ANUL III – SEMESTRUL I- C-tii CivileCapitolul nr. 1

PERETI DEFINITIA,CLASIFICAREA ŞI ROLUL PEREŢILOR

Pereţii sunt elemente de constructie plane (uneori curbe) verticale care au rolul funcţional de realizare şi delimitare a unităţilor şi subunităţilor functionale din cladiri, deosebindu-se astfel pereţi exteriori şi interiori.Se constata ca notiunea de perete este generala, ea cuprinde atat peretii structurali cat si cei nestructurali (care nu fac parte din rezistenta)Sub aspect general structura pereţilor este realizată din mai multe elemente componente, şi anume:

elementul de bază realizat din zidărie, beton, lemn,etc, care asigura rezistenta mecanica si stabilitatea;

elemente auxiliare:- elementul de finisare (tencuieli, placaje, tapete, etc) - după caz elemente înglobate: finisaj, protectie, goluri,tamplarie, etansare,inchideri (uşi, ferestre, straturi

termo, fono sau hidroizolatoare, coşuri de fum, canale de ventilaţie etc). Prezinta zone vitrate si zone opace.

Denumirea curentă de perete se referă la componenta (elementul) de baza care conferă acestuia rezistenţa mecanică şi stabilitatea .

Clasificarea pereţilor se poate face în funcţie de poziţia şi rolul lor în construcţie, materialele din care se execută, tehnologia de realizare,etc.

a. Dupa criteriul functional, adica poziţia lor în construcţie pot fi :- pereţi exteriori, care împreună cu acoperişul formează subansamblul “elementelor de închidere a clădirii, denumit şi ,,anvelopă “.

1

- pereţi interiori, care împreună cu planşeele formează subansamblul elementelor de compartimentare pe funcţiuni a clădirii.

b. In functie de structura de rezistenta a cladirii putem defini:- pereţi de rezistenţă sau portanţi – care au rolul de a prelua şi transmite, până la fundaţie, încărcările gravitaţionale (verticale) şi orizontale (din vânt şi seism) care acţioneaza asupra clădirii.

- pereţi autoportanţi – care preiau încărcări orizontale (din vânt sau seism) şi verticale numai din greutatea lor proprie (nu preiau încărcări de la planşee) şi prin intermediul fundaţiilor le transmit terenului. Ei au rolul de realizare a rigidităţii de ansamblu a clădirii - se numesc şi pereţi de contravântuire.

- pereti purtaţi – nestructurali – aceşti pereţi nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii, ei având rolul strict de compartimentare funcţională la interior sau de închidere către exterior. Aceşti pereţi reazemă pe

2

planşee sau grinzi, care preiau greutatea lor proprie şi o transmit elementelor verticale de rezistenţă (pereţi portanţi sau stâlpi).

3

4

5

6

7

8

9

10

c.) După materialul folosit şi tehnologia de execuţie, pereţii pot fi din zidărie, beton monolit, elemente prefabricate, lemn sau alte materiale (sticlă, materiale plastice, etc).

d.) dupa tehnologia de realizare:

- pereti realizati prin zidire de blocuri din diferite materiale, cu diferite forme si dimensiuni;

- pereti realizati prin turnare la fata locului :

- din beton armat : - cu agregate grele

- cu agregate usoare

- din pamant: - natural

- cu adaosuri (argila, var, fibre organice)

- pereti realizati prin asamblare de elemente prefabricate:

- elemente liniare

- elemente de suprafata

- elemente de dimensiuni mari

- elemente de dimensiuni mijlocii

- elemente cu structura: - omogena

- compozita (in straturi din diverse materiale)- elemente   din : - beton armat cu agregate usoare

- beton armat cu agregate grele- beton cellular- produse ceramic- ipsos, sticla, lemn, materiale plastice

11

EXIGENŢE IMPUSE PEREŢILOR CLĂDIRILORPereţii clădirilor, indiferent de rolul, poziţia, materialele şi tehnologiile deexecuţie trebuie ca prin

concepţie, să răspundă unor exigenţe de natură tehnică,funcţională şi economică.Exigenţele tehnice se referă, în principal, la sigurarea siguranţei în exploatare a pereţilor, definită prin stabilitatea şi rezistenţa structurală la stările limită ultime şi a celor ale exploatării normale, la durabilitate şi rezistenţă la foc.Prin modul lor de alcătuire, pereţii trebuie să asigure:- evitarea colapsului clădirii prin distrugerea lor sau a legăturilor cu celelalte elemente structurale (în cazul pereţilor structurali) si evitarea desprinderii legaturilor si deteriorarii primejdioase (in cazul peretilor nestructurali) sub acţiunea celei mai defavorabile grupări de încărcări speciala

- evitarea deformatiilor excesive, deteriorarii sau desprinderii de celelelte elemente sub actiunea celei mai defavorabile grupari de incarcari in situatia de exploatare normala a constructiei

- durabilitatea tuturor elementelor peretelui la acţiunea agenţilor climatici şi biologici (vânt, umiditate, diferenţă de temperatură, bacterii, ciuperci, insecte, etc),precum şi a celor chimici;- integritatea şi stabilitatea clădirii în caz de incendiu, pe o durată de timp care să asigure evacuarea persoanelor;- evitarea degajării prin ardere a unor gaze nocive pentru ocupanţii clădirii şi pentru mediul ambiant.

Exigenţele funcţionale se referă în principal la sigurarea unui confort corespunzător activităţilor ce se desfăşoară în interiorul clădirii. Sub acest aspect, exigenţele diferă substanţial între pereţii exteriori şi cei interiori.Pentru pereţii exteriori, atât structurali cât şi nestructurali, exigenţele se referă la: protecţia termică (schimb termic redus, evitare condens), acustică, protecţia împotriva agenţilor climatici (vânt, zăpadă, radiaţii solare etc), etanseitate, ventilarea şi iluminarea naturală a încăperilor, măsuri de securitate a spaţiului interior etc.Pentru pereţii interiori exigenţele sunt mai reduse şi rezultă din destinaţia compartimetelor, după caz, la protecţia acustică, hidrofugă şi termică.

Exigenţele economice sunt cele care se referă la costuri, materializate în materiale, instalaţii, tehnologii de execuţie, forţa de muncă etc şi care se iau în considerare în toate fazele de realizare a pereţilor: concepţie, proiectare, execuţie,precum şi exploatare.

12

SOLUTII DE PERETII PORTANTI

PERETI DIN LEMN

Pereţii din lemn se utilizează în general la construcţii provizorii, turistice,locuinţe în zone de munte etc. Se execută cu uşurinţă, se pot prefabrica, au greutate proprie redusa şi asigură o buna izolare termică şi fonică . Pentruasigurarea unei comportări corespunzatoare în caz de incendiu şi împotriva biodegradării necesită însă măsuri speciale de protecţie.Pereţii se pot executa din lemn brut sau parţial prelucrat (rotund, bârne, cioplitură), din lemn ecarisat (grinzi, dulapi, scânduri) sau din produse pe bază delemn (PAL, PFL, placaj).Dupa modul de alcătuire, pereţii portanţi sau neportanţi din lemn pot fi: masivi, cu schelet de rezistenţă şi materiale de umplutură sau din panouri prefabricate.

a. Pereti masivi din lemn – Sunt alcatuiti din bârne de lemn rotund prelucrate pe ambele feţe sau din lemn ecarisat. Grinzile se solidarizează între ele prin cepuri din lemn sau dornuri metalice, iar la colţuri, încrucişări sau ramificaţiiprin chertare. Peretele reazemă pe un soclu de zidărie sau din beton, prin intermediul unei tălpi de lemn de dimensiuni mari, denumita talpă sau babă, dispusă pe un strat de izolaţie hidrofugă .

13

14

b. Pereţi cu schelet din lemn – Scheletul se execută din lemn rotund sau ecarisat şi este alcătuit din elemente principale verticale (stâlpi) şi orizontale (rigle), rigidizate prin rigle intermediare respectiv diagonale.Pe scheletul de rezistenta se fixeaza elementele de finisaj (închidere) şi umplutura:- scânduri sau dulapi alăturaţi sau îmbinaţi în lambă şi uluc fixaţi pe scheletul de rezistenţă şi la interior umplutură termoizolantă sau fonoizolantă.Dacă se tencuieste, pe elementele din scânduri sau dulapi se bat în cuie sipci de care se fixeaza o plasa de rabit;- placaj sau plăci din materiale plastice la interior şi exterior plus umplutură termoizolantă ( vată de sticla, pîslă minerală, vată minerală ,etc).

15

16

c. Pereti din panouri prefabricate din lemn

17

18

PERETI REALIZATI PRIN ZIDIRE

19

20

ZIDARII DIN PIATRA NATURALA

a. Zidăria din piatră brută , este alcătuită din pietre de carieră sau bolovani de râu, de forme neregulate sau cioplite uşor pentru a se putea aşeza mai bine în zidărie, îndepărtându-se părţile pământoase, moi sau crăpate.Grosimea pereţilor va fi în general de cel puţin 50 - 60 cm .Se poate utiliza zidărie uşoară (fără mortar) pentru ziduri de sprijin sau la fundaţiile şi soclul clădirilor din lemn.

21

La zidările cu mortar se recomandă ca rosturile sa fie de 2..5 cm grosime pentru a asigura rezemarea fetelor neregulate .Se utilizează la fundaţii , ziduri de sprijin, pereţi de subsol.

b. Zidăria din piatră cioplită, este formată din pietre de carieră la care faţa văzută are forma dreptunghiulară, fiind cioplită grosier, cu muchiile cât mai regulate.

22

c. Zidăria din piatră lucrată, se execută din pietre de carieră cu feţele prelucrate regulat. După modul de prelucrare există moloane, piatră-mozaic şi piatră talie.Moloanele şi piatra mozaic se prelucrează pe faţa văzută şi 3 – 7 cm în adâncime, iar piatra de talie se prelucrează complet pe cel puţin patru laturi feţe.Pietrele cioplite, moloanele şi pietrele – mozaic se dispun cu faţa cioplită sau prelucrată pe faţa văzută a zidului (pe restul grosimii folosindu-se pietre brute de completare) iar pietrele de talie se dispun pe toată grosimea zidului.

23

Toate tipurile de zidării din piatră naturală se realizează cu rosturile vertical ţesute, adică rosturile verticale nu sunt continue pe înălţimea zidăriei.

24

25

ZIDARII DIN PIETRE ARTIFICIALE

Pietrele artificiale pot fi fabricate ca: pietre arse sau pietre nearse. Din categoria pietrele artificiale arse fac parte cărămizile pline, cărămizile şi blocurile ceramice cu goluri verticale şi blocurile ceramice cu goluri orizontale.Dincategoria pietrelor artificiale nearse cele mai uzuale sunt blocurile de zidărie din beton cu agregate obişnuite, blocurile din beton celular autoclavizat (BCA).Avantajele pereţilor din pietre artificiale:- izolare termică şi fonică bună, risc de condens în structura peretelui redus şi condiţii bune pentru confort;- nu necesită utilaje de capacitate mare pentru transport şi montaj;- execuţie simplă;- punţi termice reduse şi corectarea lor simplă;- consum redus de armături şi cofraje.

Dezavantaje :- posibilităţi restrânse de industrializare;- rezistenţe mecanice relativ reduse limitându-se numărul de niveluri ale clădirilor ;- o comportare mai slabă la acţiuni seismice.

26

Cele trei tipuri principale de blocuri de zidarie cel mai des utilizate sunt:

- caramizi pline P: 240×115×63 mm;- caramizi cu goluri verticale GV:

240×115×88 mm; 240×115×88 mm;

290×115×138 mm; 290×115×138 mm.- beton celular autoclavizat BCA:

600 (500)×240×200 mm pentru interior;

600 (500)×290×240 mm pentru exterior.Procedeul prin care se realizeaza peretii din zidarie de caramida sau blocuri de BCA se numeste teserea zidariei.

27

28

Blocuri de zidarie

29

30

Pereţi din zidărie simplă de cărămidă plină (şi cu goluri verticale (ZNA))

Zidăria din cărămidă plină sau cu goluri verticale este folosită curent la noi în tară pentru realizarea pereţilor portanţi la clădiri cu regim de înalţime redus, maxim P + 4 E.

În normativul P 100-2006 şi CR6-2006 sunt precizate datele generale privind numărul de niveluri în cazul pereţilor structurali din zidărie în funcţie de accelaraţia seismică de proiectare a zonei în care este amplasată clădirea, de tipul de zidărie folosită şi de densitatea pereţilor.

Grosimea pereţilor interiori portanţi este de minim o cărămidă. In cazul unor pereţi portanţi interiori puternic solicitaţi (pereţi în care sunt încastrate scări sau podeste în consolă), grosimea pereţilor se determină prin calcul şi practic este de cel putin 1 ½ caramida.

Pentru pereţii exteriori, grosimea este determinată, în afara condiţiilor de rezistenţa mecanică şi de asigurarea protecţiei termice; având în vedere rezistenţa termică superioară a cărămizilor cu goluri verticale se recomandă folosirea acestora la realizarea pereţilor exteriori.

31

Pereţii se realizează prin asezarea cărămizilor în rânduri suprapuse pe verticală, având între ele rosturi orizontale cu grosimea constantă de 12 mm, umplute uniform cu mortar de var-ciment pentru a crea legatura între cărămizi, a se evita solicitarea cărămizilor la eforturi de încovoiere şi forfecare, precum şi pentru a se asigura repartizarea uniformă a eforturilor între cărămizile din rândurile suprapuse.

Rosturile verticale au grosimea de 10 mm, umplute de asemenea cu mortar, trebuie să alterneze între rânduri, respectiv unui rost trebuie sa-i corespundă plinuri în rândul superior şi în cel inferior.La colţuri, ramificaţii şi intersecţii trebuie asigurată ţeserea rosturilor pe ambele direcţii, ţesere care se realizează în principiu, prin întreruperea alternativă a rândurilor pe cele două direcţii şi asigurarea ţeserii rosturilor în intersecţie lafiecare rând. Pentru o corectă legătura şi ţesere a rândurilor pe cele două direcţii, execuţia pereţilor se începe de la colţuri, ramificaţii şi intersecţii. -Inainte de punerea cărămizilor în lucrare, se vor uda bine cu apă, iar pe timp călduros udarea lor se va face din abundenţă.-Primul şi ultimul rand de cărămidă se zidesc cu cărămizi aşezatepelat -Zidăria se execută în randuri perfect orizontale, pentru a se asigura o încărcare uniformă pe toată lungimea ei.-La întreruperea lucrului nu este permis să se toarne mortar peste ultimul rand zidit, deoarece mortarul se întăreşte şi nu mai face aderenţă cu cărămida la reluarea lucrului.

32

-Rosturile trebuie umplute pe toată lungimea lor, iar în cazul cand zidăria urmează să fie tencuită rosturile se lasă neumplute pe o adincime de 1—1,5 cm de la faţa exterioară, pentru ca tencuiala să adere mai bine pe suprafaţa zidăriei.

33

34

Zidarii – Principii generale

35

36

37

38

39

40

41

42

43

Legăturile la colţuri între pereţii cu elemente pline sau cu goluri verticale se vor face ca in figura

44

Perete GVP (29 cm) 30 cm

45

Legăturile la intersecţii de pereţi din elemente pline şi din elemente cu goluri verticale se vor realiza ca în figura ( perete 37.5cm )

46

Perete GVP (24 cm) 25 cm

47

Alcatuirea colturilor la zidaria CPP - perete de 1 caramida 25 cm

48

Alcatuirea colturilor la zidaria CPP - perete de 1/2 caramida 12.5 cmPereţi de zidărie din blocuri de beton celular autoclavizat

49

50

Pentru clădiri cu regim de înalţime redus P + 1 E, pereţii structurali se pot realiza şi din blocuri de beton celular autoclavizat (BCA), care au greutate proprie redusa (550 …. 900 kg/ m3) şi rezistenţe la compresiune de 35 şi 50daN/ cm2 ( GB 35 şi GB 50 ). Datorită structurii celulare blocurile din BCA, sunt materiale cu rezistenţe termice ridicate, dar sensibile la umiditate, astfel ca nu se recomanda utilizarea lor la pereţii subsolurilor şi la încăperi cu umiditatea realativă a aerului mai mare de 60 % .Tehnologia de execuţie şi ţeserea blocurilor de BCA sunt similare celor de la peretii din caramida, cu cateva amendamente specifice:

Zidăria cu elemente din BCA se va executa din elemente întregi şi fracţiuni de element obţinute prin tăierea celor întregi cu fierăstrăul special.

Se interzice înlocuirea parţială a elementelor din BCA cu elemente din argilă arsă .

Ţeserea zidăriei cu elemente din BCA se va face obligatoriu la fiecare rând. Pe înălţimea zidăriei rosturile verticale vor fi decalate cu 1/2 până la 1/4 din lungimeaelementului.

Colţurile şi ramificaţiile pereţilor din elemente din BCA se vor realiza obligatoriu prin ţesere în trepte.

Succesiunea etapelor în care se execută zidăria peînălţimea unui nivel se va stabili astfel ca să se asigure posibilitatea realizării ţeserii în trepte

51

Ţeserea zidăriei din BCA în trepte la colţuri

52

53

54

55

56

57

Pereţii moderni din zidărie mixtă formaţi dintr-un strat portant din zidărie plină sau cu goluri, care asigură preluarea încărcărilor şi unul sau două straturi de izolare termică, dispuse la exterior rezolvă problema rezistenţei la transfer termica pereţilor exteriori. Straturile de izolare termică sunt nestructurale, fiind realizate din materiale cât mai uşoare.

58

ELEMENTE ASOCIATE PEREŢILOR DIN ZIDĂRIEStălpişori din beton armat Centurile - sunt elemente liniare orizontale din beton armat, prevăzute în dreptul planşeelor pe toţi pereţii structurali (portanţi şi autoportanţi). Ele asigură rezemarea planşeelor, rigidizarea în plan orizontal a planşeelor din elementeprefabricate şi conlucrarea pereţilor, având astfel un rol esenţial în realizarea structurii spaţiale şi rigidităţii de ansamblu.Centurile de beton armat vor fi prevăzute în următoarele poziţii :- la nivelul fiecărui planşeu al construcţiei, indiferent de materialul din care este executat planşeul şi de tehnologia de execuţie a acestuia;

59

- în poziţie intermediară, între planşee, la construcţiile etajate cu pereţi rari (sistem cellular) şi la construcţiile tip “ sală/hală” ai căror pereţi structurali au înălţimea > 3,20 m, în zonele seismice cu ag ≥ 0,20 g , sau > 4,00 m în zoneleseismice cu ag ≤ 0,16 gClasa betonului din centuri va fi egală cu cea a betonului planşeului monolit, sau minim C12/15 (Bc15) în cazul planşeelor prefabricate.În cazul clădirilor cu şarpantă, în centurile de la ultimul nivel se vor prevedea piese metalice pentru ancorarea cosoroabelor şarpantei.La colţurile, intersecţiile şi ramificaţiie pereţilor structurali se va asigura legătura monolită a centurilor amplasate pe cele două direcţii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizată prin ancorarea barelor longitudinale încenturile perpendiculare pe o lungime de cel puţin 60 de diametre.

60

Zidarie confinata

61

Buiandrugii – sunt elemente de beton armat (monolit sau prefabricat), metal, lemn sau zidărie (sub forma de arce), prevăzute peste golurile de uşi şi ferestre, având rolul de a prelua încărcările ce revin în dreptul golurilor.Buiandrugii monoliţi şi pefabricaţi vor avea lăţimea secţiunii transversal egală cu grosimea peretelui structural, dar minim 24 cm, iar înălţimea de minim 1/5 din lumina golului.Distanţa dintre partea superioară a buiandrugului şi partea inferioară a centurii se va completa cu zidărie şi va fi egală cu un numar întreg de assize (rânduri) de zidărie. In cazul în care diferenţa de nivel dintre cota inferioară a buiandrugului şi cea superioară a planşeului nu depaşeşte 60 cm, buiandrugii din beton armat monolit se vor executa împreună cu centurile planşeului, formând centuri buiandrug. Lungimea de rezemare a buiadrugilor va fi de minim 30 cm.In cazul în care distanţa dintre capetele a doi buiandrugi rezultă mai mică decât 50 cm, se va prevedea un singur buiandrug continuu peste ambele goluri.Stălpişorii, centurile şi buiandrugii din pereţii structurali exteriori vor fi protejate, spre exterior, pentru a nu crea punti termice .

Goluri în pereţi

62

Golurile mari din pereţii structurali (pentru uşi, ferestre etc.) se vor amplasa şi dimensiona astfel încât să asigure gabaritele şi nivelurile de iluminare necesare,iar plinurile dintre ele să satisfacă condiţiile de rezistenţă şi stabilitate sub acţiunea încărcărilor gravitaţionale şi orizontale.La amplasarea golurilor de uşi şi ferestre se va urmări ca lungimea spaleţilor adiacenţi acestor goluri (spaleţi – plinurile de o parte şi de o alta a golurilor) să selimiteze în funcţie de cea mai mare înălţime a golurilor adiacente (h gol) sau de grosimea peretelui (t) după cum urmează:a. pentru zidărie nearmată (ZIA):- şpaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interioril min = 0,60 h gol ≥ 1,20 m- şpaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interioril min = 0,50 h gol ≥ 1,00 mb. pentru zidăria confinată ( ZC sau ZC + AR)- şpaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interioril min = 0,50 h gol ≥ 1,00 m- şpaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interioril min = 0,40 h gol ≥ 0,80 mc. pentru zidărie cu inima armată (ZIA)l min = 3 t, unde t este grosimea totală a peretelui.

63

Nu se admite ca golurile pentru coşuri de fum sau de ventilaţii să micşorezegrosimea pereţilor. Coşurile nu se vor dispune pe pereţii exteriori.

64

PERETI REALIZATI PRIN TURNAREPRETI DIN BETON ARMAT MONOLIT

Se realizează prin turnarea betonului la faţa locului în cofraje de inventar, glisante, metalice plane sau spatiale. Pereţii sunt legaţi monolit între ei şi formează structura de rezistenţă a clădirii, denumită şi structură cu pereti structurali din beton armat .

Pereti structurali din beton armat turnat monolit1 – pereti trasversali; 2 – pereti longitudinali; 3 – planşee.

65

Avantajele şi dezavantajele pereţilor din beton monolit

Avantaje:- durabilitate mare;- capacitate portantă mare, ceea ce permite utilizarea lor la clădiri cu multe niveluri;- îmbinările monolite dintre pereţii longitudinali şi cei transversali, precum şi dintre pereţi şi planşee, asigură conlucrarea spaţială a structurii clădirii;- tehnologia de execuţie prin folosirea de cofraje metalice cu dimensiuni mari permite realizarea lor mai rapidă decât a pereţilor din zidărie realizându-se o productivitate bună în execuţie;- se pot realize diferite forme si grosimi de elemente- la turnare rezultă suprafeţe netede, pentru finisaje utilizându-se tencuieli subţiri.

66

Dezavantaje:- rezistenţă termică foarte mică (la grosimea de 15 cm realizează sub 10% din rezistenţa termică necesară), ceea ce necesită practic, asigurarea rezistenţei termice prin prevederea unui strat termoizolant;- tehnologia de execuţie dificilă în perioadele foarte calde sau reci ale anului;- necesită un consum mare de materiale (ciment, oţel, cofraje) şi manoperă calificată.

67

Alcătuirea pereţilorAvând în vedere funcţiunile distincte ale pereţilor exteriori şi interior structura acestora diferă esenţial.Pereţii interiori se realizează dintr-un singur strat cu grosimea determinată din condiţiile impuse de stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate, de izolare fonică şi de rezemarea planşeelor, luându-se egală cu cel puţin 15(20) cm.Pereţii exteriori se realizează în două sau trei straturi, în care fiecare strat participă la realizarea funcţiunii complexe a peretelui exterior în raport cu proprietăţile sale.

Structuri din două straturi, unul din straturi având funcţiunea portantă şi celălalt de izolare termică. Soluţia cea mai folosită este aceea în care stratul portant este poziţionat la interior şi cel termoizolant la exterior, datorită atâtavantajelor de execuţie, cât şi a celor de comportare higrotermică. Din punct de vedere al comportării higrotermice, stratul poros amplasat la exterior favorizează permeabilitatea vaporilor în zona rece a peretelui şi micşorează riscul de condens, cu condiţia ca tencuiala exterioară să aibă compactitatea redusă.

În mod obişnuit stratul termoizolant se execută după realizarea stratului portant sau este folosit drept cofraj

68

pierdut. De aceea, acest strat se va realiza din materiale izolante rigide sau cu structura de sustinere :polistiren expandat, vata mineral, blocuri, plăci sau fâşii din beton uşor, BCA, din corpuri ceramice, cărămizi etc.

Structura din trei straturi, tip sandviş, stratul al treilea având funcţiunea principală de protecţie a stratului termoizolant. Realizarea pereţilor cu structura din trei straturi este mai dificilă din punct de vedere tehnologic şi necesită bariere de vapori, indiferent dacă stratul portant este amplasat spre interior sau spre exterior. Dispunerea spre

69

interior (zona caldă a peretelui) a stratului portant, datorită inerţiei termice a betonului, avantajează regimul termic al încăperii.Grosimea stratului portant rezultă din calculul de rezistenţă şi stabilitate şi va fi de minim 15 cm. Grosimea stratului termoizolant rezultă în urma dimensionării termice, fiind în funcţie de zona climatică unde este amplasată clădirea, cerinţele de confort interior şi de materialul utilizat.Grosimea stratului de protecţie este cuprinsă între 5 - 7 cm.

Soluţii constructive la pereţi exteriori din beton armat monolita ; b – în două straturi, cu stratul termoizolant la interior, respectiv la exterior; c ; d – în trei straturi, cu stratul portant la exterior, respectiv la interior; 1– strat portant; 2 – strat termoizolant; 3 – strat de protecţie; 4 – barieră de vapori.

70

71

72

PERETI DIN PANOURI PREFABRICATE DE BETON ARMAT

Realizarea şi extinderea soluţiei de execuţie a pereţilor din elemente prefabricate a fost şi este justificată prin creşterea productivităţii şi reducerea considerabilă a duratei de execuţie.Panourile prefabricate pentru pereti pot fi utilizate atat la constructiile de locuinte , cat la constructiile industriale si agrozootehnice.Mărimile panourilor prefabricate sunt determinate de posibilitatea alcătuirii partiurilor şi de capacitatea mijloacelor de transport şi de montaj.

Tipuri de panouri

73

În funcţie de greutatea elementelor prefabricate, se pot distinge următoareletipuri de panouri:- cu dimensiuni reduse (mai mici decât pereţii încăperilor)- cu dimensiuni şi greutăţi medii (mărimea acestora fiind egală cu pereţii camerelor);- cu dimensiuni şi greutăţi mari şi elemente spaţiale prefabricate egale cu mărimea camerei de locuit.

Celule spatiale- Habitat Montreal 1967

74

Dintre acestea cea mai mare utilizare au cunoscut-o sistemele cu panouri de mărimi şi greutăţi medii, datorită avantajelor de realizare, transport şi montaj.

75

Alcătuirea panourilor

Panourile pentru pereţii interiori (în special portanţi) se alcătuiesc dintr-un singur strat, cu grosimea de 14-16 cm, necesară pentru rezemarea panourilor de planşeu şi preluarea încărcărilor.În panouri se vor prevedea la confecţionare găuri, canale, doze, dibluri, etc., necesare pentru trecerea şi fixarea conductelor de instalaţii, pentru fixarea tâmplăriei şi a obiectelor sanitare.

Panourile se armează cu armături sub formă de plase , iar pe contur sunt prevăzute cu armături sub formă de mustăţi sau bucle necesare pentru realizarea monolitizării. Tot pe contur sunt prevăzute praguri şi alveole necesare pentru preluarea eforturilor de lunecare.

76

Panourile mari pentru pereţi exteriori pot fi într-un singur strat, cu două straturi, sau tristrat.

Panourile dintr-un singur strat s-au realizat din betoane uşoare, cu rezistenţa la transfer termic mai bună în comparaţie cu betoanele grele, rezultând grosimi de 30-40 cm. După creşterea exigenţelor privind rezistenţa la transfertermic, acestea nu mai corespund (la grosimi menţionate).

77

Panourile mari în două straturi se pot realiza cu stratul de beton la interior sau la exterior, cu o grosime de 12-14 cm fiind strat portant. Stratul termoizolant se poate realiza din plăci termoizolante (BCA, vată minerală, polistiren expandat) înglobate la turnarea stratului de beton. În funcţie de poziţia stratului termoizolant (la exterior sau interior), tencuiala exterioară trebuie să aibă o anumită porozitate,sau trebuie prevăzute bariere de vapori.Panourile exterioare sunt prevăzute pe contur cu armături sub formă de mustăţii sau bucle, praguri şi alveole, pentru asigurarea, prin monolitizare a continuităţii structurale.Panourile mari în trei straturi, sunt cele mai răspândite. Ele sunt formate dintr-un strat portant interior cu grosimea de 12-14 cm, un strat intermediary termoizolant cu grosimea rezultată din calculul higrotermic şi un strat exterior dinbeton cu grosimea de 4-6 cm cu rol de protecţie pentru stratul termoizolant.Grosimea totală a panoului va fi până la 30 cm (pentru diafragme) sau pânăla 25 cm în cazul panourilor purtate dacă se utilizează materiale eficiente de izolare termică Având în vedere că la exterior există un strat compact, este necesară barieră de vapori, care se dispune pe faţa caldă a termoizolaţiei.

78

79

80

81

Problema punţilor termice apare atât în zonele de solidarizare a straturilor panourilor, cât şi în zona îmbinărilor.Punţile termice din zona îmbinărilor trebuie corectate cu materiale eficiente (polistiren, vată minerală etc.) care se dispun în lungul rosturilor verticale şi orizontale sub formă de fâşii.Etanşarea rosturilor exterioare reprezintă o altă problemă importantă

82

PEREŢI PURTAŢI - NESTRUCTURALI

Pereţii purtaţi pot fi interiori (cu rol de compartimentare interioară) sau exteriori (cu rol de închidere).Pereţii purtaţi interiori se pot realiza astfel:- din zidărie de cărămidă plină sau cu goluri, cărămizile fiind aşezate pe cant sau pe lat (zidărie cu grosimea nominală de 7,5 sau 12,5 cm)- din fâşii prefabricate realizate din BCA, ipsos (pline sau cu goluri), gips, betoane uşoare, lemn etc., lungimea fâşiilor fiind egală cu înălţimea camerei;- din dale de sticlă presată (de tip Nevada), care oferă avantajul unor pereţi translucizi ;- din profile verticale de sticlă translucide, în formă de U (profilit), care se pot dispune pe un rând sau pe două rânduri (fonotermoizolatoare).- din produse superioare din lemn, din PAL sau PFL, cu unul sau mai multe straturi cu spaţii de aer între ele sau cu spaţiul umplut cu vată minerală etc.- din materiale plastice având greutate proprie redusă, o bună izolare fonică ;Pereţii purtaţi interiori se dispun direct pe planşeu înainte de realizarea pardoselii. Este necesar ca greutatea lor să fie cât mai mică : dacă este sub 300 daN/m (un metru lungime, pe toată înălţimea nivelului), greutatea lor poate fi considerată, în mod simplificat, distribuită uniform pe întreaga tramă

83

structurală pe care sunt prevăzuţi, poziţia lor putând fi oricând modificată. La greutăţi mai mari, poziţia lor trebuie să fie fixă şi planşeul se calculează pentru această situaţie.Dacă pereţii de compartimentare sunt realizaţi la clădirile de la subsol sau la parterul clădirilor fără subsol, ei reazemă direct pe stratul de beton simplu dacă sunt uşori, pe stratul de beton slab armat sau pe îngroşări locale şi armări constructive în cazul pereţilor mai grei.

84

Pereţii purtaţi exteriori (de închidere) se pot realiza astfel - pereţi din zidărie - se realizează din zidărie de cărămidă, blocuri sau plăci din BCA cu grosimi de 30-40 cm (în funcţie de condiţiile de confort şi zona climatică) sau cu grosimi sub 30 cm în cazul unor construcţii la care nu se puncondiţii de confort termic.- pereţi din panouri mari prefabricate în două sau în trei straturi având structura identică cu panourile portante, straturile din beton având grosimea redusă (5-6 cm) din condiţii constructive.

85

86

87

Pereţi cortinăSunt pereţi uşori, neportanţi, care îmbracă clădirea în exteriorul structurii de rezistenţă (de regulă, o structură cu schelet) şi care pot să rezeme pe aceasta sau direct pe fundaţii, fiind doar ancorati de structura de rezistenţă.Elementele de rezistenţă din care este alcătuit scheletul peretelui cortină sunt profile (speciale) metalice laminate sau ambutisate din oţel sau aluminiu în care se montează panouri opace sau vitrate. Panourile opace sunt, de regulă,panouri tip sandwich cu miez termoizolant. Panourile vitrate pot fi din sticlă obişnuită, cu sticlă termopan sau specială, simplă sau colorată

88

89

ELEMENTE ŞI NOŢIUNI ASOCIATE PEREŢILOR- centurile şi buiandrugii, prezentate pentru pereţii din zidărie).La pereţi din beton monolit centurile rezultă prin armarea pereţilor cu armături orizontale dispuse în dreptul planşeelor, iar în cazul pereţilor din panouri mari centurile rezultă prin armarea şi monolitizarea rosturilor orizontale.Buiandrugii la pereţii din beton monolit şi panouri mari se numesc, în general, rigle şi rezultă prin armarea corespunzătoare a zonelor dintre două golurisuprapuse;- soclul reprezintă porţiunea de perete exterior cuprinsă între teren şi cota zero, fiind partea superioară a fundaţiilor la clădiri fără subsol, respectiv porţiuneaperetelui de subsol care depăşeşte cota terenului la clădiri cu subsol;- parapetul reprezintă porţiunea de perete exterior situată sub ferestre;-solbancul reprezintă partea superioară a parapetului din exteriorul ferestrei;- glaful reprezintă partea superioară a parapetului din interiorul ferestrei;- ancadramentul reprezintă elementele de evidenţiere a ferestrelor în faţadele clădirilor;

90

- coşurile de fum şi canalele de ventilaţii sunt elemente dispuse pe verticală în scopul eliminării gazelor arse din sobe sau pentru ventilarea încăperilor fără ferestre.

91

92

Aceste elemente se realizează din zidărie de cărămidă sau elemente prefabricate speciale.- contraforţii sunt elemente verticale realizate în cazul pereţilor din zidărie cu lungimi mari, având rolul de consolidare, mărire a capacităţii portante şi rezemare a grinzilor transversale de acoperiş.- frontonul este peretele de capăt al unui tronson de clădire;- calcanul este un perete exterior fără goluri, spre care nu se scurg apele de ploaie;- timpanul reprezintă un perete exterior delimitat de planurile acoperişului şi de ultimul planşeu; coame, atice

93