Tilhant manlor(.

de Prof. Wolfgang Tarnowskillustralii de Manfred Kostka, Frank Kliemt si Gerd Werner

H6(i de Annelie Schwerdtner

Traducere din limba germand de AndreiAvram si Mihaela Cdpdlind Popa

denciclopedia rao

Tdtharii miritor in AntichitateDe c6nd exist5 talhari in Marea MediteranS?Pe ce puneau ochii tdlharii mdrilor?Cum aclionau tdlharii m5rilor?Cum se apdrau oamenii de t6lharii mdrilor?Cum s-a dezvoltat tdlhdria pe mare

in timpul romanilor?Ce a fdcut Roma impotriva pirafilor cilicieni?

Tdtharii mlrilor normanziCum a inceput t6lh5fia pe mare

a normanzilor?De unde veneau t6lharii mdrilor normanzi?Ce cordbii foloseau normanzii?Cum s-au extins normanzii in Europa?De ce au repurtat normanzii atdtea succese?

Cum se apirau victimele?C6t de mult au pitruns normanzii in sud?Cum s-a incheiat epoca tdlharilor normanzi?

Frilia vitalienitorCum a apdrut t6lhdria in Marea Nordului

qi in Marea BalticS?Ce era Fr5[ia vitalieni]or?Cum au devenit vitalienii t6lhari ai mirilor?Cine a distrus statul talharilor de pe

insula Gotland?Unde a gasit Fr5{ia noi ,,districte

de v6ndtoare"?Cum au murit Klaus Stortebeker

qi Godeke Michels?

Goana dupi aur in Lumea NouiCum a devenit America posesiune

a coroanei spaniole?

Cum a aflat lumea de bogdfiile Americii? 26Ce a fdcut Spania impotriva t6lharilor mirii

din Lumea NouS? 27Cum a ajuns Francis Drake ,,piratul reginei"? 27Faimoasa cdldtorie a lui Drake in jurul lumii 29Cine erau bucanierii? 37Cum a apdrut statul bucanierilor? 32Cum ;i-a petrecut viafa Henry Morgan? 33Cum s-a sfdrgit epoca piralilor din Caraibe? 16

BarbaresciiCine erau barbarescii? 39Cine au fost cei mai cunosculi

pirali berberi? 40Cum au ajuns fratii Barbarossa

t6lhari ai mirilor? 40Cum a ajuns Algerul un bastion

al tdlhdriei pe mare? 42Cum s-a sf6rgit viata lui Khair ed-Din

Barbarossa? 43Ce s-a intimplat cu piralii dupS

moartea lui Khair ed-Din? 43Cum se desfSSura un jaf 5i cum

se impbr{ea prada? 44Cine erau du;manii de moarte

ai barbarescilor? 46Cum au sf6rgit statele piratere;ti de pe

Coasta BerberS? 47

Tilharii miritor, astizi 48

lndice

466

7

8

9

Cuprins

10

72

73

t375

75

t777

r879

20

27

22

23t+8

24

di.li,i.: .'1

De cdndexist6,tdlhariin MareaMediterani?

mult in urmd, osd vedem cdMarea Medi-terand nu a fostnumai un locanimat de co-

mert, ci si o areni de luptd a pira-tilor. lncepand din sec. XIV i.Hr.existd numeroase documentescrise despre omniprezenta 9iindrdzneala lor tot mai mare:inscriptii pe clddiri publice 9imonumente, texte de legi, dis-cursuri politice, scrisori si jurnalede cdldtorie ale unor persoaneparticulare, martori oculari sauvictime ale atacurilor. Rezumate,acestea prezintd o imagine teri-bild: cine se aventura pe MareaMediterand, cine trdia in apro-pierea malurilor sau cine treceaprintr-o strAmtoare putea fi ori-cAnd atacat, jefuit, luat prizoniersau omorAt.

4

rii merilor in AntichitateDacd mergem cu amintirile Existd trei motive care explicd

numdrul mare de pirati in zonaMediteranei. in primul rAnd, ma-rea in sine oferd tAlharilor conditiiideale. Coastele sunt povArnite,abrupte 9i au multe scobituri.Peste tot se afld grote si golfuriprotejate de recife, in care piratiiisi puteau ascunde cu usurintdmicile ambarcatiuni. De pe fale-zele abrupte, cordbiile care seapropiau erau vizibile de deparle.

ln al doilea rdnd, cei mai multidintre locuitorii coastelor siinsulelor pietroase 9i arse d;soare erau foarte sdraci. Un vasincdrcat cu fel de fel de bogdtiireprezenta pentru acestia o ten-tantie strasnicd; mai mult, inAntichitate existau alte conceptiidespre ce este drept si ce nueste drept, in comparatie cu ceeace gAndim astizi. Cd o corabieaflatd pe mare apartine altcuiva sieste intangibile - asemenea gAnd

PlnareRn pE MARE

DE AcuM 3 000 DE ANt

Cea mai veche sursi scrisicare pomeneste de tdlharipe mare a fost gisiti inarhiva de stat a faraonuluiegiptean Echnaton. Estevorba de o scrisoarescrijeliti in jurul anului1350 i.Hr. pe o tibtitide lut, in care autorul iicomunici faraonului cilitoralul Africii de Nordeste anual atacat de tilhariproveniti,,din ?ndepirtatatari Lukki". Aceasta eradenumirea dati de egiptenicoastei Liciei, in partea

sudicS a Turciei actuale,zond populati mai tdrziude temutii pirati.

\ltrca il[editerand esticd tnt \:ichitate.i::'t: Iitoralul Ciliciei cu' ; : ::ala Korakesium. Insular.,:'Isrd cu rosu este Delos;;,: se afla cea mai mare piald;: sclali din Lumea Veche.

era strain locuitorilor din zonaMediteranei. Atacarea unui vasnu reprezenta o infractiune, deaceea participantii la jaf nu erauconsiderati i nfraciori. intr-adevdr,grecii nu vorbesc despre tAlhariimdrilor cu aversiune sau disPre!,ci, dimpotriv5, in termeni admira-tivi pentru curajul acestora.

Tdlhari ai mdrilor greci atacdndufi uas comercial. in ureme ce

udsla;ii trag din greu la rame;echipa de jaf e gata de atac pepuntea din fa{d.

in al treilea rand, pirateria erasuslinutd si de dreptul rdzboiuluidin epoca respectiva. Pentru ungrec era subinteles ce avea dreP-tul sd se rezbune dacd unul dintremembrii familiei sale fusese vic-tima vreunei crime. intr-un astfelde caz, autoritdlile extindeau acestdrept asupra intregului neam al

puneau ochiitdlhariimdrilor?

tot ce puteafitransformat re-pede in bani.ln primul rAndbunurile comer-ciale transpor-

tate: cereale, vin, ulei, otet, miere,smochine, lemn, vite, mobild siarme. La acestea se addugau,bineinteles - fiind la mare prel -,bogdtiile vremii: aur si argint neb6-tut sau sub formd de monede,podoabe, mirodenii rare si materiaprimd pentru culoarea cea maicdutatd a epocii- purpura.

ln bani puteau fi transformaticu usurinti si oamenii. insd pb

6

victimei, care putea sd ii urmd-reascS, sd ii jefuiascd si chiar sd iiomoare si pe compatriotii infrac-torului, nu numai pe acesta. Cdndacest drept era exercitat pe mare,grecii il numeau sy/e. Pentru navi-gatie, dreptul la syle a insemnatsfdrsitul oricdrei sigurante, intru-cAt, evident, multi pirati se pre-valau de acesta pentru a comitejafuri pe mare.

ln cursul jafurilor, piralii luau

pietele de sclavi erau vdnduti nu-mai cei mai sdraci. Prizonieriicelebri sau bogati erau pdstrati,spre a fi vAnduti, contra unei rds-cumpdrdri mari, direct neamurilor.

Cordbiile erau

Gumactionaut6lhariimirilor?

vdnate mereudupd o singurdmetodd. Aflatpe un colt destAncd, pe unvArf de muntesau intr-un turn

de observatie, un tAlhar scrutaorizontul. Dacd descoperea inzareun vas comercial si atmosferaera limpede, le fdcea semn con-fratilor sdi, care, in citeva minute,se aflau in cordbii.

Vdndtoarea de oamenise des-fdsura adesea si pe uscat. Piratiiveneau in timpul noptii, atacaufulgerdtor si dispdreau, inainte desosirea ajutoarelor. Atacurile eraupregdtite cu multd grijd. Piratideghizati in negustori urmdreaustirile prin porturi, birturi saupiele. O pradd bogatd era de pre-vdzul in timpul serbdrilor de dife-rite feluri: nunti, pelerinaje sau

Pe insula greceascd Delosse aJla cea mai mare piatdde sclaui din regiunea MiLriiMediterane. Aici erau udnduticei care cddeau in mdinilepiralilor.

Couenlul cu scLAVtToate popoarele din

Antichitate erau societitisclavagiste. Aceastainseamni cd, din totalullocuitorilor unei tiri, numai

o pafte erau oameni liberi,

cu drepturi depline.

Cealalti parte a populatiei -si de cele mai multe oriaceasta era cea mai

numeroasd - era alcituitddin oameni care nu erauliberi si din sclavi. inAntichitate, sclavii nu erauconsiderati oameni, ciobiecte, ei fiind cumpiratide la negustori. in timp derdzboi, acesti negustori desclavi isi luau marfa umanidin lagirele de prizonieri. intimp de pace ins5, num5rul

sclavilor de v6nzare scideaserios. Era perioada de aurpentru piratii mirilor. Firinici o retinere, ei isiaduceau prada umand la

tirgurile mari de sclavi dinDelos si Creta, isi incasaubanii de la negustorii de

sclavi si disp5reau pentru

a face rost din nou de

,,marf5tt.

Goruvoerein prima parte a Antichitdtii,coribiile comerciale erau

complet neajutorate in fatapiratilor, deoarece, pe

atunci, statele din regiunea

Mdrii Mediterane nu

detineau o floti permanenti

de rizboi. Din aceast5

cauzd, negustorii s-au

vizut nevoiti si se ocupesinguri de securitatea lor.

Ei alcituiau in acest scopadevirate convoaie, iar

negustorii greci s-au unitin asociatii, care angajaupersoane inarmate Ia

bordul navelor comerciale;uneori acesti birbatiinarmati insoteaunegustorii si mdrfurile cupropriile lor nave -asa-numitele nave convoi.

Tdlhaii mdilor au atras ogalerd de riizboi intr-o capcanittntr-un recif. Cu ambarcatiunilelor usoare qi plate, piralii eraucu mult superiori urmdritonlorIor in apele din zonele decoastd.

sdrbdtori religioase. Oamenii careluau parte la asemenea eveni-mente erau cel mai adesea nein-armati gi lipsiti de griji. Cinecuteza sd se apere era fecut unacu pemantul. Piralii isi mdnauvictimele precum vitele cdtrecorebii. Ulterior, erau ariialinegustorilor de sclavi si vAnduticelui care oferea mai mult.

Pe cAt de repede atacau, peatAt de repede fugeau, in cazulincare erau urmeriti de un adversarmai puternic. Cu vileza vdntuluidispdreau dupd cotul unei falezesau intr-o ascunzetoare. Acolo, inapele linistite, isi scufundau ber-cile si scepau pe sc6ri si cdrdrisecrete. Adesea, fuga avea loc peuscat. Cei urmdriti se opreau pe openinsule, ridicau barca usoaredeasupra umerilor si o trans-poftau pAnd pe malulopus. Pentruurmeritori, aceaste fugd putea de-veni o capcane modald, intrucAttAlharii se indreptau cu precederecdtre recife ascunse, peste carebdrcile lor plate treceau fdrd pro-bleme. Urmdritorii - aflali adeseain galere de rdzboi adAnci - nau-fragiau si se fdceau tdnddri.

,,Mono-uitsle" - aqa-zisele ,,monere" -reprezentate pe un uechi uas grecesc. Piraliidin Antichitate preferau aceste cordbii uqoareintruclit erau rapide ;i lesne de maneurat.

La inceput, nu exista remediu

Gum se ape-rau oameniide tdlharilormdrilor?

impotriva unorasemeneaatacuri, priviteca o calami-tate naturalS.Negustorii

fenicieni, egipteni sau greci tre-buiau sd se ocupe ei insisi depropria sigurantS, grupandu-se inconvoaie. Situatia s-a imbundtdtitin sec. V i.Hr., cAnd regele per-silor, Xerxes, a atacat Grecia cu oarmate puternicd si cu o flotdimensd. in fata unui asemeneapericol, atenienii au construit in

\-1416x

K\

-i;

-a'-

boi proprie, cu care i-au invins I ;::::^:;:* | pentru a se inaintat maiintdidinspre

:W Din nou, oamenii au trebuit sd Mrnroere al VI-lea*fu se ajute singuri. Si-au construit in timputindetungateisate

ffisateledepar1edemare,spreinte-domnii(12Gs3i.Hr.),ffirior,castructuridefensive.Caselevicleanulrege,careerasi

ffi 6 :iflT:ff':5"L,Bil??;,1?33X_ l!:i:3;x;Tit;l'i'Ti,

H*d*ilij,ffi #H#**f,Waddpostnunumaioamenilor,averti-sprijinitin,marem5sur5

ffii.::: ;ifr"ffi ffirui:,,iffiI i"#ff ::'::#:y'"'.Corabie comerciald romand din sec. I cl.Hr. hotirisc si_l infrunte pe

Romanilor le-au trebuit cam acest cuceritor. in treinumai cAteva luni o flotd de rdz- f ,^* ^ ^*--*l OOO de ani rizboaie sanseroase, eiauCum s-a

dezvoltattdlhiria pemare in timpulromanilor?

pepersi lasalamina. l;;;;;;;:^ ltransforma Grecia,apoidinparteade

Atena, asigura acum ordinea pe Tibru in stdpAnitori ai ltaliei si ai rugind de urmiritoriisdi,mare si a curdtal zona de micile Mediteranei de vest. Punctul cul- Mitridateintetege ci nustate insulare care ?si deschi- minant al acestei lupte: cele trei mai are nici o scipare siitseserd portile piratilor, benefi- rdzboaie sAngeroase in care au pune pe unut din oameniiciind de mari profituri. Dar pa- invins cea mai mare putere mari- siisi-tinjunshie.cea nu avea sd dureze mult. in timd a vremii - Cartagina. Orasulconflictul cu regele Filip al Mace* de pe malul nordic al Africii a fostdoniei, Atena gi-a zdddrnicit distrus in 146 i.Hr.propriile eforturi, angajAnd pirati Dar drumul cdtre stdpAnireapentru sprijinirea rdzboiului, intregii lumi cunoscute pe-atunciiar Filip a rdspuns cu aceeasi era incd lung. in est si-a fdcut apa-monedS. ritia up nou irdjmas in persoana lui

c4t

Galera de rdzboi romand cu pinten si turnde lupta. Sub priuirile acestei politii amdrilor, nici un uas de tklhari nu s-a maitncumetat pe apd.

Acesta a fost inceputul unor | #;:'il ilIrr,,r I Ointr-o comu- vest a rurcieide astizisi,timpuri grele pentru tAlharii I ;#;llj;;'t-' I nitate ruralS de in srarsit, din intreasa Asie

"{;:.:"*\,i'*r*riTifra\*/

'. . t. '\ " -t, l

L',. \ \\',"I .r'r, ', \ i\"r".\,\i/ ,r/,r,t\ \\)jlil ^,,

r*,X.=r,,),, I i, lpl,Dl tf

^M' -".: