CCIBStudiuSM

Creează-ţi propriul loc de muncă!

POSDRU/83/5.2/S/54563

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor

Studiu de teren

Regiunea Sud-Muntenia


POSDRU/83/5.2/S/54563




2/122

Cuprins

Introducere ............................................................................................................................................................. 6

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD MUNTENIA ................................................................................................. 7

1. Caracteristici geografice şi demografice ale regiunii Sud Muntenia ................................................................ 7

2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 10

3. Economia regională ....................................................................................................................................... 14

REZULTATELE OBŢINUTE ................................................................................................................................. 16

JUDEŢUL ARGEŞ ................................................................................................................................................ 17

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Argeş ......................................................................... 17

2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 18

3. Economia judeţului ........................................................................................................................................ 20

A. Informaţii generale privind comunele respondente: .................................................................................. 24

B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri ............................................................................................... 26

B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze: ................................................................................................. 27

B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:................................................................. 28

B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 29

B4. Numărul de persoane după următoarele criterii: .................................................................................... 30

B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani ........................................................... 30

B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: ................................................................. 31

B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: ............................................... 32

B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei ................................................ 33

JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ........................................................................................................................................... 34

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Călăraşi ..................................................................... 34

2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 35






B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 43



POSDRU/83/5.2/S/54563




3/122





JUDEŢUL DÂMBOVIŢA ....................................................................................................................................... 47

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Dâmboviţa ................................................................. 47

2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 48






B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 57






JUDEŢUL GIURGIU .............................................................................................................................................. 62

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Giurgiu ...................................................................... 62

2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 63






B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 70






JUDEŢUL IALOMIŢA ............................................................................................................................................ 74

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Ialomita ..................................................................... 74


POSDRU/83/5.2/S/54563




4/122

2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 75






B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 83






JUDEŢUL PRAHOVA ........................................................................................................................................... 87

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Prahova ..................................................................... 87

2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 88






B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 97



B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: ............................................................... 100

B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: ............................................. 101

B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei .............................................. 101

JUDEŢUL TELEORMAN .................................................................................................................................... 102

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Teleorman ............................................................... 102

2. Forţa de muncă ............................................................................................................................................ 103

3. Economia judeţului ...................................................................................................................................... 104

A. Informaţii generale privind comunele respondente: ................................................................................ 108

B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri ............................................................................................. 109

B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze: ............................................................................................... 110

B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:............................................................... 111


POSDRU/83/5.2/S/54563




5/122

B3. Populaţia ............................................................................................................................................... 112

B4. Numărul de persoane după următoarele criterii: .................................................................................. 113

B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani ......................................................... 114

B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: ............................................................... 115

B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: ............................................. 116

B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei .............................................. 116

CONCLUZII ......................................................................................................................................................... 117


POSDRU/83/5.2/S/54563




6/122

Introducere

Pentru a răspunde obiectivelor proiectului „Creează-ţi propriul loc de muncă”

POSDRU/83/5.2/S/54563, a fost elaborat un studiu de teren, axat pe:

Situaţia actuală a ocupării în mediul rural; a persoanelor ocupate în agricultura de

subzistenţă, a şomerilor şi a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;

Identificarea nevoilor populaţiei şi a oportunităţilor de dezvoltare în zonele rurale

incluse în proiect – din regiunile economice Bucuresti – Ilfov, Nord-Est, Sud- Muntenia.

Identificarea unor idei de propuneri vizând, cu prioritate, reducerea ponderii

populaţiei inactive din mediul rural şi reducerea migraţiei forţei de muncă din mediul rural,

îndeosebi a tinerilor.

Realizarea studiului a urmat parcurgerea următoarelor etape principale:

1. Colectarea de date primare şi secundare;

2. Analiza situaţiei socio-economice a zonei rurale în prezent:

- Niveluri şi evoluţii ale principalilor indicatori demografici şi economici;

- Situaţia actuală privind resursele umane – Gradul de ocupare, nivelul şi

structura populaţiei active şi a populaţiei inactive, somajul etc.

3. Formularea de premise, ipoteze şi perspective ale dezvoltării viitoare a zonei

rurale, pe termen mediu şi lung

4. Identificarea de oportunităţi pentru noi afaceri şi direcţii de acţiune pentru

valorificarea acestora.

În cadrul primei etape, de colectare a informaţiilor necesare, s-a recurs mai întai la

bazele de date ale Direcţiilor teritoriale de Statistică, pe serii dinamice (perioada 2003 -

2008) aferente pricipalilor indicatori statistici:

Indicatori socio – demografici: populaţia; forţa de muncă; şomerii etc.

Indicatori economici: agricultura; industria; serviciile; comerţul; etc.

Indicatori de caracterizare a nivelului de trai: condiţii de locuit, condiţii sociale;

condiţii de mediu etc.


POSDRU/83/5.2/S/54563




7/122

Principalul instrument utilizat în acest scop l-a constituit ancheta pe baza de

chestionar realizată pe un eşantion reprezentativ de primării din judeţele Regiunii Sud

Muntenia

Pe baza informaţiilor primare şi secundare obţinute în prima etapă a studiului, studiul

prezintă principalele tendinţe în evoluţia proceselor socio-economice semnificative şi o

diagnoză a dezvoltării zonelor rurale abordate, inclusiv pe baza unor analize SWOT,

pentru evaluarea aspectelor favorabile şi nefavorabile, precum şi a oportunităţilor şi

ameninţărilor asupra dezvoltării mediului rural.

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD MUNTENIA

Analiza principalelor elemente de caracterizare a dezvoltării acestei regiuni se bazează

pe datele publicate in Anuarul Statistic al Direcţiei Regionale de Statistică Călăraşi pe anii

2008 si 2009, cu date pentru perioada 2003 – 2008.

1. Caracteristici geografice şi demografice ale regiunii Sud Muntenia

Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafaţă de 34.453 kmp reprezentând 14,45 % din

suprafaţa României, este situată în partea de Sud-Sud Est a acesteia, învecinându-se la

Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată

de graniţa naturală - fluviul Dunărea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.

Prezenţa în Sudul regiunii a fluviului Dunărea îi conferă acesteia posibilitatea de a avea

comunicaţii cu cele 8 ţării riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră de a

avea ieşire la Marea Neagră şi deci acces la Portul Constanţa- principala poartă maritimă a

ţării.

Existenţa în centrul regiunii dar nefăcând parte din aceasta a capitalei ţării, Bucureşti,

parte componentă a Regiunii Bucureşti-Ilfov, constituie prin infrastructura socială şi

instituţională existentă şi prin aeroportul internaţional Otopeni, un real avantaj.


POSDRU/83/5.2/S/54563




8/122

Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud-Muntenia este formată din: 7 judeţe

(Argeş, Călăraşi, Dămboviţa, Ialomiţa, Giurgiu, Prahova şi Teleorman), 16 municipii, 32 oraşe

şi 509 comune cu 2018 sate.

Relieful Regiunii caracterizat prin varietate şi dispunere în amfiteatru cuprinde trei forme

majore de relief : munte 9,5 %, deal 19,8%, câmpie şi luncă 70,7%.

Dacă pentru cele 4 judeţe din Sud (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman) forma

caracteristică de relief este cămpia, celelalte 3 judeţe din Nord (Argeş, Dâmboviţa, Prahova)

cuprind atât câmpia cât si dealurile şi munţii, îm această zonă găsindu-se cele mai mari

altitudini mutoase ale ţarii - vârfurile Moldoveanu (2544m) şi Negoiu (2535m) din Masivul

Făgăraş şi vărful Omu (2505m) din Masivul Bucegi.

Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele

naturale ale regiunii să fie destul de diversificate. Astfel, suprafaţa agricolă concentrată

preponderent în judeţele din Sud deţine 71,1% din suprafaţa totală a regiunii şi din care

80,6% reprezintă teren arabil.

Tabel nr. 1

Organizarea administrativă a teritoriului Regiunii Sud Muntenia,

la 31 decembrie 2008

Regiunea

Sud Muntenia

Judeţul Argeş

Judeţul Călăraşi

Judeţul Dâmboviţa

Judeţul Giurgiu

Judeţul Ialomiţa

Judeţul Prahova

Judeţul Teleorman

Suprafaţa totală (km

2)

34453 6826 5088 4054 3526 4453 4716 5790

Numărul oraşelor şi municipiilor

48 7 5 7 3 7 14 5

din care: municipii

16 3 2 2 1 3 2 3

Numărul comunelor

519 95 50 82 51 59 90 92

Numărul satelor

2019 576 160 353 167 127 405 231


POSDRU/83/5.2/S/54563




9/122

Potrivit datelor Direcţie Regionale de Statistică Călăraşi, populaţia regiunii era de

3.284.525 locuitori în anul 2008, (15,4% din populaţia ţării), cu o densitate de 97 locuitori/km

2, se caracterizează din punct de vedere al repartizării pe medii de trai prin faptul că 41,4%

trăieşte în mediul urban iar 58,6% în mediul rural.

În comparaţie cu judeţele din sud, judeţele din nordul regiunii concentrează un număr

mai mare atât de populaţie cât şi de centre urbane.

Evoluţia structrii pe vârste a regiunii relevă apariţia unui proces lent dar constant de

îmbătrînire demogarfică, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente cât şi ţării,

generat de scăderea natalităţii.

Caracteristic forţei de muncă ocupate este faptul că un procent substanţial din aceasta

(39,4%) lucrează în agricultură, restul de 51,6% fiind împarţită aproape egal între sectoarele

industrie şi construcţii (29,4%) şi servicii comerciale şi sociale (31,2%).

Grafic nr. 1

STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ LA 1 IULIE 2009


POSDRU/83/5.2/S/54563




10/122

În acelaşi context, atrage atenţia că în regiunea Sud Muntenia migraţia internă a

determinat un sold migratoriu pozitiv în mediu rural, numărul persoanelor sosite prin

schimbarea domiciliului fiind mai mare cu cca 8240 persoane în anul 2008.

2. Forţa de muncă

La nivelul anului 2008, in regiunea Sud Muntenia populaţia ocupată număra 1485 mii

persoane, iar numărul şomerilor BIM era de 65518 persoane, cu următoarele precizări

metodologice:

Populaţia ocupată cuprinde, conform metodologiei “Cercetării statistice asupra forţei

de muncă în gospodării”, toate persoanele de 15 ani şi peste, care au desfăşurat o activitate

economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră, în scopul obţinerii unor

venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.

Şomerii BIM, conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM) sunt persoanele

de 15-74 ani, care în perioada de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

- nu au loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;

- sunt în căutarea unui loc de muncă utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite

metode active pentru a-l găsi (înscrierea la agenţii de ocupare a forţei de muncă sau la

agenţii particulare de plasare, acţiuni pentru începerea unei activităţi pe cont propriu,

publicarea de anunţuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc.);

- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 saptămâni, dacă s-ar găsi

imediat un loc de muncă.


POSDRU/83/5.2/S/54563




11/122

Tabel nr. 2A

Regiune

Sud

Ani

Şomerii înregistraţi la Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă (număr

persoane) Rata şomajului (%)

Total Femei Bărbaţi Total Femei Bărbaţi

2004 94685 39541 55144 7,4 6,5 8,2

2005 93142 38385 54757 7,3 7,4 8,0

2006 81209 32659 48550 6,3 5,4 7,1

2007 65517 29337 36180 5,1 4,9 5,3

2008 65518 30729 34789 5,2 5,3 5,1

Tabel nr. 2B

Regiune

Sud

Ani

Total economie

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

Pescuit şi piscicultură

Industrie Construcţii

2004 1183,0 465,7 0,6 297,2 51,3

2005 1188,9 472,0 0,6 282,1 51,0

2006 1184,5 443,4 0,6 281,1 58,5

2007 1214,8 434,7 0,6 285,2 66,0

2008 1201,0 426,2 0,6 279,7 77,8

Datele prezentate în Tabelele nr. 2A si nr. 2B arată o evoluţie fluctuantă a populaţiei

ocupate în perioada 2004 – 2008, cu o uşoară tendinţa de creştere în anul 2008, concomitent

cu o tendinţă continuă de reducere a şomajului, reflectând un complex de condiţii socio –

economice.


POSDRU/83/5.2/S/54563




12/122

Grafic nr. 2

STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE CIVILĂ PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI

NAŢIONALE, ÎN ANUL 2008

Dupa nivelul de instruire a populatiei ocupate, absolventii de liceu reprezinta 32%, iar

cei cu studii superioare cca 10%. Cererea de forţă de muncă calificată a fost mai redusă

pentru Regiunea Sud Muntenia datorită faptului că un procent substanţial din aceasta

(39,4%) lucrează în agricultură, restul de 51,6% fiind împarţită aproape egal între sectoarele

industrie şi construcţii (29,4%) şi servicii comerciale şi sociale (31,2%).


POSDRU/83/5.2/S/54563




13/122

Grafic nr. 3

STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE DUPĂ NIVELUL DE INSTRUIRE

La data de 1 octombrie 2010, potrivit site-ului www.anofm.ro, faţă de o rată medie a

şomajului pe ţară de 7,08%, in judeţele Regiunii Sud Muntenia se înregistrează o rată a

şomajului mai ridicată de la 7,48% in judeţul Argeş, la 8,44% în judeţul Călăraşi, 8,64% în

judeţul Dîmboviţa, 8,75% judeţul Giurgiu, 9,25%judeţul Prahova, 9,28% judeţul Ialomiţa şi

10,59% judeţul Teleorman, ceea ce sugerează că mare parte din populaţia Regiunii lucrează

în gospodăriile proprii din mediul rural şi că nevelul forţei de muncă este scăzut.

Dezechilibrele economice din perioda de criză economică au influenţat substanţial

fenomenul de şomaj, astfel că în regiune la 01 octombrie 2010 s-au înregistrat 113446

şomeri reprezentând 17,57% din total ţară.

http://www.anofm.ro/


POSDRU/83/5.2/S/54563




14/122

3. Economia regională

Spaţial, structura economică a regiunii este caracterizată de dominarea industriei în

cele 3 judeţe (Prahova, Dâmboviţa şi Argeş) din nordul acesteia şi agriculturii în cele 4 judeţe

(Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa) din sud.

Fenomenul de declin economic, generator a unor probleme sociale, precum reducerea

gradului de ocupare a forţei de muncă, persistenţa şomajului de lungă durata, accentuarea

unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai şi deteriorarea calităţii vieţii, s-a

atenuat pe parcursul ultimilor ani înregistrându-se în această perioadă o evoluţie lentă dar

pozitivă a economiei, având efecte benefice asupra mediului social.

Tabel nr.3

Produsul intern brut regional (PIBR)

milioane lei preţuri curente

Regiunea

Sud-Muntenia

Judeţul Argeş

Judeţul Călăraşi

Judeţul Dâmboviţa

Judeţul Giurgiu

Judeţul Ialomiţa

Judeţul Prahova

Judeţul Teleorman

2002 24499,3 6096,4 1693,7 3730,1 1418,9 2075,0 7035,0 2450,2

2003 31439,1 7828,9 2541,3 4545,9 23,82,1 2900,3 8028,5 3212,1

2004 36855,4 9616,2 2261,6 5343,1 2132,9 2931,9 11167,6 3402,1

2005 44301,4 11770,9 2686,8 6402,5 2477,6 3341,3 13775,6 3847,0

2006 52013,5 13536,9 3174,2 8257,4 2647,1 3345,7 16225,8 4796,4

2007 24499,3 6096,4 1693,7 3730,1 1418,9 2075,0 7035,0 2450,2

La nivelul anului 2007 (ultimul an pentru care există date statistice oficiale ale Direcţiei

Regionale de Statistică Călăraşi), regiunea Sud Muntenia a înregistrat un PIB total de

aproape 52013,5 milioane lei (preţuri curente), respectiv de 15757,8 lei / locuitor, adică sub

5000 euro / locuitor, deci mult mai puţin decât media pe ţară.


POSDRU/83/5.2/S/54563




15/122

Eurostat a dat publicităţii (in iunie 2009) un tabel conform caruia PIB/ locuitor al

Romaniei in anul 2008 reprezenta 46% din media UE. Aceasta inseamna ca indicatorul PIB/

locuitor realizat in regiunea Sud Muntenia se situa, practic, la 25% din media UE.

Compexă şi diversificată, industria a cărei contribuţie la PIB-ul regional a fost la

sfârşitul anului 2004 de 31,55%, este reprezentată prin toate ramurile ei, ponderea însă

deţinând-o industria chimică şi petrochimică (judeţele Prahova şi Argeş), industria

construcţiei de maşini, echipamente şi mijloace de transport (judeţele Prahova, Argeş şi

Dâmboviţa), industria textilă, a confecţiilor şi alimentară, forţa de muncă ocupată în cadrul

acestora fiind de 25,3%.

Tabel nr. 4

Produsul intern brut regional, pe categorii de resurse

milioane lei preţuri curente

2003 2004 2005 2006 2007

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 3568,3 5752,0 4082,0 4361,0 3680,5

Pescuit şi piscicultură 1,8 1,4 1,9 2,7 2,7

Industrie1)

6970,6 9020,2 11841,7 14417,7 16408,1

Construcţii 1307,5 1645,8 1921,6 2724,9 4053,5

Comerţ 1947,2 2440,2 3172,9 3563,0 4240,1

Hoteluri şi restaurante 279,1 338,2 518,4 682,5 817,2

Transport, depozitare şi comunicaţii 1878,1 2224,5 2669,4 3434,2 4520,3

Intermedieri financiare 271,3 400,9 406,6 369,1 492,6

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii pres-tate în principal întreprinderilor

2699,2 3175,1 4346,2 5449,4 7173,4

Administraţie publică şi apărare 1562,3 1450,5 1777,7 1926,8 2391,3

Învăţământ 708,7 914,2 1081,3 1212,2 1325,1

Sănătate şi asistenţă socială 599,6 710,0 875,5 932,9 1123,2

Valoarea adăugată brută regională (VABR) 21793,7 28073,0 32695,2 39076,4 46228,0

Impozite pe produs2)

2685,7 3217,7 4243,5 4971,6 6027,4

Drepturi asupra importurilor (taxe vamale) 171,3 321,6 344,0 415,8 152,0


POSDRU/83/5.2/S/54563




16/122

2003 2004 2005 2006 2007

Subvenţii pe produs -151,4 -173,2 -427,3 -162,4 -393,9

Produsul intern brut regional (PIBR) – total 24499,3 31439,1 36855,4 44301,4 52013,5

Produsul intern brut regional pe locuitor – RON 7294,9 9407,2 11068,5 13374,6 15757,8 1)

Inclusiv energie electrică şi termică, gaze şi apă

2)Inclusiv TVA

Analiza in structura pe surse de realizare arata ca in anul 2007 pricipalele activitati

generatoare de PIB au fost cele din industrie (16408,1 milioane lei), tranzacţii imobiliare (în-

chirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (7173,4 milioane lei) urmate

de activitatile de transport, depozitare, comunicatii (4520,3 milioane lei.), comert (4240,1

milioane lei ) si constructii ( 4053,5 milioane lei)

Din analiza Tabelului nr. 4 tragem concluzia că deşi există condiţii natiurale deosebite,

în prezent nu se poate spune că există o productivitate agricolă competitivă şi eficientă, acest

aspect fiind determinat atât de dotările tehnice necorespunzătoare cât şi de modul de

exploatare practicat.

REZULTATELE OBŢINUTE

Pentru caracterizarea dezvoltării socio – economice a fiecărui judeţ din Regiunea Sud-

Muntenia, analiza s-a realizat pe serii de date referitoare la aceeaşi perioadă 2003 – 2008 şi

au ca sursă principală statisticile judeţene publicate pe site - ul Direcţiilor Judeţene de

Statistică, dar si pe site- urile Oficiului National al Registrului Comertului, (ONRC), Agenţiei

Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), precum si alte informatii publice.

În cea ce priveşte zona rurală a acestor judeţr, informaţiile oficiale au fost completate cu

datele referitoare la zona rurală, publicate pe site-ul DJS. La acestea s-au adaugat

informaţiile cantitative şi calitative obţinute prin cercetarea specială efectuată pe teren, pe

bază de chestionar la care au răspuns 20% din primăriile din fiecare judeţ.


POSDRU/83/5.2/S/54563




17/122

JUDEŢUL ARGEŞ

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Argeş

Situat in bazinul Argesului superior, judetul este strajuit la nord de creasta Fagarasilor,

cu virfurile Moldoveanu (2.543 m) si Negoiu (2.535 m), iar la sud se leagana in Campia

Romana. Astfel, de la nord la sud, se regasesc toate cele trei forme de relief: munti, dealuri si

campie, precum si doua bazine hidrografice: Bazinul Arges, in zona muntoasa si cea de deal

si Bazinul Vedea, in zona de deal si de campie.

Suprafata judetului Arges este de 6.800 km2, ceea ce reprezinta 2,9 % din suprafata

totala a tarii, iar numarul locuitorilor sai este de 663.206. Acestia sunt distribuiti in trei

municipii (Pitesti, Campulung-Muscel si Curtea de Arges), patru orase (Mioveni, Topoloveni,

Costesti si Stefanesti) si 95 de comune

Tabel nr. 5

Populaţia, pe unităţi administrativ-teritoriale la 1 iulie 2006 – 2009

Număr persoane

Judeţul Argeş 2006 2007 2008 2009

Localităţi

Total 644590 644236 643762 640871

Municipii 241459 239782 237320 236246

Oraşe 68691 68916 69176 69219

Comune 334440 335538 337266 335406

Din Tabelul nr. 5 rezultă că populaţia judeţului Argeş, în anul 2009, este situată

preponderent în mediul rural, respectiv 52,34%, de altfel, soldul migraţiei interne determinat

de schimbarea domiciliului în mediul rural este de +2503 la nivelul anului 2008.

Pe de altă parte, dacă luăm în considerare utilităţile publice de care beneficiază

localităţile judeţului, aşa cum rezultă din Tabelul nr. 6, deşi în creştere, sunt insuficiente, deci


POSDRU/83/5.2/S/54563




18/122

se poate aprecia ca din multe puncte de vedere judetul Argeş are un caracter preponderent

rural.

2. Forţa de muncă

Resursele umane din judetul Arges sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008,

populatia ocupata insumeaza 256 de mii persoane, respectiv 39,76% din totalul populatiei,

cu o scădere de 3700 persoane faţă de anul 2007.

Tabel nr. 6

Populaţia ocupată civilă a judeţului Argeş,

pe activităţi ale economiei naţionale (la sfârşitul anului)

mii persoane

Judeţul Argeş 2005 2006 2007 2008

Total economie 252,7 249,1 259,7 256,0

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 77,4 72,8 70,8 69,4

Pescuit şi piscicultură 0 0 0 0

Industrie –total- 77,4 74,2 77,5 76,3

din care:

Industrie extractivă 3,0 3,5 3,1 2,5

Industrie prelucrătoare 69,8 66,0 70,0 69,6

Energie electrică şi termică, gaze si apă 4,6 4,7 4,4 4,2

Construcţii 14,0 15,1 18,5 21,2

Comerţ 27,2 28,7 29,6 28,4

Hoteluri şi restaurante 3,2 3,4 4,3 4,5

Transport, depozitare şi comunicatii 9,7 10,5 11,5 10,4

Intermedieri financiare 2,1 1,9 2,3 2,6

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 10,9 11,3 12,5 12,6

Administraţie publică şi apărare 4,4 4,7 5,6 5,9


POSDRU/83/5.2/S/54563




19/122

Judeţul Argeş 2005 2006 2007 2008

Invăţământ 11,5 11,9 11,9 12,2

Sănătate şi asistenţă socială 9,2 9,5 9,2 8,9

Celelalte activităţi ale economiei naţionale 5,7 5,1 6,0 3,6

Şi în judeţul Argeş, ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia ocuparii

fortei de munca in mediul rural este, in general, mai dificila decat în mediul urban. Majoritatea

populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, fie in sectorul public

(educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala), dar cu o pondere destul de modesta

in structura ocuparii din mediul rural. Practic, populatia economic activa din mediul rural este

pusa in situatia sa aleaga intre doua oportunitati: ori sa accepte o munca pentru un venit

modest, in conditii nefavorabile, fiind sortita, de multe ori, la o viaţa in saracie, ori sa aleaga

calea emigrarii in mediul urban sau a plecarii peste hotare in cautarea unui loc de munca mai

bun, cu un venit care sa le asigure pentru intreţinerea individuala si a familiilor.

Potrivit ziarului Financiarul din 22.09.2010, in ultimii zece ani, rata de angajare în

România s-a aflat pe o pantă descendentă, de la 64,2 la sută în 1998, la 58,6 la sută la

sfârşitul lui 2009, în timp ce în Europa a crescut, în aceeaşi perioadă, de la 61,2 la sută la

64,6 la sută. Asa cum precizează Euractiv, piata muncii din Romania a pierdut in ultimii

cativa ani cca 2 milioane de persoane, pentru ca acestia au ales sa lucreze în strainatate,

formand comunitati importante in Spania si in Italia. Femeile, tinerii si persoanele cu varsta

de peste 45 de ani din Romania au în continuare probleme in gasirea unui loc de

munca.Totusi, mai scrie sursa citata, exista o zona din piata muncii din Romania care nu

este luata în calcul atunci cand se socoteste rata de ocupare a fortei de munca, aceea

a micilor gospodarii agricole. In această categorie, s-ar incadra in jur de 30 % din forta

de munca, incluzandu-i aici si pe acei romani care se concentreaza pe obtinerea unei

productii suficiente pentru a-si hrăni familiile (agricultura de subzistenta).

Conform site-ului www.fonduri-structurale-europene.ro, rata de participare din zonele

rurale depaseste cu 5-10% nivelul din zonele urbane in perioada 2002-2009, desi se inscrie

pe o curba descendenta. Convergenta dintre ratele de participare rurala si urbana a fost o

http://www.fonduri-structurale-europene.ro/


POSDRU/83/5.2/S/54563




20/122

consecinta a imbatranirii constante a populatiei rurale si a atractivitatii crescute a pietei

muncii din spatiul urban. Pe de alta parte, in loc sa reflecte existenta unor ocazii de angajare

mai bune, rata de ocupare relativ ridicata din zona rurala indica in fapt o ocupare

insuficienta a fortei de munca din aceasta zona, daca se are in vedere ca majoritatea

locuitorilor din spatiul rural lucreaza pe cont propriu, in agricultura de subzistenta, unde

productivitatea si veniturile medii continua sa ramana scazute.

3. Economia judeţului

Judetul Arges dispune de o economie bine dezvoltata si diversificata, rezultat al

eforturilor depuse de autoritatile locale pentru modernizare si performanta, inclusiv pentru

asigurarea unui climat de afaceri atractiv.

A fost, astfel, atras un flux substantial de investitii, atat din sectorul privat intern, cat si

din cel extern, care a vizat deopotriva industria, agricultura si serviciile.

La nivel national, judetul Arges ocupa locul patru, din punctul de vedere al cresterii

economice.

In industrie, activitatea economica se desfasoara in 22.602 societati comerciale active

pe forme de proprietate, dintre care:

- 12.526 societati comerciale active,

- 3.629 asociatii familiale,

- 6.447 persoane independente

Exporturile de produse industriale au depasit in anul 2006 nivelul de 1.500.000 mii Euro.

Structura exporturilor: masini, aparate si echipamente electrice, mijloace de transport rutier,

materiale si articole textile.

Lider in domeniul industriei constructoare de autoturisme, “S.C. AUTOMOBILE DACIA

GROUPE RENAULT S.A. Pitesti” reprezinta principala investitie externa din judetul Arges si

una dintre cele mai mari la nivel national.


POSDRU/83/5.2/S/54563




21/122

De la privatizare, instalatia industriala a uzinei Dacia a cunoscut un proces complet de

modernizare, operand in prezent cu un numar de 13.000 de angajati. Cu o investitie de 489

de milioane de euro, uzina de la Pitesti se situeaza in prezent la cele mai inalte standarde

europene, cu metode de lucru aplicate in uzinele Grupului Renault.

Dacia afiseaza pe deplin apartenenta la Grupul Renault, bazandu-se pe expertiza si

organizarea companiei–mama atat la nivel industrial cat si comercial. Distributia vehiculelor si

a pieselor de schimb Dacia va fi asigurata de reteaua comerciala Renault in marea majoritate

a tarilor.

ARPECHIM - Pitesti, sucursala a grupului petrolier PETROM S.A., este cea mai mare si

mai complexa platforma petrochimica din Romania si un nume recunoscut pe plan intern si

international.

Componenta de baza a infrastructurii industriale argesene, ARPECHIM - Pitesti,

companie cu o experienta productiva de peste 30 de ani, este principalul furnizor de produse

petrochimice pentru piata interna si un participant activ la activitatea de comert exterior a

Romaniei.

ARPO S.A. din Curtea de Arges, cunoscut producator de articole din portelan

Tabel nr. 7

Produsul intern brut in Judetul Argeş si Regiunea Sud Muntenia

milioane de lei preţuri curente

Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Argeş

2004 31439,1 7828,9

2005 36855,4 9616,2

2006 44301,4 11770,9

2007 52013,5 13536,9

La nivelul judeţului Argeş activitatea economico - socială se axează pe următoarele

domenii: industrie prelucrătoare, comert; constructii, transporturi si comunicatii, asa cum

rezulta si din datele de mai jos.


POSDRU/83/5.2/S/54563




22/122

Tabel nr. 8

Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie,

constructii,comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale

in judetul Arges, in anul 2008

milioane lei (RON) preţuri curente

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afaceri

Total 37874

Industrie extractivă 455

Industrie prelucrătoare 20680

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 219

Construcţii 2882

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

10845

Hoteluri şi restaurante 254

Transport, depozitare şi comunicaţii 1520

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 782

Învăţământ1)

8

Sănătate şi asistenţă socială1)

55

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 174 1)

Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate

ca societăţi comerciale

Agricultura constituie o componenta importanta a economiei argesene, in sectorul rural

fiind introduse constant masuri de reformare, inclusiv prin aplicarea legislatiei actuale in

domeniu si a programelor Uniunii Europene.

Una din principalele zone agricole ale tarii, judetul Arges este bine cunoscut pentru

culturile sale de cereale, plante industriale si fructe.

Un domeniu cu o indelungata traditie in judet este cel al viticulturii, podgoriile argesene

fiind mentionate in documente istorice inca din secolul 14.


POSDRU/83/5.2/S/54563




23/122

Principalele centre viticole, Valea Mare si Stefanesti, sunt situate in apropierea orasului

Pitesti.

Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Stefanesti, infiintata in

anul 1959, se identifica cu Podgoria Stefanesti, ce se intinde pe o lungime de 30 km.

Vinurile obtinute in modernul centru de vinificatie al statiunii au obtinut numeroase premii la

concursurile nationale si internationale.

Tabel nr 9

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Arges

mii lei preturi curente

Judeţul Argeş 2005 2006 2007 2008

Total 1305259 1491402 1533460 1909291

Vegetală 689518 827346 843108 1127984

Animală 613150 662072 688005 778749

Servicii agricole 2591 1984 2347 2558

Asa cum se vede din tabelul nr.10, aproximativ 50% din potentialul agricol al judetului

Arges il detine suprafata arabila, 30 % il detin pasunile, 13% fâneţe, 7% livezi restul de 5%

fiind ocupat cu vii.

Tabel nr. 10

Fondul funciar al judetului Argeş, dupa modul de folosinta,

la 31 decembrie

hectare

Judeţul Argeş 2004 2006 2007 2008

Suprafaţa totală 682631 682631 682631 682631

Suprafaţa agricola din care: pe categorii de folosinţă 344879 344765 344765 344565

Arabilă 172295 172214 172214 172114

Păşuni 102689 102689 102689 102689

Fâneţe 45783 45784 45784 45684


POSDRU/83/5.2/S/54563




24/122

Judeţul Argeş 2004 2006 2007 2008

Vii1 1255 1254 1254 1254

Livezi2 22857 22824 22824 22824

1 Vii şi pepiniere viticole

2 Livezi şi pepiniere pomicole

Chestionarul privind situaţia ocupării forţei de muncă şi perspetivele asupra

dezvoltării antreprenoriatului în mediul rural din regiunea Sud Muntenia a fost

completat de 17 primării din totalul de 95, deci de 18 % dintre acestea.

A. Informaţii generale privind comunele respondente:

Comuna Suprafaţa totală - ha Suprafaţa intravilan - ha Populaţia - persoane

Cotmeana 7372 759 1141

Ciofrangeni 4700 700 2662

Babana 3932 753 2848

Izvoru 6119 150 2726

Mioarele 3310 217 1637

Cosesti 6300 2184 5474

Aninoasa 5757 603 3339

Leresti 14928 520 4790

Corbi 5960 460 4298

Ciomagesti 3800 185 1136

Bogati 7040 860 4981

Albota 5728 826 3917

Buzoesti 16027 1376 6300

Mozaceni 7054 652 2719

Raca 4260 442 1586

Stefanesti 5665 1120 13007

Musatesti 9800 720 4002


POSDRU/83/5.2/S/54563




25/122

Având în vedere gruparea comunelor în mari (peste 7000 ha suprafată totală), medii (

între 5000-7000 ha suprafaţa totală) şi mici (până la 5000 ha suprafaţa totală), au răspuns

chestionarului 4 comune mici, 7 comune medii si 6 comune mari.

Din punct de vedere al populatiei, conform graficului, dintre respondenti, 10% reprezinta

populatia comunelor mici, 55% populatia comunelor medii si 35% populatia comunelor mari.

Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Corbi, Lereşti, Bogaţi, Coseşti, Buzoeşti

şi Ştefăneşti, iar cele cu un potenţial uman scăzut:Ciomăgeşti, Cotmeana şi Râca.


POSDRU/83/5.2/S/54563




26/122

B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri

Reţeaua comunală stradală

Comuna Reţeaua totală de drumuri -

km Asfaltat -

km Pietruit -

km Stabilizat -

km De pământ -

km

Cotmeana 47.8 10.63 35.87 0 1.3

Ciofrangeni 102 6 44 30 22

Babana 62.94 20.2 31.4 0 11.34

Izvoru 19.8 5.6 12.2 2 0

Mioarele 40 19 10 0 11

Cosesti 31 16 15 0 0

Aninoasa 65 15 52 15 10

Leresti 32 22 8 0 2

Corbi 55 3 52 0 0

Ciomagesti 32 10 21 1 0

Bogati 51 4 10 3 34

Albota 47 23 4 5 14

Buzoesti 294 34 80 60 120

Mozaceni 50 12 38 0 0

Raca 45 3 24 0 2

Stefanesti 68 51 16 1 0

Musatesti 38.85 3.85 15 14 0

In ceea ce priveste infrastructura , din primariile respondente doar 3 au peste 50% din

reteau totala de drumuri , drum asfaltat,iar 6 au peste 50% drum pietruit, prin urmare starea

infrastructurii este buna.


POSDRU/83/5.2/S/54563




27/122

B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze:

Comuna Apă – km reţea Canalizare – km reţea Gaze – km reţea

Cotmeana 4 0 0

Ciofrangeni 54 1 0

Babana 39 10.2 0

Izvoru 19 0 15

Mioarele 25 0 0

Cosesti 31 5 0

Aninoasa 19 2 0

Leresti 29 10 25

Corbi 8.5 0 0

Ciomagesti 7 0 0

Bogati 28 0 0

Albota 17 0 18

Buzoesti 84 0 0

Mozaceni 50 4 14

Raca 2.2 0 0

Stefanesti 34 13.5 0

Musatesti 1.8 0 0

Toate primariile respondente au alimentare cu apa, si doar 4 au retea de canalizare şi

alimentare cu gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare redus.


POSDRU/83/5.2/S/54563




28/122

B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:

Comuna Nr.

total gosp.

Nr. loc. noi

(ultimii 5 ani)

Nr. loc. alim. cu

en. electr.

Nr. gosp. alim. cu apă pot.

Nr. loc. alim. cu

gaze

Nr. loc. racordate la

canal.

Nr. autoturism.

Nr. ut.

agri.

Cotmeana 1720 150 1715 150 0 0 600 20

Ciofrangeni 1085 114 1060 870 0 85 375 27

Babana 1369 110 1362 830 0 0 72 20

Izvoru 1198 34 1198 580 190 0 940 120

Mioarele 699 30 698 450 0 0 150 4

Cosesti 2000 30 2000 1000 0 0 1200 150

Aninoasa 1475 20 1415 820 0 4 443 18

Leresti 1850 90 1850 1800 320 250 1343 1

Corbi 1516 40 1516 500 0 0 280 20

Ciomagesti 878 36 870 210 0 0 0 12

Bogati 1717 81 1715 883 0 0 249 64

Albota 1600 246 1600 1150 25 0 750 19

Buzoesti 2500 120 2495 1800 0 0 960 90

Mozaceni 1450 150 1450 1450 150 50 200 150

Raca 890 6 888 36 0 0 52 40

Stefanesti 8364 459 7528 1750 5018 115 3095 17

Musatesti 2270 65 2270 40 0 0 402 19

În ceea ce priveşte construirea de noi locuinţe media este de 5,47% locuinţe noi, prin

urmare, tendinţele de dezvoltare ale localităţilor rurale este redus.

Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică peste 98% din gospodării

sunt alimentate, 44 % sunt alimetate cu apa potabilă, 17% sunt alimentate cu gaze şi numai

1% sunt racordate la canalizare.


POSDRU/83/5.2/S/54563




29/122

B3. Populaţia

Total

populaţie Nr. familii asistate

social Nr. subvenţii acordate în

agricultură Familii nou constituite

Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009

Cotmeana 1141 88 90 79 490 486 520 13 10 8

Ciofrangeni 2662 40 47 38 381 294 393 20 18 21

Babana 2848 75 86 87 40 40 85 27 16 9

Izvoru 2726 80 74 101 1000 1090 1170

Mioarele 1637 15 16 17 350 387 420 7 6 7

Cosesti 5474 190 200 180 100 110 140 25 27 25

Aninoasa 3339 150 150 140 160 145 120 31 12 19

Leresti 4790 120 104 71 20 15 12

Corbi 4298 0 0 0 300 300 360 14 23 13

Ciomagesti 1136 39 39 34 430 395 390 6 10 5

Bogati 4981 149 151 146 1500 1800 1800 29 22 23

Albota 3917 26 25 29 600 560 500 14 21 18

Buzoesti 6300 66 70 59 750 780 800 20 18 20

Mozaceni 2719 117 87 99 630 620 570 23 25 27

Raca 1586 43 57 63 368 387 400 5 6 5

Stefanesti 13007 148 147 145 57 45 60 99 95 77

Musatesti 4002 140 130 124 450 482 483 21 18 15

Familiile asistate social sunt în procent de 4,34%, subvenţiile acordate în agricultură

sunt în procent de 25,26%, familiile nou constituite sunt în procent de 0,94%.

In ciuda faptului ca nr. familiilor nou constituite nu este crescut, gradul de saracie al

populatiei din mediul rural este redus,rezultand din procentul mic al famiilor asistate social.


POSDRU/83/5.2/S/54563




30/122

B4. Numărul de persoane după următoarele criterii:

Comuna Nr. persoane ocupate în agricultura de

subzistenţă Nr.

şomeri Nr. persoane în cautarea unui loc

de muncă

Cotmeana 600 60 270

Ciofrangeni 900 85 210

Babana 5 10 21

Izvoru 700 27 900

Mioarele 200 53 48

Cosesti 275 71 56

Aninoasa 480 59 340

Leresti 0 102 800

Corbi 20 80 200

Ciomagesti 480 11 39

Bogati 1512 146 146

Albota 2145 90 75

Buzoesti 2500 80 400

Mozaceni 180 25 100

Raca 150 7 114

Stefanesti 1040 273 407

Musatesti 1325 90 150

Din totalul populaţiei aferente primăriilor respondente, 18,80% sunt ocupate în

agricultura de subzistenţă, 1,82% sunt şomeri şi 6,02% persoane în căutarea unui loc de

muncă.

Aceste categorii de persoane in procent de 26% traiesc cu venituri mici si limitate in

timp.

B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani


POSDRU/83/5.2/S/54563




31/122

Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna

în ultimii 5 ani Nr. pers. care s-au stabilit în

comună în ultimii 5 ani Sold migrator

mediu

Cotmeana 200 320 120

Ciofrangeni 150 110 -40

Babana 0

Izvoru 52 10 -42

Mioarele 9 11 2

Cosesti 90 45 -45

Aninoasa 42 18 -24

Leresti 30 50 20

Corbi 60 28 -32

Ciomagesti 10 4 -6

Bogati 80 73 -7

Albota 19 30 11

Buzoesti 60 100 40

Mozaceni 20 120 100

Raca 0 0 0

Stefanesti 0 0 0

Musatesti 60 31 -29

Soldul migrator, per ansamblul respondenţilor este negativ. Aceasta arata ca judetul nu

ofera multe posibilitati de castiguri in mediul rural, determinat fiind fie de migrarea catre

mediul urban, industrializat fie de alternativa unui loc de munca mai bine platit in strainatate.

B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei:

Indicator Frecvenţă răspunsuri

Total Altele

a) resurse financiare insuficiente ///////////////// 17

b) resurse umane insuficient instruite ///// 5

c)infrastructura si utilitatile insuficiente //////////// 12

d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si /////////// 11


POSDRU/83/5.2/S/54563




32/122


Total Altele

industrial realizate in comuna

e) altele / 1 Mica

industrie

Principalele obstacole care afecteaza dezvoltarea comunitatii sunt legate de resursele

financiare insuficiente, ceea ce denota ori o lipsa de implicare a autoritatilor locale in folosirea

fondurilor, in special cele nerambursabile de la UE, fie gradul redus de colectare al taxelor si

impozitelor locale.

B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare:


Total Altele

a) institutii ale statului /////////// 11

Consiliul Judetean, Agentia Judeteana de Plati si Interventii in Agricultura, Agentia Judeteana Pentru Ocuparea Fortelor

de Munca, Directia silvica, ANIF, Politia, Mediu, Directia Muncii, OCPI, DADR

b) cooperatia mestesugareasca de consum

//// 4

c) sistemul bancar //// 4

d) scoala ///// 5

e) biserica // 2

f) organizatii neguvernamentale

///////// 9

g) altele // 2 Societati comerciale de pe raza comunei, Investitori - mica

industrie

Se contureaza concluzia ca autoritatile deconcentrate ale statului ar trebui sa

raspundamai prompt si sa se implice efectiv in identificare a si rezolvarea problemelor

cominitatilor locale.


POSDRU/83/5.2/S/54563




33/122

B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei

Indicator Note obţinute Nota

medie

a) productie agricola vegetala 8 8 4 7 10 7 8 6 8 9 10 8

9 10 8 7 7.93

b) productie animala 8 8 7 7 10 9 9 5 8 6 8 8 7

10 5 7 7.62

c) procesarea si industrializarea produselor agricole 6 10 8 9 5 8 4 6 5 10 7

10 10 4 5 7.13

d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, etc.

8 9 7 6 5 9 10 4 6 7 10 5 7 4 7

6.93

e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si bunuri, transport, etc)

1 9 9 5 5 5 6 9 5 4 8 7 5 6

6

f) artizanat 3 6 7 5 8 5 1 8 3 6 3 8 7

3 7 5.33

g) agroturism 10 7 9 7 10 7 9 10 5 4 10

6 9 10 7 8

h) alte domenii 8 2 5 Pomicultura

Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea agroturismului, in

aceeasi masura cu productia agricola, animala si procesarea si industrializarea produselor

agricole.

De asemenea o posibilitate de dezvoltare in mediul rural din judetul Arges ar

reprezenta-o mica industrie .

Din analiza indicatorilor folositi in studiu se pot trage urmatoarele concluzii:

Esantionul reprezentativ al populatie arata ca nivelul de trai in functie de venituri si

ocupatii este bun, veniturile obtinandu-se in mediul rural din agricultura, populatia asistata nu

reprezinta un procent semnificativ.

Resursa naturala este semnificativa, astfel incat la nivel local se pot dezvolta nu

numai activitati agricole si ci cele non agricole, respectiv mica industrie dar si agroturismul


POSDRU/83/5.2/S/54563




34/122

Dezvoltarea infrastructurii si a retelelor de utilitati ar putea constitui o sursa de

locuri de munca si de venituri stabile si pe o perioada mai lunga de timp

JUDEŢUL CĂLĂRAŞI

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Călăraşi

Judeţul Călăraşi este situat în partea de Sud-Est a României, pe malul stâng al

fluviului Dunărea şi al braţului Borcea şi se învecinează la nord cu judeţul Ialomiţa, la est cu

judeţul Constanţa, la vest cu judeţul Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov iar la sud cu Bulgaria.

Suprafaţa judeţului este de 5.088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul României, judeţul

Călăraşi ocupând locul 28 ca mărime în rândul judeţelor ţării.

Populaţia judeţului, la 1 iulie 2009, era de 312.879 locuitori (1,5% din populaţia ţării). Din

punct de vedere al distribuţiei pe medii, 38,5% din populaţia judeţului trăieşte în mediul urban

şi 61,5% în mediul rural, gradul de urbanizare al populaţiei fiind sub media pe ţară. Relieful

judeţului Călăraşi este reprezentat de câmpie, lunci şi bălţi. Fiind predominantă, câmpia se

grupează în patru mari unităţi: Câmpia Bărăganului Mostiştei (Bărăganul Sudic), Câmpia

Vlăsiei, Câmpia Burnazului, Lunca Dunării.

Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 3 oraşe, 50 comune şi 160

sate.

Populaţia judeţului Călăraşi, în anul 2009, este situată preponderent în mediul rural,

respectiv 58,56%, de altfel, soldul migraţiei interne determinat de schimbarea domiciliului în

mediul rural este de +512 la nivelul anului 2008.



se poate aprecia ca şi judetul Călăraşi are un caracter preponderent rural.


POSDRU/83/5.2/S/54563




35/122

2. Forţa de muncă

Resursele umane din judetul Călăraşi sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008,

populatia ocupata insumeaza 101,3 de mii persoane, respectiv 32,29% din totalul

populatiei, cu o scădere de 2000 persoane faţă de anul 2007.

Tabel nr. 11

Populatia ocupata civila a judetului Calarasi

pe activitati ale economiei nationale (la sfarsitul anului)

mii persoane

Judeţul Călăraşi 2005 2006 2007 2008

Total economie 101,6 101,3 101,5 101,3


Pescuit şi piscicultură 0,1 0,1 0,1 0,2

Industrie –total- 17,2 18,5 17,7 16,8

din care:




Construcţii 3,0 3,4 4,0 4,2

Comerţ 7,8 8,4 8,1 9,0






Invăţământ 4,7 4,8 4,8 4,9




POSDRU/83/5.2/S/54563




36/122

Şi în judeţul Călăraşi, ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia

ocuparii fortei de munca in mediul rural este, in general, mai dificila decat în mediul urban.

Majoritatea populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, fie in sectorul

public (educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala), dar cu o pondere destul de

modesta in structura ocuparii din mediul rural. Practic, populatia economic activa din mediul

rural este pusa in situatia sa aleaga intre doua oportunitati: ori sa accepte o munca pentru un

venit modest, in conditii nefavorabile, fiind sortita, de multe ori, la o viaţa in saracie, ori sa

aleaga calea emigrarii in mediul urban sau a plecarii peste hotare in cautarea unui loc de

munca mai bun, cu un venit care sa le asigure pentru intreţinerea individuala si a familiilor.


O caracteristica a judetului o reprezinta faptul ca pe o suprafata nu prea mare se

succed urmatoarele fasii de soluri pe directia est-vest: cernoziomuri carbonatice,

cernoziomuri propriu-zise, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale si soluri brun

roscate tipice, ultimele pe suprafete reduse in extremitatea de vest a judetului. Solurile au o

fertilitate ridicata ceea ce permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind

caracterul cerealier al productiei vegetale. Reteaua hidrografica este dominata de fluviul

Dunarea care limiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. Dunarea uda teritoriul judetului pe

o distanta de 150 km, din amonte de Cascioarele si pana la calea ferata Fetesti-Cernavoda

din Balta Borcei. In dreptul punctului Chiciu (aflat la o distanta de 8 km in amonte de

Calarasi), Dunarea se desparte in doua brate: Borcea, pe stanga si Dunarea veche, pe

dreapta, care delimiteaza judetul Calarasi de judetul Constanta. Intre cele doua brate, ce

inchid intre ele Balta Borcei, exista o legatura directa prin bratul Bala, care joaca un rol

important in ceea ce priveste repartitia debitelor pe cele doua brate. Raul Arges intra in judet

in apropierea localitatii Budesti si se varsa in Dunare in amonte de Oltenita, traversand

judetul Calarasi pe o lungime de 46 km. Industria judetului este profilata, in cea mai mare

parte, pe activitati prelucratoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare; industriei


POSDRU/83/5.2/S/54563




37/122

confectiilor din textile; industriei celulozei, hartiei si cartonului; industriei materialelor de

constructii; constructiilor navale; metalurgice; constructiilor metalice.

Circa doua treimi din productia agricola a judetului o reprezinta aportul sectorului

vegetal. Productia vegetala este orientata cu precadere spre culturile de cereale boabe,

plantele uleioase si plante de nutret. In anul 2002, judetul Calarasi a dat 6,1 % din productia

de grau si secara a Romaniei (locul 3 in randul judetelor tarii), 8,9 % din productia de orz si

orzoaica (locul 2), 8,5 % din productia de floarea soarelui (locul 3).

Tabel nr. 12

Produsul intern brut in Judetul Călăraşi si Regiunea Sud Muntenia


Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Călăraşi

2004 31439,1 2541,3

2005 36855,4 2261,6

2006 44301,4 2686,8

2007 52013,5 3174,2

La nivelul judeţului Călăraşi activitatea economico - socială se axează pe

următoarele domenii: industrie prelucrătoare, comert; constructii, transporturi si comunicatii,

asa cum rezulta si din datele de mai jos.

Tabel nr. 13



in judetul Călăraşi, in anul 2008



Total 6656

Industrie extractivă -


POSDRU/83/5.2/S/54563




38/122




Construcţii 483


1812




Învăţământ1)

3


12




Agricultura constituie o componenta importanta a economiei argesene, in sectorul rural

fiind introduse constant masuri de reformare, inclusiv prin aplicarea legislatiei actuale in

domeniu si a programelor Uniunii Europene.

Una din principalele zone agricole ale tarii, judetul Călăraşi este bine cunoscut pentru

culturile sale de cereale şi plante industriale.

Tabel nr 14

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Călăraşi



Total 1075564 1069440 7697601 1841234

Vegetală 622070 618288 4395721 1336817

Animală 433368 130663 3201761 466876



POSDRU/83/5.2/S/54563




39/122


Călăraşi il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut de păşuni, fâneţe, vii şi livezi.

Tabel nr. 15

Fondul funciar al judetului Călăraşi, dupa modul de folosinta,

la 31 decembrie

hectare




Arabilă 416030 415966 414831 414821

Păşuni 5235 5235 5954 6130

Fâneţe 134 134 156 142

Vii1 5120 5120 5118 4965

Livezi2 177 177 179 172





completat de 11 primării din totalul de 50, deci de 22 % dintre acestea.



Manastirea 12354 409 5864

Lupsanu 9431 533.61 3416

Roseti 8503 265.26 6035

Crivat 2426 324 2300

Gradistea 18280 747.95 4707


POSDRU/83/5.2/S/54563




40/122


Vilcele 6404 210 1860

Stefan cel Mare 2344 272 3400

Alexandru Odobescu 5969 297 2810

Dichiseni 7538 215 1783

Borcea 30350 570 8713

Gurbanesti 7472 181 1474




Din punct de vedere al populatiei, conform graficului, dintre respondenti, 18,5% reprezinta

populatia comunelor mici, 18,5% populatia comunelor medii si 63% populatia comunelor

mari.


POSDRU/83/5.2/S/54563




41/122

Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Borcea, Manastirea, Roseti, Gradistea,

iar cele cu un potenţial uman scăzut:Gurbanesti, Dichiseni si Vilcele.




km Asfaltat -

km Pietruit -

km Stabilizat -

km De pământ -

km

Manastirea 51 0 11.5 0 39.5

Lupsanu 98 0 65 0 33

Roseti 35.97 5.4 1.46 26.61 2.36

Crivat 27 4 5 0 18

Gradistea 56.027 9.56 0 0 46.46

Vilcele 52.7 12 40.7 0 0

Stefan cel Mare 31.34 0.7 16.7 0 13.94

Alexandru Odobescu 46.92 5 2.5 14.42 25

Dichiseni 33 4 6 10 13

Borcea 47.97 2.081 14 0 31.16

Gurbanesti 34.959 13 1 10 20

In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 3 au peste 50% din

reteau totala de drumuri , drum asfaltat,iar 6 au peste 50% drum pietruit, prin urmare starea

infrastructurii este redusa.



Manastirea 28 5 0

Lupsanu 0 0 0


POSDRU/83/5.2/S/54563




42/122


Roseti 28.109 0 0

Crivat 13 0 0

Gradistea 51.2 0 0

Vilcele 35 0 0

Stefan cel Mare 19 16.8 0

Alexandru Odobescu 11.85 0 0

Dichiseni 18 0 0

Borcea 45.6 0 0

Gurbanesti 0 0 0

81% din respondente au alimentare cu apa, si doar 2 au retea de canalizare şi niciuna

nu are reţea de gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare redus.


Comuna Nr.

total gosp.

Nr. loc. noi

(ultimii 5 ani)

Nr. loc. alim. cu

en. electr.


Nr. loc. alim. cu

gaze


canal.

Nr. autoturism.

Nr. ut.

agri.

Manastirea 2080 133 2068 1325 0 0 184 13

Lupsanu 1780 25 1773 0 0 0 135 10

Roseti 1721 70 1680 1700 0 0 0 0

Crivat 930 25 930 600 0 0 450 23

Gradistea 2352 26 2305 2150 0 0 220 34

Vilcele 963 15 958 668 0 0 88 7

Stefan cel Mare

1200 23 1190 1000 0 115 353 22

Alexandru Odobescu

1155 50 1155 533 0 0 191 2

Dichiseni 668 38 640 668 0 0 51 2

Borcea 2736 25 2700 2650 0 0 450 0

Gurbanesti 920 100 890 0 0 0 57 30


POSDRU/83/5.2/S/54563




43/122



Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică peste 98% din gospodării

sunt alimentate, 68,43 % sunt alimetate cu apa potabilă, 0,70% sunt racordate la canalizare

şi niciuna nu are reţea de gaze.

B3. Populaţia

Total




Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009

Manastirea 5864 251 200 196 0 0 0 68 26 28

Lupsanu 3416 15 6 9 60 78 95 19 15 13

Roseti 6035 200 180 120 0 0 0 80 50 47

Crivat 2300 6 10 17 0 0 0 24 15 17

Gradistea 4707 69 59 57 64 67 70 35 32 26

Vilcele 1860 10 9 8 6 6 6 7 8 6

Stefan cel Mare 3400 48 45 53 20 24 18 27 12 21

Alexandru Odobescu

2810 7 7 9 165 164 166 25 20 10

Dichiseni 1783 21 28 32 6 35 102 10 15 27

Borcea 8713 47 47 47 2 2 1 11 14 16

Gurbanesti 1474 5 18 20 1000 1200 1300 18


sunt în procent de 4,15%, familiile nou constituite sunt în procent de 0,54%. In ciuda faptului

ca nr. familiilor nou constituite nu este crescut, gradul de saracie al populatiei din mediul rural

este crescut,rezultand din procentul mare al famiilor asistate social.


POSDRU/83/5.2/S/54563




44/122



subzistenţă Nr.

şomeri Nr. persoane în cautarea unui

loc de muncă

Manastirea 560 77 345

Lupsanu 65 26 300

Roseti 2423 65 80

Crivat 1500 25 350

Gradistea 492 351 364

Vilcele 25 30 3


Alexandru Odobescu

166 9 45

Dichiseni 250 56 160

Borcea 4000 141 1000

Gurbanesti 300 15 200



muncă. Aceste categorii de persoane in procent de 76.61% traiesc cu venituri mici si limitate

in timp.


Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna în ultimii 5 ani

Nr. pers. care s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani

Sold migrator mediu

Manastirea 305 195 -110

Lupsanu 200 15 -185

Roseti 0

Crivat 10 30 20

Gradistea 173 69 -104

Vilcele 20 30 10


POSDRU/83/5.2/S/54563




45/122



Sold migrator mediu


Alexandru Odobescu

20 50 30

Dichiseni 140 78 -62

Borcea 486 60 -426

Gurbanesti 50 19 -31






Total Altele

a) resurse financiare insuficiente ///////// 9


c)infrastructura si utilitatile insuficiente //////// 8

d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industrial realizate in comuna //////// 8

e) altele / 1

accesul pe piata muncii, nivel de pregatire scazut(inexistent)


financiare insuficiente si de infrastructura si utilitatile insuficiente, ceea ce denota ori o lipsa

de implicare a autoritatilor locale in folosirea fondurilor, in special cele nerambursabile de la

UE, fie gradul redus de colectare al taxelor si impozitelor locale, dar si posibilitatatile reduse

de valorificare a produselor agroalimentare si industriale realizate in comuna.


POSDRU/83/5.2/S/54563




46/122



Total Altele

a) institutii ale statului //// 4 Consiliul Judetean, Prefectura, Trezoreria,

Directia de Finante Publice


// 2

c) sistemul bancar //// 4

d) scoala //// 4

e) biserica /// 3

f) organizatii neguvernamentale /// 3

g) altele / 1 societati comerciale agricole






medie

a) productie agricola vegetala 9 7 10 9 10 10 10 5

10 9 10 9

b) productie animala 8 4 10 7 10 9 10 9 8

9 10 8.54

c) procesarea si industrializarea produselor agricole 10 1 10 8 7 10 10 10

10 10 9 8.63


4 2 10 5 10 8 8 8 10 7

7.2


5 3 10 6 10 8 8 8 7 7.22

f) artizanat 1 5 2 5 7 6 5 7 4.75

g) agroturism 6 1 10 7 5 6 7 9 10 7.36


POSDRU/83/5.2/S/54563




47/122


medie

10 10

h) alte domenii 10 10 10 agricultura ecologica

Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in productiei agricole in aceeasi

masura cu productia animala si procesarea si industrializarea produselor agricole.



ocupatii este foarte redus, veniturile obtinandu-se in mediul rural din agricultura de

subzistenta.


numai activitati agricole si ci cele non agricole



JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Dâmboviţa

Judeţul Dâmboviţa are o suprafaţă de 4054 Km2 (1,70 % din suprafaţa ţării) repartizat

stfel: 63 % - teren agricol, 29 % păduri şi 9 % curţi construcţii. Judeţul Dâmboviţa este situat

în partea central-sudică a ţării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomiţa şi

Dâmboviţa. Resursele subsolului sunt variate, cele mai importante fiind zăcămintele de ţiţei şi

gaze. Relieful judetului este diversificat, fiind dispus în trei trepte de relief care se succed de

la N spre S, pe o diferenţă de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munţi (9%),

dealuri (41%) şi câmpii (50%).


POSDRU/83/5.2/S/54563




48/122

Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 5 oraşe, 82 comune şi

353 sate.

Populaţia judeţului Dâmboviţa, în anul 2009, este situată preponderent în mediul rural,





se poate aprecia ca şi judetul Dâmboviţa are un caracter preponderent rural.

2. Forţa de muncă

Resursele umane din judetul Dâmboviţa sunt evidentiate de faptul ca, la momentul

2008, populatia ocupata insumeaza 198,5 de mii persoane, respectiv 37,43% din totalul

populatiei, cu o scădere de 4300 persoane faţă de anul 2007.

Tabel nr. 16

Populatia ocupata civila a judetului Dâmboviţa,


mii persoane

Judeţul Dâmboviţa 2005 2006 2007 2008

Total economie 199,1 198,5 202,8 198,5


Pescuit şi piscicultură 0,1 0,1 0,1 0,14

Industrie –total- 49,2 49,2 49,8 49,9

din care:






POSDRU/83/5.2/S/54563




49/122


Comerţ 24,3 25,1 27,3 24,2






Invăţământ 9,3 9,1 9,1 9,2



Şi în judeţul Dâmboviţa, ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia










Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad

ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în

producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%),

industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse

din minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria

textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în

exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.


POSDRU/83/5.2/S/54563




50/122

Judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi

hidro (Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa).

Judeţul Dâmboviţa are cea de-a treia densitate de reţele de drumuri din România cu

43,0 km la 100 de km2. Densitatea reţelei de căi ferate este de 4,2 km la 100 km2, situându-

se sub media naţională de 4,8 km la 100 km2.

În judeţul Dâmboviţa învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate

asigura şcolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l universitatea Valachia cu

cele 9 facultăţi şi 3 colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic).

Tabel nr. 17

Produsul intern brut in Judetul Dâmboviţa si Regiunea Sud Muntenia


Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Dâmboviţa

2004 31439,1 4545,9

2005 36855,4 5343,1

2006 44301,4 6402,5

2007 52013,5 8257,4

La nivelul judeţului Dâmboviţa activitatea economico - socială se axează pe

următoarele domenii: industrie prelucrătoare, extractivă, comert; constructii, transporturi si

comunicatii, asa cum rezulta si din datele de mai jos.

Tabel nr. 18



in judetul Dâmboviţa, in anul 2008



Total 11540069


POSDRU/83/5.2/S/54563




51/122





Construcţii 709643


3819401




Învăţământ1)

7258


22101




Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura

vegetală şi creşterea animalelor.

- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 61,% iar 29,8% păduri şi

terenuri cu vegetaţie forestieră.

- Din totalul suprafeţei agricole 70,1% sunt terenuri arabile,17,7% păşuni, 8,2% fâneţe,

4,0% livezi şi vii.

- În domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deţine cultura cerealelor, cartofilor şi

legumelor.

În judeţul Dâmboviţa îşi desfăşoară activitatea 3 staţiuni de cercetare ştiinţifică în

domeniile pomicultură, piscicultură şi creşterea ovinelor.

Tabel nr 19

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Dâmboviţa



POSDRU/83/5.2/S/54563




52/122


Total 1504506 1652172 2036431 2117304

Vegetală 987017 1062106 1567764 1592499

Animală 516462 588795 466839 523370



Dâmboviţa il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut de păşuni, fâneţe, vii şi livezi.

Tabel nr. 20

Fondul funciar al judetului Dâmboviţa, dupa modul de folosinta,

la 31 decembrie

hectare




Arabilă 174921 175055 175055 147764

Păşuni 44154 43828 43829 43729

Fâneţe 20362 20362 20362 20287

Vii1 333 327 329 329

Livezi2 9464 9446 9426 9479





completat de 17primării din totalul de 50, deci de 20,73 % dintre acestea.



POSDRU/83/5.2/S/54563




53/122


Produlesti 2955 216 3589

Vulcana Bai 2815 420 3026

Motaieni 11567 286 2244

Petresti 7142 901 6087

Brezoaele 3661 152 4156

Darmanesti 3400 400 5048

Butimanu 4718 1612 2485

Potlogi 5199 675 8226

Glodeni 3078 265 4450

Racari 7915.5 1099.77 7293

Buciumeni 2861 286 4652

Fieni 1831 519 7661

Uliesti 6146 526 4548

Nucet 3262 164 4317

Ocnita 4104 470 4452

Lunguletu 3307 195 5772

Moroeni 28739 482 5200




Din punct de vedere al populatiei, conform graficului, dintre respondenti, 59,61%

reprezinta populatia comunelor mici, 15,36% populatia comunelor medii si 25,03% populatia

comunelor mari.


POSDRU/83/5.2/S/54563




54/122

Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Potlogi, Fieni, Răcari, Dărmăneşti,

Petreşti, iar cele cu un potenţial uman scăzut:Butianu, Moţăeni şi Vulcana Băi.




km Asfaltat -

km Pietruit -

km Stabilizat -

km De pământ -

km

Produlesti 24 9 15 0 0

Vulcana Bai

44 11 15 10 8

Motaieni 38.5 2.33 28 1.7 8

Petresti 47 31.2 15.8 0 0

Brezoaele 28.72 16.17 11.65 0.4 0


POSDRU/83/5.2/S/54563




55/122



km Asfaltat -

km Pietruit -

km Stabilizat -

km De pământ -

km

Darmanesti 33 11 22 0 0

Butimanu 33 8 25 0 0

Potlogi 36.23 8 24.13 0 4.1

Glodeni 22 4.5 17.5 0 0

Racari 53.57 18.176 35.39 0 0

Buciumeni 22.5 6 12 0 4.5

Fieni 35 12 21 0 0

Uliesti 47.5 17 30.5 0 0

Nucet 23 16.5 6.5 0 0

Ocnita 65 3 15 5 42

Lunguletu 24 14 10 0 0

Moroeni 83.1 25 50 0 8.1

In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 4 au peste 32,25%

din reteau totala de drumuri , drum asfaltat,iar 11au peste 50% drum pietruit, prin urmare

starea infrastructurii este buna.



Produlesti 24 0 0

Vulcana Bai 32 0 23

Motaieni 9.85 0 19

Petresti 33 0 2.5

Brezoaele 0 0 0

Darmanesti 33 0 31

Butimanu 0 0 0

Potlogi 0 0 35


POSDRU/83/5.2/S/54563




56/122


Glodeni 22 0 0

Racari 3.8 0 53.57

Buciumeni 18.5 0 5

Fieni 22 7 22

Uliesti 0 0 0

Nucet 21.5 0 23

Ocnita 26 0 13.1

Lunguletu 24 0 16

Moroeni 30 0 20

76% din respondente au alimentare cu apa, si doar 1 are retea de canalizare şi 70% au

reţea de gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare redus.


Comuna Nr.

total gosp.

Nr. loc. noi

(ultimii 5 ani)

Nr. loc. alim. cu

en. electr.


Nr. loc. alim. cu

gaze


canal.

Nr. autoturism.

Nr. ut.

agri.

Produlesti 1154 114 1154 689 0 0 286 8

Vulcana Bai

1150 150 1135 736 140 0 600 2

Motaieni 838 25 838 400 700 0 267 0

Petresti 1804 117 1800 665 0 0 1200 80

Brezoaele 1472 58 1472 0 0 0 500 250

Darmanesti 1780 73 1768 1430 1214 0 737 4

Butimanu 860 105 860 0 0 0 260 31

Potlogi 3418 218 3400 0 500 0 0 104

Glodeni 1500 0 1500 800 0 0 431 7

Racari 2776 180 2760 220 190 0 582 48

Buciumeni 1435 0 1435 1425 5 0 640 14

Fieni 2050 51 2050 1800 2050 1300 1173 20


POSDRU/83/5.2/S/54563




57/122

Comuna Nr.

total gosp.

Nr. loc. noi

(ultimii 5 ani)

Nr. loc. alim. cu

en. electr.


Nr. loc. alim. cu

gaze


canal.

Nr. autoturism.

Nr. ut.

agri.

Uliesti 1425 100 1425 0 0 0 150 0

Nucet 1329 100 1324 700 100 0 420 50

Ocnita 1252 70 1252 1252 350 0 704 3

Lunguletu 1522 71 1522 0 382 0 784 587

Moroeni 2270 260 2250 1570 1250 0 462 15



Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică peste 99,68% din gospodării

sunt alimentate, 41,69 % sunt alimetate cu apa potabilă, 4,64% sunt racordate la canalizare

şi 24,54 nu are reţea de gaze.

B3. Populaţia

Total




Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009

Produlesti 3589 81 72 63 34 24 14

Vulcana Bai

3026 120 133 140 400 500 700 25 14 15

Motaieni 2244 200 250 306 57 57 60 14 5 13

Petresti 6087 1200 1600 1400 910 882 837 47 38 40

Brezoaele 4156 0 0 0 415 435 450 29 28 25

Darmanesti 5048 87 95 100 490 515 540 45 31 30

Butimanu 2485 81 72 64 14 23 21

Potlogi 8226 550 523 480 2220 2100 1875 145 51 47

Glodeni 4450 41 44 43 11 11 14 20 26 20

Racari 7293 130 128 140 0 450 500 79 47 28

Buciumeni 4652 212 249 301 24 31 35


POSDRU/83/5.2/S/54563




58/122

Total




Fieni 7661 85 90 105 0 0 2 47 53 37

Uliesti 4548 60 63 60 680 650 719 34 16 20

Nucet 4317 254 308 407 320 325 320 34 28 22

Ocnita 4452 305 268 275 42 45 49 37 28 21

Lunguletu 5772 52 40 31 17 21 32

Moroeni 5200 365 340 290 520 520 520 75 34 26


sunt în procent de 23,26%, familiile nou constituite sunt în procent de 1,57%, rezultand un

procent destul de ridicat al famiilor asistate social.




muncă, dispunand de un venit redus si limitat in timp.


subzistenţă Nr.


de muncă

Produlesti 1108 40 78

Vulcana Bai

900 60 300

Motaieni 160 105 150

Petresti 2300 103 800

Brezoaele 3000 20 60

Darmanesti 750 168 900

Butimanu 300 14 20

Potlogi 2072 1602 1831

Glodeni 0 90 150

Racari 500 52 134


POSDRU/83/5.2/S/54563




59/122


subzistenţă Nr.


de muncă

Buciumeni 545 112 39

Fieni 0 100 200

Uliesti 1400 40 1100

Nucet 200 59 300

Ocnita 0 181 248

Lunguletu 1320 16 148

Moroeni 650 325 957


Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna în

ultimii 5 ani Nr. pers. care s-au stabilit în


mediu

Produlesti 28

17

-11

Vulcana Bai

500 30 -470

Motaieni 12 20 8

Petresti 100 30 -70

Brezoaele 10 15 5

Darmanesti

25 15 -10

Butimanu 18 65 47

Potlogi 680 180 -500

Glodeni 7 22 15

Racari 134 0 -134

Buciumeni

49 24 -25

Fieni 0

Uliesti 3 20 17

Nucet 0

Ocnita 0

Lunguletu 8 16 8


POSDRU/83/5.2/S/54563




60/122

Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna în

ultimii 5 ani Nr. pers. care s-au stabilit în


mediu

Moroeni 215 60 -155






Total Altele

a) resurse financiare insuficiente //////////////// 16

b) resurse umane insuficient instruite //// 4

c)infrastructura si utilitatile insuficiente ////////// 10

d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industrial realizate in comuna /////////////// 15

e) altele / 1

Lipsa locurilor de munca




impozitelor locale, dar si de posibilitatile reduse de valorificare a produselor agroalimentare si

industriale realizate in comuna.



Total Altele

a) institutii ale statului ////// 6 Consiliul Judetean, Prefectura, Ministerul

Dezvoltarii Regionale

b) cooperatia mestesugareasca de


POSDRU/83/5.2/S/54563




61/122


Total Altele

consum

c) sistemul bancar ///// 5

d) scoala //////// 8

e) biserica ///// 5

f) organizatii neguvernamentale //////// 8

g) altele / 1 Institutii sanitare

Se contureaza concluzia ca autoritatile deconcentrate ale statului ar trebui sa raspunda

mai prompt si sa se implice efectiv in identificare a si rezolvarea problemelor comunitatilor

locale, dar si ONG si scoala.



medie

a) productie agricola vegetala 10 4 6 10 10 9 8 4 9 8 8

10 7 9 2 4 7.37

b) productie animala 10 10 8 10 8 9 8 8 8 7 7

10 6 10 3 6 8

c) procesarea si industrializarea produselor agricole 10 2 7 10 9 6 8 1 10 6 6 6

8 10 5 8 7


2 5 8 6 3 8 8 7 8 9 5 7 8 3 5

6.13


10 4 8 9 7 7 8 2 10 7 10 5 9 2 4

6.8

f) artizanat 2 3 2 5 4 2 2 7 5 4 1 1 1 3

g) agroturism 5 5 5 4 4 1 10 10 7 5 1 3

10 5.38

h) alte domenii 10 10 locuri de munca


POSDRU/83/5.2/S/54563




62/122

Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea productiei animale si

procesarea si industrailizarea produselor agricole care ar determina crearea de noi locuri de

munca in mediul rural.






numai activitati agricole si ci cele non agricole, respectiv mica industrie .

Dezvioltarea infrastructurii si a retelelor de utilitati ar putea constitui o sursa de


JUDEŢUL GIURGIU

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Giurgiu

Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a României, pe cursul inferior al Dunării,

străbătut de paralela de 43 53’ latitudine nordică şi de meridianul 25 59’ longitudine estică.

Amplasarea pe malul Dunării de-a lungul a 72 km conferă judeţului posibilitatea de a

avea legături fluviale cu ţările riverane şi Marea Neagră. Vecinii săi sunt : judeţul Călăraşi la

est, judeţul Teleorman la vest, judeţul Ilfov şi judeţul Argeş la nord-vest şi judeţul Dîmboviţa

la nord.

Suprafaţa judeţului este de 3526 km2 , reprezentând 1,5 % din suprafaţa ţării.

Reşedinţa judeţului este municipiul Giurgiu , aflat la 64 km de capitala ţării pe ruta

Bucureşti-Sofia-Atena sau Bucureşti-Istambul.

Giurgiu este un important punct de trecere a frontierei pentru traficul de mărfuri şi per-

soane. Municipiul Giurgiu este unul dintre cele mai importante porturi româneşti la Dunăre.


POSDRU/83/5.2/S/54563




63/122

In nordul judeţului sunt în exploatare zăcăminte de ţiţei , iar din albiile Dunării şi râurilor

ce străbat judeţul sunt extrase nisipuri şi pietrişuri.

Apartinând Câmpiei Române, suprafaţa judeţului este alcătuită din păduri şi terenuri

arabile.

Judeţul Giurgiu are în componenţă un municipiu, două oraşe, 51 comune şi 167 sate.

Populaţia judeţului Giurgiu reprezinta 1,3 % din populaţia României.

2. Forţa de muncă

Resursele umane din judetul Giurgiu sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008,

populatia ocupata insumeaza 88 de mii persoane, respectiv 31,14% din totalul populatiei,

cu o crestere de 4000 persoane faţă de anul 2007.

Tabel nr. 21

Populatia ocupata civila a judetului Giurgiu


mii persoane

Judeţul Giurgiu 2005 2006 2007 2008

Total economie 88,2 86,1 87,6 88,0


Industrie –total- 9,6 9,5 9,2 9,1

din care:



Energie electrică şi termică, gaze si apă 1,2 1.1 1,1 1,1


Comerţ 6,3 6,8 7,6 7,2




POSDRU/83/5.2/S/54563




64/122





Invăţământ 3,2 3,23,5 3,4 3,8



Şi în judeţul Giurgiu ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia ocuparii










În economia judeţului Giurgiu se disting ca activităţi cu pondere semnificativă, agricultu-

ra, industria şi comerţul.

În cadrul industriei judeţului reprezentative sunt: industria alimentară şi a băuturilor,

extracţia petrolului şi gazelor naturale, industria textilă şi a confecţiilor din textile.

În judeţ există 2 parcuri industriale:

- Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord - unde îşi desfăşoară activitatea 13

societăţi comerciale cu cca. 1.500 salariaţi, cu posibilităţi de extindere până la 3.500 salariaţi,

în domeniile: ţesătorie, confecţii textile, mobilă, etc.;

- Parcul Industrial Bolintin Deal – în suprafaţă de 143 ha care nu este funcţional.


POSDRU/83/5.2/S/54563




65/122

Tabel nr. 22

Produsul intern brut in Judetul Giurgiu si Regiunea Sud Muntenia


Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Giurgiu

2004 31439,1 2382,1

2005 36855,4 2132,9

2006 44301,4 2477,6

2007 52013,5 2647,1

La nivelul judeţului Giurgiu activitatea economico - socială se axează pe următoarele

domenii: comert, constructii si industria prelucratoare.

Tabel nr. 23



in judetul Giurgiu in anul 2008



Total 5648




Construcţii 1451


2593




Învăţământ1)

1


POSDRU/83/5.2/S/54563




66/122



6




Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente: cultura

vegetală şi creşterea animalelor, dupa cum reiese din Tabelul 24.

Tabel nr 24

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Giurgiu



Total 897676 868834 615451 1263699

Vegetală 491678 477940 267431 860148

Animală 402585 386777 342114 348976


Asa cum se vede din tabelul nr.25, aproximativ 93,72% din potentialul agricol al

judetului Giurgiu il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut de păşuni, fâneţe, vii şi livezi.

Tabel nr. 25

Fondul funciar al judetului Giurgiu dupa modul de folosinta,

la 31 decembrie

hectare




Arabilă 261082 260733 259595 259360

Păşuni 11776 12005 12775 12631


POSDRU/83/5.2/S/54563




67/122


Fâneţe 82 82 82 82

Vii1 4194 4194 4152 4119

Livezi2 831 721 578 552








Vedea 8087 132 3002

Joita 2399 2018 3675

Cosoba 1438 93 2736

Greaca 3274 545 2589

Letca Noua 7764 411 3500

Varasti 4787 235 5848

Toporu 9148 585 2307

Slobozia 5313 135 2630

Gogosari 12068,6 923,86 2004



chestionarului 4comune mici, 1 comune medii si 4 comune mari.


populatia comunelor mici, 9,30% populatia comunelor medii si 38,32% populatia comunelor

mari.


POSDRU/83/5.2/S/54563




68/122

Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Varasti, Joita si Vedea, iar cele cu un

potenţial uman scăzut:Toporu, slobozia si Gogosari.




km Asfaltat -

km Pietruit -

km Stabilizat -

km De pământ -

km

Vedea 23 5 18 0 0

Joita 40 20 8 10 2

Cosoba 15,2 10 2,5 0 2,7

Greaca 32,63 3,9 4,2 24,53 0


POSDRU/83/5.2/S/54563




69/122



km Asfaltat -

km Pietruit -

km Stabilizat -

km De pământ -

km

Letca Noua

80 20 26 4 30

Varasti 31,6 1,6 10 10 10

Toporu 66 0 42 30 18

Slobozia 13 1 1 10 1

Gogosari 45 17,5 7,5 5 15

In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 2 au peste 50% din

reteau totala de drumuri , drum asfaltat,iar 2au peste 50% drum pietruit, prin urmare starea

infrastructurii este extrem de redusa.



Vedea 12 0 0

Joita 0 0 23

Cosoba 0 0 4,5

Greaca 0 0 0

Letca Noua 0 0 0

Varasti 12 0 0

Toporu 14 0 0

Slobozia 13 0 0

Gogosari 5 0 0

55% din respondente au alimentare cu apa, şi 22% au reţea de gaze, ceea ce

determină un grad de urbanizare extrem de redus.


POSDRU/83/5.2/S/54563




70/122


Comuna Nr.

total gosp.

Nr. loc. noi

(ultimii 5 ani)

Nr. loc. alim. cu

en. electr.


Nr. loc. alim. cu

gaze


canal.

Nr. autoturism.

Nr. ut.

agri.

Vedea 1164 10 1160 780 0 0 420 211

Joita 1145 400 1145 0 117 0 570 20

Cosoba 811 110 800 0 0 0 520 20

Greaca 1250 22 1250 1245 0 0 145 6

Letca Noua 1500 100 1500 0 0 0 200 15

Varasti 2230 180 2230 0 0 0 2087 30

Toporu 1650 6 1640 170 0 0 85 7

Slobozia 898 15 898 810 0 0 300 10

Gogosari 1545 10 1545 250 0 0 30 70

În ceea ce priveşte construirea de noi locuinţe media este de 7% locuinţe noi, prin



sunt alimentate, 26,7 % sunt alimetate cu apa potabilă, niciuna nu este racordata la

canalizare şi 0,96% au reţea de gaze.

B3. Populaţia

Total




Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009

Vedea 3002 90 72 80 0 0 0 10 15 17

Joita 3675 20 19 22 82 84 85 23 27 21

Cosoba 2736 30 29 21 68 78 83 20 19 15

Greaca 2589 3 3 5 435 370 340 13 7 14

Letca 3500 95 95 95 3000 3000 3000 300 300 300


POSDRU/83/5.2/S/54563




71/122

Total




Noua

Varasti 5848 68 68 94 475 363 339 41 33 21

Toporu 2307 98 115 125 246 196 145 15 22 18

Slobozia 2630 90 83 60 750 720 670 14 5 5

Gogosari 2004 15 17 16 300 300 300 26 10 5




este redus,rezultand din procentul mic al famiilor asistate social.



subzistenţă Nr.


de muncă

Vedea 400 15 320

Joita 0 29 15

Cosoba 0 29 300

Greaca 1210 93 160

Letca Noua

1500 30 300

Varasti 0 42 24

Toporu 1614 10 150

Slobozia 876 45 300

Gogosari 700 60 120



muncă. Aceste categorii de persoane in procent de 30% traiesc cu venituri mici si limitate in

timp.


POSDRU/83/5.2/S/54563




72/122



în ultimii 5 ani Nr. pers. care s-au stabilit în comună

în ultimii 5 ani Sold migrator

mediu

Vedea 65 110 45

Joita 25 30 5

Cosoba 0 35 35

Greaca 50 32 -18

Letca Noua

30 70 40

Varasti 63 57 -6

Toporu 420 20 -400

Slobozia 20 50 30

Gogosari 50 123 73






Total Altele

a) resurse financiare insuficiente ///////// 9

b) resurse umane insuficient instruite // 2

c)infrastructura si utilitatile insuficiente ///// 5

d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industrial realizate in comuna ///// 5

e) altele ///////// 9


POSDRU/83/5.2/S/54563




73/122




impozitelor locale.



Total Altele

a) institutii ale statului // 2 Prefectura, Consiliul Judetean, Structuri

Economice ale statului


c) sistemul bancar // 2

d) scoala //// 4

e) biserica /// 3

f) organizatii neguvernamentale //// 4

g) altele






medie

a) productie agricola vegetala 8 10 10 10 10 10 10 5

7 8,88

b) productie animala 9 10 5 8 10 10 4 5 7,62

c) procesarea si industrializarea produselor agricole 4 7 1 9 10 8 1 10 6,25

d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, etc. 6 7 1 6 6 4 1 10 5,12


POSDRU/83/5.2/S/54563




74/122


medie

e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si bunuri, transport, etc) 4 9 8 4 6 5 1 10 5,87

f) artizanat 1 5 1 4 2 1 10 3,42

g) agroturism 1 7 1 8 10 1 1 10 4,87

h) alte domenii 8 10 10 10 10 10 10 5

7 8,88

Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea productiei agricole

dar si productia animala si procesarea si industrializarea produselor agricole.









JUDEŢUL IALOMIŢA

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Ialomita

Judetul Ialomita se afla in partea de sud-est a tarii, in Campia Baraganului, la

interferenta unor vechi si importante drumuri comerciale, prin care capitala tarii este legata cu

Moldova si cu litoralul Marii Negre . Suprafata totala a judetului Ialomita la 31.12.2008 este

de 445.289 ha, din care: 374.178 ha (84,0%) suprafata agricola; 26.152 ha (5,9% ) suprafata

cu vegetatie forestiera; 13.113 ha (2,94% ) terenuri sub ape ; 31.846 ha terenuri cu alta

destinatie din care: drumuri si constructii (80,62%) si terenuri neproductive (19,38%).


POSDRU/83/5.2/S/54563




75/122

Judetul Ialomita are in componenta sa 3 municipii incadrate, potrivit legii, ca localitati de

rangul II (Slobozia, Urziceni si Fetesti), 4 orase (Amara, Cazanesti, Fierbinti si Tandarei) care

au rangul III si 59 de comune, cu un total de 126 de sate (59 de sate -cele resedinta de

comuna - avand rangul IV, iar restul de sate avand rangul V

Populatia judetului Ialomita inregistrata la 1 ianuarie 2009 era de 288.472 locuitori, din

care :

- 46,0 % mediul urban

- 54,0 % mediul rural

Dintre acestia, 49,01 % sunt barbati si 50,99% femei.

Dupa nationalitate, ponderea este urmatoarea: 278.143 romani (95,34%), 12.178

populatie rroma ( 4,1%) si restul de 1.417 locuitori sunt reprezentanti ai 27 de alte

nationalitati.

2. Forţa de muncă

Resursele umane din judetul Ialomita sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008,


populatiei, cu o scadere de 6000 persoane faţă de anul 2007.

Tabel nr. 26

Populatia ocupata civila a judetului Ialomita


mii persoane

Judeţul Ialomiţa 2005 2006 2007 2008

Total economie 96,4 97,7 100,7 100,1


Pescuit şi piscicultură 0,3` 0,3 0,3 -

Industrie –total- 14,4 15,5 16,03 16,0


POSDRU/83/5.2/S/54563




76/122


din care:



Energie electrică şi termică, gaze si apă 1 0,8 0,9 1,6


Comerţ 10,1 10,7 11,5 12,1


Transport, depozitare şi comunicatii 3 3,9 4,1 4,3


Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3 3,1 3,4 0,2


Invăţământ 4,1 4,1 4,2 4,1



Şi în judeţul Ialomita ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia ocuparii










Mediul de afaceri era reprezentat la finele anului 2008 de un numar de aproape 10.032

agenti economici inmatriculati, din care cei mai multi sunt constituiti in societati comerciale cu


POSDRU/83/5.2/S/54563




77/122

raspundere limitata , asociatii familiale si activitati cu caracter independent . Repartitia

teritoriala a agentilor economici este : 34% in Slobozia, 13% la Fetesti, 11% la Urziceni, 5%

la tandarei si 37% in mediul rural. Dupa domeniul principal de activitate 9,3% agenti

economici desfasoara activitati in industrie, 7,5% in agricultura, 2,8% in constructii, 64,8% in

comert, 15,6% in servicii. in judet sunt inmatriculate 287 de societati comerciale cu

participare straina la capitalul social.

Industria judetului Ialomita are ca principale ramuri:

- producerea ingrasamintelor chimice

- industria alimentara (a zaharului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne si a

conservelor de legume, fructe si carne, laptelui si produselor lactate, paine si produse de

panificatie)

- industria confectiilor, tricotajelor si materialelor de constructii

- producerea de aparate electronice, mobila si prelucrarea lemnului, producerea

alcoolului si a bauturilor alcoolice, lacuri si vopsele, productie tipografica etc.

Agricultura in judetul Ialomita este reprezentata de un sector preponderent privat care

detine, ca urmare a aplicarii Legilor fondului funciar, peste 351.000 ha, adica 94% din

suprafata agricola a judetului.

Judetul Ialomita produce anual, in medie, peste 700.000 tone cereale, 160.000 de tone

plante oleaginoase, peste 100.000 de tone legume etc.

Dispunand de o larga baza cerealiera si furajera judetul Ialomita are conditii si pentru

cresterea animalelor, efectivele insumand aproximativ 33 mii capete bovine, 134 mii capete

porcine, 154 mii capete ovine si caprine, 15 mii capete cabaline, 2,3 milioane pasari si altele.

Tabel nr. 27

Produsul intern brut in Judetul Ialomita si Regiunea Sud Muntenia


Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Ialomiţa

2004 31439,1 2900,3


POSDRU/83/5.2/S/54563




78/122

Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Ialomiţa

2005 36855,4 2931,9

2006 44301,4 3341,3

2007 52013,5 3345,7

La nivelul judeţului Ialomita activitatea economico - socială se axează pe următoarele

domenii: comert, constructii si industria prelucratoare.

Tabel nr. 28



in judetul Ialomita in anul 2008



Total 5872




Construcţii 441


2803




Învăţământ1)

1


7





POSDRU/83/5.2/S/54563




79/122



- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 84,08% , iar din totalul

suprafeţei agricole 79% sunt terenuri arabile si 4,84% păşuni.

Tabel nr 29

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Ialomita



Total 10035893 1042704 684765 1689807

Vegetală 651968 694168 346081 1290473

Animală 345461 339176 311869 360629



Ialomita il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut de păşuni, fâneţe, vii şi livezi.

Tabel nr. 30

Fondul funciar al judetului Ialomita dupa modul de folosinta,

la 31 decembrie

hectare

Judeţul Ialomiţa 2005 2006 2007 2008 2009

Suprafaţa totală 445289 445289 445289 445289 445289

Suprafaţa agricola din care: pe categorii de folosinţă 374401 374614 374477 347178 374356

Arabilă 351508 351669 351838 351840 351846

Păşuni 18031 18001 18135 17951 18131

Fâneţe - - - - -

Vii1 4477 4551 4185 4075 4070

Livezi2 385 393 319 312 309



POSDRU/83/5.2/S/54563




80/122







Albesti 5916 195 1228

Calelia 3735 148 1426

Giurgeni 12797 76 1554

Valea Ciorii 5248 2231 2090

Buesti 2586 1300

Ciulnita 6621,95 548,48 2562

Milosesti 5180 151 2825

Bucu 4301 192 2538





populatia comunelor mici, 54,34% populatia comunelor medii si 10% populatia comunelor

mari.


POSDRU/83/5.2/S/54563




81/122

Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Milosesti, Bucu si Valea Ciorii, iar cele cu

un potenţial uman scăzut:Albesti, Buiesti si Calelia.




km Asfaltat -

km Pietruit -

km Stabilizat -

km De pământ -

km

Albesti 25 2,5 19 0 3,5

Calelia 11,35 1,5 9,85 0 0

Giurgeni 11 3 7,5 0 0,5

Valea Ciorii

25,57 0,96 24,61 0 0

Buesti 14 3,6 8,4 0 2


POSDRU/83/5.2/S/54563




82/122



km Asfaltat -

km Pietruit -

km Stabilizat -

km De pământ -

km

Ciulnita 28,06 0,7 27,36 0 0

Milosesti 28 0,24 5,82 0 21,94

Bucu 20,43 3,6 16,83 0 0

In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 7 comuneau peste

50% drum pietruit, prin urmare starea infrastructurii este nesatisfacatoare.



Albesti 25 0 0

Calelia 0 0 0

Giurgeni 11 0 0

Valea Ciorii 25,5 0 0

Buesti 12 0 0

Ciulnita 29 0 0

Milosesti 0 0 0

Bucu 16 0 0

66% din respondente au alimentare cu apa, şi nuau retea de canalizare si reţea de

gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare extrem de redus.


Comuna Nr.

total gosp.

Nr. loc. noi

(ultimii 5 ani)

Nr. loc. alim. cu

en. electr.


Nr. loc. alim. cu

gaze


canal.

Nr. autoturism.

Nr. ut.

agri.

Albesti 712 8 712 523 0 0 30 0


POSDRU/83/5.2/S/54563




83/122

Comuna Nr.

total gosp.

Nr. loc. noi

(ultimii 5 ani)

Nr. loc. alim. cu

en. electr.


Nr. loc. alim. cu

gaze


canal.

Nr. autoturism.

Nr. ut.

agri.

Calelia 529 4 518 0 0 0 79 5

Giurgeni 519 15 519 519 0 0 121 24

Valea Ciorii

758 26 750 200 0 0 130 5

Buesti 497 22 494 412 0 0 31 0

Ciulnita 992 50 992 698 0 0 253 10

Milosesti 1049 23 1045 0 0 0 156 4

Bucu 1000 83 1000 497 0 0 397 8




sunt alimentate, 47,04 % sunt alimetate cu apa potabilă, niciuna nu este racordata la

canalizare şi gaze.

B3. Populaţia

Total




Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009

Albesti 1228 0 75 0 0 132 114 0 17 4

Calelia 1426 21 17 19 203 190 199 6 4 3

Giurgeni 1554 0 0 0 2 2 2 13 14 9

Valea Ciorii

2090 180 160 150 0 0 0 11 8 12

Buesti 1300 35 29 36 0 0 0 4 3 9

Ciulnita 2562 46 81 54 30 30 30 17 20 9

Milosesti 2825 230 265 282 165 145 140 11 13 12

Bucu 2538 8 5 10 0 0 0 11 6 10


POSDRU/83/5.2/S/54563




84/122




este crescut.



subzistenţă Nr.


de muncă

Albesti 250 60 400

Calelia 65 22 30

Giurgeni 377 23 350

Valea Ciorii

1500 0 300

Buesti 220 12 54

Ciulnita 270 100 350

Milosesti 120 36 100

Bucu 205 65 90




timp.





mediu

Albesti 3 11 8

Calelia 10 12 2


POSDRU/83/5.2/S/54563




85/122




mediu

Giurgeni 17 5 -12

Valea Ciorii

25 43 18

Buesti 26 30 4

Ciulnita 13 18 5

Milosesti 15 78 63

Bucu 22 48 26

Soldul migrator, per ansamblul respondenţilor este pozitiv. Aceasta arata ca judetul nu





Total Altele

a) resurse financiare insuficiente /////// 7

b) resurse umane insuficient instruite // 2

c)infrastructura si utilitatile insuficiente ///// 5

d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industrial realizate in comuna ////// 6

e) altele // 2

Locuri de munca, Lipsa de investitori




impozitelor locale, dar si de posibilitatile de valorificare a produselor agroalimentare si

industriale realizate in comuna.


POSDRU/83/5.2/S/54563




86/122



Total Altele

a) institutii ale statului ////// 6 Ministerul Agriculturii, MAI, Institutia Prefectului, Consiliul

Judetean, OCPI, ISU, APM, DSV, DSP, APIA, ADR - Sud Muntenia, APDRP - Ministerul Culturii


/ 1

c) sistemul bancar // 2

d) scoala // 2

e) biserica / 1


//// 4

g) altele / 1






medie

a) productie agricola vegetala 10 10 10 10 10 10 10

10 10

b) productie animala 10 10 10 10 10 10 9

10 9,87

c) procesarea si industrializarea produselor agricole 10 5 9 3 6 10 9 7 7,37

d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, etc. 8 1 8 1 10 10 8 9 6,87

e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si bunuri, transport, etc) 8 5 9 5 9 7 8 8 7,37

f) artizanat 8 1 8 1 7 5 6 5,14


POSDRU/83/5.2/S/54563




87/122


medie

g) agroturism 9 1 10 10 8 3 4 6,42

h) alte domenii 10 10 10 10 10 10 10

10 10

Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea productiei agricole si

animale si servicii

De asemenea o posibilitate de dezvoltare in mediul rural din judetul Ialomita ar

reprezenta-o mica industrie.



ocupatii este redus, veniturile obtinandu-se in mediul rural din agricultura,




locuri de munca si de venituri stabile si pe o perioada mai lunga de timp.

JUDEŢUL PRAHOVA

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Prahova

Judeţul Prahova are o suprafaţă de 4054 Km2 (1,70 % din suprafaţa ţării) repartizat

stfel: 63 % - teren agricol, 29 % păduri şi 9 % curţi construcţii. Judeţul Prahova este situat în

partea central-sudică a ţării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomiţa şi

Prahova. Resursele subsolului sunt variate, cele mai importante fiind zăcămintele de ţiţei şi

gaze. Relieful judetului este diversificat, fiind dispus în trei trepte de relief care se succed de

la N spre S, pe o diferenţă de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munţi (9%),

dealuri (41%) şi câmpii (50%).


POSDRU/83/5.2/S/54563




88/122

Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 5 oraşe, 82 comune şi

353 sate.

Populaţia judeţului Prahova în anul 2009, este situată preponderent în mediul rural,





se poate aprecia ca şi judetul Prahova are un caracter preponderent rural.

2. Forţa de muncă

Resursele umane din judetul Prahova sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008,


populatiei, cu o scadere de 1,3 mii persoane faţă de anul 2007.

Tabel nr. 31

Populatia ocupata civila a judetului Prahova


mii persoane

Judeţul Prahova 2005 2006 2007 2008

Total economie 291,5 294,1 303,6 302,3


Pescuit şi piscicultură - -- -- -

Industrie –total- 89,9 89,6 90,3 89,4

din care:





POSDRU/83/5.2/S/54563




89/122


Construcţii 19,2 22,0 23,5 27,9

Comerţ 34,7 37,6 39,9 38,3





Administraţie publică şi apărare 4,8 4,6 6,4 6,.5

Invăţământ 12,3 12,0 11,8 12,1



Şi în judeţul Prahova ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia ocuparii










Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad

ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în

producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%),

industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse

din minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria


POSDRU/83/5.2/S/54563




90/122

textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în

exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.

Judeţul Prahova produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi hidro

(Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa).

Judeţul Prahova are cea de-a treia densitate de reţele de drumuri din România cu 43,0

km la 100 de km2. Densitatea reţelei de căi ferate este de 4,2 km la 100 km2, situându-se sub

media naţională de 4,8 km la 100 km2.

În judeţul Prahova învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate

asigura şcolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l universitatea Valachia cu

cele 9 facultăţi şi 3 colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic).

Tabel nr. 32

Produsul intern brut in Judetul Prahova si Regiunea Sud Muntenia


Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Prahova

2004 31439,1 8028,5

2005 36855,4 11167,6

2006 44301,4 13775,3

2007 52013,5 16255,8

La nivelul judeţului Prahova activitatea economico - socială se axează pe

următoarele domenii: industria prelucratoare si comertul.

Tabel nr. 33



in judetul Prahova in anul 2008



POSDRU/83/5.2/S/54563




91/122


Total 41466




Construcţii 3325


11419




Învăţământ1)

25


77






- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 58,24,% , iar din totalul

suprafeţei agricole 52,77% sunt terenuri arabile si 25,22% păşuni.

Tabel nr 34

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Prahova



Total 1010938 1062600 1032022 1613979

Vegetală 492491 559712 582717 1022187

Animală 507009 491411 433940 573593



POSDRU/83/5.2/S/54563




92/122


judetului Prahova il detine suprafata arabila, restul de 25,22 fiind deţinut păşuni, 14,60

fâneţe,restul vii şi livezi.

Tabel nr. 35

Fondul funciar al judetului Prahova dupa modul de folosinta,

la 31 decembrie

hectare




Arabilă 145338 145088 145652 144964

Păşuni 71777 71842 70084 69279

Fâneţe 36780 36877 38921 40127

Vii1 8830 8829 8559 8572

Livezi2 12756 12608 11804 11736





completat de 18primării din totalul de 90, deci de 20 % dintre acestea.



Carbunesti 2050 520 1847

Magureni 4801 468 6644

Secaria 4627 622 1324

Blejoi 2024 800 8343


POSDRU/83/5.2/S/54563




93/122


Aricestii Rahtivani 8152 1245 8341

Valea Calugareasca 5863 1214 10500

Telega 4019 1102 5904

Salciile 3980 176 1976

Fantanele 1813 261 2251

Sotrile 2941 909,35 3429

Vadu Sapat 1951 204 1845

Teisani 2928 650 3697

Gura Vitioarei 3306 582,1 6147

Albesti-Paleologu 5000 215 5901

Filipestii de Padure 4864 658,5 10323

Fulga 7237 360 3687

Gherghita 3470 320 1905






comunelor mari.


POSDRU/83/5.2/S/54563




94/122

Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Valea Calugareasca, Filipestii de padure,

Blejoi si Arcestii Rahtivari, iar cele cu un potenţial uman scăzut:Gherghita, Secaria si

Carbunesti.



Comuna Reţeaua totală de

drumuri - km Asfaltat -

km Pietruit -

km Stabilizat -

km De pământ -

km

Carbunesti 16 7 9 0 0

Magureni 65 30 7 0 28

Secaria 120 2 14 5 99

Blejoi 60 30 3,8 0 26,2

Aricestii Rahtivani 57,2 4,8 9,2 0 0

Valea Calugareasca

35,64 12,4 8,11 1,1 14


POSDRU/83/5.2/S/54563




95/122




km Pietruit -

km Stabilizat -

km De pământ -

km

Telega 115 20,3 37 0 57,7

Salciile 18 16 2 0 0

Fantanele 30 6 18 12 6

Sotrile 52,5 4,8 30 0 17,7

Vadu Sapat 15 5 8 0 2

Teisani 51,8 22,1 26,7 0 3

Gura Vitioarei 35,645 18 15,645 21 0

Albesti-Paleologu 68 41 18 6 3

Filipestii de Padure

45 41,5 2 0 1,5

Fulga 24 20 4 0 0

Gherghita 25,5 25,5 0 0 0

In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 7 comuneau peste

50% drum pietruit, prin urmare starea infrastructurii este buna.



Carbunesti 0 0 0

Magureni 20 0 31

Secaria 22,3 0 0

Blejoi 30 1,47 28

Aricestii Rahtivani 39,1 0 51,055


Telega 54 0 6

Salciile 13 0 0

Fantanele 7,644 3,5 0

Sotrile 0 0 0


POSDRU/83/5.2/S/54563




96/122


Vadu Sapat 12 0 0

Teisani 25 0 0

Gura Vitioarei 20,93 0 27

Albesti-Paleologu 8,25 0,8 0

Filipestii de Padure 39,5 8 38,2

Fulga 24 0 0

Gherghita 0 0 0

82,35% din respondente au alimentare cu apa, şi 29,41 au retea de canalizare si 41,17

reţea de gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare crescut.


Comuna Nr.

total gosp.

Nr. loc. noi

(ultimii 5 ani)

Nr. loc. alim. cu

en. electr.

Nr. gosp.

alim. cu apă pot.

Nr. loc. alim. cu

gaze


canal.

Nr. autoturism.

Nr. ut.

agri.

Carbunesti 788 15 780 0 0 0 229 10

Magureni 2160 2291 2250 1381 973 0 1060 11

Secaria 527 15 527 520 0 0 107 80

Blejoi 3548 273 3535 3520 3418 0 1850 28

Aricestii Rahtivani

2726 0 2581 1837 1802 0 1462 14

Valea Calugareasca

3490 200 3490 1960 750 720 2500 30

Telega 2276 62 2276 1992 251 0 1649 0

Salciile 974 15 973 510 0 0 246 8

Fantanele 880 34 880 183 0 20 360 18

Sotrile 1326 20 1326 0 0 0 570 0

Vadu Sapat 882 27 880 710 0 0 354 27

Teisani 1800 100 1800 1720 0 0 605 8

Gura Vitioarei 2108 100 2100 1500 1000 0 763 3


POSDRU/83/5.2/S/54563




97/122

Comuna Nr.

total gosp.

Nr. loc. noi

(ultimii 5 ani)

Nr. loc. alim. cu

en. electr.

Nr. gosp.

alim. cu apă pot.

Nr. loc. alim. cu

gaze


canal.

Nr. autoturism.

Nr. ut.

agri.

Balta Doamnei 1160 72 1156 0 0 0 0 12

Albesti-Paleologu

2848 96 2784 1600 0 18 733 74


3853 52 3820 2700 2500 400 1324 7

Fulga 1475 21 1475 930 0 0 422 10

Gherghita 759 35 759 0 0 0 245 3




sunt alimentate, 62,72 % sunt alimetate cu apa potabilă, 31,85 racordate la reteaua de gaze

si 3,45 la canalizare.

B3. Populaţia

Total




Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009

Carbunesti 1847 48 30 42 5 12 8 0 0 0

Magureni 6644 80 80 80 30 100 150 0 0 0

Secaria 1324 41 29 35 365 356 336 20 12 15

Blejoi 8343 33 19 20 48 35 27

Aricestii Rahtivani

8341 25 35 43 1151 927 893 7 1 9

Valea Calugareasca

10500 38 36 32 423 340 276 52 50 48

Telega 5904 0 0 0 71 110 115 53 52 27

Salciile 1976 20 12 8 2 2 2 93 64 71

Fantanele 2251 60 42 30 421 421 421 23 33 30


POSDRU/83/5.2/S/54563




98/122

Total




Sotrile 3429 115 120 125 0 0 0 11 7 4

Vadu Sapat 1845 40 39 37 68 87 74 10 16 11

Teisani 3697 50 42 40 190 196 194 79 23 18

Gura Vitioarei 6147 200 170 100 0 0 0 8 8 10

Balta Doamnei

5901 4 5 6 300 500 400 20 18 25

Albesti-Paleologu

10323 315 320 328 2700 2600 2500 48 45 55


3687 184 187 230 12 15 18

Fulga 1905 18 27 40 0 0 0 30 30 20

Gherghita 154 91 75 0 0 0 111 85 67







subzistenţă Nr.


de muncă

Carbunesti 30 25 100

Magureni 25 500 1300

Secaria 250 34 50

Blejoi 950 199 8

Aricestii Rahtivani 67 181 181


Telega 0 197 382


POSDRU/83/5.2/S/54563




99/122


subzistenţă Nr.


de muncă

Salciile 1185 26 46

Fantanele 740 40 480

Sotrile 0 172 0

Vadu Sapat 139 105 55

Teisani 30 160 100

Gura Vitioarei 200 352 420

Balta Doamnei 650 18 45


Filipestii de Padure 120 500 700

Fulga 1800 130 85

Gherghita 875 40 54


agricultura de subzistenţă, 4.63% sunt şomeri şi 6,49% persoane în căutarea unui loc de


timp.




Sold migrator mediu

Carbunesti 0

Magureni 200 70 -130

Secaria 8 20 12

Blejoi 50 400 350

Aricestii Rahtivani

89 102 13

Valea 25 70 45


POSDRU/83/5.2/S/54563




100/122



Sold migrator mediu

Calugareasca

Telega 101 52 -49

Salciile 17 68 51

Fantanele 40 25 -15

Sotrile 0

Vadu Sapat 0 12 12

Teisani 100 50 -50

Gura Vitioarei 63 42 -21

Balta Doamnei 30 25 -5



53 27 -26

Fulga 17 25 8

Gherghita 19 31 12






Total Altele

a) resurse financiare insuficiente /////////////// 15

b) resurse umane insuficient instruite ////// 6

c)infrastructura si utilitatile insuficiente ///////// 8

Lipsa gazelor, canalizarii si a drumurilor asfaltate

d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industrial realizate in comuna ////////// 10

e) altele


POSDRU/83/5.2/S/54563




101/122




impozitelor locale, dar si posibilitatile reduse de valorificare a produselor agroalimentare si

industriale realizate in mediul rural, dar si lipsa infrastructurii.


Indicator Frecvenţă răspunsuri Total Altele

a) institutii ale statului /////////// 11 Consiliul Judetean, Prefectura

b) cooperatia mestesugareasca de consum // 2

c) sistemul bancar /// 3

d) scoala // 2

e) biserica / 1

f) organizatii neguvernamentale /// 3

g) altele






medie

a) productie agricola vegetala 10 581049859861010553910 7.44

b) productie animala 878106761081075105569710 6.89

c) procesarea si industrializarea produselor agricole 9101099109836691010 8.42

d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, etc. 7101048581010829983 7.40

e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si 537781785688744 5.87


POSDRU/83/5.2/S/54563




102/122


medie

bunuri, transport, etc)

f) artizanat 489551233102 4.72

g) agroturism 10101063101094331010 7.54

h) alte domenii 9 9 turism

Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea agroturismului, in

aceeasi masura cu productia agricola, animala si procesarea si industrializarea produselor

agricole.

De asemenea o posibilitate de dezvoltare in mediul rural din judetul Prahova ar

reprezenta-o mica industrie.







Dezvioltarea infrastructurii si a retelelro de utilitati ar putea constitui o sursa de


JUDEŢUL TELEORMAN

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Teleorman

Situat la intersectia paralelei 440N cu meridianul 250E, teritoriul judetului Teleorman

este asezat in partea sudica, in zona centrala a Campiei Romane, fiind incadrat de judetele

Arges si Dambovita la nord, Giurgiu la est si Olt la vest, iar la sud de fluviul Dunarea, care

constituie granita Romaniei cu Bulgaria pe circa 90 Km. Intre aceste limite, suprafata judetu-


POSDRU/83/5.2/S/54563




103/122

lui este de 5872 Km 2, incadrandu-se din acest punct de vedere intre judetele mijlocii si ocu-

pand locul 19 la nivel de tara.

Campia Munteniei de Vest, numita si Campia Centrala sau a Teleormanului, este o

subunitate a Campiei Argesene, cuprinsa intre Olt si Arges, o regiune geografica bine indi-

vidualizata, care incepe in nord, la peste 300 m altitudine, scazand sub 100 m in apropierea

depresiunii Calnistei. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei. Lunca

Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii si prezinta particularitati foarte diferite

de restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Magurele si 20 m la confluenta cu

Vedea. Latimea variaza intre 1 Km in dreptul orasului Zimnicea si 6 Km in dreptul localitatii

Vanatori si a lacului Suhaia.

Numarul total al locuitorilor stabili ai judetului Teleorman este de 453 mii. Numarul de

localitati este de 97, din care: 3 municipii, 2 orase, 231 sate.

2. Forţa de muncă

Resursele umane din judetul Teleorman sunt evidentiate de faptul ca, la momentul

2008, populatia ocupata insumeaza 154,8 de mii persoane, respectiv 37,99% din totalul

populatiei, cu o scadere de 4,1 mii persoane faţă de anul 2007.

Tabel nr. 36

Populatia ocupata civila a judetului Teleorman


mii persoane

Judeţul Teleorman 2005 2006 2007 2008

Total economie 159,4 157,7 158,9 154,8


Pescuit şi piscicultură -- - - -

Industrie –total- 24,4 24,6 24,4 22,8


POSDRU/83/5.2/S/54563




104/122


din care:





Comerţ 12,4 13,4 14,1 13,3






Invăţământ 5,4 5,4 5,4 5,6



Şi în judeţul Teleorman ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia











POSDRU/83/5.2/S/54563




105/122

Industriile reprezentative ale judetului Teleorman sunt: chimica, constructii de masini si

prelucrarea metalelor, electrotehnica, metalurgica, extractiva, textila, alimentara, morarit si

panificatie.

Ca principale tendinte inregistrate in procesul de relansare al economiei judetului putem

spune ca productia industriala in expresie valorica inregistreaza un trend ascendent ajun-

gand in anul 2001 la 843 miliarde lei.

Productia fizica inregistreaza cresteri la: uleiuri comestibile, nutreturi combinate, bere,

biscuiti, paste fainoase, ingrasaminte chimice , motoare electrice, etc.

Principalele ponderi pe ramuri sunt detinute de masini si echipamente (31.8 %),

industria alimentara (21.8%), metalurgie (11.4%), chimie (4.8%), industria textila (3.1%),

energie electrica si combustibili (1.9%), titei si gaze naturale (1.6%) alte ramuri (23.6%).

S-au mai inregistrat cresteri si in alte ramuri: edituri poligrafie, prelucrarea cauciucului si

a maselor plastice, prelucrarea tutunului, alimente, bauturi, metalurgie, celuloza, hartie si

carton.

Principalii agenti economici sunt: Combinatul Chimic Turnu Magurele, Electrotel SA

Alexandria, SC Koyo Romania, SC Mopan SA Turnu Magurele, SC Spicul SA Rosiorii de

Vede , SC Electroturris SA Turnu Magurele, SC Comcereal SA, SC Zimtub SA Zimnicea si

Lorentz Turnu Magurele.

Tabel nr. 37

Produsul intern brut in Judetul Teleorman si Regiunea Sud Muntenia


Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Teleorman

2004 31439,1 3212,1

2005 36855,4 3402,1

2006 44301,4 3847,0

2007 52013,5 4796,4


POSDRU/83/5.2/S/54563




106/122

La nivelul judeţului Teleorman activitatea economico - socială se axează pe

următoarele domenii: industria prelucratoare si comertul.

Tabel nr. 38



in judetul Teleorman in anul 2008



Total 5234




Construcţii 410


2412




Învăţământ1)

2


20






- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 86,21,% , iar din totalul

suprafeţei agricole 91,14% sunt terenuri arabile iar restul pasuni, fanete, vii si livezi.


POSDRU/83/5.2/S/54563




107/122

Tabel nr 39

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Teleorman



Total 1191834 1298258 921339 1728981

Vegetală 717421 827193 448324 1186774

Animală 469907 463402 461169 532469



judetului Teleorman il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut păşuni, fâneţe, vii şi livezi.

Tabel nr. 40

Fondul funciar al judetului Teleorman dupa modul de folosinta,

la 31 decembrie

hectare




Arabilă 454387 453799 454879 454980

Păşuni 35142 35196 35476 35773

Fâneţe 761 737 1142 845

Vii1 9018 8907 7537 7427

Livezi2 536 545 150 150



completat de 19primării din totalul de 92 deci de 20,65 % dintre acestea.


POSDRU/83/5.2/S/54563




108/122



Scurtu Mare 6014 350 1850

Olteni 3845 363 3647

Orbeasca 10548 693 8100

Nanov 6582 308,3 3456

Vedea 5440 276,6 3291

Gratia 3813 334 2863

Cervenia 5954 236 3150

Suhaia 7485 159,13 2976

Dobrotesti 10643 437 5375

Poroschia 4588 373,85 4958

Dracea 3961 310 1848

Smardioasa 3471 234 2749

Tiganesti 5582 250 5274

Saelele 3268,43 183,35 2992

Marzanesti 8500 400 4200

Storobaneasa 9281 358 3423

Crangeni 6950 252 3617

Crangu 1604

Calinesti 7146,67 351,81 4051






comunelor mari.


POSDRU/83/5.2/S/54563




109/122

Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Orbeasca, Poroschia si Tiganesti, iar

cele cu un potenţial uman scăzut: Crangu, Saelele si Scurtu Mare.





km Pietruit -

km Stabilizat -

km De pământ -

km

Scurtu mare 86 11 15 50 10

Olteni 32,4 1,5 1,5 11 18,4

Orbeasca 45 10 35 0

Nanov 32 0 0 0 32

Vedea 14,24 0 0 0 14,24

Gratia 24 6 18 0

Cervenia 20 0 0 0 20

Suhaia 30 3,5 26,5 0


POSDRU/83/5.2/S/54563




110/122




km Pietruit -

km Stabilizat -

km De pământ -

km

Dobrotesti 121 16,3 57 12 35,7

Poroschia 20 3 0 0 17

Dracea 45,2 0 38 0 7,2

Smardioasa 14 4 8 0 2

Tiganesti 49 5 15 0 29

Saelele 43,33 5 38,33 0

Marzanesti 40 0 0 0 40

Storobaneasa 27,38 6 12 0 9,38

Crangeni 42 14 2 0 26

Crangu 10 0 4,5 0 5,5

Calinesti 39,44 1,93 0,6 0 36,91

In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 6 comune au peste

50% drum pietruit, prin urmare infrastructura este redusa.



Scurtu mare 0 0 0

Olteni 0 0 0

Orbeasca 0 0 0

Nanov 0 0 0

Vedea 7,5 0 0

Gratia 13,8 5 0

Cervenia 0 0 0

Suhaia 35,5 0 0

Dobrotesti 35,9 0 0

Poroschia 24 8 0

Dracea 4,2 0 0


POSDRU/83/5.2/S/54563




111/122


Smardioasa 0 0 0

Tiganesti 27 0 0

Saelele 19 0 0

Marzanesti 30 0 0

Storobaneasa 0 0 0

Crangeni 0 0 0

Crangu 10,5 0 0

Calinesti 0 0 0

52,63% din respondente au alimentare cu apa, şi niciuna nu are retea de canalizare si

reţea de gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare esteredus.


Comuna Nr.

total gosp.

Nr. loc. noi

(ultimii 5 ani)

Nr. loc. alim. cu

en. electr.

Nr. gosp.

alim. cu apă pot.

Nr. loc. alim. cu

gaze


canal.

Nr. autoturism.

Nr. ut.

agri.

Scurtu mare 1100 10 1080 0 0 0 150 103

Olteni 1282 7 1234 0 0 0 275 52

Orbeasca 3149 41 3130 0 0 0 380 25

Nanov 1385 120 1385 0 0 0 489 32

Vedea 1131 14 1120 330 0 0 300 15

Gratia 1150 46 1150 664 0 38 160 80

Cervenia 1374 57 1374 0 0 0 407 165

Suhaia 1035 0 1035 1035 0 0 347 50

Dobrotesti 2020 115 2020 1150 0 0 647 85

Poroschia 1470 80 1430 600 0 0 720 18

Dracea 745 44 0 70 0 0 110 31

Smardioasa 997 10 980 0 0 0 150 40

Tiganesti 1615 90 1600 300 0 0 918 4


POSDRU/83/5.2/S/54563




112/122

Comuna Nr.

total gosp.

Nr. loc. noi

(ultimii 5 ani)

Nr. loc. alim. cu

en. electr.

Nr. gosp.

alim. cu apă pot.

Nr. loc. alim. cu

gaze


canal.

Nr. autoturism.

Nr. ut.

agri.

Saelele 980 0 980 250 0 0 367 0

Marzanesti 2000 100 2000 600 0 0 500 210

Storobaneasa 1386 13 1379 0 0 0 347 2

Crangeni 1668 9 1660 0 0 0 80 101

Crangu 650 6 625 394 0 0 119 1

Calinesti 1735 15 1735 0 0 0 120 50

În ceea ce priveşte construirea de noi locuinţe media este de 2,.89% locuinţe noi, prin



sunt alimentate, 20,07 %.

B3. Populaţia

Total




Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009

Scurtu mare 1850 135 111 132 4 4 4 10 10 2

Olteni 3647 204 320 317 464 432 304 47 19 12

Orbeasca 8100 300 350 370 2300 2350 2500 100 60 80

Nanov 3456 65 74 82 89 89 75 0 0 0

Vedea 3291 670 792 1391 900 780 800 24 15 14

Gratia 2863 49 43 45 800 812 789 24 11 10

Cervenia 3150 0 0 0 300 300 300 32 13 7

Suhaia 2976 19 30 49 500 400 300 11 2 8

Dobrotesti 5375 90 82 64 515 477 436 34 23 27

Poroschia 4958 58 56 62 200 205 200 38 25 28

Dracea 1848 27 28 30 2 3 2 6 3 4


POSDRU/83/5.2/S/54563




113/122

Total




Smardioasa 2749 70 80 90 30 20 20 85 24 9

Tiganesti 5274 120 120 120 540 470 400 42 32 28

Saelele 2992 15 11 11 268 223 193 24 9 7

Marzanesti 4200 120 100 100 1500 31 17 16

Storobaneasa 3423 102 110 117 0 0 0 49 12 22

Crangeni 3617 9 12 15 280 280 220 25 10 9

Crangu 1604 59 50 61 1 0 0 13 6 2

Calinesti 4051 46 46 87 0 0 0 25 16 8







subzistenţă Nr.


de muncă

Scurtu mare 589 21 106

Olteni 78 75 222

Orbeasca 650 136 1100

Nanov 367 77 93

Vedea 850 130 300

Gratia 1080 152 260

Cervenia 8 52 173

Suhaia 300 48 50


Poroschia 300 300 700

Dracea 720 7 211

Smardioasa 300 50 220


POSDRU/83/5.2/S/54563




114/122


subzistenţă Nr.


de muncă

Tiganesti 2010 271 93

Saelele 44 860 550

Marzanesti 1000 58 200

Storobaneasa 700 36 70

Crangeni 2210 15 124

Crangu 0 5 53

Calinesti 1500 47 203




timp.





mediu

Scurtu mare 206 10 -196

Olteni 66 52 -14

Orbeasca 400 1000 600

Nanov 246 80 -166

Vedea 50 150 100

Gratia 62 15 -47

Cervenia 27 110 83

Suhaia 50 32 -18


Poroschia 600 110 -490

Dracea 397 11 -386

Smardioasa 20 5 -15

Tiganesti 900 500 -400


POSDRU/83/5.2/S/54563




115/122




mediu

Saelele 0 0 0

Marzanesti 200 100 -100

Storobaneasa 120 22 -98

Crangeni 30 15 -15

Crangu 0 0 0

Calinesti 50 25 -25






Total Altele

a) resurse financiare insuficiente /////////////////// 19


c)infrastructura si utilitatile insuficiente ////////////////// 18

d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industrial realizate in comuna /////////// 11

e) altele /////////////////// 19

Locuri de munca, Lipsa de investitori




impozitelor locale, dar si de lipsa infrastructurii si a utilitatilor, lipsa investitorilor, a locurilor de

munca si posibilitatile reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industriale

realizate in comuna.


POSDRU/83/5.2/S/54563




116/122



Total Altele

a) institutii ale statului ////////// 10

Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltarii, Ministerul Finantelor, Autoritatile de Management din ministere

responsabile cu Fondurile Structurale, Consiliul Judetean, Prefectura, D.G.F.P., Camera de Comert, Agentia de Mediu,

Directia Agricola, AJOFM, OCPI, ITM


/ 1

c) sistemul bancar /////////// 11

d) scoala ////////// 10

e) biserica //////// 8


//////// 8

g) altele



cominitatilor locale, dar si sistemul bancar prin acordarea de credite in vederea accesarii

fondurilor europene. De asemenea, la nivelul mediului rural din judetul Teleorman se

asteapta ca ONG sa se implice in solutionarea problemelor.



medie

a) productie agricola vegetala 10 8 10 5 9 9 10 9 10 8 9 10 10

10 2 9 6 9 8,5

b) productie animala 10 8 9 5 9 8 9 10 10 8 9 10 8 9 2 8

5 9 8,11


POSDRU/83/5.2/S/54563




117/122


medie

c) procesarea si industrializarea produselor agricole

10 5 8 3 10 6 10 9 10 2 8 10 8 1 1

8 6,81


8 7 8 8 9 8 8 1 8 2 8 5 7 1 5 1 8 6


9 7 3 8 8 8 10 5 8 5 7 6 1 1 6,14

f) artizanat 3 2 6 6 1 10 1 5

1 5 1 1 5 3,61

g) agroturism 4 2 6 6 1 10 1 7

1 4 1 1 5 3,77

h) alte domenii

1 10 1 4

Crearea infrastructurii si oportunitati - mana de munca disponibila si apropierea fata de

municipiul resedinta de judet; Agricultura si cresterea animalelor

Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea productiei vegetale si

animale, dar si in servicii. O oportunitate de dezvoltare a afacerilor in mediul rural o

reprezinta si investitiile in crearea infrastructurii.






numai activitati agricole si ci cele non agricole, respectiv investitiile in infrastructura.


locuri de munca si de venituri stabile si pe o perioada mai lunga de timp.

CONCLUZII


POSDRU/83/5.2/S/54563




118/122

Mediul rural al regiunii era alcătuit din punct de vedere administrativ din 509

comune care au în componenţa lor 2.018 sate. Diferit de mediul urban prin profilul activităţilor

economice, al structurii ocupaţionale şi al resurselor disponibile, mediul rural prin potenţialul

de dezvoltare de care dispune joacă un rol deosebit în viaţa economică şi socială a regiunii.

Resursă potenţială deosebit de importantă pentru dezvoltarea comunităţilor rurale,

populaţia din mediul rural al regiunii era în 2004 în număr de 1.957.136 persoane, ceea ce

reprezenta 58,56% din totalul populaţiei acesteia.

Populaţia rurală a regiunii caracterizată de o scădere continuă se înscrie în

tendinţa existentă la nivel naţional, numărul locuitorilor din mediul rural fiind în anul 2004 cu

7% mai mic decât în 1992

Ponderea populaţiei rurale în total populaţie regiune a avut aceiaşi tendinţă,

aceasta scăzând de la 59% în 1992 la 58,56% în 2004.

Factorul cel mai important care a determinat reducerea populaţiei rurale a fost

migraţia, fenomen demografic, social şi economic complex cu implicaţii majore în evoluţia

numărului persoanelor domiciliate în mediul rural şi în structura demografică a acestuia.

Un alt factor demografic care a avut un impact major asupra dinamicii populaţiei

rurale şi a dimensiunii comunităţilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit sporul natural

negativ .

Scăderea populaţiei mediului rural a fost totodată însoţită de îmbătrânirea acesteia

determinată de o serie de factori demografici şi socio-economici.

Forţa de muncă din mediul rural poartă amprenta specificului economiei rurale

dominată de sectorul primar, aceasta constituind una din resursele cheie ale dezvoltării

rurale.

Populaţia din mediul rural este ocupată preponderent în agricultură, cu statut de

lucrător familial şi dispune de un nivel de educaţie mai redus comparativ cu mediul urban.

În mediul rural, rata de ocupare este mai ridicată decât în mediul urban, iar nivelul

şomajului mai redus.


POSDRU/83/5.2/S/54563




119/122

Efectul pozitiv furnizat de rata ridicată de ocupare şi de niveul redus al ratei

şomajului nu poate compensa alţi factori specifici ocupării, cu influenţă negativă asupra

nivelului de trai, precum ponderea mare a populaţiei ocupate în agricultură, sezonalitatea

acestei activităţi etc.

Rata ridicată de ocupare întâlnită în prezent în mediul rural este determinată de

nivelul scăzut al înzestrării tehnologice din agricultură, ceea ce determină populaţia rurală să

desfăşoare activităţi cu productivitate redusă, generatoare de venituri mici.

Pe grupe de vârstă, rata de ocupare este mult mai ridicată în mediul rural pentru

categoriile de tineri (15-24 ani) şi vârstnici (peste 50 ani).

În mediul rural, proporţia tinerilor ocupaţi (15-24 ani) era în anul 2004 de 35,5%,

faţă de numai 19,9% în cel urban, aspectele comparative între mediul rural şi cel urban cu

privire la structura populaţiei, după participarea la activitatea economică,

În mediul rural, agricultura domină ca activitate principală, ponderea deţinută de

aceasta la nivelul regiunii fiind de 39,4% din totalul populaţiei ocupate în anul 2004.

O altă caracteristică a forţei de muncă din mediul rural o constituie nivelul redus de

pregătire a acesteia, cu influenţe majore asupra productivităţii şi a nivelului de trai.

Un ultim aspect legat de forţa de muncă din mediul rural, rezultat în urma analizei

distribuţiei pe grupe de vârstă îl constituie tendinţa de îmbătrânire a acesteia.

În general mediul rural se confruntă cu lipsa unei reţele de drumuri satisfăcătoare,

care ar putea asigura populaţiei servicii utile pentru un mediu de viaţă modern.

Reţeaua drumurilor publice judeţene şi comunale au o lungime de 9.246 km

reprezentând 77,1% din totalul reţelei publice de drumuri.

Drumurile judeţene şi comunale modernizate au o pondere de 7,79% (872 km), iar

cele acoperite cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 35,9% (3.319 km).

Sub aspectul stării tehnice majoritatea acestora sunt necorespunzătoare, fapt ce

determină ca accesul la reţeaua naţională de drumuri a populaţiei rurale din unele comunităţi

(în special în partea de sud a regiunii) să fie destul de scăzut.


POSDRU/83/5.2/S/54563




120/122

Din punct de vedere al mijloacelor de comunicaţii, este de remarcat faptul că

reţeaua unităţilor de poştă şi de telefonie asigură un volum redus de servicii specifice acestui

domeniu.

Acest aspect se datoreză în principal faptului că la nivelul comunităţilor rurale

infrastructura necesară conectărilor individuale lipseşte sau este prea puţin dezvoltată.

Accesul mai redus al populaţiei rurale la aceste mijloace moderne de comunicaţie,

îngrădeşte posibilităţile locuitorilor din mediul rural de a dispune de informaţii necesare şi de

a asigura acestora un nivel de educaţie corespunzător.

În ceea ce priveşte reţeaua şi distribuirea apei potabile, dintr-un total de 2.527

comunităţi rurale existente în regiune în anul 2004, 258 sunt alimentate cu apă potabilă în

sistem centralizat.

Reţeaua publică de distribuire a apei potabile, capacitatea instalaţiilor şi volumul

de apă potabilă distribuită consumatorilor casnici, nu pot asigura necesităţile edilitare ale

populaţiei rurale, atât ca număr de locuitori beneficiari, cât şi ca proporţie de localităţi rurale

dotate.

Sub acest aspect, populaţia rurală nu este asigurată cu condiţii acceptabile de trai,

ea fiind dependentă de obţinerea apei potabile din alte surse (fântâni, izvoare) care nu în

toate cazurile asigură o apă potabilă corespunzătoare.

Şi din punct de vedere al reţelei de canalizare a apelor uzate populaţia din mediul

rural este dezavantajată, în regiune beneficiind de o astfel de reţea un număr de 46 comune.

Seviciile de distribuire a gazelor naturale sunt asigurate pentru un număr de 76

localităţi rurale situate preponderent în judeţele din nordul regiunii.

Această situaţie se datorează existenţei în acea zonă a resurselor de gaze

naturale.

Una din problemele mediului rural o constituie infrastructura socială, care la nivelul

multor comunităţi rurale este slab dezvoltată.

Dacă infrastructura pentru educaţie din mediul rural este bine reprezentată la

nivelul regiunii şi poate susţine desfăşurarea în condiţii relativ bune a actului educaţional, nu


POSDRU/83/5.2/S/54563




121/122

acelaşi lucru se poate spune despre infrastructura de asigurare a asistenţei medicale, care

necesită investiţii majore.

Concluziile relevante ale analizei mediului rural sunt:

tendinţa de scădere şi înbătrânire a populaţiei rurale

ponderea ridicată a forţei de muncă cuprinsă în activităţi agricole

rată de ocupare a forţei de muncă superioară mediului urban

rată de ocupare ridicată a forţei de muncă tinere

nivel redus de pregătire a forţei de muncă

starea nesatisfăcătoare a reţelelor de drumuri

gradul scăzut de dotare cu utilităţi publice

infrastructură pentru educaţie satisfăcătoare

grad scăzut al infrastructurii şi serviciilor de asistenţă medicală

Regiunea Sud Muntenia, datorită formelor variate de relief, condiţiilor naturale

deosebite şi peisajului pitoresc are un potenţial turistic considerabil.

Existenţa în cadrul regiunii a unor valori şi monumente cultural - istorice şi a

parcurilor naturale din Munţiii Bucegi şi Piatra Craiului determină gradul sporit de atractivitate

turistică a acesteia.

Fondul turistic natural este format din varietatea formelor de relief montan şi

masive cu caracter alpin (Bucegi, Făgăraş, Iezer, Leaota, Ciucaş), cu peisaj carstic (peşteri,

chei).

Fondul cultural este alcătuit din monumente ale evului mediu, muzee memoriale

ale unor cunoscute personalităţi (Nicolae Grigorescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Liviu

Rebreanu), castele şi conace etc.

Judeţele Prahova, Argeş şi Dâmboviţa, al căror grad de dezvoltare turistică este

mai ridicat comparativ cu judeţele din sudul regiunii, oferă o gamă variată de servicii turistice,

asigurând totodată practicarea următoarelor forme de turism: sejur, cură şi tratament balnear,

sporturi de iarnă în statiunile montane, vizitarea oraşelor şi zonelor de interes turistic, pescuit

şi vânătoare.


POSDRU/83/5.2/S/54563




122/122

Zona din sudul regiunii, riverană fluviului Dunărea deţine un potenţial turistic

neexploatat suficient până în prezent, dar care în timp poate deveni prin investiţii susţinute o

alternativă la turismul clasic montan.

Date post:	20-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	neagu-liviu
View:	18 times
Download:	3 times

CCIBStudiuSM

Documents