Pentru mulți dintre piteșteni, doctorul Tiberiu Irimia a ajuns

un erou. Oamenii îl opresc pe stradă și îl încurajează. Văd în el o rază de speranță că ceva s-ar putea schimba într-un oraș în care până și lalelele au ajuns să aibă solzi. E Davidul ri-dicat dintre cetățenii anonimi și plă-titori de taxe în credință împotriva Goliatului trufaș din administrație. Un tânăr tată a doi copii pe care vrea să îi crească în Pitești, nu în alt oraș, județ sau țară și care a refuzat să se lase strivit de șenilele brigan-zilor din Primăria Pitești, pe mână cu cei din cloaca imobiliară. Există o limită a suportabilității în toate, iar lecția predată de doctorul Irimia poate fi rezumată asfel: opriți-vă, că e și orașul nostru, al celor mulți și muți din bun-simț! Nu e doar orașul vostru, al celor puțini, dar cu pixul în mână și bani mulți! Adevărul e că Piteștiul riscă să devină un oraș de nelocuit din cauza dizenteriei de blocuri din ultimii ani. Foarte mul-

te dintre aceste blocuri ridicate între blocuri, construite haotic și aviza-te în bătaie de joc, nu au locuri de parcare sufi ciente, sunt făcute fără studii de trafi c sau de însorire, ca să nu mai vorbim că în destule cazuri acordul de vecinătate a fost cerut unor persoane decedate. Pe princi-piul că morții nu răspund și se consi-deră acord tacit. Colac peste pupăză, nu există un Plan de Urbanism Ge-neral al Piteștiului (celebrul PUG) și asta s-a și dorit, să nu-mi spună mie Mandea altceva, că nu-l cred.

De ce a devenit doctorul Tiberiu Irimia un erou? Vă ofer șapte

motive.

1. Fiindcă a refuzat să fi e victimă și să fi e călcat în picioare.

2. Fiindcă a refuzat să-și con-damne casa din Expo Parc, ridi-

cată cu credit de la bancă, la umbră veșnică.

3. Fiindcă a refuzat să trăiască el și copiii lui, ca niște șobolani,

pentru tot restul vieții, cu doar 30 de minute de soare pe zi.

4. Fiindcă s-a luptat și a obținut în instanță suspendarea

autorizației de construcție pentru o măgăoaie de bloc cu 10 etaje, ridica-tă în bătaie de joc, fără respectarea legii și care-i umbrea proprietatea.

5. Fiindcă victoria lui împotriva dezvoltatorului imobiliar e și o

victorie împotriva Primăriei Pitești. A acelei părți din Primăria Pitești care e sclava banului și dușmanul cetățeanului.

6. Fiindcă a creat un precedent și exemplul lui poate fi urmat de

mii de piteșteni afl ați în pericol de a fi batjocoriți de către dezvoltatorii imobiliari, împreună cu sclavii lor din Primăria Pitești.

7. Pentru că, spunând nu se mai poate, doctorul Irimia a dovedit

că se poate ca Piteștiul să devină un oraș în care oamenii corecți și demni să poată avea un viitor.

Gabriel Grigore

Punctul pe YŞapte motive pentru care doctorul Irimia a ajuns eroul Piteştiului

pag. 6

pag. 20

Memoriul unui muribund. Cu doi ani înainte să fi e răpus de cancer, fostul şef al Ocolului Silvic Vidraru a solicitat intervenţia prefectului de Argeş Dezvăluirile lui Sever Pahonţu despre intervenţiile lui Chiriloiu pentru achitarea soţiei acestuia în dosarul de corupţie

pag. 4-5

NR. 1265FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

10 - 16 octombrie 201820 pagini 1 leu

CE CONŢINE PLÂNGEREA NUCLEARĂ DIN DOSARUL PĂDURII TRIVALEEvreii ţepuiţi au sesizat DNA că Ivănescu l-a mituit pe fostul prefect Ion Cârstoiu

EXCLUSIV

Pe lângă Ion Cârstoiu, mai multe instituții publice apar în plângerea afl ată în lucru la DNA Pitești, inclusiv un alt fost prefect - Iani Popa, un fost subprefect - Gheorghe Rizescu, fostul șef de la Cadas-tru Sorin Pandele, Valerian Jinga, fostul director al Direcției Silvice Argeș, precum și notarul Marin Cârstoiu DNA Pitești a decis pe 9 august 2017 începerea urmăririi penale in rem pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, luare de mită și dare de mită Omul de afaceri Nicolae Ivănescu şi Costel Ungureanu, procuratorul Ilenei Brătianu, sunt acuzați și pentru evaziune fi scală

pag. 10-11

Primarul Cornel Ionică: „Mă susţin singur, n-am nevoie să mă susţină nimeni” pag. 7

Fostul primar Dorin Bărbuceanu o face zob pe Ioana Dumitru, actualul edil al Ştefăneştiului:

Omul de afaceri Gheorghe Badea, despre o implicare în Trivale:

„Primăriţa a angajat în doi ani jumate 27 de oameni. Nu ştiu dacă trei sau patru îşi merită locul...”

„Dacă ne strângem vreo 15-20 de acţionari, voi fi şi eu alături de FC Argeş”

Ancheta noastră despre Cartelul asfaltatorilor din Piteşti, premiată de Consiliul Concurenţei

pag. 13

pag. 19

pag. 12

Francezii ne-o spun în faţă:România riscă să nu mai fi e principalul producător al mărcii Dacia

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Șerban Valeca și Dan Manu, echipa tradițională care a asigurat eșecul PSD Argeș la referendum.

Deputata Simona Bu-cura Opre-scu, găsind o explicație pertinen-tă pentru prezența redusă la vot.

La noi, la Inspectora-tul Școlar, funcționăm demult ca o familie tradițională. Cam de când adjuncta a început să ia lucrări pen-tru fi rma lui bărbatu’ său, iar eu am luat teren să-mi fac vilă de la familia lor...

Sunt îngrijorată că argeșenii n-au ieșit la referen-dum! S-or fi înmulțit persoanele gay și în rândul membrilor PSD Argeș?

Din Din

Culise...Culise...

Primarul Dascălu de la Mărăcineni, asigurându-l pe președintele Dan Manu că lui Stelică i se rupe de... Pielică.

Domnu’ doctor, ne-am speriat degeaba! Cartelul de la Mărăcineni funcționează cu motoarele turate și fără Gabi Gherghe la

comanda IPJ Argeș...

Laurenţiu Achimescu, PNL, pătruns de nostalgia vremurilor când îl fascina Băsescu: „Președintele meu trebuie sa fi e un bărbat politic care își asumă cu curaj o poziție, indiferent care este ea”. Robert Tudorache, secretar de

stat la Energie, atât de fericit că a ajuns președinte la Nuclearelectrica, încât deja vorbește pe limba protonilor: „În mixul energetic al țării noastre, componenta nu-cleară își are locul său determinant”. Cornel Ionică, primar Pitești, sur-

prins că nimeni nu poate nega evidența: „Instanța a constatat ceea ce trebuia să con-state: prostia din capul meu!”. Gigi Dinescu, PNȚCD, a afl at

cine a înfrânt referendumul: „Este clar, un ETNIC niciodată nu va simți 100% românește! Cel mai vinovat pentru asta este Crin Antonescu și PNL! Dar pe Iohannis

îl doare’n palton de țara asta! Se vede, se simte!”. Cătălin Rădulescu, deputat PSD,

după ce a afl at că pe poporul român îl doare în cot de mitraliera lui: „Personal, sunt mâhnit și este pentru prima dată când sunt supărat pe poporul român”. Dan Manu, președinte CJ Argeș, do-

vada vie că și în politică somnul rațiunii naște monștri: „Este ultima zi de zâmbet între el și el și între ea și ea”. Ioana Jenica Dumitru, primar

Ștefănești, mai profundă ca Osho, mai vizionară ca Paler, mai amuzantă ca Stan și Bran: „Oamenii nu înțeleg care este vii-torul, trăiesc încă în trecut și nici din pre-zent nu pricep mare lucru”. Gabriela Zoană, europarlamentar

PSD, sau cine știe cunoaște: „Democrația poate fi mimată chiar și la cel mai înalt ni-vel”.

De ani de zile, numeroșii candidați care dau proba practică a examenului de permis auto la Pitești au o mare problemă. O pro-blemă la care nici Primăria Pitești și nici Prefectura Argeș nu au reacție. Con-cret, în zona Stadionului „Nicolae Dobrin”, acolo unde stau zilnic sute de candidați așteptând să intre la proba de traseu, nu există nici măcar un WC public. Și, după ce că stresul examenului la care se pică pe capete e mare, candidații sunt nevoiți să își amâne nevoile fi ziolo-gice, fi e să caute soluții pe după mașini ori copaci.

Cel mai apropiat WC pu-blic e în Grădina Publică din centru, adică la 2 kilo-metri de locul unde începe examenul. Și cum Direcția de Permise e în subordinea Prefecturii Argeș, ne-am aștepta ca prefectul Emi-lian Dragnea să aibă vreo reacție.

Din păcate însă, primul om al județului e impasibil și aici, ca și în multe alte cazuri de interes public. Vă place pe cine ați pus prefect, domnule senator Valeca?

Şoferii fi rmelor Astra şi Ovidius Trading le eliberează bilete călătorilor doar la cerere

Babilonia de altădată a transportului cu maxi-taxi din Pitești s-a mutat pe cursele dintre municipiul reședință de județ și celelalte localitățI, iar autoritățile se pare că nu cunosc sau nu vor să stăpânească situația. Este vorba despre evaziunea fi s-cală generalizată și de care se pare că șefi i acestor fi rme nu sunt străini. Altfel nu s-ar explica de ce, atunci când am con-statat că nu are de gând să ne elibereze bilet, așa cum nu eliberase nici altor că-lători, ce păreau obișnuiți, un șofer de la Astra care circula, sâmbătă, pe ruta Pitești-Ștefănești s-a oferit galant să ne conducă în birourile de la Autogara Sud, unde să îl pârâm șefi lor. Care, oricum, îi dau «doar 2.000 de lei salariu»! Ceva mai atent la călători, în speranța că va ghici dacă printre ei se afl ă vreun inspector de la ANAF, este dispecerul de la Bascov al fi rmei Ovidius Trading. Care se uită mai întâi iscoditor la fețele călătorilor, cu teancul de bilete nedesfăcute din cotor în mână, după care se îndepărtează par-că temându-se că cineva îi va cere vreu-nul. De altfel, șoferul de la Astra ne-a și explicat, foarte sigur pe el, că nu dă bile-te dacă nu i se cer! Oare ANAF-ul o fi de

acord? Dar Protecția Consumatorului ce zice? (Am întrebat pentru un prieten!).

Preşedinţi de secţii de votare scoşi de la naftalină la Câmpulung

Deși se spune că desemnarea președin-ţilor în secţiile de votare se face prin tra-gere la sorţi, trăsnetul a lovit și de această dată cam în aceleași persoane la Câm-pulung. Adică în cele care intră în secţii încă de mileniul trecut și care, în unele cazuri, își mănâncă pensia din deceniul trecut. Asta în condiţiile în care experţi electorali în municipiul muscelean sunt destul de mulţi și nu neapărat de o vârstă cu republica. Iar ca lucrurile să fi e și mai deosebite, după ce patru președinţi de secţii s-au retras din faţa referendumu-lui, s-a nimerit ca în trupa celor 26 să se afl e și două surori. Gemene nu au găsit, dar se va încerca la scrutinul următor.

Apoi, dincolo de faptul că în unele comune muscelene au ajuns președinţi rudele primarilor, la Câmpulung mai mulţi angajaţi ai Primăriei au fost re-prezentanţi ai UDMR pentru două zile. Asta fi indcă glorioasa organizaţie locală a PSD nu a avut sufi cienţi oameni ca să umple toate secţiile cu membri în birou-rile electorale.

Sutele de candidaţi care dau zilnic examen de permis la Piteşti nu au unde să îşi facă nevoile. Prefectul Dragnea e impasibil

ELECTRO-CUTARE

După cum puteți observa, eu și Șerban suntem trup și sufl et pentru familia tradițională...

Șeful Învăță-mântului, Titi Tudoso-iu, asigurân-du-i pe șefi i săi politici, Valeca și Manu, că s-a pregătit beton pentru referendum.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

Emilian Dragnea, un prefect mai șters chiar și decât Aurel Teodorescu de la PNȚCD, celebrul Țuțu, din 1996.

Primarul Cornel Ionică a ajuns să sufl e și în... mere, ca să nu nimerească vreunul otrăvit.

Foaie verde, cuțu, cuțu...! Nu-i așa că v-amintesc de Țuțu?

Mă abțin să gust, să nu intru dracului din nou în confl ict de interese. Că aștia de la ANI sunt

capabili să zică că funcția de primar e incompa-tibilă cu consumul de mere.

Doctorul Dan Manu, la o degustare de must amar la Toamna Piteșteană.

A venit, a venit toamna.../Să ne acoperim incompetența la referendum cu ceva,/

Cu umbra unui copac sau mai bine/Cu umbra lui Valeca și a mea...

Cristina IacomiÎntre 25 septembrie și 3 octombrie, sute

de designeri din toată lumea și-au prezentat creațiile vestimentare la Săptămâna Modei de la Paris. Printre aceștia s-a numărat și de-signerul piteștean Cristina Iacomi. Colecţia Primăvară-vară 2019 a designerului Cristina Iacomi a fost lansată în Salon d’Ete, Show-room Beautiful, la celebrul Hotel Ritz situat în centrul Parisului. Colecția Cristinei Iacomi s-a bucurat de succes în rândul numeroșilor invitați și vizitatori prezenți. Pentru succesul avut la Săptămâna Modei de la Paris, Jurnalul de Argeș o declară pe Cristina Iacomi Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Voce puternică a Opoziției în Consiliul Județean, liderul argeșean al PMP, Cătălin Bulf, este în ultima vreme o prezență aproape per-manentă a televiziunilor naționale. Participă la emisiunile de dezbateri politice de la Realitatea TV, B1 TV și la alte posturi naționale, unde ține agenda zilei. Spre comparație, PSD Argeș, care are șase deputați și trei senatori, nu benefi ciază de o asemenea voce și expunere în plan național. Explicația în cazul lui Cătălin Bulf este că, re-marcându-se la nivel național prin opiniile sale pertinente, a fost desemnat comunicator al parti-dului din care face parte. A.C.

Cristian Gentea: „Nu cred că era nici momentul...”

Cristian Gentea, președinte PSD Pitești, ne-a declarat: ”Din punctul meu de vedere, această prezență la vot afectează partidul. Nu știu cât de mult, cât de puțin, dar evident că îl afectează. Este clar asta! Sper ca la altfel de gen de alegeri să nu se întâmple așa... Noi ne-am pregătit ca de obicei, dar atât că nu am făcut campanie. În privința rezulta-tului acestui referendum, eu aș spune că a fost unul chiar previzibil. Nu cred că era nici momentul... Eu aș fi făcut, dacă făceam acest referendum, peste un an, odată cu alegerile europarlamenta-re. Dacă l-aș fi făcut... Este o temă care, iată, nu atrage interes”.

Bebe Ivan: „Nu afectează cu nimic partidul, pentru că acest referendum a fost asumat de Biserica Ortodoxă Română”

Am stat de vorbă și cu Bebe Ivan, pri-mar PSD Băbana, care ne-a spus: „Acest rezultat nu afectează cu nimic partidul, pentru că acest referendum a fost asu-

mat de Biserica Ortodoxă Română. Noi nu ne-am implicat cu nimic. Tot ei au strâns semnături... Deci, dacă nu s-au dus oamenii la vot, preoții nu au știut... Ei așteptau duminica votului să le spună să meargă la vot. Trebuia să-și facă mai devreme campanie... Noi semnături în comună nu am strâns. Preotul a venit în comună și a strâns semnături pentru acest lucru. Nu partidul este de vină! E prima dată când partidul nu mi-a trans-mis să scot oamenii la vot. Să ne vedem de treburile noastre... Nu a mai fost po-litică acum... Am vrut să vedem și noi cât are Biserica în sondaje... Ăia de la București tot spuneau că Biserica pre-zintă locul I în privința încrederii, iată că demult nu mai este așa...”.

Ion Georgescu: „Efectele le vom resimți într-un an-doi !”

Ion Georgescu, primar Mioveni, se-cretar executiv PSD Argeș, ne-a de-clarat următoarele legat de rezultatele referendumului: “Efectele a ceea ce s-a întâmplat le vom resimți într-un an-doi. Mă găndesc că, în loc să mergem către creștinism, care sute de ani ne-a ținut uniți și este o tradiție a poporului ro-mân, noi împrumutăm ce e mai prost din vest. Cum am mai împrumutat în ultimii 28 de ani de zile și mai ales de când am intrat în Uniunea Europeană. Probabil asta își doresc cei care nu au fost la vot, asta își dorește o parte din tineret. Nu sunt eu de vină sau PSD-ul vizavi de mesaj, eu știu că în Parla-ment, când a fost aprobat referendumul, au fost toate partidele politice, dacă ne aducem aminte singurii care s-au opus au fost cei de la USR. Restul partidelor parlamentare, nu. A fost o comisie, s-a lansat o proformă, s-au făcut probabil

dezbateri... Eu le-am mulțumit celor care au fost la vot. Cu ce suntem de vină eu și membrii mei de partid că nu s-au prezentat cei care sunt apolitici? De ce nu iau măsuri partidele care au boico-tat? De ce nu iese în stradă opinia pu-blică? Când s-au mărit salariile s-a ieșit în stradă, când s-a mărit pensia s-a ieșit în stradă. De când a venit guvernul ăsta suntem în stradă. Acum, cu referendu-mul, nu se iese în stradă? Deci, nu avem ce să le reproșăm noi oamenilor noștri, ca membri de partid. Mă întreb câți din consiliile bisericești și câți dintre preoți au votat. Părerea mea este că sunt și preoți care nu au votat. Sâmbătă trebu-iau să se prezinte ăia trei milioane care au avut inițiativa și diferența, restul. Dumnezeu cu mila! Iartă-i, Doamne, că nu știu ce au făcut!”

Ion Dumitru: „Și, până la urmă, ca primar, să mă țin eu la ăștia că fac dragoste între ei? Nu pot!”

Iată cum a comentat Ion Dumitru, primar Albota, președinte al Asociației Comunelor Argeș, ceea ce s-a întâm-plat la referendumul din 6-7 octombrie: „Nu afectează în niciun fel și măsuri nu avem ce să luăm. Dacă asta a vrut populația, să stea acasă... Nu avem ni-cio putere noi, nu decidem pentru ei. Trebuie să ne gândim toți cei care am inițiat acest referendum dacă își are ros-tul. Oamenii au înțeles că nu își are ros-tul. Deci, mie așa mi-au răspuns când am stat de vorbă cu ei. I-am întrebat, nu mă gândeam să fac campanie. Toate partidele au lăsat-o moale. Și, până la urmă, ca primar, să mă țin eu la ăștia că fac dragoste între ei? Nu pot!”.

Alina Crângeanu, Marius Ionel

Rezultatul referendumului, comentat de ofi cialii PSD Argeş

Cristian Gentea: „Această prezenţă la vot afectează partidul”

Ca prezență la vot, Argeșul s-a clasat pe un rușinos loc 27 la referendumul din 6-7 octombrie. Prezența la vot în Argeș a fost sub media națională de 20,41%, respectiv, în Argeș au votat 99.890 de oameni, adică un procent de 18,76%. Cum acest referendum a fost intens promovat de

PSD, alături de Biserica Ortodoxă, am dorit să afl ăm de la mai mulți ofi ciali din PSD Argeș cum afectează parti-dul prezența foarte slabă de la referendum. O prezență extrem de slabă, spre palidă, în condițiile în care Argeșul e cunoscut ca un județ ”roșu”.

Bulf, în platourile televiziunilor naţionale, ca şi comunicator al PMP Spre comparație, PSD are 9 parlamentari și niciu-nul nu prinde platoul vreunei televiziuni naționale

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

Sever Pahonțu: „În 2008, Chiriloiu m-a contactat personal pentru ca, prin intermediul soției mele, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș la acea dată, să intervin într-un dosar penal pentru ca soția sa să fi e achitată”

„Domnule Prefect al Județului Argeș,

Subsemnatul Pahonțu Sever Adrian, do-miciliat în municipiul Curtea de Argeș..., inginer silvic la Ocolul Silvic Vidraru, formulez prezentul memoriu, prin care înțeleg să aduc la cunoștința dvs., în cali-tate de prefect al județului Argeș, compor-tamentul domnului director al Direcției Silvice Argeș, inginer Armand Chiriloiu. Sunt de profesie inginer silvic și lucrez din anul 2005 la Ocolul Silvic Vidraru, între anii 2006-2009 și 2011-2012 ocupând funcția de șef de ocol la Ocolul Silvic Șuici și, respectiv, Ocolul Silvic Vidraru. În pe-rioada în care am fost șef al Ocolului Silvic Șuici am angajat un avocat pentru a apăra interesele ocolului în procesul cu Episco-pia Argeșului care solicita retrocedarea se-diului de ocol. În acest dosar am invocat excepția de neconstituționalitate a preve-derilor art. 31, aliniatele 3, 4, 7, 8 și 9 din Legea 1/2000, iar Curtea Constituțională, prin decizia nr. 602/20.05.2008, a admis excepția de neconstituționalitate.

În acest context, nu numai sediul Oco-lului Silvic Șuici a rămas în patrimoniul Romsilva, ci și toate celelalte mijloace fi xe și construcții din întreaga țară neretroce-

date până la acea dată. În anul 2012 am fost schimbat din funcție prin demisie, așa cum s-a întâmplat și cu alți șefi de ocoa-le, ca urmare a schimbării Guvernului”, își descria, pe scurt, activitatea dinainte de urgia ce avea să vină în viața sa Sever Pahonțu.

„După achitare, domnul Armand Chiriloiu m-a contactat din nou și mi-a spus: «Ai văzut, mă, că se poate, lasă că mă ocup eu de tine!»”

În continuare, prefectul de la acea dată al județului (Cristian Soare, n. red) era înștiințat asupra unei infracțiuni cât casa: „Domnul Armand Chiriloiu a fost nu-mit director al Direcției Silvice Argeș și în această calitate l-a numit pe inginerul Șerbănoiu Daniel șef al Ocolului Silvic Vidraru. Pe inginerul Chiriloiu Armand îl cunoșteam deoarece, în anul 2008, aces-ta m-a contactat personal pentru ca, prin intermediul soției mele, președinta Jude-cătoriei Curtea de Argeș la acea dată, să intervin într-un dosar penal (dosarul nr. 614/216/2007 al Judecătoriei Curtea de Argeș), pentru ca soția sa, înculpată în acel dosar, să fi e achitată. Speța se refe-rea la retrocedări abuzive a 10 ha de te-ren forestier în zona Piscu Negru de pe Transfăgărășan, care ajunseseră în propri-etatea familiei Chiriloiu.

Evident că nu am dat curs solicitării domnului Chiriloiu, motiv pentru care acesta m-a amenințat că «va avea grijă de mine». Chiriloiu Alina a fost condamna-

tă de instanța de fond și de către instanța de apel la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, însă, la Curtea de Apel, în recurs, a fost achitată. După achitare, domnul Armand Chiriloiu m-a contactat din nou și mi-a spus: «Ai văzut, mă, că se poate, lasă că mă ocup eu de tine». Ca urmare, din mai 2012, atât domnul Chiriloiu Armand, cât și dom-nul Șerbănoiu Daniel, noul șef al Ocolu-lui Silvic Vidraru, au început o campanie sistematică de denigrare și de hărțuire a mea, cu scopul concret de a mă îndepărta defi nitiv din sistemul silvic.

Astfel, cu toate că am gradul profesional de inginer consilier silvic, de când domnul Șerbănoiu Daniel a venit la conducerea ocolului, în fi ecare an am primit califi ca-tive de satisfăcător sau nesatisfăcător, fără ca acestea să-mi fi e aduse la cunoștință în termenul și modalitatea prevăzute de re-gulament. Abuzurile au continuat, șeful de ocol făcându-mi nenumărate referate, iar directorul Direcției Silvice chemându-mă cam o dată la trei luni la comisia de disciplină a Direcției Silvice Argeș”, scria în memoriu răposatul Sever Pahonțu.

Mutat din birou, într-o magazie fără încălzire

Fostul șef al O.S. Vidraru mai aduce și alte acuze în memoriul trimis prefectului: „Începând cu anul 2012 mi s-au aplicat numeroase sancțiuni disciplinare tocmai pentru că în contractul colectiv de muncă există prevederea conform căreia salaria-tului care are trei sancțiuni disciplinare

Dezvăluirile lui Sever Pahonţu despre intervenţiile lui Chiriloiu pentru achitarea soţiei acestuia în dosarul de corupţie

Memoriul unui muribund. Cu doi ani înainte să fi e răpus de cancer, fostul şef al Ocolului Silvic Vidraru a solicitat intervenţia prefectului de Argeş

La sfârșitul lunii septembrie a.c s-a stins din viață fostul șef al Ocolului Silvic Vidraru, inginerul Sever Pahonțu, după o dramă care i-a impresionat pe silvicultorii din Argeș, deși prea puțini au îndrăznit să meargă la înmormântare sau măcar cu o lumâ-nare la căpătâiul fostului coleg. Asta pentru că inginerul răpus de cancer a fost inamicul public nr. 1 al actualului șef al Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu, și niciun silvicultor cu funcție nu a dorit să își atragă mânia unui șef recunoscut pentru felul despotic în care se poartă cu subordonații. La câteva zile de la moartea lui Sever Pahonțu, am intrat în posesia unui memoriu dramatic adresat de acesta prefectului de Argeș din 2016, Cristian Soare. Sever Pahonțu descrie cu lux de amănunte umilințele la care a fost supus de Armand Chiriloiu, după ce acesta a ajuns la conducerea Direcției Silvice Argeș , în urma alegerilor din 2012, când la putere a venit guvernul lui Victor Ponta, știut fi ind faptul că fa-milia Chiriloiu este o apropiată a lui Ilie Sârbu, socrul fostului premier PSD. Ca-uza șicanelor, susține Sever Pahonțu, a fost tocmai refuzul lui de a interveni pe lângă soția sa, fosta președintă a Judecătoriei Curtea de Argeș, în dosa-rul de corupție al Alinei Chiriloiu. După cum vă reamintiți, Jurnalul de Argeș a făcut public, în mai multe episoade, dosarul în care Alina Chiriloiu, soția directorului Direcției Silvice Argeș, a fost condamnată la instanța de fond, chiar la Judecătoria Curtea de Argeș, la patru ani de închisoare în dosarul retrocedării cu cântec a 10 hectare de pădure pe Transfăgărășan.

După refuz, Pahonțu susține că șeful de la Silvic l-a amenințat că se ocupă de el, lucru care s-a și întâmplat în anii care au urmat

Lui Sever Pahonțu i s-au făcut numeroase referate nejustifi cate din ordinul lui Armand Chiriloiu și era chemat periodic în comisia de disciplină a Direcției Silvice Argeș

i

În 2008, când s-ar fi făcut intervenția, soția lui Sever Pahonțu era președintele Judecătoriei Curtea de Argeș, instanța care avea pe rol dosarul Alinei Chiriloiu

f

Odată cu tortura psihică de la serviciu au început să apară și problemele de sănătate ale lui Pahonțu, care mai bine de doi ani s-a luptat cu un cancer nemilos, căruia, la fi nal, i-a căzut victimă

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

defi nitive i se desface contractul de mun-că. Am contestat toate aceste sancțiuni în instanță și am câștigat defi nitiv, conform hotărârilor pe care le anexez prezentului memoriu.

De asemenea, directorul Direcției Silvi-ce, Armand Chiriloiu, a formulat împo-triva mea 5 plângeri penale și ca urmare a acestora mi-a suspendat contractul de muncă începând cu data de 14 octombrie 2014. Evident că am contestat și această măsură abuzivă, am câștigat defi nitiv în instanță și, în baza hotărârii judecătorești, am fost reintegrat în funcție începând cu data de 01.07.2015. Văzând că nu au reușit să mă îndepărteze din sistem, directorul Direcției Silvice Argeș împreună cu șeful Ocolului Silvic Vidraru au continuat să manifeste un comportament abuziv, să mă hărțuiască și să mă umilească la locul de muncă. Astfel, sunt trimis la marcări cu motocarul având asupra mea ciocanul de marcat, în condițiile în care autoturisme-le stau în curtea ocolului, mi se eliberează delegație de marcare pentru o anumită perioadă, iar dacă într-una din zile nu merg la marcări pentru că plouă, dar sunt la birou în acea zi și termin marcările în perioada înscrisă în delegație, mi se cere notă explicativă prin care să justifi c de ce nu m-am deplasat în acea zi în teren.

Din anul 2012 nu am primit calculator în dotare pentru întocmirea situațiilor cerute de fi șa postului, colegilor fi indu-le interzis să-mi permită accesul la calcula-toarele lor.

În luna octombrie 2015, am fost mu-tat forțat cu biroul în camera/magazia îngrijitoarei de ocol, unde încălzirea nu funcționează corespunzător și unde sunt depozitate materialele de curățenie”.

„Pe fondul stresului, starea de sănătate mi s-a deteriorat, iar în lunile ianuarie și februarie 2016 am fost internat la Spitalul Universitar de Urgență București pentru afecțiuni ale fi catului, hipertensiune arterială și diabet”

Odată cu tortura psihică de la serviciu, au început să apară și problemele de sănă-tate ale lui Pahonțu, care mai bine de doi ani s-a luptat cu un cancer nemilos, că-ruia la fi nal i-a căzut victimă. „Pe fondul stresului, starea de sănătate mi s-a deterio-rat, iar în lunile ianuarie și februarie 2016 am fost internat la Spitalul Universitar de Urgență București pentru afecțiuni ale fi -catului, hipertensiune arterială și diabet. În timp ce mă afl am în concediu medical, respectiv în ianuarie 2016, am afl at că am fost evaluat cu califi cativul nesatisfăcător și pentru anul 2015.

Continuând acțiunea concertată de înde-părtare a mea din sistemul silvic, conduce-rea Direcției Silvice Argeș, pe baza refera-tului șefului Ocolului Silvic Vidraru, mi-a adus la cunoștință că, începând cu data de 18 iulie 2017, îmi vor înceta raporturile de muncă din cauza desfi ințării postului pe care îl ocup. Odată cu această înștiințare, într-o bătaie de joc totală, mi-a fost făcută

cunoscută lista posturilor vacante la data de 01.06.2016, având de ales între șofer, muncitor și fasonator manual.

Ca urmare a acestor abuzuri, m-am pre-zentat în audiență la directorul Regiei Naționale Romsilva și, după formularea unui memoriu la conducerea regiei, mi s-a comunicat prin fax o altă listă cu posturi-le vacante, care de această dată cuprindea și postul de inginer silvic la Ocolul Silvic Șuici.

Aceasta nu este, de fapt, decât o altă manevră a directorului Direcției Silvice Argeș, deoarece, dându-și seama că măsu-ra restructurării postului de la Ocolul Sil-vic Vidraru este nelegală, intenționează să mă transfere la Ocolul Silvic Șuici, unde postul meu se va restructura ulterior, de-oarece Ocolul Silvic Șuici și-a diminuat mult suprafața forestieră prin retrocedări, astfel încât schema de personal va fi redusă în mod corespunzător. Unul dintre criteri-ile ce sunt avute în vedere la restructurarea unui post este acela al obținerii califi cati-vului nesatisfăcător, tocmai pentru a mă «încadra» în prevederile contractului co-lectiv de muncă.

Vă mai aduc la cunoștință că, deși sunt în perioada de preaviz, urmând să mi se desfacă contractul colectiv de muncă, mi s-au făcut în continuare referate de către șeful de ocol, astfel încât în data de 26 iu-lie 2016 am fost chemat în fața comisiei de disciplină a Direcției Silvice Argeș pentru o altă presupusă abatere disciplinară. Au fost situații când însuși consiliul de disci-

plină a hotărât în unanimitate de voturi nesancționarea subsemnatului, așa cum s-a întâmplat în data de 3.04.2014, con-form înscrisului pe care-l anexez prezen-tului memoriu.

În fi nal, vă solicit în mod respectu-os ca, prin prisma atribuțiilor de prefect al județului Argeș, să întreprindeți toate măsurile legale ce vă stau la dispoziție pentru a stopa abuzurile pe care directo-rul Direcției Silvice Argeș atât personal, cât și prin intermediul șefului de ocol, Șerbănoiu Daniel, le săvârșește asupra mea.

Nu este posibil ca într-un stat de drept, membru al Uniunii Europene, o persoană să fi e hărțuită sistematic, să fi e intimidată cu plângeri penale și sancțiuni disciplina-re, să fi e amenințată că-și pierde locul de muncă la vârsta de 57 de ani doar pen-tru că nu a vrut să intervină într-un pro-ces, într-un cuvânt pentru că nu a vrut să săvârșească infracțiuni.

Domnul director al Direcției Silvice Argeș se comportă ca și cum Direcția Sil-vică ar fi moșia domniei sale, iar persoane-le incomode sau neagreate de către dânsul sunt tratate în cel mai umilitor mod cu putință.

Închei cu speranța că această stare de lu-cruri va înceta, pentru că maniera de lu-cru a domnului Armand Chiriloiu nu face cinste nici categoriei profesionale din care face parte și nici partidului al cărui mem-bru este”.

Armand Chiriloiu: „Acuma sunt acuzat şi de crimă, nu? Ştiu poveştile astea! Haideţi, astea sunt glume, ce naiba?!”

L-am sunat și pe cel incriminat, respectiv pe direc-torul Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu, care ne-a spus:

„Acuma sunt acuzat și de crimă, nu? Știu poveștile astea! Haideți, astea sunt glume, ce naiba?! Sunt glu-me și povești... Nu este, doamnă, adevărat, cum să fi e adevărat așa ceva? Ce putea să facă soția dânsului în procesul soției mele? Ce treabă avea una cu alta? Ce dacă era șefa Judecătoriei? Are vreo infl uență asupra judecătorilor? Totul e pe nepotisme, pe ăstea? Astea sunt povești, poate să spună fi ecare ce vrea, rugămin-tea e să fi e foarte serioase lucrurile, nu să fi m tratați în bășcălie, așa. Dacă eu vă spun că ați făcut nu știu ce, dumneavoastră mă credeți? Afi rmațiile trebuie să fi e susținute. Au probe? Există ceva? Povești așa, de adormit copiii, oricine poate să spună. Eu nu știu de acest memoriu. Dar suntem în 2018, are un termen legal. I s-a dat un răspuns? Dacă cineva face un me-moriu la mine, eu îi răspund în 30 de zile. Adică așa mi se pare logic. I s-a răspuns, nu i s-a răspuns?”.

Prefectul Emilian Dragnea se dă lovit. A câta oară?

Pentru că prefectul Emilian Dragnea nu ne-a primit la birou luni, 8 octombrie, secretara aces-tuia motivând ba că este obosit după referendum, ba implicat într-o convorbire telefonică ur-gentă, am înaintat Prefecturii

Argeș o solicitare în baza legii 544/2001. Prin aceasta cerem să ni se comunice răspunsul dat petiționarului, în termenul legal, mai ales că memoriul cuprindea și un denunț al unei infracțiuni grave, trafi c de infl uență pentru o intervenție într-un proces.

Nu este pentru prima oară când prefectul Dragnea se dă lovit și evită să dea răspunsuri la proble-me de interes public. Din păcate, Emilian Dragnea este un exem-plu de lipsă de comunicare și reacție în relația cu presa. Prefec-tura Argeș nu a mai organizat o conferință de presă de la sfârșitul lui 2017. Asta deși articolul 17 din Legea 544/2001 prevede că ”autoritățile publice au obligația să organizeze periodic, de regulă o dată pe lună, conferințe de pre-să pentru aducerea la cunoștință a informațiilor de interes public”.

Material realizat de Alina Crângeanu

Se caută 13 medici pentru Câmpulung

Spitalul Municipal din municipiul muscelean duce de ani buni lipsă de personal la nivelul medicilor, iar mul-tiplele încercări de a completa schema celor peste o sută de posturi nu au oferit rezultatul dorit. În această perioadă se mai oferă 13 posturi, toate cu normă în-treagă, în opt specializări. Este nevoie de medici la Oncologie, ATI, Unitatea de Primiri Urgenţe, Compartimentul ORL, dar și la Pediatrie și la Radiologie.

Reușite angajări din ultimii ani s-au efectuat în cadrul a șapte specializări, deși la spital funcţionează peste două-zeci de secţii și compartimente. C.I.B.

Şeful ULS Câmpulung nu se teme de pesta porcină

Sub ameninţarea pestei porcine afri-cane (PPA) care a ajuns în judeţul ve-cin Argeșului, Dâmboviţa, liberalii din Consiliul Local Câmpulung l-au inter-pelat pe primarul Liviu Ţâroiu asupra măsurilor preventive luate până acum. Și nu fără temei, în condiţiile în care încă mai există coteţe lângă blocurile din cartierele câmpulungene în care se cresc păsări și porci. Iar coordonatorul Unităţii Locale de Sprijin (ULS), con-stituite la nivel local tocmai pentru a implementa măsurile necesare de pre-venire a apariţiei cazurilor de PPA, nu s-a arătat îngrijorat. „Nu pot eu acum să iau toţi porcii la control”, a răspuns Ţâ-roiu, acesta insistând asupra faptului că trebuie să se acţioneze cu discernământ, pentru a nu panica populaţia. „Dacă vom sesiza «semnalmente», atunci vom lua măsuri”, a conchis primarul-coor-donator, confundând simptomele cu semnalmentele și fără a sesiza situaţia în sine, aceea a tolerării în continuare a creșterii animalelor la bloc. C.I.B.

Primăria Câmpulung are un nou secretar

Ieșit la pensie după ce a dirijat legali-tatea în Primăria Câmpulung timp de aproape două decenii, secretarul Nico-lae Ghinea a fost înlocuit la sfârșitul lunii septembrie de Ramona Simion (foto), jurist intrat abrupt în adminis-traţia câmpulungeană anul trecut, prin transfer de la Bughea de Sus. Aceasta a fost cea care a promovat concursul or-ganizat pe post de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, probele fi ind susţinute pe 20 septembrie cu doar un singur pretendent.

Tot luna trecută au fost susţinute con-cursuri și pentru posturile de secretar la primăriile Cetăţeni și Vulturești. În urma acestora, cei din Cetăţeni au un nou secretar, după trei ani de lipsă, Ma-ria Corlet fi ind cea care a obţinut pos-tul. Pentru Vulturești a fost eșec, unicul candidat picând prima testare.

După alegerile locale din 2016, în zona Muscel s-au produs mai multe schimbări în rândul secretarilor de pri-mării, mai ales că trei dintre ei au deve-nit primari, la Bălilești, Bughea de Jos și Schitu Golești. O schimbare s-a produs și la Berevoești, iar în așteptare este și Bughea de Sus. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMENTAT

PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN

SUPRAFAȚĂ DE 220 MP, PRETABIL PENTRU:

BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Primarul Ţâroiu ţine ochii închişi în faţa Pieţei China Afacerea chinezului funcţionează fără aviz ISU şi sub altă fi rmă

Aventura chinezului cu fi rmă de Balș care a preluat fosta Piaţă Agroalimentară Vișoi din Câmpulung și a transformat-o în Piaţa China încă nu constituie o atracţie pentru primarul Liviu Ţâroiu. Afacerea de comerţ se derulează în continuare cu atenţionarea că nu există aviz ISU, iar acum a apărut o altă pro-blemă: bonurile fi scale emise cumpărătorilor nu au ca emitent fi rma care a concesionat spaţiul imens de peste două mii de metri pătraţi, ci o altă societate. Or, subconcesionarea nu era prevăzută în caietul de sarcini întocmit pentru atribuirea pieţei.

Întrebat despre acest lucru, dar și dacă s-a plătit până acum redevenţa lunară de 23.000 de lei, pri-marul Câmpulungului a oferit răspunsurile obiș-nuite, care nu clarifi că niciodată problemele. „Pe partea de spaţiu comercial, are dreptul să subînchi-rieze” și „încă nu a trecut o lună de când a început să funcţioneze”. Adică exact contrariul celor prevă-zute în caietul de sarcini și total neconform datei de deschidere, care a fost la fi nalul lunii august, dincolo de o lună. Iar despre problema autorizării activităţii fi rmei concesionare nici nu s-au mai fă-cut precizări și acestea supuse riscului de a fi deloc clare și concludente. Cătălin Ion Butoiu

O piaţă din Câmpulung va deveni centru de cazare pentru oamenii străzii

Trei pieţe mari avea municipiul muscelean, acum a mai rămas cu una, cea centrală, renumită în zonă de aproape două secole. Una a devenit, după cum v-am informat, „moșia” unui afacerist chinez, alta, cea din Grui, a devenit o ruină. Iar autorităţile lo-cale vor să îi schimbe destinaţia.

Piaţa Grui este neutilizată de peste un deceniu, iar primarul Liviu Ţâroiu și-a făcut deja planuri pentru aceasta. La etaj va amenaja locuinţe pentru persoane defavorizate, iar parterul se va transforma în club pentru pensionari și centru de colectare de mobilier și îmbrăcăminte pentru familiile sărace. Deocamdată ideea va fi transpusă în realitate doar printr-un studiu de fezabilitate.

Transformarea Pieţei Grui într-o locaţie utilă a mai fost propusă în urmă cu doi ani, dar amena-jarea acesteia ca loc de joacă acoperit s-a oprit la stadiul alocării unui milion de lei neutilizat.

C.I.B.

Domnule Bărbuceanu, o întrebare de... baraj. Dacă prefectul nu ar aproba re-ferendumul pentru demiterea primăriţei de la Ștefănești, consilierii locali liberali și-ar da demisia ca să declanșeze alegeri anticipate?

- Eu aș vrea ca împreună cu consilierii li-berali să își dea demisia și doamna primar. Dacă toți am cădea de acord să ne dăm demisia, eu și mâine o fac. Dar dacă și-ar da demisia doar consilierii liberali, asta nu ar fi sufi cient ca să se producă alegeri anticipate... Este adevărat că și Consiliul Local

intenţionează o acţiune pentru demiterea primăriţei?

- Nu, nu există intenția asta. Noi doream o ședință extraordinară de Consiliu Local în care să se discute situația, într-adevăr foarte gravă, de la Ștefănești. Până una-alta, primăriţa Ioana Du-

mitru face ceva concret în sensul creării cadrului pentru referendumul de demite-re a Consiliului Local…

- Se adună niște semnături. Punctul meu de vedere este că nu va reuși să adune nici un sfert din semnăturile necesare. A fost o discuție în care Consiliul Local să se întrunească și să dezbată situația în care ne găsim. Nu există la ora actuală niciun argument care să întrunească motivația pentru demiterea Consiliului Local. De doi ani și jumătate, în Consiliul Local Ștefănești, indiferent că nu s-au aprobat cu majoritate, toate hotărârile pe care le-a solicitat doamna primar au fost validate. Că doamna primar face astăzi o ședință de consiliu ordinară... De exemplu, joi (11 octombrie - n.red.) vine cu anumite punc-te pe ordinea de zi, pe care Consiliul Local - este dreptul lui, e partea deliberativă - să ceară lămuriri. Doamna, peste o săptămâ-nă vine din nou cu o ședință extraordina-ră sau chiar cu o ședință «de îndată», ceea ce nu am mai pomenit eu până acum, cu aceleași puncte, fără să aducă nicio lămu-rire. Și atunci este normal să nu le votezi. Nu au nicio legătură cu bunul mers al comunității. Doi. Nu a existat niciodată ca legislativul să nu se întrunească de două ori, așa cum cere legea, deci, de-a lungul celor doi ani și jumătate, în Ștefănești s-a întâmplat o dată că nu a fost ședință de Consiliu Local într-o lună și asta pentru că doamna primar nu a binevoit să con-voace consiliul. Nu a fost vina Consiliului. După aceea ne-am luat măsurile necesare și acum, când vedem că nu convoacă, le-gea ne permite și o convocăm noi. În plus, nu există nici măcar o lună de zile în care într-o ședință de CL să nu se fi aprobat cel puțin una, două, trei hotărâri, legea zice că la trei ședințe în care nu ai emis o ho-tărâre să existe ca element pentru care s-ar putea cere dizolvarea Consiliului Local. Nu există motivație, ci numai circ.

„Acum, doamna primar dorește să înfi ințeze o echipă de fotbal pe lângă Consiliul Local. Să vină o căpușă la buget?” Aveţi ședinţă ordinară de Consiliu

Local joi, 11 octombrie. Care credeţi că

sunt punctele de pe ordinea de zi pe care consilierii locali nu le vor vota?

- Există un proiect de hotărâre de bu-get în care sunt niște lucruri pe care si-gur Consiliul Local nu i le va aproba. De exemplu, țineți minte că la Ștefănești a fost o problemă cu echipa de fotbal a lui Păun, care făcut atâta tam-tam și apoi a dispărut domnul Păun. Acum, doamna primar, după ce Centrul Cultural a deve-nit de sine stătător, dorește - asta ne mai lipsea - să înfi ințeze o echipă de fotbal pe lângă Consiliul Local. Să vină o căpușă la buget? Nu! Eu nu sunt de acord și nu am fost niciodată. Adică vreţi să spuneţi că echipa de

fotbal ar fi una cu dedicaţie?- Vrem să mergem mai la substrat, să ve-

dem cine o fi antrenor, cine se ocupă cu ce... cine are anumite interese... Eu am stat 15 ani primar la Ștefănești. Dacă dumnea-voastră găsiți salariați pe care am avut in-teresul să îi angajez... Deci, acum sunt 27 de salariați angajați în doi ani și jumătate, din care nu știu dacă trei sau patru își me-rită locul. Sunt niște promisiuni făcute, au rezolvat niște probleme...

„Uitați-vă pe ordinea de zi a Consiliului Local și o să vedeți că toate acele proiecte introduse cu tam-tam, sumele alocate sunt de formă” Văd că v-aţi hotărât să puneţi punc-

tul pe „I”...- Mă doare și pe mine, pentru că

Ștefăneștiul își merita rolul lui. Acum este blamat. Ștefăneștiul are tot ce îi trebuie, și-a urbanizat fi ecare cetățean în curtea lui, dar în rest eu văd că se stagnează. Unde sunt lucrările? Anul trecut am pierdut 170 de miliarde. Nu ni i-au luat, dar nici nu ni i-au mai dat. Asta este grav, nu?! Am zis în 2016 că este normal, odată cu schim-barea unui guvern, ceilalți nu mai con-tinuă lucrările, dar în 2017 ce am făcut, în 2018 ce am făcut? Uitați-vă pe ordinea de zi a Consiliului Local și o să vedeți că toate acele proiecte introduse cu tam-tam, sumele alocate sunt de formă. Nu poți să

îmi spui că pentru o stradă de 1,8 kilo-metri aloci un miliard sau un miliard și jumătate și spui că faci și proiectare și lu-crare. Sunt de formă! Sunt o bătaie de joc! Am aprobat gândindu-ne la comunitate. Acum vine doamna și zice: toți banii de la aceste lucrări pe care nu le putem face, fără nicio motivație, îi băgăm în fondul de rulment. Pentru ca mâine nu știu ce spec-tacole sau ce va face... Vi se pare corect? Și atunci, este greșit că nu îi aprobă Consiliul Local unele hotărâri? S-a dorit la un mo-ment dat un proiect pe strada principală în Ștefănești Vale, care valora aproape 80 de miliarde. Acum este vorba despre un proiect pentru Coasta Câmpului, care va-lorează 120 de miliarde. Sunt un om care știe să citească un proiect, știe să citeas-că un buget. Deci, uitându-mă pe aceste proiecte, am rămas... Vă dau un exemplu: Coasta Câmpului are 3 kilometri și presu-punea că dăm la o parte covorul asfaltic, să decapăm tot nisipul și tot pământul ăla care s-au colmatat în 100 de ani și să o luăm de la capăt, ca și cum am face au-tostradă… Așa ceva nu se poate face pe o stradă care mai este și locuită. Păi, în anii ăștia când se lucrează acolo, cetățenii ce fac? Noi vorbim de îmbrăcăminte bitumi-noasă ușoară, asta este pentru străzile unei localități. De aici se trage concluzia că nu se dorește ca cele două străzi să fi e, de fapt, făcute, pentru că ele nu pot fi făcute de-cât în cinci-șase ani. E convinsă doamna că stă cinci-șase ani și că le face? Nu! Se dorește realizarea studiului de fezabilitate și proiectarea, care pot ajunge la 10-12 mi-liarde, și aici trageți concluzia. Se dorește realizarea studiilor și în rest proiectul se va pune în dosar. Deci, care sunt cele două străzi pen-

tru care primăriţa dorește să investească aceste sume?

- Coasta Câmpului acum și Oțelești, inițial. Lucrarea o vor face urmașii urmașilor noștri. Și de ce ar vrea doamna primar să

facă aceste investiţii în studii de fezabili-tate ce vor sfârși în sertar, pentru capital electoral sau...

- Trageți dumneavoastră concluziile!Alina Crângeanu

Într-un comunicat de presă al PNL Argeș este dezbătută din nou lipsa de efi ciență a Puterii în a construi mult așteptatele obiective, de această dată fi ind vorba despre o afi rmație re-centă a președintelui Senatu-lui, Călin Popescu-Tăriceanu: „Cum bine se știe, autostrada

Pitești-Sibiu este una dintre te-mele care au suscitat dezbateri și confruntări, iar de data asta cel care dă măsura unei ipocri-zii greu de imaginat este Călin Popescu-Tăriceanu. Acesta a declarat că proiectul autostră-zii Pitești-Sibiu, ca și alte pro-iecte de infrastructură, «ar fi trebuit să ajungă la maturitate, astfel de proiecte nefi ind ca vinul, îl pui în cămară și de-vin mai bune cu timpul. Nu! Trebuie să lucrezi la ele, să le împingi, să le elaborezi»”.

Liderul PNL Argeș, Adri-an Miuţescu, a mai adăugat: „Păi, dacă domnul Tăriceanu

este nemulţumit că proiectele de infrastructură nu ajung la maturitate și, deci, că minis-trul Transporturilor nu-și face treaba, de ce atunci când PNL a depus o moţiune simplă îm-potriva acestui ministru in-competent al Transporturilor grupul de parlamentari ALDE a votat împotriva moţiunii? Atunci era bun ministrul, iar acum Tăriceanu face declara-ţii de imagine împotriva lui? Chiar așa, crede că poate pă-căli o ţară întreagă?

Ipocrizia lui Tăriceanu a ajuns la paroxism! Declaraţia lui Tăriceanu vine în contex-

tul în care europarlamentarul PSD Corina Creţu este și ea în confl ict deschis cu guvernul PSD, declarând: «Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine și Guvern. Avem bani la Bruxelles pentru pro-iecte de infrastructură, dar nu avem proiecte».

Tot aici trebuie să mai adă-ugăm că guvernele ţărilor est-europene se pot confrunta, în viitor, cu presiuni din ce în ce mai mari privind accesarea fondurilor comunitare dacă nu vor respecta independenţa justiţiei”.

A.C.

Miuţescu îl acuză pe Tăriceanu de ipocrizie în chestiunea autostrăzii Piteşti-Sibiu

„Primăriţa a angajat în doi ani jumate 27 de oameni. Nu ştiu dacă trei sau patru îşi merită locul...”

Fostul primar Dorin Bărbuceanu o face zob pe Ioana Dumitru, actualul edil al Ştefăneştiului:

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

„Una este incompatibilitatea și altul cofl ictul de interese” Cine vă susţine și cine nu în

problemele pe care le aveţi cu ANI?

- E momentul cel mai important pentru treaba aceasta. Am discu-tat deschis și oriunde voi discuta deschis această problemă și n-am nevoie să mă susțină nimeni, pen-tru că mă susțin singur. Nu este un moment fericit în viața mea, n-am omorât pe nimeni, n-am furat nimic, iar legislația îmi dă

niște posibilități, nu ca să mă lupt sau să mă bat, ci ca să rezolv problema. Nu este nicio proble-mă dacă plec acasă, chiar nicio problemă, dar lucrurile care s-au întâmplat s-au întâmplat în ma-niera în care s-au întâmplat, în anul 2009. Am plătit mult pen-tru asta, liniște, bani, timp și tot ce vreți dumneavoastră, legat de acest eveniment. ANI constată în situația care sunt și, dacă vedeți, s-a făcut mare confuzie... Spun numai atât: una este incompati-bilitatea și altul este confl ictul de interese...

„Unii ziariști fac exces de zel” În PSD Argeș s-a discutat

situaţia dumneavoastră? Colegii vă susţin?

- Da' de ce să se discute în par-tid? De ce s-ar discuta? Am dis-cutat ca oameni, ca colegi. N-am avut nicio problemă, nici n-o să am. N-am nicio problemă! Exis-tă, dar nu vreau să intru pe ele-mentele prevăzute de lege, că nu-i momentul acum, nici nu vreau să o fac. Ce să discut acolo? În situația mea sunt mulți primari la nivel de țară, fi ecare cu situația lui, parlamentari, de asemenea... Legea își va spune cuvântul! Și n-am o problemă ca să nu mă încadrez în situația asta. Chiar dacă unii ziariști fac exces de zel - e dreptul lor, că oamenii trebui, să știe de subiect - s-au preocupat de nouă ani în aceeași măsură. Unii, treaba lor, nici n-au abor-dat, nici n-au deschis un cuvânt, ziare importante, chiar posturi de televiziune, care nici n-au amintit măcar ceva în legătură cu lucrul acesta...

Dar chestiunea este mediatiza-tă de foarte mulți ani și ce mi s-a întâmplat mie pentru prelungirea unui contract care funcționa din 93, prelungit în 2009, fără să-mi spună cineva... Votul meu n-a fost determinant, n-a fost vot cu însușire de foloase materiale. Un asemenea proiect nici nu mai ve-nise în Consiliul Local, de atunci nici n-a mai venit, căci contrac-tele, ca de exemplu acesta, se în-cheie la Centrul Cultural, fără ca eu să știu, sau Consiliul Local, că așa prevede legea... M-am băgat în seamă să votez, fără să știu ce fac.

„Nu mai înfi geți cuțitul. L-ați înfi pt de 200 de ori!” Au existat speculaţii referi-

toare la cine va urma la condu-cerea primăriei după ce veţi uza de toate căile de atac....

- Mi-ajunge! Nici n-am ce să spun. Punct. N-am primit nici raportul ANI. Nu mai înfi geți cuțitul. L-ați înfi pt de 200 de ori!

Izabela Moiceanu

Primarul Cornel Ionică: „Mă susţin singur, n-am nevoie să mă susţină nimeni”

Afl at în arest din mai 2017, Mi-hnea Untaru, fi ul regretatului profesor Iulian Untaru (dece-dat în noiembrie 2017), a luat sesiunea de toamnă a baca-laureatului. Mutat în urmă cu câteva luni de la Penitenciarul Colibași la cel din Craiova, Mihnea a dat bacalaureatul la Colegiul Național, Elena Cuza, din Craiova.

Și, spre lauda sa, Mihnea Unta-ru a luat bac-ul cu media 6,5, cla-sându-se pe locul 184 din 1328 de candidați din Dolj. Performanța lui este cu atât mai meritorie cu cât la psihologie a luat nota 8,4 - una dintre cele mai mari din Dolj - iar dintre cei 1328 candidați înscriși doar 403, adică doar o

treime, au luat bac-ul. La româ-nă, Mihnea a luat 5, iar la istorie - 6,1. La engleză, Mihnea are ni-velul B1, unul foarte bun.

Surse apropiate lui Mihnea ne-au declarat că acesta s-a pregătit pentru bac câte 3-4 ore pe zi, învățând în penitenciar și studi-ind zeci de cărți.

În vara lui 2017, Mihnea a fost la doar șapte sutimi de promovarea bacalaureatului, obținând media 5,93. După ce a făcut contestație, media lui a scăzut la 5.30. O ri-giditate ciudată a comisiei de ba-calaureat în Argeș legată de acest caz special, în condițiile în care în ultimii ani multor odrasle de VIP-uri din Argeș le-au fost mă-rite notele chiar și cu două puncte sau mai mult.

În octombrie 2017, Mihnea Un-taru (19 ani) a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închi-soare cu executare pentru trafi c

internațional de droguri de mare risc. În decembrie 2017, Curtea de Apel Pitești a respins apelul făcut de Mihnea, sentința rămâ-nând defi nitivă.

În vara lui 2017, Mihnea Unta-ru a fost agresat de mai multe ori de către colegii de celulă de la Pe-nitenciarul Colibași. Iar în urma reclamațiilor făcute la conducerea închisorii, Mihnea a fost mutat în altă celulă.

Reamintim că Mihnea Untaru a fost dat de tatăl său pe mâna poli-ţiștilor în primăvara lui 2017, asta după ce autoritățile nu au avut reacție la mai multe sesizări ale familiei. Tatăl, un profesor emi-nent din Pitești, a găsit în cutia poștală trei plicuri cu droguri și a sesizat BCCO Pitești. Iar bănu-ielile s-au confi rmat după câteva zile: în plicuri erau mai multe grame de droguri, inclusiv LSD.

Denis Grigorescu

Exclusiv. Condamnat pentru trafi c internaţional de droguri

Mihnea Untaru a luat bac-ul din puşcărie, cu notă mare la psihologie

De la discursul spășit-emotiv, rostit după ce a pierdut defi nitiv procesul cu ANI la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru confl ict de interese, primarul Piteștiului pare că și-a mai revenit, adoptând un ton ofensiv. Acum, Cornel Ionică susține că va uza de toate căile legale pentru a întârzia punerea în executare a sentinței, după modelul folosit și de alți primari și parlamentari afl ați în situație similară. Edilul spune că n-are nevoie de susținerea nimănui, nici măcar a partidului care l-a sprijinit să candideze la funcţia de primar și că nu vede de ce la nivelul PSD Argeș s-ar discuta rămâne-rea sa în funcție. Nici nu vrea s-audă de subiectul eventualului său succesor la fotoliul de primar după epuizarea căilor de atac, asta în condițiile în care ţine să întărească afi rmația potrivit căreia n-are nicio problemă cu plecarea din funcție. Vă prezentăm un scurt in-terviu cu primarul Cornel Ionică făcut luni, la deschiderea ”Toam-nei piteștene”, la fi nalul căruia edilul a încheiat patetic la adresa reporterului de la Jurnalul de Argeș: „Nu mai înfi geți cuțitul!”

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesPreotul Gavril Miholca, absolventul cu media 10 al Seminarului de la Curtea de Argeş

Ana Aslan, inițiatoarea unui simpozion la Pitești

1983. Palatul Culturii din Pitești, ”Simpozionul național vârsta a tre-ia sub semnul viitoarei evoluții so-ciale”, inițiator, academicianul Ana Aslan, coordonator Marta Diaco-nu.

35 de ani de la înfi ințarea Cenaclului „Liviu Rebreanu”

1983, februarie 15. Sărbătoarea a 35 de ani de la înfi ințarea Cena-clului literar „Liviu Rebreanu” din Pitești, inițial „Alexandru Sahia”, președinți: Drăghici Mărgineanu, Ion M. Dinu, Zenovie Păun, Tudor Diaconu, Ludmila Ghițescu, Ion Lică-Vulpești.

Zăpadă de peste un metru în Pitești

1984, decembrie 24-30. Etapă de vârf a iernii 1984-1985, zăpada atingând la Pitești înălțimi de pes-te un metru, temperatură mult sub valorile obișnuite, viscol, circulație îngreunată, acțiuni cetățenești pen-tru degajarea instituțiilor publice, unităților economice, principalelor artere de transport.

Dublarea podului de peste Râul Doamnei

1985-1987. Dublarea podului de peste Râul Doamnei, construit în 1912, proiect de rezistență, inginer Eugeniu Dumitrache, șef al Secției Drumuri Naționale Argeș, Ion Gheorghe.

Concurs internațional de planorism la Geamăna

1985. Aeroclubul „Henri Coandă” din Pitești, Concurs internațional de planorism, la Geamăna, 18 piloți români, patru reprezentanți din Franța și Polonia.

Inaugurarea Bazei Sportive Petrochimistul

1986. Inaugurarea Bazei Sportive Petrochimistul din Pitești, astăzi Arpechim, teren gazonat pentru fotbal și rugby (tribună, 200 de lo-curi), 10 terenuri de tenis de câmp cu zgură, două centrale și opt de antrenamente (tribună, 100 de lo-curi), alte dotări.

Simfonia lalelelor, Ediția a IX-a

1986, aprilie 25-27. Simfonia la-lelelor, Ediția a IX-a, expun 29 de unități specializate din România și, pentru prima dată, doi fl oricultori amatori.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Părintele Gavril Miholca s-a născut la 10 aprilie 1943, în Maramureș, provenind dintr-o familie cu mai mulți copii. A făcut numai două clase elementare, restul de două completându-le după armată. De mic s-a bucurat de respectul și prețuirea tuturor, familia sădindu-i o credință atât de puternică încât, deși de la 9 ani a fost slugă, colegii lui muncitori de mai târziu îl socoteau ca pe un preot, căci era blând și tăcut, preocupat de rugăciu-ne și de citirea Sfi ntei Scrip-turi. Aceasta se întâmpla încă din timpul angajării pe șantier la Târgul Lăpuș, între 1961-1964 și 1967-1968. Se pare că la îndemnul părin-telui Cleopa Nanu, pe atunci paroh în satul Baba, a urmat Seminarul Teologic de la Curtea de Argeș, absolvind primul, cu media 10, în data de 26 iunie 1971.

M.I.

A fost diacon și secretar la Arhiepiscopia Clujului

Gavril Miholca a iubit foar-te mult liniștea, singurătatea, se izola de ceilalți copii de vâr-sta lui și se deprindea cu fapta bună. În timpul Seminarului n-a cunoscut decât drumul din-tre biserică și școală, iar mai târ-ziu niciodată n-a ieșit pe poarta mănăstirii. Timp de 6 luni, ar-hiepiscopul Teofi l Herineanu al Clujului va încerca să-l păstreze ca diacon și secretar, dându-și

seama de sfi nțenia și râvna sa. Însă dorința fi erbinte a părinte-lui Gavril Miholca era de a sluji Domnului și oamenilor într-o parohie. Va fi hirotonit preot celib în 1972. După o scurtă pe-rioadă ca eclesiarh la Catedrala din Cluj (1 august - 1 decembrie 1972), i se dă parohia Cubleșul Someșan, unde va sta 15 ani, iar în 1986, prin pensionare de boală, se stabilește la Mănăsti-rea Nicula. Părintele era uscăţiv, de statură mijlocie, controlat în mișcări, parcă apăsat tot timpul, copleșit de un fi or fi erbinte care îl mistuia și îl înălța necontenit. Când a mers la Cubleș, a găsit biserica aproape dărâmată, fără casă parohială și aproape fără

credincioși. Atunci s-a apucat să zidească atât pe plan material, cât și spiritual.

A purtat cu el timp de 15 ani o boală necruțătoare: cancerul

Părintele nu punea accent pe cele materiale, pe trup, ci ținea mult la sufl et și-l hrănea cu o necontenită rugăciune. Era me-reu blând, iar când dojenea, o făcea cu atâta blândețe încât și cel mai împietrit om se simțea rușinat. Se ruga pentru tot, încă de mic sinceritatea și ardoarea sa au devenit o rugăciune neîn-cetată. Se prea poate să fi avut

darul rugăciunii inimii chiar în lume fi ind. Ca dovadă, rugăciu-nea îl mistuia, plângea în tim-pul Sfi ntei Liturghii, pe care o făcea cu frica de Dumnezeu, cu adâncă evlavie. Când n-a mai putut sluji, venea, se îmbrăca în hainele preoțești și participa cât de cât la slujbă. Dar minunea cea mai mare s-a petrecut cu el însuși, purtând timp de 15 ani o boală necruțătoare (cancerul), pentru care a cerut de trei ori lui Dumnezeu să o îndepărteze și, înțelegând că aceasta este mân-tuitoare, a purtat-o cu bucurie. De trei ori a trecut prin moarte clinică, medicii afi rmând, cu 10 ani înainte de a pleca dintre noi, că e imposibil să mai trăiască. Agravându-se boala, părintele Gavril Miholca se va retrage în 1985 la Mănăstirea Nicula, în-treaga obște primindu-l cu drag, cum o afi rmă într-o adresă din 20 iulie 1985 către Arhiepisco-pie. La 9 mai 1986 este tuns în monahism. Trebuia să fi e de Bu-navestire, dar s-a amânat pentru că era foarte bolnav. La 1 august 1986 este pensionat de boală. Avea doar 43 de ani.

S-a retras la mănăstire pentru a se pregăti de întâlnirea cu Hristos

Când se ruga pentru oameni, preotul Miholca uita de sine, stătea neclintit ca o lumânare, deși vedeai cum se topește. Stă-tea multă vreme cu credincioșii care-l căutau ca pe ”pâinea cal-dă”. Postea mult, nu mânca și nu se odihnea până nu termina cu toți. Cei ce l-au cunoscut mărturisesc faptul că din cau-za asta i-a venit îmbolnăvirea, pentru că tare mult se ostenea și se sacrifi ca pentru aproapele. Se știe, cancerul este boala stre-sului ori a sacrifi ciului până la jertfa supremă. Dar și cei din jur îl iubeau și se rugau cu lacrimi pentru vindecarea sa. Suferința era atât de grea încât cei ce-l pri-veau cu greu suportau să-l vadă. Nevoind vreun medicament, boala îi cutremura trupul fi rav, dar sufl etul său era cutremurat de întâlnirea cu Stăpânul său. Suferința a durat până la 1 oc-tombrie 1988, când, la praznicul Acoperământului Maicii Dom-nului, sufl etul său s-a înălțat la Domnul pentru a-și primi me-ritata răsplată, iar trupul i-a fost așezat în cimitirul mănăstirii, mormântul său fi ind străjuit de o frumoasă cruce din piatră fă-cută de credincioșii dragi de la Cubleș.

Cuvinte de învăţătură ale părintelui Gavril Miholca

• ”Doamne ajută, Doamne ajută să pot să-mi duc crucea, cum mi-o rânduit-o Bunul Dumnezeu”.

• ”Am săvârșit Liturghia și n-am știut ce săvârșesc. Dar Îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a miluit și nu m-a lăsat în întuneric. O mie de ani de aș trăi în această boală n-aș putea să-I mulțumesc lui Dumnezeu pentru mila pe care a avut-o spre mine. Mai bine să stau o mie de ani pe patul de suferință, decât să mai stau o clipă cum nu se cuvine înaintea Lui”.

• ”Cand ai pierdut sfi nțenia, ți-a luat satana aerul mântuirii”.• ”Satana poate cuceri un om [chiar] și de pe calea mântuirii

dacă face fapte rele, dar de pe calea pierzării toți sunt ai lui [vorbea de sectari] orișice fapte ar avea”.

• ”Dacă aș fi capabil să sufăr atât de mult încât să se poată mântui acest om, I-aș cere lui Hristos să-mi dea suferință nu-mai ca să vadă și el bucuria răsplătirilor viitoare”.

• ”Știi tu înaintea cui stăm? Amintește-ți mereu acest adevăr: că stăm înaintea lui Dumnezeu”.

Când se ruga pentru oameni, preotul Miholca uita de sine, stătea neclintit ca o lumânare, deși vedeai cum

se topește. Stătea multă vreme cu credincioșii care-l căutau ca pe ”pâinea caldă”.

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

În fi ecare săptămână, Bi-blioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să popularizeze noutăţile editoriale care există în fon-dul său de carte - romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări știinţifi ce.

În domeniul istoriei, trei lu-crări extrem de interesante pen-

tru cei care vor să afl e cât mai multe informaţii despre anumite evenimente, aparţinând anumi-tor perioade istorice: Nicolae Isar, ”Evocări istorice. 1821-1918” (București, Editura Universitară, 2018); Roger Moorhouse, ”Com-ploturile pentru asasinarea lui Hitler” (București, Editura Mete-or, 2017); Petre Popa, ”Mareșalul Ion/Ioan Antonescu și reședința

Argeșului: consemnări istorio-grafi ce” (Pitești, Editura Paralela 45, 2017). Celor care vor să studie-

ze medicina sau sunt pasionați de acest domeniu le semnalăm: Robert M. Sapolsky, ”De ce nu fac zebrele ulcer? Ce este stresul, cum ne îmbolnăvește și cum îl putem combate” (București, Edi-tura Publica, 2018); Arnold G. Nelson, Jouko Kokkonen, ”Ana-tomia stretchingului. Ghidul nostru ilustrat pentru creșterea

fl exibilității și a forței muscula-re” (București, Editura Lifestyle, 2018); Roxy Dillon, ”Secretul în-tineririi: cum să îți menții ener-gia, frumusețea și starea de bine prin metode naturale” (București, Editura Lifestyle, 2017). „Secţia pentru tineret” vă

oferă o gamă variată de noutăţi editoriale, dintre care menţio-năm: R.J. Palacio, ”Cartea lui Ju-lian” (București, Editura Arthur, 2016); Sharon M. Draper, ”Din capul meu” (București, Editura

Arthur, 2016); Holly Goldberg Sloan, ”Din 7 în 7” (București, Editura Arthur, 2017). Pentru iubitorii de literatu-

ră sugerăm următoarele titluri: Agnès Martin-Lugand, ”Feri-cirea îmi scapă printre dege-te” (București, Editura Trei, 2017); Haruki Murakami, ”La sud de graniţă, la vest de soare” (Iași, Editura Polirom, 2014); Jojo Moyes , ”Eu, și totuși alta” (București, Editura Litera, 2018).

Daniela Tudose – bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii

Festivalul Naţional de Muzică Folk Trivale Fest, ediţia a IV-a, pe 20 octombrie

Primăria Municipiului Pitești și Consi-liul Local organizează, prin Centrul Cul-tural Pitești, a IV-a ediție a Festivalului Național de Muzică Folk Trivale Fest, sâmbătă, 20 octombrie, de la ora 18,00, în sala de concerte a Filarmonicii Pitești. Evenimentul va cuprinde un concurs de interpretare și recitaluri extraordinare, susținute de Florin Chilian, Emeric Imre, Tiberiu Hărăguș și Grupul Folk P620. Înscrierile pentru concurs au început, iar preselecția va avea loc sâmbătă, 20 octom-brie, de la ora 10,00, la Centrul Cultural Pitești, în Sala Ars Nova, din imobilul Casa Cărții, situat în municipiul Pitești, strada Craiovei nr. 2, bloc G1. Concursul, jurizat de specialiști în domeniu și prezi-dat de cantautorul Florin Chilian, va avea loc pe două categorii de vârste: sub 18 ani și peste 18 ani, iar concurenții se pot în-scrie individual sau în grupuri formate din maximum 5 persoane.

Probele de concurs sunt: pentru catego-ria sub 18 ani două piese din repertoriul artiștilor consacrați sau din compoziții proprii, pentru categoria peste 18 ani, două piese numai din compoziții proprii.

Festivalul-concurs și gala laureaților se vor desfășura în sala de concerte a Fi-larmonicii Pitești, cu sediul în munici-piul Pitești, strada Calea București nr. 2, sâmbătă, 20 octombrie, de la ora 18,00. Concurenții vor trimite fi șa de înscriere la adresa: Centrul Cultural Pitești, mu-nicipiul Pitești, str. Craiovei nr. 2 - cod 110013, bl. G1, judeţul Argeș sau la adresa de e-mail cultcentre@yahoo.com, telefon 0248/219976, până pe data de 19 octombrie.

Fișa de înscriere poate fi ridicată de la secretariatul instituției sau poate fi des-cărcată de pe site-ul ofi cial al Centrului Cultural Pitești (www.centrul-cultural-pitesti.ro), fi ind atașată la Regulamentul Festivalului. Intrarea la festival este liberă, în limita locurilor disponibile. M.S.

Seară de poezie tibetană la Centrul Cultural Piteşti

Miercuri, 10 octombrie, de la ora 17,00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții, „Seară de poezie tibetană”, eveniment organizat de Grupul de Studiu Budist „Ţara Albă” al Fundației pentru Păstrarea Tradiției Ma-hayana, coordonat de promotorul cultural Alexandra Grigorescu. M.S.

În perioada următoare, una din cele mai inedite expoziții de fotografi e va fi itinerată prin țară: 100 de imagini realizate de soldatul fotograf Costică Acsinte. Colecția de fotografi i va ajun-ge în opt orașe, în cadrul proiectului ACSINTE.100.

Fotografi ile de război ale celebrului foto-graf român Costică Acsinte pot fi admirate și de publicul piteștean în perioada 10-13 octombrie, la sediul Fundației Culturale Ilfoveanu (strada Armand Călinescu nr.

2). Colecția de fotografi i înfățișează scene de război și portrete ale militarilor români de la începutul secolului XX. Intrarea este liberă, iar oaspeții sunt așteptați între orele 10:00-20:00, iar sâmbătă - 10:00-18:00.

Expoziția este una temporară și va ajun-ge în mai multe orașe ale țării: Slobozia, Iași, Constanța, Timișoara, Alba-Iulia, Cluj-Napoca și, în fi nal, la începutul lunii decembrie, la București. ACSINTE. 100 este un proiect organizat de Asociația Cul-turală Control N și fi nanțat de Ministerul

Culturii și Identității Naționale, în cadrul manifestărilor dedicate Centenarului. Fo-tograful Costică Acsinte din Slobozia a fost pe front în timpul Primului Război Mondial și s-a întors acasă cu o colecție de fotografi i cu soldați români, apoi și-a deschis un studio foto. Arhiva lui Costică Acsinte are peste 5.000 de cadre surprinse pe plăci de sticlă sau printate pe hârtie fo-tografi că. Costică Acsinte a murit la vârsta de 87 de ani.

Mari Tudor

Fotografi i de război, expuse la Fundaţia Culturală Ilfoveanu din Piteşti

Săptămâna trecută, Biblioteca Județeană Argeș a fost gazda expoziției itinerante de foto-grafi e, organizate de Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din Româ-nia, expoziție care urmărește să popularizeze, vizual, modalitățile în care aceste instituții se implică în viața comunităților din care fac parte. Proiectul a fost demarat în anul 2016 și este coordonat de Biblioteca Județeană ”George Barițiu” din Brașov.

Biblioteca publică este și trebuie să rămână o prezență distinctă în soci-etate. Tocmai de aceea se dorește ca expoziția colectivă să devină perma-

nentă și să dobândească statutul de port-drapel al asociației, sporind astfel gradul de stimulare a inovației în do-meniu și de vizibilitate, din perspec-tiva contribuției la binele comunitar.

În acest an, tema supusă atenției este ”Jocurile în biblioteci – de la ludoteci la jocuri video”, temă căreia Bibliote-ca Județeană Argeș i-a dat și sufl u, și expresivitate.

Fotografi ile surprind evenimente speciale din viața copiilor sau dedi-cate acestora, activități desfășurate atât în timpul școlii, cât și în vacanță, ateliere, cursuri, concursuri, toate menite să sublinieze, pe de o parte, importanța jocului în educație – de la cel tradițional, până la jocul sofi s-ticat, propus de tehnologia moder-nă – să valorizeze, pe de altă parte, munca bibliotecarului, discretă, dar extrem de delicată, constantă, demnă de tot respectul. În 2019, accentul se va pune pe Animația Culturală, iar în 2020, pe Educația Nonformală. Este vorba despre cursurile pentru copii, adolescenți și vârstnici.

Denisa Popescu

Bibliotecile din România, în fotografi i

Să ne cunoaştem personalităţile argeşene: expoziţie despre domnitorul Radu I

În perioada 1-30 octombrie, Secţia Știinţă și Tehnică din cadrul Bibliotecii Judeţene ,,Dinicu Golescu” Argeș găzduiește expoziţia intitula-tă sugestiv ”Radu I, domn al Ţării Românești (1330-1383)”.

Fiu al domnitorului Nicolae Alexandru Basarab și al doamnei Maria Lackfy, îi urmează fratelui său Vladislav I, al cărui asociat la tron fusese din 1372. Pe plan extern, a menţinut raporturile încordate cu Ungaria, moștenite de la predecesorul său. Pe plan intern, s-a arătat un sprijinitor al vieţii bisericești, fi ind ctitor la Cozia, Cotmeana și Tismana, ca și la Curtea de Argeș. A întemeiat schiturile: Jghia-bu din Vâlcea, Negru Vodă din Muscel și Biserica Veche din Râșnov (judeţul Brașov). În dreapta Du-nării, a restaurat mănăstirile Vratna și Mănăstiriţa. Întemeiază episcopia catolică din Severin, iar la 9 mai 1381, episcopia catolică de la Argeș. Se crede că ar fi fost înmormântat în Biserica Domnească de la Curtea de Argeș.

Expoziţia reunește lucrări istorice din cadrul Sec-ţiei ,,Știinţă și Tehnică” și vine în întâmpinarea ce-lor care doresc să aprofundeze personalitatea mar-cantă a domnitorului Radu I. Zina Ionescu

Expoziţie in memoriam Tudor Diaconu

Biblioteca Județeană Argeș organizează - joi, 11 octombrie, ora 17.00, în holul central - vernisajul expoziției de cărți, note și însemnări IN MEMO-RIAM TUDOR DIACONU (08.08. 1930 – 12. 10. 2015).

Tudor Diaconu a fost unul dintre promotorii culturali de marcă ai Argeșului, organizator a nu-meroase dezbateri pe teme de interes pentru co-munitate, susținător al valorilor tradiționale și al identității românești, în contextul globalizării în ritm susținut. Denisa Popescu

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

ANUNȚ DE PRESĂ

Pitești, 10.10.2018

Privind finalizarea proiectului „DEZVOLTAREA S.C. PROFESSIONAL COMPUTER LAND S.R.L. PRIN ACHIZITIA DE ECHIPAMENTE DE

ULTIMA GENERATIE”

S.C. PROFESSIONAL COMPUTER LAND S.R.L, în calitate de beneficiar, anunţă finalizarea proiectului cu titlul „DEZVOLTAREA S.C. PROFESSIONAL COMPUTER LAND S.R.L. PRIN ACHIZITIA DE ECHIPAMENTE DE ULTIMA GENERATIE”, Cod SMIS 113381, proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Contractul de finanţare nr. 1716 a fost semnat în data de 12.04.2018 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului: Obiectivul general al proiectului l-a constituit consolidarea pozitiei societatii PROFESSIONAL COMPUTER LAND S.R.L., pe piata specifica lucrarilor civile, respectiv lucrarilor de constructie a proiectelor utilitare pentru electricitate si telecomunicatii. In acest sens, firma a achizitionat un buldoexcavator si un incarcator telescopic de ultima generatie, ceea ce a condus implicit la dezvoltarea durabila a companiei, la respectarea normelor de mediu si la cresterea competitivitatii pe piata specifica. Prin atingerea obiectivului general, proiectul a contribuit la realizarea obiectivului general al prioritatii de investitie, respectiv consolidarea pozitiei pe piata a microintreprinderilor in domenii competitive identificate in Strategia Nationala de Competitivitate si Planurile de Dezvoltare Regionala. Obiective specifice ale proiectului au fost:

Cresterea cifrei de afaceri a S.C. PROFESSIONAL COMPUTER LAND S.R.L. cu 5%, ca urmare a extinderii domeniilor de activitate la un an de la finalizarea proiectului;

Crearea a 3 locuri de munca, cu norma intreaga si pe perioada nedeterminata, unul fiind ocupat de o persoana din cadrul categoriilor defavorizate;

Largirea portofoliului de clienti. Rezultatele proiectului:

Dotarea societatii cu echipamente de ultima generatie, cu productivitate ridicata si eficiente energetic Crearea a 3 noi locuri de munca permanente ca urmare a implementarii proiectului

Proiectul a avut un impact pozitiv în dezvoltarea societății, prin inovarea procesului tehnologic, respectiv alinierea acesteia la normele de mediu și la creșterea competitivității în piața specifică. Valoarea totală a contractului de finanţare a fost de 1.027.198,48 lei, valoarea totală eligibilă 863.192,00 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă 776.872,80 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din F.E.D.R. 660.341,88 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional 116.530,92 lei, iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului 86.319,20 lei. Valoarea neeligibilă inclusiv TVA a proiectului 164.006,48 lei. Durata de implementare a proiectului este de 19 luni (01.03.2017-30.09.2018). Locul de implementare a proiectului este inregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia, judetul Arges, Municipiul Curtea de Arges, str. Neagoe Voda, nr. 14. Detalii suplimentare puteți obține de la: VOICA P. MAGDA FABIOLA - Administrator, tel: 0722 580 077, email: costel_voica@yahoo.com.

S.C. PROFESSIONAL COMPUTER LAND S.R.L.

ANUNȚ DE PRESĂ

Pitești, 10.10.2018

Privind finalizarea proiectului ”ANAMORFIC”

S.C. PIXEL MEDIA S.R.L., în calitate de beneficiar, anunţă finalizarea proiectului cu titlul ”ANAMORFIC”, cod SMIS 109240, proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Contractul de finanţare nr. 1510 a fost semnat în data de 07.03.2018 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat diversificarea activităților firmei prin pătrunderea pe o nouă piață, cea a producției cinematografice, video și de televiziune. În acest sens, firma a achiziționat echipamente noi - obiective anamorfice, de ultimă generație, ceea ce va conduce implicit la inovare, la dezvoltarea sustenabilă a companiei, la respectarea normelor de mediu și la creșterea competitivității pe piață specifică. Prin atingerea acestui obiectiv, proiectul a contribuit la realizarea obiectivului general al priorității de investiție, respectiv consolidarea poziției pe piață a microîntreprinderilor în domenii competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate și Planurile de Dezvoltare Regională. Obiectivele specifice ale proiectului au fost: 1. Cresterea competitivitatii companiei, prin introducerea unui nou domeniu de activitate - productia cinematografica, video si de televiziune. 2. Crearea unui loc de munca, ce va fi ocupat de o persoana din cadrul categoriilor defavorizate Rezultatele proiectului: 1. Dotarea cu echipamante performante - 1 set de 6 obiective anamorfice 2. Angajarea unei persoane dintr-o categorie defavorizata (persoana ca varsta cuprinsa intre 15-24 ani). Proiectul a avut un impact pozitiv în dezvoltarea societății, prin inovarea procesului tehnologic, respectiv realizarea de producții video de calitate și la creșterea competitivității în piața specifică. Valoarea totală a contractului de finanţare a fost de 1,080,346.26 lei, valoarea totală eligibilă 907,854.00 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă 817,068.60 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din F.E.D.R. 694,508.31 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional 122,560.29 lei, iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului 90,785,40 lei. Valoarea neeligibilă inclusiv TVA a proiectului 172,492.26 lei. Durata de implementare a proiectului este de 29 luni (01.10.2016-28.02.2019). Locul de implementare a proiectului este inregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia, judetul Arges, municipiul Pitesti, Aleea Vasile Goldis, nr. 23, Cartier Gavana 1 (Zona Nord), parter, camera 3, Bl. R2, Sc. B, Ap. 1. Detalii suplimentare puteți obține de la: Mihăiță MOGA- Administrator, tel: 0746 188 927, email: mogamihaita@gmail.com

S.C. PIXEL MEDIA S.R.L.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Evreii ţepuiţi au sesizat DNA că Ivănescu l-a mituit pe fostul prefect Ion Cârstoiu

Exclusiv. Ce conţine plângerea nucleară din dosarul Pădurii Trivale

Pe lângă Ion Cârstoiu, mai multe instituții publice apar în plânge-rea afl ată în lucru la DNA Pitești, inclusiv un alt fost prefect - Iani Popa, un fost subprefect - Gheor-ghe Rizescu, fostul șef de la Cadas-tru Sorin Pandele, Valerian Jinga, fostul director al Direcției Silvice Argeș, precum și notarul Marin Cârstoiu

Omul de afaceri Nicolae Ivănescu şi Costel Ungureanu, procuratorul Ilenei Brătianu, sunt acuzați și pen-tru evaziune fi scală

DNA Pitești a decis pe 9 august 2017 începerea urmăririi penale in rem pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, luare de mită și dare de mită

Evreii care au dat 2,3 mili-oane euro pe 15,5 hectare de teren din Pădurea Trivale cumpărate de la omul de afaceri Nicolae Ivănescu și care au rămas și cu banii dați și fără terenuri au făcut plângere la DNA Pitești împotriva a zeci de ofi ciali din Argeș. Informația apare în dosarul de la Curtea de Apel Pitești în care cele trei fi rme ale evreilor care au cumpărat terenurile – KNA Big Investment, Orly Forest și Gov Estate&Investment R – cer strămutarea proce-sului de la Tribunalul Argeș, proces în cadrul căruia s-a decis în primă instanță anularea contractelor de vânzare-cumpărare prin care 32,8 hectare de teren, „teleportate” de la Rătești în Pădurea Trivale, au ajuns de la Ileana Brătianu la omul de afaceri Nicolae Ivă-nescu. Jurnalul de Argeș a consultat plângerea făcută la DNA Pitești de oamenii de afaceri din Israel și vă prezintă în exclusivitate acuzele pe care aceștia le aduc.

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

DNA Pitești a dispus începerea urmăririi penale in rem la două zile după ce a primit plângerea evreilor

Cum spuneam, lista celor împo-triva cărora a fost făcută plângere la DNA este una plină de nume sonore:

- fostul prefect Ion Cârstoiu;- fostul subprefect Gheorghe

Rizescu;- membrii Comisiei Județene

Argeș pentru stabilirea drepturi-lor de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestie-re la data de 5 octombrie 2006: Ion Popa (fost subprefect și apoi prefect), Ion Gh. Ionescu (dece-dat între timp), Iulia Ciuhandu, Corneliu Vasilescu (fost șef al Direcției Agricole), Sorin Pan-dele (fost director la Cadastru), Doina Florea, Valerian Jinga (fost director la Direcția Silvică), Stan Cristian, Viorica Răducanu, Se-ver Stanciu, Dumitru Ghica, Ro-mica Tomescu, Florian Povarnă;

- Gheorghe Matei, fost primar Rătești;

- Sorin Ștefănescu, fost șef Oco-lul Silvic Pitești;

- Costel Ungureanu, procurato-rul Ilenei Brătianu;

- Nicolae Ivănescu;- membrii conducerii RNP

Romsilva și Ocolurile Silvice din județul Argeș din 2006 și până în prezent;

- notar Marin Cârstoiu.Plângerea formulată de către

oamenii de afaceri evrei țepuiți a ajuns la DNA Pitești pe 7 august 2017. Pe 9 august 2017, DNA Pitești a dispus începerea urmă-ririi penale in rem pentru trei infracțiuni: abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe de-osebit de grave, în formă continu-ată; luare de mită; dare de mită. Iar acest dosar nou a fost conexat la un altul deschis în 2013, tot legat de ”teleportarea” terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale.

„Retrocedarea din Pădurea Trivale s-a făcut cu premeditare, pentru a mări de mii de ori valoarea terenului retrocedat”

Trebuie spus că plângerea la DNA Pitești a fost formulată de cinci oameni de afaceri din Israel: Leza Yosef, Josopov Meir, Abayev Yair, Nir Shlomo și Alon Shlomo.

În plângerea trimisă procuro-rilor anticorupție, oamenii de afaceri evrei precizează că au cumpărat de la Nicolae Ivănescu trei terenuri în Pădurea Trivale: 60.000 mp pe 27 aprilie 2010, 20.000 mp pe 27 mai 2010 și 34.300 mp pe 12 aprilie 2014. Toate terenurile au fost cumpăra-te cu același preț per metru pă-trat: 15 euro.

După cum spun oamenii de afa-ceri evrei în plângere, „analizând materialul juridic din dosarele privind terenurile din Pădurea Trivale, reiese concluzia clară că retrocedarea și punerea în posesie a celor 32,8 ja de teren în Pădu-rea Trivale Pitești și nu pe locul care s-a afl at inițial în posesia autorilor în comuna Rătești, așa cum indica legea, sau, în lipsă, acordarea de despăgubiri, nu a urmat cursul normal și legal, ci s-a făcut cu premeditare, pentru a mări astfel de mii de ori valoarea terenului retrocedat. Așa se expli-că faptul că Nicolae Ivănescu a cumpărat terenul de 223.600 mp (pe 7 martie 2007) de la Ileana Brătianu prin mandatarul Ungu-reanu Costel cu 100.000 de lei, teren pe care actul de dezmem-brare încheiat pe 12 august 2008 în fața notarului Marin Cârstoiu îl aprecia la suma de 4.472.000 lei și pe care l-a vândut 3 ani mai târziu la suma de 9.124.575 lei”.

Costel Ungureanu și Nicolae Ivănescu, acuzați de evrei că ar fi dat mită conducerii Prefecturii, membrilor Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș și fostului primar de la Rătești

În plângerea de la DNA Pitești, oamenii de afaceri din Israel aduc numeroase acuze. În prima dintre ele ei spun: ”Învinuim pe Ungu-reanu Costel și Nicolae Ivănescu că au mituit pe fostul prefect Ion Cârstoiu, fostul subprefect Gheorghe Rizescu, pe membrii Comisiei Județene Argeș pentru stabilirea drepturilor de propri-etate privată asupra terenurilor agricole și forestiere la data de 5 octombrie 2006, pe Gheorghe Matei, fost primar Rătești, și pe Sorin Ștefănescu, fost șef Ocolul Silvic Pitești, pentru a retroceda Pădurea Trivale Pitești în loc de pădurea din comuna Rătești sau în locul acordării de despăgubiri bănești conform legislației”.

Fostul prefect Ion Cârstoiu, fos-tul subprefect Gheorghe Rizescu, membrii Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș din 5 octom-brie 2006, fostul primar Ghe-orghe Matei și Sorin Ștefănescu, fost șef Ocolul Silvic Pitești, sunt acuzați de evrei de ”luare de mită de la Ungureanu Costel și Nicolae Ivănescu pentru a înlesni această afacere cu fațadă legală, dar care de fapt ascundea o mașinație penală, contravenind astfel art. 289-309 din Codul Penal”.

Conducerile Romsilva și ale Direcției Silvice Argeș, acuzate că „au ascuns aspectul penal al faptelor”

Evreii au făcut două acuze și împotriva membrilor conducerii RNP Romsilva și Ocolurilor Sil-vice din județul Argeș din 2006 și până în prezent, despre care spun în prima acuză că, ”cu toate că

au luat cunoștință de ilegalitățile comise, au ascuns aspectul penal al faptelor, referindu-se la acesta, în dosarele civile de la Judecăto-ria Pitești și Tribunalul Argeș, ca la o greșeală birocratică/tehnică, neraportând faptele autorităților acreditate, așa cum îi obliga pa-ragraful 291 din Codul de proce-dură penală”.

În a doua acuză, evreii îi învi-nuiesc pe cei de la Romsilva și Direcția Silvică Argeș că ”nu au reacționat la înștiințarea cu pri-vire la dreptul de preempțiune trimisă de Nicolae Ivănescu pe 18.03.2010 și la intenția acestuia de a vinde terenul la prețul de 15 euro/mp și, cu toate că au avut cunoștință de ilegalitatea retro-cedării, nu au solicitat înscrierea unei mențiuni de avertisment în Cartea Funciară, lăsând posibili-tatea lui Nicolae Ivănescu să co-mercializeze acest teren investito-rilor străini la un preț fabulos”.

„Funcționarii Cărții Funciare Pitești au scos terenul din circuitul public al statului fără a se sprijini pe o hotărâre de Guvern, conform legislației”

În plângerea făcută de oamenii de afaceri din Israel sunt formu-late acuze și la adresa mai multor angajați și șefi din cadrul OCPI Argeș: ”Învinuim pe funcționarii și directorul Cărții Funciare Pitești, care au scos terenul din circuitul public al statului, tre-cându-l în circuitul civil, pe nu-mele Brătianu Ileana, fără a se sprijini pe o hotărâre de Guvern, conform legislației”.

”Învinuim pe Ungureanu Costel și Nicolae Ivănescu de evaziune fi scală”

În afară de dare de mită, evreii îi acuză pe procuratorul Costel Ungureanu și pe omul de afaceri Nicolae Ivănescu și de ”evaziune

fi scală, declarând suma contrac-tului de vânzare de 100.000 lei pentru 223.000 mp în Pădurea Trivale și plătind taxe de 91.000 lei. Ce vânzător ar fi acceptat să vândă această suprafață la suma netă de 9000 lei dacă nu ar fi pri-mit în fapt o sumă mai mare?”

Ce spune Nicolae Ivănescu: „Am fost de mai multe ori la DNA”

Am luat legătura și cu Nicolae Ivănescu pentru a ne spune punc-tul său de vedere legat de acuzele ce îi sunt aduse de către oamenii de afaceri din Israel. ”Indiferent ce acuze sunt aduse în acea plân-gere, eu pot să vă spun că am fost cumpărător de bună-credință. Eu am negociat, am plătit și am cumpărat o pădure. La rândul meu, am vândut acea proprietate cu acte în regulă. Unde am greșit

eu?”, ne-a declarat Nicolae Ivă-nescu.

Nicolae Ivănescu respinge acu-zele de dare de mită formulate de evrei. Legat de acuzele de evaziu-ne fi scală, omul de afaceri spune că ”nu am făcut nicio evaziune. Vânzarea terenurilor s-a făcut la grila notarială. Taxele notariale se plătesc la grilă și nu mai puțin decât grila notarială. Iar grila e în funcție de zona unde este pro-prietatea respectivă. Dacă se face evaziune, este răspunderea nota-rului”.

Tot Nicolae Ivănescu ne-a de-clarat: ”Am fost de mai multe ori la DNA (n. red. - acum două luni același Nicolae Ivănescu declara că nu a fost chemat niciodată la DNA). Este un dosar pe rol. Au fost multe verifi cări”.

Material realizat de Denis Grigorescu

Istoricul unei teleportări penale Istoricul unei teleportări penale

Pe 31 august 2005, Ileana Brătianu (foto), prin procuratorul său, Costel N. Ungurea-nu - bibliotecarul de la Rătești - a revendicat

terenurile forestiere ce aparţinuseră istoricu-lui Gheorghe Brătianu, a cărui moștenitoare era. La data respectivă, procuratorul Costel Ungureanu a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar Rătești restituirea pe vechiul amplasament a unei suprafeţe totale de 170 ha de vegetaţie forestieră, 90 ha în punctul „Parapet” și 80 ha în satul Tigveni, comuna Rătești. Cum 32,8 hectare dintre cele soli-citate pe vechiul amplasament fuseseră deja atribuite legal altor persoane, Ilenei Brătianu i s-au oferit mai multe variante, în decembrie 2006. După două refuzuri de amplasamente destul de bune din punct de vedere imobili-ar, la Valea Mare-Ștefănești și Dobrogostea, a fost acceptată abia a treia variantă, chiar de nerefuzat, tocmai în Pădurea Trivale. În februarie 2007, Prefectura, condusă pe atunci de PDL-istul Ion Cîrstoiu, a emis imediat titlul de proprietate, iar terenurile au fost vândute la scurt timp, în luna martie a

aceluiași an, lui Nicolae Ivănescu. În 2009, însă, izbucnește scandalul Pădurii Trivale și aceeași Prefectură Argeș descoperă brusc o serie de hărți conform cărora respectivele hectare din miezul Pădurii Trivale, ajunse în posesia magnatului Ivănescu, ar fi fost în domeniul statului încă din anii

‚40. De bună

intenție, noul prefect, pesedistul Marcel Proca, demarează, în iulie 2009, o acțiune în instanță pentru anularea titlului de pro-prietate emis în Pădurea Trivale. Foarte in-teresant este că, în decembrie 2006, Ocolul Silvic Pitești dăduse scris că terenul respectiv este liber și poate fi retrocedat. Numai că „surprizele” continuă și, în 2010, deși Prefec-tura deschisese un proces care se afl a deja pe rolul instanței și prin care se cerea anularea titlului de proprietate din Trivale, Ivănescu reușește să înstrăineze o parte din respective-le terenuri unor investitori evrei, de la care a primit în total 2,3 milioane euro.

Autor R te tiGheorghe Br tianu

Mo tenitor R te ti Ileana

Br tianu

Procurator R te ti Costel

Ungureanu

Cump r tor 29,5 ha

în P dureaTrivale (2007)

Nicolae Iv nescu

Cump r tor 3 ha în P durea

Trivale (2007)Ionu Paraschiv

(ginere) i Valerian Jinga (socru)

Cump r tor 3 ha în

P durea Trivale (2007)

Valeria Stoian

Cump r tor în P durea

Trivale (2010)Orly Forest

Valeria Stoian

(cet ean român)

Orly Forest

Leza Yosef (cet ean israelian)

Transfer 32,8 ha

Vânzare 15,5 ha

Pre : 3,5 miliarde

lei vechi

Pre : 2 miliarde

lei vechi

Pre : 2 miliarde

lei vechi

Pre : 200.000 de euro

Pre : 2,3

milioane euro

PE AXA R TE TI - TRIVALESCHEMA DE TRANSFER

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

DS Smith, prezentă în Ştefăneşti, a mai achiziţionat două fabrici de ambalaje

DS Smith plc a fi nalizat anul acesta achiziţia EcoPack și EcoPaper din România, o tranzacţie estimată la 208 milioane euro, una dintre cele mai mari bifate în industria locală. DS Smith este unul dintre liderii de pe piaţa ambalajelor la nivel euro-pean și mondial, operează în 37 de pieţe și are peste 27.000 de angajaţi. Anterior tranzacţiei, compania era prezentă pe piaţa locală cu două unităţi, una la Timișoara și una în Ștefănești (Argeș).

Britanicii demaraseră procesul de achiziţie în ulti-mul trimestru al anului trecut.

Ecopack mai controlează, pe lângă fabrica din Ghimbav, și fabrica de hârtie pentru carton ondu-lat Ecopaper din Zărnești (afaceri de 151 milioane lei și un profi t net de 2,2 milioane lei, la 198 de angajaţi în 2016). Achiziţia crește capacitatea DS Smith și va susţine operaţiunile deja existente în Europa de Est, potrivit ofi cialilor companiei. DS Smith plc îi va păstra pe cei 400 de angajaţi actuali și chiar ar putea să mărească numărul de angajaţi odată cu creșterea cererii, potrivit informaţiilor de la momentul tranzacţiei. F. Silvestru

Drumul expres Craiova-Piteşti, construit de italieni

Tierra Scavi și Asocierea SA&PE Construct sunt cei doi constructori care vor proiecta și executa tronsoanele 1 și 2 ale drumului expres Craiova-Pi-tești, arată un comunicat transmis de Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNA-IR). Compania de Drumuri precizează că Tierra Scavi (Italia) va realiza Tronsonul 1, în lungime de 17,7 km, câștigând oferta cu 358,179 de milioane de lei fără TVA (76 de milioane de euro). Tronso-nul 2, care este împărţit în două loturi, va fi reali-zat de Asocierea SA&PE Construct SRL-Spediti-on UMB SRL-Tehnostrade SRL-Consitrans SRL (Romania). Lotul 1 din Tronsonul 2 are o lungime de 18,5 km și a fost ofertat cu 661,452 de milioane de lei fără TVA (141 de milioane de euro), iar lotul 2 din același tronson, care are o lungime de 23,35 km, urmează a fi realizat de același consorţiu, cu 795,189 de milioane de lei fără TVA (168 de mili-oane de euro). F. Silvestru

Autostrada Sibiu-Piteşti s-a împotmolit în acordul de mediu

Directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Narcis Neaga, a anunţat joi, 4 octombrie, că acor-dul de mediu la autostrada Sibiu - Pitești este po-sibil să fi e gata până la fi nalul anului, după care se pot organiza licitaţii pentru loturile 2, 3 și 4. „Cât privește autostrada Sibiu - Pitești, sunt convins că vă interesează subiectul, loturile 1 și 5, după cum știţi, au fost licitate. Ele sunt în faza de evaluare. Nu pot fi comunicaţi câștigătorii încă, până când nu vom avea acord de mediu pentru întreg sectorul Sibiu - Pitești. Este o cerinţă a Uniunii Europene de la care nu ne abatem. De asemenea, nu vom lan-sa sectoarele 2, 3 și 4, până nu vom avea acordul de mediu”, a declarat Neaga într-o conferinţă de presă. Întrebat când este posibil ca CNAIR să aibă acordul de mediu la autostrada Sibiu - Pitești, Ne-aga a răspuns: „Din informaţiile pe care le avem, până la sfârșitul anului”. „Termenul de fi nalizare a autostrăzii Pitești-Sibiu este o ecuaţie cu multe necunoscute, însă de la patru ani în sus putem vor-bi de un termen pentru acest obiectiv”, declara, în luna august, la Digi 24, ministrul Transporturilor, Lucian Șova. F. Silvestru

„Ţinta noastră este să trecem de un milion de uni tăţi în următorii ani, dar, pentru a face asta, tre buie să creștem capacitatea. Acum Piteștiul lu crea ză la capacitate maximă, de aproape 350.000 de unităţi, Tanger lucrează la capacitate maximă tot la circa 350.000 de unităţi, și de asemenea uzina Somaca din Casa-blanca este, tot la capacitate maximă, de circa 60.000, trebuie să creștem undeva capacitatea, deoarece anul acesta ajun-gem la peste 700.000 de mașini Dacia“, a declarat Marc Suss (foto), program director global access, vicepreședinte în cadrul Groupe Renault.

Creșterea vânzărilor de Dacia vine și în contextul în care la fi nalul anului tre-cut marca a venit cu cea de-a doua ge-

neraţie a SUV-ului Duster, iar produc-ţia acestuia a urcat la peste 118.000 de unităţi în primele șase luni ale acestui an, în creștere cu 11% faţă de perioada similară a anului trecut.

Producția Dacia nu poate crește fără o autostradă pe Valea Oltului

Este pentru prima dată când un ofi ci-al de la Renault discută deschis despre posibilitatea de a ma jora capacitatea de producţie de la Mioveni. Ulti mele creș-teri în capacitatea uzinei au avut loc în perioada 2009 – 2010, atunci când San-dero repre zen ta mai bine de jumătate din producţie, iar uzina urma să intro-

ducă prima generaţie a SUV-ului Dus-ter. „România are o șansă ca Renault să majoreze producţia locală. Avem în România toate diviziile gru pului, inclu-siv Renault Technologie Roumanie, și este ţara-mamă a mărcii Dacia și avem reţeaua de furnizori. Dar pentru acest lucru este foarte importantă competiti-vitatea“, a explicat Marc Suss.

Vicepreședintele Grupului Renault nu a avansat detalii despre o posibilă inves-tiţie, însă, având în vedere capacitatea necesară, de peste 300.000 de mașini, se poate lua în discuţie o investiţie de cel puţin un miliard de euro. În Româ-nia principala problemă a uzinei Dacia o reprezintă infrastructura, iar lipsa unei autostrăzi pe Valea Oltului îngre-unează atât livrarea mașinilor la export, cât și livrarea pieselor către uzină. Mai mult, trenurile de marfă circulă cu o viteză medie de numai 15 km/h. Pe de altă parte, cel mai probabil până în 2020 va exista o auto stradă fără între-ruperi de la Sibiu până la graniţă și sunt în derulare investiţii în infrastructura feroviară. Dar cel mai probabil lucrările la auto strada Pitești-Sibiu nu vor dema-ra până în 2020. Spre exemplu, în 2015 autorităţile declarau că în 2020-2021 autostrada va fi gata, cu toate că este de departe cel mai complex proiect ce va fi realizat în România.

„Decizia cu privire la unde va fi această capacitate adiţională care să ne permită depășirea pragului de 1 milion de ma-șini Dacia nu a fost luată încă, dar anu-miţi pași au fost făcuţi deja“, a subliniat Marc Suss. Așadar, Guvernul României are pe masă în acest moment decizia francezilor de la Renault de a majora capacitatea de producţie a uzinei de la Mioveni, de la circa 350.000 în prezent, la 400.000 sau chiar 450.000 de unităţi în anii următori. „Am discutat cu Gu-vernul României creșterea producţiei la Mioveni și i-am transmis că avem nevo-ie de infrastructură pentru a face acest lucru. De asemenea, discutăm despre ajutoare de stat. Ei au spus că înţeleg problema și vor lua măsurile necesare. Totul va depinde de aceste măsuri”, a subliniat ofi cialul Grupului Renault.

Florin Silvestru

Francezii ne-o spun în faţă: România riscă să nu mai fi e principalul producător al mărcii Dacia

Vânzările de Dacia vor crește în următorii ani, de la 720.000, la peste un milion de mașini anual, dar francezii mai au nevoie de o capacitate suplimentară de cel puţin 300.000 de unităţi. Uzina de la Mioveni este luată în calcul de Renault pentru a majora capacitatea de producţie pentru Dacia, în condiţiile în care an de an cresc vânzările mărcii, iar uzinele actuale se apropie de capacitatea maximă.

Dănuț Bica: ”În calitatea dumneavoastră de senator și președinte al Comisiei pentru buget, fi nanțe, activitate ban-cară și piață de capital din Se-natul României, ați susținut în luna septembrie a anului trecut amendamentul PNL prin care se propunea eliminarea accizei suplimentare la carburanți. Din păcate, acesta a fost adoptat în cadrul Comisiei, dar a fost res-pins în plenul Senatului. La în-vestirea în funcția de ministru al Finanțelor Publice, ați pro-mis că veți analiza posibilitatea renunțării la supraacciză. De ase-menea, în luna iulie ați afi rmat că vă doriți să eliminați acciza su-plimentară și că aveți în vedere o astfel de măsură, fără să indicați și un termen ferm pentru im-plementarea ei. După cum este cunoscut, România are astăzi una dintre cele mai înalte rate de fi scalizare pentru carburanți din Uniunea Europeană. De aseme-nea, având în vedere că prețul fi nal, la pompă, depinde și de va-lorile cotațiilor internaționale ale petrolului, este îngrijorător fap-tul că în septembrie 2017 prețul internațional al țițeiului era de circa 56 dolari/baril, în vreme ce în septembrie 2018 a depășit 82 de dolari/baril. În fapt, această creștere se resimte în prețul fi nal

al carburanților, care, numai în ultimul an, s-a majorat în țara noastră cu peste 23%. În aceste condiții, vă întreb care este ter-menul până la care va fi elimina-tă supraacciza pentru carburanți introdusă prin Ordonanța Gu-vernului nr. 25/2017. De aseme-nea, cunoscând impactul buge-tar pozitiv al eliminării accizei suplimentare pentru carburanți, demonstrat în prima parte a anului 2017 (creșterea consumu-lui intern, recuperarea transpor-tatorilor care alimentează astăzi în afara țării), de ce nu luați în considerare eliminarea supra-accizei în ultimul trimestru din acest an, având astfel posibilita-tea să reechilibrați o parte din bugetul general consolidat? Nu în ultimul rând, având în vede-re temerea exprimată de dum-neavoastră cu privire la faptul că reducerea respectivă nu se va refl ecta în prețul la pompă, ci va ajunge în buzunarul unor com-panii, ați analizat consecințele aplicării unei asemenea măsuri împreună cu reprezentanții ma-rilor operatori din domeniu? Ați luat în considerare solicitarea im-plicării Consiliului Concurenței, în situația în care aveți suspiciuni privind realizarea de eventuale înțelegeri neconcurențiale?”.

M.I.

Deputatul Dănuţ Bica s-a adresat ministrului Finanţelor în privinţa eliminării accizei suplimentare la carburanţi

Deputatul PNL de Argeș Dănuț Bica s-a adre-sat ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, în privința eliminării accizei suplimentare la carburanți. Parlamentarul argeșean susține că, prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2017 pentru modifi carea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fi scal, Cabinetul PSD-ALDE condus de Mihai Tudose a aprobat majorarea accizelor la carburanți, în două etape, de la 15 septembrie și 1 octombrie 2017. Aplicarea acestei măsuri a avut pronunțate consecințe infl aționiste, conducând la creșteri imediate ale prețurilor la pompă ale benzinei și motorinei, cu efecte nocive atât asupra mediului de afaceri intern, cât și asupra nivelului de trai al populației.

Acum Piteștiul lu crea ză la ca-pacitate maxi-mă, de aproape 350.000 de unităţi...

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

UNGHIURI DE VEDERE

INTERES! Spadasina Simona Gherman, campi-oană internațională și medaliată cu aur la Rio (spa-dă pe echipe), a participat week-end-ul trecut la o demonstrație a sportivilor primei școli din Pitești dedicate acestui sport, și anume ACS Spadasinii Argeșeni, sportivi antrenați de Mihai Predescu se-nior, reprezentant al Clubului Steaua, și Mihai Pre-descu jr. Evenimentul a avut loc sâmbăta trecută la Carrefour Pitești, în cadrul Festivalului vinului. Iată, așadar, că există interes și pentru un sport mai puțin mediatizat și practicat în Argeș!

Fotbaliștii de la FC Argeș și CS Mioveni, pregătiți înainte de El Clasico al județului.

În ce vreți să ne duelăm? În goluri împușcate la vinclu sau în voleuri trase la foc

automat?

Din câte se pare, pe lângă fenomenul numit fotbal, care este într-adevăr o adevărată industrie, iată că a ve-nit rândul și baschetului să producă bănuți. Spunem acest lucru doar dacă ne gândim că de ceva timp au apărut școli private care pregătesc baschetbaliști, deși aceștia sunt fi e la LPS Pitești, fi e la echipa mare sau cea studențească a Piteștiului. Ei bine, ar fi vorba de școlile private de baschet conduse de Silviu Corodi și de Narcis Șufariu, două școli de baschet care, iată, au început să producă.

Zvonul săptămânii!

Piteștiul va fi prezent la Campionatul European de Kickboxing pentru seniori 2018, care se va desfășura în Bratisla-va, Slovacia. Lotul Ro-mâniei de kickboxing care ne va reprezenta la această competiție include și doi sportivi piteșteni. Competiția se va desfășura în capita-la Slovaciei în perioada 13 - 21 octombrie 2018. WAKO este cunoscută ca organizația principală europeană și mondială de kickboxing, incluzând și diviziunea WAKO-pro, K1. Speranțele în a ajun-ge pe podiumul euro-pean sunt puse în Marius Cocean (foto), la catego-ria 84 kg - Kickboxing KL, și Popa Leonard, la categoria 81 kg - Kickbo-xing K1. Băieții sunt

sănătoși și încrezători că își vor înplini visul de a urca pe podiumul eu-ropean. Amândoi sunt antrenați la Clubul Spor-tiv Aleph din Pitești și au fost ajutați de colegi pe tot parcursul celor două luni de pregătire intensă și de preparatorul fi zic Mădălin Dănălache.

M.I.

Doi sportivi piteşteni vor participa la Campionatul European de Kickboxing pentru seniori

„Văzând că fotbalul a devenit o industrie cu mare mafi e în ea, m-am îndepărtat de astfel de obiceiuri”

Gheorghe Badea: „Da. Am avut o discuție cu dl. primar Ionică despre sponsorizarea echipei de fotbal FC Argeș. Am avut o discuție despre mai multe variante de a sponsoriza aceas-tă echipă. De toate pentru toți... Ce gândim... O problemă delicată... Deo-camdată nu pot să spun dacă s-a decis ceva concret în acest sens. Încă anali-zez această situație... Până nu analizez fenomenul, nu pot să decid, nu mă pot pronunța. Pot spune că în viața mea am făcut ce am gândit că e pozitiv pentru societate. Mai departe... Nu mă pronunț. Nu pot să vehiculez anu-mite cifre... Nu am spus că voi spon-soriza fotbalul, nu am spus că-mi place fotbalul, poate mie îmi place cultura, poate îmi place baschetul, handbalul, poate îmi place altceva. Poate îmi pla-ce turismul, domeniu în care în Argeș nu s-a făcut nimic... Nu știu! Am susținut atâția ani echipa de baschet... D-le, eu nu agreez fotbalul... În copi-

lărie am jucat fotbal, am mers la me-ciuri când eram adolescent, când eram tânăr, dar văzând că fotbalul a devenit o industrie cu mare mafi e în ea, m-am îndepărtat de astfel de obiceiuri. Ce să-mi placă? Fotbalul lui Becali, fotba-lul lui Mureșan și al altora? Nu vedeți că dirijează numai ăștia cu trei clase? Eu sunt încântat că FC Argeș a ajuns aici unde a ajuns... Mi-a plăcut că s-a luat brand-ul FC Argeș. Bineînțeles că tot ce e posibil pentru județul meu mă încântă, îmi face plăcere... Dacă dvs., mass-media, reușiți să strângeți la FC Argeș 15-20 de investitori, atunci nu pot eu, Badea, să dau înapoi. Mă voi alătura și eu unui asemenea proiect. Ca să investesc singur, vă spun că nu e momentul, nu-mi este în fel, nu îmi este în caracter. Ca să te implici ca acționar, trebuie să ai aplecare că-tre viața de fotbal a județului și este departe de caracterul meu acest lucru. Când ajungi să plătești arbitrii să fi e corecți pe teren, ce ar mai fi de spus? Ce să mai contracarezi toate jocurile de culise? Fotbalul nu e o pasiune, e o industrie unde se joacă numai pen-tru interes, de la cel mai simplu fot-

balist până la antrenor. Se joacă nu-mai pe interes de bani, și nu pentru dragostea sportului, a mișcării etc. Deja apare diavolul la mijloc și nu e în regulă. Bineînțeles că ar fi frumos ca FC Argeș să fi e o echipă de Divi-zia A, dar tot așa de frumos ar trebui ca dvs. să vă îndreptați atenția către o sală de evenimente în județul Argeș, pentru că nu avem, Casa Sindicatelor am transformat-o în grajd, către tea-tru, operă, operetă... Nu ai unde să dai un eveniment serios în județul Argeș și multe altele. Câte nu sunt de făcut în Pitești! Prioritățile astea trebuie băgate în seamă și poate vine și rândul lui FC Argeș. A cumpărat brand-ul, a intrat în B, trebuie să se maturizeze. Dl. pri-mar Ionică este inimos, vrea să facă, dar... Repet, dacă ne strângem vreo 15-20 de acționari, voi fi și eu alături de FC Argeș”.

Marius Ionel

Omul de afaceri Gheorghe Badea, despre o eventuală sponsorizare:„Dacă ne strângem vreo 15-20 de acţionari, voi fi şi eu alături de FC Argeş”

CS Mioveni: Celea, Popescu, Coșereanu și Kilyen

Dumitru Olteanu, președintele CD CS Mio-veni: „Din punctul nostru de vedere, este un meci normal de campionat, dar întotdeauna când se întâlnesc două echipe din același județ sunt orgolii din partea jucătorilor, din partea suporterilor, dar sper ca miercuri seara să fi e un spectacol frumos, să fi e lume multă la stadion.

Ne dorim foarte mult să atragem spectatori cât mai mulți la acest meci. Îmi amintesc că în campiona-tul trecut stadionul lui FC Argeș a avut cei mai mulți spectatori la meciul cu noi și sper ca miercuri stadi-onul din Mioveni să fi e la fel. Ca și așteptări ne do-rim să facem un joc bun, să câștigăm și să ne menținem în plutonul fruntaș al Ligii

a doua. Mergem pe victorie, nu ne dorim decât victoria! De la ultimul meci cu FC Argeș pot să spun că au mai plecat jucători de la noi, unii chiar la FC Argeș, așa cum este Costinel Gugu. Noi am mai adus câțiva jucători și mă refer la fundașul central Daniel Celea, la vârful de atac Alexandru Popescu, la revenirea lui Valentin Coșereanu și la venirea fundașului dreapta Sza-bolscz Kilyen. În rest, avem aceeași jucători ca anul trecut”.

FC Argeș: Ureche, Turda, Hreniuc, Buleică, Gugu, Enceanu și Gheorghe

Vali Năstase, antrenor secund FC Argeș: „Băieții sunt montați pentru acest meci. S-au pregătit foarte bine și așteptăm să vedem dacă într-adevăr s-au pregătit bine. Sper să facem un

joc bun și automat o să vină și rezul-tatul. Noi mer-gem să câștigăm peste tot și rămâ-ne de văzut dacă putem câștiga și la Mioveni. Și un egal e important, pentru că nu e ca o înfrângere. Nu poți să știi... Numai Dumne-zeu poate să știe

ce se va întâmpla la meciul acesta. Eu de obicei nu dau pronosticuri înainte de meci, mai ales în deplasare... Sunt superstițios... Sper să fi e un meci spec-taculos ca publicul să vadă două echi-pe bune din județul nostru. Față de meciul din Trivale din campionatul trecut la FC Argeș au venit Gabriel Ureche, Grigore Turda, Raul Hreniuc, Alin Buleică, Costinel Gugu, Rareș Enceanu și Vasile Gheorghe”.

De la ultimul derby judeţean, FC Argeş a transferat şapte jucători, iar CS Mioveni doar patru

Cel mai fi erbinte subiect din fotbalul argeșean este de departe faptul că FC Argeș nu are drept de promovare în Liga I în actuala formă de organizare. Cea mai simplă variantă pentru a depăși această situație ar fi preluarea clubu-lui de către persoane private. În acest context, primarul Piteștiului, Cornel Ionică, a anunțat că a avut o discuție în acest sens cu cel mai important om de afaceri din Pitești, dar și cu alți oameni de afaceri din București. Discuția purtată de primarul Ionică a fost cu omul de afaceri Gheorghe Badea, patro-nul de la Grupul Industrial Componente, cel care însă nu a confi rmat, dar nici infi rmat intenția de a ajuta pe FC Argeș. Cert este însă că nimeni până la ora actuală nu a răspuns concret în ceea ce privește susținerea fi nanciară a FC Argeș. Iată ce a declarat în această privință pentru Jurnalul de Argeș omul de afaceri Gheorghe Badea.

Fotbaliștii de la FC Argeș și CS Mioveni s-au pregă-tit intens pentru cel mai așteptat meci din acest tur de campionat. FC Argeș va întâlni miercuri, 10 octombrie 2018, de la ora 19.30, în deplasare, pe CS Mioveni. Derby-ul argeșean este cel mai așteptat meci de către iubitorii sportului rege din judeţul nostru, având în vedere ambiţiile și orgoliile existente între cele două grupări. Echipa din Trivale traversează o formă sportivă foarte bună, ocupând locul 3, cu 21 de puncte, adunate în 10 etape, în timp ce formaţia galben-verde se situează pe locul 6, cu 19 puncte, obţinute tot în zece runde. Ambele formații își doresc victo-ria, iar meciul de mier-curi pare să fi e deschis oricărui rezultat. Demn de apreciat este faptul că de la ultima confruntare din-tre cele două echipe, cea din Trivale, terminată cu victoria Mioveniului, scor 1-0, cele două formații au adus jucători noi, dar s-au despărțit și de unii fotbaliști. Așa se face că FC Argeș este în avantaj din acest punct de vedere, transferând nu mai puțin de șapte fotbaliști, în timp ce Mioveniul a adus doar patru jucători. Iată în con-tinuare ce spun ofi cialii celor două grupări despre confruntarea de miercuri, dar și despre ultimele transferuri, ”mișcări” care pot decide soarta derby-ului județean.

Marius Ionel

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Se vor aprinde încet-încet beculețele pomului de Crăciun, se vor întinde sforile curcubeului și ale zăpezilor și noului an. În curând se va observa asta... prin Americi și nu pe la noi prin județ, unde cocoșații de prin instituții de presă și culturi duc mai de-parte secera și izmana unui cur-cubeu. Vrednic mă simt să devin antipatic cu diplomă. Azi-noapte am fost prin Americi... îmi este dor de State și de deșertul din Arizona. Bun așa! Și tot azi-noap-te am fost la un pas să merg la un șpriț la nea Vali Prioteasa, fost fotbalist jupân la Negoiu, care era odată centrul spiritual al presari-lor de șapte stele... adică eu, frate-le Sabbagh și alții câțiva de prin urbe. Puneți în calendare un 3 octombrie! Personaj de carte nea Vali, de bun-simț și de cursă lun-gă în omenie, de mare omenie! La mulți ani, puștiule, și iartă-l

pe poet pentru toate, pentru fap-tul că nu știe table și îl bați mereu cu marț! Trecem din aripa bucu-riei spre cifra octanică pe care o aprinde politicul. Cred că mă în-scriu în pesede. Vă jur! Prea mulți ciocârlani în opoziție buni de gură și atât! Cum ar arăta guver-nul poporului meu, cum ar arăta vitrina poporului meu siliștean? Iaca! Sper să nu mă taie nășicul... dar mai bine...nu! Se dă de-a dura cam toată toamna și uite că nu e nimeni să numere binelui toate gutuile! Am început de la o vre-me să gătesc la tuci. Mă pricep un pic și asta o înțeleg din faptul că javrele satului fac foamea, urlă în dodii și garduri de mărăcini fi ind-că toți musafi rii mei ling strachi-na cu bunătăți pe care nici eu nu știu cum le gătesc, dar... bate pia-tra de gustos ce-mi este! În urmă cu două zile m-am întâlnit prin centru cu domnul Pendiuc! Am

povestit câte ceva despre vremu-rile în care fl acăra succesului ar-dea la foc potrivit planuri mărețe! M-am simțit nepregătit să turui, așa cum fac de obicei. Timpul e o mașină de spălat care obosește cumplit de repede. Între bine și rău, între sus și jos, între mine și tine, între dumneata și ceilalți... nimic mai mult decât chibritul unei idei! Sunt născut pe 9 oc-tombrie! Îmi doresc o barcă pne-umatică, o undiță în care să-mi pună râmele o negresă, o sticlă de vin evreiesc, un aspirator de 150 de lei de la Metro și sănătate din toată inima mea pentru prietenii mei dragi, bucurie pentru toți cei care bucurați fără să cereți și fără să așteptați o răsplată.

Florian Silişteanu,un poet român printre ai lui

4 octombrie 2018, tot în Siliştea

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Timpul e o maşină de spălat care oboseşte cumplit de repede

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Începe Festivalul Naţional de Teatru Ludicus de la Mioveni

Ediția a XV-a a Festivalului Național de Teatru „Ludicus” Mioveni va avea loc anul acesta pe parcursul a 3 zile, în perioada 12 - 14 octombrie 2018. La competiția de anul acesta participă peste 100 de copii talentați și pasionați de arta teatrală din: Slatina (Kidstar), Pitești (Epic), Câmpulung Muscel (Keyko), Pitești (Ad-Hoc), Panciu (Protha), Buzău (Scenart), Buftea (Bastion) și Craiova (Phantasia), iar juriul este format din trei membri cu experiență în lumea teatrului.

Deschiderea evenimentului va avea loc vineri, 12 octombrie, ora 18.00, în sala de spectacole a Centrului Cultu-ral Mioveni, iar intrarea este liberă.

Evenimentul este organizat de Pri-măria orașului, Consiliul Local și Centrul Cultural Mioveni.

M.S.

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

Opinca ţăranului român pe Parlamentul din Budapesta

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Declanșarea și victoria revoluţiei comuniste con-duse de Bela Kun, fost secretar al lui Lenin, au dus la transformarea Ungariei într-o Republică Sovie-tică a Sfaturilor. Aceasta devenise cel mai înaintat avanpost al revoluţiei bolșevice către centrul Euro-pei, determinând ca Parisul să dea lumină verde ar-matei române, înaintată deja pe linia de demarcaţie Arad - Oradea - Satu Mare.

Armata maghiară dispunea de aproximativ 80.000 de oameni, trupe de honvezi și voluntari bolșevici - bande indisciplinate și cu o instrucţie sumară.

Generalul Gheorghe Mărdărescu, numit ulterior comandantul forţelor române din Transilvania (2 divizii de infanterie, 2 divizii de vânători, o divi-zie de cavalerie și o brigadă de roșiori), a ordonat declanșarea ofensivei la 16 aprilie 1919. Cele mai importante lupte s-au dus pe râul Tisa. Divizia de secui, cea mai sângeroasă, dar și singura mare uni-tate cât de cât disciplinată (aproximativ 10.000 de oameni), a fost încercuită și dezarmată la 29 aprilie.

Pe fondul unor noi retractări ale foștilor noștri aliaţi de la Paris, care ordonaseră armatei române să se oprească pe Tisa, Bela Kun a atacat Cehoslo-vacia și Ucraina subcarpatică, urmărind astfel să-și realizeze graniţa comună în Rusia sovietică. Ba mai mult, concentrează noi forţe pe Tisa, în intenţia de a declanșa o puternică ofensivă împotriva trupelor ro-mâne. Aceasta s-a și declanșat, de altfel, la 17 iulie, după un puternic bombardament de infanterie. Ar-mata română, superioară la toate capitolele, rezistă atacului maghiar, după care trece la contraofensivă pe toate direcţiile. Drumul spre Budapesta nu mai poate fi oprit de o armată improvizată și cuprinsă de haos.

Cercul de foc se strângea tot mai mult în jurul ca-pitalei ungare. În tot acest timp, populaţia maghia-ră din localităţile cucerite, terorizată de derbedeii lui Bela Kun, răsufl a ușurată, primind cu fl ori și recu-noștinţă pe ostașii noștri.

Inevitabilul s-a produs și la 4 august 1919 armata română a intrat în Budapesta, cucerind-o. Descri-erea marșului triumfal al trupelor române e făcută de Constantin Chiriţescu, în cea mai valoroasă lu-crare despre participarea României la Primul Răz-boi Mondial, „Istoria războiului pentru reîntregirea României, 1916-1919”: „/…/ Și trupele române trec mereu, iar pasul lor răsună cadenţat, ca un ritm de epopee. Trâmbiţele înalţă spre cer din ce în ce mai vesel imnul lor de triumf. Câte povestesc ele! Câte restriști ale trecutului, câte veacuri de suferinţe se răzbună în ceasul de faţă!”.

Prof. dr. Cornel Carp

Cinci unităţi de învăţământ au fost dotate cu calculatoare de Holcim

În ultimii doi ani, Holcim România, care deţine o fa-brică de ciment în Muscel, a încheiat parteneriate cu șap-te școli și licee teoretice, în cadrul fi ecăreia fi ind creat sau reamenajat și dotat un laborator de informatică modern, pentru a face faţă cerinţelor tehnice din prezent. Au be-nefi ciat de acest lucru Școala Gimnazială „Nanu I. Mus-cel” Câmpulung, Școala Gimnazială „Petre Ţuţea” Bo-teni, Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” Câmpulung, Școala Gimnazială „Oprea D. Iorgulescu”, Câmpulung și Școala Gimnazială Bădeni-Stoenești.

Modernizarea și dotarea laboratoarelor de informatică fac parte din demersul constant al Holcim România de sprijinire a comunităţilor în care activează, aceste proiec-te fi ind implementate în parteneriat cu școlile și colegiile din localităţile adiacente. Asta pentru că și la Aleșd-Bi-hor au benefi ciat de acest lucru două unităţi de învăţă-mânt. Per total, peste 3.600 de elevi studiază informatica în laboratoare moderne în urma investiţiei de 145.000 euro realizată de Holcim România.

Dincolo de acestea, la Câmpulung Holcim își va face simţită din nou prezenţa prin unele amenajări care vor fi realizate în Grădina Publică “Mersi”. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

Vând teren 1900 mp în Ștefănești, în zona

Primăriei, cu utilitățile la poartă. Tel: 0766/636790

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731 Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742.

Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646.

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super

îmbunătăţit, situat în Mioveni-central (vedere la strada

principală). Relatii la telefon 0799/980110, preţ 55.500

euro negociabil.

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

Societate comercială de transport marfă

ANGAJEAZĂşoferi cu experienţă,

categoriile B-C-EPENTRU CURSE

TUR-RETUR ÎN EUROPACV la email:

adrianaemilianeacsu@yahoo.comTelefon: 0725 10 11 13

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric, stradal, zonă între case.

Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.

De vânzare apartament, București, Drumul Taberei, în

spatele cinematografului Favorit, etajul 4 din 8, 3 camere semide-comandat, complet renovat în

2015, tâmplărie PVC cu geamuri termopan, gresie, faianță, parchet,

ușă metalică, aer condiționat, loc de parcare, stație RATB la 3 minute de mers pe jos, și stație

Metro în curând, în apropiere de Mall Afi Palace și Plaza Romana,

piața Moghiroș, cele mai bune școli pentru copii Școala 197 și Liceul Moisil, zonă verde și loc de joacă.

Tel. 0740.306.618

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând ţuică veche şi nouă, 30 de grade, preţ avantajos.

Tel. 0745966256

Primesc în gazdă fete sau băieţi. Tel. 0348.802.539

Vând 5.037 m.p teren intravilan cu casa, dependinţe şi livadă de pruni, preţ 15.000 Euro

negociabil şi 8.961 m.p. teren extravilan, preţ 10.000 lei

negociabil, situat la 20 km de Piteşti, în comuna Suseni, sat Strâmbeni. Relaţii, la telefon

0720/421107, 0734/303203.

Vand 2,027 mp teren intravilan cu casa, dependinte +livada

pomi fructiferi situat la 2 km de orasul Gaesti. Pret avantajos sau la schimb cu apartament si diferenta in Pitesti. Relatii

la telefon 0747/571417, 0768/808978.

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

SUBANSAMBLE AUTO S.A., PRODUCATOARE DE REPERE AUTO DIN PLASTIC SI SPUME POLIURETANICE, CU SEDIUL IN PITESTI, STR. G. COSBUC, NR. 59 (LANGA FOSTA TEXTILA):

ANGAJEAZĂ REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE

MECANICI DE INTRETINERE ELECTRICIENI STIVUITORISTI

OFERTA (BONUSURI, BENEFICII):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resurse.umane@gic.ro. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care corespund cerintelor postului!

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice instalaţie de gaz metan.

Revizii instalaţii gaze, verificări centrale termice.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Societate comercială angajează contabil. Salariu net 2.100 lei.

Relaţii la telefon 0728/872.103.

S.C. PROFESSIONAL COMPUTER LAND S.R.L., prin implementarea proiectului „DEZ-VOLTAREA S.C. PROFESSIONAL COM-PUTER LAND S.R.L. PRIN ACHIZITIA DE ECHIPAMENTE DE ULTIMA GENE-RATIE”, proiect co-fi nanţat de Uniunea Eu-ropeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Re-gional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploa-tării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incuba-toare de afaceri. si a contractului de fi nantare nr. 1716/12.04.2018, cod SMIS 113381, anunta ince-perea procesului de recrutare si angajare personal pentru sustinerea activitatii aferenta proiectului.

Pentru atingerea indicatorilor din proiect vor fi recrutate si angajate

urmatoarele persoane:- 3 PERSOANE, OCUPAND FUNCTIA

DE MECANIC UTILAJE - 8 OREDetalii suplimentare se pot obtine la urmatorul

nr. de telefon: 0722580077

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice , cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:STIVUITORISTI

MECANICI DE INTRETINERE ELECTRICIENI

REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICEOPERATORI

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resur-se.umane@gic.ro. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Anunţ privind intenţia de alaborare PUDGuţă Florin anunţă publicul interesat cu privire la intenţia de ela-

borare/consolidare a documentaţiei de urbanism privind aprobarea PUD pentru investiţia „Construire clădire cu locuințe colective P+3E+M” pentru imobilul situat în Municipiul Pitești, strada Di-mitrie Gusti, nr.3C, proiectant SC LORIDAN PROIECT 2004 SRL. Persoanele interesate să trimită observaţii/comentarii o pot face la sediul Primăriei Municipiului Pitești, compartimentul Rela-ţii Publice, intrarea D, situat în strada Victoriei, nr.24, Pitești.

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

România - pusă în discuție de Comisia LIBE

Vizita jurnaliștilor argeșeni la Strasbourg nu a fost întâmplătoare, întrucât prima săptămână din octombrie a avut pe agenda Parlamentului European situația politică din România. Luni seară, pe 1 octombrie, într-o conferință a Comisiei pentru LIBE (Libertăți civile, Justiție și Afaceri interne),

România a fost criticată de comisarul Franz Timmermans, prim-vicepreședintele Comi-siei Europene. Dezbaterile de luni s-au pur-tat într-o atmosferă destul de tensionantă și au privit situația din România, inclusiv independența sistemului judiciar. Mai mul-te grupuri europarlamentare au avut un di-alog în ceea ce privește modul în care țara noastră respectă sau nu statul de drept.

Gabriela Zoană: „România e singura țară europeană care nu are partide extremiste ”

Marți, 2 octombrie, premierul Viori-ca Dăncilă a avut o întrevedere cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, alături de șeful grupului eu-roparlamentar al PSD, Dan Nica, și miniștrii Rovana Plumb și Tudorel Toader. În cadrul acestei întâlniri, președintele Comisiei LIBE, Claude Morares, și prim-vicepreședintele Frans Timmermans i-au asigurat pe politici-enii români că nu se va pune problema acti-vării articolului 7 din Tratatul Uniunii Euro-pene în cazul României, situația noastră fi ind diferită de cea a Poloniei și Ungariei, unde s-a întâmplat acest lucru în trecut. De asemenea, tot marți, o conferință pe tema „Libertatea presei” a fost organizată de gazda jurnaliștilor argeșeni, europarlamentarul Gabriela Zoană

Gabriela Zoană a amintit în discursul ei de pornirile antiromânești din Parlamentul European, venite chiar din partea unor euro-parlamentari români, dar și despre riscul care pândește Europa:

„Toată politica asta monstruoasă, pe care nici noi nu o înțelegem foarte bine, nu face altceva decât să afecteze Europa. Ce face Timmermans și ce fac ceilalți? Atacă, practic, vlăstarul sănătos al Europei. Să nu uităm că România este singura țară europeană care nu are partide extremiste. A pune în pericol să-nătatea civică a României este un imens peri-col pentru absolut toată Uniunea Europeană, nu doar pentru România. Ne confruntăm cu un val imens de curent anti-european în Eu-ropa. Înțeleg că este vorba de jocuri politice, uneori, murdare, dar se pune în pericol însuși proiectul politic european. Grupul extremist va crește și, probabil, se vor naște alte grupuri politice noi, antieuropene, extremiste. Acesta este adevăratul risc al Europei.”

„Tratamentul diferit între state este vădit”

Gabriela Zoană mai crede că aceste „ata-curi” vor sădi un sentiment anti-european în rândul cetățenilor români:

„Tratamentul diferit între state este vădit.

Am avut proteste în România, nu vreau să contest sau să analizez cum s-au comportat jandarmii. Sunt dosare pe rol și organele de anchetă își vor face datoria, dar am văzut la televizor, în același timp, în Spania, în Bel-gia și în Germania același tip de proteste și o reacție a jandarmilor mult sporită, mult mai violentă cu protestatarii. Ați văzut vreun europarlamentar spaniol, belgian sau neamț care a solicitat ca propria țară să fi e pusă pe ordinea de zi a Parlamentului European în sens negativ? Nu! Asta înseamnă un trata-ment diferit. Au vorbit europarlamentarii care nu aveau nicio legătură cu România. Au citit de pe niște foi, pe care le-au avut de la europarlamentari români. Nu înțeleg de ce este această iresponsabilitate la nivel euro-pean”, a mai spus Gabriela Zoană.

Miercuri, cea mai așteptată zi a săptămânii, a început cu ședința plenară privind Statul de drept în România, dezbatere ce a durat o oră și a cuprins declarații ale premierului României, Viorica Dăncilă, dar și ale multor europarlamentari români și străini despre legile justiției, modifi carea codurilor penale și violențele de la protestul din 10 august. Jurnaliștii argeșeni au urmărit totul din sala Parlamentului European.

După dezbaterea de miercuri, părerile nu au întârziat să apară. Europarlamentarul Gabri-ela Zoană susține că în cadrul acestei dezba-teri, privind statul de drept în România, s-a mimat democrația „pentru că președintele de ședință a permis anumitor europarlamentari din sală un comportament demn de stadio-nul unui meci de fotbal, nicidecum demn de o plenară în Parlamentul European.” Aceas-ta mai consideră că s-a irosit cu bună-știință din timpul de intervenții al europarlamenta-rilor, folosind discuții inutile pe punctele de procedură, dar și că există un dublu limbaj și un dublu sistem de valori pentru țările oc-cidentale față de țările est-europene. „Suntem români și trebuie să apărăm țara noastră. Ne lovim de lipsa de egalitate de tratament între țări. Li s-au permis unor europarlamentari străini să adreseze o întrebare unui vorbitor, dar nu și unui europarlamentar român”, a mai adăugat Gabriela Zoană.

Gabriela Zoană a invitat ziariştii argeşeni s-o vadă la lucru, la Strasbourg

Reportaj cu parfum de toamnă, la Parlamentul European

Început de octombrie, Strasbourg, Franța. La invitația europarlamentarului Gabri-ela Zoană, zece jurnaliști de la diferite redacții din Argeș au vizitat Parlamentul Eu-ropean. Printre aceștia s-a afl at și un reprezentant al ziarului nostru. Timp de patru zile, în perioada 1-4 octombrie, jurnaliștii au făcut un tur al sediului Parlamentului European, au asistat la ședințe în Plenul Senatului, la dezbateri care privesc situația actuală a României, dar și-au rezervat timp și pentru a vizita obiectivele turistice ale Strasbourgului.

Străzi medievale, întortocheate trasee pi-etonale, linii de tramvai, podețe cu fl ori și priveliști de basm. Orașul Strasbourg i-a în-tâmpinat pe oaspeții din Argeș cu tot ce are el mai bun. Arhitectura acestui oraș este una captivantă, cu acoperișuri mansardate, tipic franceze, dar și construcții cu infl uențe ger-mane. Strasbourg este un oraș bogat, nu doar arhitectural, mulțimea de terase și boutiq-uri-le cu haine și podoabe refl ectă traiul costisitor al orașului. Aici, numeroase clădiri istorice au fost păstrate în stare impecabilă. Centrul orașului este înconjurat de un râu și un canal. Podețele, pe care se odihnesc ghivece uriașe cu fl ori, fac legătura între străzi. De oriunde te-ai afl a, poți vedea Catedrala Notre-Dame, impunătoare și plină de detalii arhitectura-le, dominând orașul, cu o înălțime de 124 metri și un turn ascuțit. Orașul poate fi luat la pas sau admirat de la bordul vaporașului care traversează un afl uent al fl uviului Rin. Strasbourg are și o excelentă rețea de transpot public, tramvaie trec periodic pe toate rutele orașului.

De asemenea, bicicletele sunt extrem de folosite. Aproape la fi ecare poartă, ușă sau pod vezi cel puțin o bicicletă rezemată. Toa-te străzile medievale duc în centrul orașului, Grand Île. Alături, cartierul „Mica Franță” ascunde străduțe înguste și case cu bârne întunecate, pe care se refl ectă soarele în cu-lori. E foarte greu să nu observi târgurile din piețele orașului, Piața Catedralei sau Piața Kléber, iar peste tot predomină simbolul Al-saciei, barza. Călătoria jurnaliștilor argeșeni în Strasbourg a cuprins și vizite în bisericile catolice, precum St. Pierre-le-Jeune, care are o frumoasă curte interioară, cu un puț.

Nu doar orașul e generos cu turiștii, local-nicii sunt, de asemenea, primitori și toleranți. Pe lângă muzeele și celelalte clădiri care te cuceresc de la prima vedere, la marginea orașului, o altă construcție iese din peisaj, este vorba de o moschee inaugurată în 2012.

Reportaj de Mari Tudor

Toamnă alsaciană, la Strasbourg

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

Originară din Pitești și cu studii de master și doctorat la universități prestigioase din Olanda și Austria, Adina Portaru este la ora actua-lă un avocat respectat la nivel european și lucrează la Bruxelles pentru ADF (Allian-ce Defending Freedom) Inter-national, una dintre cele mai importante organizații care apără libertatea religioasă în lume. Adina Portaru este fi ica Vioricăi Răducanu, fosta secretară a județului Argeș, și a inginerului Tudor Răduca-nu. Inginerul Tudor Răducanu este cel care în 1999 s-a afl at, alături de fostul primar Tudor Pendiuc și jurnalistul Florian Silișteanu, în mașina care a căzut de pe pod la Kragu-jevac, după un bombarda-ment al avioanelor NATO.

Recent, înainte de referendum, Adina Portaru a publicat un mesaj video în care a explicat cu argu-mente mai multe dintre efectele că-sătoriei între persoanele de același sex.

”Trăind în diaspora și lucrând asupra cazurilor de libertate re-ligioasă, libertate de exprimare, căsătorie și familie, vreau să vă împărtășesc câteva dintre efecte-le căsătoriei între persoanele de același sex. Faptul că multe țări ar spune că bărbatul și femeia sunt diferiți biologic și că de fapt căsătoria este uniunea dintre un bărbat și o femeie, provoacă în cel mai bun caz un scandal soldat cu publicitate negativă. Iar în cel mai rău caz amenzi usturătoare de mii de euro pentru așa-numitul discurs incitator la ură și chiar pierderea locului de muncă. În Malta se afl ă, de exemplu, chiar acum un proiect de lege care pedepsește penal așa-zisul discurs incitator la ură nu cu

amenzi, ci direct cu închisoarea. Diaconi, preoți și chiar episcopi sunt acuzați de discurs incitator la ură pentru simplul fapt că citează din Biblie, fi e în spațiul public, fi e în scrierile și predicile lor”, a spus Adina Portaru.

„De modul în care defi nim căsătoria depind toate aceste drepturi conexe: educația, libera exprimare și asocierea, drepturile parentale”

Reputata avocată a mai precizat: ”În Marea Britanie, agențiile de adopție catolice au fost nevoite să se închidă, deoarece doreau să pla-seze copii doar în cupluri formate dintr-un bărbat și o femeie, voind astfel să le ofere copiilor atât o mamă, cât și un tată. Remarcabil este faptul că aceste agenții aveau o rată foarte mare de succes în a plasa copii difi cil de adoptat. Adi-

că acei copii cu dizabilități sau cu un trecut familial complicat. Din păcate, din cauza redefi nirii căsă-toriei, aceste agenții au fost forțate să se închidă în totalitate. În SUA există, de asemenea, foarte multe cazuri de artiști fl orali, designeri și compozitori care sunt forțați, în pofi da obiecției de conștiință, să participe la celebrarea căsătoriilor între persoane de același sex. Să fi m clari totuși. Nu vorbim des-pre refuzul de a servi persoane cu tendințe homosexuale. Acest lucru ar fi , desigur, injust și discrimina-toriu. Vorbim despre refuzul de a participa activ la celebrarea căsă-toriei între persoane de același sex prin contribuție directă, artistică și de creație, în această ceremonie. Poate cel mai frapant efect al căsă-toriei între persoanele de același sex este în domeniul educației, unde părinților le este subminat dreptul de a își instrui copiii conform pro-priilor convingeri fi losofi ce și reli-gioase. Educația sexuală agresivă

începând încă din primele clase ale școlii este completată cu promo-varea ideologiei de gen. În Spania se afl ă în dezbatere chiar acum un proiect de lege ce prevede că tine-rii pot obține hormoni de blocare a pubertății fără acordul părinților și fără consultarea unui psiholog în acest sens. Conform acestui pro-iect, de la vârsta de 16 ani, tinerii pot opta să aibă o schimbare de sex fără acordul părinților și fără con-sultarea unui psiholog. Totul este fi nanțat din bani publici de la stat. De asemenea, vedem deja că în Marea Britanie numărul copiilor care apelează la clinici de identitate de gen aproape că se dublează de la an la an. Deci este clar: de modul în care defi nim căsătoria depind toate aceste drepturi conexe: educația, libera exprimare și asocierea, drep-turile parentale. Așadar, români, învățați din experiența țărilor care au introdus căsătoria între persoa-ne de același sex și votați conform propriei conștiințe”.

„Români, învăţaţi din experienţa ţărilor care au introdus căsătoria între persoane de acelaşi sex” Declară piteșteanca Adina Portaru (foto), avocat la Bruxelles la ADF (Alliance Defending Freedom) International, una dintre cele mai importante organizații care apără libertatea religioasă în lume.

A fost mezinul familiei. „Acum s-au dus toţi”, regretă el, iar la unul dintre fraţi a stat pe timpul cât a în-văţat meserie la Atelierele Leonida, în Capitală. Acolo unde l-a întâlnit pe însuși Regele Mihai, un copil pe atunci. „Mă jucam cu Mihăiţă, Regele, pe unde e lacul Herăstrău acum. Pe atunci nu era amenajat”, își amintește nea Paraschiv. Un joc de fotbal, fi indcă nu mai aveau loc jocurile pur copilărești, dar și o scaldă în lac. Regele era cu nouă ani mai mic decât lereșteanul Simăn, iar apusul i-a venit mai repede. Nea Chivu, cum îi spun consătenii, nu a avut prea mult timp de mecanică și fotbal pe timp de pace, fi indcă la 23 de ani a plecat pe front. Asta după ce, la 21, fusese deja luat în Arma-tă. Meseria l-a ajutat să evite linia întâi, a fost șofer la Antiaeriană. Și încorporarea a durat vreo șapte ani, timp în care a văzut grozăvia celui de-Al Doilea Război Mondial în mai multe ţări, inclusiv ca trupă de ocupaţie în Polonia, Ungaria și Cehoslovacia.

Când s-a făcut pace și a venit co-munismul, Paraschiv a ezitat între București și Lerești, dar familia l-a determinat să se stabilească aca-să. S-a angajat la Uzina Mecanică Muscel, ulterior devenită ARO, lucrând acolo timp de trei decenii.

Apoi, când a făcut 60, s-a pensionat fără să știe că mai avea aproape ju-mătate de viaţă înainte. Soţia i s-a dus de mult, el a rămas cu fetele și acum a atins suta.

Cetăţean de onoare cu hora înainte

„Am fost norocos că sunt și azi”, zice nea Chivu. E și el uimit că a ajuns la o sută de ani, dar, în timp ce corpul mai refuză să-l ascul-te deplin, mintea i-a rămas brici. „Mă ţin încă bine”, spune el și nu bravează. „La Balul Gospodarilor a luat hora înainte”, întărește opi-nia și primarul Lereștiului, Marian Toader, care l-a făcut Cetăţean de onoare al comunei. Și vrea să în-cheie contract pe o sută de ani cu nea Chivu. „Semnez”, îi spune ve-teranul, zâmbind. Și zâmbește des,

deși viaţa lungă nu i-a oferit doar plăceri, ci și necazuri. A trecut cu liniște peste toate și nici nu a făcut abuzuri. „La un an, un litru”, asta e direcţia lui pe linia consumului de alcool. Și disciplină în toate. Citește ziarul, își recitește diplomele primi-te duium în acest an și se uită la te-levizor sau pe drum, ca la ţară. Nu-i place că nu mai sunt mulţi tineri în sat, că pleacă afară și spune că au fost lucruri bune în toate regimurile pe care le-a prins, și în Regalitate, și pe timpul comunismului, și acum.

Nea Chivu are suta, România Mare are suta, deși fără toate terito-riile pe care le-a prins în 1918-1919. Iar la aniversarea Centenarului, lereșteanul, căpitan în retragere, vrea ca în România să fi e viaţa mai bună, iar “oamenii să aibă grijă unii de alţii”.

S-a născut în Anul Unirii, s-a maturizat cu Războiul, s-a împlinit cu ARO

Povestea lereşteanului de-o vârstă cu România Mare. În copilărie a jucat fotbal cu Regele Mihai

Doctor în Drept la Universitatea din GrazÎnainte de a lucra pentru ADF International,

Adina Portaru a fost cercetător la Universitatea din Maastricht (Olanda) și la Centrul European de Pregătire și Cercetare pentru Drepturile Omului și Democrație din Austria. Licențiată în Teologie la Universitatea din București, Adina Portaru are un master în Drept și Globalizare la Universitatea din Maastricht și și-a luat doctoratul în Drept la Universitatea din Graz – Austria.

ADF International are statut consultativ la Organizația Națiunilor Unite, acreditare la Parla-mentul European, la Agenția pentru Drepturi Fun-damentale a Uniunii Europene și la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. ADF International a intervenit și a consiliat în mai mult de 50 de cazuri în fața Curții Europene a Dreptu-rilor Omului.

D.G.

Până mai ieri își vedea de viaţa lui liniștită, la sat, dar cu vioiciu-ne, pe lângă casă. „Totdeauna am fost vioi”, zâmbește cu gura și cu ochii Paraschiv Simăn. Omul centenar trăiește în Voinești-Lerești și tot anul acesta a fost fotografi at, fi lmat, întrebat... Așa, deodată, că e Anul Centenarului. Dar nu îl deranjează, deși pare ușor detașat de toţi cei care îi trec pragul. Bunul-simţ al românu-lui crescut și trăit într-un mediu social sănătos nu îl lasă să spună „Stop! E viaţa mea! Gata cu spectacolul!”.

Noul spital de la Mioveni, gata cel târziu în vara lui 2019

Lucrările continuă în ritm susținut la viitorul spital de la Mioveni, care va fi cel mai mo-dern din țară. La sfârșitul săp-tămânii trecute, constructorul a început lucrările de anvelopare exterioară a spitalului cu sistem de termoizolație, peste care urmează să fi e aplicată fațada. ”Cu fi ecare etapă punctată în calendarul lu-crărilor planifi cate, suntem mai aproape de fi nalizarea acestui pro-iect extrem de important, nu doar pentru comunitatea din Mioveni, ci pentru un număr de peste 65.000 de persoane din zonă, pe care spitalul le va deservi”, spune primarul Ion Georgescu.

În continuare cei peste 100 de muncitori afl ați pe șantier lu-crează continuu, indiferent de anotimp sau condițiile meteo, lu-crările alternând, fi e în interior, la compartimentare și fi nisare, fi e pe exterior.

Aparatura din viitorul spital de la Mioveni va fi și ea una de top, având de la computer tomograf până la echipament de chirur-gie minim invazivă. Pe partea de imagistică, rezultatele vor fi co-municate instantaneu pacienţilor. În total, viitorul spital va avea 177 de paturi. Iar fi ecare dintre aceste paturi este de ultimă generaţie, având câte 80 de funcţii.

Lucrările la viitorul spital din Mioveni au început la sfârșitul lui martie 2016, iar dacă totul merge conform grafi cului, la fel ca până acum, noul spital va fi gata cel mai târziu în vara anului viitor.

D.G.

Doar 241 au ajuns la sutăLa fi nalul lunii trecute, în România mai trăiau 241 de persoane năs-

cute în Anul Centenarului. Asta în condiţiile în care atunci au apărut pe lume circa 60.000 de români. În judeţul nostru sunt opt „centenari”, dar sunt și argeșeni care au trecut de suta de ani. Elena Păceșică, de la Poienarii de Muscel, are 104, la Costești e Alexandru Zamfi rescu, de 106 ani, iar la Mioveni trăiește Constantin Năstase, de 103. Și nu sunt singurii...

Material realizat de Cătălin Ioan Butoiu

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

La Băiculești, în ultima ședință de Consiliu Local, a fost aproba-tă o rectifi care, cu 123,73 mii lei, a bugetului local al comunei. De asemenea, a fost aprobată utili-zarea parțială a excedentului bu-getar de 6.115,60 lei, înregistrat la sfârșitul anului trecut, pentru mai multe obiective de investiții: reabilitarea dispensarului uman, execuția unor grupuri sanitare în școli, amenajarea unor locuri de joacă la două grădinițe din loca-litate, proiectarea și execuția unui teren de sport și împrejmuirea se-diului administrativ de la Tutana, dotarea cu vestiare containeriza-te a terenului de sport din satul Argeșani, reabilitarea extinderii

rețelei de apă, studiu de fezabilita-te gaze în satele Mănicești, Stejari, Argeșani, Băiculești și Zigoneni. De asemenea, sume de bani vor merge și către construirea podului Tutana - Fundul Văii, reabilita-rea drumului local Biserica Valea Brazilor, reabilitarea șanțurilor pe DC 213. Cea mai mare parte a excedentului va fi utilizată însă pentru proiectarea, execuția și modernizarea drumului comunal DC 09 Valea lui Enache - 2,6 km (1608,70 lei) - și pentru progra-mele din Fondul European Agri-col de Dezvoltare Rurală - Moder-nizare DC 213.

Izabela Moiceanu

În această săptămână, la Bise-rica Fundeni din Câmpulung a fost iniţiată o nouă acţiune de întrajutorare a argeșenilor cu ne-voi. S-au strâns haine aranjate pe vârste și sexe, alimente, rechizite, detergenţi, produse de uz casnic și produse de igienă, toate aces-tea urmând să ajungă la familii cu nevoi mari din sudul judeţu-lui nostru. Iniţiatorul a fost chiar

preotul paroh al Bisericii Fundeni, Ciprian Dragomir, cel care nu se afl ă la prima acţiune de acest fel. În ultimii ani a strâns ajutoare și le-a dăruit nu doar oamenilor cu probleme din Argeș, ci s-au efec-tuat transporturi și la Siliștea-Gu-mești, în Teleorman, la un centru social din judeţul Prahova și în zona Moldovei.

C.I.B.

Către ce investiţii merge excedentul bugetar de la Băiculeşti

Colectă pentru nevoiaşii din sudul judeţului

Tel.: 0248/22.23.22

Sâmbătă, 6 octombrie, la Clubul BNR de la Cumpătu-Si-naia, au fost acordate premi-ile celei de a 6-a ediţii a Con-cursului național de jurnalism “Concurenţa – cheia dezvol-tării economice și bunăstării consumatorului“, organizat de Consiliul Concurenţei, cu sprijinul Centrului pentru Jurnalism Independent. La eveniment au fost prezenți aproape 20 de jurnaliști din toată țara ale căror articole și reportaje au ajuns în fi nală.

Printre fi naliștii și premianții concursului s-a numărat și Denis Grigorescu, redactor-șef adjunct la Jurnalul de Argeș. Articolul său ”Sesizarea a pornit de la ADP. Cinci asfaltatori din Pitești, investigaţi de Consiliul Concurenţei” a fost pre-miat la categoria ”Presă locală”. Iar premiul i-a fost înmânat de către Elena Kleininger, vicepreședintele Consiliului Concurenței. Articolul face referire la o licitație în valoare de 5,6 milioane lei privind asfal-tarea a 13 străzi din Pitești care a fost anulată după ce au apărut suspiciuni legate de încălcarea Le-gii concurenței și de faptul că cele cinci fi rme s-au cartelizat pentru eliminarea concurenței.

Pentru prima oară în istoria administrației publice din Pitești, Consiliul Concurenței investighea-ză o licitație din municipiu. Și asta fi indcă există suspiciuni că cinci asfaltatori s-ar fi cartelizat, adică au făcut o înțelegere între ei, pen-tru eliminarea concurenței. Și totul pentru a câștiga lucrări de asfaltare de milioane de euro la o licitație organizată de Administrația Do-meniului Public Pitești.

Selecţia articolelor și investigațiilor de presă câștigătoare a fost făcută de un juriu specializat, format din persoane cu experienţă în mass-media, care au evaluat teh-nica jurnalistică, dar și din experţi în economie/concurenţă, care au verifi cat corectitudinea și calitatea informaţiilor de specialitate pre-zente în materiale.

Înainte de înmânarea premiilor pentru jurnalism, tot la Sinaia s-a desfășurat seminarul

„Concurența, între teorie și prac-tică”, organizat de Consiliul Con-curenţei și Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR). Evenimentul a fost onorat de înalți ofi ciali, în frunte cu Bogdan Chirițoiu - președintele Consiliu-lui Concurenței, Eugen Rădules-cu - șeful Direcţiei de Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR) și Sergiu Manea - președinte Consiliul Patronatelor Bancare din România. M.S.

Ancheta noastră despre Cartelul asfaltatorilor din Piteşti, premiată de Consiliul Concurenţei Articolul semnat de redactorul-șef adjunct Denis Grigorescu a fost premiat la categoria ”Presa locală”, premiul fi ind înmânat de Elena Kleininger, vicepreședine la Consiliul Concurenței

Denis Grigorescu premiat de Elena Kleininger, vicepreședinte Consiliul Concurenței

Milioane pentru cadastru gratuit în Argeş

În acest an, prin Programul Naţional de cadas-tru și carte funciară, la nivelul judeţului nostru s-au încheiat 46 de contracte pentru prestarea ser-viciilor de cadastrare, la nivel naţional fi ind vorba de peste 1.800 asemenea contracte.

Suma alocată lucrărilor din Argeș este de aproa-pe două milioane și jumătate de lei, iar numărul estimat al imobilelor vizate este de 34.238, pe o suprafaţă de circa 23 de mii de hectare, în 41 de localităţi. Cei mai mulţi benefi ciari vor fi în Hâr-sești și Buzoești, fi ecare cu peste 2.500 imobile și cu valoarea de peste 154.000 lei. Cei mai puţini benefi ciari sunt în Dâmbovicioara, doar 65, cu 6.630 lei, dar pe o suprafaţă de peste o mie de hec-tare, mai mare decât la Dragoslavele, de exemplu, cu aproape o mie de imobile pe 300 de hectare.

C.I.B.

Întreaga zonă Clucereasa din Mioveni va fi alimentată cu gaze

Proiectul de introducere a rețelei de gaze natura-le și alimentare cu gaze a întregii zone Clucereasa, cu o lungime de 6.285 m, a fost încheiat între Pri-măria orașului Mioveni, în calitate de fi nanțator, ENGIE România, în calitate de cofi nanțator și Distrigaz Sud Rețele, în calitate de operator. Va-loarea totală estimată a acestei investiții este de 2.592.766,02 lei, din care Primăria Mioveni va achita suma 2.499.167,20 lei, plus TVA, iar EN-GIE Romnia doar 93.598,85 lei, plus TVA.

Durata lucrărilor de execuție a rețelei de ali-mentare cu gaze în Clucereasa este estimată la 24 de luni, excepție făcând lunile de iarnă, când condițiile meteo nu vor putea permite efectuarea proceselor tehnologice în condiții optime de cali-tate și siguranță.

În momentul de față, conform legislației, administrația locală a orașului urmează să predea amplasamentul, iar operatorul rețelei va purta sar-cina de a demara procedurile de licitație în vede-rea începerii lucrărilor de execuție.

M.S.

Şi Bughea de Jos va avea muzeu local

Fostul sediu al Primăriei Bughea de Jos va deveni cen-tru de cultură și creaţie tradiţională, un fel de muzeu al comunităţii, așa cum deja fi inţează unele în localităţi pre-cum Lerești și Dâmbovicioara. Lucrările de amenajare au început deja, iar primarul Dorel Tănăsescu face un apel la oamenii din comună să sprijine realizarea muzeului prin donarea de obiecte. Sunt vizate documente precum hri-soave și zapise, acte vechi de punere în posesie, de proprie-tate a unor terenuri sau imobile, scrisori și alte documente personale vechi ale celor care au luptat pe front, fotografi i de familie cu portul vechi muscelean, dar și unelte agrico-le vechi, piese ale costumului popular și obiecte de interior tradiţional. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1265 (10 - 16 octombrie 2018)

Primarul Cornel Ionică, dând șah celor de la ANI.

Acum, dacă tot mi-am tăiat mâna cu care am votat pentru fi rma lui gineri’ meu, scap de confl ictul de

interese?

Rezultatul referendumului, tălmăcit de un fi n analist al fenomenului LGBT.

Dreptcredincioși, la referendum a fost boicot! Pentru prima dată în istoria contemporană,

lesbienele din PSD s-au dovedit mai numeroase chiar și decât gay-ii din biserică...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Șapte personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 10-16 octombrie

2018. Primii sărbătoriți, pe 10 octombrie, sunt profesorul Ion Iorga de la Universitatea din Pitești, jurnalistul Constantin Pașol și medicul oncolog Ștefania Bucur. Pe 12 octombrie vor primi felicitările cuvenite omul de afaceri Radu Procopiu și dr. Victoria Irimia. Pe 15 octombrie va închina o cupă de șampanie Ion Mânzână, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, iar pe 16 octombrie va da de băut Monica Chiran, direc-toarea Centrului de Transfuzie Sanguină Pitești. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Constantin Pașol Victoria Irimia Ion Mânzână

Biserica parohiei Miceşti a fost sfi nţită

Duminică, biserica parohiei Micești a fost sfi nțită după patru ani de lucrări de restaurare. Slujba a fost ofi ciată de Înaltpreasfi nțitul Părinte Calinic, Arhiepi-scopal Argeșului și Muscelului, care a apre-ciat în mod deosebit arhitectura bisericii, precum și modul în care s-a realizat resta-urarea acesteia. Au fost prezenți enoriașii parohiei, precum și preoții din parohiile afl ate în vecinătate. De asemenea, au fost de față reprezentanți ai Primăriei Locale și persoanele implicate fi nanciar în realizarea acestui proiect de restaurare.

A fost ofi ciată și o slujbă de pomenire, în semn de respect față de toți înaintașii care au contribuit la ridicarea și restaura-rea bisericii. Biserica a primit și cel de-al doilea hram închinat Intrării în Ierusalim a Domnului.

Persoanele implicate în restaurarea biseri-cii au primit diplome de vrednicie și cărți de rugăciuni. De asemenea, preotul paroh Stan Robert a primit distincția de iconom stavrofor, iar ctitorul principal a primit din partea Chiriarhului distincția eparhială „Sf. Neagoe Vodă Basarab”.

Biserica parohiei Micești, cu hra-mul Adormirea Maicii Domnului, a fost construită în anul 1844 cu ajutorul credincioșilor din localitate și a preotului Barbu Bârzotescu. În perioada 1928-1986 au fost executate diferite lucrări de resta-urare.

De-a lungul timpului, începând cu anul 2013, biserica și incinta parohială au be-nefi ciat și de ample lucrări de renovare și înfrumusețare. De aceste lucrări s-au ocupat Înaltpreasfi nțitul Părinte Calinic Argeșeanul, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, Florin Păcioianu, epitrop, soția sa Gabriela și copii: Ștefania, Ale-xandru și Maria, precum și creștinii din parohie, în timpul păstoririi preotui paroh Robert Stan.

Mari Tudor