Ce spui dup5,,Buni ziua"?Psihologia destinului

ERIC BERNE

Traducere din englezdde Anacaona Mindrild-Sonetto

uman

ATRCI

Editori:SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU

Director editorial:MAGDALENA MARCULESCU

Director produclie:CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Coperta:FABER STUDIO

Redactor:ANCA PREDA

Dtp:oFELIA COSMAN

Corector:EUGENIA URSU

Descderea GP a Bibliotecii Nationale a RominieiBERNE, ERIC

Ce spui dupi,,buni ziua'r?: Psihologia destinului uman / Eric Berne;

trad.: Anacaona MdndrilI. - Bucure;ti : Editura Trei, 2006IsB N (10) 97 3 -7 07 - o85 -2 ; ISBN (13) 97 a- 97 3 -7 07 -o85 -2

I. M6ndrili, Anacaona (trad.)

615.851

Titlul original: What do you say afteryou say helloT The Psychologr

of Human DestinYAutor: Eric Berne

Copyright @ City National Bank, Beverly Hills, California, 1972

Copyright o Editura Trei, 20O6,pentru ediliain limba rorh6nb

C.P. 27 - O49O, Bucu re;tiTel./Fax: +4 O2l 3OO 60 90e- mail: comenzi@editu ratrei.rowvrrw.editu ratrei.ro

rsBN 978-973 -707 -O85-Z

Cuprins

15

t92t

23

2525262831

3434

3536384753

55

Notd asupra traduceriiPrefaldSernanticd

Partea IConsideraliigenerale

Capitol u I I. IntroducereA. Ce spui dupd ,,Bund ziua"?B. Cum spui,,Bund ziua"?C. O ilustrareD. StrAngerea de mandE. PrieteniiF. Teoria

Ca pito I u I 2. Principiile analizei tranzacfionaleA. Analiza structuraldB. Analiza tranzaclionaldC. Structurarea timpuluiD. Scenariile de viafd

Partea a II-aProgramarea parentalS

Capitolul 3. Destinul umanA. Planul de viafdMagdaDellaMaryB. Pe scend gi dincolo de scend

575758596263

6870727476808283858792

9797101106109116

118

721r2l123123729130131

136

C. Mituri gi basme

Pozsestea EuroPei

Scufila Ropie

O renclie marliandLln scenariu de tiP Scufila Ro1ie

D. Apteptdnd rigor mortis

S cenariul,,Agtepthnd rigor mottis"

Poaestea Frumoasei din Pddurea adormitd

E. Drama familialdF. Destinul ulnanG. Perspectivd istoricd

Ca pitol u I 4. Influenle prenatale

A. Chestiuni introductiveB. brfluenlele ancestrale

C. Scena concePfieiD.Pozllia la na;tereE. Scenarii ale nagteriiF. Prenurire pi nume de familie

Capitolul 5. Dezvoltarea timpurieA.Influenle timPuriiB. Convingeri gi hotdrAriC. Pozijiile - PronumeleD. invingdtori gi invingiE. Pozifiile triadiceF. Poziliile - PredicateleG. Alegerea scenariului de viald

Capitolul 6. ent de modelareA. Programarea ParentaldB. GAndire in stil marfian

737137

741

14r145148

Butch

C. Micul avocatD. Instrumentarul scenariului

CapitoluI 7. Instrumentarul scenariului de viafdA. Rdsplata scenariuluiB.InjoncfiuneaC.IspitaD. ElectrodulE. Saci gi alte lucruriF. PrescripliaG. Modele parentaleH. DemonulI. Permisiunea

J. Eliberarea interniChuck

K. Componentele scenariului de viafdClementine

L. Aspirafii gi conversafiiM. invingdtoriiN. Toli oamenii au un scenariu de viald?O. ContrascenariulP. Rezumat

Capitolul 8. Copildria tilrzieA. hrtrigi gi eroiB. ConcesiuneaC. CupoaneleD. IluziileE. jocurile

153

154t57159

160t62t63166169t70173

174t77177

17918018r182184

185

185

t871891992to

2t3214

221222223223224226226228229233236239

2422422432452472492522562582s9261267

F. Persona

G. Cultura familiald

Capitolul 10. Maturltatea 9i moartea

A. Maturitatea

B.Ipoteca

C. Dependenfele

D. Triunghiul dramei

E. Speranfa de viafd

F. BdtrAnefea .,

G. Scena morlii'H. RAsul sub ptreang

L Scena postumd

J. Piatra de mormdnt

K. Testamentul

Ca pitolul 9. Adolescenla

A. Ocupafii de timP liber

B. Eroi noi

C. Totemul

D. Simldminte noi

E. Reacfii fizice

F. Camera din fald 9i camera dosnicd

G. Scenariu Pi antiscenariu

H. Imaginea desPre lume

I. Tricoul inscriPlionat

Nu poli aaea tncredere tn nimeni

Nu apa face toatd lumea?

263

265265268270274

277277281284

287

289297

298298300302306308310

292294

Partea a III-aScenariulin acliune

Capitolul 11. Tipuri de scenariu

A. invingdtori, neinvingdtori 9i firvinpiB. Timpul scenariuluiC. Sexul gi scenariulD. Timpul-cronometru pi timpul-obiectiv

Capitolul 12. Ceteva scenarii de viafd tipiceA. Scufila Roz sau,,CoPilul nimdnui"B. Sisif sau ,,Iar arnpdfit-o!"C. Micula domnigoard Muffet sau,,Nu md polisperia!"D. BdtrAnul soldat nu moare sau ,,Cine are nevoie de

mine?"E. Ucigagul de balauri sau ,,Tata le Ptie pe toate"

F. Sigmund sau ,,Dacd nu reupepti pe o cale, incearcd

alta"G. Florence sau ,,IJn lucru dus la bun sfArpit"

H. Scenarii tragice

Ca pitol u I 13. Cenupdreasa

A. Trecutul Cenugdresei

B. Povestea CenuPireseiC. Scenarii impletite firtre ele

D. Cenupdreasa tr viafa reald

E. Dupd terminarea baluluiF. Basme pi oameni reali

Capitolul 14. Cum e cu putinld scenariul de viafd?

A. Plasticitatea chiPului314315

320327330334345349351

35435s

35735736335s36837r374376378

38t

38338338739r393397398

B. Eul mobilC. Fascinafie pi imprintingD. Mirosul inodorE. Presiunea anticipatd pi presiunea ulterioardF. Micul fascist

G. Schizofrenicul curajos

H. Manechinul ventriloculuiI. Mai multe despre demon

J. Persoana reali

Capitolul 15. Transmiterea scenariului de viatdA. Matricea scenariuluiB. Parada familieiC. Transmiterea culturaldD. Influenfa bunicilorE. SuprascettarizareaF. Combinarea directivelor scenariuluiG. RezumatH. Responsabilitatea pdrinfilor

Partea a IV-aScenariul in practica clinicb

Capitolul 16. Etapele preliminareA.IntroducereB. Alegerea terapeutuluiC. Terapeutul ca magicianD. Pregdtirea

E. ,,Pacientul de meserie"

F. Pacientul ca persoand

4004014044084lo410411

4124t3414414416418420421422423424429429430431432435438

ML441442M4

Capitolul 17. Semnele scenariuluiA. Semnalul scenariuluiB. Componenta fiziologicdC. Cum se ascultdD. Semnale vocale elementareL. Sunetele respiratorii2. Accentele

3. Vocile

4. VocabularulE. Alegerea cuvintelor1. Pdrli de oorbire

2. Cuainte OK

3. Cuointe din scenariu

4. Metaforele

5. Frazele de securizare

6. Subjonctiz:ul

7. Structura frazeiF. Tranzacfiile sub ptreang

G. Tipuri de rAs

L. RAsefu conforme cu scenariul

2. RAsefu sdndtoase

H. BunicaI. Tipuri de protestj. Povestea vielii taleK. Comutdrile din scenariu

Capitolul 18. Scenariul de viald in terapie

A. Rolul terapeutuluiB.DozareajoculuiC. Motive pentru teraPie

445447450457458

467467455469476

478478487488

493

495

495497498soo503505506

509509

D. Scenariul terapeutuluiE. Prediclia rezultatuluiF. Antiteza scenariuluiAmber

G. Vindecarea

Capitolul 19. Intervenfia decisivd

A. Cdile finale comuneB. Vocile din minteC. Dinamica permisiuniiD. A vindeca pacienli aersus a face progrese

Capitolul 20. Trei prezentdri de caz

A. ClooneyB. VictorC. jan pi Bill

Partea a V-aAbord5ri stiinlifice ale teoriei scenariului de via!6

Capitolul 21. Obieclii la adresa teoriei scenariuluide viafdA. Obiecfii spiritualeB. Obiecfii filosoficeC. Obiecfii rafionaleD. Obieclii doctrinareE. Obiecfii empiriceF. Obiecfii privind dezvoltarea psihicdG. Obieclii clinice

Ca pitol u I 22. Probleme metodologiceA. Harta pi terenul

512516

521521525531

533533546

549549552

559

B. Grila conceptualdC. Date slabe pi date tari

Ca pitol u I 23. Inventarul operalional al scenariuluiA. Definifia unui scenariuB. Cum poate fi confirmat un scenariuC.Introducere la inventarul operafional al scenariuluiD. Un inventar operafional al scenariuluiE. Un inventar operafional condensatF. Un inventar operajional al terapiei

AnexiChiar a1a, ce spui dupd ,,Brtrtd. zirra"?Glosar

Lista figurilor

CAPITOLUL 1

Introd ucere

A. Ce spui dupi ,,Buni ziua"?

Aceastd intrebare copildreascd, aparent foarte simpld pi lipsitd

de profunzimea agteptatd in cazul unui demers ptiinfific,cuprinde in ea toate intrebdrile esenfiale ale existenlei umane pi

problemele fundamentale ale ptiinlelor sociale. Este intrebarea pe

care copiii mici ,,pi-o adreseazd" lor inrpile, la care copiii mai mariinvafd sd accepte rdspunsuri deformate, Pe care adolescenlii pi-o

pun unii altora gi celor care ii sfdtuiesc, de care adulfii scapd

acceptAnd rdspunsurile deformate ale celor mai buni decAt ei pi

despre care bitrAnii filosofi ir:rlelepfi scriu car,ti fdrd a gdsi vreodatd

rXspunsul. Ea confine atAtintrebarea fundamentald a psihologiei

sociale: ,,De ce vorbesc oamenii unii cu al!iT?" , cAt pi intrebarea

fundamentald a psihiatriei sociale: ,,De ce le place oamenilor sd

fie agreafi?" Rdspunsul ei e gi rdspunsul la intrebdrile puse de

cei patru Cdldreji ai Apocalipsei: rdzboi sau Pace, foamete sau

belpug, molimd sau sdndtate, moarte sau viald? Nu-i de mirare

cd pufini oameni il afld in timpul viefii, de vreme ce majoritatea

ipi traverseazd existenlafdr6, a gdsi mdcar rdspunsul la intrebarea

care o precede: ,,Cum spui "Bund ziva>>?"

Ce spui dupi ,,BunE ziua"? r Introducere

B. Cum spui ,,Bun6ziua"?

in asta constd secretul budismului, al cregtinismului, al iuda-

ismului, al platonismului, al ateismului 9i, mai Presus de toate,

aI umanismului. Faimosul ,,sunet al unei mAini care aplaude" dirlZenestesunetul vocii unei Persoane care sPune ,,bund ziua" altei

persoane gi, de asemenea, sunetul Regulii de Aur, indiferent in

ce Biblie ar fi ea exprimatd. A spune,,bund ziua" cotectinseamnd

a-l vedea pe celdlalt, a fi conptient de el ca fenomery a fi prezent

pentru el pi pregdtit ca el sd fie prezent pentru tine. Poate cd

oamenii care demonstreazd cel mai bine aceastd capacitate sunt

bigtinagii din insula Fiji, al cdror zdmbet autentic reprezintd una

dintre rarele nestemate ale lumii. Apare lent, lumineazd intreaga

fafd, persistd suficient tncat sd fie clar recunoscut pi sd exprime

totodatd recunoagtere clard pi se stinge cu o trcetineald tainicd.

in alte pdrli ale lumii ipi gdsegte pereche doar in zAmbetul cu care

se intAmpind unul pe alful, ir:r cel mai spontan mod, mama 9i

sugarul gi, de asemenea, itr ldrile vestice, doar intr-un anumit tipde personalitate deschisd..

Cartea de fafd pune ilr discufie patru irrtrebdri: cum spui ,,bund

zil)a", cum rdspunzila ,,bund zi17a", ce spui dupd ,,bund' zita"pi, irn principal, trista problemd: ce face toatd lumea in loc sd spund

,,bund ziua"? La aceste intrebdri voi rdspunde in continuare Pe

scurt, iar explicarea rdspunsurilor va ocuPa tot resful prezentului

manual de psihiatrie, care se adreseazd in primul rand terapeufi-

1or, fir al doilea rAnd, pacienfilor aflafi ilr curs de vindecare pi inal treilea rAnd, tuturor celor care vor sd asculte'

Un lucru ciudat: din experienla mea, asemenea zambete se intalnesc cel mai adesea

la fetele intre doudzeci gi treizeci de ani, cu pdrul brunet pi lung'

ERIC BERNECe spui dupi,,Buni ziua"? r Introducere

1. Ca sd spui ,,bund zilta" , trebuie mai intAi sd scapi de tot gu-rroiul care s-a acumulat in mintea ta incd de cdnd ai venit acasd

tlc la matemitate pi apoi sd-fi dai seama cd acest salut anume, dinrnomentul prezent,este irepetabil. S-ar putea sd ai nevoie de ani

huni ca sd invefi sd faci asta.

2. Ca sd rispunzi la,,bund zira",trebuie sd scapi de tot gunoiultlin mintea ta pi sd vezicdexisti o persoand care std in fala ta sau

trt ce pe lAngd tine, apteptAnd ca tu sd-i rispunzi la salut' $i ca sd

irrvcfi si faci asta e posibil sd ai nevoie de ani intregi.3. Dupd ce spui ,,bttnd. zira", trebuie sd scapi de tot gunoiul

t'nrc-fi revine in minte: de toate presiunile ulterioare ale ne-

tlrcptdfilor pe care le-ai trdit pi de toate presiunile anticipaterrt.cazurilor in care ai de gAnd sd intri. In felul ista vei amuli 9irrtr vei avea nimic de spus. Dupd ani de exercifiu, s-ar putea sd

tt.gdndegti la ceva care sd merite spus.4. Cartea de fa,td.se ocupd fir mare parte cu gunoiul menlionat,

rrtlici cu ceea ce-gi fac oamenii unii altora ir loc si spund ,,bundv,iua" .Am scris-o cu speranfa ca aceia cu pregdtirea 9i cu talentuln(tcesare se pot ajuta pe ei ingigi pi-i pot ajuta pi pe ceilal1i sd

idcntifice ceea ce eu runnesc (intr-un sens filosofic) ,,gt:rrro7" , fiindcdpr:ntru a rdspunde la celelalte trei intrebdri trebuie ir primul rAnd

srl infelegi ce e gunoi gi ce nu. Am numit ,,marfiar." stilul de

vrrrbire al oamenilor care invafd sd spund ,,bttnd' ziva" , pentruir-l deosebi de vorbirea pdmAnteand, de zi cu zi, care - dupd cumnc aratd istoria, din cele mai vechi ti-p*i atestate prin documente

in Egipt pi Babilonia gi pAnd fir zilele noastre - a dus lardzboaie,foamete, epidemii pi moarte, iar in cazul supraviepitorilor, la unnnumit grad de confuzie mentali. Sd sperdm cd, pe termen lung,invdlatd pi predatd cnrn se cuvine, marfiana va contribui la

t.liminarea acestor calamitaji. Mar,tian este, spre exemplu, limbajulviselor, care aratd lucrurile ata cum sunt ele in realitate.

C. O ilustrare

Pentru a ilustra valoarea posibili a acestei aborddri, ne vom

referi la un pacient pe moarte, adicd un pacient care suferd de o

boald incurabild pi mai are doar un timp limitat de trdit. Lui Mort,

un bdrbat de treizeci de ani, afectat de o formd de cancer cu

evolulie lentd, incurabild i:r stadiul actual alcunoptinfelor noastre,

i s-a spus cd-i mai rdmAn in cel mai rdu cazincd, doi ani de viafx,

iar in cel mai bun caz, cinci. A venit la psihiatru fiindcd il supirau

ticurile: cldtinatul din cap pibafaitul din picior, din motive Pe care

nu le cunogtea. in grupul sdu de terapie, Mort a descoperit in scurt

timp explicalia: ipi stdvilea temerile in spatele unui zid continuu

de muzicd pe care o asculta ir minte, iar ticurile constituiau mo-

dullui de a fine ritmul acelei muzici. s-a stabilit prin observafii

atente cd lucrurile stateau aga pi nu invers, adicd nu muzica

mentald finea ritmul cu ticurile, ci migcdrile corporale lineauritmul cu ea. in acest punct, toatd lumea, inclusiv Mort, pi-a dat

seama cd dacd muzica ar fi inldfurata prin psihoterapie, s-ar

descituga un imens rezervor de neliiripte. Consecinlele acestui fapt

nu puteau fi anticipate, decat dacd se reupea inlocuirea temerilor

lui Mort cu emoiii mai agreabile. Ce era de fdcut?

in scurt timp, a iepit la iveald faptul cd toli membrii grupuluiptiau cd vor muri mai devreme sau mai tdrziu pi tofi nutreau, inlegdturd cu asta, sentimente pe care le ascundeau in diverse

moduri. La fel caincazullui Mort, timpul gi eforturile investite

de acepti oameni pentru a-pi ascunde simfdmintele erau un fel de

pld1i, acceptate prin pantaj, pe care le fdceau Morfii, iar asta iiitnpi"ai.uid se bucure din plin de viafd. Astfel stdnd lucrurile,

ei puteau trdi mai mult, i:r cei doudzeci sau cincizeci de ani cat

*ii urr"u.t la dispozifie, decAt ar fi reuFit Mort in cei doi, maxi-

ERIC BERNE Ce spui dupS,,BunI ziua"? r Introducere

mum cinci ani care-i rdmdseserd. S-a stabilit pe aceastd cale cd

lmportantd este nu durata, ci calitatea vielii: o descoperire deloctrt'irgteptatd sau ineditd, dar fdcutd intr-un mod mai impresionantdct'fft de obicei, datoritd efechrlui profund exercitat asupra tuturordt prezenla unui om pe moarte.

Ceilalfi membri ai grupului (care furlelegeau marfiana,limbdpc care i-au predat-o bucurogi lui Mort pi pe care acesta a irrvdfat-ot'rr pltlcere) erau de acord cd a trdi inseamnd tot felul de lucrurixlnrple, cum ar fi sd vezi copacii, sdaszipdsdrile cAntAnd pi sd le

Flrrri tramenilor,,bund ziua": experienfe caracterizate de sponta-trcitnte pi de congtientizarea momentuluiprezent, fdrd dramatismepl ftlrtt ipocrizie, cu rezervd pi bund-cuviinjd. De asemenea, ei aut'rlzrrt de acord cd pentru a face asemenea lucruri, aveau nevoier'tt tofii, inclusiv Mort, sd se debaraseze de gunoiul din minteaIor. CAnd au irfeles cd, trtr-un fel, situafia acestuia nu era cu multrtrni tragici decAt a lor, tristelea pi timiditateacartzate de prezenlaIrrl iru dispdrut. Puteau acum sd se veseleascd impreund, puteautliscuta ca de la egal la egal. Membrii grupului ipi puteau permi-k, sil fie duri cu Mort in privinfa gunoiului din mintea lui, pentrut'fi t.l ajunsese sd trleleagd valoarea pi motiva,tia acestei asprimi;lrr riindul lui, Mort avea privilegiul de a fi dur cu membrii grupu-Irri in legdturd cu gunoiul lor.Drept urmare, Mort a renunfat laItlt,ntitatea de canceros pi pi-a reluat statuful de mernbru al speciei

unrnne, depi toatd lumea, inclusiv el, inlelegea pe deplin cd sifuafiaHir ('ra mai drastici decAt a tuturor celorlalli.l

Avnntajele revenirii la viali in loc de a aptepta moartea sunt descrise in: (1) ,,Terminal('irncer Ward: Patients Build Atrnosphere of Dignlty" .lournal of the American MedicalAssociation.20S:1289,26mn1969. (2) Klagsbrun, S.C.,,CancerEmotions, andNurses".;itrnnmry of Scientific Proceedings. A122-aConlerinli Anuali a Asociafiei PsihiatrilorA lnericani, Washingtory D.C., 1969.

Aceastd imprejurare ilustreazd mai limpede decat multe altele

patetismul pi profunzimea problemei lui ,,bund zita" ,problemd

care, in cazul lui Mort, a traversat trei stadii. La inceput, cAnd Mort

a intrat in grup, ceilalli nu ptiau cd e un om condamna^t 9i i s-au

adresat in stitut pe care pi-l creaserd in cadrul grupului. In esenfd,

atitudinea fiecdrui membru era stabilitd de educalia primiti -de felul cum il invdfaserd pirinlii sd intampine oamenii, de unele

ajustdri deprinse mai tdrziu ira viald 9i de un respect pi o sinceritate

anume, adecvate psihoterapiei. Mort, ca nou-venit, a reaclionat

aFa cum ar fi fdcut-o oriunde altundeva, prefdcandu-se a fibdiah:l

american ambilios pi plin de viald pe care Pi l-au dorit pdrinfii

lui. Dar cAnd a afirmat, ir a treia pedinld, cd e un om condamnat'

ceilalli membri s-au simfit confiJzigi trddali. se intrebau dacd au

,p.r, ."rru care sd-i hprezentatintr-o imagine nefavorabild in ochii

proprii pi ai lui Mori dar mai ales in ochii terapeutului. De fapt,

pat"un iuriopi atAt pe Mort, cAt 9i pe terapeut pentru cd nu le-au

iezvdluit mai devreme acest lucru important - aProaPe de parcd

ar fi fost tragi pe sfoard' Practic, ei ii spuseserd lui Mort un "bundzirra" stand.ardiz at, fdtd sd-9i dea searna cu cine vorbesc' Acum'

fiindcd ptiau cd el e o persoand apatte, ar fi vrut sd dea timpul

inapoi pl s-o ia de la inceput, cazin care s-ar fi purtat altfel.

iga ca au luat-o de la inceput. in loc sd vorbeascd deschis, ca

ftrainte, i s-au adresat cu blAndefe pi precaufie , depatc6' ar fi spus:

,,Yezice eforturi fac ca sd fiu plin de inlelegere fafd de tragedia

ta?,,Niciunul dintre membrii grupului nu mai voia acum sd-'i

rigte reputalia vorbindu-i rdspicat unui om pe moarte pi' mai

presus ie toate, nimeni nu indrdzneasd rAdd prea indelungat sau

prea tare in prezenla lui. Dar noua atitudine era nedreaptX' pentru

"a ii dad"u lui Mort un avantaj. situafia s-a corectat dupd ce s-a

rezolvat problema a ceea ce putea face Moru tensiunea a dispdrut

ERIC BERNECe spui dupS,,Bunl ziua"? r Introducere

pi membrii grupului au putut sd se intoarcd gi sd o ia de la capdtpcntru a treia oard, vorbindu-i ca unui membru al speciei umane,fi\r[ re]ineri. Apadar, cele trei stadii au fost reprezentate printr-un,,bund zit7a" superficial, un,,bund zil)a" fircordat, plin de com-pasiune, gi un ,,bund ziua" relaxat, real.

Zoe nu-ipoate spune ,found zilta" lui Mort pAnd cAnd nu aflde ine este el, iar asta se poate schimba de la o sdptdmAnd Ia alta,ba chiar de la o ord la alta. De fiecare dati cAnd se firtAlnesc, ea

gtie despre el ceva mai mult decAt gtia la intAlnirea anterioard gi

trcbuie sd-l salute ir:rtr-un mod upor diferit, daci vrea sd find pasul('u progresul prieteniei lor. Dar cum e imposibil ca ea sd ptie totultlcspre Mort sau sd anticipeze toate schimbdrile, nu poate sd-iirc'lreseze un ,,bund zilta" perfect, ci doar sd se apropie din ce int't'mai mult de acel salut desdvdrpit.

D. Stringerea de mini

Mulfi pacienfi care vin prima oardla psihiatru, fiind pofti,ti incobinet, se prezintd pi dau mAna cu acesta. Ba mai mult, uniipsihiatri htind mAna primii. Eu am o altd politicd ir:r privinfastrdngerii mAinii. Dacd pacientul intinde m6na intr-un fel plin deviafd, i-o strAng, pentru a nu fi nepoliticos, dar trtr-un mod caresi\ nu md, arrgajeze cu nimic, pentru cd md furtreb de ce este apa

t,ntuziast. Dacd mi-o oferi intr-un stil care sugereazdcd face geshrl

Pcntru cd apa cer bunele maniere, ii rdspund cu polite,te egaId.,

,rstfel fircAt sd fim inlelegi: acest ritual amabil nu va avea niciun,tmestec i:r treaba pe care o avem de fdcut impreund. Dacd paci-t'rrtul intinde mAna intr-un mod care indicd disperarea, atunci i-ostr6ng cu putere, incurajator, pentru ca el sd ptie cd-i infeleg nevoia.l)ar felul cum intru in sala de apteptare, expresia de pe fafa mea

gipoztJlabralelor mele aratd foarte clar, chiar pi celor nou-venifi'

cd aceastd manifestare de politele va fi omisd dacd ei nu vor insista.

Prin asta intenlionez sd demons trez - pi de reguld reupesc - cd

pacientulpicumineneafldmacolopentrulucrurimultmaiseri-tase decdt a dovedi cd suntem oameni de treabd sau a face schimb

de politeguri. Principalul motiv pentru care nu dau mAna cu

pacienlii este acela cd nu-i cunosc, 9i nu md aptept ca ei sd dea

mAna cu mine, pentru cd nici ei nu md cunosc; de asemenea' pe

unii oameni care vin la psihiatru iidetanJeazii sd fie atinpi, astfel

cd evitarea atingerii teprezintl'un gest de politefe fafd de ei'

sfArpitul interviului,este cu totul altceva. in acel moment ptiu

deja multe despre pacient, iar el ptie, de asemenea' cAte ceva

despre mine. Prin urmare, cdnd pleacd, imi fac o datorie din a-i

strAnge mAna, gi cunosc destule despre el pentru a face gestul apa

cum trebuie. Aceastd strangere de mand are o semnificalie foarte

importantd pentru pacient irseamnd cd il accept* chiar pi dupd

." rrriu spus toate lucrurile ,;ele" despre el' Dacd are nevoie de

incurajare, ii voi strange mana in apa fel incat sa-l incuraiez; dac6'

are nevoie sd-pi afirme masculinitatea, strAngerea mea de mAnd

ii va sublinia propria-i masculinitate' Asta nu e o manevrd bine

gAnditd de a-l seduce pe pacient, ci un mod spontan pi liber

consimfit de a-i ardta recunoa9tere apa cum il cunosc la acel

moment, dupd ce am discutat impreund o ord despre grijile lui

cele mai intime. Pe de altd parte, dacd m-a miniit din rea-voinfd'

nu din jend fireascd, sau a incercat sd md exploateze ori sd md

Termenul,,acceplare"nuestefolositaiciinsensulsduimprecis'sentimental'ciinseamni, concret, ci sunt dispus sd petrec mai multtimp cu pacientul' Asta presupune

un angajament se.ios, ca.", in anurnite cazuri, Poate firsemna unul sau mai mulfi ani

d" rdb"dar", eforturi, suiguri, coborApuri gifrezit de dimineali'

ERIC BERNE

Ce spui dupi,,BunI ziua"? r Introducere

lntimideze, nu-i strAng mAna, ca sd infeleagd cd va trebui sd se 33

comporte altfel dacd vrea sd fiu de partea lui.

Cu femeile, lucrurile stau oarecum diferit. Dacd o pacientd

€nume are nevoie de un semn palpabil cd o accept, ii voi str6nge

ntffna intr-un mod adecvat nevoilor sale; dacd o alta evitd con-

toctul cu bdrbafii (lucru Pe care am avut timp sd-l aflu pe parcursul

lntt'rviului), imi iau la revedere intr-o manierd corectd 9i o las sd

plecc fdri si-i strAng mdna. Acest din urmd caz ilustreazd cel mai

t'lnr motivul pentru care nu folosesc strAngerea de mdnd ca Pe

urr mod de a-mi intAmpina pacienfii: dacd dau mAna cu o astfel

t[, pacientd la fi:rceput, inainte sd ptiu cu cine am de a face, ii trezesc

rtvcrsiunea. De fapt, procedAnd astfel, am dat buzna peste ea pi

rln insultat-o inainte de interviu, forfAnd-o, ir numele bunelor

rnuniere gi impotriva tendiniei sale lduntrice, sd md atingd 9i sd

nril lase sd o ating, chiar dacd politicos.

ln grupurile de terapie urmez o politica similard. Nu spun

,,bund zil:ra" cAnd intru, pentru cd nu i-am vdnfi pe membrii

gnrpului o sdptimAni intreagd pi nu ptiu pe cine salut. Un salut

t'ordial, vesel poate fi chiar deplasat ftr lumina a ceea ce li s-a

ilrtf,mplat itr acest interval. in schimb, am mare grijd sd spun ,,la

rt,vedere" fiecdrui membru in parte la sfArpitul irtAlrririi, pentru

r'iI atunci gtiu pe cine salut gi cum sd o fac ir fiecare cazinparte.

l)c cxemplu, sd presupunem cd unei femei din grup i-a murit

llilma in intervalul scurs de la ultima noastri intdlrrire- Un,,bund

ziua" jovial din partea mea i s-ar pdrea deplasat. S-ar putea sd-mi

it'rte salutul nepotrivit, dar nu e nevoie si o pun in situafia de a

[1qc acest efort. La incheierea i:rtalnirii, cunoscdndu-i suferin]a,

;rtiu cum sd-i spun,,la revedere".

E. Prietenii

in contextul social,lucrurile stau altfel, de vreme ce prieteniiexistd ca sd-!i ofere ,,semne de recunoaVtere" (in original, stroke).

in cazul lor, ,,btJnd" gi ,,larevedere" vatiazd de la o strAngere de

mAnd prietenoasd la o imbrdlipare caldd, in funcfie de ceea ce sunt

pregdtiji sd primeascd pi de ceea ce au nevoie; alteori, atitudineafafd,de ei este cea de tachinare afectuoasd, cu scopul de a evitaimplicarea prea profundd, un fel de ,,sPune-o cu zAmbetul pe

btJze" . Dar un lucru in viald e mai sigur decAt impozltele gi la felde sigur ca moartea: cu cAt ifi faci mai curAnd prieteni noi, cu atAt

mai curAnd vei avea prieteni vechi.

F. Teoria

Cam atAt in ceea ce privegte ,,bund ziua" 1i,,la revedere". Ceea

ce se ftrtAmpld in intervalul dintre ele intrd sub incidenla unei

teorii specifice despre personalitate pi dinamica grupului, teorie

ce constituie totodatd gi o metodd terapeuticd, cunoscutd sub

numele de analizd tranzacfionald. Pentru a putea aprecia ceea ce

urmeaz6' este necesard mai intdi inlelegerea principiilor acestei

orientdri.

ERIC BERNE Ce spui dupl,,Bun5 ziua"? r Principiile analizei tranzaclionale

( APITOLUL 2

Pri nci pii le a na lizei lranzactiona le

l']rincipiile analizei tranzacfionale au fost descrise anterior cunumeroase ocazli. Prezentarea cea mai detaliatd a acestor prin-eipii poate fi gdsitd ir lucrarea autorului intitulatd AnalizaI ru nzaclionald tn psihoterapi&; aplicarea lor in dinamica grupurilort'stc conturatd tr Structura pi dinamica organizaliilor pi grupurilor3;r r t ilizarea in analiza jocurilor este descris d,in locuri pentru aduftia;rrplicafiile clinice pot fi gdsite inPrincipiile terapiei de grups, iar unrt'zumat al teoriei existd, i:rtr-o formd accesibild, inhrcarea Ghiddr psihiatrie pipsihanalizdpentru nespecialipti6. Prin urmare, aici voilrrce doar o descriere sumard, pentru acei cititori care nu au lairrdemAnd niciuna dintre aceste lucrdri.

lJcme,E. Annlimtranzaclionaldtnpsihoterapie,EdituraTrei,Bucuregti,20ll.llcrne, E. Structure and Dynamics of Organizations and Groups. J.B. LippincoftCompany, Philadelphia, 1963. Grove Press (Paperback), New York, 1966.

lierne, E. locuri pentru adulfi,Editura Amalteea, Bucuregti, 2003.

llerne,E. Principles of GroupTrmtment.OxfordUriversity Press, New York, 1966. GroveI'rcss, New York, 1968 (edilie brogatd).llerne, E. A L,ayman's Guidc to Psychintry and Psychoanalysis. Simon & Schuster, NewYork, 1968. Andre Deutsch, London,1969. Grove Press (Paperback), New York1962,

tr>p.277-306.