitie nejustificata6) Hiperactivitatea la orice stimul7) Manie = comportament psihotic mergand pana la agresivitate fizicaAUTOAGRESIVITATE = se loveste pe elHETEROAGRESIVITATE = ii loveste pe altiiESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua Interventiile asistentei

Obiective Interventiile autonome si delegate

Pac. sa recapete o mobilitate normala singur

- asistenta inlatura toti stimulii din mediul inconjurator- creaza izolare fonica , semiobscuritate- asigura conditii pentru bai calde , relaxante , masaj relaxant

Pac. sa-si mentina integritatea fizica - asistenta supravegheaza pacientul pentru a nu se rani permanent- inlatura obiectele cu care pacientul se poate rani- aplica constrangeri fizice , daca este cazul ( chingi , camasa de forta )- administreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic

C) Necoordonarea miscarilor – reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare .Surse de dificultate :- de ordin fizic : boli ale A.V.C , intoxicatii medicamentoase , intoxicatii cu droguri , intoxicatie cu alcool , maladia Parkinson

- de ordin psihologic : stresul , anxietatea- de ordin sociologic : mediu de lucru necunoscut- lipsa cunoasterii de sine , a anturajuluiManifestari de dependenta :1) AKINEZIE = absenta miscarilor voluntare2) ATAXIE = tulburari de coordonare ale miscarilor active voluntare3) Tremuraturi4) Tulburari ale mersului5) Convulsii = contractii repetate , involuntare ale unui muschi , urmate de relaxare6) Dificultatea de a trece din ortostatism in pozitie sezand7) Expresie faciala rigida Interventiile asistentei


Pac. sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuse

- asistenta planifica impreuna cu pacientul un program de exercitii fizice active si pasive , exercitii de mers in functie de capacitatea pacientului ; invata pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere- ajuta pacientul sa faca bai calde- ii face masaje la nivelul extremitatilor- administreaza medicatia prescrisa de medic

Pac. sa fie echilibrat psihic - pregateste psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire- indeparteaza stimuli din mediul extern- asigura televizor , presa , lectura

Pac. sa-si satisfaca toate nevoile organismului

- pacientul va fi ajutat sa-si satisfaca nevoile organismului

D) Postura inadecvata – reprezinta orice pozitie anatomica care nu respecta postura normala .Surse de dificultate :- de ordin fizic : leziuni ale oaselor , alr muschilor , durerea , aparate gipsate cu impiedicarea posturii normale- de ordin psihologic : anxietate , stress

- de ordin sociologic : conditii inadecvate de munca- lipsa cunoasterii de sine , a anturajului .Manifestari de dependenta :1) Oboseala musculara = scaderea temporara a tonusului muscular2) Deformari ale coloanei vertebrale.CIFOZA = deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu convexitatea in afaraLORDOZA = deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu concavitatea in fataSCOLIOZA = deformarea laterala a coloanei vertebrale la orice nivel al ei .3) Deformari ale membrelor inferioare .GENU VALGUM = genunchii sunt apropiati , iar picioarele departateGENU VARUM = genunchii sunt departati si picioarele apropiatePICIOR ECVIN = sprijinit pe degetePICIOR TALUS = sprijinit pe calcaiPICIOR VARUS = sprijinit pe partea externaPICIOR VALGUS = sprijinit pe partea internaPICIOR PLAT = bolta plantara prabusita4) Deformari ale soldurilor .LUXATIE = iesirea capului femural din articulatia coxofemurala5) Pozitii patognomonice ( specifice unei boli ).OPISTOTONUS= sprijin pe calcaie si extremitatea cefalica , corpul fiind in extensie (in tetanos )PLEUROSTOTONUS = sprijin pe marginea laterala a plantei si umar , corpul fiind in extensie ( in tetanos )Pozitia “COCOS de PUSCA” = capul in hiperflexie , iar membrele inferioare flectate pe coapse , iar coapsele pe abdomen6) TORTICOLIS = inclinarea capului intr-o parte datorita musculaturii gatului .7) Batatura ( clavus ) .Interventiile asistentei .


Pac. sa aiba o postura adecvata singur - asistenta instaleaza pacientul in pat , respectand pozitiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului- foloseste utilaje auxiliare si de confort pentru mentinerea pozitiei anatomice

Pac. sa aiba o postura care sa favorizeze respiratia si circulatia

- asistenta aseaza pacientul intr-o pozitie semisezanda in tulburari de respiratie- aseaza pacientul in pozitie Trendelemburg in starile de anemie- foloseste utilaje pentru confortul pacientului

Pac. sa nu prezinte complicatii precum escare , anchiloze

- asistenta schimba pozitia pacientului in pat la interval de 2 h- verifica tegumentele zilnic in regiunile cu proeminente osoase- efectueaza masaj bland- tapotaj toracal

- asigura igiena tegumentelor si mucoaselor- a lenjeriei de corp si de pat- efectueaza exercitii active si passive- invata pacientul care este pozitia adecvata si supravegheaza daca recomandarile sunt respectate

5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Omul, ca si animalele, de altfel, nu ar putea trai fara odihna si somn, consecinta privarii fiintelor vii de aceste doua aspecte esentiale ale vietii putand fi insasi moartea acestora. Prin urmare, primordial in studierea nevoii de odihna si somn este definirea acestora.

Lucretia Titirca defineste odihna ca fiind perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului, fie in ficat – acidul lactic, fie in rinichi, organ excretor.

In DEX, gasim urmatoarea definitie data odihnei: ,,Întrerupere temporară a unei activități în scopul refacerii și al întăririi forțelor; (stare sau timp de) repaus; odihnire.” Norbert Sillamy1 defineste odihna ca fiind suspendarea activitatilor fizice sau mentale, pentru a-i permite organismului sa se dezintoxice si sa-si recupereze energia vitala.

Odihna nu trebuie, insa confundata cu notiunea de somn. Ritmul biologic al vietii omului implica alternarea starii de veghe cu cea de somn, insa, starea de odihna poate surveni in formele ei constiente, in timpul starii de veghe, prin actiuni reconfortante (in general sportive) sau deprinderea unor tehnici de relaxare (relaxarea musculara progresiva, antrenamentul autogen sau exercitii de tip chi gong, etc.). Prin urmare, odihna poate include starea de somn dar nu se limiteaza numai la aceasta.

Somnul, pe de alta parte, este definit ca fiind starea fiziologica periodica, caracterizata prin reducerea activitatii, relaxarea tonusului muscular si, foarte important, prin suspendarea constientei. O definitie mai simpla a somnului ar fi aceea de forma particulara de odihna, prin absenta starii de veghe. (Lucretia Titirca)

M. Jouvet subliniaza in definitia sa cateva aspecte privind pastrarea unui oarecare contact cu realitatea, chiar si in timpul somnului, pe care il considera ca fiind “o pierdere a cunostintei, fara a pierde însa receptiile senzitive cu lumea exterioara, acompaniat de o diminuare progresiva a tonusului muscular, care survine la intervale regulate".

W. Dement si N. Kleitmen au descris doua tipuri de somn, sustinute de traseele electroencefalografice (EEG).:

1. Somnul cu unde lente sau somnul lent (Non REM), cvare are 4 substadii:

1

1.1. Somnolenta sau adormirea este o tranzitie de la starea de veghe la starea de somn si ocupa aproape 5% din timpul alocat somnului la adultii sanatosi. Undele Beta (12-30 Hz) cresc in amplitudine; procentul de unde Alfa (8-12 Hz) in lobul posterior (parietal-occipital) scade sub 50 % si e treptat inlocuit de unde Theta (4-8 Hz).1.2. Somnul usor, caracterizat prin forme de unde EEG specifice (fusuri de somn si complex K), ocupand 50% din timpul rezervat somnului. Apar unde Theta, fusuri de somn (cu frecventa de 14 Hz, amplitudinea de 40-50 Hz); la o persoana adulta sanatoasa, acestea trebuie sa fie prezente simultan atat in emisfera stanga cat si in ce dreapta. De asemenea amplitudinea undelor creste semnificativ in ariile cerebrale centrale.1.3. Somn stabil reprezinta stadiul 3 Non REM, procentul de unde Delta (0,5-4 Hz) depaseste 20 %, fiind unde ritmice in cea mai mare parte; undele Theta sunt neregulate; mai exista fusuri de somn.1.4. Somnul profund sau stadiul 4 Non REM, impreuna cu stadiul 3 Non REM, sunt cele mai profunde nivele de somn si ocupa aproximativ 10%-20% din timpul de somn; procentul de unde Delta ritmice creste peste 50%; undele Theta apar acum regulat; dispar fusurile de somn.

2. Somnul cu unde rapide sau somnul paradoxal sau somnul REM (Rapid Eye Movement), important pentru refacerea creierului, prin cresterea fluxului sangvin in creier, este etapa in care survin majoritatea viselor asemenatoare unei naratiuni tipice, ocupand 20%-25% din somnul total. Somnul rapid este numit si paradoxal intrucat traseul undelor EEG este asemanator cu cele din momentul trezirii, cu toate ca somnul este profund, fiind necesari stimuli puternici pentru a trezi o persoana din acest stadiu, situatia in care cel mai adesea isi va aminti cu exactitate si ceea ce tocmai a visat. Ce este deosebit de important de mentionat aici este faptul ca, in urma cercetarilor efectuate, se pare ca absolut toti oamenii viseaza.

Stadiile de somn au o anumita ciclicitate pe durata noptii, cele NREM 3 si 4 tind sa survina in prima treime sau jumatate a noptii si cresc in durata ca raspuns la deprivarea de somn, in timp ce somnul REM survine in tot timpul noptii, crescand ca durata spre dimineata, alternand cu NREM aproximativ la fiecare 80-100 minute.

Somnul uman variaza in functie de mai multi factori:1. Cel mai important factor in diagnosticarea unei tulburari de somn la orice individ este varsta: in copilarie si inceputul adolescentei predomina mari cantitati de somn lent, continuitatea si profunzimea somnului deteriorandu-se pe masura ce individul inainteaza in varsta, prin cresterea starii de vigilenta si a somnului de tip 1 NREM, si diminuarea stadiilor 3 si 4. 2. Factori individuali precum rezistenta la efort, la stres si suprasolicitare 3. Ciclul circadian circa (ro. în jurul), şi la. 'diem saudies, (ro.zi), propriu fiecarui individ, prin obiceiurile sau deprinderile legate de somn care pot favoriza sau amana starea de somn.4. Ritmul nictemeral , (cuv.gr.nuktos=noapte, hemera=zi): pe durata iernii, datorita scaderii duratei de expunere a omului la lumina naturala, indivizii, cu predispozitie catre depresie, pot dezvolta o formă specifică a acesteia, numită tulburare afectivă sezonieră (seasonal affective disorder SAD), cunoscuta si sub numele de depresia de iarna.. Caracteristic acestei forme de depresie este starea permanentă de somnolenţă, senzaţia de oboseală; persoane active în alte luni devin indispuse, apatice, retrase,

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83

frecvent, creşte pofta de mâncare, în primul rând consumul unor alimente bogate în carbohidraţi. Această formă de apatie poate fi corelată cu suprasecreţia anui anumit hormon (melatonina), cauzată de absenţa luminii naturale, de aceea, cel mai bun remediu natural este petrecerea unui timp cât mai îndelungat la lumina naturală, precum si scaderea cantitatii de serotonina, pentru a carei secretie indispensabili sunt carbohidraţii (dulciurile).5. Factori psihologici, precum anxietatea, nyctophobia (teama de intuneric), traume psihice, etc.6. Factori sociologici: de ordin profesional, (ex: sint persoane care lucreaza numai de noapte) sau familial (nr membrilor familiei, care convietuiesc in acelasi imobil, obiceiurile acestora, ale persoanelor din proximitate – vecinilor, etc.)

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte adecvata , dupa circumstante, temperatura , activitate , pentru a-si proteja corpul de rigorile climei , permitandu-i o libertate a miscarilor .Independenta in satisfacerea nevoii .Omul are nevoie de haine cu care sa se imbrace , pentru a se proteja de rigorile climei , el isi alege vesmintele adecvate circumstantelor si necesitatilor proprii .Vesmintele atesta integritatea individului si ii protejeaza intimitatea sexuala .In plus , imbracamintea din punct de vedere estetic , contribuie la expresia corporala si participa , in mod semnificativ , la comunicare .Factori care influenteaza satisfacerea nevoii :1) Factori biologici :- varsta- talia , statura- activitatea2) Factori psihologici :- credinta- emotiile3) Factori sociologici si culturali :- clima- statutul social- munca- cultura Manifestari de independenta :- vesmintele trebuie sa fie adecvate climatului , statutului social- sa se acorde o importanta imbracamintei si tinutei personale- vesmintele sa fie alese dupa gust si circumstante- purtarea de obiecte semnificative pune in evidenta rangul social , insemnatatea personala , functie religioasa , etc.- mobilitate articulara , tonus muscular , maturitate psihomotorie Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei :- asistenta invata persoana sa-si aleaga imbracamintea corespunzatoare climei , temperaturii mediului inconjurator , activitatii , varstei

- exploreaza gusturile si semnificatia vesmintelor la fiecare persoana- incurajeaza persoana pentru a-si alege singura imbracamintea , ornamentele , accesoriile doriteDependenta in satisfacerea nevoii .Probleme de dependenta :1) Dificultate de a se imbraca si dezbraca2) Dezinteres pentru tinuta vestimentara3) Neindemanare in a-si alege haine potrivite Surse de dificultate :- lezare fizica- absenta unui membru superior sau a unei portiuni din membru (bont)- aparate gipsate , chingi , pansamente- durere , slabire , fatigabilitate- tulburari de gandire , anxietate , stres , situatie de criza- pierderea imaginii de sine- esecuri , conflicte , saracie- insuficienta cunoastere de sine , a mediului inconjurator Dificultate de a se imbraca si dezbraca.Dezinteres pentru tinuta vestimentara. Manifestari de dependenta :-dificultate de a-si incheia si descheia nasturii- dificultatea sau incapacitatea de a-si misca mebrele superioare- dificultatea de a se incalta si descalta- apatie in a se imbraca- refuzul de a se imbraca si dezbraca- imbracaminte exagerata , caraghioasa , coafuri bizare- vesminte neadecvate taliei , masei corporale Interventiile asistentei.


Pac. sa cunoasca importanta satisfacerii nevoii de a se imbraca si dezbraca in termen de………………………..

- asistenta educa pacientul privind importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii- noteaza zilnic interesul pacientului de a se imbraca si dezbraca- supravegheaza cu ce se imbraca pacientul- incurajeaza pacientul

Pac. sa se poata imbraca si dezbraca singur , in termen de …………………..

- asistenta identifica capacitatile si limitele fizice ale persoanei ingrijite- sugereaza apartinatorilor sa-i procure haine largi , usor de imbracat , cu mod de incheiere simplu , incaltaminte fara siret- asistenta imbraca si dezbraca

pacientul in caz de paralizii ale membrelor ; incepe imbracarea cu membrul paralizat si apoi cu cel sanatos si dezbracarea invers

Pac. cu tulburari psihice sa-si recastige independenta de a se imbraca si dezbraca in termen de……………….

- evalueaza gradul de confuzie a pacientului si observa schimbarile de comportament , orientandu-l regulat in timp si spatiu- solicita pacientului sa se imbrace , vorbindu-i clar , cu respect si rabdare respectand ritmul acestuia- aseaza hainele in camera in ordinea folosirii lor si solicita pacientului la dezbracare sa le puna in ordine inversa

7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limitele normale

Mentinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului de a-si conserva o temperatura la un grad aproximativ constant , pentru a-si mentine starea de bine .Temperatura corpului se mentineconstantadatorita echilibrului dintre termogeneza si termoliza.Termogeneza reprezinta caldura din organism rezultata in urma proceselor oxidative din organism . Organele principale ale termogenezei sunt muschii , ficatul , glandele endocrine.Termoliza reprezinta pierderea de caldura si se produce prin mecanisme fizice . Se pierde prin piele , rinichi , plaman .Manifestari de independenta :a) valori normale ale temperaturii :- nou-nascut si copilul mic 36,1-37,8 grade C- adult 36-37 grade C (in axila)- varstnic 35-36 grade Cb) daca temperatura se masoara in cavitati inchise (rect , vagin , cavitate bucala) valorile sunt cu 0,3-0,5 grade C mai mare decat in axilac) tegumentele : roz , caldute , transpiratie minima , senzatie placuta fata de frig sau caldurad) temperatura mediului ambiant : 18-25 grade CFactorii care influenteaza satisfacerea nevoii : 1) Factori biologici :- varsta – temperatura variaza in functie de varsta- exercitiul fizic – in timpul activitatii intense temperatura corpului creste , iar in timpul inactivitatii scade- alimentatia – ingestia de alimente ridica temperatura corpului- variatia diurna – temperatura este minima dimineata intre orele 3-5 si maxima seara intre orele 18-23

- sexul – la femei temperatura corporala inregistreaza valori peste 37 grade C in a doua jumatate a ciclului menstrual , in timpul ovulatiei2) Factori psihologici :- anxietatea- emotiile puternice pot determina o crestere a temperaturii corporale 3) Factori sociologici :- locul de munca- climatul- locuinta – temperatura incaperii influenteaza temperatura corpuluiInterventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii : - atunci cand temperatura mediului ambiant este crescuta , asistenta invata pacientul sa reduca din alimentatie , mai ales alimentele cu valoare energetica mare- sa consume lichide si alimente reci- sa aeriseasca incaperile- sa poarte o imbracaminte lejera , ampla- atunci cand temperatura mediului ambiant este scazuta , asistenta invata pacientul sa creasca cantitatea de alimente- sa ingere alimente si lichide calde- sa aiba in incapere temperatura de 18-25 grade C- sa poarte imbracaminte calduroasaDependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta :1) Hipertermia .2) Hipotermia . 1) Hipertermia – temperatura corporala peste valorile normale .Surse de dificultate :- imunitatea sistemului de termoreglare- caldura- dereglari hormonale- dereglari functionale ale hipotalamusului- anxietatea- emotiile- lipsa cunoasteriiManifestari de dependenta :1) Subfebrilitate – temperatura intre 37-38 grade C2) Febra moderata – temperatura intre 38-39 grade C3) Febra ridicata – temperatura intre 39-40 grade C4) Hiperpirexie – temperatura peste 40 grade C5) Frisoane6) Piele rosie , calda , umeda7) Sindrom febril = grup de semne cum ar fii cefalee , tahicardie , tahipnee , inapetenta, sete , oligurie , convulsii , halucinatii , dezorientare.8) Eruptii cutanate intalnite in bolile infectioase . Tipuri de febra :

- febra continua (subfebrilitate rigida) – temperatura peste 37 grade C cu diferenta sub 1 grad C intre valorile inregistrate dimineata si seara- febra intermitenta – diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara, cele mai mici valori scazand sub 37 grade C- febra intermitenta periodica- febra remitenta – diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara , dar valorile cele mai mici nu scad sub 37 grade C- febra recurenta – perioade febrile de 4-6 zile , ce alterneaza cu perioade de afebrilitate , trecerea facandu-se brusc- febra ondulanta – perioade febrile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate , trecerea facandu-se lent- febra de tip invers – valorile crescute se inregistreaza dimineata si cele minime searaIn evolutia fiecarei febre se disting 3 perioade :- perioada de debut – brusc- lent- perioada de stare – poate dura zile , saptamani- perioada de decline – poate fii scurta sau de cateva zile Interventiile asistentei .


Pac. sa-si mentina temperatura corpului in limitele fiziologice in termen de …………

- asistenta aeriseste salonul- asigura pacientului imbracaminte lejera- aplica comprese reci , punga cu gheata- efectueaza pacientului impachetari reci- incalzeste pacientul in caz de frisoane- administeaza medicatia prescrisa de medic : antibiotice , antitermice

Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de ……………………

- asistenta face bilantul hidric- hidrateaza pacientul cu lichide reci , in cantitati mici , la intervale scurte de timp,conform bilantului hidric

Pac. sa aibe o stare de bine fizic si psihic - asistenta schimba lenjeria de corp si de pat pacientului- asigura igiena tegumentului- pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici

2)Hipotermia – reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limitele normale , cauzata de un dezechilibru intre termogeneza si termoliza .

Surse de dificultate :- expunerea prelungita la frig- dereglari endocrine- abuzul de sedative si alcool- incetinirea activitatii sistemului nervos (la varstnici)- lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare (la copii)Manifestari de dependenta :1) HIPOTERMIE = temperature corpului sub 36 grade C2) Hipotensiune arteriala3) Cianoza4) Eritem = roseata (a pielii , fetii , urechilor , mainilor)5) Edem generalizat – tumefierea intregului corp6) Durere7) Oboseala8) Vorbire lenta9) Somnolenta10)Degeraturi = leziuni de necroza la nivelul pielii , determinate de temperatura scazuta11)Apatie = indiferenta12)Parestezii = senzatie de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa la frig Interventiile asistentei.


Pac. sa aiba temperature corpului in limitele normale in termen de ………….

- asistenta incalzeste pacientul cu paturi- creste temperatura mediului ambiant- recolteaza sange pentru examene de laborator- administreaza pacientului lichide calde- pregateste pacientul pentru examen cardiologic

Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de…………….

- asistenta administreaza pacientului lichide calde in cantitati mici la intervale egale de timp- face bilantul hidric

Pac. sa aiba o stare de bine fizic si psihic in termen de…………….

- asistenta schimba pacientului des lenjeria de corp si de pat- mentine igiena tegumentelor pacientului- pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricaror tehnici

8. Nevoia de a fi curat , ingrijit si de a-si proteja tegumentele si mucoasele

A fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necessitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat aceasta sa-si poata indeplini functiile .Independenta in satisfacerea nevoii.Pielea indeplineste o serie de functii , si anume :- apara organismul impotriva agentilor patogeni , impiedicand patrunderea acestora- apara organismul impotriva unor radiatii (ultravioletele) , prin pigmentii pe care ii contine- receptioneaza excitatiile termice , tactile , dureroase- participa la excretia substantelor rezultate din metabolism , prin glandele sudoripare- participa la termoreglare prin stratul adipos ce are rol de izolator termic- participa la absorbtia unor medicamente- participa la respiratie (o cantitate mica de oxigen poate intra prin piele si o cantitate mica de dioxid de carbon se elimina prin piele)Pentru a indeplini aceste functii , pielea trebuie sa fie curata , sanatoasa si ingrijita . La fel trebuie sa fie si mucoasele care acopera orificile (nas , ochi , urechi , vagin , rect) pentru a asigura binele individului si buna functionare a organelor respective.Factori care influenteaza satisfacerea nevoii . 1) Factori biologici :- varsta – la copil si varstnici , pielea este mai sensibila , la variatii de temperatura , la infectii si microbi . La varstnici , dintii slabesc si cad , parul si unghiile devin mai putin rezistente .- temperatura – datorita variatiilor de temperatura , pielea se usuca , se dezhidrateaza.- exercitiile fizice – amelioreaza circulatia si faciliteaza eliminarea deseurilor din organism prin piele- alimentatia – absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii1) Factori psihologici :- emotiile – pot creste sudoratia- educatia – in functie de educatie , indivizii au deprinderi igienice diferite2) Factori sociologici : - cultura – importanta curateniei difera dupa nivelul de cultura- organizarea sociala – obiceiuri de igiena in functie de conditiile fizice , materiale Manifestari de independenta :- parul sa aiba suplete , stralucire- urechile configuratie normala- nasul – mucoasa umeda , fose nazale libere- cavitatea bucala – dentitie alba , completa , fara carii ; mucoasa bucala umeda si roz; gingiile aderente dintilor si roz

- unghiile curate , taiate scurt , de culoare roz- pielea curata , neteda , catifelata , elastica , pigmentata normal- deprinderi igienice frecvente (baie , dus , spalarea dintilor , spalarea parului)Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei:- asistenta exploreaza deprinderile igienice ale pacientului- planifica un program de igiena cu pacientul , in functie de activitatile sale- il invata masuri de igiena corporalaDependanta in satisfacerea nevoii .Probleme de dependenta :1) Carente de igiena2) Alterarea tegumentelor si fanerelor3) Dezinteres fata de masurile de igiena4) Dificultate de a urma prescriptiile de igiena 5) Alterarea mucoaselor A)Carente de igiena – neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat.Surse se dificultate :- slabiciunea sau paralizia membrelor superioare- lezare fizica- refuzul de a se spala- saracie- pierderea imaginii corporale- imibilitate- slabiciune- lipsa cunoasteriiManifestari de dependenta :1) Parul este murdar si gras , in dezordine ; pediculoza .2) Urechile prezinta pavilioane murdare , murdarie retroauriculara , murdarie acumulata in conductul auditiv extern3) Nasul prezinta rinoree , cruste4) Cavitatea bucala:- absenta dintilor- carii dentare- culoarea galbena a dintilor- prezenta tartrului pe dinti- halena fetida- glosita (limba incarcata)- fisuri ale buzelor5) Unghii netaiate cu murdarie acumulata la capatul unghiilor6) Piele gri sau neagra ; barba murdara , aspra7) Lipsa deprinderilor igienice :- nu se spala- nu se piaptana- dezinteres fata de masurile de igiena- degaja miros dezagreabil Interventiile asistentei .


Pac. sa prezinte tegumente si mucoase curate in termen de ………….

- asistenta ajuta pacientul sa isi faca baie sau dus , sau ii efectueaza toaleta pe regiuni- pregateste materialele pentru efectuarea baii- pregateste cada- asigura temperatura apei (37 grade C) si in camera(22-24 grade C)- ajuta pacientul sa se imbrace , sa se pieptene , sa-si faca toaleta cavitatii bucale , sa-si taie unghiile- pentru efectuarea toaletei pe regiuni , pregateste salonul si materialele , protejeaza pacientul cu paravan si-l convinge cu tact si cu blandete sa accepte- asistenta efectueaza toaleta cavitatii bucale la pacientii inconstienti

Pac. sa-si redobandeasca stima de sine in termen de……………………..

- asistenta identifica , impreuna cu pacientul cauzele si motivatia preocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice- ajuta pacientul sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul sau fizic si fata de ingrijirile igienice- constientizeaza pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor , pentru prevenirea imbolnavirilor

8) Alterarea tegumentelor si fanerelor.Cauze :- leziuni ale pielii- diminuarea circulatiei sanguine in punctele de presiune- iritatia produsa de vesminte- acumularea de murdarieManifestari de dependenta : Ø Eritem = pata congestiva datorata vasodilatatieiØ Excoriatii = zgarieturiØ Cruste = leziune datorata uscarii unei serozitati provenite dintr-o ulceratie (vezicula , flictena)Ø Vezicule = ridicaturi ale epidermului (basici) rotunde , de dimensiuni mici pline cu lichid clar , insotite de prurit si durere de cele mai multe ori

Ø Pustule = abces minuscule la suprafata pielii , localizat la radacina firului de par si constituind leziunile de foliculita (cosuri)Ø Papule = leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la suprafata pieliiØ Fisuri = intreruperi liniare ale continuitatii tegumentuluiØ Descuamatie = desprinderea celulelor cornoase , superficiala , din epidermaØ Acnee = pustula determinata de un agent patogen specificØ Furuncule = infectie specifica foliculului polisebaceu , produsa de stafilococul auriuØ Intertrigo = micoza cutanata situate la nivelul plicilor si interdigitalØ Vitiligo = leuco-melano-dermie de natura neuroendocrina , caracterizata prin pete acromice , marginita de o zona hiperpigmentataØ Ulceratii = pierdere de substanta rezultand dintr-un proces patologic ce actioneaza asupra pieliiØ EscareØ Edeme = acumulare de lichid seros in tesuturiØ Varice = dilatari permanente ale venelor superficiale , insotita de insuficienta valvulelor peretelui venosØ Hemoroizi = afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminala a rectului , constand in dilatarea acestor vene , cu aparitia de procese inflamatorii si tromboticeØ Ulcere varicoase = erodare a tesuturilor pe teren varicosØ Alopecie = lipsa partiala sau totala a parului Inteventiile asistentei .

Obiective

Interventii autonome si delegate

Pac. sa nu devina sursa de infectie in termen de ……………………………

- asistenta protejeaza leziunile suprainfectate cu pansament efectuat in conditii de asepsie, atat a tegumentelor , materialelor cat si a mainilor persoanei care il executa- pansamentul se va face cu blandete , pentru a nu distruge tesuturile nou formate prin procesul de vindecare- desfacerea pansamentelor se va face bland , umezindu-le la nevoie- asistenta supravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse , pentru a nu impiedica circulatia sanguina

Pac. sa fie echilibrat nutritional pentru favorizarea cicatrizarii leziunilor cutanate in termen de……………..

- asistenta indruma pacientul sa consume alimente neiritante si neexcitante- contoleaza alimentele provenite de la apartinatori

- invata pacientul sa cosume legume , fainoase , fructe si zarzavaturi- constientizeaza pacientul in legatura cu rolul nociv al alcoolului , cafelei , condimentelor , alimentelor prajite , conservelor , afumaturilor

Pac. sa aiba o stare de bine psihic si fizic permanent

- asistenta incurajeaza pacientul permanent- ii explica pacientului necesitatea interventiilor- asistenta preleveaza produse specifice pentru investigatii de laborator (cruste, puroi , fire de par , unghii)

9. Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata contra tuturor agresiunilor , pentru mentinerea integritatii sale fizice si psihice . Independenta in satisfacerea nevoii . Organismul uman este protejat impotriva agresiunilor (agenti fizici , chimici , microbieni sau din alte motive) , pentru ca poseda numeroase medii naturale ca : parul , secretiile pielii , ca obstacole de penetrare a agentilor externi .El este capabil sa-si mentina integritatea sa prin mecanisme naturale de autoaparare .Factori care influenteaza satisfacerea nevoii : 1) Factori biologici :- varsta- mecanismul de autoaparare – individul poseda mecanisme de autoaparare innascute (termoreglarea) sau dobandite2) Factori psihologici :- emotiile - anxietatea- stresul3) Factori sociologici :- salubritatea mediului – un mediu sanatos este esential persoanelor pentru un trai fara pericole- clima- religia- organizarea sociala – masuri legale care trebuie luate de societate pentru protectia individului impotriva pericolelor- cultura- educatia Manifestari de independenta :

- securitatea fizica prin prevenirea accidentelor , infectiilor , bolilor , agresiunilor- securitatea psihologica prin metode de destindere , relaxare , practicarea unui obicei , o religie ; raspuns eficace si adaptat la agent stresant- securitatea sociologica prin salubritatea mediului Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei : 1) Pentru mentinerea unui mediu sanatos :- asistenta educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei prin stergerea umeda a mobilierului si aerisirea incaperilor- indeparteaza sursele cu miros dezagreabil- participa la programe de educatie a populatiei pentru mentinerea unui mediu sanatos2) Pentru prevenirea accidentelor :- asistenta verifica daca sunt respectate normele de securitate a muncii , mai ales in unitatile cu activitati cu risc de accidente- exploreaza pericolele reale si cele potentiale la locul de munca si la domiciliu3) Pentru prevenirea infectiilor :- asistenta supravegheaza daca sunt respectate normele de igiena , salubritate , dezinfectie , dezinsectie si deratizare- asigura implicarea populatiei in aplicarea programelor pentru mentinerea si promovarea sanatatii- supravegheaza starea de sanatate a populatiei scolare prin controale periodice , mai ales persoanelor cu risc crescut la infectie- organizeaza si efectueaza imunizarile obligatoriiDependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta :1) Vulnerabilitatea fata de pericole2) Afectarea fizica si psihica3) Anxietate4) Durere5) Stare depresiva6) Pierderea stimei de sine7) Pierderea imaginii de sine8) Pierdere , separare9) Frica 1) Vulnerabilitatea fata de pericole. Pericolul fata de infectii , accidente , boli este mare la organismele slabite , obosite , surmenate Surse de dificultate :- deficit sensorial , lipsa de sensibilitate- afectare fizica , durere- dezechilibru metabolic si electrolitic- tulburari de gandire- anxietate- stres- pierdere , pierderea imaginii corporale

- insalubritatea mediului , poluare- saracie , conditie deficitara de munca- insuficienta cunoastere de sine , a altora si a mediului inconjuratorManifestari de dependenta :- neatentia- leziuni ale tegumentului- deshidratarea- manifestari pulmonare , ale aparatului cardiovascular , din partea S.N.C- surmenaj = slabire fizica excesiva care influenteaza organismul- fatigabilitate = slabire fizica , lipsa de forta- acte antisociale (crima , automutilare mergand pana la sinucidere) Interventiile asistentei .


Pac. sa fie in siguranta fara accidente si infectii permanent

- asistenta ia masuri pentru asigurarea conditiilor de munca- amplaseaza pacientul in salon , in functie de starea sa , afectiune si receptivitatea lui- ia masuri de prevenire a transmiterii infectiilor- alege procedurile de investigatie si tratament cu risc minim de infectie- efectueaza imunizarile necesare

Pac. sa fie echilibrat psihic cat mai curand- asistenta favorizeaza adaptarea pacientului la conditiile de spital- invata pacientul tehnici de relaxare- face masaj al spatelui , mainilor si picioarelor- creaza conditii de lecturare , activitati, etc- asigura legatura pacientului cu familia- participa la reintegrarea pacientului in societate

2) Afectarea fizica si psihica .Manifestari de dependenta : - semnele inflamatiei- agitatie , iritatie , agresivitate , neincredere , frica , idei de sinucidereInterventiile asistentei .


Pac.sa-si satisfaca nevoile singur in termen de………………………..

- asistenta ajuta si suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor organismului- determina pacientul sa participe la

luarea deciziilor privind ingrijirile- administreaza tratamentul medicamentos , la indicatia medicului- aplica masurile de prevenire a complicatiilor septice- foloseste metode de relaxare pasiva (masaj , muzica)

Pac. sa aiba siguranta psihica in termen de……………….

- asistenta asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a pacientului- aplica tehnici de psihoterapie adecvata- incurajeaza pacientul sa comunice cu cei din jur , sa-si exprime emotiile , nevoile , frica , opiniile- asistenta invata pacientul sa foloseasca mijloacele de autoaparare

10. Nevoia de a comunica

Nevoia de a comunica este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu semenii sai .Ea pune in miscare un proces dinamic , verbal si nonverbal , permitand persoanelor sa se faca accesibile una alteia , sa reuseasca sa puna in comun sentimentele, opiniile , experientele si informatiile .Independenta in satisfacerea nevoii . Omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatilor sale vitale pentru a-si satisface nevoile sale superioare.Comunicarea se realizeaza in 2 moduri :1) modul verbal – este vehicul al gandirii , permite o exprimare mai clara , mai precisa si mai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat ; limbajul scris este mai cizelat , este insotit de semne de punctuatie pentru a reda intonatiile , nuantele .2) modul nonverbal – limbajul corpului (expresia ochilor , a figurii , gesturile , postura , mersul) este o forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare .Pentru a se realiza din plin , din punct de vedere al nevoii de comunicare , individul trebuie sa aiba o imagine pozitiva despre sine , o cunoastere a eului sau material , adaptiv si social .Independenta in satisfacerea acestei nevoi presupune integritatea individului , a organelor de simt , o dezvoltare intelectuala suficienta pentru a intelege semnificatia mesajelor schimbate .Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare : 1) Factori biologici :- integritatea organelor de simt – auzul , vazul permit comunicarea cu lumea exterioara ; gustul , pipaitul protejeaza individul fata de pericolele din lumea inconjuratoare- integritatea organelor fonatiei – permite comunicarea verbala- integritatea aparatului locomotor – face posibila comunicarea nonverbala (gesturi , miscari)

2) Factori psihologici :- inteligenta – comunicarea este influentata de gradul de inteligenta a individului , de puterea de intelegere a stimulilor primiti , de gandire , imaginatie , memorie- perceptia –reprezinta reflectarea personala a unui fenomen , obiect care se face cu ajutorul simturilor- emotiile – sunt exprimate prin expresia fetei , prin debitul verbal (bucurie-tristete ; ras-plans)3) Factori sociologici :- anturajul – este determinant , deoarece , climatul armonios in anturaj , in familie , permite individului sa stabileasca legaturi affective- cultura si statutul social – educatia , cultura joaca un rol important in comunicare- personalitatea – determina individul sa fie increzator in capacitatile sale de a se exprima , a se afirma , sa stabileasca legaturi semnificative cu cei din jurManifestari de independenta :- functionarea adecvata a organelor de simt :- acuitate vizuala- acuitate auditiva- finete gustativa si a mirosului- sensibilitate tactila- debit verbal usor cu ritm moderat , limbaj clar si precis- expresie nonverbala – facies expresiv , privire semnificativa , posturi si gesturi ale mainii adecvate , mecanisme senzoro-perceptuale adecvate- exprimare usoara a nevoilor , dorintelor , ideilor , emotiilor , exprimare clara a gandurilor- imagine pozitiva de sine- exprimarea sentimentelor prin pipait- utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare- atitudinea receptiva si de incredere in altii- stabilirea de relatii armonioase in familie , la locul de munca , in grupuri de prieteniInterventiile asistentei pentru mantinerea independentei nevoii de a comunica :- exploreaza impreuna cu pacientul mijloacele sale de comunicare- invata pacientul sa-si mentina integritatea simturilor (vaz , auz , gust , miros)- sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor , emotiilor- sa aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane- sa mentina legaturi cu persoanele apropiateDependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta :1) Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor2) Comunicare ineficienta la nivel intelectual3) Comunicare ineficienta la nivel afectiv4) Confuzie5) Singuratate6) Atingerea integritatii functiei si rolului sexual7) Izolare sociala8) Perturbarea comunicarii familiale

1) Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor . Reprezinta dificultatea individului de a capta , prin intermediul simturilor sale , mesaje care vin din anturaj, din mediul exterior sau din ambele .Surse de dificultate:- tulburari circulatorii cerebrale- atingere cerebrala sau nervoasa- obstacole in functionarea simturilor si a limbajului (pansamente , aparate)- alcoolism- mediu inadecvat- esec , conflicte- lipsa cunoasterii de sine , a anturajuluiManifestari de dependenta :Ø Tulburari senzoriale :- SURDITATE = pierderea auzului- HIPOACUZIE = diminuarea auzului- CECITATE = pierderea vederii- scaderea acuitatii vizuale- pierderea sau diminuarea gustului- ANOSMIE = pierderea mirosului- HIPOSMIE = scaderea mirosului- HIPOESTEZIE = scaderea simtului tactil- HIPERESTEZIE = cresterea sensibilitatii tactile- ANESTEZIE = pierderea simtului tactilØ Tulburari motorii :- paralizii- parezeØ Tulburari de limbaj :- balbaiala = greutate in pronuntarea unor cuvinte- mutism = bolnavul nu raspunde , nu comunica cu anturajul- DISLALIA = vorbire fara inteles- DIZARTRIA = tulburari in articulatia sunetelor- AFAZIE = nu poate sa vorbeascaØ Reactii afective in insuficienta sau exces sensorial :- neliniste- inactivitate – lipsa activitatii fizice si/sau intelectuale- anxietate- incetinirea dezvoltarii gandirii- halucinatii = perceptii fara obiect- izolare – singuratate Interventiile asistentei .


Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - asistenta linisteste bolnavul cu privire la starea sa explicandu-i scopul si natura interventiilor- familiarizeaza pacientul cu mediul

sau ambiant- asigura un mediu de securitate , linistit- administreaza medicatia prescrisa de medic

Pac. sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale

- asistenta cerceteaza posibilitatile de comunicare ale bolnavului- furnizeaza mijloacele de comunicare- invata pacientul sa foloseasca mijloace de comunicare conform posibilitatilor sale

Pac. sa fie compensat senzorial si motor prin propriile forte

- asistenta asigura ingrijiri de suplinire la perturbarile senzoriale si motorii ale pacientului (cecitate, surditate , paralizie)- pregateste pacientul pentru diverse examinari ale simturilor si il ingrijeste dupa examinare- administreaza medicatia prescrisa de medic- efectueaza exercitii pasive si active pentru prevenirea complicatiilor musculare , articulare

2) Comunicare ineficienta la nivel intelectual – reprezinta dificultatea individului de a intelege stimulii primiti si de a-si utiliza judecata , memoria pentru a putea comunica cu semenii .Manifestari de dependenta :- tulburari de memorie pe componentele de fixare si evocare :-de evocare =pacientul nu-si aminteste evenimentele petrecute demult- de fixare = pacientul nu-si aminteste evenimentele petrecute de curand- tulburari de gandire , de judecata , de inteligenta- confuzie- OBNUBILARE = stare de confuzie , vorbire incoerenta , dezorientare in timp si spatiu

Interventiile asistentei .

Obiective Interventiile autonome si delegate

Pac. sa fie orientat in timp si spatiu - asistenta ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu- sugereaza pacientului sa tina un jurnal si-l ajuta sa-l completeze- ajuta pacientul sa-si evalueze capacitatile si preferintele- lasa pacientul sa faca tot ceea ce poate cu propriile sale mijloace- da posibilitate pacientului sa ia singur decizii

- invata pacientul tehnici de afirmare de sine ,de comunicare , de relaxare- antreneaza pacientul in diferite activitati , care sa-i dea sentimentul de utilitate

Pac. sa fie ferit de pericole permanent - asistenta supravegheaza in permanenta bolnavul- administreaza medicatia prescrisa de medic : anxiolitice , tranchilizante , antidepresive .

11.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM CREDINTELOR SI VALORILOR

Cel dintâi drept fundamental al omului este dreptul la existenţă şi, deci, la viaţă. Dreptul la viaţă constă în îndreptăţirea pe care o are fiecare persoană umană de a trăi şi de a i se respecta viaţa de către semenii săi. Trăim într-o lume tot mai pregnant pluralistă, atât în plan cultural, cât şi religios. Dintotdeauna şi peste tot, omul şi-a exprimat o anume nelinişte, indiferent de forma pe care a îmbrăcat-o: existenţială, culturală, locală sau personală. De cele mai multe ori, remediul a fost şi a rămas religia, prin credinţa, practicile şi mijloacele proprii, menite să aducă alinare.

Spiritualitatea şi religia sunt lucruri diferite, chiar dacă unii folosesc cuvintele cu sens interschimbabil. SPlRITUALITATEA este o credinţă în puteri superioare, forţe creatoare, fiinţe divine sau surse infinite de energie.

De exemplu, o persoană poate să creadă în "Dumnezeu", în "Alah" sau într-o "putere supranaturală". Dimensiunea spirituală încearcă să fie în armonie cu universul şi lupta pentru răspunsuri despre infinit.

O RELIGIE este un sistem organizat de închinare. Religia are concepte centrale, ritualuri şi practici obişnuite privitoare la naştere, moarte, căsătorie şi salvare.

CREDINŢA este o trăsătură universală a vieţii. A avea credinţă înseamnă a crede în sau a se angaja faţă de ceva sau cineva.

Într-un sens general, religia sau credinţele sunt o încercare a individului de a-şi înţelege locul în univers, a înţelege cum se vede acea persoană pe sine în relaţie cu întregul mediu înconjurător.

Libertatea religioasă cuprinde dreptul oricărei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a şi-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin practicile şi ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educaţie religioasă, precum şi libertatea de a-şi păstra sau schimba credinţa religioasă. Libertatea de a-şi manifesta credinţa religioasă nu poate face obiectul altor restrângeri decât al celor care sunt prevăzute de lege şi constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Nimeni nu poate fi împiedicat sau constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrară convingerilor sale, şi nici nu poate fi supus vreunei

discriminări, urmărit sau pus într-o situaţie de inferioritate pentru credinţa, apartenenţa sau neapartenenţa sa la o grupare, asociaţie religioasă sau uncult ori pentru exercitarea, în condiţiile prevăzute de lege, a libertăţii religioase. Nimeni nu poate fi împiedicat sau constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrară convingerilor sale, şi nici nu poate fi supus vreunei discriminări, urmărit sau pus într-o situaţie de inferioritate pentru credinţa, apartenenţa sau neapartenenţa sa la o grupare, asociaţie religioasă sau uncult ori pentru exercitarea, în condiţiile prevăzute de lege, a libertăţii religioase. Problemele religiei şi ale sentimentului religios sunt centrale în societatea contemporană, deoarece fără valori fundamentale omenirea nu poate exista. Forţa religiei în general nu constă în faptul că a „inventat valori”; ea a preluat valorile fundamentale şi le-a sanctificat. De aceea, credincioşi sau nu, trebuie să acceptăm aceste valori fundamentale, deoarece ele constituie chiar condiţia existenţei tuturor societăţilor: creştine, musulmane, hinduse etc.; a societăţilor neideologice sau a celor ideologice. Valorile fundamentale sunt produsul cel mai înalt al spiritualităţii umane, construit în multe milenii de evoluţie. Valorile morale sunt valori personale, deoarece suportul lor este persoana umană şi nu faptele ei. Fiind personale, suporturile valorilor morale sunt şi spirituale.Binele este valoarea morală cel mai des folosită, cu nenumărate sensuri corelate cu tot atâtea nevoi sociale sau motive (cele cinci tipuri stabilite de Maslow: biologice, de securitate, de apartenenţă, de stimă şi recunoaştere, de autorealizare). Valorile morale sunt scopuri fundamentale ale vieţii oamenilor, în sensul disciplinării nevoilor biologice imediate (hrană, adăpost etc.) şi al depăşirii permanente a biologicului prin adoptarea unor idei şi idealuri măreţe.

Religia nu există fără oameni. Oamenii „reflectă religia”. O reflectă la nivelul „sentimentului religios”. Se începe cu „ritualul” (copilul merge la biserică, învaţă rugăciuni, se închină). Pornind de la comportament, sentimentul religios îşi dobândeşte şi celelalte două componente: „obiectul” (divinitatea, valorile cosmogonice) şi „trăirea”, cea de a treia componentă; dacă omul nu trăieşte afectiv religia, atunci sentimentul nici nu există – putem avea cunoştinţe religioase şi fără să fim credincioşi, şi putem avea comportamente religioase pur formale. Analiza psihologică a fenomenului religios necesită trecerea din planul social, public (societăţi şi comunităţi de credincioşi) în planul psihologic (trăirea credinţei la nivel subiectiv individual). Se are în vedere modul în care se manifestă „sacrul” în viaţa psihică a individului. Religia nu se reduce nici la instituţii nici la explicarea dogmatică (raţionalistă) a cărţilor sfinte, şi nici la manifestările practice şi organizatorice. Religia există mai întâi în suflet, ea este în primul rând trăire sufletească, reflectare subiectivă. Abordarea psihologică a fenomenului religios nu trebuie să ignore dimensiunea socială. Religia nu este o creaţie pur individuală, elaborată de credincios, în afara cadrului instituţional, aşa cum nu este nici pur socială. Dacă este adevărat că societatea nu poate exista în afara religiei şi că religia nu poate exista în afara societăţii, la fel de adevărat este şi faptul că ambele, atât religia cât şi societatea nu pot exista în afara indivizilor (a psihologiei individuale şi de grup). Acesta este şi argumentul pentru care considerăm că axa religie – societate – individ necesită o abordare interacţionist – dinamică.

Valorile şi sentimentul religios se învaţă sau se însuşesc în diferite moduri de timpuriu.

Primele componente ale învăţării sunt comportamentele cele mai simple, imitative (învăţăm să ne închinăm, să mergem la biserică, să ne rugăm etc.). Valorile religioase se însuşesc în grupul familial (primul grup uman cu care copilul vine în contact după naştere). Dacă grupurile umane reprezintă „cartea” din care se învaţă valorile, atunci prima „carte” de învăţătură a valorilor religioase este familia, grupul familial. Însuşirea valorilor religioase începe, aşadar, cu comportamentul religios, cu ritualul, la care individul asistă, îl practică şi îl apreciază; partea teoretică (dogma, cunoştinţele religioase)şi „trăirile” sunt ulterioare comportamentului religios. Valorile reprezintă fundamentul pentru sentimentul religios (sentimentul religios este o valoare), dar şi invers: sentimentul religios priveşte multe valori şi la fiecare individ ele sunt organizate altfel. Rezultă natura dublă a conceptului de sentiment religios: generat de valori şi subordonând valori. „Trăirea” este o componentă esenţială a sentimentului religios (şi a oricărui sentiment), ea apare şi la nivelul ritualului (rugăciunea în grup este obişnuită), dar şi la nivelul relaţiei cu sacrul. Parte a sentimentului religios, „trăirea” asigură relaţia cu divinul şi cu sacrul, cu ritualul reflectat ca ritual şi ca „trăire”. Nici religia şi nici sentimentul religios nu sunt însă reductibile la „trăire”, la sfera afectivă. Sentimentul religios este atât de natură individuală (el aparţine unui individ concret, religia este „trăită” de un individ concret), cât şi de natură socială, colectivă (se obietivează în plan social), fiind rezultatul interacţiunii dinamice dintre factorii psihologici individuali şi factorii socioculturali.

Legătura dintre minte şi sănătate este mai importantă decât ne dăm seama. Sănătatea noastră depinde de calitatea bună a relaţiilor cu ceilalţi. Dacă urâm pe cineva, sau dacă pur şi simplu nu putem ierta, lucrul acesta ne “roade” pe dinăuntru. În schimb, atunci când reuşim sã iertăm, toată fiinţa noastră se va bucura de pace. Înţelegerea faptului că există un Dumnezeu iubitor , care este gata să ne ierte, poate să ne dea şi nouă puterea de a-i ierta pe alţii, şi abia atunci vom putea să ne bucurăm de vindecarea adevărată.Firea omenească are două componente esenţiale: sufletul şi trupul. Trupul este condiţia vieţuirii omului în timp şi spaţiu; el nu este temniţa sufletului, nici organul său, ci, împreună cu el, constituie fiinţa umană. Viaţa trupului face parte constitutivă din viaţa sufletului nostru. Fără trup, spiritul uman n-ar putea mişca prin sine lumea, n-ar putea modifica mişcările ei. Participând la suflet ca subiect, trupul nu poate fi definit ca un obiect, pur şi simplu. Trupul omului nu e numai materie, ci materie subiectivizată.

Suferinţa, boala şi moartea au un anume sens în creştinism. Pentru creştinismul tradiţional, suferinţa, boala şi moartea sunt recunoscute ca fiind legate de păcat, iertare şi mântuire. Creştinul ştie că sănătatea nu-i foloseşte la nimic dacă nu este folosită în scopul mântuirii, iar suferinţa, boala şi moartea nu trebuie să-l sperie, pentru că ele îi afectează numai trupul, dar nu-i pot ucide şi sufletul.

Libertatea înseamnă capacitatea omului de a alege valori spirituale care îmbogăţesc viaţa persoanei şi a comunităţii umane.

În acest sens, valorile oferite de educaţia religioasă sunt extrem de necesare, întrucât ele reprezintă pentru tineri un reper spiritual esenţial şi un liant existenţial între toate cunoştinţele teoretice, dobândite prin studiul celorlalte discipline. Valorile cultivate şi virtuţile încurajate de religie sunt necesare sănătăţii spirituale a persoanei şi a comunităţii.

Religia îl învaţă pe copil şi pe tânăr iubirea faţă de Dumnezeu şi de oameni, credinţa, speranţa şi solidaritatea, dreptatea şi recunoştinţa faţă de părinţi şi faţă de binefăcători, dărnicia şi hărnicia, sfinţenia vieţii, valoarea eternă a fiinţei umane, adevărul prim şi ultim al existenţei, binele comun şi frumuseţea sufletului profund uman, cultivat şi îmbogăţit prin virtuţi.

Teologia ortodoxă priveşte omul în integralitatea sa dihotomică cu toate că se recunosc trei dimensiuni ale fiinţei omeneşti: trupească, psihică şi spirituală. "Dihotomia (trup-suflet) coexistă cu trihotomia (trup-suflet-spirit) psihicul şi trupescul există unul în altul, dar fiecare este condus de legile sale proprii; pe când elementul spiritual nu formează o a treia sferă, sau al treilea etaj al structurii omeneşti, ci este principiul care se exprimă prin psihic şi prin trupesc şi le spiritualizează." Din această perspectivă gândirea creştină a dezvoltat o concepţie complexă în legătură cu bolile mintale ajungând să distingă la originea lor "trei cauze posibile: organică, demonică şi spirituală." Viziunea gândirii creştine asupra bolii mintale faţă de altele este una mai amplă şi, din această cauză, repertoriul terapeutic creşte. Am putea spune că terapeutica creştină înglobează tot arsenalul terapeuticii laice, psihiatrice, plus un număr mare de terapii proprii specifice boli şi bolnavului respectiv. Omul este privit în integralitatea sa şi în menirea sa, nu doar ca individ social, mai mult sau mai puţin integrat mediului.

Omul nu este doar o personalitate în devenire, ci este o persoană ce necesită iubire, libertate şi comuniune.

Credinţa este prima virtute cu care omul porneşte la drum. Începutul comuniunii noastre cu Dumnezeu şi înaintarea spre asemănarea tot mai deplină cu el se face prin credinţă. Nu se poate pune început nici unei virtuţi dacă nu e prezentă credinţa, ca imbold. Nădejdea e un pas mai departe spre apropierea şi comuniunea cu Dumnezeu. Ea întăreşte voinţa omului şi îl îndeamnă la acţiune. Credinţa şi nădejdea se valorifică prin iubire care este coroana tuturor virtuţilor creştine. Dacă pentru întreţinerea vieţii materiale avem nevoie de aer curat, tot aşa, pentru întreţinerea vieţii spirituale, avem nevoie de rugăciune. “Oxigenul” rugăciunii împrospătează şi întreţine buna funcţionare a vieţii sufleteşti. Rugăciunea are rolul de a pune lumină în viaţa omului. Când încetează rugăciunea, începe păcatul. Păcatul este o boală grea a sufletului care-i slăbeşte vitalitatea spirituală şi poate, chiar, să-l ucidă pe om. El poate avea şi consecinţe trupeşti; multe boli îşi au consecinţa în păcat.

Rugăciunea acţionează asupra spiritului şi asupra trupului într-un fel care pare să depindă de calitatea, de intensitatea şi de frecvenţa ei.

Atunci când rugăciunea este rostită cu regularitate, influenţa ei devine evidentă şi este comparabilă cu influenţa binefăcătoare a unor glande cu o funcţionalitate normală. Ea determină un fel de transformare mentală şi organică, care se produce progresiv. S-ar putea spune că în conştiinţă se aprinde o flacără.

Omul îşi vede adevăratul chip. El îşi descoperă egoismul, lăcomia, greşelile de judecată şi orgoliul. Încetul cu încetul se instalează o linişte interioară, o armonie morală şi spirituală, o mai mare putere de a îndura sărăcia, calomnia, grijile, de a suporta mai uşor prierderea celor dragi, de a suporta mai uşor durerea, boala şi moartea.

Astfel, faptul că medicul ( asistentul medical ) vede un bolnav rugându-se, poate constitui un motiv de bucurie. Liniştea generată de rugăciune devine un puternic ajutor terapeutic.

Rugăciunea generează curajul, imprimă asupra credincioşilor o influenţă deosebită. Seninătatea privirii, liniştea atitudinii, seninătatea comportamentului şi, când este necesar, acceptarea cu seninătate a morţii, pun în evidenţă prezenţa comorii ascunse în adâncul trupului şi al sufletului. Sub această influenţă până şi ignoranţii, retardaţii, îşi folosesc mai bine forţele intelectuale şi morale. Rugăciunea îi ridică pe oameni deasupra nivelului lor intelectual dobândit prin ereditate şi prin educaţie. Prin rugăciune omul se îndreaptă spre Dumnezeu, iar Dumnezeu intră în om. Rugăciunea devine indispensabilă dezvoltării noastre optime. Nu trebuie să considerăm rugăciunea ca fiind un act căruia i se dăruiesc cei slabi cu duhul, cerşetorii, sau cei laşi. "Este ruşinos să te rogi" scria Nietzsche. De fapt, nu este mai ruşinos să te rogi decât să te hrăneşti, decât să bei apă sau decât să respiri.

Omul are nevoie de Dumnezeu tot aşa cum are nevoie de apă şi de oxigen. Adăugat la intuiţie, la simţul moral, la simţul frumosului şi la lumina inteligenţei, simţul sfinţeniei dă personalităţii deplina sa dezvoltare. Este neîndoielnic că reuşita vieţii cere dezvoltarea integrală a fiecăreia dintre activităţile noastre fiziologice, intelectuale, afective şi spirituale. Spiritul este în acelaşi timp raţiune şi sentiment. Trebuie să iubim deci frumuseţea ştiinţei şi de asemenea frumuseţea lui Dumnezeu.

Ori de câte ori suntem nefericiți înseamnă că sufletul nostru nu este tocmai sănătos.

Din punct de vedere transindividual, orice suflet care nu aspiră la desăvârşirea sa, la decondiționarea totală, care nu exprimă frumosul şi binele, este un suflet bolnav sau insuficient dezvoltat şi trebuie vindecat de urgență sau ajutat să se dezvolte înainte ca boala să contamineze şi mintea şi trupul şi să aducă imense prejudicii.

Sănătatea fizică depinde într-o mare măsură de sănătatea sufletească.Religia personală este exteriorizată prin comportament, prin cuvinte şi prin fapte. Adevărata religie nu este sentiment, ci manifestarea concretă a iubirii şi milei, prin fapte. O asemenea religie este necesară în vederea sănătăţii şi fericirii.Conştienţa faptului că avem o conduită corectă este cel mai bun medicament pentru un trup şi o minte bolnave.Relaţia care există între psihic şi trup este deosebit de strânsă. Suferinţa unuia se răsfrânge asupra celuilalt. Starea psihică influenţează sănătatea corpului. Atunci când mintea este liberă şi fericită, conştiinţa unei conduite corecte şi simţământul de satisfacţie generează o stare de bucurie şi de mulţumire, care se reflectă în întregul sistem fiziologic, stimulează circulaţia sanguină şi tonifică organismul. Influenţa minţii asupra trupului şi a trupului asupra minţii trebuie să fie luată în considerare cu o deosebită atenţie. Energia produsă de activitatea creierului vitalizează întregul sistem fiziologic şi, în acest fel, conferă organismului un ajutor extrem de preţios în apărarea împotriva bolii.

Este necesar, de asemenea, să fie prezentate adevărurile referitoare la puterea voinţei şi importanţa autocontrolului în menţinerea şi recuperarea sănătăţii şi să fie conştientizate atât efectele demobilizatoare şi chiar distrugătoare ale mâniei, nemulţumirii, egoismului sau imoralităţii, cât şi puterile miraculoase, dătătoare de viaţă, care izvorăsc din simţămintele de mulţumire, altruism şi bunăvoinţă.

Rugăciunea nu trebuie să fie un efort, ci trebuie să reprezinte o comunicare plină de pace, puritate, tăcere lăuntrica profundă, iubire copleşitoare.

Foarte mulţi credincioşi se roagă zilnic, în spiritul religiei şi credinţei proprii. Fiecare doreşte, aspiră, comunică sau pur şi simplu se bucură în rugăciunea sa, dorind să obţină un anume răspuns sau semn ca ea a fost ascultată.

Efectele fiziologice ale rugăciunii Dr. Koening de la Universitatea Duke concluziona în urma mai multor ani de

cercetări: “Se pare că rugăciunea are efecte excepţionale asupra întregului organism. Ea poate să scadă foarte mult secreţia de cortizon, epinefrina şi noreprinefina - hormoni care sunt secretaţi de suprarenale în condiţii de stress accentuat. Astfel se reduce foarte mult riscul tulburărilor imunitare, al afecţiunilor cardiace, mai ales riscul infarctului miocardic, al ulcerelor sau al bolilor intestinale inflamatorii”.

In opinia lui ca si a altor medici, rugăciunea poate fi utilizată ca o metodă de terapie alternativă eficientă în prevenirea tuturor bolilor grave, în revenirea după intervenţii chirurgicale, pentru a depăşi momentele dificile sau, în cazuri excepţionale, chiar pentru a vindeca boli grave cum sunt cancerul, scleroza multiplă sau complicaţiile diabetului.

Efectele asupra psihicului sunt de asemenea remarcabile, inducând o stare de linişte şi control, diminuând nevoia de excitante sau stimulente, eliminând gândurile şi tendinţele nocive sau morbide.

Rugăciunea în viziunea ştiinţei Medicul Williams Harris, de la Mid America Heart Institute, Kansas, a realizat

un studiu asupra puterii vindecătoare a rugăciunii. Pentru a fi cât mai obiectiv, el a urmărit să stabilească foarte precis cadrul şi condiţiile de desfăşurare a studiului, exact ca în cazul testării unui medicament nou.

Pentru a elimina orice suspiciune de placebo, nici unul dintre pacienţii săi nu a ştiut că cineva se roagă pentru el şi nu au ştiut că sunt incluşi în vreun experiment.

Astfel, timp de un an, 1000 dintre pacienţii care au trecut prin secţia de urgenţe a spitalului de cardiologie în care lucra dr. Harris, au fost împărţiţi în două grupe: pentru una dintre grupe s-au rugat în mod sistematic un grup de voluntari şi preoţi, în timp ce cealaltă grupă a urmat numai medicaţia clasică.

Toţi pacienţii au fost urmăriţi astfel timp de un an şi starea lor de sănătate a fost monitorizată în conformitate cu câteva norme clare, stabilite de către medici care nu cunoşteau căror grupe aparţin pacienţii supravegheaţi.

Rezultatele? Pacienţii pentru care s-au realizat rugăciuni au avut cu 11% mai puţine atacuri

de cord şi complicaţii cardiace care le puteau ameninţa viaţa. In finalul acestui experiment, un alt medic eminent, care s-a hotărât cu greu să

participe la acest studiu, dr. O' Keefe, afirma: “Studiul pe care l-am realizat oferă o perspectivă tulburătoare asupra modului în care Dumnezeu poate să influenţeze în mod direct viaţa noastră pe pământ. Ca om de ştiinţă sunt realmente bulversat de aceste rezultate, pentru că nu am nici o posibilitate să le explic decât prin acest ajutor invizibil”.

Alexis Carrel (1873 – 1944) este cunoscut mai ales ca fiziolog şi chirurg francez, mare specialist în histologie. Reputaţia de care s-au bucurat lucrările, cercetările şi descoperirile sale a fost atât de mare încât în cele din urmă a obţinut Premiul Nobel pentru fiziologie şi chirurgie fiziologică.

Experienţa sa de chirurg, de doctor, de fiziolog, studiile de laborator cărora li s-a dedicat, timp de mai mulţi ani, chiar asupra regenerării ţesuturilor şi asupra cicatrizării accelerate a rănilor, i-au permis în cele din urmă să aprecieze la adevărata lor valoare anumite efecte curative complexe ale rugăciunii.

„A vorbi despre rugăciune oamenilor moderni, pare la prima vedere o strădanie cu totul inutilă. Cu toate acestea, în ciuda refractarităţii lor, nu este oare absolut necesar să cunoaştem cât mai bine toate activităţile omeneşti de care fiecare în parte în mod potenţial suntem în stare? Căci nu putem lăsa vreuna din ele adormită sau nefolosită, fără o mare primejdie ce se va arăta mai devreme sau mai târziu pentru noi sau pentru urmaşii noştrii. Atrofierea simţului de divin şi a simţului moral se arată a fi tot atât de păgubitoare şi generatoare de suferinţă ca şi atrofierea inteligenţei în cazul unora. Rândurile acestea inspirate de dragostea pentru oameni se adresează tuturor: atât necredincioşilor, cât şi credincioşilor. Ele vor fi, sperăm, foarte utile, pentru că tuturor viaţa le impune, mai mult sau mai puţin, pentru a reuşi, aceleaşi obligaţii. Ea cere în esenţă să ne conducem astfel, după cum structura noastră fizică, psihică, mentală şi spirituală ne dictează.Iata de ce nimeni nu trebuie să ignore nevoile fundamentale cele mai adânci şi mai subtile ale naturii noastre lăuntrice”. -Alexis Carrel

Expresia "a-şi face sânge rău" este adevărată în sensul cel mai propriu. Activitatea mentală haotică şi negativ orientată poate să aducă gradat chiar leziuni organice.

Instabilitatea vieţii moderne, stressul, agitaţia continuă, neîncrederea în sine, lipsa de siguranţă creează, datorită rezonanţei nebănuite cu energii subtile, malefice din Univers, stări ale conştiinţei care aduc după ele în cele din urmă dezechilibre nervoase şi structurale ale stomacului şi intestinelor, dezechilibrul nutriţiei şi trecerea microbilor intestinali în circulaţie.

Colitele şi infecţiile renale şi ale vezicii, care le însoţesc, sunt adeseori rezultatul îndepărtat al unor dezechilibre psihice, mentale şi morale. Aceste maladii sunt aproape necunoscute în grupurile umane pline de optimism şi fericite în care viaţa a rămas mai simplă, mai puţin agitată şi în care starea de nelinişte e mai puţin constantă.

De asemenea, cei care ştiu să-şi păstreze calmul interior şi umorul în mijlocul tumultului oraşului modern, rămân la adapost de dezordinile nervoase şi viscerale.Activităţile fiziologice în stare normală de sănătate trebuie să ramână inconştiente. Ele se tulbură numai atunci când atenţia noastră panicată şi suspicioasă se îndreaptă asupra lor.

Ca să fii mereu sănătos cel mai bine este să fii optimist şi ramânând detaşat să ieşi din tine însuţi printr-un efort spontan care nu dispersează atenţia.

Funcţiile psihice, mentale şi organice se armonizează cel mai bine când îţi ordonezi activitatea în raport cu un scop superior benefic precis.

Unificarea armonioasă a dorinţelor, orientarea mentalului într-o direcţie unică, conferă o stare euforică de pace interioară.

Omul se concentrează prin rugăciune mult mai bine decât prin acţiune. Rugăciunile arată realitatea indubitabilă a anumitor legături, de natură încă

necunoscută, existente între procesele mentale, psihologice şi cele organice.

Adeseori raţiunea ni se pare superioară intuiţiei şi preferăm, nu odată, inteligenţa sentimentului. Ştiinţa luminează puternic, în timp ce spiritualitatea, credinţa în divin se stinge.

Forţa spirituală este tot atât de necesară reuşitei în viaţă ca şi cea intelectuală şi materială. Se impune să reînviem în noi cât mai curând activităţile spirituale, care mai mult decât cele intelectuale, imprimă personalităţii sensul fundamental şi puterea lor. Cea mai neglijată dintre ele este simţul sacrului sau altfel spus, simţul divinului.Simţul divinului se exprimă îndeosebi prin rugăciune.

Lumea spirituală se găseşte cu mult dincolo de limitele tehnicii noastre. Rugăciunea este vorbire cu Dumnezeu. Rugăciunea nu este o teorie, ci viaţă practică, aducătoare de nesfârşită bucurie şi împăcare cu sine.

PROBLEME DE DEPENDENȚĂ: 1. Culpabilitate

Manifestări de dependență: Sentiment de vinovăție; Depresie; Anxietate; Tegumente reci şi umede, respirație accelerată; Culpabilitatea este starea psihică complexă predominant afectiv-intelectivă,

resimţită de o persoană ca urmare a săvârşirii unei fapte nepermise de normele sociale.

Se manifestă prin mustrări de conştiinţă,conflicte morale şi poate duce la perturbări patologice.

Culpabilitatea poate să aibă caracter imaginar, limitându-se la gânduri, dorinţe, dar poate fi generată şi de fapte reale (ex. victima unui incest), care sunt resimţite ca vinovăţie.

După S. Freud, sentimentul de culpabilitate se înrudeşte cu sentimentul de inferioritate.

Organizarea complexuală a culpabilităţii este de fapt ceea ce întăreşte riscul ca persoana să dezvolte cândva în istoria ei stări depresive cu simptomatologii din cele mai diverse, care se înscriu însă în ceea ce este specific acestei afecţiuni.

Culpabilitatea este interiorizată şi integrată conştiinţei sale, ea generând forţe care tind să modifice nu numai relaţiile cu lumea, ci chiar propria sa reprezentare. Specificul conştiinţei umane este căutarea unui echilibru de valori între eu şi lume. În acest proces devalorizarea eu-lui duce la sentimentul culpabilităţii faţă de sine, deci la un grav conflict, aproape imposibil de rezolvat.

Perturbarea dispoziţiei bazale: perturbarea dispoziţiei; inhibiţia gândirii; scăderea iniţiativei, inhibare psihomotorie; afectarea vitalităţii; simptome vegetative; tulburări ale somnului; gânduri, reacţii sau tentative suicidale;

2. Frustrare

Manifestări de dependență: Sentiment de pierdere, de inutilitate; Supunerea la un regim; Incapacitate de a exercita practica religioasă; Tulburări de gândire; Ignoranță față de sensul propriei sale existențe;

3. Dificultate de a acționa dupa credințele şi valorile sale4. Dificultate de a participa la activități religioase5. Nelinişte față de semnificația propriei existențe

13. Nevoia de a se recrea

A se recrea - Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane. Componenta bio-fiziologică - persoanele se pot recrea specific vârstei şi funcţie de starea de sănătate.

Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte căi de recreere decât cei sănătoşi.

Fenomenele psihosociale, culturale pot influenţa nevoia de a se recrea. Această nevoie poate fi satisfacută atât de familie cât şi de societate.

Deşi nu e un înlocuitor al odihnei, recreerea este şi ea esenţială în menţinerea sănătăţii şi caracterului plăcut al vieţii.

Avem cu toţii, periodic, nevoie de relaxare profundă, de recreere, de divertisment, de veselie, de distracţie, de o mică pauză care ne ajută să ieşim din grijile, stresurile şi tracasările existenţei cotidiene.

Aproape fiecare dintre noi avem, mai mult sau mai puţin, nevoie de astfel de momente de amuzament, de distracţie.

Să nu uităm că în fiecare fiinţă umană există un copil, care ar trebui să fie foarte viu şi să nu moară niciodată.

Genialul sculptor român Constantin Brâncuşi spunea: „În momentul în care încetăm să mai fim copii, suntem deja morţi.“Copiii ştiu instinctiv că atât relaxarea, cât şi inventarea feluritelor jocuri pline de imaginaţie şi dinamism le însufleţeşte fiinţa.

Timpul liber reprezintă momentul în care trebuie luate decizii. Selecţia unei acţiuni sau a alteia depinde în cea mai mare măsură de un sistem de valori, aprecieri şi înţelegeri, interese şi capacităţi ce sunt în principal promovate prin educaţie.

In timpul liber, oamenii fac dacă au posibilitatea, ceea ce le place; dar mai ales le place să facă lucruri ce le oferă bună dispoziţie, fericire şi satisfacţie.

Prin urmare, educarea timpului liber reprezintă principala responsabilitate permanentă a familiei, a şcolii în relaţie cu recreerea.

Educarea modului de petrecere a timpului liber nu e ceva ce trebuie ataşat educaţiei şi nici nu trebuie spus oamenilor ce ar trebui să facă în timpul liber. În principal, trebuie trezite şi stimulate facultăţile creative şi create posibilităţile de exprimare, încât ori de câte ori există timp liber, oamenii să aleagă acele activităţi care îi satisfac, potrivite pentru a demonstra eficienţa, ca forţă vitală, de a atinge gradul unei "vieţi fericite".

Din nefericire, în parte datorită şi spiritului în care am fost educaţi, recreerea nu este acceptată ca parte a vieţii egală ca importanţă cu educaţia.

Importanţa recreerii. Recreerea este definită ca o activitate socială plăcută, la care individul

participă de bună -voie şi care îi aduce satisfacţie imediată şi de durată. De fapt, recreerea ar trebui să contribuie la împlinirea unor dorinţe - altfel

nu ar aduce satisfacţii , şi să sporească relaţiile individului. Oamenii fiind diferiţi, ceea ce unii consideră recreere, poate fi pentru alţii mai

puţin plăcut. Presupunând că o anumită activitate întruneşte toate condiţiile, factorul

hotărâtor rămâne motivaţia. Dacă un individ se implică pentru că i se pare distractiv să o facă, este

recreere. Dacă se supune unei constrângeri exterioare - cum ar fi nevoia de bani -

este muncă. Recreerea aduce mai multă satisfacţie când este câştigată prin muncă. Dar munca fără odihnă nu conduce decât la extenuare. Astfel, munca şi recreerea, deşi sunt antonime, prin natura lor sunt

complementare. O viaţă normală trebuie să le cuprindă pe amândouă. Astfel concepută,

recreerea devine educaţie. Recreerea trebuie să se debaraseze de trivialitate, inutilitate; să-şi stabilească

ţeluri şi valori pentru individ şi societate, să selecteze activităţile ce corespund acestora. Pe scurt, recreerea trebuie să-şi întărească scopul educativ.

Caracteristici ale recreerii: - este liber-aleasă (individul nu are nevoie de o motivaţie suplimentară); - este plăcută, interesantă şi utilă: altfel nimeni nu ar participa; - are o mare încărcătură emoţională şi constituie o experienţă din care se

învaţă uşor. Mulţi educatori trebuie să renunţe la ideea că omul poate fi împărţit în două

- minte şi corp, mintea fiind superioară şi de o importanţă vitală în dezvoltarea intelectuală, în timp ce recreerea este o operaţiune relativ nesemnificativă, axată pe corp, amuzament şi frivolitate.

Recreerea şi educaţia ar trebui să fie indivizibile. La cel mai înalt nivel ele nu pot fi separate.

Recreerea este o activitate voluntară săvârşită fără constrângere şi care are ca rezultat revitalizarea trupului şi a minţii .

Se poate defini ca o activitate în afara muncii, destinată plăcerii , savurată în timpul odihnei.

Recreerea este concepută ca o refacere a individului prin folosirea timpului de odihnă într-un asemenea mod încât să restaureze sau să reconstruiască ceea ce s-a consumat în procesul muncii şi să adapteze cunoştinţele şi calităţile personale în direcţia unei vieţi cât mai depline şi mai mulţumitoare.

Recreerea are tendinţa de a întări şi zidi. Prin întreruperea grijilor şi ocupaţiilor noastre obişnuite, ea permite refacerea minţii şi a trupului şi ne face astfel în stare să ne întoarcem cu puteri noi la munca serioasă a vieţii.

Distracţia, pe de altă parte, este căutată de dragul plăcerii şi este adesea dusă la extrem; aceasta absoarbe energia necesară muncii folositoare şi se dovedeşte în acest fel o piedică în calea adevăratului succes al vieţii.

Sociologul Joffre M. Dumazadier defineşte recreerea drept un ansamblu de activităţi cărora individul li se dedică în mod liber, de bună voie şi cu plăcere, fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra şi a-şi satisface nevoile estetice, fie pentru a-şi îmbogăţi informaţia sau a-şi completa în mod dezinteresat formaţia, pentru a-şi lărgi şi dezvolta participarea socială voluntară sau capaciatea creatoare, dupa ce s-a eliberat de obligaţiile profesionale, sociale şi familiale .

Fiecare organism are nevoie de perioade de recuperare în timpul cărora forţele sale reconstruiesc ceea ce s-a pierdut în perioadele de activitate.

Recuperarea este esenţială şi indispensabilă pentru menţinerea sănătăţii şi vitalităţii fiecăruia dintre noi şi poate fi realizată prin odihnă, recreere şi somn.

Recreerea - A fi Relaxat

Semnificaţa noţiunii de a fi relaxat comportă trei aspecte. Primul se referă la cortexul cerebral tensionat; gândurile şi stările noastre de spirit au nevoie de relaxare.

Al doilea aspect se referă la articulaţiile corpului; în special talia, ceafa şi umerii au nevoie de relaxare.

Cel de-al treia aspect se referă la organele interne; şi ele au nevoie de relaxare. A fi relaxat înseamnă starea de a nu fi încordat, dar aceasta stare nu trebuie

considerată drept a fi fără viaţă (vlagă), lipsit de energie. Semnificatia noţiunii de a fi calm comportă, de asemenea, trei aspecte.

- în primul rând, mediul ambiant trebuie să fie relativ calm, liniştit; - în al doilea rând, corpul nostru trebuie să fie curat şi liniştit; - iar in al treilea rând, gândurile noastre, trebuie să fie liniştite, senine.

Potrivit unui studiu apărut în Archives of Internal Medicine, activitatea fizică acţionează asemenea unui antidepresiv natural.

Mişcarea stimulează creierul să producă endorfine, substanţe care ne conferă starea de bine.

Aşa se explică de ce ne simţim relaxaţi şi avem un tonus psihic bun după ce practicăm sportul preferat.

În plus, inima, plămânii, aparatul locomotor vor funcţiona mai bine dacă ne obişnuim să facem mişcare periodic.

Activitatea fizică are efecte benefice asupra întregului organism, nu doar asupra stării de spirit.

O serie de studii au demonstrat că persoanele care practică în mod constant exerciţii fizice au mai puţine riscuri decât sedentarii de a suferi de hipertensiune arterială, infarct sau accident vascular cerebral.

La nivelul aparatului pulmonar, activitatea fizică măreşte capacitatea respiratorie. Mişcarea are totodată efecte pozitive asupra sistemului muscular şi osos.

Persoanele active sunt protejate de osteoporoză, reumatism sau artroză. Dezvoltarea masei musculare datorită exerciţiilor fizice, asociată cu o alimentaţie echilibrată, contribuie la menţinerea greutăţii în limite normale. Sportul menţine şi îmbunătăţeşte reflexele, ceea ce previne căzăturile accidentale în cazul vârstnicilor.

Alergarea ne dă vitalitate. Pare a fi un paradox, dar este adevărat. Alergarea, ca orice activitate fizică, este consumatoare de energie, dar în acelaşi timp este furnizoare de energie psihică.

Nu trebuie să uităm că boala profită întotdeauna de oboseala noastră pentru a se infiltra.

Starea de relaxare este o stare opusă, din punct de vedere fiziologic, celei de stres. Ceea ce înseamnă că atunci când suntem relaxaţi, corpul nostru este orientat într-o direcţie diametral opusă celei din starea de stres.

Stresul de durată poate fi recunoscut după următoarele simptome: Grijă continuă pentru lucrurile pe care încă le aveţi de făcut, Greutăţi în luarea deciziilor, Agresivitate, Depresie, Frică iraţională sau Consum excesiv de alcool şi droguri. Stare de oboseală, Dezorganizare şi lipsă de memorie, Poftă redusă sau excesivă la mâncăruri, Poftă sexuală redusă, Boli Insomnii. A învăţa să te relaxezi este foarte important pentru că relaxarea permite

corpului să se odihnească şi să se vindece, atât fizic cât şi psihic. Relaxarea este la fel de importantă pentru copii, ca şi pentru adulţi. Problemele apar în momentul în care menţineţi starea de tensiune mult timp

după ce problema care a generat-o a dispărut. Termenul de relaxare semnifică un proces de autoreglare psiho-fizică, ce

urmăreşte deconectarea de la activitatea cotidiană şi realizarea unui repaus profund, cu rol recuperativ.

Răspunsul la stres şi relaxarea au caracteristici distincte, în sensul că răspunsul la stres este înnăscut, în timp ce răspunsul la relaxare trebuie să îl învăţăm.

DEPRESIVUL - Trăsături caracteristice incapacitate de a trăi satisfacţia, realizarea, succesul, Refuzându-şi bucuria sau chiar relaxarea;

Modelul comportamental A - ambiţioşi, pasionaţi de munca lor, fac ore suplimentare şi se supun la stări conflictuale şi ambigue, fac mai multe lucruri în acelaşi timp, nu precupeţesc nici un efort şi uită de relaxare, distracţii pentru a-şi atinge obiectivele.

Probleme de dependenţă: 1. Dificultatea de a îndeplini activităţi recreative – poate determina: “Narcomania” provine de la cuvintele greceşti “narche” înseamnă somn, amorţire, înţepenire, iar “manie” patimă , demenţă, pasiune (nebunie), care înseamnă o atracţie puternică, bolnăvicioasă de droguri. Narcomania este o deprindere, pasiune bolnăvicioasă bine pronunţată, pentru unele mijloace toxice care acţionează asupra sistemului nervos central, provocând grave tulburări psihice şi fizice. Se manifestă prin necesitatea organică de a consuma noi cantităţi de narcotice, pentru relaxare, recreere. Definiţia narcomaniei elaborată de Organizaţia Internaţională de Ocrotire a Sănătăţii (O.I.O.S): “Narcomania este o stare de intoxicaţie periodică sau cronică, nocivă pentru om şi societate, provocată de consumul repetat al narcoticului (natural sau artificial) “.

Această maladie se caracterizează prin dorinţa irezistibilă sau necesitatea de a consuma narcoticul şi de-al obţine cu orice preţ, tendinţă de a spori dozele de consumare, dependenţa individului de influenţa narcoticului.

Cuvântul “drog” e definit astfel: “Orice substanţă clinică, fie naturală, fie sintetică, ce poate fi folosită pentru a modifica percepţiile, dispoziţie sau alte stări psihice”.

Orice drog este o otravă potenţială care poate cauza incapacitate şi chiar moarte, dacă este introdus în organism, consumat în cantităţi greşite, sau amestecat la întâmplare cu alte droguri.

Potrivit acestei definiţii, se poate spune că alcoolul este un drog. “Plantele etnobotanice" dau efecte psihoactive, sedative, relaxante şi

euforice, asemănătoare celor obţinute în urma consumului de marijuana sau ecstasy.

Există o relaţie între acţiunea televizorului şi a drogurilor asupra creierului:

ambele funcţionează ca tehnici de a scăpa de realitate; ambele creează o stare intensă de stimulare a simţurilor în timp ce persoana e

inactivă din punct de vedere fizic, pasivă din punct de vedere mintal şi neimplicată.

amândouă umplu mintea cu imagini fără gânduri. amândouă creează iluzia că ai făcut ceva, că ai mers undeva, că ai văzut

lucruri noi. Educatorii din America, preocupaţi din ce în ce mai mult de TV, au observat

că de la apariţia TV , mai exact de la folosirea ei pe scară largă (1948) există o tendinţă în continuă creştere de scădere a notelor obţinute de elevi la toate nivelele de şcolarizare.

Studiile făcute asupra televiziunii au arătat că acesta este vinovatul numărul unu şi că nu se poate schimba această decadenţă până nu se schimbă influenţa televizorului asupra copiilor.

TV ne bombardează mereu cu lucruri pe care trebuie să le cumpărăm, dându-ne iluzia că avem nevoie neapărat de aceste lucruri

peste 50% din conversaţia copiilor (la joacă, la şcoală etc) e direct legată de TV

copiii exprimă prin gesturi ceea ce au văzut la TV după un timp TV te educă să fii pasiv. Te obişnuieşti să vezi şi să nu faci

nimic. Poliţiştii sunt alarmaţi de actele de violenţă, violuri care au loc ziua şi de faptul că oamenii care trec prin apropiere nu iau nici o măsură, nu reacţionează în nici un fel pentru că s-au obişnuit să vadă şi să nu facă nimic.

Cum poate avea TV un efect atât de puternic ? S-au plasat pe creier electrozi pentru a înregistra undele cerebrale. Ce se întâmplă când cineva stă în faţa TV ? În primele 3-5 minute există o activitate beta datorită căreia există discernământul.

După 5 minute încetează orice activitate beta în lobul frontal. Imaginile se aşează în memorie fără să treacă prin analiză. Provoacă şi emoţii dar fără analiză.

Aceasta explică de ce obişnuim să nu reacţionăm la nimic. TV ne împiedică să ne ocupăm aşa cum trebuie de lucrurile spirituale. Nu vă hrăniţi cu TV! Are ca efect hipnoza.

Alvin Toffler spune că prin TV “stimularea constantă, continuă a simţurilor scade capacitatea analitică, distruge capacitatea de a gândi şi de a face faţă raţional problemelor vieţii”

2. Neplăcerea de a efectua activităţi recreative – lipsa interesului şi pierderea plăcerii de a se recrea; pierderea interesului pentru activități cândva distractive (inclusiv pentru actul sexual); 3. Refuz de a îndeplini activităţi recreative - Tulburarea de personalitate obsesivo – compulsivă – individul este excesiv de devotat muncii şi productivității, mergând până la excluderea activităților recreative.

14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Def : reprezinta o necesitate a fiintei umane de a acumula cunostinte, atitudini si deprinderi pentru modificarea sau adaptarea la noi comportamente in scopul mentinerii sau redobandirii sanatatii.

De-a lungul vietii sale , omul trebuie sa se adapteze continuu la schimbarile de mediu, care modifica masurile necesare mentinerii sanatatii. Din copilarie suntem instruiti si supravegheati pentru a ne insusi metode si mijloace de a ne mentine sanatatea. La maturitate invatam si ne perfectionam sa utilizam toate mijloacele necesare mentinerii sanatatii. Emotiile , anxietatea pot constientiza pacientul asupra responsabilitatii ce o are fata de propria sanatate si il motiveaza sa invete. Dorinta si interesul persoanei de a fi autonoma o determina sa invete , sa deprinda aptitudini noi, sa acumuleze cunostinte astfel incat sa-si modifice comportamentul fata de sanatatea proprie. Asistentul medical contribuie activ la acumularea de cunostinte, atitudini si deprinderi noi prin educatia pentru sanatate.

Probleme 1. Ignoranta fata de dobandirea de noi cunostinte, atitudini, deprinderi2. Dificultate de a invata3. Cunostinte insuficiente

Surse de dificultate- lezarea integritatii fizice - deficit auditiv, vizual, tulburari de vorbire

(dislalie, afazie)- durerea - produce modificari ale functiilor vitale sau manifestari psihice- afectarea starii de constienta : obnubilare, delir, coma- dezvoltarea intelectuala- tulburari de gandire sau memorie - anxietate, stres, situatii de criza- Lipsa interesului de a invata legata de educatie si cultura- Lipsa cunostintelor- Insuficienta cunoastere de sine si a mediului inconjurator

1. Ignoranta

Manifestari de dependenta- cunostinte insuficiente despre boala, tratament, complicatii, masuri de

prevenire- neintelegerea necesitatii de a invata sau dificultate de a invata datorita :

tulburarilor de gandire, de memorie, anxietate, stres, carente educationale- lipsa de informatii- nerespectarea sfaturilor medicale in tratarea sau prevenirea imbolnavirilor

Obiective1. Pacientul sa acumuleze noi cunostinte2. Pacientul sa dobandeasca atitudini, obiceiuri si deprinderi noi

1. Pacientul sa acumuleze noi cunostinte - exploreaza nivelul de cunostinte al pacientului privind boala, modul de

manifestare, masurile preventive si curative, modul de participare la interventii si la procesul de recuperare

- stimuleaza dorinta de cunoastere si motiveaza importanta acumularii de noi cunostinte

- constientizeaza pacientul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea - organizeaza activitati educative respectand principiile pedagogice :

expunerea, conversatia, demonstratia- verifica daca pacientul a inteles corect mesajul transmis si daca si-a insusit

noile cunostinte

2. Pacientul sa dobandeasca atitudini, obiceiuri si deprinderi noi - identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientului- corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii- educa pacientul pentru : a-si forma deprinderi igienice, alimentatie

rationala, mod de viata echilibrat, administrarea unor tratamente, dieta specifica

- efectueaza demonstratii practice- intocmeste programe de recuperare si reeducare a pacientului cu deficiente

senzoriale si motorii : gimnastica medicala, kinetoterapie- incurajeaza si ajuta pacientul la dobandirea noilor deprinderi

2. Dificultatea de a invata Surse de dificultate

- anxietate - limite cognitive sau senzoriale- lipsa de motivatie sau de pregatire psihica

Manifestari de dependenta- dificultate de a intelege informatia- incapacitate de a-si aminti informatia- interpretare gresita a informatiei

P+E+S = Lipsa de cunoştinţe datorită alterării stării de conştienţă manifestată prin dificultate de a înţelege informaţia

3. Lipsa de cunostinte / cunostinte insuficiente

Surse de dificultate- inaccesibilitate la informatie- anxietate- apartenenta la o cultura diferita

Manifestari de dependenta- cererea de informatie- cunostinte insuficiente despre boala, masuri de prevenire, tratament,

convalescenta

P+E+S = Lipsa de cunostinte datorită anxietăţii manifestată prin cerere de informaţii.

4. Refuz sau dezinteres de a invata

Surse de dificultate- neacceptarea bolii- credinte culturale diferite referitoare la sanatate

Manifestari de dependenta- lipsa de interes de a invata- neintelegerea necesitatii de a invata- refuzul de a invata si de a cunoaste

Educatia pentru sanatate

Def : Educatia sanitara este stiinta care se ocupa cu studierea comportamentului igienico-sanitar al individului in interactiunea sa cu mediul Este un proces de insusire si aplicare a unor experiente sau metode care sa influenteze favorabil cunostintele, atitudinile si practicile privind sanatatea individului, a familiei si a comunitatii. Educatia pentru sanatate se bazeaza pe comunicarea interpersonala intre asistenta si pacient. Asistenta transmite pacientului un mesaj si primeste de la acesta un feedback. Educatia pentru sanatate se desfasoara in domeniul cognitiv, afectiv si psihomotor. Scop : Educatia pentru sanatate cuprinde actiuni care au scopul de a promova sanatatea , de a preveni boala , de a ajuta persoana sa dobandeasca mai multa autonomie , de a asigura continuitatea ingrijirilor din spital la domiciliu. De asemenea creste stima de sine a persoanei pentru ca ii permite sa-si asume responsabilitati mai mari fata de propria sanatate.

Asistenta va aprecia nevoia de educatie a pacientului : nevoia de a invata, dorinta si capacitatea de a invata, mediul de invatare si resurse de invatare.

Asistenta culege informatii despre :- ce stie pacientul despre starea actuala de sanatate

- informatiile de care are nevoie pacientul si familia sa - capacitatea de concentrare a pacientului , atentia- motivatia pacientului- stadiul de dezvoltare al pacientului- prezenta de deficite senzoriale- forta fizica- confortul camerei si prezenta unor surse de perturbare a invatarii- resurse de invatare ale pacientului si familiei

Obiective educationale stabilite impreuna cu pacientul :- pacientul va fi capabil sa indeplineasca o sarcina intr-o anumita perioada de

timp- pacientul va indeplini sarcina respectiva in conditiile specifice de mediu

spitalicesc- pacientul va fi evaluat in functie de gradul de precizie dorit, de reusita

1. Pacientul să-şi exprime abilitatea de a urma regimul dietetic şi tratamentul;2. Pacientul să fie bine informat despre boală şi tratament şi să aibă acces la informaţie;3. Educ bolnavul pentru a şti să-şi cunoască boala, tratamentul, regimul alimentar şi investigaţiile;

Interventiile si rolul asistentei :- se va alege momentul potrivit cand pacientul este dispus sa invete (la internare, la externare, pe parcursul internarii), sau a familiei in cazul in care pacientul este copil sau cu tulburari de gandire, de memorie sau de constienta;- durata sa nu depaseasca 20-30 min;- se explorează nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala , modul de manifestare , măsurile preventive şi curative, modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare;- se stimulează dorinţa de cunoaştere;- se motivează importanţa acumulării de noi cunoştinţe;- se conştientizează bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea;- organizează activităţi educative , folosind metodele de învăţămănt cunoscute: expunerea , demonstraţia, conversaţia ;- se oferă bolnavului reviste, broşuri în care găseşte informaţii despre boală, complicaţii, tratament şi regim alimentar ;- i se explică bolnavului necesitatea analizelor de sănge şi a investigaţiilor;- se explică investigaţiile;- se evaluează bolnavul şi se cere să demonstreze că a înţeles - se comunică cu pacientul pentru a identifica obiceiurile şi deprinderile greşite.- se întocmeşte împreună cu pacientul programe de recuperare (a afaziei, a hemiplegiei) prin exerciţii de dicţie şi prin gimnastică madicală şi kinetoterapie.- se educa pacientul pentru a-I creşte stima de sine , pentru a-şi dobândi autonomia integrând educarea în procesul de îngrijire - se stabilesc obiectivele educaţionale împreună cu pacientul şi se înlătură anxietatea.- se demonstrează tehnici de kinetoterapie şi de gimnastică medicală cu răbdare , explicând fiecare mişcare.- se va menţine atenţia pacientului, determinându-l să participe activ, se stimulează mai multe simţuri, se punctează prin gesturi aspectele mai importante.- se complectează cunoştiinţele existente.

- se dă bolnavului biletul de ieşire din spital, scrisoarea medicală şi reţeta ;- se recomandă controlul zilnic sau control periodic al unor functii vitale (TA, puls, temperatura), regim alimentar (desodat, hipoglucidic, hipolipidic),gimnastica medicala, tratamentul medicamentos indicat de medic, controale periodice de specialitate şi va reveni la control peste o anumita perioada de timp.Evaluare :- bolnavul a acumulat cunoştinţe noi despre boala sa ;- bolnavul îşi cunoaşte analizele şi rezultatul la investigaţii;- bolnavul ştie să respecte regimul dietetic şi tratamentul;- bolnavul este liniştit;- obiective atinse;

Date post:	02-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	gligan-mihai
View:	366 times
Download:	3 times

Cele 14 Nevoi Fundamentale

Documents