Poarta grea se inchide cu un scArgiit.Ylzut din afari, cu aco-

perigul relieflndu-se pe cerul de noiembrie, edificiul pare inciqi mai impozant. O ia amegeala. Se teme si nu legine. isi aduce

aminte de metoda recomandati de medic in cazul in care o

cuprinde o asemenea senzatie. Si se concentreze asupra unuipunct din fagi gi si respire profund. Crede in medicini. Chiar

daci in aceasti dimineagi increderea ii este zdruncinati. Oare

gtiinga este cea care aclioneazi dincolo de aceste ziduri? S-ar

putea spune, mai degrabi, ci diavolul a pus stipAnire pe sufle-

tul fiului siu.Infirmierul care a insotit-o inapoi spre intrare i-a ascultat

cu ribdare intreaga poveste. A relatat inci o dati evenimentele

care au condus-o in acest loc. Nu a omis niciun detaliu. Totulpare si aibl importanfi gi se poate dovedi util. Birbatul i-a

vorbit binevoitor. ,,Si nu avegi niciun regret, doamni Einstein.

Agi ftcut bine ci afi yenit aici. Uneori, pentru binele celor apro-

piagi, este nevoie si acgionim impotriva voingei lor. $i, mai ales,

nu vi pierdegi speranga. Suntem in 1930. $tiinga a fhcut pro-

grese fulminante. $i nu este nevoie si vi spun tocmai dumnea-

voastri acest lucru, dragi doamni. Nu vi nelinigtigi, vom avea

noi griji. La revedere, doamni Einstein."

itr -o*.nt.rl in care uga didea si se inchidi, a oprit-o cu

piciorul. Birbatul i-a aruncat o privire tiioasi' I-a cerut pe un

ton sec si nu ingreuneze situagia. Ea s-a suPus.

Este singuri", in faga clidirii. Ar fi bine s5. se resemneze si

si plece. A vizut si a auzit destule. insi nu reuteste si faci unpas. Privegte in jua in ciurarea vreunui semen. Ziresteo femeienerS.bditoare si afle cum o duce fiul siu si cAnd va putea si-lvadi. Dar nu se afl5 nimeni la intrarea in clidire. Probabil cinu e ora potriviti.

PAni atunci nu plAnsese. Nu era o persoan5. predispusispre tristete. Doar teama o incerca, o spaimi imens5". Spaimaunei mame. De-acum disperarea a luat locul fricii. Suspiniincet. Ultimele ore i-au adus valuri de lacrimi. Revede fegele

livide 9i schimonosite de suferinti. Aude strigltele de revolti gi

spaimi. Vocea destinului. Viaga ei a fost dati peste cap. Yiaga a

prins si o dusmi.neasci gi i-a smuls orice bucurie.Deodati, isi di seama ci trebuie si-l informeze pe medic

asupra unui lucru esential. Apasi butonul soneriei. De ce nus-a gindit mai devreme? Eduard are nevoie de douisprezeceore de somn. Indiferent de situatie. Medicul trebuie s-o trie.Chestiunea este vitali.. Acasi,, pe cAnd pregitea ceaiul, nucontenea cu imbirbitlrile. Noaptea, ea era santinela. Aici,medicii i-au interzis si rimini peste noapre alituri de fiulsiu. O saltea pusi pe jos ar fi rezolvat situatia. Acest copil are

nevoie de mami. Fratele lui, Hans-Albert, are un caracterdiferit, independent si puternic. Eduard este atat de fragil.A rimas biietelul pe care il plimba odinioari pe malurileLimmatului, in leginatul ci"ruciorului. SurAdea fbri motiv.Figura nu i s-a schimbat prea mult. Doar impresia de strani-etate care apare in coltul buzelor. Si ochii sii mari si limpeziprivind in gol.

S-ar fi multumit cu o simpli cuverturi pusi. pe jos.Important e ca Eduard si" o simti. aproape. O nimica toati ilpoate distruge. Cea mai mici remarci. e interpretati ca o ofensi.Numai ea poate si-i aline disperarea gi si faci riul si dispari.Nimic din ceea ce il privegte nu ii este stri.in. Din picate, de

10 LAURENT 5EK5IK CAZUL EDUARD EINSTEIN

cAteva siptimAni nu mai reugegte si-i domoleasci clocotele de

furie.

Cineva a auzit soneria, iati ci usa se deschide. Apare unbirbat cu o bluzi albastrl cam gifonati.

- Tiebuie si-i spun ceva foarte important doctoruluiMinkel.

- psslqlul e in timpul consultagiei.

- Am vorbit cu el acum cXteva clipe.

- Credegi ci sti sa cagte gura prin gridinile dinBurgholzli? V-am spus ci medicul consulti!

- I-agi putea lisa un mesaj? Referitor la fiul meu, Eduard

Einstein, camera 109.

- Stiu.

- Stiti...?

- Fiul lui Einstein se gisegte intre aceste ziduri. tebuie

ci stirea a fbcut deja inconjurul Ziirichului. Oamenii au limbaasculjti.

- Fiul meu n-a {icut nimic riu.

- Riul e peste tot.

- Eduard suferi, asta-i tot!

- in zilele noastre, unele suferinle au o reputalie proasti.

Cum adici?

- V.ti avea tot timpul si ingelegegi. Haideti, spuneti-mice avegi aga de important si-i transmitegi doctorului Minkel?

ii vorbegte despre necesitatea celor douisp rezece ore de

somn, subliniind importanga acestui lucru. Birbatul o asculti,o aprobi, promite ci ii va comunica medicului, ii intinde mAna,

saluti 9i inchide uga.

Privegte in zare, spre acoperigurile din Ziirich, apoi i;icoboari privirea spre lac si, in depirtare, spre creasta inzipe-ziti a mungilor. De obicei, spectacolul o incAntl. Astizi cerul e

gri, anuntind furtuna. Un vil de ceagi acoperi orasul. Numai

clopotni,ta bisericii din vecini,tatea casei se stri.vede prin neguri.Locul altidati atAt de familiar i se pare acum striin.

A pitruns-o frigul. Nu-gi mai simte degetele. O ia pe

strada care coboari in orag. lJn strat subgire de zilpadi, acopericaldarAmul. Aluneci. gi se poticneste la fiecare pas. Ar fi fostbuni ambulanta care i-a adus pAni aici. E hotirAti si nu dea

inapoi. Regreti decizia la fiecare zece pagi. Privirea i se pierdeprintre nenumiratele ferestre din Burgholzli. Edificiul pare si se

intindi pe intreaga colini, strivind orizontul. Locul e menit sigizduiasci sufletele nenorocite. ii rrin in minte strigitele vocilorindurerate, grotqtile hohote de rXs. isi revede fiul printre silue-tele prlpidite, lepene sau legind,ndu-se pe loc. Acegti oameniau uitat cu totul dulceaga viegii, Mai nimic nu-i atinge, nicicuvintele dure, nici loviturile. Un dispreg silbadc li se zugri-veste pe chip. Aceasti uri nu inseamni nimic prin comparafiecu spaimele care le mototolesc sufletele ca pe o coali de hArtie.

Ar fi preferat si fie ea in locul lui Eduard. Ea, prizonieri, 9iel, un om liber. El s5" coboare aceasri stradi, pe cAnd ea s5. stea

inchisi acolo. Si alerge pAnd isi pierde suflul. Odati ajuns injosul strizii, si uite de riul care i-alovit mama. Si zireasci laculin depirtare, si-i vini. cheful si. hoinireasci pe mal. Si-si aducitotugi aminte de mama sa 9i si se intristeze pentru o clipi. Ofati si-i zAmbeasci si grijile si i se risipeasci. SI intAlneasci. unprieten care s5-l invite Ia o plimbare cu barca. Si plece plutindpe ape. Si zboare spre uitare pe aripile vAntului.

Dar soarta a hotirit dtfel. Ea se plimbi, iar Eduard este

inchis.

Drumul de intoarcere i se pare teribil de lung. Thlonetelemenite si-i corecteze schiopitatul ii trezesc durerea de gold.

,,Lisagi piciorul si se deprindi cu talpa", i-a explicat cizmarul,

,gi o si ajungegi si gopiigi". Habar nu are ce inseamni asta.

inci din copilirie, simplul fapt de a merge insemna o incercare.

Prietenele ei luau lecgii de dans, studiau coregrafia, vorbind

12 LAURENT SEKSIK tN /II L EDUARD EINSTEIN

despre muselini, mi.tase gi tutu-uri. $oldul bolnav o impiedicasi alerge. Ironiile, poreclele curgeau cu gileata. Era gchioapa,

gontoroaga, vrijitoarea. O glumi de pe cind avea vreo douizecide ani ii revine in minte. Un prieten al lui Einstein, surprins

de faptul ci tdnirul era interesat de ea, i-a atras atentia asu-

pra infirmiti.Eii. Albert i-a rS"spuns: ,,Nu stiu despre ce vorbesti.

Mileva are o voce seducitoare". intr-o zi, ani mai tArziu, luiEinstein i-a cdzut vilul de pe ochi.

$chiopiteazi. in sinea ei, se tArigte. S-a tArAt dintotdeaunape trotuarele Pragii, pe bulevardele din Berlin, mereu in umbrasogului siu. De c6"nd trS"ieste singuri la Z;d.rich, sentimentul a

sfArgit prin a dispirea. Astizi a reapS.rut.

La o ri,spAntie recunoaste chipul Rudzicii, vecina sa de la

pensionul Engelbrecht, de acum treizeci de ani, de la sfArsitul

veacului ffecut. Dupi incheierea studiilor, s-a stabilit la Geneva.

Acum pirul blond ii este tuns scurt gi si-a pierdut din strilucire.l)ar;i-a pistrat acelagi aer care ii didea tot farmecul. Poarti<r rochie incAntitoare, iar faEa ii iradiazi de voiosie. Oare se

gilndeste la copii sau la soE, viseazl. la cina la care este invitati?Sau pur si simplu se plimbi farl, griji gi fhri a se gAndi la nimic?

Pensionul Engelbrecht se gisea pe Plattenstrasse, la numS.rul

50. Rudzica si alte doui fete ocupau camera cea mare de la etajul

rul treilea, pe cAnd ea locuia singuri, intr-o mici. incipere de la

rrnnsardi' ii era greu si urce scirile. Dar serile petrecute in com-

lrania celor trei tinere o frceau si mai uite de necazuri. Remarcase

crr ceva in privirea prietenelor sale, care stiau intotdeauna cAnd

itvcrt si soseasci, tridati fiind de zgomotul pa;ilor. A;a ci se des-

cirlla la baza scirilor, urcAnd cu greu gi abia apoi punindu-gi pan-

tof ii. intr-o it,Rudzicaa surprins-o cu pantofii in mAni. Privirile

li s-au incrucigat. Nu a suflat o vorbi, niciodati.CAt de indepirtat este acel an 1899! ii vine greu sI creadi

t i rrceasti lungi ingiruire de siptimAni 9i luni avea si-i alcitu-i;rsci viaga.

13

Rudzica se intoarce. Oare a recunoscur-o? La cum a imbi-trAnit... Nu vrea si stea de vorbi cu prietena ei de altidati. Nuare chef si-i dezviluie nimic din nenorocirile ei. Nu vrea s-o

asculte povestindu-;i viaga. $tii, m-am cisitorit cu studentul iladin anul patru, care ne tot didea tircoale. Locuim la Geneva,

impreuni cu cei trei copii. $i tu ce-ai mai ftcut? Am avzit c5. ai

divorgat. il "ld gi acum pe Albert venind la pension, cAntand la

vioari gi-apoi urcAnd in camera ta. Cine ar fi crezut ci ll aveam

in preajmi pe marele geniu al secolului? Si tu e;ti cea pe care

a ales-o, micuEa mea Milwa. Stii, birbagii se schimbi. Celebrisau mai pufin, sunt togi la fbl. Ji-ai reft.cut viaga? MIcar egti

fericiti?Se teme de aceasti intAlnire. Ar vrea si-9i ascundi chipul.

Si se topeasci in peisaj. Pentru ca Rudzica si nu-i vadi rochiape care o imbricase in grabi, cAnd a plecai azi-noapte. O cirpipe care o cumpirase de la Bernitz. O adeviratS. afacere, i-a spus

vdnzdtoarea. Doui la prepl uneia singure. Doui rochii aproape

la fel, in carouri albastre gi verzi, ajungAndu-i pani sub genunchisi inchisi pAni sus. Rudzica pare ci poafte o rochie de tul.

Orice ar fi mai bine decAt si-9i audi prietena rememorAndepoca Engelbrecht. igi amintesti betiile cu perne? Dar noap-tea aceea, tn care H6l6na a venit cu o sdcli de votci? Niciunadintre noi nu puses€ vreodati gura pe alcool. Nu ne pliceagustul, dar ne-am forEat si terminim sticla. Si-atunci a intratdoamna Bark... Strigitele ei furioase inci imi risunl in urechi.InterdicAie de a iegi in orag timp de o luni. Ce vremuri!

Ar vrea si alerge citre Rudzica, si i se arunce in braEe, si. se

ghemuiasci la pieptul ei, si-i pldngi pe umlr, si-i destiinuiascice a vlzut. Rudzica, ce miracol si te intAlnesc aici! Am fostintr-un loc despre care tu n-ai habar. Regatul sufletelor pier-dute. Nu, nu sunt nebuni. Am vizut cu ochii mei ce inseamni.nebunia. Acest ginut al pierzaniei este chiar aici, sus pe colini,acea clidire imensi.. Despre el igi vorbesc. E;ti inchis 9i bitut. $i

14 LAURENT SEKSIK (.AZUL EDUARD EINSTEI-N

asta chiar in ordselul nostru, aproape de locul in care obiqnuiam

si ne jucim. Vrei sI stii ce-am ciutat in locul dla blestemat?

Tocmai l-am dus acolo pe fiul meu.

lJn autocar coboari gi cotegte prin fala ei, ascunzAnd

pentru o clipi silueta prietenei sale. Odati trecut vehiculul,Rudzica nu se mai vede. Strada este din nou goall.

Se simte epuizati. Ar vrea si se ageze. Are nevoie de tiriepentru a se intoarce acasil Nu are unde sI se odihneasci., nu are

la cine si se duci.

Cei care mi cunosc vi vor spune ci sunt nebun. Si nu-i cre-

degi. Este specific nebunilor si ignore ceea ce sunt. Eu suntfiul lui Einstein. imi imaginez indoiala care vi cuprinde.Fiul lui Einstein? Sti scris in pasaport. Ein Stein, intr-uncuvAnt. Prenume: Eduard, niscut laZ;drich, pe 28 iulie 1910.

ContinuaEi-vi ancheta. Sunt de notorietate publici.Mama pretinde ci sunt leit taici-meu. Zice ci am o scli-

pire de inteligengi in privire. Daci ag fi avut gi un dram de

maligie, ar fi stiut toati lumea. S-o fi pierdut pe misuri ce am

crescut? De ceva vreme, anumite lucruri imi scapl. Pii, nu e

ista motiml pentru care suntefi aici? Sau ali venit doar pentrua auzi vorbindu-se despre tata, ca si-i pAngirigi amintirea?

Cit privegte chestiunea identitigii mele, este bine de preci-

zat, la acest tulbure inceput al anilor veizeci, ca, in pofida a ceea

ce patronimul meu lasi si se ingeleagS., nu sunt evreu. V5. spun

sus gi tare ci Eduard Einstein este crestin ortodox, botezat la

4 iunie 7912 in origelul Novi Sad din Serbia! Dispun de toate

documentele necesare.

Chinul pe care i l-am pricinuit mamei dateazb. inci dinziua nagterii mele. Mama mi-a tot repetat ci nagterea mea a fost

un adevirat calvar. Oamenii mari vorbesc vrute gi nevrute firdsi-gi dea seama de urmirile faptelor lor. Dupi pi.rerea mamei,

ar fi fost mai bine si nu mi fi niscut. Atunci, ce s-ar fi ales de

mine?

LATJRENT SEKSIK^,,

III EDUARD EINSTEIN

Venirea pe lume a fost, se pare, o experiengi teribili.Bazinul mamei era prea strAmt fagi de mLrimea capului meu.

,Soldurile sunt punctul slab al familiei Maric. Schiopitatul se

rnogtenegte din generafe in generagie. $olduJ se scrAntegte dincopilirie. Apoi mergem ln cap. Blestemul ista atinge un numirrnare de sArbi din zona Novi Sad. Eu nu am fost atins de aceasti

infirmitate. CAt de norocos am fost rimAne de vizut.Mama a gchiopitat dintotdeauna. Cind era copili, se

lirceau glume pe seama ei. $tigi cum sunt copiii. Se zice ci sunt

rrrai cruzi decit oamenii mari. Dar asta o spun adulgii.

Acelora dintre dumneavoastrl care se intreabi ce caut eu

lici, la douizeci de ani, le-a; rispunde printr-o interogagie. Mi. redeti capabil s-o bat pe mama? De felul meu sunt un biiatculrn, taciturn, incapabil si ridic mAna asupra cuiva, mai ales

;rsr.rpra celei care m-a adus pe lume, in circumstange oribile.Aq fi un ingrat, cici mama mi ingrijegte singurS. de-atigia ani.'lirtusi, daci mama susgine asta, n-am s-o contrazic. in ultimavr('rne nu mai sunt sti.pAn pe gesturile mele. intr-o clipi de

r jiticire mAna mea si o fi plesnit peste amAndoi obrajii? in "..rt, 'rz,

rcgretabil de altfel, imi cer iertare.

Credegi ci sunt de-al casei? Aici sunt tratat ca un imbecil.Sunt oricum, numai incult n.t. in adolescengi am citit toatL

lriIrlioteca tatilui meu. I-am sorbit pe Schopenhauer gi Kant,

pl Nietzsche gi Platon. L-am devorat pe Thomas Mann. La

1:rsc ani il citeam pe Shakespeare. Vi vine greu si credegi? ,,O

lrrrtcrnicS. ambigie ii poate transforma pe oamenii obignuigi inrrrlrrrrri care bat cAmpii." Cine a zis asta? Kant a spus-o.

.Si dincolo de toate, l-am citit pe Freud. in intregime. in, irtll aparentelor, sunt in primul an de medicini. Facultatea

rlirr T.iirich este printre cele mai bune din Europa. N-am mai

t..r* rrasul afari din casi. de siptimAni, stau in camera mea gi

r r r v;i1. 'l ata zice si mai ies la aer. Pentru el e u9or, dar eu trebuie.,,i nruncesc foarte mult. Nu sunt Einstein.

Stiti ce specialitate mlam ales? Sunteti pe drumul cel bun.imi doresc si fiu psihiatru! in definitiv, cred ci am ales cea maibuni" scurtituri: am intrat in spital pe uga din fagi.

Mi-e cunoscut faptul c5", la un moment dat, Jung a fost 9i el

asistent pe aici, ca voi. Sau cum ar fi trebuit si fiu gi eu? Vom face

schimb mait?rziu. Acum mintea imi joaci feste. Faptele mele numai gin cont de propria voingi. Mi se invArt prin cap tot felul de

lucruri. S-ar spune ci nipArlesc. La douS.zeci de ani! Noaptea nudorm. Ziua e inci gi mai riu. Imediat ce deschid ochii, obiectele

prind a se misca, luAnd forme ciudate. Nimic nu mai are con-sistengi, nici unghiuri. Pe perete vid chipuri schimonosindu-se.

Aud bdtii in usi si, cAnd dau si deschid constat ci nu e nimeni!Pe deasupra, nigte voci imi goptesc la ureche, iar mama nu leaude. Mi intreb daci n-o fi surzit odati cu vArsta.

Si ar mai fi nigte chestii, nimicuri fhri importangi.SiptimA"na trecuti, am vdzut intrAnd la mine in cameri.

o pisici. Mi-a zis ci sunt frumos. Mama mi-a spus ci nu e

adevirat.

Alaltiieri, o femeie farl. cap s-a strecurar in patul meu, aplonjat sub ceargaf spunAnd cuvinte scArboase si mi-a inghititsexul in vigiuna mi.runtaielor sale. E o senzagie p€ care n-odoresc nimi.nui.

La inceput de septembrie, o gloati imensi s-a adunat sub

fereastri agitAnd furci in vArful cirora era infipt capul tatiluimeu.

in troapt." de 12 am inghigit un roi de albine, iar mierea

mi-a iesit pe urechi.

Din fericire, in cele din urmi vocile s-au estompar, rnulgi-mile au dispS.rut, albinele au'plecat. Nepoftigii s-au dus si bata

gi pe la alte ugi. Pisica nu s-a mai intors. Anungagi-mI daci vi se

intdmpli s-o vedeti. lJna mare, cu blani albi 9i voce mieroasi,.

Vi intreb ceva pe voi, istia care credeti ci le stiti pe roare.

Si presupunem ci, aflindu-mi in vagonul unui tren in mers,

18 LAURENT 5EK5IK I] LDUARD EINSTEIN

las si cadi o piatri. Credegi ci traiectoria pietrei va fi in linie dreaptisau urmeazi un arc de cerc?... Nu mai facegi pe degtepgii!

Degi sunt aici de cAteva ore bune, nimeni n-a venit si mivirdi. Nu vorbesc aici de mama sau de voi. Regulamentul inter-t,ice vizitele? N-ar fi cazul si-i instiingaqi pe ai mei? Probabil cintama are motivele ei pentru care nu este alituri de mine. Nunr-am purtat prea frumos cu ea gi poate ci tocmai de aceea mi"

,rflu aici. Dar tata ar fi putut si vini. Berlinul nu e la celSlalt

rlpit al pimintului. Vi voi da numirul lui de telefon cAnd

t ifl'ele vor inceta si mi se mai invArti prin minte. timitegi-io telegrami. Albert Einstein, Haberlandstrasse numirul 5,

llcrlin.Poate tot nu mi credegi... E posibil ca multi si vini aici

,linclu-se drept fiul lui Einstein. Eu nu iag condamna. Si porgi

lnr nume faimos poate fi un noroc. Au impresia ce se vor umple

.lt' glorie. Se ingali amarnic. Si porgi numele Einstein este o

,,,r'voadi pentru oamenii de rAnd. O singuri persoanl poate

. I r rr c pe umerii sii aceasti povari: tata. Nici eu, nici fratele meu

rf u irvcrn cdrcaatit de zdravini. Iatl. cauza tulburirii mele, daci.rrt:r tiutati.

l)aci alti pretendenti la titlul de fiu al lui Einstein vor bate

l,r poerti, gin si le vorbesc. Le voi arita pregul pe care il au de

1rl:rrit. O si le prezint devizul. N-o si se mai laude niciodati cilr.;rlt:i:rcest nume. CAt despre cei care se dau drept Napoleon,

, l,'st rrlcati-vi singuri.

intre noi fie vorba, mi-ar fi plicut si port numele mamei.

Nrr ;rs nrai fi fost aici, firi indoiali. Din picate, intoarcerea inr r n r l) rr u e simpli. Tata a studiat deja chestiunea. Aga ci departe

,1,' rrrirrc: gAndul de a-i uzurpa teritoriul.Acurn, si vi dau rispunsul la problema cu piatra 9i vago-

rrrrl. lirr o vid cizAnd'in linie dreapti. Un trecitor, in linie, rrrl';i. Nu existi adevir in sine. Realitatea voastri nu e 9i reali-

r.rl{'.r nrca. Thagegi de aici invigitura care se cuvine.