gazeta

BASARABIEIZiarul migranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul V, Nr. 7, 16-31 mai 2013

pag. 2

pag. 2

PAG

3

PAG

5

PAG

6

Un om pentru care vorbesc fapteleşi realizările sale

Studenţii internaţionali ai Almei MaterStudiorum italieneVineri, 10 mai, în cadrul Universităţii La Sapienza, Roma, a fost prezentat cel de-al 6-lea raport European Migration Network Italia, vizând studenţii internaţionali în universităţile italiene. Prezenţa studenţilor internaţi-onali este una dintre cele mai expresive forme ale feno-menului de mobilitate, dar şi un factor care propulsează nivelul economic şi schimbul intercultural.

Lansarea volumului ,,Al Doilea Război Mondial: memorie şi istorie în Estul şi Vestul Europei” în incinta Ambasadei Republicii Moldova în Franţa

Ce se întâmplă înRepublica Moldova?...

La finele lunii aprilie 2013 în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung a fost publicat un articol în care era prezen-tat rezultatul surprinzător al unui studiu realizat de către sociologul Jorg Bec-ker despre soldaţii germani care au luptat în al doilea război mondial. Studiind arhivele forţelor speciale ale Germaniei naziste, cer-cetătorul a descoperit că în 1943, la vârsta de 19 ani, în rândurile Waffen SS a intrat un oarecare Horst Tappert. Cel care peste mulţi ani după război avea să devi-nă un celebru actor, îndră-gitul inspector Derrick, un curajos comisar de poliţie care timp de câteva dece-nii a luptat, pe ecranele TV, împotriva criminalilor de tot soiul. Reacţia opini-ei publice şi a autorităţilor la aceste dezvăluiri a fost una promptă: postul public german de televiziune ZDF a anulat imediat transmisi-unea episoadelor din seria-lul cu inspectorul Derrick. Exemplu care a fost urmat la scurt timp şi de postul public francez France 3, RTBF din Belgia, dar şi de alte posturi TV din Euro-pa şi din întreaga lume. Autorităţile landului Bava-ria (regiunea unde au fost turnate episoadele serialu-

O nouă şansă pentru Moldova. Sau ultima?Desemnarea dlui Iurie

Leancă în calitate de prim-ministru este privită sceptic în capitala Moldovei. De la o distanţă de câte-va mii de kilometri vreau să cred într-o nouă şansă pentru Moldova. În genere, noi, cei de peste hotare, cre-dem în „Moldova – poves-te de succes”, în „cursul european al ţării noastre”, într-o nouă şansă cu un nou

prim-ministru. Credinţa noastră este alimentată de personalitatea dlui Iu. Lean-că, pe care Victor Druţă, jurnalist la „Gazeta Româ-nească”, îl descrie astfel pe blogul său în toamna anului 2012: „Leancă este unul din cei mai carismatici miniştri ai guvernului moldovean. Tendinţa pro-europeană i se potriveşte de minune, o îmbracă şi o poartă cu chic,

ca pe un costum al unui impecabil croitor. E subţi-re şi delicat, e inteligent şi gentil”. De aici deduc admi-raţia unor migranţi pentru fostul ministru şi actualul prim-ministru, manifesta-tă la întâlnirile cu comuni-tăţile moldoveneşti în lume.

Candidatura lui Leancă la funcţia de prim-minis-tru a fost înaintată de PLDM acum câteva zile. Această

candidatură este văzută cu ochi buni atât de PDM, cât şi de neafiliaţi sau cei de la CC (a se citi M. Godea, A. Tănase ş.a.), ca să nu vor-bim despre imaginea aces-tui prim-ministru în afara ţării. Totuşi, ar trebui să ne aşteptăm la târguri în culise şi noi înţelegeri, nu se ştie – pe dreapta sau pe stânga.

gazetaBASARABIEI2 16-31 mai 2013

„Gazeta Basarabiei” este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: • Viaţa comunităţii basarabene peste hotare; • Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi ţările de reşedinţă ale migranţilor moldoveni; • Noutăţile legislative privind migraţia; • Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri. La momentul actual, este unica publicaţie în limba română, realizată de către şi pentru

migranţii moldoveni, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi. DIRECTOR: Olga COPTU REDACTOR-ŞEF: Jana RENIŢĂ REDACŢIA: Dorin DUŞCIAC (Franţa), Olesea TANASCIUC (Portugalia, tel. de contact: + (351) 910-909-910, E-maIl: olesea_tanasciuc@yahoo.es) , Aliona PURCI CaRICaTURI: Veronica PINTEA-BET DESIGN: Corneliu COMENDANT MARKETING şi PUBLICITATE: Veaceslav ARAPAN DISTRIBUŢIE: Ghenadie CIUBARA, Ecaterina DAMIAN

Opiniile exprimate în articolele ziarului aparţin autorilor. Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, Treviso, Verona, Brescia, Rimini, Faenza, Parma, Florenţa, Paris (Franţa), Lisabona (Portugalia), Atena (Grecia); varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetabasarabiei@gmail.com FONDATOR: Asociaţia Obştească FAMILII MIGRANTE Adresa redacţiei: Str. Hristo Botev 29/55, Chişinău Tel. de contact: 00 393 28

2167650. Publicaţia este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. Moldova cu nr. de înregistrare 259 la 20.02.2012 IDNO:1012620001401 Tiparul este executat la editura „Universul”, Str. V. Pârcălab 45, Chişinău TIRaj: 6000 ex. P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare.

Olga COPTU

pag. 1

pag. 1

Dorin DuşciacParis, Franţa

este, în opinia mea, demn de lamentări post factum.

Noi, cei plecaţi, cum spuneam, încă mai cre-dem sau poate foar-te mult vrem să credem într-o Moldovă de suc-ces. Primăvara anului 2009 a fost una de cotitu-ră pentru ţară, după care a urmat compromiterea pe rând a fiecărei compo-nente din Alianţă, totodată anul 2013 ar putea fi unul hotărâtor pentru Mol-dova. Candidatura nou-lui prim-ministru e mai puţin compromisă faţă de multe altele, în acelaşi timp e suficient de vizibi-lă şi apreciată (vezi date-le publicate în luna martie a anului curent: Premie-rul Vlad Filat este calificat ca cel mai influent politici-an al lunii februarie 2013, urmat de către ministrul de Externe, Iurie Leancă. Liderul comuniştilor, Vla-dimir Voronin, e situat pe

locul trei. Datele „Top cei mai influenţi politicieni” au fost făcute publice de către Centrul „Politicon”).

Tocmai la ţanc apare însă la Chişinău scandalul privind automobilele cu numere diplomatice înre-gistrate pe numele Amba-sadei Republicii Moldova în Federaţia Rusă... Spe-răm că va urma o cerce-tare minuţioasă şi vor fi date răspunsuri plauzi-bile la multe întrebări. Acest scandal a prejudici-at simţitor persoana fos-tului ministru de Externe, iar comunicatul de presă MAEIE, destul de ambiguu, a aruncat doar benzină pe foc: „MAEIE menţionează că, potrivit cutumei diplo-matice, înmatricularea automobilelor în statele de acreditare se efectuea-ză la solicitarea misiunii diplomatice, fără a coordo-na acest lucru, în prealabil, cu Ministerul de Externe al

ţării trimiţătoare”. Având în vedere situaţia precară a miilor de migranţi, dese-ori cu zeci de probleme în coadă la secţiile consula-re, dezmăţul financiar în cadrul unor Ambasade ar fi inacceptabil.

Cu toate acestea migranţii mai cred. De ce totuşi mai credem, de ce sperăm că lucrurile aca-să se vor schimba? Pentru că mulţi migranţi tăinu-iesc speranţa de a reve-ni într-un final la baştină, de a investi în propria ţară şi de a-şi creşte copi-ii în limba lor. Eu, ca şi ei, vreau pentru ţara mea un prim-ministru hotărât să facă schimbări la Guvern, ca ulterior fiecare minis-tru să se conformeze unor rigori şi, în sfârşit, să se apuce de treabă la pro-priul minister. Am avut AIE1 şi AIE2, dar nicioda-tă nu am simţit că la Chi-şinău lucrurile se schimbă

cu adevărat, ba din con-tra, în ultimii ani popula-ţia Moldovei a fost trasă pe sfoară, iar ca rezultat antipatia faţă de politi-că a crescut considerabil. În această situaţie neîn-crederea în clasa politică condiţionează schimba-rea vechilor politicieni cu Personalităţi, aşa cum s-a făcut în anii 89 - 91: inte-lectuali, lideri de opi-nie, oameni de cultură, nu businessmani deveniţi peste noapte politicieni corupţi.

Nu vor îndrăzni nici cei de dreapta, nici cei de stânga să se opună unor schimbări necesare şi cu toţii ar putea beneficia de un nou credit de încrede-re într-o viitoare campanie electorală, dacă ar for-ma un „guvern de interes naţional” sau, şi mai bine, un „guvern de responsabi-litate naţională”, aşa cum s-a făcut în Italia.

General, a acordat autori-zaţia pentru desfăşurarea acestui concert care ne-a umilit memoria bunicilor şi pe părinţii noştri, chiar la noi acasă. Pe aceeaşi Piaţă pe care, în genunchi, acum două decenii, ne-am recâştigat demnitatea de neam, ne-am luat îna-poi de la Istorie ceea ce ne-a fost confiscat: Lim-ba Română, Tricolorul şi Alfabetul Latin. Piaţă pe care am venit, cu sute-le de mii, am cerut şi am obţinut ruperea (credeam noi) de la imperiul rusesc, dreptul de a respira liberi şi de a ne decide viitorul. Viitorul? Da, viitorul, în care nu cred că regretatul Gheorghe Ghimpu, atunci când instala Tricolorul deasupra Casei Guvernu-lui, îşi imagina că nepo-tul său va autoriza încă o ocupaţie rusească, fie ea şi de câteva ore, simboli-că. Cel mai trist fapt este că, în loc să asume în mod curajos şi responsabil consecinţele unei decizii strâmbe, Dorin Chirtoa-că a preferat să dea vina pe angajaţii Primăriei, iar apoi a recunoscut că a fost

„înşelat” de către organi-zatorii concertului. Ambe-le versiuni sunt absolut inacceptabile şi arată cât de slabe sunt capacităţi-le manageriale şi abilită-ţile politice ale celui care se află de şase ani la con-ducerea Primăriei muni-cipiului Chişinău. Fapt absolut regretabil în cazul unui „idol al unei întregi generaţii”. Păcat...

Un alt caz care în ulti-mele luni a fost în atenţia presei franceze şi interna-ţionale şi care merită aten-ţia noastră este cel al unui membru al guvernului Franţei. Este vorba despre fostul ministru al Bugetu-lui, Jérôme Cahuzac. Pre-sa franceză a publicat în urmă cu câteva luni rezul-tatele unor investigaţii jurnalistice din care reie-şea că J. Cahuzac are un cont bancar cu o sumă de 600 de mii de euro în Elve-ţia, fapt pe care „a uitat” să-l includă în declaraţia sa anuală de venituri şi de patrimoniu. În momen-tul în care presupune-rile jurnaliştilor au fost confirmate în mod ofici-al, Jérôme Cahuzac şi-a

strâns bagajele şi a plecat repejor din guvern, reve-nind în funcţia de depu-tat al Adunării Naţionale. La scurt timp a depus şi mandatul de deputat. Ca şi în situaţia descrisă în prima parte a acestui arti-col, voi întreba: dar la noi, în Republica Moldova, ce se întâmplă? Acum câteva săptămâni în presa de la Chişinău au apărut infor-maţii, confirmate prin documente oficiale, des-pre faptul că la finele lunii decembrie 2011, Mihai Ghimpu a devenit propri-etarul unui apartament de 150 de metri pătraţi într-un imobil de lux din centrul Chişinăului. Apar-tamentul este evaluat la suma de peste trei mili-oane de lei. Personal mă bucur mult pentru reuşi-ta financiară a dlui Ghim-pu. Nu pot însă să înţeleg cum se face că dânsul „a uitat” să declare achiziţi-onarea acestui imobil, aşa cum i-o cere în mod impe-rativ legislaţia în vigoare. Iar reacţia sa după apari-ţia în presă a documen-telor de la ÎS „Cadastru” a fost de-a dreptul stu-

pefiantă: „după 24 de ani de luptă pentru idealuri-le naţionale merit şi eu să am un apartament cu trei camere”. Şi... gata?! Şi cu declararea publică a ave-rii personale, obligatorie în cazul deputaţilor, cum facem? Legea, oare nu se aplică ea pentru toţi, chiar si pentru cei mai tari jurişti?!

Oare ce va urma? Jérô-me Cahuzac a demisionat peste două ore de la apa-riţia în presă a confirmă-rii oficiale despre contul său bancar din Elveţia. La mai mult de o lună după ce fărădelegile lui Mihai Ghimpu au ieşit la ivea-lă nu s-a întâmplat nimic. Nici Comisia Naţională pentru Integritate nu s-a autosesizat, nici Centrul Naţional Anticorupţie şi nicio altă instanţă judici-ară din Republica Moldo-va. Iar dl Mihai Ghimpu, a depus el oare mandatul de deputat sau are de gând să o facă? Bineînţeles că nu. Doar nu credeţi că părin-tele aşilor din mânecă de pe malul Bîcului e un naiv candid, ca şi francezul cela nenorocit!

Ce se întâmplăîn Republica Moldova?...

O nouă şansă pentru Moldova. Sau ultima?

Nu vreau să fac progno-ze, ci doar să-mi exprim observaţiile personale din ultima perioadă. Este adevărat că fostul minis-tru de Externe nu poa-te face minuni în noua sa funcţie, pentru că Moldo-va este aşa cum am lăsat-o noi atunci când am emi-grat şi asta din cauze bine cunoscute. Avem ampu-tată din corpul ţării, dar nu definitiv, Transnistria (teritoriu sângerând din `92), avem probleme, pre-şedinte, secetă, corupţie, poliţie, oligarhi, biserică, cârlani, concerte şi datorii, dar avem şi oameni! Unica bogăţie a Moldovei, care în fiecare an îşi vede decima-te rândurile, sunt oamenii.

De aici şi întrebarea: ce poate face un singur om? În opinia mea – mul-te... Atribuţiile primului ministru, în cazul în care

va fi votat de către Parla-ment noul Guvern, sunt suficiente pentru a-i per-mite dlui Leancă luarea unor decizii drastice. Ţara are nevoie de un om dis-pus să acţioneze fără ezi-tări, să treacă la remanieri de cadre, ceea ce ar însem-na o ultimă şansă pen-tru Moldova. Unii spun că noul prim-ministru va rămâne strivit de intere-sele lui V. Filat şi ale lui V. Plahotniuc, dar nu iau în calcul potenţialul lui Lean-că. A subestima în cazul dat împuternicirile pri-mului ministru şi calităţile personale ale candidatului

nău pe data de 9 mai 2013. Pe scena acelui concert a ieşit la un moment dat şi Dmitri Rogozin, vice-prim-ministrul Federaţiei Ruse, care se lăuda cu ceva timp în urmă cum a luptat în Transnistria împotri-va „ocupanţilor români şi moldoveni”. Culmea e că această veritabilă paradă a umilinţei naţionale a avut loc cu acordul Primăriei municipiul Chişinău. Mai ţineţi minte? Cel mai tânăr primar al unei capitale europene, cel mai patri-ot dintre pământeni şi cel mai pro-român dintre patrioţi, idolul unei între-gi generaţii Dorin Chirtoa-că, da, anume el, dl Primar

lui poliţienesc) i-au retras post-mortem lui Horst Tappert titlul de comisar onorific al poliţiei bava-reze, titlu acordat încă în 1980. Astăzi, în 2013, la 70 de ani după săvârşi-rea unor fapte criminale şi la cinci ani după dece-sul actorului, Occiden-tul a reacţionat prompt la publicarea unor informa-ţii despre trecutul puţin glorios al acestui actor german.

Ce se întâmplă însă la noi, în Republica Moldo-va? La peste şapte dece-nii de la primele deportări organizate de către auto-rităţile ocupanţilor sovie-tici (13 iunie 1941), iată că am trăit-o şi pe asta: un cor militar rusesc, for-mat din câteva zeci de indivizi îmbrăcaţi în uni-formă militară a Federaţi-ei Ruse, a acompaniat doi cântăreţi ruşi (unul din care este interlopul noto-riu Iosif Kobzon) şi vreo zece „vedete” locale, care au dat un „concert de zile mari” pe Piaţa Marii Adu-nări Naţionale din Chişi-

gazetaBASARABIEI 316-31 mai 2013

portugalia

Consiliul Uniunii Euro-pene a notificat oficial Republica Moldova despre finalizarea procedurilor interne ale UE necesare intrării în vigoare a Acor-dului dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova de modificare a Acordului privind facilita-rea eliberării vizelor. Ast-fel, noile modificări la Acord vor intra în vigoare de la 1 iulie 2013.

Reamintim că, prin acest Acord de modifica-

re, semnat la Bruxelles în iunie 2012, se extind faci-lităţile procedurale de eli-berare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni care doresc să călătorească în ţările Uniunii Europene.

Amendamentele vizează în special simplificarea cri-teriilor de eliberare a vizelor europene, reducerea taxelor sau scutirea totală de taxe pentru mai multe catego-rii de cetăţeni ai Republicii Moldova, cum ar fi jurna-liştii, şoferii care prestează

servicii de transport inter-naţional, studenţii, parti-cipanţii tineri la seminare şi evenimente sportive sau culturale, rude apropiate ale persoanelor cu reşedin-ţă legală în UE etc.

De asemenea, potri-vit Acordului, deţinătorii de paşapoarte de serviciu biometrice vor fi scutiţi de obligaţia de a obţine vize pentru călătoriile de scur-tă durată.

Sursa: http://www.mfa.gov.md

Noile modificări la Acordul RM-UE privind facilitarea eliberării vizelor vor intra în vigoare de la 1 iulie 2013

Ambasada Italiei la Chişinău informează că pe data de 22 mai 2013 la ora 10:30, în incin-ta Hotelului Regency, îşi va desfăşura lucră-rile Primul Forum al întreprinderilor itali-ene şi moldo-italiene din Moldova, organizat împreună cu Confindus-tria Moldova, Camera di Commercio e Indus-tria Moldo-Italiana, Camera de Comerţ Ita-lo-Moldavă. La acest eve-niment sunt invitaţi să

participe reprezentanţii principalelor instituţii economice din republică (e-Government Center, Ministerul Economiei – M.I.E.P.O., Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, Ser-viciul Vamal, Inspectora-tul Fiscal şi câteva bănci importante din Repu-blica Moldova). Această întâlnire va da posibili-tate de a pune în discuţie acele subiecte şi proble-matici de caracter prac-tic, pe care le întâmpină

întreprinderile italie-ne şi moldo-italiene din Moldova, dar şi opor-tunităţile şi beneficiile oferite de actuala legis-laţie a ţării investitorilor străini. Pentru eventu-ale informaţii vă puteţi adresa la oficiul Camerei de Comerţ şi Industrie Moldo-Italiene la urmă-torul numărul de telefon 022 855 600 sau la adre-sa de email: forumita-lia@ccimd.eu.

Sursa: http://www.interlic.md

Primul Forum al întreprinderiloritaliene şi moldo-italiene din Moldova

Oleg Boghenco s-a năs-cut la 29 mai 1967, în loca-litatea Kamîşovca, Ismail, teritoriu al Basarabiei, cedat Ucrainei prin pac-tul secret Ribbentrop-Mo-lotov. După desfiinţarea URSS a trebuit să alea-gă între două cetăţenii: a Republicii Moldova şi a Ucrainei. A ales Moldova, deoarece sentimentul de apartenenţă la ţara noas-tră l-a avut dintotdeauna.

Absolvent al USM, ingi-ner-fizician, la momen-tul actual este preşedinte al Centrului Cultural Mol-dav, asociaţie a moldo-venilor din Portugalia.

— Gazeta Basarabiei: De câţiva ani sunteti preşedintele unei asociaţii de moldo-veni în Portugalia, ce a stat la baza fondării asociaţiei şi cine v-a susţinut în această iniţiativă? Oleg Boghenco: La

momentul actual sunt pre-şedintele Centrului Cul-tural Moldav (CCM), la fondarea căruia am con-tribuit încă din 2002. Aşa cum pe atunci în Portuga-lia era complicat să faci o traducere din limba româ-nă în portugheză, am alcă-tuit statutul asociaţiei în limba română, apoi l-am trimis în Republica Mol-dova şi acolo a fost tra-dus în limba portugheză de dna Stela Verega, fapt pentru care îi mulţumesc din suflet. Am fost recu-noscuţi în 2003 ca asocia-ţie neguvernamentală. La baza fondării asociaţiei a stat ideea de a ne menţine ca neam şi naţiune.

Acum e mai simplu, într-o oră se poate deschi-

Un om pentru care vorbescfaptele şi realizările sale

Consiliul Consultativ pentru Problemele Imigraţiei? Sunt Consilier din par-

tea diasporei moldove-neşti. Vreau să menţionez că imigranţii din Portuga-lia pot participa la apro-barea legilor despre imigrare în Parlamentul Portugaliei, vin cu propu-neri care sunt discutate la şedinţele Consiliului Con-sultativ pentru Probleme-le Imigraţiei, iar apoi sunt votate pentru a fi înaintate spre aprobare.

— Care sunt problemele cu care se confruntă migranţii noştri în Portugalia şi cum îi puteţi ajuta?Una din principalele

probleme este angajarea în câmpul muncii după profesie – dificultate care la început o au toţi, apoi integrarea într-o lume nouă, cu alte tradiţii şi alt mod de viaţă.

La sediul asociaţi-ei imigranţii moldoveni pot obţine informaţii gra-tis referitor la legalizare, asistenţă socială, medica-lă. De asemenea, la sediul asociaţiei activează Cabi-netul de Inserare Profesio-nală sub tutela Institutului Muncii şi Perfecţionă-rii Profesionale, institut public care acordă spri-jin şomerilor în căuta-rea locurilor de muncă şi frecventarea cursurilor de perfecţionare.

— Cum este primăvara în Portugalia şi ce vă aşteptaţi în această primăvară pentru Republica Moldova?Primăvara în Portugalia

diferă mult de primăvara din Moldova. Nu se simte acea mireasmă îmbătătoa-re de flori, deşi sunt foarte multe flori aici, acel zum-zet de albine şi mirosul brazdei în câmp.

Aş dori ca în primăva-ra aceasta Republica Mol-dova, în sfârşit, să aibă un Guvern bine determi-nat care să continue calea europeană spre stabilitate şi prosperare.

de o asociaţie, important e să ai voinţă şi caracter.

— Asociaţia dvs. în ultimii ani a devenit cunoscută nu doar în Portugalia, ci şi în afara ei, prin activită-ţile pe care le promo-vaţi cu atâta dăruire. Care sunt cele mai importante iniţiative din ultimii ani?Centrul Cultural Mol-

dav promovează în cel mai frumos mod cultura, tra-diţiile, datinile şi obice-iurile strămoşeşti. Unul din obiectivele principa-le ale asociaţiei este edu-carea tinerei generaţii de moldoveni care creş-te în Portugalia. Încer-căm să implicăm copiii şi tinerii în diferite acti-vităţi cultural-educative, concerte, forumuri şi dia-loguri. Recent şi-a înce-put activitatea ansamblul de dans popular pentru copii „Opincuţa”, pe lângă cele două existente pentru

adulţi, „Brâuleţ” şi „Hora Moldovenilor”. În fieca-re an organizăm Cupa de fotbal „Centrul Cultural Moldav”, Festivalul Inter-naţional de Muzică şi Dans „Mărţişor”. De asemenea am organizat un Forum Internaţional al Moldo-venilor din Portugalia şi UE. Partcipăm la diferi-te evenimente culturale, organizate atât de asoci-aţiile moldoveneşti, cât şi de cele portugheze sau alte naţionalităţi. Deseori suntem invitaţi de Primă-ria Municipiului Cascais pentru a reprezenta cultu-ra şi ţara noastră la diferi-te evenimente organizate în Municipiu. Anul acesta am început să colaborăm cu Primăria Municipiului Lisabona, care ne-a invitat să participăm pe 1 iunie la Parada Culturilor, unde vom prezenta portul tra-diţional şi vom da un mic concert.

Recent, cu ocazia cele-brării a 10 ani de activitate,

prin decret prezidenţial, Centrului Cultural Mol-dav i s-a conferit meda-lia „Mihai Eminescu”, în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în promovarea valorilor naţi-onale, pentru contribu-ţie la dezvoltarea relaţiilor interculturale şi organiza-torice prodigioase.

— Cum colaboraţi cu instituţiile publice locale, dar şi cele din R. Moldova, cu Amba-sada? Avem o colaborare foar-

te bună cu Înaltul Comi-sariat pentru Imigrare şi Dialog Intercultural (ACI-DI), cu Primăria Municipiu-lui Cascais şi cu Ambasada Republicii Moldova în Por-tugalia, avându-i ca parte-neri la realizarea diferitor proiecte.

Pentru noi sediul Ambasadei este teritoriul Moldovei şi, când mer-gem la Ambasadă cu dife-rite întrebări, ne simţim

ca acasă. Putem dialoga, propune idei şi împărtăşi experienţă. Iar la iniţiativa Ambasadorului Republi-cii Moldova în Portugalia, E.S. dl Valeriu Turea, a fost posibilă înfrăţirea oraşului Cascais cu ora-şul Ungheni, eveniment la care CCM a participat cu un amplu concert, repre-zentând Republica Moldo-va. Iar recent, la iniţiativa Ambasadei şi cu sprijinul întregii diaspore moldave din Portugalia, a fost reali-zat clipul „Hai, Moldova!”.

— Ce credeţi că ar putea prelua Moldova din experienţa Portuga-liei?În primul rând, răb-

darea portughezilor şi respectul reciproc, cali-tatea drumurilor şi o infrastructură planifica-tă (canalizarea ţării), plata impozitelor.

— Care este funcţia dvs. în cadrul COCAI -

gazetaBASARABIEI4 16-31 mai 2013

italia italia

SERVICII FUNERAREIMPRESA FUNEBRE

«ANUBIS EXPRESS»S.R.L

GAMĂ COMPLETĂ DE SERVICII FUNERARE CU TRANSPORT SPRE UCRAINA,

MOLDOVA, ROMÂNIA PREȚURI ÎNCEPÂND CU 1999 ЕURO

ITALIA MILAN - 20146

VIA SOPERGA, 45tel/fax: + 39 02 83439510

anubisexpress.srl@gmail.comwww.anubisexpress.com

AI TĂI TE VOR ÎNȚELEGE ȘI AJUTA MEREU

cell: +39 334 573 7777ASISTENȚĂ JURIDICĂ GRATUITĂ ÎN ASIGURĂRI

Pe data de 25 mai, ora 14.00, la Parma, în Via Bandini 6, va avea loc o întâlnire cu cadrele medi-cale din Republica Mol-dova pentru a participa la studiul despre mobi-litatea specialiştilor din domeniul sănătăţii origi-nari din Republica Mol-dova.

Institutul Regal Tro-pical (KIT), la cererea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Oficiul din Moldova, conduce un studiu despre mobilitatea specialiştilor din dome-niul sănătăţii originari din Republica Moldova. Acest studiu va contribui la proiectul „Managemen-tul mobilităţii specialişti-lor medicali din Republica Moldova”, un parteneri-at dintre guvernul Repu-blicii Moldova, OMS şi UE. Scopul proiectului este de a informa Republica Mol-dova despre problemele mobilităţii specialiştilor din domeniul sănătăţii originari din Republica Moldova şi de a contribui

la maximizarea aspectelor benefice ale mobilităţii şi fluxurilor de migraţie atât pentru Sistemul de Ocrotire a Sănătăţii din Republica Moldova, cât şi pentru cadrele medicale din Moldova. De exemplu, promovarea calificărilor obţinute în timpul studii-lor din Republica Moldova şi încurajarea schimbului de cunoştinţe.

Pentru a asigura o acţi-une întemeiată şi coeren-tă în acest domeniu, este importantă identificarea numărului de specialişti din domeniul sănătăţii care locuiesc şi activea-ză în statele membrel ale UE, această informa-ţie fiind destinată acto-rilor de politici publice din domeniul ocrotirii sănătăţii. Prin urmare, acest studiu îşi propu-ne să identifice profe-sionişti din domeniul sănătăţii de înaltă califi-care (medici, specialişti de laborator, asistenţi medicali coordonatori, specialişti în dome-

niul sănătăţii publice şi specialişti medicali în cursul studiilor de doc-torat), indiferent de domeniul în care activea-ză la moment, care locu-iesc în statele membre ale UE. Persoanele care corespund acestor crite-rii sunt invitate să parti-cipe la studiu prin Skype, contact telefonic sau un scurt chestionar, pentru a-şi expune părerea şi experienţa personală.

De asemenea, pe data de 26 mai, ora 10:00, la Parma, în via Bandini 6 (sede Forum solidarie-tà), medicii din Asociaţia „Renaşterea” vor începe o serie de lecţii pentru acordarea primului aju-tor medical. Sunt invitaţi toţi doritorii să partici-pe la acest seminar pen-tru a căpăta competenţe de bază în acordarea pri-mului ajutor medical, aceste competenţe în anu-mite situaţii pot salva via-ţa unui om.

Pentru mai multe infor-maţii: tel. 3281739953.

Asociaţia „Renaşterea” invită cadrele medicale să participe la un studiu despre mobilitatea specialiştilor din domeniul sănătăţii originari din Republica Moldova La distanţă de câte-

va zile de când Parlamen-tul României a votat legea ce recunoaşte în ordina-mentul său intern toa-te denumirile istorice ale românilor de pretu-tindeni (precum cele de vlahi, moldoveni, aro-mâni, istroromâni etc.), ceea ce face ca nimeni să nu mai poată nega româ-nitatea acestora, la Roma, aproape ca o sărbătoare în cinstea acestui act isto-ric, românii din toate teri-toriile istorice s-au întâlnit pentru a omagia 1900 de ani de la ridicarea Colum-nei lui Traian, certificatul de naştere şi simbolul lati-nităţii poporului român.

Evenimentul organi-zat de „Liga Culturală pen-tru Unitatea Românilor în lume”, sosită special de la Alba Iulia, s-a putut bucu-ra de participarea repre-zentanţilor Ambasadei României şi Accademi-ei di Romania, precum şi Ambasadei R. Moldova, în persoana dnei Liliana Ver-lan. Diaspora din Roma a fost reprezentată de Tati-ana Ciobanu, coordona-toarea asociaţiei „Dacia”,

Românii din Roma au marcat 1900 de anide la inaugurarea Columnei lui Traian

belic crud, aceasta eviden-ţiază totodată virtuţile şi măreţia celor două popoa-re, în cazul dacilor, măr-turisite şi de numeroasele statui ce pot fi admirate în centrul Romei.

În cadrul evenimen-tului au fost decoraţi cu medalia „Rezistenţa Basa-rabiei” dl Ioan Strajan, din cadrul Fundaţiei „Alba Iulia 1918, Pentru Unita-tea şi Integritatea Români-ei”, dna Tatiana Ciobanu, pentru eforturile depu-se în apropierea R. Mol-dova de spaţiul spiritual european şi românesc, şi dna Lucrezia Ungaro, ca reprezentant al Muzeu-lui Civilizaţiei Romane, instituţie care a găzduit în 2012 aniversarea celor 20 de ani de independenţă a R. Moldova.

Comemorarea celor 1900 de ani de la inaugu-rarea Columnei s-a înche-iat cu cântece tradiţionale, invocând unitatea tutu-ror românilor şi reînnoind invitaţia în vederea cele-brării zilei de 1 decembrie la Alba Iulia.

Ştefan Căliman, Roma

şi dna Ileana Luduşa-nu, preşedintele asociaţi-ei „Primăvara României”. Ceremonia s-a desfăşurat în interiorul Forului lui Traian, la poalele Colum-nei. Dna Lucrezia Ungaro, responsabila servicilului de promovare a patrimo-niului din cadrul Muze-ului Civilizaţiei Romane, a ţinut o vizită ghida-tă în cinstea monumen-talei columne, precizând că deşi sculptura prezintă povestea unui eveniment

gazetaBASARABIEI 516-31 mai 2013

italiaitalia

PISA

BRINDISI

MOLDOVA

RUSSIA

UCRAINA

ITALIA

GENOVA

TORINO

ALGHERO

CAGLIARI

OLBIA

PALERMOCATANIA

CROTONE

LAMEZIA

BARI

TRIESTE

CHISINAU

MOSCA

SAN PIETROBURGO

MILANO

ROMA

KIEV

BOLOGNA

VENEZIAVERONA

KIEV

Zboruri directespre Moldovafără escală

SERVIZI AEREI INTERNAZIONALI

ZBOR DIRECT FĂRĂ ESCALĂSPRE CHIŞINAU DE LA

ROMA,MILANO, BOLOGNA,VERONA.

DE LA

* ÎNTR-O SINGURA DIRECŢIE, TOATE TAXELE INCLUSE

Aeronave moderne şi sigure Reduceri substanţiale pentru bilete de avion achiziotionaţe de pe site-ul nostru www.air-moldova.it

2 LOCURIDE BAGAJA CÎTE 23KG

GRATUIT!

E luna mai şi în Italia e în toi perioada stabilită de lege pentru declaraţia veniturilor persoane-lor fizice. Declaraţia se poate face prin două modele, modelul 730 şi modelul UNICO. Pentru modelul 730 ultima zi de prezentare a declara-ţiei este 31 mai, iar pen-tru modelul UNICO – 31 septembrie.

Din păcate, conaţiona-lii noştri sunt foarte slab informaţi despre moda-lităţile de prezentare şi obligaţiile acestei decla-raţii. Marea majoritate a moldovenilor care au un lucru domestic sunt siguri că odata ce plătesc contribuţiile INPS sunt împăcaţi cu legea şi con-tinuă să lucreze liniştit.

Sunt ca nişte adevă-rate „bombe” amenzi-le care în ultimul timp cad peste capul moldo-venilor, mai ales că suma acestor amenzi e de 2-3 mii de euro şi se referă la veniturile de 5-6 ani în urmă.

Amintim că aceas-tă declaraţie se face in fiecare an de către per-soanele care au avut un

venit în anul precedent. Sunt scutiţi cei care au avut un singur loc de muncă pe parcursul anu-lui şi venitul lor nu a depăşit suma de 8000 euro pe an, precum şi cei care au avut venituri din pensii sociale şi din bur-se de studii.

Mai amintim că, făcând această declara-ţie, putem avea o ram-bursare parţială a unor cheltuieli, cum ar fi cheltuielile medicale (medicamente, vizite la specialişti, dentist, eco-grafii), asigurarea auto RCA, plata pentru gră-diniţă („asilo nido”) şi altele. Demonstrând că întreţinem din punct de vedere economic mem-bri ai familiei în Italia sau în Moldova, avem un ulterior beneficiu fiscal în momentul depunerii declaraţiei de venit.

Aşadar, invităm toţi moldovenii să se adrese-ze cât mai curând la cel mai apropriat Centru de Asistenţă Fiscală (CAF) şi să verifice situaţia fiscală personală .

Victoria Pistol

Declaraţia de venit 2013Studenţii internaţionali aiAlmei Mater Studiorum italiene

Vineri, 10 mai, în cadrul Universităţii La Sapienza, Roma, a fost prezentat cel de-al 6-lea raport European Migration Network Italia, vizând studenţii internaţi-onali în universităţile itali-ene. Prezenţa studenţilor internaţionali este una din-tre cele mai expresive for-me ale fenomenului de mobilitate, dar şi un factor care propulsează nivelul economic şi schimbul inter-cultural.

Conform datelor prezen-tate de OECD, Education at glance, circa 1.7 mln de stu-denţi străini sunt prezenţi în ţările UE şi 4.1 mln în lume: 550 de mii în Marea Britanie, 250 de mii în Ger-mania şi Franţa şi alte 70 de mii în Italia. Numărul stu-denţilor străini în Italia este unul destul de mic com-parativ cu alte ţări, însă a cunoscut o creştere consi-derabilă în ultimii ani. Dacă la începutul anilor 2000 puteau fi identificaţi în jur de 22.951 de studenţi inter-naţionali extra UE, atunci în 2012 numărul acestora a crescut până la 51.947. Aşa-dar, majoritatea studenţi-

vaţilor au răspuns că au fost motivaţi de speranţa că vor găsi perspective mai bune de carieră.

Trebuie menţionat fap-tul că nu doar studenţii extra comunitari fac car-te în cadrul universităţilor din Italia, dar şi cei comuni-tari. De exemplu, germanii frecventează universităţi-le din nordul ţării (Bolzano, Varese), francezii şi gre-cii preferă atât nordul, cât şi centrul, iar americanii sunt prezenţi în metropole precum Roma şi Florenţa, unde universităţile cu pre-dare în limba engleză sunt în număr mare.

Chiar dacă universităţi-le italiene fac tot posibilul pentru a intensifica feno-menul de mobilitate stu-denţească prin semnarea acordurilor bilaterale cu ţări din UE, dar şi extra UE, acordarea burselor, faci-lităţilor etc., acestea dese-ori nu reuşesc să se ralieze complexului de standarde internaţionale, aşa cum ştiu să o facă Oxford, Cambrid-ge, Harvard, Sorbonne. Sau puţine sunt incluse în top-uri internaţionale, exemplu ar fi La Sapienza, Politecni-co di Milano şi Università degli Studi di Bologna.

Victoria Marcu, Roma

lor extra UE din Europa şi Asia înscrişi la universită-ţile italiene sunt originari din următoarele ţări: Alba-nia -11.802, China - 6.161, Camerun - 2.612, Iran - 2.271, Peru - 1.929, Maroc - 1.831, Moldova - 1.794, Ucraina - 1.559, Israel - 1.586 şi Rusia - 1.404.

Studenţii sunt reparti-zaţi pe teritoriul Italiei în felul următor: 1/3 din stu-denţii internaţionali este concentrată în centrul ţării, în universităţile din Roma, Florenţa, Pisa, Perugia şi Siena. Università degli Stu-di di Bologna este instituţia academică cea mai valo-

rificată de studenţii extra comunitari, având cel mai mare număr de înscrişi, cir-ca 4.065 în anul 2011/2012. Nu pot fi omise însă uni-versităţile La Sapienza cu 3.977 studenţi, Politecnico di Torino - 3.674 şi Milano - 3.173, care însumează 20% din studenţii extra UE pre-zenţi în Italia. Cei care aleg să-şi facă studiile universi-tare în Italia preferă facultă-ţile de economie, inginerie, medicină, litere şi filosofie, ştiinţe politice, arhitectu-ră, drept, limbi străine etc. La întrebarea de ce au ales să-şi continue studiile în Italia, majoritatea intervie-

gazetaBASARABIEI6 16-31 mai 2013

greciafranţa

publicitate

În seara zilei de 14 mai 2013, la Paris a avut loc lansarea volumului „Al doilea război mondi-al: memorie şi istorie în Estul şi în Vestul Europei” (editura Cartier, Chişinău 2013). Evenimentul a fost găzduit de către Ambasa-da Republicii Moldova în Franţa. Execelenţa Sa dl Oleg Serebrian, ambasa-dor al Republicii Moldova în Republică Franceză, a rostit un cuvânt de intro-ducere în deschiderea evenimentului.

Invitaţii de onoare ai seratei au fost: coauto-rul volumului, sociologul dr. Petru Negură, Nico-las Trifon, lingvist, eseist (Courrier des Balcans), dr. Matei Cazcu, istoric fran-cez originar din România, luptător pentru drepturile omului.

În opinia dlui Petru Negură, „...istoria este scrisă de învingători, iar noi trebuie să citim acest gând cumva răsturnat... Acum a venit timpul celor învinşi sau celor uitaţi de istorie să-şi manifeste vocile şi, prin urmare, noi avem cu toţii dreptul să ne expunem în această discu-ţie...”

Publicul numeros pre-zent la eveniment a mani-festat un interes viu

pentru acest subiect sen-sibil, fapt demonstrat prin densitatea dezbaterilor care au încheiat lansarea de carte.

La finele evenimentului dl Oleg Serebrian i-a feli-citat pe autorii volumului afirmând că această apari-ţie editorială este una ori-ginală şi necesară pentru restabilirea şi păstrarea memoriei în întregul spa-ţiu românesc.

INTERvIU CU PETRU NEGURă, UNUL DIN CO-aUTORII vOlUmUlUI:

Liliana Roşca: Cum a luat naştere acest volum de carte? Petru Negură: Acest volum a apărut în urma unui colocviu: „Al doilea război mondial: memorie şi istorie”, pe care l-am organizat acum doi ani la Chişinău, împreună cu colegii mei din Republi-ca Moldova, România şi din Europa Occidentală. Colocviul a reunit atunci o serie de cercetători în mai multe domenii (isto-rici, sociologi, lingvişti), care şi-au propus să reflecteze, să gândească, să analizeze acea perioa-dă istorică mai puţin din-tr-o perspectivă politică, militară şi mai degra-

bă dintr-un unghi soci-al, care să restabilească memoria acelor vremuri. S-au scris despe cel de-al doilea război mondial foarte multe cărţi, de ce aţi hotărât să alegeţi anume această temă? E o alegere justificată din motivul că cel de-al doi-lea război mondial a fost un eveniment de răscru-ce, o tragedie care a cioc-nit două mari puteri, două mari sisteme totalita-re. Războiul a lăsat foarte multe traume, multe victi-me, dar şi amintiri necla-re, oameni cu o istorie pierdută...

Prin ce credeţi că este originală această carte? Cartea este originală, pen-tru că încearcă să arate în primul rând oamenii, care au fost adesea osta-tici ai acestor evenimen-te de anvergură în jocul marilor puteri într-un răz-boi care a provocat masa-cre sângeroase şi în care deseori oamenii nu erau decât nişte cifre în cata-loage... Încercăm astfel să recuperăm, să păstrăm vie vocea oamenilor de jos, din popor...

Liliana RoşcaParis, mai 2013

Lansarea volumului ,,Al Doilea Război Mondial: memorie şi istorie în Estul şi Vestul Europei” în incinta Ambasadei Republicii Moldova în Franţa

Situaţia politică cu care se confruntă astăzi Repu-blica Moldova şi care, în ultimele luni, a înregis-trat un regres a ajuns să fie temă de discuţie şi pentru americani. Potri-vit unei declaraţii de pre-să a Fundaţiei Moldova, reprezentanţii organiza-ţiilor nonguvernamen-tale care au programe în Republica Moldova, dar şi foşti oficiali guvernamen-tali americani, au conchis

că pachetul de legi adop-tat recent de Parlamentul de la Chişinău a fost votat în pripă.

„Pachetul de legi vine în contradicţie cu anga-jamentele asumate şi subminează realizări-le Republicii Moldova în dezvoltarea unui sistem democratic pluralist. Aces-te legi au fost adoptate într-o zi, fără o consulta-re adecvată cu cetăţenii şi fără respectarea standar-

delor europene cu privire la reforma constituţiona-lă”, a comunicat preşedin-tele Fundaţiei Moldova, Vlad Spînu.

În aceste condiţii, Gru-pul Prietenilor Moldovei cheamă politicienii de la Chişinău să lase interese-le personale şi să continue implementarea politicilor de dezvoltare a unui viitor european al ţării.

Sursa: NOI.MD Autor: Ana Macari

Situaţia politică de la Chişinău,discutată la Washington

La 13 mai curent Uni-unea Moldo-Elenă „Al. Ipsilantis” şi oficiul Bro-keri de asigurări „ISIS”, în urma unui dialog constructiv, au conve-nit să coopereze la întoc-mirea unor pachete de asigurări private de sănă-tate şi pensionare pen-tru migranţii moldoveni, configurate conform sta-tutului de şedere şi nece-sităţilor acestora.

Proiectul dat este al doi-lea la număr realizat în cadrul programului de activităţi sociale al Uniu-nii, propus pentru perioa-da 2012-2014 în contextul planului de acţiuni al gru-pului de lucru Protec-ţie Socială al Consiliului Coordonator al Diasporei.

Proiectul Uniunii, membru C.C.D., se axează pe următoarele obiective: informarea, sensibiliza-rea şi susţinerea moldo-venilor migranţi în Ellada la teme de sănătate, ofe-rindu-le oportunitatea de a beneficia de asigurare de sănătate şi de programe investiţionale avantajoase de pensionare, indepen-dent de statutul (legal sau ilegal) pe care îl au în ţara gazdă, cu condiţia să deţi-nă numărul de identifica-re fiscală (Α.Φ.Φ.).

Pachetele de asigurări includ unele din următoa-rele servicii:

1. Asigurarea tineri-lor de la 18 ani (până la vârsta de 18 ani copi-ii sunt incluşi în cartela de sănătate a părinţilor) şi a membrilor de familie dependenţi, la preţul anu-al de 110 Euro. Asigurarea

Pachete de asigurări pentrumigranţii moldoveni din Atena

propusă poate fi folosită şi pentru cererea de şedere legală în Grecia şi anume, categoriile beneficiarilor pot fi: studenţii şi rudele de gradul I ale familiilor cu şedere legală în Ellada şi familiilor unde cel puţin un membru este cetăţean U.E.

2. Asigurare de sănăta-te începând cu contribuţia de 35 Euro lunar, pen-tru acoperiri de sănătate atât pe teritoriul elen, cât şi peste hotarele ţării de reşedinţă, pe continentul European (ţări membre U.E şi C.S.I.), dar şi pentru America şi Canada.

3. Acoperire stomatolo-gică (180 Euro anual), cu 80% acoperire fără limită.

4. Furnizare a pensi-

ei private prin programe investiţionale.

5. Asigurări de mobile şi imobile ş.a.

Menţionam că înce-pând cu data de 13 Mai 2013 membrii Uniunii pot face rost de Cartea de sănătate de la Oficiul Bro-keri „ISIS” pentru a bene-ficia de serviciile medicale de la Centrul Diagnostic «Ασκληπίου», din Vrilisia.

Pentru mai multă infor-maţie rugăm interesaţii să ne contacteze la nr. de tel. al Uniunii 210.3627740 sau pe dna Tatiana Trian-dafilu, consultant „ISIS”, la nr de tel. 210.6547600.

Svetlana Lisagor VergisPreşedintele Uniunii Mol-

do-Elene „Al. Ipsilantis”

Aliona Moon şi piesa „O mie“ i-au adus Republicii Moldova locul 11 la finala Eurovisi-on din 18 mai.

gazetaBASARABIEI 716-31 mai 2013

Transport Italia2 Roma: C In 850 Marin Godonoagă, tel. 328 09455692 Torino: Lev Tolstoi 33, ruslan 079990441,Eugen 328 0092107, tel. 388 5620521,2 Imperia, Arma di Taggia, San Remo:Ion tel.32068158642 Verona: Vasile alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 2 Florenţa: str.Burebista 17, et.1, of.1; tel: 523338/57-19-45; 069397251 2 Perugia: SrL "PrOVIraJ" Creanga 6/3 tel. 74 87 612 Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima şi Ion2 Trento: Ion tel. 0690335442 Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 2 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 şi Tudor 069175716 2 Rimini şi Faenza: Str.Vasile alexandri 13 tel. 069114311; 729222

2 Asti: Ion 069723551, Tamara 320 32863332 Como: Sergiu Mirciu tel. 0691310272 Veneţia, Treviso - Gara feroviara, str. Piata Garii ½; 79469869 Leonid, 79069549 rita, 23730221 oficiu2 Grosseto: Valeriu Iabanji, tel. 0691551112 Padova: str. Burebista 90, Valera tel. 0691391052 Vicenza şi Padova: preluarea pasagerilor sau coletelor la domiciliu: tel. 389 9937983, 320 6025763, Vladwww.colete.weebly.com

Transport Grecianatalia Travel, str. Ismail 27/1, tel. 27 23 46Transport Portugalia2 Lisabona: str. Lev Tolstoi 56, tel. 92 95 49, 69175033Transport de mărfuri şi pasageriMoldova-Franţa2 Paris: nation +33 688 176 488 (Vitalie); +33 672 971 385 (nina); +33 670 987 686 (anatol)

Transport de mărfuri şi pasageriMoldova - Italia - Moldova

,,Există lucruri a căror greutate nu o simţim: aerul şi istoria” N. Stănescu

Am crescut prin anii 60, când ecourile celui de al doilea război mondial erau încă foarte vii. Mergeam cu tata prin pădure şi el îmi arăta tranşee crescute cu iarbă şi locul unde săriseră în aer doi copii ai unei rude de-a noastre care se jucau cu un obuz, şi schije înfip-te în copaci. Mă jucam de-a războiul, de-a ruşii şi nem-ţii, cu o ţeavă de mitralie-ră adevărată, găsită undeva la râpă, îi ajustasem un pat de puşcă de lemn şi o funi-uţă în loc de curea. Veneau la noi în casă veterani care ajunseseră până la Berlin sau foşti soldaţi ai arma-tei române care luptase-ră la Odessa. Bunelul meu dinspre mama fusese con-tuzionat de explozia unei bombe, adusese din Ger-mania, ca trofeu de război, o mică cuvertură broda-tă pentru perne şi amin-tirea beciurilor nemţeşti pline de conserve. Prin sat vedeam des oameni fără un picior sau fără o mână. Războiul îmi părea depăr-tat, dar trecuse de la sfârşi-tul lui doar 20-25 de ani. Nu aş fi crezut ca după alţi 40 de ani acel război să rămâ-nă atât de viu, să stârnească atâtea discuţii.

Dar aşa este. În fiecare an în Moldova, de 9 mai, se încing spiritele. Este sau nu este războiul nostru, am fost învingători ori trebuie să ne considerăm învinşi? E greu să răspunzi în mod univoc la aceste întrebări. Mai ales atunci când ziua Victoriei este instrumen-talizată în scopul propa-gandei imperialiste ruseşti ori reprezintă cenuşă de

tras la turta revanşismului rusesc din Republica Mol-dova. Ar fi înţelept ca ches-tiunea zilei de 9 mai să fie lăsată la discreţia fiecăruia, iar statul să nu se ameste-ce. Dar nu se întâmplă aşa din păcate. La Chişinău au avut loc comemorări ofici-ale, Preşedintele Timofti şi prim-ministrul interimar Leancă au rostit discursuri oficiale. Iar în Piaţa Marii Adunări Naţionale a avut loc un mare concert al artiş-tilor ruşi Iosif Kobzon şi Lev Leşcenko. Aclamaţi şi apla-udaţi, aceştia au interpre-tat cântece despre război. La concert a fost prezent şi oficialul rus Rogozin, care a rostit o cuvântare în care a subliniat că Moldova are mult mai multe lucruri în comun cu Estul decât cu Vestul. Partida naţională a văzut concertul şi vizita lui Rogozin ca pe o ofen-să, au fost şi proteste publi-ce. Timofti şi Leancă au fost criticaţi pentru lipsa de nuanţare a cuvântărilor rostite, insipide şi aproape în stil sovietic…

Nu sunt multe de zis cu privire la tristele spectaco-le legate de Unire şi de Ziua Victoriei, care se repetă la Chişinău cu regularitatea unui anotimp. Dar de mul-te ori e foarte interesant cum privesc chiar ruşii, cei de la Moscova, la propriul lor război. Pe lângă punc-tul de vedere oficial, sovie-tic şi imperialist în esenţa sa, există interpretări foar-te neortodoxe. Am citit de exemplu ce spune Iulia Latânina despre acest răz-boi la postul de radio „Eho Moscvî”.

URSS a pierdut în pri-mele luni ale războiului 15 mii de tancuri, 10 mii de avioane, 67 de mii de tunuri şi aruncătoare de mine şi milioane de soldaţi. Această colosală înfrânge-re e aproape inexplicabilă când te gândeşti că tehnica sovietică era mult mai bună ca cea germană şi mult mai multă. Latânina îşi expli-că situaţia nu numai prin anterioara decapitare a armatei sovietice în tim-pul epurărilor staliniste, nu numai prin „lovitura prin surprindere” a inamicului, ci mai ales prin demoraliza-rea soldatului sovietic care nu dorea să apere un regim totalitar inuman.

O altă explicaţie ar fi fap-tul că Stalin nu s-a pregătit niciodată de un război de apărare, ci de invazia Occi-dentului, el nu credea că Hitler poate fi aşa de prost să-l atace când ştia câte tancuri şi avioane are. Stra-tegia sovietică de război s-a bazat pe teroare – teroarea batalioanelor de baraj care deschideau focul de la spa-te asupra propriilor soldaţi dacă aceştia încercau să se retragă; şi pe număr – duş-manul era acoperit prac-tic cu cadavre. La Rjev ruşii atacau zi la zi, la baionetă, poziţiile întărite ale nemţi-lor, care masacrau batalion după batalion cu tunuri-le şi mitralierele. Se zice că în acele atacuri absurde au pierit 2 milioane de oameni, o cifră incredibilă. Tot astfel, pentru a demi-na câmpurile de mine ruşii nu-şi făceau probleme, tri-miteau la atac regimentele şi făceau să explodeze ast-

Un război carenu se mai termină

fel minele. Stalin ar fi dorit special ca armata să fie înnoită sută la sută, pen-tru ca să nu aibă mai pe urmă mari probleme cu oamenii căliţi în lupte, care ştiau foarte bine toate tică-loşiile birocraţiei militare. În 1944 pierderile arma-tei roşii pe câmpul de lup-tă sunt de 6,5 milioane de oameni, pentru cuceri-rea Berlinului mureau zil-nic în luptă câte 15 mii de oameni. Ceea ce te îngro-zeşte din felul cum a dus Stalin războiul nu sunt greşelile sale care au dus la atâtea pierderi, ci faptul că el a masacrat poporul sovietic, floarea poporului rus, în mod conştient, zice Latânina.

Autoarea o fi având dreptate. Nu este ea sin-gura care spune aceste lucruri. Despre batalioa-nele de baraj auzisem din copilărie, despre ruşii care atacau sub focul încrucişat al mitralierelor româneşti îmi spunea şi moş Iacob, vecinul meu. „Căsăpeam un val de ruşi, dar peste puţin timp venea peste noi altul. Apoi al treilea…” Moş Iacob a făcut ani lungi de lagăr în nordul Rusiei, la tăiat pădure…

Aceste şi alte lucruri des-pre război le-am povestit sâmbătă seara, la cină, fii-cei mele şi prietenului ei, veniţi la noi în ospeţie de la Iaşi. Iar duminică dimi-neaţa ne-am urcat în maşi-nă şi ne-am dus să vedem abaţia Montecassino. Abia ajunşi, ne-a prins o teribi-lă ploaie torenţială. Boabe mari de grindină loveau în parbrizul maşinii. Bine că nu suntem în 1944, am zis. De altfel ar cădea peste noi nu grindina, dar bombele anglo-americane!

Victor Druţă, Romahttp://unmoldoveanlaroma.

blogspot.it/

Actualitatea este bazată pe ziua de ieri. Nu putem ajunge la un rezultat efi-cient fără a ţine cont de experienţa anterioară sau fără a evita greşelile din istorie. De aceea, pen-tru o continuitate benefi-că a societăţii, este foarte important să valorificăm ceea ce ne-au lăsat stră-moşii, ba mai mult – să ne amintim şi să transmitem aceste valori următoarei generaţii.

Astfel, din numele Generaţiei timpului Pre-zent, Asociaţia de studenţi moldoveni aflaţi la studii în Franţa „Jeunes Molda-ves en France” şi Organiza-ţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti susţin con-tinuitatea construcţiei „Complexului Memorial Mingir”, în memoria osta-şilor mingireni căzuţi în cele două războaie mondi-ale, din raionul Hîncesti, Republica Moldova. Acest memorial reflectă mostre demne de memorie, eve-nimente care au avut loc şi vor urma. Iar prin constru-irea unui astfel de monu-ment istoric se transmite o comoară urmaşilor, o car-te vie a celor întâmplate şi se educă o societate ce va fi capabilă să reflecte schim-bări necesare viitorului ţării.

Noi, tinerii, suntem datori să fim receptivi la această chemare a „Com-plexului Memorial Min-gir” şi să participăm la promovarea istoriei prin respect, persuasiune şi demnitate. Anume astfel de monumente dovedesc prezenţa noastră pe aceste

meleaguri dintotdeauna, unitatea noastră ca soci-etate, credinţa noastră în valori, lupta continuă pen-tru păstrarea identităţii şi un suport de patriotism echilibrat pentru generaţi-ile de urmaşi.

Suntem solidari cu Asociaţia Obştească „Pro-Neamul” mulţumind iniaţiatorului acestei con-strucţii de epocă, dlui Iacob Lupanciuc, precum şi dnei Galina Lazăr şi facem apel la instituţiile de stat responsabile pentru con-tinuitatea noastră morală, şi nu doar materială, cât şi la dumneavoastră pentru susţinere financiară.

Mai multe informaţii le puteţi găsi pe adresa http://www.proneamul.org.

Construind astfel de monumente, ne menţinem autoritatea şi originalitatea ca popor!

Doina Guzun, Preşedinte Jeunes Moldaves

en FranceMircea Ţîra, Preşedinte

OSB Bucureşti

gazetaBASARABIEI8 16-31 mai 2013

Centrul de informare şi servicii /Centro informazioni e servizi (CIS)Bologna, Italia

Ce mă fac acum? Unde mă adresez? Cine mă poate ajuta? - acestea sunt întrebările pe care deseori şi le adresează un moldovean aflat ilegal în ţară de destinaţie UE. Deşi există

numeroase canale şi surse de informare, un număr semnificant de moldoveni continuă să aibă o şedere ilegală în ţările Uniunii Euro-pene. Este important să fiţi informaţi cu pri-

vire la căile legale de migrare în spaţiul UE. De asemenea, e bine să cunoaşteţi legislaţia muncii, condiţiile şi cerinţele pieţei muncii ţării de destinaţie.

Centrul de informare şi servicii vă poate oferi informaţie privind migraţia legală în Italiaşi posibilităţile de reîntoarcere si reintegrare economică, în Moldova.

Serviciile prestate de Centru sunt:

• Informarea privind procedurile şi opor-tunităţile migraţiei legale în Italia

• Informarea privind posibilităţile de mun-că şi şedere legală în Italia

• Informarea privind posibilităţile pieţei muncii din Moldova

• Informaţie privind posibilităţile de integra-re a persoanelor care intenţionează să se

reîntoarcă în Republica Moldova• Asistenţă juridică în Italia• Asistenţă fiscală • Cazier judiciar• Apostilă• Informarea privind echivalarea studiilor• Traduceri de documente• Alte servicii

Orarul Centrului de Informare şi Servicii: Suntem disponibili de luni până vineri la telefon de la 14:00 – 17:00. În fiecare luni, miercuri şi vineri, între orele 14:00 – 17:00 şi înafara acestui orar, cu programare, vă aşteptăm la oficiul Centrului.

Adresa sediului: Via T. Signorini 4/6 – 40133, Bologna, Italia

email: cinfoservizi@yahoo.it adresa skype: cinfoservizi tel: + 39 3273857381; +39 3202478282

Consolidarea capacităţilor de gestionarea migraţiei în Republica Moldova

vă pune la dispoziție

Consultație Juridică GRATUITĂ Dreptul administrativ, dreptul familiei, dreptul muncii,

dreptul penal, dreptul întreprinderilor comerciale, dreptul contractelor de chirie, dreptul de sejur al străinilor în Franța, etc.

În �iecare sîmbătă, de la 14:00 la 18:00

PROGRAMARE OBLIGATORIE la numărul de telefon: 06.32.91.28.72

Proiectul Uniunii Europene "Consolidarea capacităților de gestionare a migrației în Republica Moldova" în colaborare cu

Primăria orașului Villeneuve-Saint-Georges și Comunitatea Creștină Ortodoxă "S�întă Treime și S�întul Gheorghe"

Adresa: Maison des AssociationsEspace Roland Duhamel

Allée Henri Matisse94190 Villeneuve-Saint-Georges

(RER D stația Villeneuve-Saint-Georges => Bus J1 stația M. SEGUIN)