Să ne mândrim cu elevii noştri! t tr ra ad di it ti ie e s si i a ac ct tu ua al li it ta at te e C M Y K C Co or rb bi i , , , , C u ocazia Sãrbãtorilor de Iarnã, transmit tuturor locuitorilor comunei, cât ºi celor plecaþi din localitate, multã sãnãtate, multe bucurii, multã înþelegere, iar la cumpãna dintre ani sã ne gãsim în sânul familiei cu prietenii, cu rudele, în marea familie care se numeºte comuna Corbi! LA MULÞI ANI ! Primar, Mihai Ungurenuº Anul I Nr. 9 Decembrie 2011 p pa ag g. . 2 2 Omagiu Pãrintelui CORBEANU GH. ION la 100 de ani de la naºtere Investiþii de milioane în spitalele argeºene p pa ag g. . 3 3 p pa ag g. . 4 4 p pa ag g. . 7 7 Administraþia localã, la ora bilanþului VREMEA COLINDELOR p pa ag g. . 5 5
ºi celor plecaþi dinlocalitate, multã sãnãtate,multe bucurii, multãînþelegere, iar la cumpãnadintre ani sã ne gãsim însânul familiei cu prietenii,cu rudele, în marea familiecare se numeºte comunaCorbi!
LLAA MMUULLÞÞII AANNII !! Primar,
Mihai Ungurenuº
�� Anul I ��Nr. 9�� Decembrie 2011
ppaagg.. 22
OmagiuPãrinteluiCORBEANUGH. ION la 100 de ani de la naºtere
Investiþii de milioane în spitaleleargeºene
ppaagg.. 33
ppaagg.. 44
ppaagg.. 77
Administraþia localã, la ora bilanþului
VVRREEMMEEAA CCOOLLIINNDDEELLOORR
ppaagg.. 55
decembrie 2011
La fiecare sfârºit de an, aºa cu seîntâmplã ºi într-o familie, administraþialocalã trage linie ºi analizeazã ce a fostbun ºi ce a fost rãu. Pentru Primãria ºiConsiliul Local Corbi, anul 2011 a fostdificil, ºi asta din cauza crizei financiare.Totuºi, un bun gospodar „ia taurul decoarne” ºi încearcã sã rezolve problemele.La Corbi, lucrãrile ºi investiþiile s-audesfãºurat într-un ritm mulþumitor încondiþiile unui an de crizã. S-a investit înºcoli, drumuri, asistenþã socialã, culturã ºisport.
ªcoli- Reparaþii capitale la Grãdiniþa Corbi;- Schimbarea acoperiºului la Grãdiniþa
Jgheaburi; - Finalizarea lucrãrilor la ªcoala ºi
Grãdiniþa Stãneºti; - Reparaþii curente ºi igienizare în toate
ºcolile pentru anul 2011-2012; - Împrejmuirea ºi amenajarea bazei
sportive de la ªcoala Stãneºti;
- Absolvenþii claselor a VIII-a au fostrepartizaþi la licee de cea mai bunã calitate,din Piteºti ºi Curtea de Argeº.
Infrastructurã - S-au fãcut canalizãri ale ºanþurilor ºi
vãilor în satele Corbi ºi Jgheaburi; - Au fost pietruite drumurile din localitate,
în procent de 80%;- S-au construit podeþe tubulare pe
drumurile comunale;- Au fost amenajate drumurile cãtre
exploataþiile agricole; - A fost modernizat sistemul de iluminatul
public, prin suplimentarea cu peste 80 decorpuri de iluminat noi ºi schimbarea tuturorbecurilor arse;- S-a realizat modernizarea instalaþiei
electrice, privind alimentarea cu energieelectricã a satelor Corbºori ºi Corbi Nord; - Au continuat lucrãrile de construire a
unui spaþiu de parcare la Mãnãstirea Corbiide Piatrã;- A fost finalizat proiectul de plantare a
peste 50.000 de puieþi de salcâm în punctul“Izlaz” din satul Corbi ºi, tot în aceastã zonã,au fost realizate canale de colectare a apelorpluviale;
Culturã - A fost organizat în condiþii excelente
Festivalul “Rapsodia Pãstorescã”, la care auparticipat formaþii artistice din judeþele Alba,Sibiu, Vâlcea, Gorj ºi Argeº ºi, totodatã, aavut loc o paradã a animalelor (cele maifrumoase ovine ºi cabaline), iar proprietariiau primit diplome ºi premii în bani; - Au fost premiate familiile care au
împlinit 50 de ani de cãsãtorie ºi a fostcinstitã aºa cum se cuvine dna MariaPãunescu, din satul Poenãrei, pentruîmplinirea venerabilei vârste de 100 ani; - Participarea la diverse festivaluri cu
formaþia de fluieraºi, atât în þarã cât ºi înstrãinãtate - în Serbia ºi Portugalia;- La final de an, în incinta Cãminului
Cultural din Stãneºti a avut loc a V-a ediþie aFestivalului “Florile Dalbe”, festival concursdedicat pãstrãrii tradiþiilor ºi obiceiurilor deiarnã, cu participarea mai multor formaþii dincomunele situate în nordul judeþului.
Alte proiecte - A fost întocmit un proiect de reabilitare a
drumului ce leagã comuna Corbi de comunaBrãduleþ, pe mãsura 3.2.2 D, drum afectat decalamitãþile din 2010. Proiectul presupunefinanþare europeanã;- A fost întocmit un studiu de fezabilitate
pentru implementarea unui proiect deproducere de energie electricã ecologicã prinpanouri solare; - În urma cursurilor de ºcolarizare, peste
150 de femei din comunã au primit diplomeºi au fost calificate în împletirea lânii ºi alþi20 de cursanþi au primit atestat pentru artaceramicã;- A fost implementat proiectul “Biblionet”,
în cadrul bibliotecii, care asigurã internetgratuit elevilor ºi cetãþenilor.- Cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã,
administraþia localã oferã pachete cu dulciurituturor elevilor.
Nerealizãri - Din lipsa fondurilor care ar fi trebuit sã
vinã de la Guvern ºi de la Consiliul Local, austagnat lucrãrile de aducþiune a coloanei deapã pentru satele Corbºori, Stãneºti ºi Poduri;- Tot din lipsã de fonduri, nu a fost
introdusã canalizarea în satele Corbi ºiJgheaburi, o investiþie extrem de importantãpentru locuitorii din aceste zone;- Ca o nemulþumire, Inspectoratul ªcolar,
prin noua lege a Învãþãmântului, a obligatconducerea administraþiei locale sã comasezeºcolile generale din satele Stãneºti ºiCorbºori, ºi asta din cauza numãrului redusde elevi;- ªi tot ca o nemulþumire, putem aminti
scãderea numãrului de locuitorii. Dacã înanul 1989 comuna Corbi avea peste 5.000 delocuitori, la recensãmântul din acest an au
rezultat un numãr de 3.930 de cetãþeni, ceeace reprezintã un semnal de alarmã, pentruºcoli, pentru bisericã, pentru medicii defamilie dar ºi din punct de vedere economic.Populaþia este îmbãtrânitã, dovadã fiindfaptul cã în anul 2010 s-au înregistrat doar 25de naºteri, iar decesele au fost de peste 70.
Propuneri pentru 2012- Continuarea lucrãrilor la reþeaua de apã ºi
de distribuþie;- Atragerea de fonduri canalizare în satele
Corbi ºi Jgheaburi; - Atragerea de fonduri pentru reabilitarea
drumurilor afectate de calamitãþi; - Amenajarea bazei sportive în satul Corbi; - Alimentarea cu apa în satul Poenãrei,
pentru care au fost întocmite studiul defezabilitate ºi proiectul tehnic. Materialelepentru aceastã investiþie au fost dejaprocurate;- Se doreºte o colaborare cu medicii de
familie pentru reabilitarea Dispensarului dinsatul Corbi, care se aflã într-o staredeplorabilã;- Întreþinerea drumurilor, care trebuie
efectuatã în permanenþã. Nu se doreºteasfaltarea acestora pânã când nu vorintroduse utilitãþile;- Deschiderea de noi cursuri de ºcolarizare
pe diferite meserii, în special pentru tineri;- Atragerea de investiþii noi ºi de crearea
de noi locuri de muncã;- Continuarea lucrãrilor de modernizare a
Planului Urbanistic General al comuneiCorbi, lucrare începutã în acest an;- Se urmãreºte o aplecare ºi mai atentã a
Primãriei ºi a Consiliului Local asupraproblemelor comunitãþii, relaþia cu locuitoriisã fie bazatã pe respect reciproc.
Pentru prevenirea separării copilului de familia sa, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şiProtecţia Copilului Argeş (D.G.A.S.P.C.) monitorizează şi analizează permanent situaţiacopiilor, urmărind identificarea şi evaluarea cazurilor de copii aflaţi în situaţii în risc deseparare de părinţi.
Activitatea de prevenire destinată copiilor aflaţi în situaţii de risc de separare de părinţi serealizează şi prin identificarea şi monitorizarea copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă înstrăinătate. Astfel, la nivelul judeţului Argeş, s-a identificat pe trimestrului III al anului 2011, unnumăr de 1.488 familii în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate. În aceste familii, copii suntîn număr de 1957.
Din cei 1.957 de copii există:- 418 copii care au rămas în ţară şi sunt cu sau fără măsura de protecţie cu ambii părinţi plecaţi la
muncă în străinătate; - 1.299 copii care au un părinte plecat la muncă în străinătate;- 240 copii care au unicul părinte plecat la munca în străinătate; Chiar dacă, în ultima perioadă, se observă o uşoară tendinţă de scădere a numărului copiilor cu
părinţii plecaţi în străinătate, ca urmare a întoarcerii acestora acasă pe fondul crizei economice,menţionăm că numărul celor aflaţi în îngrijire la rude până la gradul IV inclusiv, dar fără măsură deprotecţie, este de 1.854.
La aceeaşi dată, numărul copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, aflaţi în îngrijire, cumăsură de protecţie stabilită de către Comisia pentru Protecţia Copilului, aflaţi la asistent maternalprofesionist, era de 16.
Numărul total al copiilor aflaţi în îngrijire cu măsură de protecţie, stabilită de către Comisia pentruProtecţia Copilului, aflaţi în Centrele de plasament publice, este de 40.
Numărul total al copiilor aflaţi în îngrijire cu măsura de protecţie stabilită de către Comisia pentruProtecţia Copilului, la rude până la gradul IV inclusiv, este �1.
Numărul copiilor aflaţi în îngrijire cu măsură de protecţie la alte persoane sau familii, stabilit decătre Comisia pentru Protecţia Copilului, este de 2, şi aflaţi în alte situaţii este de 14 copii. Dintreaceştia:
- 2 copii cu ambii părinţi plecaţi, lăsaţi la rude peste gr. IV;- 5 copii cu un părinte plecat, lăsaţi la rude peste gr. IV;- 4 copii cu un părinte plecat şi sunt în grijă la cunoştinţe de familie;- 1 copil cu un părinte plecat, lăsat în grija unui vecin;- 1 copil cu unic părinte susţinător plecat, lăsat în grija unei rude peste gradul IV;- 1 copil cu unic părinte susţinător plecat, lăsat în grija sorei concubinului mamei.Copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, şi pentru care Comisia pentru Protecţia
Copilului Argeş a stabilit măsura de protecţie, primesc o educaţie care să le permită creşterea şidezvoltarea, în condiţii nediscriminatorii.
decembrie 2011
Plenul Camerei Deputaþilor, camerãdecizionalã în acest caz, a votat Legea Cadrua Asistenþei Sociale. Noua lege comaseazãcele 54 de ajutoare sociale existente în doarnouã mari categorii ºi simplificã birocraþiadin sistem, a declarat ministrul munciiSulfina Barbu, dupã adoptarea de cãtreCamera Deputaþilor a noului act normativ.
precum ºi o evidenþã clarã a beneficiarilor pânãîn anul 2013. Strategia se va concentra asupraunui numãr de ºapte prestaþii majore: alocaþia destat pentru copii, indemnizaþia de creºtere acopilului, alocaþiile pentru susþinerea familiilorcu venituri mici, ajutoarele pentru încãlzirealocuinþei, ajutoarele sociale pentru asigurareavenitului minim garantat, indemnizaþiile lunareºi bugetul personal complementar pentru
persoanele cu handicap.O altã noutate este introducerea Formularului
Unic, ceea ce va face sistemul mai uºor deurmãrit, de gestionat de cãtre instituþiile statului,simplificând în acelaºi timp birocraþia ºi pentrubeneficiari. “Trei dintre prestaþiile sociale –venitul minim garantat, alocaþia socialã pentrufamilii ºi ajutorul pentru încãlzire – se unificã,devenind venitul minim de inserþie, care va figestionat de agenþiile de prestaþii sociale.Aºadar, pentru trei dosare va fi o singurã cerere”,
a afirmat ministrul Muncii.Prestaþiile pentru persoanele cu
handicap se vor unifica. Alte beneficiiplãtite persoanelor cu handicap semenþin, dar se va reduce numãrulbeneficiarilor prin cumularea criteriilordupã care se acordã ajutoarepersoanelor cu handicap ºi celor cuinvaliditate. Din punct de vedereinstituþional, legea înfiinþeazã Institutulpentru Evaluarea Dizabilitãþii ºi aObservatorului Social Naþional dincadrul Ministerului Muncii în vedereaplanificãrii “mult mai coerente”, apoliticilor publice.O altã noutate adusã de lege este
clasificarea serviciilor sociale ºidezvoltarea acestora inclusiv prin ParteneriatPublic Privat. Se urmãreºte creºterea calitãþiiserviciilor sociale ºi în mod special se vor axa pedezvoltarea lor în mediul rural, acolo unde nuexistã astãzi niciun fel de servicii sociale ci doarajutoarele sociale clasice.
În cadrul procesului de descentralizare din domeniulsănătăţii prin transferul atribuţiilor şi competenţelor exercitatede Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publicelocale, Consiliul Judeţean Argeş a preluat, conform OUG nr.48/2010, HG nr. 529/2010 şi a Ordinului Ministrului Sănătăţiinr. 910/2010, managementul asistenţei medicale la
14 UNITăţI MeDICAle (Spitalul Judeţean de Urgenţă –Piteşti, Spitalul de Pediatrie – Piteşti, Spitalul dePneumoftiziologie „Sf. Ilie” – Piteşti, Spitalul dePneumoftiziologie – Câmpulung, Spitalul de Boli Cronice –Rucăr, Spitalul de Recuperare – Brădet, SPITAlUl „DR.PAPAHAGI” – DOMNeşTI, Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf.Andrei” – Valea Iaşului, Spitalul de Geriatrie şi Boli Cronice„Constantin Bălăceanu Stolnici” - ştefăneşti, Spitalul „Dr. IonCrăciun” – Călineşti, Spitalul de Pneumoftiziologie – leordeni,Spitalul Orăşenesc „Regele Carol I” – Costeşti, Spitalul de BoliCronice – Mozăceni, Spitalul de Psihiatrie „Sf. Maria” – Vedea).
În momentul preluării spitalelor Consiliul Judeţean Argeş şi-apropus următoarele obiective:
- sprijinirea dezvoltării instituţionale a unităţilor sanitare publiceaflate în administrare;
- integrarea acestor unităţi în programele de dezvoltare socio –economică la nivelul comunităţilor locale
- realizarea de investiţii pentru dezvoltarea sistemului de sănătateîn judeţul Argeş.
În anul 2011 Consiliul Judeţean Argeş a stabilit următoareleinvestiţii în cadrul spitalelor din judeţul Argeş:Spitalul Judetean de Urgenta Pitești
tâmplărie, instalații sanitare, instalații electrice, zugrăveli, pavement3. Extindere spațiu de urgență și amenajări incintă spital – proiect4. Extindere spațiu de urgență și amenajări incintă spital – execuție5. Reparații curente la laboratorul de Radiologie și Bacteriologie6. Reparații curente la instalația de încălzire7. Lucrări reparații Obstetrică-Ginecologie 8. Lucrări suplimentare la laboratorul de Radiologie și
Bacteriologie9. Cheltuieli de capital - întocmire studiu de fezabilitate și proiect
instalație de distribuire energie electrică.
Spitalul Dr. Ion Crăciun CălineștiReparații curente.
Spitalul de Psihiatrie “Sf. Maria” Vedea1. Reparație capitală centrală termică Secția 3-4 Psihiatrie2. Ignifugare Pavilioane 1 şi 2.
Spitalul Orășenesc “Regele Carol I” Costești1. Reparații acoperiș2. Executarea unui zid în partea de vest a secției Medicină internă3. Reparații curente la acoperișuri:- Farmacie cu circuit închis- Laborator de analize medicale- Spălătorie centrală și grup electrogen- Pavilion administrativ
Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice Constantin BălăceanuStolnici Ștefănesti
1. Reparații clădire laborator farmacie2. Realizare rezervor apă incendiu3. Reparații curente interioare și reparații instalații electrice4. Întocmire studiu de prefezabilitate la “Reabilitare clădire spital”5. Reparații curente interioare și cheltuieli materiale.
Spitalul de Pediatrie Pitești1. Lucrări de reparații curente la acoperișul tip terasă, reabilitarea a
25 de coloane pluviale2. Relocarea stației de alimentare cu oxigen lichid3. Reabilitarea și igienizarea blocului operator4. Achiziționare grup electrogen trifazat5. Reparații curente bloc alimentar central și bucătărie
Reparatii curente grupuri sanitare din Ambulatoriul despecialitate
Reparații curente - înlocuire tâmplărie exterioară dinambulatoriul de specialitate
6. Cheltuieli materiale și reparații curente.
Spitalul de Recuperare Brădet 1. Reparații la instalația de ventilație și înlocuire gresie și faianță la
bazinul de chinetoterapie2. Schimbare cazane în centrala termică3. Reparații tâmplărie lemn.
Spitalul PNF “SF Andrei” Valea IașuluiReparații capitale instalații sanitare.
Spitalul PNF leordeni1. Lucrări ignifugare2. Lucrări revizie gaze, montare electrovane, modificare proiect3. Lucrare termoizolație la fațada pavilionului central4. Lucrare refacere acoperiș poartă5. Reparații curente – fațadă (termosistem).
Investiþii de milioane în spitalele argeºene
Legea asistenþei sociale a fost votatã
Constantin Nicolescu, președintele C.J. Argeș
decembrie 2011
C M Y K
În numărul trecut al ziarului local,am dat spre publicare două poezii aleunor eleve ale Şcolii cu clasele I – VIII,Corbi. Cei care au citit aceste poeziipoate au fost încântaţi, sau poate nu.Cu siguranţă, au existat guri, care auîntrebat ironic: „ Poeţi la Corbi?!” Nuştiu dacă eşti poet, dacă ai scris şi ai datspre publicare o poezie. Şi dacă daispre publicare e rău? De ce nu pot fipoeţi la Corbi? Oare din satul nostru
nu au plecat şi nu s-au format atâteapersonalităţi? Ne mândrim ca avemun mitropolit, un general şi câţi alţioameni de valoare care au fost formaţila şcoala din sat. O mare parte din noi,dascălii zilelor noastre, nu suntemprodusul acestei şcoli? Nu vreau săintru în polemică, dar ştiu că datorianoastră, a dascălilor, este da a-iîncuraja pe elevi, de a le arăta că potajunge pe culmi înalte, dacă dorescacest lucru. Consider că acest lucruam realizat şi eu când am trimispoeziile elevelor mele spre publicare.Avem elevi talentaţi, elevi deosebiţi,care au participat la diferite concursurişi care s-au întors cu rezultate foartebune. Nu trebuie să ne mândrim cu ei?Avem voie să ne mândrim cu caselenoastre imense, cu maşinile scumpe,dar cu copiii noştri nu ne putemmândri?
La începutul activităţii mele dedascăl, de profesor de Limba şiLiteratura română, am fost reticentăîn a participa cu elevii la olimpiade,concursuri. Regret enorm, pentru căam avut elevi extraordinari, care aufost formaţi în şcoala noastră, auplecat în alte şcoli şi au participat laolimpiade, obţinând rezultateextraordinare. Nu voi mai face aceastăgreşeală, îmi voi îndemna eleviitalentaţi, elevii care muncesc să-şiarate talentul, să se afirme prin muncalor. De aceea, consider că datoria meaeste da a-i sprijini, de a-i îndemna săscrie.
Celor reticenţi le propun săparticipe la serbările şcolare, să vadăce actori desăvârşiţi avem printreelevii şcolii. Nu de mult, am participatcu un grup de elevi la festivalul„Florile dalbe”. Nici nu pot să exprimîn cuvinte ce am simţit când au cântateleve şi foste eleve ale şcolii noastre.Colindele cântate de acestea sunauDumnezeeşte. Nu merită să nemândrim cu ele?
Exemplele pot fi multe. Cu eleviimei am atins culmi înalte. Rezultatelebune obţinute de ei mă fac fericită. Lespun şi lor acest lucru. Când nu obţinnotele dorite, îi simt că sunt supăraţi,că îşi doreau o notă mai mare. Îiconsolez, spunându-le că îmi plângesufletul pentru supărarea lor, şi că aş fivrut să obţină note mai mari, pentru cănotele lor reflectă şi rezultatul munciimele. Mă mândresc cu foştii mei elevi,care au reuşit în viaţă, care au terminato facultate sau care s-au format într-omeserie în care excelează. Mă întristezcând aflu despre ei lucruri rele saucând unuia i se întâmpla ceva rău.Elevii mei sunt pentru mine copiii meişi sunt cu sufletul alături de ei.Satisfacţiile pe care mi le-au adus măfac să mă simt extraordinar. Întâlnirilecu ei mă emoţionează de fiecare dată,mă întineresc, îmi dau puterea de atrece peste toate obstacolele întâlniteşi de a merge la şcoală cu plăcere. Suntmulte de spus, dar mă voi limita prina-i felicita pe părinţi pentru educaţiape care le-au dat-o copiilor, pentrumodestia pe care le-au insuflat-o. Săne bucurăm de copiii noştri atâta timpcât sunt lângă noi! Singura noastrăcomoară sunt copiii. Cei care se potlăuda cu odraslele lor sunt cuadevăraţi bogaţi.
PPrrooff.. CCaarrmmeenn GGhhiinniiţţăă
Melancolie
Gând de bucurie sau tristeţeÎmi încearcă sufletul acumParcă sunt dintr-o poveste Şi chipuri dragi mi-apar în drum.
Frigul iarăşi o să vină,Baba Iarna s-a gânditGerul să-l trimită-n ţară,Eu să fiu tot zgribulit…
RRooddiiccaa IIooaannaa PPoorroojjaannclasa a VIII-a, Şcoala Corbi
Profesor îndrumător: CCaarrmmeenn GGhhiinniiţţăă
Iarna
Se scuturã tristeþi din arbori goi,Copilul din mine priveºte-napoi,Priveºte la iarnã…Cu degetele ei a imortalizatÎntr-o camerã a vieþiiUn zâmbet suav, imaculat,Un cântec armonios închegatDin raze de amurg însângerat.
Iarna…Cu ochii inocenþei a urmãritMiracolul crescândDin a sa artã,Iar sufletul vibrându-iCu gingãºie a pãzitTezaurul supremei fericiri.
Mã închin în faþa taªi te întreb cu glas domol:Iarnã, tu cine eºti ?Dar nu-mi rãspunzi…ªi-un fulg de neaMã poartã înaintea timpuluiªi-mi aratã ce eºti tu…
Iarna ce poate fi Decât o floare
din cele mai frumoase ?
Iarna rãmâne o linã speranþã,O zbatere arsã de dorul neîncetat,O albã luminã cu zborul neoprit,O aripã frântã ºi un vis împlinit.
Bunele maniere se învaþã, nimeni nu senaºte cu ele! “Politeþea ne face previzibili,poate stinge savoarea comportamentelorspontane, dezbinã societatea cãutându-i nodîn papurã, oboseºte spiritele libere, darcreeazã spaþiul în care oamenii pot vieþuiîmpreunã - cel mai greu lucru cu putinþã!”(Neagu Djuvara).
„Copilul nu datoreazã pãrinþilor viaþa, cicreºterea” spunea Nicolae Iorga. Parafrazând,vom spune cã elevul nu datoreazã ºcolii doarinstrucþia, ci, mai ales, educaþia.
Trãim într-o lume care seautocaracterizeazã ca fiind modernã ºicivilizatã. În aceastã societate evoluatã ºiinformatizatã, relaþiile sociale par sã sebazeze, mai degrabã, pe aroganþã, tupeu,violenþã verbalã ºi fizicã, decât pe valorilemorale pe care le-au promovat înaintaºiinoºtri: bunã cuviinþã, politeþe, curtoazie,respect etc. Elevul, ca orice persoanã, este un actor
social, prin apartenenþa sa la diferite grupuriºi prin relaþiile pe care el le stabileºte încadrul acestora, fiind astfel implicat de la ovârstã foarte fragedã în viaþa socialã. Dinaceastã perspectivã, trebuie sã reconsiderãmrolul familiei ºi al ºcolii în procesul desocializare a copilului, prin iniþierea sa înpracticarea unui comportament bazat peregulile bunei purtãri, atât în familie, cât ºi încomunitatea în care trãieºte.Pornind de la aceste considerente, credem
cã este absolut necesar sã ne întoarcem laesenþa educaþiei, la „cei ºapte ani de acasã”,pe care ºcoala are datoria sã-i clãdeascã, înparteneriat cu familia, omul frumos la sufletºi în purtare.„Arta de a trãi frumos în toate
împrejurãrile vieþii” poate fi învãþatã ºipracticatã în viaþa de zi cu zi, prin raportareala ceea ce, convenþional recunoaºtem ºinumim „codul bunelor maniere” sau „codulmanierelor elegante”, un set de reguli cetrebuie respectate în diferite situaþii sau locuriîn care ne putem afla la un moment dat.Se întâmplã, uneori, sã ne întrebãm ce
atitudine sau ce comportament trebuie sãadoptãm în relaþiile cu semenii. Probabil cãcele mai frecvente întrebãri se referã la felulîn care trebuie sã ne comportãm în familie, lamasã, între prieteni, la spectacole sau învizite. - Este necesar sã folosim cuvintele „te rog”
ºi „mulþumesc” în cadrul familiei? - Cum trebuie sã mã comport la masã?- Între prieteni se acceptã orice fel de
limbaj?- Trebuie sã salut o cunoºtinþã, chiar dacã
pare cã nu m-a vãzut?
- Pe cine trebuie sã salut la ºcoalã? - E obligatoriu sã mã prezint atunci când
vorbesc la telefon?- Când ºi faþã de cine trebuie sã-mi cer
scuze?- În vizitã pot merge oricând ºi oricum?- Când merg la un spectacol, este
importantã þinuta?Având în vedere cã ne adresãm copiilor
din ciclul primar, este bine de ºtiut ce reguliar trebui sã cunoascã ºi sã respecte un copilpânã la vârsta de 10 ani. Astfel, pânã laintrarea în ºcoalã (6-7 ani), copilul trebuie sãºtie sã salute, sã nu întrerupã conversaþiaadulþilor, sã spunã „te rog”, „mulþumesc”,„cu plãcere” atunci când e cazul, sãfoloseascã batista, sã cearã voie, sã cearãiertare când greºeºte, sã foloseascã în modcorect tacâmurile, sã batã la uºã când intrãîntr-o încãpere.Intrarea copilului în ºcoalã presupune,
implicit, respectarea unui regulament impusde activitatea de tip ºcolar. În acelaºi timp,ºcoala reprezintã un factor nou ºi importantîn educarea lui în spiritul valorilor morale, înformarea lui ca om . „Bagajul” de bunemaniere se îmbogãþeºte cu noi reguli cetrebuie cunoscute ºi respectate. El trebuie sãºtie sã se prezinte, sã se comporte corect lamasã, sã ºtie sã ofere sau sã primeascã uncadou, sã poarte o convorbire telefonicã, sãutilizeze un limbaj decent, indiferent departenerul de discuþie, sã fie ordonat,punctual ºi politicos, oriunde s-ar afla.Uneori, mi se pare cã cerem doar copiilor sãfie politicoºi, iar noi adulþii uitãm de bunelemaniere, de regulile bunului simþ.Pornind de la o cunoscutã zicalã, care
spune: „Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face!”,regula de bazã, în orice împrejurare, este sã te
porþi cu ceilalþi aºa cum þi-ai dori sã se poarteºi alþii cu tine. Sunt sigurã cã toþi visãm la perfecþiune. Cu
toþii visãm cã suntem respectaþi de cei din jur.Dar, ca sa fim respectaþi, trebuie sã învãþãmsã-i respectãm pe ceilalþi. De ce sã nuîncepem de acum? Lumea se poate schimbaDOAR cu ajutorul nostru. Prin fapte micivom face o schimbare mare. Aºadar, sãînvãþãm sã fim politicoºi!Sã nu uitãm cã “Politeþea este cheia ce
deschide orice uºã ºi cã politeþea nu costãnimic. Iar aºa cum unei flori i se cere parfum,ºi omului i se cere politeþe.” E uºor sã spuimulþumesc ºi vorba ta va aduce un zâmbet pechipul celuilalt ºi multã bucurie, o stare debine. Chiar dacã nu putem schimba lumea, nune costã nimic sã fim politicoºi ºi sã zâmbimmereu.
Înv. Daniela CodruþaMoisescu
ªcoala cu cls. I-VIII Corbi
decembrie 2011
C M Y K
VVrreemmeeaa CCoolliinnddeelloorrÎn fiecare an, înaintea Crãciunului, grupuri de
colindãtori se pregãtesc pentru festivaluri ºi serbãri.ªezãtorile de altã datã ºi colindele cântate în postulCrãciunului sunt tradiþii pãstrate cu sfinþenie din moºi-strãmoºi. Putem spune cã obiceiurile legate de sãrbãtorifac parte din cultura tradiþionalã.
Obiceiurile ºi datinile româneºti impresioneazã prinîncãrcãtura lor emoþionalã. Cu toþii trãim un sentimentdeosebit, cã se apropie marea sãrbãtoare a Crãciunului,sãrbãtoare a bucuriei, sãrbãtoare în care inimile fiecãrui omtresaltã ºi începe o nouã etapã a vieþii. ªezãtorile de altã datãºi colindele cântate în postul Crãciunului sunt tradiþii pãstratecu sfinþenie din moºi-strãmoºi, ce ne fac sã simþim magiaacestor zile.Anul acesta, festivalul de Crãciun intitulat , Florile Dalbe“
s-a .inut pe data de 3 decembrie la Cãminul Cultural Stãneºti,unde grupuri de colindãtori din mai multe zone ºi-au dat
concursul. Printre aceºti colindãtori s-a numãrat ºi grupul decolindãtoare al Cãminului Cultural Corbi, care a încântatpublicul cu colindele lor minunate. Acest festival a ajuns lacea de-a V-a ediþie ºi a fost susþinut de Centrul de CreaþiePopularã Argeº. În comuna noastrã datinile ºi obiceiurile deCrãciun se pãstreazã ºi astãzi ca în trecut, pãstrate, conservateºi transmise mai departe pentru fiecare generaþie. Dragicorbeni, primiþi farmecul Crãciunului în suflet ºi dãruiþibucurie din inimã!
Guvernul a hotãrât pe 14 decembrie cãproducãtorii agricoli vor primi dinbugetul naþional doar 141,27 de lei pehectar, echivalentul a 32,42 euro pehectar, în contul plãþii naþionale directecomplementare pe suprafaþã pentru 2011.
„Guvernul a aprobat o Hotãrâre carereglementeazã plãþile din bugetul naþionalcãtre agricultori. Acestea se ridicã la suma de141,27 lei, echivalentul a 32,42 euro pehectar. Totalul sumei alocate de la buget,pentru suprafaþa de 6.460.000 hectare, este de940.776.000 lei din care 106.156.000 dinbugetul anului 2011, respectiv 834.620.000lei din bugetul pe 2012. Vreau sã mai facprecizarea cã suma pe care o acordãm de labugetul de stat este egalã cu cea care a fostacordatã anul trecut la unitatea de suprafaþã,dar aº vrea sã vã spun cã avem circa 400.000hectare în plus la platã, ceea ce face cacuantumul acordat de la buget sã fie maimare cu circa 200 milioane lei faþã de anul2010”, a declarat Ministrul Agriculturii,Valeriu Tabãrã.
Deºi subvenþia este cu mult mai micã faþãde cea acordatã pentru 2010 ºi faþã de cea pecare ministrul ºi Guvernul au promis-ofermierilor tot anul acesta, Tabãrã spune cã„România plãteºte totuºi de la bugetfermierii, spre deosebire de toate þãrile dinjurul nostru” ºi cã deºi „s-a negociat pânã laultimul cent”, „nu au fost resurselefinanciare” pentru a aloca mai mulþi bani, darafirmã cã „existã speranþã sã putem completa,pe parcursul anului 2012, aceste alocaþii”.„Aceastã construcþie a fost legatã de
strategia fiscalã, din pãcate evoluþiileeconomice din ultimul timp, în special în planinternaþional, ne-au adus ºi pe noi în sistemulde prudenþã. Existã speranþã sã putemcompleta, pe parcursul anului 2012, acestealocaþii”, a mai spus Tabãrã.Ministrul Agriculturii a mai precizat cã
pânã la sfârºitul lunii februarie 2012,agricultorii vor primi ºi restul banilor pesuprafaþã din fonduri europene. „Aº dori sãfac precizarea cã, pânã la aceastã datã, au fostachitate cãtre fermieri, pentru suprafaþa de9,6 milioane hectare, un avans de 42 de euro,
urmând ca, tot din fonduri europene, sã semai plãteascã încã 49,1 euro, ceea ceînseamnã 473 milioane euro, sperãm ca, pânãla sfârºitul lunii februarie, aceºti bani sã fieachitaþi. Asta ar însemna ca, din fonduri
europene, cu ceea ce dãm la aceastã datã,pânã prin 10 martie, sã putem atrage încãcirca 1,5 milioane euro”, a spus Tabãrã.
Bugetul naþional pe 2012Guvernul va reduce alocãrile bugetare pentru jumãtate dintre ministere în
2012, comparativ cu nivelul din acest an, printre ministerele afectate fiindEducaþia, Cultura, Agricultura ºi Justiþia, însã va majora bugetul Apãrãrii,Transporturilor, Sãnãtãþii. Totodatã vor fi majorate ºi sumele alocateAdministraþiei Prezidenþiale ºi Serviciilor de Informaþii.
Majorãri bugetare vor fi la:� Administraþia Prezidenþialã (de la 28,8 milioane lei execuþie preliminatã în
acest an, la 29,6 milioane lei anul viitor);� Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie (de la 60,9 milioane lei, la 62,7 milioane lei);� Curtea Constituþionalã (de la 12,4 milioane lei, la 13,9 milioane lei);� Ministerul Afacerilor Externe (de la 540,6 milioane lei, la 646,2 milioane lei);� Ministerul Finanþelor (de la 2,8 miliarde lei, la 3 miliarde lei);� Ministerul Apãrãrii Naþionale (de la 5 miliarde lei, la 5,1 miliarde lei);� Ministerul Mediului (de la 2,2 miliarde lei, la 2,9 miliarde lei);� Ministerul Transporturilor (de la 14,2 miliarde lei, la 14,7 miliarde lei);� Ministerul Sãnãtãþii (de la 4,8 miliarde lei, la 5,4 miliarde lei);� Ministerul Comunicaþiilor (de la 214,9 milioane lei, la 266,4 milioane lei);� Ministerul Public (de la 572,8 milioane lei, la 597,3 milioane lei);� Agenþia Naþionalã de Integritate (de la 13,7 milioane lei, la 42,9 milioane lei);� Ministerul Economiei (de la 1,6 miliarde lei, la 1,67 miliarde lei);� Consiliul Superior al Magistraturii (de la 71,7 milioane lei, la 79,1 milioane lei).
Majorãri ale alocãrilor bugetare vor fi efectuate ºi la:� Serviciul Român de Informaþii (de la 971,4 milioane lei, la 986,9 milioane lei);� Serviciul de Informaþii Externe (de la 187,5 milioane lei, la 193,9 milioane lei);� Serviciul de Protecþie ºi Pazã (de la 129 milioane lei, la 132,3 milioane lei).
Reduceri bugetare vor fi la:� Senat (de la 90,7 milioane lei, la 85,3 milioane lei);� Camera Deputaþilor (de la 210 milioane lei, la 209,7 milioane lei);� Academia Româna (de la 396,4 milioane lei, la 354,2 milioane lei);� Secretariatul General al Guvernului (de la 964,8 milioane lei, la 712,3 milioane
lei);� Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (de la 3,4 miliarde lei, la 3,1
miliarde lei);� Ministerul Justiþiei (de la 2,2 miliarde lei, la 2,1 miliarde lei);� Ministerul Administraþiei ºi Internelor (de la 9,5 miliarde lei, la 7,8 miliarde
lei);� Ministerul Muncii (de la 33,2 miliarde lei, la 31,9 miliarde lei);� Ministerul Agriculturii (de la 15,9 miliarde lei, la 14,9 miliarde lei);� Ministerul Educaþiei (de la 8,9 miliarde lei, la 8,7 miliarde lei);� Ministerul Culturii (de la 795,8 milioane lei, la 600 milioane lei);� Autoritatea Electoralã Permanentã (de la 21,4 milioane lei, la 15,3 milioane lei);� Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (de la 45,5 milioane lei, la
20,7 milioane lei).
Putem exporta carne de porcîn Uniunea EuropeanãPentru prima datã de la aderarea la
Uniunea Europeanã, România este autorizatãsã comercializeze ºi sã exporte carnea de porcpe piaþa intracomunitarã ºi în þãrile terþe.Decizia a fost luatã în cadrul ºedinþeiComitetului permanent pentru lanþulalimentar ºi sãnãtatea animalelor care s-adesfãºurat la Bruxelles în data de 6 decembrie2011.La baza acestei hotãrâri a stat raportul elaborat
de cãtre specialiºtii Autoritãþii Naþionale SanitareVeterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor(ANSVSA), care a prezentat modul în careautoritatea competentã din România aimplementat atât Programul Naþional deMonitorizare ºi Control al Pestei Porcine Clasiceîn România cât ºi sistemele de biosecuritate ºitrasabilitate dezvoltate în cadrul sistemuluicanalizat. La aceastã decizie au contribuit ºidemersurile fãcute de reprezentanþii MinisteruluiAgriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale (MADR), aiasociaþiilor profesionale din domeniu, precum ºide membrii Reprezentanþei Permanente aRomâniei la Bruxelles. Aceastã reuºitã se
datoreazã eforturilor de peste un an de zile iaracest accept, care trebuie conservat prin toatemãsurile de securitate sanitare-veterinare,certificã faptul cã, în perspectiva imediatã, vorbeneficia de aceastã mãsurã cât mai multe fermecrescãtoare de porci, unitãþi de procesare a cãrniide porc ºi a preparatelor din carne de porc.Reluarea exporturilor înseamnã relansareasectorului cu efecte benefice asupra dezvoltãrii ºia valorificãrii producþiei de cereale ºi plantetehnice. Astfel, se aºteaptã ca importurile de carnede porc sã scadã ºi sã creascã procentul de exportpentru echilibrarea balanþei comerciale la acestprodus. Datele Ministerului Agriculturii ºiDezvoltãrii Rurale aratã cã în anul 2010 producþiade carne de porc a fost de circa 553.000 tone înviu, iar în primele zece luni ale anului 2011 dateleoperative indicã o producþie de aproximativ365.000 tone în viu. În ceea ce priveºte importulde carne de porc în România, acesta a fost în anul2010 de circa 200.000 tone carne de porc, iar înprimele opt luni ale anului 2011 cantitateaimportatã a fost de 106.000 tone carne de porc.
decembrie 2011
Plata pe suprafaþã, mai micã decât anul trecut!
decembrie 2011
Pr. Victor: - Tanti Teofana, apelez lamemoria dumneavoastrã pentru a informacititorii tineri ºi totodatã pentru a-i determinape cei vârstnici sã-ºi aminteascã de modulcum se derulau acum 50-60 de anievenimentele religioase legate de sãrbãtorile:,,Naºterea Domnului”, ,,Tãierea Împrejur aDomnului” ºi ,,Botezul Domnului”. Vã rogsã ne spuneþi câteva cuvinte despresãrbãtorile pe care le-am amintit!Savu Teofana: - Naºterea Domnului o
sãrbãtorim pe data de 25 decembrie. Atuncine amintim cã Iisus Fiul lui Dumnezeu s-anãscut din Fecioara Maria într-o iesle sãracã.La 8 zile a fost tãiat împrejur-obicei evreesc- datã ce corespunde la noi cu ziua de 1ianuarie. În ziua de 6 ianuarie sãrbãtorimBotezul Domnului în apa Iordanului de cãtreIoan Botezãtorul. Pr. Victor: - Spuneþi-ne cum se vestea în
sat marele eveniment al Naºterii Domnuluinostru Iisus Hristos ?Savu Teofana: - În sat, aceastã sãrbãtoare
o vesteau, ca ºi astãzi, copiii. Veneau noapteala colindat, apoi bãieþii veneau cu,,Naºterea”, cu ,,Steaua” ºi fetele mergeau,,la fereºti”. Ne adunam 2-3 fete ºi cântamcolinde pe la ferestrele caselor. Oamenii ne
rãsplãteau cu covrigi fãcuþi din fãinã saumãlai copþi pe plitã, alþii ne dãdeau bãniºori,mere, pere sau nuci. Tata ne fãcea câte o bâtãdin lemn, cu care sã ne apãrãm de câini.Eram îmbrãcaþi cu fotã, ie, aveam opinci înpicioare ºi baticuri groase pe cap. Bãieþiipurtau cioareci din lânã ºi zeghe tot din lânã.În mâini purtam mãnuºi din lânã. Iernile eraumai grele, zãpezi mari de un metru. Ne udamîn opinci ºi îngheþam dar nu ne lãsam dincântat!Pr. Victor: - Înalt Prea Sfinþitul Mitropolit
Teofan - fiul dumneavoastrã ºi ceilalþi fiimergeau cu colindele?Savu Teofana: - Copiii mei au fost ca toþi
copiii. Mitropolitul meu iubea multcolindele. Avea glas frumos. Cânta ºi labisericã. A copilãrit ca orice copil. Iubeabiserica, þinea sãrbãtorile ºi îi respecta pe ceidin jur. De mic avea mare credinþã înDumnezeu.Pr. Victor: - Când eraþi copil, mergeaþi la
bisericã de Crãciun?Savu Teofana: - De la cel mai în vârstã
pânã la cel mai mic mergeam în noaptea deCrãciun la biserica cea veche. Biserica ceamare nu era construitã. Venea lume multã. Pebãieþi îi bãga pãrintele Corbeanu în Sfântul
Altar - nu mai încãpeau în bisericã. Eraucopii mulþi în sat, nu ca acum, unul sau doiîntr-o familie.Pr. Victor: - Noaptea de Revelion se
deosebea de ce este astãzi?Savu Teofana: - Revelionul era mai
liniºtit. Nu era atâta zgomot ca acum. Nuerau televizoare, iar radiouri erau puþine.Serbam acasã. Masa era îmbelºugatã, de lacaz la caz. Se mai întâlneau oamenii unii pela alþii, dar a doua zi mergeau la bisericã. EraTãierea Împrejur ºi Sfântul Vasile - nu sepomenea sã nu mergem. Pr. Victor: - Cum era de Boboteazã?Savu Teofana: - Era ger de crãpau
pietrele! Era gerul Bobotezei. Înainte cucâteva zile venea pãrintele Corbeanu cudascãlii Din Tãlpuº ºi Vasile Bebeºelea ºi nestropeau casele cu aghiasmã. De Boboteazãluam aghiasmã de la bisericã, la fel ca ºiastãzi, iar a doua zi le uram Ionilor ,,La mulþiani!”Pr. Victor:- La modul general, s-au
pãstrat obiceiurile?Savu Teofana:- Da, dar aveau altã valoare
pentru noi, cei de atunci. Iar acum e preamult zgomot de muzicã, sunt copii mai
puþini, stau pânã târziu în discoteci, petrecmult, au comportament mai dezordonat.Pr. Victor: - Ce urare faceþi cititorilor
noºtri cu ocazia Sãrbãtorilor NaºteriiDomnului Nostru Iisus Hristos, TãieriiÎmprejur ºi Bobotezei ?Savu Teofana: - Cu ocazia acestor
sãrbãtori doresc tuturor sãnãtate, cã-i maibunã decât toate, voie bunã, pace, liniºte încasã, belºug ºi sã-L pãstreze în inimi peDumnezeu.Pr.Victor: - La fel vã urez ºi eu
dumneavoastrã ºi tuturor cititorilor noºtri.Doamne ajutã!
Părintele Corbeanu Gh. Ion s-anăscut la data de 24 iulie 1911 în comunaCorbi. Tatăl, Gheorghe Corbeanu, a fostnăscut tot în Corbi, a fost preot în Corbi,fiind fiul preotului Constantin. Numelede familie al preoţilor Constantin,respectiv Gheorghe fiul său, a fostPopescu. Preotul Gheorghe a decis înanul 1908 să-şi schimbe numele înCorbeanu. Mama preotului IonCorbeanu, preotesa Ioana Şerb, a fostnăscută în satul Stăneşti. PărinteleCorbeanu Gh. Ion este al patrulea născutal familiei. A mai avut două surori şi unfrate (Gheorghe), decedat la vârsta de 16ani, când era elev la Seminarul Teologicdin Bucureşti. A absolvit Şcoala Primarădin Corbi, Seminarul Teologic dinBucureşti, Facultatea de Teologie dinBucureşti şi în paralel, Facultatea deDrept din Bucureşti.
Luptă în cel de al doilea RăzboiMondial, în frontul de Răsărit, avândgradul de sublocotenent, unde este rănitşi declarat apoi ca inapt de luptă şi lăsat lavatră în noiembrie 1941. A fost veterande război.
După terminarea tratamentelorpentru rănile din război este numit preotparoh la parohia Corbi în luna martie1942, ziua 14.
În timpul anilor din perioadacomunistă, când credinţa era consideratăo culpă, s-a străduit pentru menţinereacredinţei la un nivel bun în rândurilepopulaţiei din Corbi.
A construit împreună cu enoriaşii săifrumoasa biserică din sat, o adevărată,,catedrală” a văii Râului Doamnei,mândria corbenilor.
Slujitor devotat, cu o ţinută moralăireproşabilă, soţ şi tată model, a lucrat,,cu timp şi fără timp” la mântuireaenoriaşilor primiţi spre păstorire.
A trecut în lumea veşniciei în anul1995, acelaşi an cu buna sa soţie, Silviapreoteasa. Păstrându-l în inimile noastre,rugăm pe Dumnezeu să-i ierte păcatele,să-i dea răsplată pentru ostenelile sale şisă-i odihnească sufletul alături de SfinţiiSăi. PPrr.. DDuummiittrruu VViiccttoorr SSttuurrzzeeaannuu
Cu douã dintre multele reminiscenþe alelimbajului ateu din vremea comunistã neîntâlnim în aceastã perioadã a anului. Estevorba de “sãrbãtorile de iarnã” ºi “ignatulporcilor.”
“Sãrbãtorile de iarnã” reprezintã o sintagmã princare a vrut sã se înlocuiascã denumirea marilorpraznice ale Ortodoxiei care se serbeazã acum:NAªTEREA, TÃIEREA ÎMREJUR ªI BOTEZULDomnului nostru Iisus Hristos. Adicã, accentul sãcadã pe iarnã ºi ce poate ea oferi, ci nu pe cele ale luiDumnezeu. De asemenea, s-a ajuns sã se dea porcului mai
multã atenþie decât unui sfânt al lui Dumnezeu.Omul e preocupat mai mult de cârnaþi, ºuncã,caltaboº, decât de pãzirea unei , cum este cea apostului. Adicã se pun cele trupeºti înaintea celordumnezeieºti.ªi cât de mult au de pierdut cei care procedeazã
aºa, pentru cã, aºa cum spune un mare pãrinteduhovnicesc, cel care nu-l are pe Dumnezeu peprimul loc în viaþa sa, nu-L are, de fapt, deloc! Atâtde mare era credinþa înaintaºilor noºtri, încât eirespectau cu sfinþenie vremea postului. Astfel,tãierea porcului se fãcea dupã Crãciun, ca nu cumvasã se spurce vreun vas cu carne de porc, cu “dedulce”. Dar, haideþi sã vedem cine este acest mare sfânt.
Sfântul Sfinþit Mucenic Ignatie Teoforul, episcop deAntiohia, a fost printre primii martiri ai Bisericii ºiunul din cei mai de seamã Pãrinþi apostolici, fiinducenic al Sf. Ap. ºi Evanghelist Ioan ºi urmãtor pescaunul Antiohiei al Sf. Ap. Petru, fiind martirizat înprima decadã a sec. II d.Hr. din porunca împãratuluiTraian. Pentru numirea de Teoforul existã douãipoteze, “Teoforul”, putând însemna atât “purtãtorulde Dumnezeu” cât ºi “cel purtat de Dumnezeu”.
Atunci când Traian l-a întrebat de ce i se spuneTeoforul, sfântul i-a rãspuns:
- Pentru că pe Domnul nostru Iisus Hristos,Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, eu Îl
port în inima mea! Sfântul Ignatie a fost trimis la Roma şi aruncat la
lei.Şi atunci un leu a sărit pe un umăr de-al lui şi unul
pe celălalt umăr şi l-au sfâşiat bucăţi. Şi au venitcreştinii la împăratul să le dea oasele, de la mâini, dela picioare, care au mai rămas. Şi le-a dat împăratul.
Ce s-a întâmplat încă? Minune mare, minunemare! Oasele cele mai mici de la mâini le-au mâncatleii, au mâncat toată carnea, toate măruntaiele, însăinima n-au mâncat-o. Inima-i de carne. Tocmaiinima. Stătea între oase.
Şi a spus împăratul: – Ce-i cu inima de n-omănâncă? – Măria ta, uite leii inima au lăsat-o! –Măi, el îmi spunea mie în Antiohia, înainte de amerge la război, că poartă pe Iisus în inima lui. Şipoate de aceea n-au mâncat-o leii. Ia luaţi sabia şidespicaţi inima ceea. A luat un ostaş sabia, şi când adespicat inima Sfântului Ignatie, ca un măr s-adesfăcut în două. Şi cu slove de aur era scris pe oparte: Iisus, şi pe cealaltă parte, Hristos.
“Cel purtat de Dumnezeu” i se spune pentru căSfântul Ignatie a fost copilul pe care l-a apucat demână Stăpânul Hristos şi l-a luat în braţe şi a zis: “Denu se va smeri cineva pe sine ca pruncul acesta, nu vaintra în împărăţia cerurilor”; şi: “Cel ce va primi peun prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Măprimeşte”.
Aşadar, să-l rugăm pe Sf. Ignatie să ne ajute şinouă ca, prin împlinirea poruncilor dumnezeieşti, apostului, a rugăciunii, dar mai ales prin spovedaniecurată şi prin împărtăşirea cu Sfintele Taine, sădevenim şi noi purtători de Dumnezeu, şi astfel, cumulţumire, să ne bucurăm în aceste preaslăvitepraznice ale Domnului, Dumnezeului şiMântuitorului nostru Iisus Hristos.
„Mitropolitul meu iubea mult colindele”Dialog între preotul Sturzeanu Dumitru Victor ºi Savu Teofana, corbeancã în vârstã de 77 ani, mama Mitropolitului Teofan
IPS TeOFAN, un ierarh cu care corbenii se mândresc
Între Ortodoxie ºi Pãgânism
Invitatul din această lună este IosifMogoiu, consilier local din partea PSD. S-anăscut în 1962, este căsătorit şi are doi copii.După Revoluţie a intrat în mediul privatdeschizându-şi un gater. În acelaşi timp aales să intre în politică îmbrăţişând doctrinasocial- democrată. Se află la al doileamandat de consilier, reprezintă comunitateadin satul Jgheaburi şi susţine că pune marepreţ pe relaţia cu oamenii, pe dialogul cuaceştia.
- Spuneţi-ne ce v-a determinat să intraţiîn politică şi mai apoi să candidaţi pentrufuncţia de consilier?
- Întotdeauna mi-a plăcut să fiu printreoameni, să lucrez cu ei şi să-i ajut cât se poatede mult. Am considerat că făcând acest pas voiputea fi mult mai apropiat de problemele lor şile voi putea rezolva mult mai uşor. Nu esteuşor să reprezinţi o cumunitate. Trebuie să fiiatent la tot ce se întâmplă pentru că oamenii îţicer socoteală. În fiecare zi de înâlneşti cucineva care te poate întreba ce faci tu pentru el,pentru cel care te-a ales să îl reprezinţi. Dacăridici din umeri îi pierzi încrederea.
- Dacă aţi obţinut votul oamenilor şipentru al doilea mandat înseamnă că aţifost apreciat. Despre ce proiecte putemdiscuta ca fiind propuse de dvs şi aprobateîn Consiliul local?
- Eu fac parte din Comisia pentruAdministraţia Publică Locală, ApărareaOrdinii şi Liniştii Publice şi DrepturilorCetăţeanului şi am încercat să rezolv împreunăcolegii mei toate problemele ce ţin de aceastăComisie. Oamenii vor în mod special drumuribune, reţea de apă şi reţea de canalizare. Legatde proiecte pot spune că şi datorităintervenţiilor mele făcute în Consiliul local afost asfaltat drumul care trece prin faţaMănăstirii Corbii de Piatră. A fost turnat asfaltpe o lungime de 1.000 de metri şi urmează săfie asfaltaţi alţi 500 de metri. De asemenea, ampropus amenjarea şi asfaltarea unei parcăripentru turiştii care vizitează cel mai importantobiectiv turistic al comunei noastre. Totodată,am încercat să întreţin starea drumurilor localedeterminând conducerea administraţiei săpietruiască anumite căi de acces.
- Ce vă doriţi pentru anul următor?- În continuare vreau să se pună accent pe
reabilitarea drumurilor. De asemenea, oameniivor să fie amenjate şi întreţinute drumurile deexploataţie. În acest caz, problemele sunt cevamai delicate deoarece avem foarte multedrumuri în pantă greu de întreţinut. Sunt sumemari de bani care trebuie investite anualpentru întreţinerea acestor drumuri. Nu înultimul rând vreau să determin Administraţialocală să finanţeze lucrările de decolmatare a
fântânii situate „la Răscruce”, pe drumul cătreMănăstire.
- Cum caracterizaţi relaţia cu colegii dinConsiliu dar şi cu conducerea Primăriei?
- Din punctul meu de vedere este o relaţiebună, o relaţie de cooperare. Sunt convins cătoţi aleşii locali sunt de bună credinţă.Primarul şi echipa sa au făcut treburi bunepentru localitate şi vor face în continuare. De
fapt, la ţară nu-ţi poţi permite să nu te implici.Ne cunoaştem între noi şi nu-ţi permiţi caoamenii să îţi arate obrazul. Să ştiţi că la ţarăexistă foarte mult bun simţ. Din păcate nu preasunt bani pentru câte sunt de făcut în comună.Bugetul local este mic, iar din afară nu preaprimim sprijin. Guvernul ar trebui să seimplice mult mai activ în mediul rural, săsprijine investiţiile.
1. ADMINISTRAţIe: Moisescu Mihail Groşanu elena Anghel Viorel Georgescu Ion Popescu lică Ciobanu lori
2. ÎNVăţăMâNT: Ungurenuş Maria Miu Maria
Moisescu Codruţa Rotaru Cristina Ghiniţă Carmen Stânciulescu Carmen Anghel Simona
�. CUlTURă: Ilinescu IonSturzeanu Daniela
Badea Maria Rotaru Claudia
4. RelIGIe:Sturzeanu Dumitru
5. SOCIAl: Stăncescu Cecilia
6. AGRICUlTURă:Săvescu Viorica Moroi eugenia
�. SPORT:Comănescu Costin
8. GRAFICă:Moisescu Daniel
FONDATORI:Mihai Ungurenuş
Primarul Comunei Corbi, Consiliul Local Corbi
ReD
AC
ţIA
Noua lege a pajiştilor va obliga fermierii să foloseascăbanii primiţi din subvenţii pentru modernizarea şiîntreţinerea patrimoniului pastoral. În prezent, MinisterulAgriculturii lucrează la normele metodologice pe legeapajiştilor, care va aduce beneficii agricultorilor din zonele demunte.
Prin noua lege, va exista obligativitatea ca toţi banii care seprimesc din subvenţii să fie cheltuiţi pentru modernizarea şiîntreţinerea patrimoniului pastoral. Legea este deja promulgată,iar normele metodologice sunt aşteptate să apară până la finalanului. Ministrul Agriculturii a subliniat că, în prezent, prinPNDR, România beneficiază până în 2013 de peste 800 milioanede euro prin trei măsuri de agromediu şi zone defavorizate caresunt orientate către zonele de munte. Zonele montane vorbeneficia de un sprijin financiar mai consistent prin noua PoliticăAgricolă Comună (PAC) 2014-2020, de acest sprijin urmând săbeneficieze şi România.
Zona de munte din România cuprinde circa 3,2 milioanehectare de terenuri agricole, din care 2,5 milioane ha păşuni şifâneţe naturale. Dacă socotim o încărcătură de o unitate vită marela hectarul de păşune, vom vedea ca zootehnia noastră montanăare un potenţial precum Elveţia sau Austria!
AAppaarree nnoouuaa lleeggee aa ppaajjiişşttiilloorr
