PROIECTTema: Aprecierea potenţialului turistic şi infrastructurii turistice din raionul

Căuşeni

Chisinau 2014

Aprecierea potenţialului turistic şi infrastructurii turistice din raionul Căuşeni

Plan:

I. Locul potenţialului turistic al raionului la nivel regional si naţional

1.1 Poziţia geografica

1.2 Accesibilitatea

II. Caracterizarea obiectelor turistice

2.1 Analiza potentialului turistic antropic din raionul Cauşeni

2.2 Analiza potentialului turistic natural din raionul Cauşeni

2.3 Aprecierea infrastructurii turistice din raionul Cauşeni

III. Posibilităţile de includere a obiectivelor turistice şi a infrastructurii turistice din raionul Căuşeni în circuitul turistic national şi international

3.1. Aprecierea potenţialului turistic al raionului Căuşeni prin prisma indicatorilor de evaluare turistica

3.2 Infrastructura turistică

3.3 Implimentarea politicelor de promovare a obiectivelor turistice şi a activitatilor turistice din raionul Căuşeni

3.4 Analiza SWOT a obiectivelor turistice din raionul Căuşeni

Bibliografie

Introducere

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea

desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert).

Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub

incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti , geografi, psihologi si

sociologi.

Regiunea turistica, conceputa ca un spatiu de mari dimensiuni, cu o structura

organizatorica bine consolidata si un patrimoniu turistic diversificat. 

Serviciile turistice in general turismul s-au dovedit a fi o buna alternative de diversificare

pentru multe sate, in special pentru cele slab dezvoltate. Multe dintre acestea sufera din cauza

productiei interne de proasta calitate si a accesului limitatt la materiile prime si tehnologiile

avansate, turismul aducind un element de stabilitate. Turismul apartine sectorului tertiar care

actualmente reprezinta cea mai importanta si energetica component a economiei mondiale.

Industria serviciilor turistice este intr-o permanenta diversificare datorita aparitiilor noilor forme

de turism ca turismul de afaceri, turismul balnear, turismul ecologic,turismul rural si altele.

In lucrarea data se acorda atentie asupra serviciilor din turismul Raionului Causeni, forma

de turism care a capatat un interes sporit incepind cu anii 50-60 ai secolului trecut ca o reactive

impotriva stresului si surmenajului cotidian.

Este recunoscut faptul ca serviciile turistice reprezinta o importanta sursa de venit precum

si de faptul ca Republica Moldova dispune de un bogat si variat cadru natural, de numeroase

resurse turistice primare si secundare amplasate in mediul rural,serviciile turistice rurale ii revin

un rol important in dezvoltarea econmico-social a regiunilor rurale,dezavantajate din punct de

vedere economic.

I.Locul potenţialului turistic al raionului la nivel regional si naţional

1.1 Poziţia geografica

  Prima atestare documentară a localități i Căușeni datează din anul 1470. În sec. XVI

această localitate este menționată ca tîrg, adică oraș comercial. În această perioadă orașul devine

și reședință a Hanului Crimeei. În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului. Treptat,

s-a dezvoltat agricultura, meșteșugăritul, comerțul ș.a. În toamna anului 1940 autoritățile

sovietice au transformat Căușeniul în centru raional.

Raionul Căuşeni este situat la sud – estul ţării, formând o parte din frontiera de stat cu

Ucraina, astfel 4 localităţi din raion sunt regiuni de frontieră. În teritoriul raionului este plasat un

post vamal la Săiţi. Raionul se învecinează la nord cu raionul Anenii Noi, la nord-vest cu raionul

Ialoveni,  la sud cu Ucraina, la sud-est raionul Ștefan Vodă, la est cu Regiunea Transnistreană și

la vest cu raionul Cimișlia.

Suprafaţa totală a raionului este de 116,3 mii ha.

     Raionul Căuşeni se caracterizează printr-o climă temperat-continentală, cu ierni scurte şi

blînde, cu veri lungi şi calde. Temperaturile medii anuale oscilează între 9,2 - 9,9oC.

Temperaturile pozitive se înregistrează pe parcursul a 9 luni. Temperatura medie a lunii iulie,

care este cea mai caldă, variază între 21,0 - 22,5oC, iar a celei mai reci, ianuarie, minus 15 -

20oC.

     Reţeaua hidrologică prezintă ape curgătoare ale rîurilor Botna şi Nistru.

     Populaţia raionului este de 90432 persoane, ceea ce constituie cca 3% din populaţia

Republicii Moldova. Populaţia urbană constituie 24,2%, iar populaţia rurală este majoritară în

raion - 75,8%.

     Reşedinţa raionului este oraşul Căuşeni, care este situat la o distanţă de 78 km de la capitala

republicii, municipiul Chişinău.

     Relieful raionului Căușeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri, chiar și denumirea

localității vorbește despre forma reliefului – căuș, care este mărginit de dealuri.

1.2 AccesibilitateaConstrucţii şi drumuri

Complexul de construcţii este sectorul care asigură potenţialul investiţional al raionului.

Criza economică a perioadei de tranziţie a generat criza investiţională. Lipsa comenzilor în

lucrări de antrepriză a influenţat negativ la activitatea întreprinderilor de construcţii din raion.

Lasă de dorit starea deplorabilă a drumurilor din raion de apartenenţă republicană cât şi

locală. Sumele de mijloace băneşti acumulate de la taxa pentru folosirea drumurilor (50%) sunt

insuficiente pentru ameliorarea situaţiei în sectorul dat, deoarece din analiza efectuată s-a

constatat că raionul are nevoie de peste 4,0 mil. lei pentru a schimba starea drumurilor. Starea

nesatisfăcătoare a drumurilor agravează exploatarea transportului, reduce fluxul traficului de

tranzit pe teritoriul raionului, îndepărtează investitorii potenţiali.

Direcţiile principale în dezvoltarea domeniilor construcţiilor şi drumurilor sunt:

continuarea procesului de privatizare şi reorganizare a întreprinderilor de construcţii şi

drumuri şi lichidare întreprinderilor neviabile;

asigurarea antreprenoriatului liber în domeniul construcţiilor şi drumurilor;

îmbunătăţirea considerabilă a calităţii lucrărilor de construcţii şi reparaţie a drumurilor,

precum şi reducerea costului şi duratei de construcţie a obiectelor;

crearea şi dezvoltarea mediului concurenţial în construcţii şi de reparaţii a drumurilor

prin implementarea metodologiei unice de organizare a licitaţiilor (tenderelor) pentru

executare a investiţiilor publice;

ridicarea rolului şi responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale în realizarea

problemelor ce ţin de domeniul construcţiilor şi lucrărilor de reparaţii a drumurilor.

Transporturi şi comunicaţii

Transportul ca ramură de bază a infrastructurii de producţie este orientat spre deservirea

calitativă şi operativă a economiei raionului.

Reţeaua de transport din raion include următoarele tipuri de transport contemporan: auto

şi feroviar  cu căile de comunicaţie respective.

Rolul principal în asigurarea serviciilor de transport revine transportului auto.

Situaţia precară a mijloacelor de transport, uzura fondurilor fixe (mai mult de 60%) agravează

creşterea pericolului catastrofelor tehnogene. În consecinţă în perioada ultimilor ani s-a micşorat

considerabil volumul de mărfuri transportate.

Tendinţele prioritare în reformarea şi dezvoltarea transportului sunt:

liberalizarea activităţii întreprinderilor de transport şi îmbunătăţirea mediului competitiv

al acestuia;

întreprinderea acţiunilor de către Consiliul municipal şi cele orăşeneşti întru

raţionalizarea politicii de formare a preţurilor în sfera transportului public;

renovarea şi modernizarea echipamentului şi infrastructurii, ameliorarea calităţii şi

diversificarea serviciilor de transport, perfecţionarea managementului de transport;

atragerea resurselor financiare de la bugetul de stat, fondurilor speciale internaţionale în

scopul modernizării şi dezvoltării infrastructurii în transporturi.

Comunicaţiile fac parte din facilităţile de infrastructură a creşterii economice. Direcţiile

principale de dezvoltare a comunicaţiilor sunt:

satisfacerea necesităţilor economiei raionului şi populaţiei în servicii de telecomunicaţii,

atingând în anii apropiaţi nivelul mediu pe republică;

facilitarea întrării pe piaţă a mai multor operatori naţionali şi externi, în scopul extinderii

concurenţii, excluderii monopolului, sporirii nivelului calităţii serviciilor prestate şi

reducerea preţurilor pentru aceste servicii;

implementarea tehnologiilor noi şi modernizarea reţelelor;

orientarea politicii tarifare spre preţuri de cost.

II. Caracterizarea obiectelor turistice2.1 Analiza potentialului turistic antropic din raionul Cauşeni

Manastirea Hagimus - Marta si MariaManastirea Hagimus, inchinata Sfintelor femei mironosite Marta si Maria, surorile

dreptului Lazar, este o manastire de maici din Republica Moldova. Manastirea, asezata in

localitatea Hagimus, judetul Tighina, se afla la jumatatea drumului ce leaga intre ele localitatile

Causeni si Tighina, la aproximativ 75 de kilometri sud-est de Chisinau.

Manastirea Hagimus - Marta si Maria

Manastirea inchinata Sfintelor Marta si Maria a fost deschisa in anul 1997, de parintele

Andrei Cotruta, cu ajutorul Manastirii Noul Neamt. Initial, pe acest loc se inalta numai o cladire

cu etaj, folosita pentru chilii. Stareta manastirii, anume monahia Marta Cusnir, poarta de grija

obstii de aproape 50 de vietuitoare.

Manastirea Hagimus a fost intemeiata la inceputul secolului XX, de Preasfintitul

Dorimedont. In anul 1997, preotul Andrei Cotruta, pe atunci inspector la Seminarul Teologic de

la Noul Neamt, impresionat de frumusetea si pitorescul locului, si-a dorit sa inalte aici un locas

monahal. Initial, aici a fost construita o biserica cu hramul Sfintele Marta si Maria, cateva chilii

si o scoala, in care s-a deschis, in anul 1998, un Seminar Teologic pentru fete.

Sprijinit de arhimandritul Dorimedont, care pe atunci era staret al Manastirii Chitcani,

ajuns mai apoi episcop de Edinet si Briceni, la 26 mai deschide un schit al Manastirii Noul

Neamt. In toamna aceluiasi an, acesta devine manastire, cu hramul Sfintele Femei Mironosite

Marta si Maria. Parintele Andrei Cotruta este numit duhovnic al manastirii, iar egumena

Eufrosinia, stareta a obstii.

Incepand cu anul 1999, manastirea este condusa de maica stareta egumena Marta.

Biserica Acoperamantul Maicii Domnului este prea mica pentru multimea de crestini ce vin sa se

roage in aceasta. Acum cativa ani, obstea de maici, sustinuta de oameni dreptcredinciosi, a pus

temelia unei catedrale, pe doua nivele: Biserica Sfintelor Femei Mironosite Marta si Maria

(biserica de vara) si Biserica Sfantul Apostol Andrei (biserica de iarna).

Manastirea se afla la inceputul activitatii sale misionare, in aceasta zona vaduvita atata

vreme de credinta stramoseasca. In biserica manastirii, parintele savarseste zilnic Vecernia,

Utrenia, Miezunoptica si Sfanta Liturghie. Obstea de maici citeste zilnic si Psaltirea, pentru

binecredinciosii crestini.

.Biserica Adormirea Maicii Domnului din Causeni este una dintre minunatele biserici

ortodoxe romanesti din Basarabia. Trecuta atat de mult cu vederea si adesea complet uitata,

bisericuta tine piept timpului, neclintita in credinta si marturia ei romaneasca. Maria Bondarenco

este localnica evlavioasa care a avut grija de biserica, de curtea acesteia si de cheia de la usa de

intrare, atat cat i-a stat in putere.

Biserica Adormirea Maicii Domnului

Causeni se afla la o distanta de 87 de kilometri inspre sud-est de Chisinau. Causeni este o

localitate de peste Prut, atestata documentar inca din vremea Sfantului Stefan cel Mare, din anul

1455. Tot cam din aceeasi perioada dateaza si Biserica Adormirea Maicii Domnului, daca nu

chiar mai din-nainte. Vechea localitate Causeni a fost, secole la rand, o mare capitala a hanilor

tatari. Istoria localitatii incepe cu momentul anexarii Basarabiei la pamantul rusesc, nimic despre

vechea istorie romaneasca nefacandu-se cunoscut in mod public.

Biserica din Causeni a fost construita undeva intre secolele XVII-XVIII, avandu-i ca zugravi pe

Stanciul Radu si Voicul, iar ctitori fiind Grigore Callimachi si mitropolitul Proilaviei Daniil.

Pictura locasului, de o frumusete si o bogatie aparte, dateaza din anul 1763.

Biserica este pe jumatate ingropata in pamant, spre a fi cat mai discreta si mai putin

stanjenitoare inainte paganilor necredinciosi. In acea vreme, se pedepsea cu moartea ridicarea

oricarui lacas mai mare decat un ostean pe cal. Pentru aceasta, bisericuta a fost zidita pe jumatate

ingropata in pamant. Lucrarile la biserica se faceau noaptea, iar ziua locul era acoperit cu lemne

si iarba, iar aspectul exterior a fost lucrat asemeni unui hambar.

Forma actuala a bisericii dateaza din anii 1763-1767, cand aceasta a fost partial

reconstruita. Deasupra intrarii in biserica se afla si astazi o lespede de piatra, scrisa in limba

greaca, marturie a randuielilor din vremea atarnarii bisericii de Constantinopol.

Biserica, in aparenta mica si timida, se arata a fi, dupa coborarea celor cateva trepte spre

interorul acesteia, drept o foarte incapatoare biserica, avand coloane, bolti si abside. Din loc in

loc, zidurile si pietrele bisericii pastreaza inscriptii vechi, grecesti, pisanii, lei heraldici si pesti.

In interior, biserica este in intregime zugravita in fresca.

Catapeteasma acesteia este zidita din piatra. Boltile infatiseaza istoria mantuirii. Acustica

bisericii este incredibil de autentica si vie. Din loc in loc, in boltile bisericii, arhitectii au zidit

oale de lut, ca niste vechi secrete ale acusticii.

Cand tatarii au descoperit biserica, plini de manie, au transformat-o in grajd de vite.

Aceeasi soarta va avea biserica si in vremea comunistilor, ba inca a juns si grajd de porci si

hambar de cartofi. Cand tatarii si-au bagat caii in biserica, acestia au murit cu totii. De furie, ei

au sctricat pictura, scotand ochii tuturor sfintilor zugraviti in interior.

La locul potrivit, tabloul votiv ni-i infatiseaza pe domnii moldoveni, purtand in mana

smerita bisericuta: Nicolae si Constantin Mavrocordat, Grigore Alexandru Ghica, Grigore

Callimachi, Mitropolitul Daniil al Brailei, avand jurisdictia si asupra Tighinei, Cetatii Albe si

Chiliei, supusa canonic Constantinopolului.

Picturile murale din interior reprezinta ultima etapa in dezvoltarea frescei medievale in

Moldova. Frescele sunt semnate de trei zugravi de la Hurez: "Stanciul, Radu si Voicul, la anul

1763". Pictura este lucrata pe mai multe registre: registrul cel de jos este decorat cu ornamente,

registrul de la mijloc infatiseaza sfinti in piciore, iar registrul de sus infatiseaza medalioanele cu

sfinti. Registrele sunt despartite prin fasii ornamentate cu motive caracteristice artei bizantine.

Autoritatile au refuzat orice ajuor romanesc in privinta restaurarii bisericutei din Causeni,

in pofida faptului ca era vorba de sume semnificative. Restaurarea bisericii din Causeni a mers

foarte greu, din pricina lipsei de fonduri. Pana in anul 2002, bisericuta abia daca si-a capatat un

acoperis nou si un gard reparat.

Biserica „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel” din oraşul Căuşeni datează din 1870, iar

primul preot al acestui lăcaş a fost Ioan Neaga, bunicul poetului Alexei Mateevici.

 În timpul unor lucrări de reparaţie, parohul bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din

oraşul Căuşeni, a descoperit în altarul lăcaşului de cult 10 monede româneşti vechi de aproape

100 de ani, acte scrise cu peniţa de cerneală şi un timbru poştal de pe timpul ţarului Nicolae al II-

lea. 

Potrivit preotului paroh, obiectele, care vor rămâne în lăcaşul de cult, ar fi ajuns în altar în

timpul ultimei reconstrucţii a acestuia, care a avut loc acum opt decenii.

Este monument de arhitectură ocrotit de Stat.

Biserica „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel”

Biserica ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” este construită în anul 1829 în partea de sud-

est a Căuşenilor pe o muchie de deal. Este de importanţă naţională şi are o compartimentare

tradiţională în pronaos, naos şi altar.

Monumentul istoric “Valul lui Traian”. Reprezintă o fortificaţie din perioada antică

târzie atestat pentru prima dată documentar la 13 martie 1489. Valurile sunt situate în partea de

sud a Moldovei şi constituie 2 ramificaţii principale: "de jos" şi "de sus". Cel de "jos" are o

lungime de 126 km şi se întinde de la satul Vadul lui Isac până la or. Tatarbunar, pe teritoriul

ucrainean. Cel de "sus" are lungimea de 138 km avându-şi graniţa între orăşelul Leova la vest şi

satul Copanca de lângă Chiţcani la est, iar în raionul Căuşeni în preajma satelor Zaim, Chircăieşti

şi or.Căuşeni. Înălţimea “Valurilor” în prezent nu depăşeşte 1,5-3 metrii. Unii specialişti în

domeniu sunt de părerea că “Valurile lui Traian” sunt rămăşiţele construcţiilor defensive din

epoca împăratului Traian, sau linia de demarcare dintre romani şi aşa-numita „Barbaricum”

(lumea „barbară”, neromană). Alţii spun că “Valul lui Traian” a fost ridicat în secolul al IV-lea

de către triburile goţilor, aliaţi ai Imperiului Roman, în scopul protejării dispozitivelor de apărare

de la gurele Dunării prin crearea unei zone tampon.

Monumentul istoric “Valul lui Traian”

Casa memorială a poetului Alexei Mateevici

Alexei Mateevici s-a născut la Căinari, judeţul Tighina din Basarabia, la 28 martie 1888,

în familia preotului Mihail Mateevici şi a Nadejdei Neaga. A făcut clasele primare în satul Zaim,

școala parohială şi Seminarul de Teologie din Chişinău, 1902-1910. În următorii patru ani a

studiat la Kiev, la Academia Teologică, după care a fost numit profesor de greacă şi latină,

devenind și membru al Societăţii Bisericeşti de Istorie şi Arheologie.

Casa-muzeu a scriitorului și poetului Alexei Mateevici este situată în satul Zaim,

Căușeni. Ea a fost fondată în 1988 pentru a comemora centenarul poetului. Clădirea în care se

află muzeul a fost construită de tatăl său, Mihail Mateevici, preot în biserica satului. Din anul

1990, casa memorială deține și monumentul lui Alexei Mateevici.

Muzeul are șase săli care arată atmosfera timpului trecut prin picturi, sculpturi, obiecte de

uz casnic și documente, o bibliotecă de cărți rare și mobilier de epocă. Astfel, muzeul este

alcătuit din trei expoziţii permanente: sala cu bust, sala „Eu cânt” şi sala „Limba noastră” și,

respectiv, trei camere memoriale: camera părinţilor, camera copiilor şi biblioteca familiei

Mateevici. Într-una din sălile muzeului se găsește „Masa Tăcerii”, unde este depozitată ţărâna de

pe mormintele clasicilor literaturii române Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, George Coşbuc,

Mihail Sadoveanu, precum şi de pe mormintele părinţilor lui Alexei Mateevici.

Casa memorială a poetului Alexei Mateevici

Muzeul deține mai mult de 7000 de articole, fotografii şi obiecte personale. Deși poetul a

murit la vârsta fragedă de 29 ani, el a lăsat o moștenire literară impresionantă: un set de traduceri

și lucrări documentare despre istoria și dezvoltarea creștinismului în R. Moldova, precum și o

colecție de poeme care au fost publicate după moartea sa.

În fiecare primăvară, în satul Zaim se organizează Zilele Poeziei lui Mateevici, în cadrul

cărora are loc și un concurs al tinerelor talente „Comoara”. 

CASA MUZEU IOAN ZLOTEA

Un loc deosebit în Sălcuța este Casa Muzeu „Ioan Zlotea”, Părintele este compatriotul

nostru, care, cu mila şi harul lui Dumnezeu, a ajuns la înalte culmi duhovniceşti.Faptele lui au

fost mari şi nenumărate.

Părintele Ioan Zlotea s-a născut la 14 iunie 1862, în satul Sălcuţa, primind la botez

numele Elisei.  De la vîrsta de 14 ani prezicea viitorul.

Prima minune săvîrşită de Elisei a avut loc în satul Căprioru, unde a vindecat un tînăr de

o boală sufletească, apoi a vindecat mai mulţi bolnavi de orbie, pe cei paralizaţi îi punea pe

picioare. Șuvoiul de oameni care adresau după ajutor nu seca niciodată.

În cămăruţele casei se păstrează cîteva obiecte încă de pe timpurile cînd a trăit părintele

Ioan Zlotea – candelele de la icoane la care el se ruga, oferite de nepotul acestuia Simion Zlotea,

şi icoana Mîntuitorului din biserica din sat, unde venea la rugăciuni.

Muzeul este o verigă a Inelului Spiritual Mateevici, deoarece Ioan Zlotea a fost un

contemporan a lui Alexei Mateevici.

Muzeul Ion GuțuAcesta fiind un muzeu din satul Taraclia care s-a deschis in cinstea sculptorului Ion

Guțu,este unul de valoare și de importanță.

Deschiderea muzeului a avut loc pe datat de 24 martie in anul 2010,la care au participat

personalități remarcante din raion,fiind prezenți și din ai familiei și oamenii din sat împreună cu

elevii liceului,fiind eliberați de la ore.

Chiar de mic copil s-a evidenţiat prin calităţile sale şi înclinaţia faţă de frumos. A fost

unul din puţinii Basarabeni ai anilor 80 care a reuşit să străpungă regimul Ceauşescu

manifestîndu-se cu ambiţie alături de marii sculptori de peste Prut fiind unicul basarabean a

vremurilor care a reuşit să obţină de la stat şi un atelier de lucru. In anul 1999 după o lungă boală

chinuitoare pe nume leucemie, se stinge din viaţă la doar 36 de ani şi este înmormîntat în

România, iar după 29 de ani la iniţiativa poetului Ion Găină este readus chiar în ziua în care a

decedat acasă printr-o placă memorială. După dezvelirea plăcii a urmat sfinţirea şi un parastas în

memoria sculptorului. La aceeaşi manifestaţie a avut lansarea madalioanelor cu chipul lui Ion

Guţu, prezentarea unor sculpturi nefinisate din ciară şi lansarea unor semne de carte.

Muzeul Ion Guțu

Centrul pentru tineret şi sport „Căuşeni”Acesta este cel mai grandios complex sportiv din ţară ce a fost inaugurat la Căuşeni.

Centrul pentru Tineret şi Sport „Căuşeni”, inaugurat pe 22 noiembrie, are cinci săli de

sport pentru gimnastică, lupte marţiale, lupte greco-romane, tenis şi box, dar şi saună, piscină şi

sală de forţă.

Evenimentul de lansare a celui mai grandios edificiu din Republica Moldova, construit în

ultimii 20 de ani din bugetul de stat, a întrunit înalţi oficiali din conducerea ţării, a Comitetului

Naţional Olimpic, conducători ai federaţiilor de fotbal, tenis şi handbal, sportivi de performanţă

şi simpli cetăţeni.

În debutul evenimentului, preşedintele raionului Căuşeni, Ion Ciontoloi, a menţionat că

ideea deschiderii unui asemenea centru a venit de la mai mulţi antrenori, ulterior aceasta fiind

susţinută la diferite niveluri şi transformându-se dintr-un proiect regional într-o mare realizare

naţională.

La rândul său, ministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Marcel Răducan, a remarcat că

Centrul pentru Tineret şi Sport „Căuşeni” este cea mai mare realizare a structurilor de resort, în

ultimii 20 de ani.

Vera Ciuchitu, manager de proiect, a specificat că proiectul extinde noțiunea de sănătate

prin sport și oferă posibilitatea de a fi adepţi ai unui mod de viață sănătos celor aproximativ

50.000 de locuitori ai raionului Căușeni și ai localităților învecinate din raioanele Ștefan Vodă și

Cimișlia. De asemenea, acesta mai vizează crearea condițiilor de prestare a serviciilor de

fortificare a sănătății prin practicarea sportului curativ.

Astfel, de acum încolo, viitorii campioni și sportivi de performanță vor avea posibilitatea să

practice la Căuşeni diferite genuri de sport, în săli bine dotate, cu ajutorul unor echipamente

moderne. Evenimentele majore desfășurate în incinta Complexului sportiv vor stimula turismul

sportiv, care va contribui la dezvoltarea în timp a infrastructurii și a segmentului ce ține de

promovarea întregii regiuni.

Centrul pentru Tineret şi Sport „Căuşeni”

Centrul pentru Tineret şi Sport „Căuşeni” a fost construit în cadrul proiectului regional

„Consolidarea cooperării regionale între raioanele Căuşeni, Cimişlia, Ştefan Vodă, creşterea

competitivităţii în promovarea modului de viaţă sănătos, pregătirea sportivilor de performanţă şi

prestarea serviciilor în cadrul turismului sportiv prin edificarea Centrului de Tineret şi Sport în

oraşul Căuşeni”, implementat de către Agenţia de Dezvoltare Regională Sud.

Costul total al proiectului se cifrează la circa 42 de milioane de lei, dintre care treizeci şi unu de

milioane lei au fost mijloace alocate din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională, iar

unsprezece milioane 141 de mii de lei au constituit contribuţia investiţională a Consiliului

Raional Căuşeni.

Restaurantul "Prestij" or. CăușeniTREI SĂLI SPECIALE

• VIP, 25 de persoane: seminare, conferințe, diverse prezentări, ceremonii de familie.

• Sala verde, 80 de persoane: nunți, cumătrii, aniversări, cocktailuri, petreceri cu prietenii și colegii,

ceremonii de familie, mese festive, etc..

• Sala mare, 180 de persoane.

La acest restauranti puteți celebra cele mai importante evenimente ale vieții Dumneavoastră: nunți,

cumătrii, zile speciale și aniversări, cocktailuri, ceremonii de familie, mese festive, etc.

Restaurantul "Prestij" or. Căușeni

Tabără de odihnă „Ghiocel”Organizat pe timp de razboi intr-o fosta tabara de pioneri, a stationat in perioada 4 martie

- 1 august 1992 Unitatile Militare cu destinatie Speciala ale Ministerului Securitatii Nationale a

Republicii Moldova. De aici se pleca in misiuni speciale de lupta (in spatele frontului)

luptatorii.Si aici se intorceau dupa lupte cei vii, cei raniti si cei cazuti in lupte.Aici se facea

aprovizionarea cu minitii si se primea hrana.A stationat aici periodic (cind dupa lupte grele era

nevoit sa se retraga din Transnistria) si Unitatea condusa de Ilie Ilascu.

Tabără de odihnă „Ghiocel”

2.2 Analiza potentialului turistic natural din raionul CauşeniResursele natural in Raionul Causeni

Suprafața totală a orașului este de 10.030 ha., dintre care terenurile cu destinație agricolă

ocupă 5.980 ha sau 59,6%. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 257,5 ha dintre care cea mai

mare parte o ocupă plantațiile forestiere de producție 120,4 ha sau circa 47% din total.

Fondul acvatic cu o suprafață de 54 ha este format de râul Botna, o mulțime de râulețe

mici și 10 iazuri cu o suprafață de 21 ha.

Rîul Botna

Râul Botna este un afluent al râului Nistru care trece prin unele localități din

centrul Republicii Moldovei. Botna izvorăște pe panta sud-estică a unui versant glisant, într-o

pădure de fag-carpen. El străbate sate ca Ulmu, Văsieni, Ruseștii Noi ș.a. Înclinarea medie a

râului constituie 1,5 grade. De la izvor până la satul Sălcuța cursul râului are direcție în sud-est,

apoi cotește spre nord-est. Valea râului este simetrică până la s. Bardar, mai departe se

conturează asimetrie de dreapta. Lățimea luncii variază între 0,5-1,0 km în cursul superior până

la 2,0-2,5 km în cursul inferior. În trecut, în vale de s. Costești râul forma meandre. Ulterior,

albia a fost îndreptată și adâncită.

Rezervaţia “ Grădina Turcească”

Rezervaţia “ Grădina Turcească” este recunoscută drept una dintre cele mai vechi arii

naturale conservate din Europa.

O porţiune imensă de pădure de pe malul Nistrului, de la Tighina şi pînă la Marea

Neagră, a fost luată sub protecţie de administraţia locală încă din secolul al XVI-lea. În zona

raionului Slobozia, între satele Leuntea şi Copanca, turistul va vedea una dintre cele mai vechi şi

mai mari localităţi din Moldova, în care şi azi sunt vii tradiţiile populare.

„Grădina Turcească” (224 ha) – este constituită din Grădina Turcească propriu zisă şi

trupul de pădure „Adajia”. Se întinde pe albia veche a r. Nistru pe o distanţă de 12 km. Este

creată în scopul păstrării celor mai pitoreşti ecosisteme palustre şi acvatice.

Grădina Turcească reprezintă o suprafaţă (224 ha) cu vegetaţie forestieră, praticolă, acvatică

şi palustră, atribuită la categoria - ecosisteme forestiere de stejar pedunculat (Quercus robur),

plop (Populus alba) şi salcie (Salix alba) din luncile rîurilor (Postolache, 2002). Este situată în

lunca fluviului Nistru între comuna Copanca şi Leuntea, raionul Căuşeni. Include parcelele 3 şi 4

din Ocolul silvic „Talmaz”, Întreprinderea Silvică Tighina. O mare parte din teritoriul Ariei

protejate este ocupată de albia veche a fluviului Nistru. Altitudine 3-6 m.

Aria protejată, Grădina Turcească a fost cercetată în baza conceptului de cercetare al ariilor

protejate elaborat în Laboratorul de Geobotanică şi Silvicultură, care cuprinde următoarele

compartimente: diversitatea arboretelor, diversitatea floristică, diversitatea fitocenotică, impacte

naturale şi antropice, conservarea biodiversităţii şi recomandări privind optimizarea conservării

biodiversităţii.

Rezervaţia „Grădina Turcească”

Diversitatea floristică a fost cercetată pe parcursul perioadei de vegetaţie prin metoda de

itinerar. Plantele mai puţin cunoscute au fost ierbarizate. Pentru fiecare specie s-au stabilit: forma

biologică, elementul floristic, indicii ecologici.

Aria protejată Grădina Turcească este constituită din comunităţi forestiere, ierboase, acvatice

şi palustre. Mai jos prezentăm diversitatea arboretelor, diversitatea floristică şi diversitatea

fitocenotică.

Diversitatea arboretelor. După origine în Aria protejată Grădina Turcească au fost evidenţiate

4 categorii de arboreturi:

1. Arboreturi natural fundamentale

2. Arboreturi parţial derivate

3. Arboreturi total derivate

4. Arboreturi artificiale

Sunt arboreturi de productivitate mijlocie şi inferioară.

Arboreturi natural fundamentale. S-au evidenţiat în 25 subparcele cu o suprafaţă totală de

102,6 ha, ceea ce constituie 45,8 % din suprafaţa ariei protejate (harta). Cele mai multe arborete

natural fundamentale sunt de plop alb (Populus alba).

Arboreturi natural fundamentale de plop alb (Populus alba). Sau format la altitudinea de 4-5

m. Sunt arborete pure de plop alb cu vîrsta de 65-100 ani, de productivitate mijlocie şi superioară

(242-444 m3/ha). În arborete predomină plopul alb (Populus alba). A fost înregistrată o

participare neînsemnată în arboret a stejarului pedunculat (Quercus robur), frasinului(Fraxinus

excelsior), teiului (Tilia cordata), plopului negru (Populus nigra) şi ulmului (Ulmus laevis).

Cresc solitar paltinul de cîmp (Acer platanoides), jugastrul (Acer campestre), părul (Pyrus

pyraster). Înălţimea plopului alb este de 29-34 m, diametrul tulpinii arborilor de plop alb

constituie 42-64 cm. Sunt arbori care au diametrul tulpinii pînă la 1m şi mai mult.

Arboreturi natural fundamentale de stejar pedunculat (Quercus robur). În subparce au fost

înregistrate două arborete natural fundamentale de productivitate superioară (259-310 m3/ha) de

stejar pedunculat cu vîrsta de 90-100 ani, care ocupă o suprafaţa de 9,9 ha. Înălţimea stejarului

este de 25 m, diametrul tulpinii 42-50 cm, consistenţa arboretului este de 0,7-0,8.

Arboreturi parţial derivate. Au fost evidenţiate 4 arboreturi parţial derivate de frasin cu o

suprafaţă totală de 33,3 ha, ceea ce constituie 14,8% din suprafaţa ariei protejate. În arboret

predomină frasinul. În toate aceste arborete este prezent stejarul pedunculat (20-30%). Posibil că

aceste arborete în trecut au fost de stejar pedunculat, iar în rezultatul gestionării nechibzuite cota

de participare a stejarului pedunculat s-a redus. Volumul masei lemnoase a acestor arborete

constituie 180-335 m3/ha şi este mai mic decît al arboreturilor natural fundamentale.

Arboreturi total derivate. Au fost evidenţiate 10 arborete total derivate (în 5 arborete

predomină frasinul, în 3 arboreturi – ulmul şi în 2 arborete – plopul alb), care ocupă o suprafaţă

de 34,1 ha. Se caracterizează printr-o productivitate mai scăzută decît arboretele natural

fundamentale şi cele parţial derivate.

Arboreturi artificiale. În Aria protejată Grădina Turcească au fost plantate 18 arboreturi cu o

suprafaţă totală de 20,9 ha. Sunt depistate 7 categorii de arboreturi artificiale. Arboreturi

artificiale de stejar pedunculat. Au fost create 8 arborete pure de stejar pedunculat cu suprafaţa

de 8,1 ha. Au vîrsta de 5-40 ani. A fost creat un arboret de stejar pedunculat cu frasin, nuc şi

paltin.

Arboretul artificial de frasin. A fost creat un arboret de frasin cu plop alb. Este un arboret de o

productivitate mijlocie (245 m3/ha).

Arboretul artificial de tei. A fost plantat un arboret de tei cu paltin şi cu diverse specii moi în

subparcela 3K. La vîrsta de 25 de ani avea volumul masei lemnoase de 75 m3/ha.

Arboretul artificial de salcîm. A fost creat un arboret pur (10Sa) de salcîm în subparcela 4A.

Arboretul artificial de glădiţă. A fost experimentat un arboret de glădiţă pe o suprafaţă de 0,5

ha.

Arboreturi artificiale de molid. 4 arboreturi pure de molid cu o suprafaţă totală de 3,7 ha.

Toate aceste arborete sunt de productivitate inferioară şi necesită a fi înlocuite cu arborete

similare celor natural fundamentale.

Arboreturi artificiale de pin. Au fost create două arboreturi pure de pin, pe o suprafaţă de 1,0

ha. Aceste arborete sunt de productivitate inferioară şi necesită a fi înlocuite cu arborete similare

celor natural fundamentale.

Diversitatea floristică.

Analiza taxonomică. În Aria protejată Grădina Turcească au fost evidenţiate 232 specii de

plante vasculare, care aparţin la 160 genuri şi 61 familii. Cele mai numeroase familii sunt:

Asteraceae - 24 de specii, Poaceae - 20 de specii, Lamiaceae 20 de specii, Fabaceae-16 specii,

Rosaceae 18 specii. 9 familii includ cîte 4-7 specii, iar restul 47 de familii includ 1-3 specii de

plante vasculare. Au fost evidenţiaţi 20 de specii de arbori, 15 specii de arbuşti şi 192 de specii

de plantei erboase.

Arboretul. Este constituit din 21 specii de arbori. În arboretele natural fundamentale

predomină plopul alb (Populus alba) şi stejarul pedunculat (Quercus robur). Sunt suprafeţe mici

pe malurile albiei vechi a Nistrului, unde este multă salcie (Salix alba). Pe la margini de pădure

creşte mult arţar american (Acer negundo) şi sălcioara (Elaeagnus angustifolia).

Stratul arbuştilor. Este constituit din 17 specii de arbuşti.

Stratul ierburilor. În Aria protejată Grădina Turcească au fost evidenţiate 194 specii de plante

ierboase. În comunităţile forestiere de stejar pedunculat în timpul perioadei de vegetaţie se

evidenţiază cîteva sinuzii. Primăvara devreme, pînă la apariţia frunzelor pe copaci, înfloresc

viorelele (Scilla bifolia), brebeneii (Corydalis solida), floarea vîntului (Anemonoides

ranunculoides), găinuşa (Isopyrum thalictroides), grîuşorul (Ficaria verna). Puţin mai tîrziu

înfloresc lăcrămioarele (Convallaria majalis). Sunt cîteva specii de plante care îşi păstrează o

parte de frunze în timpul iernii: Asarum europaeum, Galeobdolon luteum. Gradul de acoperire cu

ierburi variază în funcţie de arboret. Primăvara, pînă la apariţia frunzelor pe copaci, gradul de

acoperire în multe locuri este de 90%. La sfîrşitul lunii august gradul de acoperire cu stratul

ierbos în aceleaşi locuri scade pînă la 30%.

În aria protejată au fost evidenţiate 9 specii de plante rare. Lunaria rediviva, Salvinia natans.

Lunaria rediviva şi Salvinia natans, aceste dau specii sunt incluse în Cartea Roşie a Republicii

Moldova. Peştişoara (Salvinia natans) este inclusă în lista speciilor de plante rare. După gradul

de raritate aceste plante în Aria protejată Grădina Turcească se repartizează astfel:

Specie dispărută – taxon dispărut – Trapa natans. Populaţia de cornaci în anii 1960-1970

acoperea mari suprafeţe în albia veche a Nistrului. Actualmente cornacii au dispărut.

Specie periclitată (EN) – taxon în pericol de exterminare, a cărui supravieţuire este

improbabilă, dacă factorii cauzali continuă să acţioneze 3 specii – Asparagus oficinalis, Lunaria

rediviva, Salvinia natans.

Specie rară – taxon care şi-a redus arealul de răspîndire – Acorus calamus, Listera ovata.

Risc mic (LR) – taxon a cărui existenţă constituie un risc mic – Asparagus verticilata,

Epipactis heleborine, Sagittaria sagittifolia, Glycyrrhiza echinata.

Analiza bioformelor. Speciile de plante evidenţiate în Aria protejată Grădina Turcească sunt

atribuite la 6 categorii de bioforme. Numeric predomină hemicriptofitele – 45%, fanerofitele

înregistrează -17%, geofitele 14%, terofitele 11%, helohidatofitele 9% iar hamefitele 4%.

Celelalte categorii au un grad de participare nesemnificativ (figura 1).

Figura 1. Spectrul bioformelor (%)

Analiza ecologică. A fost analizată adaptabilitatea plantelor faţă de trei indici ecologici:

umiditatea solului (U), temperatura aerului (T) şi reacţia solului (R).

În raport cu exigenţele faţă de umiditatea solului (U) în flora Ariei protejate Grădina

Turcească a fost evidenţiată ponderea speciilor mezofite – 41,2%, xeromezofitele – 24,7% şi

mezohigrofitele – 11,5% (figura 2). Spre deosebire de ariile protejate situate pe platouri aici este

mai mare cota hidrofitelor – 16,5% şi a ultrahidrofitelor – 6,1%.

 

Figura 2. Spectrul indicilor de umiditate-U (%)

Conform cerinţelor faţă de temperatura aerului, în flora Ariei protejate Grădina Turcească

predomină speciile mezoterme – 72,6%. Cota speciilor moderat termofile este cu mult mai mică

– 10,5%. De asemenea, este mică şi cota speciilor amfitolerante – 12,9% (figura 3).

 

Figura 3. Spectrul indicilor de temperatură-t (%)

În raport cu exigenţele faţă de reacţia solului (R) pentru flora Ariei protejate Grădina

Turcească sunt caracteristice speciile slab acideneotrofile – 38,4%, urmate de cele eurionice

(amfitolerante) – 31,3% şi de cele acid-neutrofile – 23,2% (figura 4). În general exigenţele faţă

de reacţia solului în Aria protejată Grădina Turcească repetă, în mare măsură, pe cele din

pădurile de deal atît doar că indicii sunt mai mari şi cresc în direcţia scăderii acidităţii.

 

Figura 4. Spectrul indicilor de reacţie a solului - r (%)

Analiza geoelementelor. În flora Ariei protejate Grădina Turcească predomină speciile

euroasiatice 59%, care sunt urmate de speciile europene (18%). Elementele cosmopolite (12%)

sunt urmate de cele circulmpolare (4%), pontice (4%) şi adventive (3%) (figura 5).

 

Figura 5. Spectrul geoelementelor (%)

Diversitatea fitocenotică. Comunităţile vegetale din Aria protejată Grădina Turcească au fost

atribuite la 10 asociaţii, dintre care 4 asociaţii forestiere şi 2 asociaşii cu plante ruderale:

Impacte naturale şi antropice. În albia veche a Nistrului s-au produs schimbări esenţiale ale

condiţiilor hidrologice. A scăzut nivelul apei şi au dispărut cîteva specii de plante rare. Conform

Н. Смирнова-Гараева [1975], în anii 1960-1970, în albia veche a Nistrului au fost înregistrate

aşa specii de plante rare: Nymphaea alba, N. candida, Nuphar luteum, Trapa natans. Cornacii

(Trapa natans) ocupau mari suprafeţe. Cornacii au dispărut ca urmare a faptului că nucile au fost

mîncate de către animalele din bazinul acvatic. În anul 2008, cînd am efectuat cercetările asupra

acestor specii, am evidenţiat doar cîteva locuri cu puţine exemplare de peştişoară (Salvinia

natans).

În rezultatul folosirii unor tehnologii neadecvate în gestionarea arboretelor natural

fundamentale, în Aria protejată Grădina Turcească au apărut 33,3 ha arborete parţial derivate,

34,1 ha arborete total derivate şi 20,9 ha arborete artificiale.

În Aria protejată Grădina Turcească s-au creat 18 arboreturi cu o suprafaţă totală de 20,9 ha în

condiţii necorespunzătoare staţiunii.

În ecosistemele forestiere au avut loc anumite intervenţii în timpul efectuării lucrărilor de

construcţii hidrotehnice. Au fost săpate canale şi a fost afectat arboretul din aceste suprafeţe.

Conservarea biodiversităţii. Aria protejată Grădina Turcească include comunităţi forestiere

caracteristice de luncă (sălcişuri, plopişuri, stejărete), comunităţi acvatice şi palustre. În

rezultatul inventarierii florei a fost evidenţiat un genofond constituit din 232 de specii de plante

vasculare, dintre care 21 specii de arbori, 17 specii de arbuşti şi 194 specii de plante ierboase.

În arie sunt prezente 9 specii de plante rare şi cîţiva arbori cu dimensiuni remarcabile. Lunaria

rediviva şi Salvinia natans, aceste două specii de plante rare sunt incluse în Cartea Roşie a

Republicii Moldova. Aşadar, Aria protejată Grădina Turcească este o suprafaţă reprezentativă de

pădure de luncă caracteristică pentru pădurile din lunca Nistrului Inferior. După compoziţia

floristică şi peisagistică, este o suprafaţă de pădure valoroasă.

Conform Hotărîrii Guvernului Moldovei nr. 5 din 8 ianuarie 1975, această suprafaţă de

pădure a fost luată sub protecţia statului, fiind atribuită la categoria arii protejate de păduri

valoroase. Prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1539 din 25 februarie 1998,

această suprafaţă de pădure a fost confirmată ca arie protejată şi atribuită la categoria Rezervaţie

peisagistică.

Rezervaţia Silvică ”Copanca” Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 167 ha, lângă satul Copanca

raionul Căuşeni.

Monument al naturii hidrologic “Izvorul lui Suvorov” Este Arie protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha, la 1,5 km nord-vest de satul

Hagimus, raionul Căuşeni, în Vâlcea.

Rezervaţia Silvică ”Leuntea” Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 30 ha, lângă satul Leuntea

raionul Căuşeni.

Râpa “Taraclia”La începutul secolului XX învățătorii școlii de meserii C.A.Trofimovschii și A.N.

Tarabuchin au găsi în rîpa lui Vișan (Fig16), situată la 1,5 km depărtare de centrul satului oase

de mamifiere fosile cu vîrsta geologică de 7-8 milioane de ani. În anul 1901 rîpa a fost vizitată de

către profesorul universității din Odesa V.D.Lazarev, care a apreciat la justa valoare aceasta

descoperire. Datorită lucrărilor vestitului geograf I.P.Homenco, rîpa de la Taraclia capătă un

renume mondial. Despre rîpa lui Vișan s-a vorbit la Conferința Mondială a paleontologilor care

și-a ținut lucrările în anul 1910 la Geneva. În anul 1913 Țarul Rusiei a emis un “Ucaz” special

prin care rîpa lui Vișan din satul Taraclia gubernia Basarabia era declarată ca prima rezervație

paleontologică din Imperiul Rus. În rezultatul săpăturilor au fost găsite resturi fosile a

hiparionilor – strămoși ai calului care trăiau în turme. De asemenea au fost găsite și resturi ale

mastodonților – animale asemănătoare cu elefantul de azi; dinopterilor – mamifere uriașe cu

înălțimea de cinci metri și lungimea de șase metri, avînd o trompă ca a elefntului și doi fildeși pe

maxilarul inferior, îndoiți în jos; rinocerilor, antilopelor, girafelor, tigrilor cu colți de sabie – în

total 56 de specii. Resturile fosile, găsite la Taraclia, au fost prezentate la multe expoziții

internaționale privind evoluția lumii pe pămînt. O parte din materialul paleontologic se păstrează

la universitatea din Odesa, în Muzeul etnografic din Chișinău și la Institutul paleontologic din

Sankt-Petersburg(Rusia).

Râpa “Taraclia”

Ape minerale curative (hidrocarbonatate clorurate sodice) din satele

Copanca si Tanatari

Stejarii seculari din satul Hagimus

Traditii și obiceiuri specifice raionului CauseniRaionul Causeni este bogat în tradiţiile pe care le posedă. Unul din cel mai important

obicei este cel de a întâlni oaspeţii cu pâine coaptă în sobă, sare şi un pahar de vin. În acest mod

ne arătăm tot respectul şi căldura cu care vă primim în casele noastre.

Pe 6 decembrie Sfântul Nicolae, această sărbătoare deschizând

uşile celor de iarnă. Specific acestei zi, este faptul că o asteaptă cel mai mult copiii, deoarece în

noaptea de Sf. Nicolae, cei care au fost cuminţi pe tot parcursul anului, şi care îşi curăţă mereu

încălţămintea, găsesc în ea dulciuri sau multe alte daruri.

De Crăciun, maturii, dar în special copiii umblă cu colindatul de la casă la casă, astfel

vestind naşterea Domnului. Copiii fiind mascaţi corespunzător, după colind, sunt răsplătiţi de

către gazdă cu dulciuri sau bani.

De anul nou copiii umblă cu uratul, dorindu-le stăpânilor caselor un an nou fericit,

prosper şi cu cât mai multe realizări frumoase; recompensele pentru urările copiilor pot fi de

asemenea dulciuri.

De Paşti tradiţiile sunt mai numeroase. În ajun de Paşti gospodinele încondeiază ouăle,

culoarea tradiţională fiind roşie, mai apoi coc cozonacul, după care în noaptea învierii Domnului,

membrii familiei merg la sfinţirea acestor bucate specifice. Iar în dimineaţa după sfinţire, fiecare

se spală pe obraji cu un ou roşu şi altul alb, ceea ce simbolizează puterea şi puritatea, acest

“ritual” fiind urmat de o masă la care toată familia sărbătoreşte împreună.

Duminica Mare este specifica prin curatarea fintinilor din sat. In aceste zile barbatii se

aduna in grupuri si ii ajuta pe proprietarii fintinilor, care le sunt lasate mostenire de la strabunei,

prin cimpuri, sau chiar in sat pentru a le curati, iar gospodinile ii servesc pe toti cu placinte

gustoase.

Sfântul Andrei, o zi în care fetele se distrează făcând mici vrăjitorii. Cu ajutorul lor ele

îşi afla sortitul. Iar băieţii, în această noapte, fură porţile de la casele fetelor, pentru ca acestea,

trezindu-se dimineaţa fără ele, să pornească în căutarea lor.

1 Martie este sărbătoarea venirii primăverii. Începând cu această dată toţi locuitorii

Moldovei îşi pun pe haine, în regiunea inimii, mărţisoare. Ele prezintă simboluri unice, în care

este obligatorie prezenţa culorilor alb şi roşu. Albul semnificând puritatea, iar roşul – viaţa.

2.3 Aprecierea infrastructurii turistice din raionul CauşeniActualmente raionul Causeni dispune de o infrastructură turistică foarte modestă.

Amplasarea localităţilor causeniene în nemijlocita apropiere de Chişinău, precum şi

potenţialul lor peisajistic deosebit, - constituie o premiză reală pentru dezvoltarea în acest spaţiu

a atracţiilor turistice.

Până în prezent nu a fost valorificat la justa lui valoare potenţialul turistic al raionului,

care este sursa directă şi indirectă de acumulare a veniturilor în bugetele locale şi totodată o

posibilitate de creare a noilor locuri de muncă în sfera serviciilor.

În conformitate cu Hotărârea Consiliului Internaţional al Turismului, dezvoltarea

turismului trebuie să echilibreze relaţiile între mediul ambiant şi dezvoltarea economică a

fiecărei regiuni aparte.

În raion funcţionează 1 restaurant şi un hotel. Pe teritoriul raionului funcţionează o tabără de

odihnă „Ghiocel” renovată şi reutilată, o mănăstire de femei, biserici şi monumente istorice.

Raionul are 14713  ha de plantaţii forestiere, teritoriul este spălat de apele Nistrului şi Botnei.

Raionul are o reţea de drumuri auto şi feroviare de importanţă naţională şi internaţională care

acordă un şir de avantaje pentru dezvoltarea de perspectivă. Pe teritoriul raionului se extinde o

reţea de drumuri cu lungimea totală de 387,3 km, inclusiv 190,4 km drumuri modernizate.

Ramurile principale ale raionului sunt agricultura şi industria prelucrătoare. Economia

raionului la moment înregistrează 15721 agenţi economici.

Industria prelucrătoare şi agricultura sunt ramurile dominante în economia raionului, de

care în mod hotărâtor depind veniturile bugetului şi asigurarea progresului socio-economic.

În structura ramurală a industriei raionului cota majoră revine industriei prelucrătoare

(vinificaţia, prelucrarea laptelui, produse de panificaţie), ramura care se bazează pe materia

primă locală.

Reţeaua şcolară in raion este constituită din 37 instituţii de invăţămant, un centru de

creaţie pentru copii, 31 instituţii preşcolare.

În raionul Căuşeni funcţionează:

1 spital cu fondul general de 292 de paturi

19 OMF

13 Centre de Sănătate

5 Puncte Medicale

13 laboratoare clinico – diagnostice

 

CULTURA

  37- case şi cămine culturale

        31-formaţii folclorice cu titlul model

        74 -formaţii artistice de amatori, cu un număr de 1200 participanţi 

        Şcoala de Arte din oraşul Căuşeni

        Şcoala de muzică din oraşul Căinari

        Şcoala de muzică din satul Copanca

        Muzeul de istorie şi etnografie din oraşul Căuşeni

        Casa Muzeu “Alexei Mateevici “din satul Zaim

        Casa Muzeu “Alexei Mateevici “din oraşul Căinari

        Muzeul de istorie şi etnografie din satul Copanca

        BIbiblioteci publice - 45 , inclusiv 9 filiale pentru copii

MONUMENTE

        35 Istorice (obeliscuri,busturi,memoriale)

        14 Arheologice(aşezări,ceztăţi,morminte)

        22 Biserici

        1 Mănăstire

Potenţialul uman, aşezarea geografică, tradiţia din acestă zonă permit raionului Căuşeni şi

populaţiei băştinaşe să spere la un viitor mai frumos, care ar corespunde in tocmai

particularităţilor ce ii caracterizează: hărnicia, ospitalitatea şi omenia.

III. Posibilităţile de includere a obiectivelor turistice şi a infrastructurii

turistice din raionul Căuşeni în circuitul turistic national şi international3.1. Aprecierea potenţialului turistic al raionului Căuşeni prin prisma indicatorilor

de evaluare turistica

Datorită expansiunii fenomenului – turism – tot mai multe comunităţi din întreaga lume

sunt şi vor fi implicate în turism - situaţie caracteristică şi pentru Republica Moldova.

Investiţiile private fac parte din forţele motrice ale dezvoltării sociale, şi în mod egal ale

dezvoltării teritoriale. Una dintre sarcinile amenajării turistice a teritoriului consta, în acord cu

obiectivele sale, să furnizeze investitorilor privaţi o perspectivă de dezvoltare prospectivă şi o

securitate în termen de amenajare. În plus, politica amenajării turistice a teritoriului va trebui să

contribuie, împreună cu politicile sectoriale adecvate, la creşterea atractivităţii regiunii pentru

investiţii private la nivel local, raional, naţional, internaţional.

Obiectivele Programului raional de dezvoltare social-economică au ca scop:

crearea condiţiilor pentru menţinerea unui nivel înalt şi stabil al creşterii economice şi al

locurilor de muncă în raion;

obţinerea progresului social cu recunoaşterea nevoilor şi cerinţelor fiecărui cetăţean;

protecţia mediului, conservarea şi utilizarea raţională a resurselor naturale;

Realizarea obiectivelor de bază se va efectua prin intermediul diverselor programe regionale

şi locale, acţiunile cărora vor fi axate pe:

crearea condiţiilor pentru relansarea şi retehnologizarea industriilor competitive, cu pieţe

potenţiale de desfacere;

promovarea exporturilor în baza creşterii competitivităţii producţiei autohtone;

edificarea unei agriculturi întemeiate pe tehnologii avansate, extensiunea cunoştinţelor

noi şi dimensiunii optime a exploatării;

stimularea prioritară a întreprinderilor mici şi mijlocii;

amenajarea teritoriului şi dezvoltarea turismului.

3.2. Infrastructura turisctica

Pentru ca turismul raionul Causeni sa prospere, intreprinderile turistice din sectorul public si cel

privat trebuie sa opereze cu un minimum de cerinte administrative. Reglementarea activitatii

intreprinderilor din industria turistica este necesara pentru a asigura:

-calitatea serviciilor si facilitatilor conform standardelor internationale;

- protectia si securitatea turistilor;

- angajarea unui personal calificat.

Se recomanda ca licentele privind activitatile de turism sa fie acordate de Departamentul

Dezvoltarea Turismului.

In prezent activitatea turistica se desfasoara preponderent in raion. Este binevenita

extinderea si dezvoltarea echilibrata a activitatilor de turism pe tot teritoriul raionului, ceea ce va

genera locuri noi de munca si beneficii socio-economice pentru comunitatile locale. Aceasta va

necesita masuri de coordonare la nivel local. Departamentul Dezvoltarea Turismului, in calitatea

sa de autoritate a administratiei publice de specialitate, reglementeaza activitatea de turism la

nivel national, or, la nivel teritorial, este necesara crearea unor servicii de specialitate

suplimentare. Autoritatile locale vor fi incurajate sa ia in considerare potentialul turistic din

regiunile lor si, in colaborare cu Departamentului Dezvoltarea Turismului, sa determine directiile

de dezvoltare a turismului la nivel teritorial si sa creeze servicii teritoriale de specialitate.

Realizarea obiectivelor de dezvoltare a turismului în raion necesită următoarele măsuri:

Formarea unei structuri teritoriale de coordonare a turismului .

Elaborarea programelor de formare şi dezvoltare rapidă a infrastructurii turistice.

Prin intermediul cooperării internaţionale de găsit mijloace pentru construcţia unei reţele

de hoteluri mici şi mijlocii şi alte unităţi de cazare în zonele turistice prioritare din raion.

Elaborarea şi realizarea programelor de dezvoltare a turismului rural, de vânătoare, de

congres şi alte forme de turism.

Pregătirea profesională a personalului respectiv în termenii standartelor internaţionale.

3.3 Implimentarea politicelor de promovare a obiectivelor turistice şi a

activitatilor turistice din raionul CăuşeniRecomandaţii şi soluţii:

- Consolidarea tuturor actorilor implicaţi în dezvoltarea activităţii turistice în raionul

Ialoveni;

- Elaborarea concepţiei de dezvoltare durabilă a turismului în raionul Ialoveni;

- Transparenţa activităţilor turistice derulate în raion;

- Organizarea unor campanii de promovarea a potenţialului turistic al raionului Ialoveni;

- Crearea Centrului Informaţional Turistic, care se va ocupa dezvoltarea şi promovarea

turismului în zonă;

- Promovarea practicilor turistice de succes în rîndul populaţiei;

- Crearea şi certificarea spaţiilor adecvate;

- Instruirea şi brevetarea personalului din domeniul turistic;

- Consolidarea relaţiilor de partineriat;

- Alocarea de resurse financiare pentru dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

- Atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea turismului;

- Eliberarea spaţiului clădirilor vechi din sat pentru muzeu;

- Înăsprirea sancţiunilor privind încălcările legislaţiei cinegetice;

- Întreprinderea măsurilor de contracarare a tăierilor ilicite a arborilor şi arbuştilor şi

distrugerea

speciilor rare din flora regiunii;

- Conservarea biodiversităţii forestiere prin:

1. reconstrucţia ecologică a pădurilor

2. conservarea habitatelor şi comunităţilor forestiere valoroase prin implementarea unei

reţele de arii naturale protejate de stat.

3.4 Analiza SWOT a obiectivelor turistice din raionul CăuşeniAvantaje şi oportunităţi investiţionale

Amplasarea la intersecţia importantelor drumuri naţionale şi internaţionale,

accesul la cale ferată.

Apropierea de Vama Bender facilitează comerţul dintre agenţii economici de pe

ambele maluri ale Nistrului.

Costul relativ mic al forţei de muncă.

Disponibilitatea spaţiilor industriale favorabile utilizării pentru depozitare,

congelare, prelucrare şi producere.

Accesul la zăcăminte de resurse naturale pentru materiale de construcţii.

Bonitatea solului relativ înaltă.

Densitatea relativ înaltă a drumurilor naţionale.

Există condiţii favorabile dezvoltării punctelor organizate de colectare a materie

prime agricole.

Abundenţa factorilor de producere necesari pentru dezvoltarea ramurilor

industriale de prelucrare a materiilor prime.

Dezavantaje şi riscuri investiţionale

În interiorul consiliilor locale şi raionale se atestă o fragmentare politică

pronunţată.

Conform celor relatate de companiile private, aceasta afectează în mod

negativ climatul investiţional local.

Agricultura şi o bună parte din companiile industriale (vinicole, de

conserve, congelarea şi depozitarea producţiei agricole) sunt afectate

sistematic de calamităţile naturale (în special grindină şi îngheţuri).

Insuficienţa punctelor organizate de colectare a materiei prime agricole.

Lipsa de transparenţă privind activitatea administraţiilor publice locale.

Calitatea proastă a întregii infrastructuri de suport a businessului.

Emigrarea masivă a populaţiei şi, drept rezultat, ponderea relativ mică a

populaţiei cu vârsta aptă de muncă în totalul populaţiei prezente.

Lipsa sistemelor eficiente de irigare şi localizarea geografică determină

expunerea relative înaltă a raionului la hazardurile naturale:secetă,

grindină şi îngheţuri.

Procedurile birocratice privind obţinerea permiselor de funcţionare pentru

agenţii economici locali, lipsa transparenţei în activitatea administraţiilor

publice locale şi continuarea degradării infrastructurii economice ar putea

cauza fenomenul de dezinvestire din raion în favoare celor vecine.

Concluzii şi recomandări

M-am născut pe o colină însorită plină de splendoarea unei naturi binecuvântate sub

soare. Într-un sat melancolic cu ochi de izvoare, cu păr stufos de codri deşi, cu căsuţe zâmbind

îndrăzneţ spre crugul cerului. Şi m-am trezit deodată umblând pe riduri de poteci în sus şi în jos,

privind cu ochii mari deschişi spre lume, în aceasta frântură de rai pământesc.

Pădurile, spânzurate parcă de nori, mi-au dat speranţa şi îndârjirea de a atinge cerul;

dealurile mi-au descris în linii unduitoare şi înălţimi abrupte, scene de măreţie şi înţelepciune.

Aşa e raionul meu! Pare perfect şi este miraculos pentru mine, fiindcă s-a înălţat pe

temelia sufletului meu. Şi nu doar bat inimile noastre în acelaşi timp, ci sunt una şi aceeaşi, aşa

încât îl voi purta cu mine pe bătrânul sat, oricât de departe m-aş rătăci prin lume. Acest loc cu

sufletul în cer şi cu trupul pe pământ trăieşte în ambele spaţii. Aici pe acest meleag am cunoscut

primele succese și tot aici am plîns de tristețe și de bucurie.

Mîndria și bogăția raionului Căuşeni sunt oamenii gospodari și cu inima deschisă gata

oricînd să te găzduiască și să te mîngie cu o vorbă bună. Aici au crescut personalități bine

cunoscute, ne mîndrim pentru ca ne-au făcut cunoscut satul atît în țară cît și peste hotare.

Rîul Botna care străbate regiunea înfrumusețează raionul, iar pădurile care ne inconjoară

sunt o adevărată bogăție care ne oferă loc de odihnă ,recreere ,momente de cuget , aer proaspăt,

este inima raionului Căuşeni.

BibliografieWebibliografie

http://mycovenant.eumayors.eu/docs/seap/20488_1408027611.pdf

http://www.primaria.md/p/116

http://www.causeni.md/ro/group/Raionul_C%C4%83u%C5%9Feni/

http://www.causeni.md/ro/static/22/

file:///C:/Users/Lenka/Downloads/Probleme_si_solutii_investitionale_in_Regiunea_de_Dezvoltare_Sud.pdf

http://www.arta.md/cv/gutu-ion2.pdf