Secretul iernii usoare: Catina

Sfarsiti si incepeti anul cu planta vietii. Retete noi, din fructe, scoarta si radacini.

Sa mai descrii inca o data catina e aproape un pleonasm. Am scris asa de mult si de des despre ea in paginile revistei, incat planta tepoasa, zburlita, agatata in tufe, pe margini abrupte de drumuri si de paduri. Semn distinct: fructele marunte, portoales in contrast cu albul imaculat al zapezii. Da. Catina este o planta ce traieste si iarna. Creste din Carpati si pana in Himalaya, unde ajunge la altitudini de peste 5000 de metri, fiind una din speciile vegetale cele mai rezistente din lume. Este printre putinele plante medicinale care pot

de iarna, fructele sale rezistand pe ramuri fara sa-si piarda proprietatile terapeutice, chiar la geruri de Remediu natural cu numeroase aplicatii terapeutice, ea este in primul rand un incomparasa de bantuit de raceli si de gripe. Nu va ramane decat sa mergeti sa o cumparati de la piata sau, si mai bine, sa o culegetgratis si o cura de oxigen. Unde gasim catina

si cum o recunoastem Catina (Hipophae rhamnoides) este un arbust foarte putin pretentios la conditiile de sol sau la precipitatii. Este mare iubitoare de lumina si creste in glocurile unde alte plante nu pot vegeta. Asa ca o vom gasi pe prundisuri, pe coastele de deal uscate si erodate, pe terenurile saraturoase, pe stancarii, dar si luncile raurilor. Are ramurile albicioase si "inarmate" cu spini puternici, pentru a se apara de orice fel de daunator. In acimposibil de confundat, fructele sale portocalii fiind singurele care au mai ramas pe ramuri si nu sunt uscate, ceea ce o fac Ce folosim de la catina In principal, se folosesc fructele, care sunt o adevarata farmacie, continand aproape toate vitaminele si mineralele necesare organismului uman. Foarte putini stiu insa ca si alte parti ale plantei au proprietati terapeutice deosebite. De pilda, scoarta de pe ramuri are efecte antisepticeputernice, in timp ce radacinile sunt un antibiotic si un stimulent imunitar extraordinar.Fructele se desprind foarte greu de pe ramuri, iar spinii va vor rani in timpul culesului. Pentru a simplifica lucrurile, crengutele idesprinse prin taiere de pe trunchi, urmand ca ulterior sa fie luate fructele de pe ramuri cu ajutorul unei furculite. Contradauna plantei, care are o asemenea vitalitate, incat in urma taierii va scoate de doua indesi arbustii de catina din gardurile vii) in anul urmator de vegetatie.Scoarta de pe ramurile care raman dupa culegerea fructelor se desprinde simplcu scoarta, asa cum vom vedea in continuare, la metodele de preparare.Radacinile sunt rareori folosite in terapie, pentru ca, pe de o parte, sunt greu de obtinut (dezparte, taierea lor, spre deosebire de cea a crengutelor, afecteaza grav vitalitatea arbustului. In plus, aceste radacini au pscoarta, asa ca avem un inlocuitor valoros. Cum preparam scoarta

si ramurile de catina Pulberea - se obtine din scoarta lasata la uscat vreme de doua saptamani si apoi macinata cu rasnita electrica de cafea. Se obtine astfevirtuti vindecatoare deosebite, din care se administreaza cate o jumatate de lingurita de patru ori pe zi.Tinctura - sapte linguri de praf de coaja se pun intr-o sticla cu 250 ml alcool alimentar de 70strecoara. Se ia de 3 ori pe zi cate o lingurita diluata in 100 ml apa. Extern, se dilueaza in functie de toleranta si se aplica pe rani ca cicatDecoctul - se obtine din crengile necojite si cu eventualele frunze care au ramas. Doua maini de ramuri de catina, maruntide litru de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul obtinut se pune deoparte, iar ramurile se maruntesc si la foc mic, dupa care se filtreaza si se lasa la racit. In final, se combina cele doua extracte, obtinanduconsuma pe parcursul unei zile. Preparat dezinfectant - se fierbe o mana de ramuri de catina, taiate marunt, in jumatate de litru de otet, la fracit si se filtreaza. Ramurile ramase dupa filtrare se ard complet, iar cenusa rezultata se combina cu putin din otetul obtipasta, care se aplica pe locurile afectate. Cum preparam fructele de catina

Sfarsiti si incepeti anul cu planta vietii. Retete noi, din fructe, scoarta si radacini.

a mai descrii inca o data catina e aproape un pleonasm. Am scris asa de mult si de des despre ea in paginile revistei, incat o cunoasteti, desigur, pe dinafara: o planta tepoasa, zburlita, agatata in tufe, pe margini abrupte de drumuri si de paduri. Semn distinct: fructele marunte, portocalii, extrem de vizibile si de vii, mai

ina este o planta ce traieste si iarna. Creste din Carpati si pana in Himalaya, unde ajunge la altitudini de peste 5000 de metri, fiind una din speciile vegetale cele mai rezistente din lume. Este printre putinele plante medicinale care pot fi culese si pe vreme

si piarda proprietatile terapeutice, chiar la geruri de - 40 de grade Celsius, sub zapezi de peste un metru.

Remediu natural cu numeroase aplicatii terapeutice, ea este in primul rand un incomparabil energizant, ideal pentru fortificarea sistemului imunitar, in acest sezon asa de bantuit de raceli si de gripe. Nu va ramane decat sa mergeti sa o cumparati de la piata sau, si mai bine, sa o culegeti direct din natura, ca sa faceti pe

este un arbust foarte putin pretentios la conditiile de sol sau la precipitatii. Este mare iubitoare de lumina si creste in geta. Asa ca o vom gasi pe prundisuri, pe coastele de deal uscate si erodate, pe terenurile saraturoase, pe stancarii, dar si

luncile raurilor. Are ramurile albicioase si "inarmate" cu spini puternici, pentru a se apara de orice fel de daunator. In aceasta perioada a anului este practic imposibil de confundat, fructele sale portocalii fiind singurele care au mai ramas pe ramuri si nu sunt uscate, ceea ce o face foarte usor de recunoscut.

unt o adevarata farmacie, continand aproape toate vitaminele si mineralele necesare organismului uman. Foarte putini stiu insa ca si alte parti ale plantei au proprietati terapeutice deosebite. De pilda, scoarta de pe ramuri are efecte antiseptice, astringente si remineralizante foarte puternice, in timp ce radacinile sunt un antibiotic si un stimulent imunitar extraordinar.

se desprind foarte greu de pe ramuri, iar spinii va vor rani in timpul culesului. Pentru a simplifica lucrurile, crengutele incarcate cu fructe vor fi mai intai desprinse prin taiere de pe trunchi, urmand ca ulterior sa fie luate fructele de pe ramuri cu ajutorul unei furculite. Contrar asteptarilor, acest tratament nu va

rma taierii va scoate de doua - trei ori mai multe ramuri (este o metoda folosita de gradinari pentru a indesi arbustii de catina din gardurile vii) in anul urmator de vegetatie.

de pe ramurile care raman dupa culegerea fructelor se desprinde simplu, prin cojirea cu un cutit. Pentru simplificare, in terapie se folosesc ramurile cu tot cu scoarta, asa cum vom vedea in continuare, la metodele de preparare.

sunt rareori folosite in terapie, pentru ca, pe de o parte, sunt greu de obtinut (dezgroparea acestora nu este o treaba deloc usoara), iar pe de alta parte, taierea lor, spre deosebire de cea a crengutelor, afecteaza grav vitalitatea arbustului. In plus, aceste radacini au proprietati destul de asemanatoare cu

se obtine din scoarta lasata la uscat vreme de doua saptamani si apoi macinata cu rasnita electrica de cafea. Se obtine astfel un praf griin care se administreaza cate o jumatate de lingurita de patru ori pe zi.

o sticla cu 250 ml alcool alimentar de 70-80 de grade. Se lasa la macerat 15 zile, agitand des, dupa care se 3 ori pe zi cate o lingurita diluata in 100 ml apa. Extern, se dilueaza in functie de toleranta si se aplica pe rani ca cicatrizant.

se obtine din crengile necojite si cu eventualele frunze care au ramas. Doua maini de ramuri de catina, maruntite in prealabil, se lasa intrde litru de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul obtinut se pune deoparte, iar ramurile se maruntesc si se fierb vreme de douazeci de minute

t. In final, se combina cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ trei sferturi de litru de preparat, care se

se fierbe o mana de ramuri de catina, taiate marunt, in jumatate de litru de otet, la foc mic, vreme de 10 minute, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. Ramurile ramase dupa filtrare se ard complet, iar cenusa rezultata se combina cu putin din otetul obtinut anterior, asa incat sa se formeze o

cunoasteti, desigur, pe dinafara: o calii, extrem de vizibile si de vii, mai

ina este o planta ce traieste si iarna. Creste din Carpati si pana in Himalaya, unde ajunge la altitudini de peste vreme

40 de grade Celsius, sub zapezi de peste un metru. abil energizant, ideal pentru fortificarea sistemului imunitar, in acest sezon

i direct din natura, ca sa faceti pe

este un arbust foarte putin pretentios la conditiile de sol sau la precipitatii. Este mare iubitoare de lumina si creste in general in eta. Asa ca o vom gasi pe prundisuri, pe coastele de deal uscate si erodate, pe terenurile saraturoase, pe stancarii, dar si in

ta perioada a anului este practic e foarte usor de recunoscut.

unt o adevarata farmacie, continand aproape toate vitaminele si mineralele necesare organismului uman. Foarte putini stiu ente si remineralizante foarte

ncarcate cu fructe vor fi mai intai r asteptarilor, acest tratament nu va

trei ori mai multe ramuri (este o metoda folosita de gradinari pentru a

u, prin cojirea cu un cutit. Pentru simplificare, in terapie se folosesc ramurile cu tot

groparea acestora nu este o treaba deloc usoara), iar pe de alta roprietati destul de asemanatoare cu

l un praf gri-albicios, cu

80 de grade. Se lasa la macerat 15 zile, agitand des, dupa care se rizant.

te in prealabil, se lasa intr-o jumatate se fierb vreme de douazeci de minute

se aproximativ trei sferturi de litru de preparat, care se

oc mic, vreme de 10 minute, dupa care se lasa la nut anterior, asa incat sa se formeze o

A-PDF OFFICE TO PDF DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark

In siropul de catina puneti miere, nu zahar Sucul proaspat se obtine din fructele de catina de curand culese, care se spala cu apa rece si apoi se zdrobesc in mixer sau prin masina de tocat. Se obtine un suc gros, portocaliu la culoare, care se consuma in maximum 24 de ore de la preparare. Se iau 2-3 linguri de patru ori pe zi, de obicei diluat cu suc de mere. Siropul se prepara amestecand o jumatate de litru de suc cu o jumatate de litru de miere. Dupa omogenizare, acest amestec se pastreaza intr-o sticla bine inchisa, la frigider, unde rezista si cateva luni. Se iau cate patru-sase linguri pe zi, in cure de lunga durata. Pulberea de fructe uscate se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a fructelor uscate. Se administreaza cate o lingurita, de patru ori pe zi, ca vitaminizant si remineralizant. Uleiul de catina poate fi extras numai cu o aparatura speciala. Il gasim in Plafaruri si farmacii, ca atare, sau conditionat sub forma unor gelule. Se administreaza cate 30 de picaturi, de trei ori pe zi, in cure de minimum trei saptamani. Catina in uz intern Imunitate scazuta, sensibilitate la infectii - se va face o cura cu suc de catina, din care se beau 3 linguri, de patru ori pe zi, diluat cu putina apa sau suc de mere. Acest suc are puternice efecte remineralizante si vitaminizante, ajutand organismul sa lupte cu boala. Mai mult, fructul de catina are proprietati antibiotice, combatand direct infectiile bacteriene. Hepatita acuta, hepatita cronica evolutiva, ciroza in faze incipiente - o eficienta extraordinara are urmatorul preparat: un sfert de litru de decoct de ramuri, obtinut dupa reteta de mai sus, se combina cu o jumatate de pahar (100 ml) de suc proaspat de fructe de catina. Rezulta o licoare foarte putin placuta la gust, dar cu efecte antivirale, tonice si regenerative hepatice extraordinare. Se beau doua pahare (aproximativ 400 ml) din acest preparat zilnic, in cure de minimum doua luni. Adjuvant in gripa, bronsita, pneumonie - se iau zilnic 6 linguri de sirop de catina pe stomacul gol, cu putina apa. Este un stimulent imunitar rapid, mareste rezistenta organismului la accesele de febra, grabeste vindecarea. Hemoragii interne - ca prim ajutor, pana la tratamentul medical de specialitate, se administreaza doua lingurite de pulbere de scoarta de catina pe stomacul gol, cu putina apa. Are efecte astringente si cicatrizante extrem de puternice. Copii rahitici, distrofici, foarte sensibili la boli - se administreaza in fiecare zi cate 6 lingurite din amestecul in parti egale ale sucului de fructe cu decoctul de tulpini de catina. In ciuda gustului, are efecte remineralizante si vitaminizante inegalabile. In medicina populara romaneasca, se mai recomanda baile facute saptamanal cu decoct de tulpini de catina. Bolile splinei - se combina o parte de tinctura de scoarta de catina cu trei parti de suc de fructe de catina. Se obtine un preparat slab alcoolizat, din care se ia cate o lingura de patru ori pe zi, in cure de minimum 60 de zile. Sterilitate masculina si feminina, imbatranire prematura - se face o cura cu ulei de catina, din care se iau cate 30 de picaturi, de doua ori pe zi. Este un foarte puternic vitaminizant E (vitamina tineretii si fertilitatii) si relanseaza activitatea hormonala, atat la femei, cat si la barbati. Depresie, anxietate - se face un tratament cu extract complet de catina, obtinut prin combinarea in proportie 2:1 a sucului de catina cu decoctul de catina. Acest preparat este bogat printre altele in serotonina - un neurotransmitator care induce o stare de calm, de curaj si de optimism. Adjuvant in dermatoze diverse - se face o cura de patru - sase saptamani cu ulei de catina, care stimuleaza puternic procesele trofice de la nivelul pielii. Se iau cate 30-50 de picaturi de ulei de catina de doua ori pe zi. Diaree, dizenterie - ca remediu de urgenta, se iau 1-3 lingurite de pulbere de scoarta de catina. Pe termen lung, rezultate foarte bune se obtin prin tratamentul cu decoct de ramuri, din care se beau 3 cani pe zi. Are puternice efecte astringente si antibiotice (neutralizeaza bacteriile din intestin), fiind util si in tratarea enteritelor, colitelor, precum si a cistitelor hemoragice. Catina in tratamente externe

Eczeme infectioase - se aplica pe locul afectat preparatul dezinfectant obtinut prin combinarea otetului din ramuri de catina cu cenusa rezultata in urma arderii lor. Aplicatia se face de doua ori pe zi, pana la completa vindecare. Pentru protectia pielii impotriva razelor ultraviolete si a frigului - se recomanda combinarea a 50 de picaturi de ulei de catina cu o lingura dintr-un unguent obisnuit, obtinandu-se o crema cu virtuti de protectie excelente. In medicina populara, se folosea un preparat rudimentar, dar cu efecte uimitor de bune: trei linguri de pulbere fina de catina, obtinuta din fructele uscate prin macinare, urmata de o cernere ulterioara, se combinau cu patru linguri de unt si se amesteca bine pana la omogenizare. Aceasta unsoare se pastra la rece si se aplica de cate ori era nevoie. Raie - se aplica pe locul afectat pasta obtinuta din cenusa de ramuri de catina combinata cu otetul. Dupa ce se unge bine locul, se pune deasupra o folie de plastic, care se leaga astfel incat sa creeze un mediu cat mai umed pe zona tratata. Aplicatia dureaza patru ore si se face de doua ori pe zi, vreme de minimum o saptamana.

Fructele de ctin alb, un miracol pentru sntate

Creterea rezistenei organismului la radiaiin Rusia, unde crete pe suprafee ntinse, ctina alb este numit "Ananas Siberian" datorit sucului plcut dar i proprietilor revigorante. Produse din ctin au fost utilizate n alimentaia cosmonauilor, datorit efectului energizant i echilibrant dar i de mrire a rezistenei organismului la aciunea radiaiilor cosmice. "Fructele de ctin conin toate vitaminele necesare organismului uman: vitamine liposolubile (A, E, F, D)

instabile n mediu acid, ct i vitamine hidrosolubile (C, K, P i ntreg complexul

B) instabile n mediu alcalin. Convieuirea n fruct a acestor dou tipuri de

vitamine, la un pH de 2-3, apare ca un paradox. Studiind fenomenul,

cercettorii au descoperit existena unor membrane unidirecionale care, atta

timp ct nu snt distruse, pot pstra vitaminele. Abia acum se poate nelege de

ce sucurile, gemurile i alte preparate din fructe de ctin alb nu snt att de

bogate n vitamine precum fructul n sine", ne-a spus dl ing. tefan Manea, de la Hofigal.Beta-carotenul necesar ochilor se gsete n ctina alb din belug, iar prin vitamina E, numit i "a tinereii", ctina alb este implicat n cele mai importante procese de regenerare din organism. Uleiul gras aflat n coaja boabelor este un bun stimulent imunitar, protejnd mucoasele i pielea de aciunea nociv a unor radiaii. Acest ulei este al doilea din lume, dup cel de palmier, ca bogie n vitamina E. Fructele de ctin alb stimuleaz apetitul sexual, combat infertilitatea att la femei ct i la brbai, fiind considerate de ctre cei tiutori o adevrat ?viagra? natural romneasc. Se folosesc cu bune rezultate n tratarea ulcerului gastric i duodenal, anemiilor, maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afeciunilor circulatorii, hepatice (n special hepatite), alcoolismului, asteniilor i, n ultimul timp, contra stresului.Boabele de ctin, un excelent aliment pe timpul postuluiLa mnstiri, unde ctina alb se gsete din belug arbustul fiind folosit adesea n loc de gard clugrii consum aceste fructe ntreg postul, dobndind o excepional rezisten fizic dar i linite sufleteasc. "Explicaia acestui efect este c, pe lng vitamine, boabele de ctin conin serotonin un foarte bun stimulent

neurotransmitor, care fixeaz memoria i combate stresul. Nemii au i fcut

din aceste fructe un medicament tonic cerebral, numit Hippophan. Noi, la

Hofigal, pe lng alte preparate naturiste, fabricm un ulei de ctin care se

dovedete excepional n vindecarea multor maladii", spune dl tefan Manea.n Romnia, ctin alb crete pe toate dealurile. Fructele se pstreaz cel mai bine n miere de albine. Se consum att ct suport fiecare. Tot secretul este sfrmarea ntre dini i mestecarea seminei din fruct, aceasta fiind, de fapt, adevratul depozit de vitamine. Cei care prefer un somn linitit, este bine s consume fructe de ctin numai n prima parte a zilei, consumul lor ctre sear dnd un efect mai puternic dect cel al cafelei. Cine nu i-a fcut provizii de boabe de ctin, care se pstreaz foarte bine i pe crengue agate n cmar sau sub streaina casei, poate cumpra aceste fructe, n stare uscat, de la Plafar sau din magazinele naturiste. Se pot consuma ca atare sau sub form de ceai.

Tratamente catina. Cultivarea catinei albe, inmultirea la catina alba, ce

contin fructele de catina.

Tags: inmultirea plantelor, arbusti

fructiferi, catina, butasire, catina, alba, retete, cultivare,ingrijire, tratame

nt, fructe

Catina alba - Hyppophae rhamnoides, este un arbust

cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei, care se utilizeaza deopotriva

in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar si ca planta

ornamentala. Catina alba isi are originea in stepele Asiei Centrale, in regiunea

Caucazului. In acest articol puteti afla tratamente naturale din fructe de

catina si metode de cultivare la catina alba.

Fructul de catina alba

Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori

mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g

suc proaspat. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai

regasim celuloza, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de

morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri

complexe etc

Unde putem vedea catina alba in stare salbatica?

La noi in tara, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si

Muntenia, incepand din bazinul superior al Siretului pana la Olt.

In subcarpatii Moldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita, Trotus, Putna si

Milcov. In zona subcarpatica a judetului Buzau, catina alba are o frecventa mai mare

decat in alte zone din Romania (este foarte intalnita in zona Berca Nehoiu). De

asemenea, se mai intalneste pe vaile raurilor Teleajen si Dambovita, precum si in

Delta Dunarii.

Prezenta catinei albe este insa semnalata de profesorul Ion Simionescu inca din

secolul 19 pe vaile Prahovei si Siretului, in palcuri mixte de catina rosie Tamarix

gallica si catina alba Hippophae rhamnoides.

Nenumarate utilizari ale catinei albe

Fructele de catina se recolteaza din august pana la sfarsitul lui octombrie,

esalonat, atunci cand fructula atins greutatea maxima si continutul sau in substante

active este maxim.

Uleiul de catina obtinut din aceste fructe este utilizat in tratamentul unor afectiuni

precum: alcoolism, anemie, ulcer gastric si duodenal, alergii, reumatism, precum si in

afectiunile neuroendocrinologice, circulatorii sau hepatice. Are o actiune

reconfortanta, calmanta, cu efecte usor narcotice.

Din fructele de catina se pot obtine nenumarate preparate cu efecte benefice

asupra organismului, asa cum este si carotina, un amestec de fructe de catina si

morcov, brevetat de profesoara Nicole-Livia Atudosiei, de la Universitatea Bioterra, si

medaliat in anul 2002 la Salonul Inventiilor de la Geneva.

Cultivarea catinei

In agricultura, catina alba se foloseste in unele zone pentru imbogatirea in azot a

solurilor, datorita nodozitatilor similare celor intalnite la leguminoase, dar si pentru

consolidarea terenurilor predispuse la eroziune datorita capacitatii mari de

drajonare.

Cea mai folosita metoda de inmultire la catina este butasirea. Pentru aceasta aveti

nevoie de lastari maturi, cu scoarta lignificata, pe care ii puteti ingropa toamna in

pamant, acoperiti cu un musuroi. Udati bine imediat dupa plantare, butasii vor forma

radacini si primavara vor pleca devreme in vegetatie.

Arbustul este putin pretentios in privinta solului, el crescand chiar si pe soluri

nisipoase sau degradate. Datorita crengilor care prezinta tepi puternici, este o solutie

pentru realizarea unor garduri vii, imprejmuiri de protectie a gradinilor, livezilor sau

podgoriilor.

Abstract: tiai ca n alimentaia cosmonauilor se regsete ctina ? tiai ca un aliment extraordinar n timpul postului este ctina ? tiai ca fructele ctinei sunt o surs natural nentrecut de carotenoizi, tocofenoli, vitamina C i flavonoide? tiai ca fructul ctinei este bogat n vitamina B1 i B2, vitamina K, acizi grai eseniali i fitosteroli?

tiai ca n alimentaia cosmonauilor se regsete ctina ? tiai ca un aliment extraordinar n timpul postului este ctina ? tiai ca fructele ctinei sunt o surs natural nentrecut de carotenoizi, tocofenoli, vitamina C i flavonoide? n afar de asta, tiai c fructul ctinei este bogat n vitamina B1 i B2, vitamina K, acizi grai eseniali i fitosteroli? Toi aceti compui sunt antioxidani puternici i au rolul de ai proteja organismul. Produsele din ctin (fructe uscate, ulei, ceai, sirop, gem, suc, nectar, jeleu, dulceaa) sunt utilizate n alimentaia cosmonauilor, datorit efectului lor energizant i echilibrant, dar i pentru c mresc rezistena

organismului la aciunea radiaiilor cosmice. Tu eti protejat de aciunea acestor radiaii de atmosfera Pmntului, dar sigur cunoti persoane care sunt iradiate. Cel mai des ntlnit exemplu, probabil i cel mai tragic este cel al persoanelor care se trateaz de cancer. Tratamentul clasic al unui bolnav de cancer cuprinde edine numeroase de raze, n timpul crora corpul este iradiat. n astfel de situaii, consumul de ctin ar putea aduce reale beneficii celulelor sntoase protejndu-le de efectul distructiv al radiailor. Boabele de ctin sunt un excelent aliment pe timpul postului. La mnstiri, unde ctina se gsete din belug arbustul fiind folosit adesea n loc de gard clugrii consum aceste fructe pe perioada ntregului post, dobndind o excepional rezisten fizic ,dar i linite sufleteasc. Explicaia acestui efect este c, pe lng vitamine, boabele de ctin conin serotonin un foarte bun stimulent neuro-transmitor, care fixeaz memoria i combate stresul.

Puin istorie i legend

Ctina, rspndit din Europa pn n Rusia i China este cunoscut din antichitate. Calitile curative ale acestei plante sunt cunoscute nc din vremea Greciei Antice. Grecii au descoperit c aflai pe moarte, caii i reveneau miraculos dac mncau ctina. Rezultatul era o cretere rapid n greutate i un pr strlucitor. Din aceast cauz planta a primit numele n latin Hippophaos : hippo, ce nseamn cal i phaos, ce nseamn a strluci. n China, n timpul dinastiei Tang, planta era deja cunoscut i utilizat pentru proprietile ei. Se pare c i marele cuceritor Ginghis Han a cunoscut proprietile extraordinare ale plantei i a folosit-o pentru meninerea sntii familiei sale. n Rusia este foarte rspndit i a primit numele de Ananas Siberian.

Antioxidanii din ctin

Fructele de ctin conin toate vitaminele necesare organismului uman: vitamine liposolubile instabile n mediu acid (vitamina A, vitamina E, vitamina F, vitamina D) i vitamine hidrosolubile instabile n mediu alcalin (vitamina C, vitamina K, vitamina P i ntregul complex de vitamine B). Cum este posibil convieuirea n fruct a acestor dou tipuri de vitamine la un pH acid ntre 2 i 3? Studiind fenomenul, cercettorii au descoperit

existena unor membrane unidirecionale care, atta timp ct nu sunt distruse, pot pstra vitaminele. Abia acum se poate nelege de ce sucurile, gemurile i alte preparate din fructe de ctin alb nu sunt att de bogate n vitamine precum fructul n sine.

Vitamina A

Dac vietmanezii au la ndemn fructul Gac (fructul cu cel mai mare coninut de betacarotenoizi din lume,) ca s combat afeciunile ochilor, noi romnii avem ctina. Beta-carotenul necesar ochilor se gsete n ctin din belug.

Vitamina E

Prin vitamina E, numit i "a tinereii", ctina este implicat n cele mai importante procese de regenerare din organism. Uleiul gras aflat n coaja boabelor este un bun stimulent imunitar, protejnd mucoasele i pielea de aciunea nociv a unor radiaii. Acest ulei este al doilea din lume, dup cel de palmier, ca bogie n vitamina E.

Vitamina C

Fructul de ctina conine de dou ori mai mult vitamina C dect mceul, i de 10 ori mai mult vitamina C dect citricele. n fructele coapte coninutul n Vitamina C depete 400-800 mg la 100 g suc proaspt.

Utilizarea ctinei ca adjuvant n tratamentul diferitelor afeciuni

Fructele de ctin stimuleaz apetitul sexual, combat infertilitatea att la femei ct i la brbai, fiind considerate de ctre cei tiutori o adevrat viagra natural romneasc. Pentru un somn linitit, este bine s consumi fructe de ctin numai n prima parte a zilei, consumul lor ctre sear avnd un efect mai puternic dect cel al cafelei. Uleiul de ctin (cel mai valoros produs obinut din ctin, din punct de vedere medical) este utilizat n tratamentul unor afeciuni precum: ulcerul gastric i duodenal, alergiile, diareea, urticaria, reumatismul, afeciunile neuro-endocrinologice, circulatorii i hepatice. Are o aciune reconfortant, chiar cu efecte uor narcotice. De asemenea se mai folosete n tratarea alcoolismului, anemiei, asteniei i stresului. Se utilizeaz i n geriatrie cu rezultate spectaculoase. Cu ctina se mai trateaz afeciunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arterial i gingivitele. Prin prelucrri n laboratoarele farmaceutice, din ctina se obin tratamente extraordinare pentru

tratarea depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor i leucemiei. Ctina inhib pofta de mncare de aceea este folosit n tratarea obezitii. Mugurii de ctin au efect afrodiziac.

Cum se consum Reete

Ctina se poate consuma sub form de fructe uscate, ulei, ceai, sirop, gem, suc, nectar, jeleu i dulcea. Fructele se pstreaz cel mai bine n miere de albine, dar i pe crengue atrnate n cmar sau sub streaina casei. Se consum att ct suport fiecare. Tot secretul este sfrmarea ntre dini i mestecarea seminei din fruct, aceasta fiind, de fapt, adevratul depozit de vitamine. Iat doua reete mnstireti de preparare a siropului i vinului din fructe de ctina.

Sirop de ctin

O butur plcut i rcoritoare se obine din 750 g fructe de ctin, care se fierb n 6 l de ap i 1 kg de zahr. Dup rcire, se toarn n sticle i se pstreaz la loc rcoros.

Vin de ctin

Pentru obinerea vinului din fructe de ctina, se pun ntr-un vas de sticl 1 kg fructe zdrobite, peste care se toarn 5 l de ap fiart i rcita i 1,5 kg zahr. Pentru grbirea fermentrii, se poate aduga puin drojdie de vin. Se las 15-20 de zile, apoi se decanteaz n sticle, timp n care uleiul portocaliu apare la suprafaa vinului. Pentru prepararea vinului se pot utiliza i fructele uscate, n proporie de 5 ori mai mic. n concluzie, ctina, supranumit i fructul vitalitii, aduce numeroase beneficii organismului tu i i menine energia la cote nalte.

Catina contine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decat macesul si de zece ori mai mult decat citricele.

Vezi toate pozele

Dintre toate fructele, catina contine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decat macesul si de aproape zece ori mai mult decat citricele.

La noi in tara intalnim catina alba si rosie, ambele cu un puternic efect antoxidant pentru organism.

De la catina nu se folosesc doar fructele, ci si mugurii, frunzele si scoarta.

SCURT ISTORIC

Catina este un arbust fructifer ale carui beneficii se cunosc inca din antichitate. Se pare ca ar fi originara din Asia de Sud, iar chinezii o folosesc de peste 2.000 de ani in

medicina traditionala.

In Romania, catina creste in mod salbatic in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia, din bazinul Siretului si pana la Olt.

Catina si proprietatile sale

Fructul de catina contine vitamina A, C, complexul B, E, P, K, F si microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier si sodiu. Catina este bogata si in beta-

caroten (mai mult decat contine morcovul), dar si pectine, zaharuri, aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali.

UZ INTERN

Catina sub forma de ulei (uleiul de catina) este benefic in afectiuni precum ulcerul gastric si duodenal, diaree, reumatism, afectiuni neuroendocrinologice, circulatorii si

hepatice. El mai este folosit si in alcoolism, stres, astenie, anemie, coronariene, hipertensiune, gingivite. Un efect demn de luat in seama il are si asupra depresiilor, bolii

Parkinson, tumorilor, adenoamelor, afectiunilor bucale, faringitei, raguselii, gripei, racelii, intoxicatiilor si leucemiei.

Catina este considerata un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic, astringent, anticancerigen. Ea este indicata si pentru tratarea afectiunilor ficatului, splinei si

rinichilor.

Arbust catina

UZ EXTERN

Catina este folosita sub forma de ulei si pentru afectiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie, glaucom, cataracta), urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scazuta, ulcere

cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis si arsuri solare. Catina este un bun sudorific si mai este folosita si in tratarea anumitor afectiuni ginecologice.

Poate fi folosita in curele de slabire deoarece inhiba pofta de mancare, dar in acelasi timp vitaminizeaza organismul.

Uleiul de catina tine sub control nivelul colesterolului.

Trebuie stiut ca proprietatile antiinflamatoare, cicatrizante si antibiotice sunt detinute si de scoarta arbustului de catina.

Catina ajuta la pastrarea tineretii

Catina sau mai bine zic, mugurii de catina sub forma de tinctura sunt un excelent remediu impotriva procesului de imbatranire.

Mugurii de catina au, se pare, si un efect afrodisiac.

Catina

Catina este folosita nu doar in industria alimentara si ci in non-alimentara.

Catina, cu fruct dulce-actrisor, poate fi consumata in stare pura sau in amestec cu miere, in principal. Mai poate fi folosita la prepararea ceaiului, prajituri, etc.

Dimineata pe stomacul gol o lingurita de catina cu miere va face minuni pentru organismul tau . Daca pretul unui kilogram de catina vi se va parea mare incercati sa

curatati macar o ramurica de fructele de catina si va veti lamuri de ce are un pret mai ridicat.

O reteta pe zi

Sirop de catina

1 litru suc de catina obtinut din 2 kilograme de catina data prin storcatorul de rosii; 1,5kilograme de zahar sau 1 litru de miere de albine.

Sucul obtinut se pune cu zaharul sau mierea intr-un vas si se amesteca de 4-5 ori pe zi (timp de 3-4 zile) pana se topeste zaharul. (gustos.ro)

Sirop de catina

Cat costa? 10 lei kilogramul

CITESTE MAI MULTE DESPRE BENEFICIILE FRUCTELOR