A n u l X X I X . — Л о . S » . 5 ВАІП IN TOATA ŢARA 5 L u n i . tH I u n i e l » l î î

CATASTROFA VAPORULUI « ERZHEBET K1RALYNE» PE DUNĂRE. — (Veri explicaţia).

2 . — N o . ял. UNIVERSUL L I T E R A R І Л А І , IS I U N I E 1 9 1 2 .

€ M P « g i a l e a m u r i t Caragiale A murit. O opera N E M Ă S U R A T de M A R E Ş I C A R E J W U t e a C O P R I N D E

încă anî'inulţl din viaţa noastră intelectuală ŝ a încheiat, atuneî câad uimeai M I S E A Ş T E P T A .

Aşa fi-Anlă cum este, Î N S Ă , opera L U I Caragiale rămâne maî presus aproape de T O T ce literatura conliuaperană et A produs, Î U L R U C Â T Î N O P E R A L U I C A R A G I A L E N U E S T E N U M A I suflu românesc, N U este numai viaţă românească, C I este durere şi bucurie, este râs şi plâns, esle durerea şi plânsul f liniti FIR rjî W r i f i j á t r a B A Ţ F O F O R I L Ă . R Â S U L şi B U C U R I A C E L U I ce c & S R Ş I E A É J M » F ^ « » F H P ' «te LATTŢJWRHRIL

C Ă C I Я Й » I A » C A A A A A J A L É R тЯЬ Д И І * I M ŢŢJAFLTAAS, E S T E R A S

rurea P E F A Ţ Ă . C A N A R D E A « A S A N A T , .i& EmitiescavJl lal iută-f i Coşăuc a c zoef e nicî o « a S s r ä a t e - l a poezia român e a s c ă .

Târziu, r á n t l і а а и і n i i a l intr'un t a r g u ş o r dan l a a a a a a , c a patru a a l

I n u r m ă , mm Staat euaaet inţă c u Caragrale scriitorul, c a r e s e izbise d e atâtea decepţii urcând In draaaat s ă u spre culme. Poate nici odată n u m i - a s p u s c ineva , cu a t â t a convingere ca e l wcă scr i se i e meş teşug c u care aaarf d e toarne", « a r d i n felul In c a r e varfeea, mm atacst c ă maes tru l m a l a v e a orna* ае.-.дивюг,ч a n g â n d ве-raărturisit, e «itd3at*iae»*care o c â ş t i g a s e i a curse i ілШѵи*вВмЛ a i а ш і inwe d e ard^pMni de munc i» grea a i аеаава і івка fit l iteratura aeascâ?: Seuaa l i a t b l i m ş i neînte iee d e c â t d e ce l puţ in i ş i aleşi , d e a crea o l a m e a ş a c u m • cristal izase et pria pr i sma vederilor s a l e d e artist .

P e c a t e r a fneă de necruţător fn «crierî ie s a l e şi In viaţă faţă de tot! ş t i a t ă d e s ine Insuş, m a l a les pe a-t â t e r a d e в а в . Ş i bunătatea a c e a s t a m Лш.№рт\Л d in toată opera lu i de apostol a a a e f credinţe a o a l care pr indea să-ş î facă d r u m .

Dar bunătatea ţa d i a g a U e a l a i Bern* rginită n u s e iagradea n u m a î i a eroii creaţ i d e e l , c i uuaiăţtşa, tot pă mântu l roaaiaese , pe care-I cunoş tea d e aproape. L e g ă t a r a e h i l cu Ardealul ne-o dovedeşte i a destul , căc i vremea dut avană petrecea l e a í întregi printre rosnânil d e dincolo, d á a d îndemnul , c a varba ş i c a scrisul , l a o -iaţetegere* dreaptă a rostului vre-aaf .

Ш aviântal' ЙЯ prnftt ic a înrercet dtr multe-eafHaăi'fâeă ceea c e n u s e paate , d a r c a a d v a e i i l s a' d e decap-Щ, mi rămâmea înfrânt, c i tre-

o g l u m ă d e scAnteetor spirit , apre ţ i a t a care-1 aştepta.

Ş b a r u m c â a d c i tesc vestea m»r-ţS aale, a a e a a n a g e r e a că maestrul

l a capătu l «drumului s ă u , un-rcaatsc e'a desbrăcat de

d e ţărână , pentru ca s ă treacă a a d e va g ă s i răsplata^ s a u .

d e a c u m ; »crütorul, artáava i a s ă t r l e ş t e .

L C

M R i m ш

Siib-dirertorel ДШаанааввГ, d-t V. Mestuge;am, errie u r a d K o a r d e r â n d u r i a : i t a c «іварЬе ş i l â c h a i cai o p r o p u n e m « a r e a r t r e b u i n u сшшаГ* l u a t ă în s e a m ă , d a r şi a d u s ă eût de c u r â n d la îndep l in i re .

S u n i ѵпсіг vei'X Irist ; cinl cad ca ni}!c bombe sţăşiind irdmclc.

Din mcestem m fest «ceea e morţii lnt"tC scamă şi şi-o. împodobii timp îndelunga' c.nloani'e cu scrie, ile geniul*, ale mat s Irului, ia

o parte mare la doliul addne ce a cuprins bitrcaaa naţiune.

Noî ce ştia de la „llniecrsul" care am cunoscut de aproape pe maestrul nu vom uita nici odată vizitele ce le făcea la redacţia noastră adre-sdndu-nc cuvinte binevoitoare şi de îmbărbătare. Petreceam câteva minute eu. adevărat delicioase şi nu ne. săturam stând de vorbă cu el. Spiritul Iul sclipitor, verva-i nesecată, şi .puterea lui de pătrundere ne captivau.

La plecare, ceea ce ne recomanda fn deosebi era ca să nu lăsăm să se, strecoare in articolele sale greşeli de l ipsi de сатІ1ахтешшт.,Ляит»Лтіт-sd rrm сажг»Uris*e.t privimt « ţrsaţsa Be ce-O гШсі jhstarea ' « U R nîsads rte ce "mă pria?i^te.#âf-ca i i a a a p-rer» St imm săraţiilтгеИшщ..emttemuratí.

http://nemEt.it

Lunï, 18 Iunie 1912. CNTVERSUL LITERAR No. 25". — 3

Cinstiţi oamenii in viaţă ! A d â n c m i ş c a t ă de p i e rde rea ce-a m

sufer i t cu tot i l iprin m o a r t e a m a r e l u i n o s t r u d r a m a t u r g Ion Luca Caia-giaJe, p r o p r i e t a r a z i a r u l u i n o s t r u , d -na T e o d o r a C. N. D. C à m p i n a , a d i c t a t u n u i a d in r edac to r i i noş t r i u r m ă t o a r e l e ref lexiunî . c a r i de s igu r vor î ndu ioşa pe to ţ i o a m e n i i dc b ine :

.fi CPÎ c e r i sunt scriitori, poeţii cari uit -tihnii şi (ni cântat, ar fi sil înţeleagă acum, să priceapă că e o filosofic apropiată şniţelelor militera si sufletului meu ca atâta cal tunt iu гісЦй oamenh mari să se vorbească (ii glas ture şi răsunător (te meritele, (le faptele lor. Ahiuii simt e"t şi aiul. atunci, - iar na,r>iu

4 . — No. 35. UNIVERSUL LITERAR Luni, 18 Iunie 1912.

p ă m â n t , n u m i t P o d u l de lut , c a r e u -neş t e d o u ă p r ă p ă s t i i , şi a l ă t u r e a u n isvor ce se c h i a m ă F â n t â n a cerbu lu i .

î n locul aces t a a fost t ă i a t b r a v u l D r a g o m i r , c a r e cu tezase л se i na m é r a de fiica luî R a d u Mihnea , p â n g ă r i n d cu plebea lui s ânge le pa-t r i c i a n ; ş. a., ş. a.

Toa te aces te vechi r ă m ă ş i ţ e a glor ie i s t r ămoşeş t i , făcute pe m ă s u r a oamen i lo r m a r i , şi pe car i noi , Mirmidon i degene ra ţ i , n u le p u t e m n ic i p re ţu i , nici înţe lege, le v iz i t am călăuzi t de u n b ă t r â n maz i l d in Cotn a r i , la ca re t r ă s e s e m l a gazdă .

Nu ştii ca re e b a l t a u n d e a pier i t a t â t a c ă l ă r i m e leşeasca in vrem e a d o m n u l u i C o n s t a n t i n Can t cmi r ? « m în t r eba t pe c ă l ă u z u l m e u .

— N 'a fost nici o d a t ă ba l t ă , ci n u m a i u n loc lileios, pl in de mlaş t i ne , colo de vale.

- - Unde m i se î ng lodase ro ţ i le t r ă s u r i i ?

Aşa; şi î ncă a c u m e v a r ă , d a r t o a m n a n u e de u m b l a t şi leşiî ai i veni t sp re t o a m n ă . I m î s p u n e a t a t ă l m e u că-I s p u n e a b u n u l s ă u — c a r e a fost în b ă t ă l i a aceea cu c ă p i t a n u l T u r c u l e ţ — că m u l ţ i Ieşi a u p ier i t a ici , şi că î m p ă r a t u l lor de î u c a z m a r e îşi bă t ea Ulan i i eu sab ia , şi le zicea : „ N a d b a u m i r a c j ac psy" , a-d ieă r u ş i n e că m u r i ţ i ca câ in i i .

— C a n t e m i r s'a p u r t a t cu m a r e n i iu te a t u n c i : el e r a b u n D o m n .

— B u n şi n u p r e a . A o m o r â t dou l b u n ă t a t e de boerl , p e n t r u că-I d a po foaie, şi nu-1 l ă sa să-ş i facă m e n drele : d a r a ş a a fost de c â n d e ţ a r a n o a s t r ă . Drep tu l u m b l ă t o t d e a u n a cu capu l s p a r t .

— P o a l e ; î n s ă m i se pa re , moşu le , că n u prea aveţ i d r e p t a t e a v ă p l â n ge tot de d o m n i , şi n u şi de boer i l c a r i încon joa ră pe D o m n i .

— Acel doul pe c a r i i-a t ă i a t , nu-1 s f ă tu i au de rău. II z iceau n u m a i : M ă r i a t a , m a l des cu p a h a r u l şl m a l rar cu b i ru l , c ă n u poa te ţ a r a . E, eine-î a s c u l t a !

M r o n logofătul , şi Velicicu H a t m a n u l e r a u p r i e ten i ï l u i Can t e mi r . El n u i-ar fi o m o r â t , de n u l -a r f i ' î n d e m n a t m i n i s t r u l său I o r d a c h e Roset Vis te rn icu l , şi C a n t e m i r л p l â n s m u l t că a făcu a ş a p ă c a t . J u d e c â n d deci că şi Domni to r i i a fi s l ăb ic iun i lo r lor, ca şi cei lal ţ i o a m e n i , t r e b u e a o sând i p e sfetnicul ce 1 în-p inse la a s t a .

- - P o a t e că a l c u v â n t d u m n e a t a . I . as să se m ă n â n c e lup i i ca s ă m a î răsuf le oile. C â n d au m u r i t boeri l a-ceia, eşise şi u n cân t ec carc-1 ş t ia t a tă l m e u pe de ros t ; îl şi p resc r i se -sem eii...

— Mă rog , c a u t ă şi nii-1 dă , a m s t r i g a t .

— Ce s ă facî d u m n e a t a cu el ? C ú a t e c u l a c e s t a nu-I făcu t de boer î n i c i p e n t r u boerî . Şti i d u m n e a t a că boev la boer nu-ş î face cân tec . Corb î a ee rb n u scoa te ochi i .

F ie c u m zici, n u m a i d ă - m î cân -tecui .

A j a n g â n d a c a s ă , m a z i l u l m u l t ă v r eme 1-a c ă u t a t ; î n s fârş i t î n t r ' u n ungfeiü pe poli ţă , g ă s i n d u n gh ios -darr vechiu , îl deschise , şi d i n t r ' u n smoc- de te r fe loage de moşie (care-1 Sftraeiseră de tot cu judecă ţ i le ) , scoase ѳ h â r t i e a f u m a t ă pe c a r e mi -a dat-a .

Cetind-o m ' a m î n c r e d i n ţ a t că oam e n i i de pe a t u n c i n u s c r i au m a l r ă u de câ t a c u m .

M ' a m p u s de l ' am p re sc r i s în toc-ЧпяТ d u p ă a m o ş n e a g u l u i :

Cantemir era un Domn Altfel prea de treabă om, Numai far a cam prăda. Boierii văzând aşa, M zicea: Măria la! Cu paharul îndeseşte, Bar cu birul maî răreşte.

Bomnul la masă-î poftea Şi cu cotnar îî cinstea, Pdnă ce ÎÏ îmbăta. , Boeril când închina 1% zice : Măria la !

Cu paharul îndeseşte. Dar cu birul maî răreşte.

El însă nu-l auzea, Mânca, bea şi jăcuiu, Şi II seamă, nu le bagă. Boeril se supăra, Şi-i zicea: Măria ta! Cu paharul. îndeseşte, Dar cu birul mal răreşte.

Ditr'o zi s'au adunat Şi-au făcut intre eî sfat, Când la divan i-a cheme l'e norod a judeca, Să-î zică : Măria ta ! Cu paharul îndeseşte, Dar cu birul mal răreşte.

Domnul dacă a văzul Că de şayă s'a trecui. Şi că vor a-l dărâma. Căci boeril uu 'ncela A-l zice : Măria ta. I Cu paharul îndeseşte, Dar cu birul mal răreşte.

Foarte mull. s'a mâniat; Pe doul din el i-aii. tăiat t'ă doar dc ci va scăpa. Şi nu.-l. va mat uscul.la. VAcându-l . Măria ta I Cu. paharul. îndeseşte. Dar cu birul mal rtiresle

El la moarte se ducea Veseli, vorbea şi râdea Frică, nici cum arăta, Şi'n gura marc striga} En auzi Măria ta ! Cu paharul îndeseşte, Dar cu birul mal răreşte,.

Spun că cum i-a îi omordt. Pe loc Domnul s'u căii, Căci. îndată ce. ' n o p i o , Amdndoul i sarăta Şi-l zicea: Măria ta! Cu paharul îndeseşte, Dar cu birul maî răreşti.

Pe. la schituri, sehăstrij A dat multe liturghii. Ca doar îî va împăca ; Dar prin somn tot tî visQ Zieându-î: Măria ta! Cu. paharul îndeseşte, Dar cu birul maî răreşte,

Nearând nici cum гадал. De ciudă şi de neepz. Muri Înălţimea sa. Norodul îl îngropa Zicându-î: Măria taf Cu paharul îndeseşte, Dar cu birul maî răreşte.

. . э

Convorbiri astronomice S u n t e m In l u n a I u n i e ş i p â n ă Ini

m o m e n t u l c â n d sc r iu aces te r â n d u r i n u s'a a r ă t a t n ic i o come tă s a u , cel pu ţ in , a s t r o n o m i i n u a u găs i t nict u n a . S u n t m u l t e comete ce a b i a la cea m a l miGă a p r o p i e r e de soa re le vedem, s u n t mu l t e , c a r i se a r a t ă pe cer, d a r se aJlă în cond i ţ i un î a ş a de defavorabi le , în câ t a s t r o n o m i i n u pot să le descopere . E m a l m u l t c a p robab i l î n s ă , că p â n ă la s f â r ş i tu l a c e s t u i a u să î n r e g i s t r ă m a p a r i ţ i a a d o u ă t r e i comete .

Soare le e d e m n a n u l aces ta , e nepătat, n u a r e n ic i o p a t ă s ă p t ă m â n i în t r eg i , s a u a r e câ te o p a t ă foar te mică , ca aceea pe ca r e a m vă-zut-o la 10 Iun i e s t i l vechiu . P rec ip i t ă r i l e a tmosfe r ice p r e a dese, zilele şi nopţ i le cele r ă c o r o a s e ce le a v e m m u l ace s t a în Iun ie , c red u n i i a s t r o n o m i că s ' a r d a t o r a m i n i m u l u i de ac t iv i t a te a l s o a r e l u i . I n or ice caz n u e p l ă c u t să a l frig i a r n a , r ă coa re p r i m ă v a r a , şi i a r r ă c o a r e v a r a . P r o t e s t e a z ă t o a t e s t a ţ i u n i l e c l ima te r i ce , d a c ă şi B u c u r e ş t i le fac c o n c u r e n ţ ă ; p r o t e s t ă m no î cu to ţ i i )ă nu ne m a î p u t e m v ă i t a de că ldu r i le ver i lor obişnui te , pe c a r i le nu m i m cu m u l t ă m â n d r i e „ c ă l d u r i t rop ica le" .

Locu i to r i lo r d in P u t n a p u ţ i n le

p a s ă de c ă l d u r ă , s a u de frig, p e n t r u el o a l t ă ches t iune a r e o deosebi tă i m p o r t a n ţ ă : c u t r e m u r e l e .

E drept , că acea r e g i u n e îşi per mi te u n lux neob i şnu i t de c u t r e m u r e ; la fie-care n o u ă z g u d u i t u r ă , bieţi i locui tor i es s p e r i a ţ i de p r i n case Am a r ă t a t p e n t r u ce acea reg i u n e e m a l e x p u s ă c u t r e m u r e l o r . S u n t î n t r eba t d a c ă c u t r e m u r e l e n u se pot prevest i . D a r oa r e p o a t e s ă ş t ie c ineva ce se pe t rece în s â n u l păm â n t u l u i ? Geologia e o ş t i i n ţ ă n o u ă ; s i smologia , ad i că ş t i i n ţ a c a r e ве o c u p ă cu c u t r e m u r i l e de p ă m â n t , e şi m a l n o u ă şi ab i a de vre-o câ ţ i v a zeci de a n i s'au p u t u t r e a l i z a câ t eva progrese . TJn l u c r u se ş t ie . Ca rpa ţ i î noş t r i s u n t m u n ţ i r e l a t iv t i ne r i şi fie că el s'aü r id ica t , fie eă t e r e n u l de-a l u n g u l lor s'a l ă s a t , s ' au p r o d u s despicăt.url , r u p t u r i d? t e r e n u r i e n o r m e , c a r i nu s u n t încă 1n ech i l ib ru şi ca r i m u l t ă v r eme vor m a l a p ă s a une l e pe altele în toate direcţ i i le . Cât vor ţ ine aceste m i ş că r i , n u se poa te sppne . In orî-ce caz, j u d e c â n d d u p ă t recu t , dezas t r e n u vom î n r e g i s t r a ; dezas t re le ca la Mess ina şi Sar t -Franc i soo p a r cu totul excluse. Cel m a l violent c u t r e m u r a fost cel de la 1839, c â n d şi p ă m â n tul s'a c r ă p a t ; de a t u n c i încoa un c u t r e m u r m a i p u t e r n i c n ' a m s imţ i t şi nici a t u n c i nu a u fost vict ime o-meneş t l . Locui tor i i din Odobeşl î , Mft-răseş t i , • P a n c i u , Focşan i , etc., a r put ea s ă fie l in iş t i ţ i şi din alt mot iv . De obicei, p r i m a z g u d u i t u r ă e cea m a î p u t e r n i c ă , ciim a şi fost rea de l a 12 Mal , u r m e a z ă apo i s i le le , c u m s ' a şi î n t â m p l a t , d a r mult. m a l puţ in pu te rn ice . Ce să zică bieţii locuit o r i de p r in T u r c h e s t a n , Mess ina , Ant i la, Chili , P e r u , e^c., c a r i suni la f iecare m i n u t a m e n i n ţ a ţ i de cu t re m u r e ca tas t ro fa le ! fn J apon i a se înregis t rează, o mie de c u t r e m u r e pe

' a n , d i b t r e c a r i m u l t e ca tas t ro fa le . D a r Japonezi i s 'au ob i şnu i t cu c u t r e m u re le lor ş i s ' a r m i r a ponte când nu a r m a l fi l e g ă n a ţ i pe usca t , ca pe m a r e . In con t ra n a t u r e l арюі nu poate omul să lup te . Cons t rueş t e el pod u r i g igan t ice , v a p o a r e colosale, tu r n u r i ce în t rec t u r n u l Babei , d a r forţele n a t u r e l poa te s ă le d i s t r u g ă înt r ' o cl ipă. Ne p u t e m revol ta , dar- revol ta n o a s t r ă e de pr i sos . S u n t e m put e r n i c i a t â t cât n a t u r a ne d ă voie şi d u p ă c u m u n om p o a t e să o m o a r e o furnică f ă ră să ştie, to t astfel for-ele n a t u r e l pot s ă d i s t r u g ă zeci de

mii de o a m e n i fă ră le pese. O convul -s i u n e a s coa r ţ e i p ă m â n t e ş t i , c a r e r ă s t o a r n ă u n o r a ş ca u n castel de că r ţ i de joc, p o a t e fi u n ca t ac l i sm p e n t r u noi , d a r în legea evo lu ţ iune l une i p l ane t e n u se n u m e ş t e ca t ac l i sm. Ori câ t de van i to ş i a m fi, e b ine s â ne a d u c e m a m i n t e că s u n t e m u n lux al for ţe lor c r ea toa r e , c a r i ne pot face s ă d i s p ă r e m cu to ţ i i î n t r ' o cl ipa, f ă r ă ca a r m o n i a legi lor n a t u r e l să sufere.

Un a s t r o n o m francez d i n t r e cel m a l de s e a m ă , C h a r l e s Andire, d i recto ru l o b s e r v a t o r u l u i d in Lyon , a m u r i t zilele t r ecu t e . A f a r ă de l u c r ă r i l e ob i şnu i t e l a o b s e r v a t o r u l ce conducea , C h a r l e s A n d r é a sc r i s m a l m u l t e t r a t a t e specia le de a s t r o n o m i e foar te i n t e r e s a n t e , i n t r e al tele , u n m a r e a s t u d i u a s u p r a s telelor şi a l t u l a s u p r a p lane te lo r . De a s e m e n e a s 'a ocupa t m u l t cu c h e s t i u n e a c a n a t u r i lo r m a r t i e n e . A m u r i t la pos tu l s ău , l a c a r e ţ i nea mu l t .

Victor Anest in »

Cronica ştiinţifici Determinarea, sexului . — Combaterea

bătrâneţe!

U n a d i n t r e ches t iun i le i m p o r t a n t e ce-au p r e o c u p a t pe s a v a n ţ i î n to tdea u n a a fost: determinarea, sexului. F a p t u l de a se şti d a c ă o m a m ă v a n a ş t e b ă i a t s a u fa tă şi p u t i n ţ a de a i n f luen ţa na ş t e r ea , sp r e a ob ţ ine

m a i de g r a b ă u n bă i a t s a u o fetiţă, d u p ă prefer in ţe , a ispi t i t pe mul fi ce rce tă to r i . In u l t i m a şed in ţă a A-e a d e m i c i de ş t i in ţe din P a r i s , d r . R o b i n s o n a făcut o c o m u n i c a r e imp o r t a n t ă ca r ezu l t a t al c e r ce t ă r i l o r sale . I n j e c t â n d la m a m i f e r e femele o so lu ţ ie de adrenalină (secretată, de g l ande l e s u p r a r e n a l e la or ice m a m i fer ca şi la om) , el a p u t u t r e u ş i să ob ţ i nă 25 de n a ş t e r i m a s c u l i n e , d i n 30 de î n c e r c ă r i , ad ică un procent de 84 la su t ă , p rocen t cu a t â t m a i cons iderab i l , cu câ t t r e b u e sâ avem în vedere că a n i m a l e l e pe c a r t s ' au făcut î n c e r c ă r i — cobai i — fac m a l m u l t de 60 la su tă femele.

Se rv indu-se de a l tă s u b s t a n ţ ă : cal ină a o b ţ i n u t m a î m u l t femele.

De e.\.: pe 5 cobai femele, u n a a m u r i t , i a r celelal te 4, a u dat 10 pu i din c a r i 9 femele.

La aces te expe r i en ţe se adaogă încă, în specia u m a n ă 3 c a z u r i noî de d iagnos t ic al s e x u l u i d u p ă p r e z e n t a sau absenţa, a d r e n a l i n é i in e l iminar e a rena lă (u r ina ) femeilor g r a v i d e .

Un raz din Lille, d â n d r e a c ţ i a

L u n i , 18 L in ie 1 9 t í UNIVERSI.'L LITERAR No. 23 .

DUELURI_JSTORICE Zilele (recule s'a discutat in Parla

m e n t u l g e r m a n chestia due lu lu i . L u ziar g e r m a n publică cu aeest prilej u rmătoare le r emin i scen ţe :

In veacur i le Irccute tocmai S u v e ran i i erau cei m a i înverşuna ţ i adver-sari ai duelului şi adică din s implul mot iv , cum egoist, că nu voiau su vadă pe oliţeri că-şî sacrilică viaţa pen t ru alte scopuri decât ale lor.

Regele Gustav Adolf al Suediei im-pedică odată in t impul războiului de 30 de an i . pe teri toriul g e r m a n , un duel iu t ie dom înalţ i comandan ţ i at a rmate i sale, şi adică pnn l r ' i i n mi j loc drastic şi energ ic . Aceşii douî adversar i e rau general i i Tutl şi W r ä n ge!. Li deciseră să se bală in duel .

Când ceî doui adversar i sosiră la locul un Je u r m a să fie duelul , il a-l la ră , spre m a r e a lor su rp r inde re , o-eupat de o compan ie de soldaţi sub comanda unu i adjutant regal!

Adjutantul se apropia de ei şi le declară că regele n a r e n imic de zis contra duelului lor, dar ordinul său t rebue , fireşte, să fie respectat , şi cel ce va r ă m â n e în viaţa va suferi i m e diat pedeapsa prevăzută . Pen l ru acest scop a adu,? şi pe călău. Şi pe când rosti aceste vorbe , in t r ' adevăr că se pres in tă călăul , prevăzut cu toate in sigiliile şi uneltele oficiului său.

Cronicarul căntiia avem a-î m u l ţ u m i povest irea acestei î n t âmplă r i , nu mai adaogă de cât această observa ţ iune : «Duelul nu a maî avut loc».

Cu mul t maî numeroase sun t insă exemple le istorice că cele maî s t ra j -niee porunci şi măsur i s 'au arătat ca ineficace faţă de man ia d u d e l o r .

Şi Pe t ru cel mare , 'Carul Rusiei , luase dispoziţ iunca că orî-ce duelist , fie el de orî-ce r a n g , va 11 c o n d a m n a t la moar te , şi adică la moar tea cea maî ruş inoasă : spănzură toarea . Cu ţoale acestea, intr 'o zi douî iualţî d e m ni tar i ai Curţcî sale, generalul Saz şi pr inc ipe le Dolgoruki , se provocării ia duel . Aceasta se în tâmplă în t impul războiului cu Suedia şi ceî douî rivali a junseră la convingerea că pe păm â n t esie loc n u m a i pen l ru unul dintre eî; se înţeleseră ca amândou î să se expună pe un şanţ g loanţe lor duşmanu lu i , până când unul d in t re e va li lovit mor ta l . Zis şi făcut . P r iv ind ţ intă unul in ochit al tuia, ei aş teplau curagioşî şi liniştiţi ho tă r î rea dest inului . Acesta fu în defavoarea p r inc ipelui Dolgoruky, care fu isbit de u n o-buz suedez şi rupt in două.

Pr inc ipe le de L igne , unu l din ceî mai spirituali zeflemişti din veacul al X V I I I , fu odată de faţă când douî a-micî aï săi , ofiţeri, se luară la ceartă în Versailles şi apoi se provocării la duel . De o a r e c e d u d u l era opri t in F r a n ţ a , pr incipele le puse la dispoziţie castelul său Belveil din H e n n e « a u şi comunică caste lanului vizita d'ue-lanţi lor şi secundanţ i lo r lor pr in ur mătoare le r â n d u r i laconice-: «.Ştase gent i lomi francezi vor veni la Belvei l . Îngri jeşte ca să fie bine p r imi ţ i . In ziua sosireî lor aranjează u n p rânz pen l ru şease pe r soane , iar a doua zi d iminea ţa un dejun pen t ru cinci pe r s o a n e . . . » .

C. S c u r t u .

Monumentul lui Gostacbe Negri

CAHK SE DESVELESTE AZI LA GALAŢI

Literatura populară

MAI M U L T 'CU U N A — POVKSTK —

P r i n cele v r e m u r i t r e c u t e a fost o d a t ă u n o m ce a v e a o s p u z ă de copil . A dus 'o el c u m a d u s ' o p â n ă la u n r â n d de v r e m e ; d a r de la u n t i m p , cu câ t îl c r e ş t eau copii i , cu a-t ă t ii g h i o r ă i a m a l r ă u ma ţe l e , de foame, şi-I d a zor, z i cându- I că m o r de foame. Aşa da r , o m u l ce s ă facă ? S'a g â n

di t în toa t e feluri le c u m să facă şi c u m să d r e a g ă s ă s c a p e de sărăc ie . . . Ce face ? Ne m a l p u t â n d r ă b d a s t r i gă te le lor, s'a d u s cu u n u l d in eî , că-l

bage s ' u g ă Şi u n d e ? Nicî el n u ş t ia !

Şi-a l u a t l u m e a în c a p şi a plecat . M e r g â n d eî pe d r u m , li s'a t ăcu t

foame. Au s t a t ia o f â n t â n ă şi s a u aşezat, să m ă n â n c e . Aii î m b u c a t ce focul au î m b u c a t şi omul se duce să-ş l r ă co rea scă t r u p u l cu a p ă , da că n ' a u avut. i> m â n c a r e m a î b u n ă .

D u p ă ce b ă u a p ă , oftă a d â n c , c a u ş u r a t de o pova ră :

— „Oof, of... Lăsă g ă l e a t a d in m â i n i şi v ru s ă

pleoe, c â n d , n u m a i ce se pomeneş t e că iese din f â n t â n ă u n u n c h i a ş cu b a r b a a l b ă ca co 'e l ia şi cu pie lea roş ie şi-i s t r i g ă :

— EI, ce-aï cu m i n e o m u l e de m ă c h e m i şi a p o i pleci ?

— Ba , va l de m i n e moşu le , că n u m a i a s t a n ' a m făcut-o ; eu n u m a i c ' am oftat, păca te l e mele.. . — zise el c u r i n s de-o frică n e - a ş t e p t a t ă .

— EI, d a r cu copi lul ce g â n d a l ? In co t ro vă duce ţ i ?

— Mă duc să-1 b ag l a s t ă p â n ; c â n d m ă gândesc , m i se r u p e i n i m a de c a r e i -am l ă s a t s ă m o a r ă de foame... Ce-oî l u a de l a ă s t a ca a r v u n ă , m ă duc să-î î m p a c şi pe cel de a-ca să .

— D a ' n u mi-1 d a i mie o m u l e ? — V a l de mine , c u m să n u ţi-1 d a u ,

d a r d â - m l ceva s ă î m p a c pe cel de acasă . . .

— L a s ă , moşu le , du- te în t r e a b ă - ţ î că n ' a u s ă moară . ; la a n u l îţi d a u s i m b r i a pe ce a serv i t şi o să-1 învă ţ şi meşteşug. . . . EI, şi câ t îmi cel moşu le ?

—. Ce să- ţ i cer f ra te , i a ' s ă - m i d a i 10 galbeni . . .

— Bine, Iţi dau 10 ga lben i . — Şi c â n d pot ven i să-1 m a l văd? — L a a n u l , şi d a c ă îl vel c u n o a ş

te, î ţ i d a u n u m a i b a n i i şi copi lul r ă m â n e î ncă u n an .

— Bine , ş i -aşa să fie,—mai fíaxx-

dindu-se el pe d r u m , c u m să nu-ş î c u n o a s c ă el copilul.. .

Şi-a plecat . D a r copi lu l b a g - s a m ă D u m n e z e u ,

vezi d u m n e a t a , a da t fuga d u p ă el şi i-a s p u s :

— T a t ă , c ine ştie ce m i s'o î n t â m pla şi să şt i i şi d u m n e a t a u n s e m n ce ţi-1 voiu face a t u n c i , c â n d vel veni la ami l ca s ă m ă iei; s ă t e u i ţ i că eu a m să -mi p u n dege tu l pe b u z a de sus , şi d-ta a t u n c i , s ă m ' a r ă ţ î pe mine .

Şi s 'au despă r ţ i t . C â n d v ine l a a n u l , to t l a f â n t â n a

ace ia d in mi j locu l c â m p u l u i , s t r i g ă : — Vino Of, şi d u - m ă să -mi v ă d

copilul. . . U n c h i a ş u l a eşit şi l 'a î n t r e b a t : — La ce veniş l omu le ? — Am veni t s ă -mi d a i s â m b r i a

ş i copilul . — Bine, î ţ i d a u , d a r v in de-ţl cu

n o a ş t e copi lul m a l î n t â i , — zise Of, luându-1 î n ă u n t r u şi a r ă t â n d u - î 50 de copiii n u m a i u n u l şi u n u l , to ţ i u n a şi ace iaş i f ă p t u r ă , şi în fa ţa lor îl n u m ă r ă b a n i i .

— Acum, î ţ i dedel ban i i , a lege ţ i copi lul .

Şi o m u l îl p r iveş te cu ochi i în lă c r i m a ţ i de a ş a a s e m ă n a r e , că p a r ' c ă a r fi fost 50 de p o r u m b e l u n u l şi u n u l la pene , a ş a de b ine semăna . . .

Copilul i-a făcut s e m n u l ş t iu t şi omul a zis, a ră tându- i -1 :

— As ta e feciorul m e u . . . — Bine omule , a ş a e, d a r n u mi-1

m a l laş i ? — Ţi-1 m a i l a s u n an,— zise el

g â n d i n d u - s e şi l a cel de acasă . . . — Şi ce-mi c e l ? — 100 de g a l b en i , c â t s ă cer... — Bine, î ţ i d a u şi 100 de ga l

beni , d a r to t cu în ţ e l ege rea de a n . A c u m însă copi lu l i-a s p u s că a-

t u n c î c â n d o ven i t a t ă - s ă u . el a r e să-ş l p u c m â n a le u r e c h e .

Şi i a r ă ş i s ' aű despăr ţ i ta L a a n u l , omul i a r a venit . A t u n c i

Of a scos 100 de copil tot u n u l ş i unu l , de ziceai că vezi pe u n u l î n t r ' o s u t ă de ogHnzî. 1-a da t p l a t a z icându-I :

— Alegeţi copi lul şi ia-ţi-L Omul se u i t ă m u l t : copi lul făcu

s e m n u l ş t iu t ş i -apol t a t ă : s ă i i zise : — Asta e, m ă î moşu le , cop i lu l

meu.. . — Da ' n u mi-1 m a i laş i ? — Ba ţi-1 m a l l a s cu t r e i s u t e

de ga lbeni ,— zise el, g â n d i n d u - s e l a m a l b u n u l t r a i de a c u m ; d a r tot c u m a m m a l vorbi t . . .

— Aşa s ă fie... Acum b ă i a t u l i-a s p u s i a r pe fu

r iş că a t u n c i c â n d va veni, a r e să-ş î pue m â n a în f runte .

l m p l i n i n d u - s e şi a n u l ă s t a , o m u l i a r ă ş a venit . A eşit Ol şi i-a zis :

— EI, aî veni t ? — Am venit . — Atunc i bine omule . . . Şi i-a da t 30Ü de g a l b e n i . Of a scos a c u m loti de copîî f ru

moş i de p icau ! — ET, ce zici a c u m , ţi-1 m a î cu

noş t i ? Şi când Oi se u i t ă la t a t ă l copi

lu lu i , copilul şi-a p u s m â n a în frunte. Şi d u p ă s e m n , l 'a c u n o s c u t şi a c u m .

— Bine omule , v ă d că-1 cunoş t i , mi-1 m a î laş i ?

— Nu ţi-1 m a l las , că n ' a r e n ic î c ine s ă m ă c o m a n d e , că ui te , a m să m o r m â i n e - p o i m â i n e .

— Nici eu n u ţi-1 m a l ţin,— a zis Of.

— D a r nicî eu n u v r e a u să m a l r ă m â n t a t ă , că a m î n v ă ţ a t cu u n a mai m u l t decât s t ă p â n u - m e u , — a zis şi copi lu l c ă t r e t a t ă l s ă u .

Apoi a u plecat .

- - Mă ta tă ,— a. zis copilul c ă t r e t a t ă - s ă u c â n d m e r g e a u pe d r u m — , iiuninî d-ta să a scu l ţ i de m i n e şi v o m fi fericiţi .

Bine m ă , o să ascul t , d a r n u m a i să a m ce... El şi c a m ce a l să iac i?

— O să fac eu ce-o să fac; d a r n u m a i d-ta s ă n u faci nimic, d in ce n u ţi-oî s p u n e eu...

— Bine, o să ascult, şi dc cele ce vel s p u n e tu. . .

P e c â n d vorbeau el a ş a pe d r u m , Încep s ă i n t r e . î n t r ' o p ă d u r e u n d e - I . şi a j u n g e n iş te boer l cu t r ă s u r a .

— M ă t a t ă , vezi d-ta t r ă s u r a ce v ine de la va le ?

— O văd ; el şi ce ?.. — E u a m să m ă prefac i n t r ' u n

oga r , o s ă s a r în tu f i şu l cela d i n a i n t e a n o a s t r ă de u n d e o să scot u n i epure şi o să ţi-1 a d u c v iu -nevă t ă -m a t , a ş a că a u s ă m ă v a d ă boer i l c â n d o r t r ece cu t r ă s u r a pe l â n g ă d-ta. Au să m ă c e a r ă să m ă v inz i lor şi a u s ă d e a câ t le vel cere. De-o - c a m d a t ă să c a m ţi i de m i n e şi s ă n u m ă laş i din p r e ţ u l de 50 de g a l ben i . L a u r m a u r m e i să n ' a i t e a m ă , că eu o s ă s a r d in t r ă s u r ă , i n t r u î n t r ' u n tuf iş şi m ă prefac i a r o m şi t e - a jung .

M e r g â n d pe d r u m , copi lul se p re făcu î n oga r , a l e r g ă ' î n t r ' o - tu fă , scoase u n iepure , îl p r i n s e şi-l a d u s e s t ă p â n u l u i v i u - n e v ă t ă m a t , c ând , î l şi a j u n s e r ă boier i i , c a r e v ă z u r ă a-ceas t ă fap tă . Se î n v o i r ă repede ş i t o c m a i d â n d u - I o m u l u i 50 de ga l ben i . Au p u s o g a r u l în t r ă s u r ă * ş i a u plecat . P e d r u m , m e r g e a c â n d pe jos , c â n d î n t r ă s u r ă , p â n ă o d a t ă se p o m e n i r ă f ă ră el...

F u g i s e în n i ş t e b u r u e n î şi eşi pe a l t ă p a r t e la d r u m p re făcu t i a r ă ş i în om.

Boeri l se u i t a r ă încolo, se u i t a r ă pe dincolo, de-aş , cc să-1 m a î g ă s e a s că ! P e d r u m se î n t â l n i r ă c h i a r cu el şi 1-a ş i m a l î n t r e b a t că d a c ă n u c u m v a a u v ă z u t u n o g a r s c ă p a t .

— Nu boier i lor , n u , eu n ' a m v ă zu t n i c i u n o g a r s căpa t , de c â n d v iu eu pe d rum. . . — le-a r ă s p u n s el.

Boier i i a t u n c i a u î n t o r s t r ă s u r a ş i-au p leca t c ă t â n d u - ş î de d r u m .

/Va urma). X . I. D u m i t r a ş c u

6. — No. 25. UNIVERSÜb ІЛТЕНАГ. Lanï, 18 Iunie, 1912.

— Лт Ь В О І Т T O L S T O I —

- U R M A R E -

I n c ea l a l t ă c ă m a r ă p i p ă i zăvo ru l s i înceipu să-1 t r a g ă . De cea l a l t ă p a r t e a uş i i a u z e a paş i . E r a ea c a r e venea de l a f e r ea s t r ă la uşe . „AI !" s t r i g ă e a de-o d a t ă . El în ţe lese că dăd u s e î n t r ' o m i c ă b ă l t o a c ă d e l â n g ă i n t r a r e . Mâ in i l e îî t r e m u r a u . N u put e a t r a g e zăvoru l .

— Haide , l a s ă - m ă s ă i n t r u . S u n t u d ă t o a t ă . T r e m u r . T e g â n d e ş t i l a s c ă p a r e a suf le tu lu i şi eu s u n t a p r o a p e m o a r t ă .

T r a s e zăvoru l , scoase l a c ă t u l şi, f ă r ă să-şî soco tească mişcă r i l e , împ inse a t â t de t a r e u ş a în a f a r ă în câ t o lovi.

— l e r t a ţ i - m ă , zise el de-o d a t ă , re -găs indu - ş î ch ipu l de a l t ă d a t ă de a vorbi cu d a m e l e .

E a s u r â s e a u z i n d aces t „ Ie r t a -ţ i -mă" .

„Nu e a t â t de t e r ib i l " se g â n d i ea. — Nu face n imic , n u face n imic .

E ü î ţ i cer i e r t a r e , zise ea t r e c â n d p r i n fa ţa lu i . N 'a ş î fi î n d r ă z n i t n ic i odată . . . e u n caz a t â t de ciudat . . .

— Vă rog, ros t i el, l ă s ând -o s ă t r e a c ă d i n a i n t e a lu i . U n .puternic m i r o s de p a r f u m bun , c u m n u m a i mi ros i s e de m u l t ă v reme , îl lovi. T r e c u p r i n c ă m a r ă şi i n t r ă în chil ie. E l înch i se u ş a de-afară , f ă r ă s ă m a l p u n ă zăvo ru l şi veni d u p ă ea.

„ D o a m n e , I su se Chr i s toase , fiul l u i D u m n e z e u , fie-ţî m i l ă de mine! ' ' p ă c ă t o s u l ! D o a m n e , fie-ţî m i l ă de m i n e Г r epe t a el m e r e u , n u n u m a i î n g â n d , ci m i ş c â n d ch ia r , f ă r ă voia lu i , buzele.

— I n t r a ţ i , vă rog, zise el. E a e r a în mi j locu l odăe l ; a p a p ică-

t u r e a pe s c â n d u r i şi se u i t a l a el. Ocl i i l î l Tâdeau .

— I a r t ă - m ă d a c ă ţ i - am t u r b u r a t s i n g u r ă t a t e a ; d a r u i t e în ce s i tua ţ i e s u n t . S'a î n t â m p l a t , p e n t r u că a m făcut o p l i m b a r e în t r o i k ă şi m ' a m p r i n s că a m s ă v iu s i n g u r ă de l a Vorobioska l a o r a ş . M ' a m r ă t ă c i t însă , şi d a c ă n u ţ i -aş î fi î n t â l n i t locuinţa. . . î ncepu ea s ă m i n t ă .

D a r fa ţa c o n v o r b i t o r u l u i el o t u r b u r a , ş i , n e m a î fiind î n s t a r e s ă u r meze, t ă cu .

Se a ş t e p t a să-1 v a d ă cu t o t u l al tfel . N u e r a a ş a de f rumos d u p ă c u m şi i . î nch ipu i se , dar, îl g ă s e a f r u m o s : păr u l lu i c ă r u n t , b u c l a t ; b a r b a l u i , un su l l u i fin, d rep t , ochi i lu i a r z ă t o r i c a n i ş t e c ă r b u n i c â n d p r ivea drept , o m i ş c a u .

E l v ă z u că m i n ţ e a . —A! e a ş a , zise el p l e c â n d ochi i şi a-

r u n c â n d o c ă u t ă t u r ă la d â n s a . Am s ă t r e c a l ă t u r i ş i d-ta, i n s t a l ează - t e ac i .—Luă l a m p a , a p r i n s a o l u m â n a r e , şi, s a l u t â n d - o foar te p lecat , t r ecu î n p a r t e a d in fund d e s p ă r ţ i t ă p r i n n i ş t e s c â n d u r i . E a îl auz i m i ş c â n d ceva acolo. „ P r o b a b i l că se ba r i ca d e a z ă în p r o t i v a m e a " , se g â n d i ea s u r â z â n d . D u p ă ce-şl scoase m a n t a u a a lbă î m p o d o b i t ă cu z ibel ină , îşi s coase g l u g a ca r e i se a g ă ţ a de p ă r şi ş a lu l r a r e o ' n f ă ş u r a . Nu e r a de loc m u i a t ă c â n d e r a în fa ţa ferest re i ; o spusese a t u n c i n u m a i ca s'o lase s ă i n t r e . D a r l â n g ă uşe , î n t r ' a d e v ă r că l case în b ă l t o a c ă şi îşi m u i a s e pic iorul s t â n g p â n ă l a p u l p ă ; g h e a t a îl e r a p l i nă de a p ă . Se aşeză pe s c â n d u r a neacope r i t ă de câ t cu u n covor şi începu să se descal ţe . L o c u i n ţ a a-c e a s t a îl p ă r u f r u m o a s ă . O d ă i ţ a a-ceea mică l a r g ă de t r e i coţi şi l u n g a d e p a t r u e r a c u r a t ă ca o og l indă ; n u e r a i i i t r ' î n sa d e câ t cu l cuşu l po c a r e şedea ea, d e a s u p r a c u l c u ş u l u i , u n ra f t cu că r ţ i , ş i , î n colţ, u n a l t o r m i c I n u ş e e r a u b ă t u t e cu ie de ca r e 'I e r a a t â r n a t ă b l a n a şl o r a s ă că lu g ă r e a s c ă . D e a s u p r a ' a l t a r u l u i e r a a g ă ţ a t ă i c o a n a lu i Chr i s tos î n c u n u n a t cu sp in i , în fa ţa c ă r e i a ardea, o c a n d e l ă m i c ă : Un mi ros c iuda t c'.o

u le iu , d e n a d u ş a l ă ş i de p ă m â n t , u m plea î n c ă p e r e a . T o t u l II p lăcea , p â n ă c h i a r ş i m i r o s u l ace la . P ic ioa re l e m u i a t e o ne l i n i ş t e au cu deosebire , î n c e p u s ă s e desca l ţ e r epede s u r â z â n d m e r e u , b u c u r â n d u - s e m a î pu ţ i n de a-şî fi a j u n s scopu l d e câ t d e a t u r b u r a , d u p ă c u m vedea, p e o m u l ace s t a î n c â n t ă t o r , de m i r a t , c iuda t , a t r ă g ă t o r .

„ N u mi-a desch is n u m a i de câ t ; n u face n i m i c !" îş i z ise e a

— T a t ă S e r g i u ! T a t ă S e r g i u ! Aşa î ţ î zice, n u e a ş a ?

— Ce-ţl t r e b u e ? r ă s p u n s e u n g l a s b l â n d

— Te r o g s ă m ă ie r ţ i că ţ i - a m viola t s i n g u r ă t a t e a , d a r c r ede -mă , nţ» p u t e a m face a l t . M-aşI fi bo lnăv i t . Ş i c h i a r a c u m n u ş t i u dacă.. . S u n t u d ă t o a t ă , p ic ioare le 'm l s u n t î n g h e ţate. . .

— I a r t ă - m ă , r ă s p u n s e u n g l a s b l â n d ; nu - ţ l pot fi folosi tor cu n i mic .

— P e n t r u n i m i c î n l u m e n u te -aş l fi t u r b u r a t ; n ' a m s ă s t a u d e c â t p â n ă 'n zor i .

El n u r ă s p u n s e , ş i e a îl a u z i m u r m u r â n d ceva, d e s i g u r o r u g ă c i u n e .

— N ' a i s ă i n t r i ac i ? î n t r e b ă ea su r â z â n d . T e î n t r e b a s t a c e n t r u c ă t r e , b u e s ă m ă d e s b r a c ca s ă m ă u s u c

N u r ă s p u n s e n i m i c şi c o n t i n u ă , d e cea l a l t ă p a r t e a pere te lu i , s ă s p u n ă r u g ă c i u n i c u g l a s m o n o t o n .

„Da, i a t ă u n om!" s e g â n d i e a sco-ţ â n d u - ş l c u m a r e g r e u t a t e ghe te le ude . T r ă g e a de o g h i a t ă , f ă r ă s ă o p o a t ă scoate , şi a c e a s t a î l p ă r u c iuda t , î n c e p u s ă r â d ă u şo r . D a r ş t i i nd că o a u z e a şi că aces t r â s a r l u c r a a s u p r a lu i t o c m a i c u m voia d â n s a , r â s e m a l t a r e , şi r â s u l el, vesel, n a t u r a l , b u n , p r o d u s e a s u p r a l u î t o e -m a l efectul a ş t e p t a t de ea... „Da, pe u n a ş a o m îl poţ i iub i . O c h i i . ş i f a ţa a s t a s imp lă , nobi lă , ş i , c â t e v a r u g ă c iun i pe ca re le m o r m ă e , p ă t i m a ş " , s e g â n d i ea . „ P e no i femeile n u n e î n ş e a l ă n i m e n i . C â n d ş i -a a p r o p i a t faţa d e g e a m şi m ' a ză r i t , a în ţe les ş i m ' a r e c u n o s c u t . Po f t a a s ch in -te ia t în ochi i lu i şi a r ă m a s î n eî. M'a iubi t ş i m 'a dor i t . D a , m ' a d o r i t ' , t ş l zise e a d u p ă c e i zbu t i In s f â r ş i t să-ş î t r a g ă g h e a t a ş i p r e g ă t i n d u - s e să-şî s c o a t ă c i o r a p u l . D a r ca să-ş î scoa lă c iorapi i cei l u n g i r e ţ i n u ţ i de j a r t i e r e , t r e b u i a s ă r id ice fustele. î î fu r u ş i n e ş i zise:

— S ă n u i n t r i ! D a r l a spa te le s c â n d u r i l o r n u fu

nici u n r ă s p u n s ; şopotu l r e g u l a t c o n t i n u a şi se m a l a u z e a şi u n sgo-m o t de m i ş c a r e .

„P robab i l c ă face m e t a n i i " se g â n di ea.

„Dar n u face n i m i c . S e g â n d e ş t e l a m i n e c u m m ă g â n d e s c l a el. Cu ace ia s s e n t i m e n t se g â n d e ş t e l a p i c ioare le mele" , î ş i zicea ea, s c o ţ â n -d u - ş l c io rap i i uz i ş i a ş e z â n d u - s e pe cu lcuş cu p ic ioare le s u b ea . R ă m ă sese a ş a , s t r â n g â n d u - ş l g e n u n c h i i cu m â i n e l e şi p r i v i n d g â n d i t o a r e d i n a i n t e a eî, d a r p e n t r u p u ţ i n ă v re m e . „ D a r ac i e u n p u s t i u , ş i n ' o s ă afle n i m e n i n ic i o d a t ă !" .

Se r id i că , î ş i duse c io rap i i la sobă şi-î a t â r n ă la g u r ă . P e u r m ă , u m b l â n d încet , cu p ic ioare le goale , se î n t o a r s e la p ă t u ţ ş i se aşeză d in nou , cu p ic ioa re le s u b ea. De ceal a l t ă p a r t e a d e s p ă r ţ i t u r i ! to tu l se l in iş t i se . Se u i t ă la ceaso rn i cu l m i n u s c u l ce p u r t a a t â r n a t de gâ t . E-r a u ore le d o u ă . „AI noş t r i t r e b u e s ă vie pe la t re î" . M a l r ă m â n e u n ceas , n u m a l m u l t . „Ce ! Am să s t a u s i n g u r ă ! Ce g l u m ă ! N u v r e a u ; a m să-1 c h e m " .

— T a t ă Se rg iu ! T a t ă Se rg iu ! Serg iu Dimi t r i cv i t ch ! P r i n ţ e ! K a s s a t z k y !

Dincolo de uş? d o m n e a t u r ? r i a . — Ascu l t ă . E c rud . N u te-aş l che

m a d a c ă n ' a ş î a v e a nevoe. S u n t boln a v ă . Nu ştiu ce a m ; — zise ea cu u n g las sufer ind . 0 ! o ! g e m u ea r e c â z â n d pe p ă t u ţ . Şi, l u c r u cu r io s , s e s i m ţ i î n t r ' a d e v ă r b o l n a v ă , ş i fiori d e f r igur i o s g u d u i r ă .

— Ascu l t ă ! Vino-mi î n a j u t o r . N u ş t i u ce a m . O ! o ! — î ş i desche iă r och i a , îş i descoper i p i ep tu l şl-şî gol i b r a ţ e l e p â n ă l a c o a t e . — O ! o!

Tot t i m p u l aces t a , t u p i l a t î n a s c u n z ă t o a r e a lu i , el se r u g a . D u p ă ce s p u s e t o a t e r u g ă c i u n i l e d e s e a r ă , a c u m şedea î n p ic ioa re , n e m i ş c a t , e u ochi i fixî In vâ r fu l n a s u l u i ş i , în g â n d , r epe t a „ D o a m n e I s u s e Chr i s toase , D o a m n e D u m n e z e u l e , fie-ţî m i l ă de m i n e !"

Auzise tot . î î auz i se foşnetul ro chie i de m ă t a s e , paş i i , p ic ioare le goa l e pe p ă m â n t , f recă tur i le b r a ţ e l o r ş i p ic ioare le . S i m ţ e a că e r a s l a b ş i c ă p u t e a c ă d e a d i n t r ' u n m o m e n t î n t r ' a l t u l . De aceeS^se r u g a neîncet a t . S i m ţ e a ceva la fel c u ceea ce t r e b u e s ă fi s imţ i t acel e r o u a l poveş t i lor o s â n d i t s ă u m b l e f ă r ă să se u i t e î n a p o i . Astfel S e r g i u a u z e a şi s i m ţ e a c ă p r ime jd i a , p i e r z a n i a , e r a acolo, î n el, î m p r e j u r u l tu l , şi că n u p u t e a s c ă p a de ea de c â t n e u i t â n -du-se n ic i u n m o m e n t . I n c l ipa a-ceas t a e a zise:

— Ascul tă , e c rud . P o t s ă m o r ! „Da, a m s ă m ă d u c , d a r a m să

fac c u m a făcu t c ă l u g ă r u l ace la , c a r e , a t i n g â n d cu o m â n ă p e femei a a d u l t e r ă , o ţ i n e a pe cea l a l t ă pe u n g r ă t a r a p r i n s " . D a r n u e r a g r ă t a r . Se u i t ă în j u r u l lu i . L a m p a ! p u s e u n deget d e a s u p r a f lăcăr i i şi î n c r u n t ă s p r â n c e n e l e , p r e g ă t i n d u - s e s ă su fe re câ t m a l m u l t . I se p ă r e a că n u s i m t e n imic , d a r , deoda t ă , î n a i n t e c h i a r de a-şî d a soco tea lă da-că-1 d u r e a s a u n u , ş i c a r e e r a d u r e r e a , t o a t ă f i in ţa i se c r i s p a şi depă r t a m â n a s c u t u r â n d - o . „Nu, n u pot" .

— P e n t r u D u m n e z e u , v ino ! Mor ! o !

„ C u m ? să m o r a ş a ? Nu, n u se poa te ! "

— V i u , zise el. Deschise u ş a , şi, t r e c â n d pe d i n a

in t ea el f ă r ă s ă o p r ivească , eşi î n t i ndă , u n d e î ş î s p ă r g e a lemnele . P i p ă i b u t u r u g a pe ca r e îşî s p ă r g e a l e m n e ' e ş i t o p o r u l r e z e m a t d e rid.

— N u m a i d e câ t , zise el. Şi l u â n d t o p o r u l cu m â n a d r e a p t ă , p u s e pe b u t u r u g ă dege tu l a r ă t ă t o r a l m â n e ! s t â n g i şi repezi t o p o r u l lovind deget u l s u b a d o u a f a l a n g ă . Dege tu l căzu m a l u ş o r c a l e m n u l şi, c ă z â n d , se r ă s u c i , s ă r i pe b u t u r u g ă ş i se ros togol i jos . T a t a S e r g i u auz i sgom o t u l î n a n t e de a s imţ i d u r e r e a , d a r , î n a i n t e de a a v e a v r e m e , să-ş î v i n ă î n fire s i m ţ i o d u r e r e a r z ă t o a r e ş i s i m ţ i c ă l d u r a s â n g e l u i c a r e c u r gea, î n f ă ş u r ă în r a s ă c iumne iu l do deget , îl s t r â n s e de t r u p u l luî , şi, i n t r â n d în ce lu lă , se op r i d i n a i n t e a femeel ş i o î n t r e b ă b l â n d :

— Ce a l ? E a îî văzu fa ţa pa l i dă , obse rvă o

t r e m u r ă t u r ă a o b r a z u l u i s t â n g , ş i , de o d a t ă , îi Iu xuş ine . S ă r i î n sus , îşi l u ă b l a n a şi se î n f ă ş u r ă .

— Da , mi-e rău— A m răcit™ te. . , T a t ă Sergiu. . . te....

E l r i d i că l a d â n s a ochi i în c a r î s t r ă l u c e a o l u m i n ă b l â n d ă şi zise:

— S c u m p ă s o r ă , de ce-aï v r u t să-(I pierzi suf le tul n e m u r i t o r ? Ispi te le t r e b u i e să i n t r e în l u m e , d a r vaî a-ce lu ia p r in c a r e i n t r ă , f toagă-te luî D u m n e z e u să r.e ie r te .

E a îl ascult?- ş i îl p r ivea . De odat ă auz i s g o m o t u l u n u l l ichid oa re c a r e c ă z â n d p i c ă t u r ă cu p i c ă t u r ă . Se u i t ă l a el şiT văzu pe r a s ă s â n gele care-I c u r g e a d in m â n ă .

— Ce ţ i -aî făcut la m â n ă ? î ş i a d u s e a m i n t e de s g o m o t u l ce

auz i se şi, p u n â n d m â n a pe l a m p ă , a l e r g ă în t i n d ă . Ză r i jos d e g e t u l îns â n g e r a t . Ma l pa l i dă de câ t el, se î n t o a r s e s p r e el ca să- î s p u n ă ceva, d a r el t r ecu încet in chi l ia d in fund şi t r a s e u ş a d u p ă d â n s u l .

— I a r t ă - m ă , zise ea, c u m a m să-ni l r ă s c u m p ă r p ă c a t u l ?

— P l e a c ă .

— L a s ă - m ă să - ţ î leg r a n a . — P l e a c ă de-aci . I n g r a b ă şi pe t ă c u t e se î m b r ă c ă .

G a t a , c u b l a n a pe ea, a c u m a ş t e p t a De-a fa ră ven i u n s u n e t de z u r g ă l ă i

— T a t ă S e r g i u i a r t ă - m ă . — Du-te , D u m n e z e u a r e s ă t e ierte. — T a t a Se rg iu , a m s ă - m î s ch imb

v ia ţ a , n u m ă l ă sa . — Du-te . — I a r t ă - m ă şi b inecuv in t ează -mă . — I n n u m e l e T a t ă l u i , a l F i u l u i şi

a l S f â n t u l u i D u h , se a u z i de dincolo de d e s p ă r ţ i t u r ă . Du- te . \ P l â n g â n d eşi d in ch i l ie . Avocatul t i eşi î n a i n t e .

— Ce s ă fac ? Am p ie rdu t . Unde t e u r c i ?

— Mi-e tot u n a . Se u r c ă în t r ă s u r ă , şi , p â n ă a

c a s ă , n u m a l scoase nic i o vorbă .

P e s t e u n a n , e a i n t r ă în m ă n ă s t i r e u n d e t r ă i o v i a ţ ă a s p r ă s u b di rec ţ ia s c h i m n i c u l u i care-I s c r i a d in c â n d îi> când .

I V

T a t a Serg iu m a î t r ă i î n c ă ş eap t e a n î în s c h i m n i c i a lui . L a î ncepu t p r i m e a m u l t e d in ' u c r u r i l e ce i se a d u c e a u : cea i , z a h ă r , pMno a lbă , l ap te , î m b r ă c ă m i n t e , l e m n e . Dar , cu câ t t i m p u l î na in fa , cu a t â t t r ă i a m a l a s p r u , r e fuzându- ş î e r î ce-I e ra de pr i sos . Ajunse asfel s â n u m s î p r i m e a s c ă n imic , a f a r ă de p â i n e n e a g r ă , o d a t ă pe s ă p t ă m â n ă . Tot ce i se a d u c e a , î m p ă r ţ e a la săraci? ce v e n e a u la eh T o a t ă v r e m e a , T a t a S e r g i u şi-o pe t recea în chilie în ru g ă c i u n i s a u în convorb i r i cu vizitato r i i c a r i deveneau d i n ce în ce m a l n u m e r o ş i . T a t a S e r g i u n u se ducea la b i ser ică de câ t de t r e i o r i pe an , ş i ieş ia d in chi l ie n u m a i ca să-ş î a-d u c ă a p a şi l emne le de c a r e avea nevoe. D u p ă cinci anî" de a c e a s t ă viaţ ă , se î n t â m p l a s e ace l e v e n i m e n t cu d - n a M a k o v k i n a , şi î n c u r â n d toa tă l u m e a a u z i de vizi ta el, de sch imbar e a ce se făcuse i n t r ' â n s a şi de int r a r e a eî în m â n ă s t i r e .

Din m o m e n t u l a ce s t a g lo r i a Păr i n t e l u i Se rg iu începu s ă se m ă r e a s c ă . Viz i ta tor i i d even i r ă d in cc î n ce m a l n u m e r o ş i ; u n c ă l u g ă r se i n s t a l a l â n g ă ch i l ia lu î şi se zidi a-colo o cape lă ş i u n osp ic iu . R e n u m e -le P ă r i n t e l u i Se rg iu , e x a g e r â n d u - I în t o t d e a u n a fapte le , se î n t i n d e a din ce in ce m a i m u l t . Inceuea i i s ă v ină la d â n s u l de d e p a r t e , şi să-I a d u c ă bo lnav i pe a f i r m a ţ i a că-î v indeca P r i m a v i n d e c a r e se pe t recu în al op tu l ea a n a l vieţi i -'ui de s c h i m n i c . E r a aceea a u n u l b ă i a t d e pa i sp reze ce a n i pe c a r e m a m ă - s a îl a d u s e s e P ă r i n t e l u i Se rg iu , ce rându-1 să-şî p u n ă m â i n i l e oe el. Nici o d a t ă găr i -du l că a r p u t e a v indeca u n bo lnav rtu-I t r e c u s e p r i n m i n t e . A r fi cons i d e r a t u n a s e m e n e a g â n d ca u n m a r e păca t de o rgo l iu . D a r m a m a care-ş î adusese cop i lu l îl r u g ă , sa a r u n c ă !a p ic ioare le lu i în t rebându -1 d e ce vindecă pe a l ţ i i şi pe copi lul eî n u vroia să-1 v indece? 1! i m p ie ră in nume le luî C h r i s t o s . P ă r i n t e l e Sergiu r ă s p u n z ă n d u - î că n u m a i D u m nezeu s i n g u r p u t e a sii v indece ea îl s p u s e că nu- î cerea de câ t să-I a t i n g ă copi lu l cu m â n a şi să se roage . P ă r i n t e l e S e r g i u refuză si i n t r ă în ch i l ie . D a r a d o u a zi (era t o a m n ă şi nop ţ i l e î n c e p u r ă a fi reci) , eş ind d in chil ie ca să-ş î a d u c ă apă , văzu din n o u pe ace iaş i femee cu copi lul ei, u n b ă i a t s l ab de pa i sp rezece an î , şi auz i ace leaş i i m p l o r ă r i . P ă r i n t e l e Se rg iu îşi a d u s e a m i n t e de p a r a b o l a j u d e c ă t o r u l u i n e d r e p t , şi cu t o a t e că p â n ă a c u m n u se îndo ise că t r e b u i a să refuze, î n c e p u s ă se r o a g e p â n ă ce în suf le tu l lu i h o t ă r â r e a s e zămis l i . Aceas tă h o t ă r â r e fu c ă t r e b u i a s ă a s c u l t e de r u g ă c i u n e a femeel, că c r e d i n ţ a eî îî pu tea s c ă p a copi lul şi ră el, P ă r i n t e l e Serg iu , n u ora în ca7.ul a ce s t a de câ t u n e a l t a a leagă de Dumnezeii . Şi , î n a i n t â i . d сЛігч m a m ă , p ă r i n t e l e S e r g i u îi î ndep l in i d o r i n ţ a .

LIMÏ, 18 LUME, UNJVEHSUL UTERAK No. Xô. — 7.

I f i puse иаапа p e capul c o p a u l u ï ş i începu să se r o a g e .

M u m a plecă cu copi lu l el ş i p e s t e o J e n ă copi lul e r a v indeca t . Atunci, s v e e u l p u t e r i i v i n d e c ă t o a r e a S fâu -ta&aî Serg iu , c u m i se zicea a c u m , se r ă s p â n d i p r e t u t i n d e n i .

D e - a t u n c î , n u t r e c u s ă p t ă m â n ă f ă r ă ca b o l n a v i s ă n u v m ă l a T a t a S e r g i u , şi, «le oare ce n u r e f u z a s e ' p e u n u , n'avea c u r e g i u l s ă re fuze n ic i p e ce i l a l ţ i . î n t i n d e a m â n a ş i se r u g a . Lhăi se v i n d e c a s e r ă , şi g l o r i a p u r i n -l e M l Se rg iu se îrapr&ştia d i n ce in ce m a î m u l t . Astfel t r e c u s e r ă ş a p t e a n i î n m ă n ă s t i r e şi t re î -sore-zece în s i n g u r ă t a t e . T a t a S e r g i u avea înfăţ i ş a r e a u n u i b ă t r â n ; b a r b a îl e r a l u n g ă şi a lbă , d a r p ă r u l , de şi r a r , e r a î ncă n e g r u şi buc la t .

A se citi urmarea i n „ U m v e n m l Literar" ce va apare TMminica v i i -ti

Haslrain m s l r ă cötoraä C a t a s t r o f a v a p o r a l u i « E r z s é b e t

K i r a l y n e » p e D u n ă r e O m a r e nenoroc i re s'-a intftmplat s i

lele t recute pe D u n ă r e . Vaporu l u n guresc « Erzsébet Kira lyne» care p lecase din Sul ina cu numeuaş l pasageri In susul Dunăre i , a jungând in dreptu l loca ' i tăţ i î l îasova, in sus de C e r n a voda , s'a a p r i n s bucă tăr ia , de u n d e focul a cupr ins în t reg vapo ru l . Nu-meioş' i pasager i , su rpr inş i in toiul n o p -tet , a u sărit in D u n ă r e ca să s cape . Mul ţ i d intre eî s ' au îneca t . Mecanicul şi u n c h e t n t r au fost carbonizaţ i . P a sager i i cari au scăpa t , şi-aii p ierdut În t reg avutu l . In t re cel înecaţ i se află şi Mar in Dumi t rescu , voiajorul fabric e ! de be re d in Âznga şi B a m r b a n , şetiil ocolului si lvic d in Os t rov .

Pasage r i i sa 'va t í a ü in ten ta t p roces societăţii u n g a r e d e nav iga ţ iune ce r ând despăgubi r i .

I l u s t r a ţ i a noas t ră de azi reprez in tă catastrofa vapo ru lu i «Erzsébet Kira-1 у в е » .

щ _

H a n u l b l e s t e m a t P e ş o s e a u a p r ă f u i t ă ca r e duce de l a

'Ateseştî l a Negreş t i se iv i r ă doi că l ă r e ţ l .

E r a î n t r ' a m u r g . Soa re l e scăp a r ă d u p ă g r i n d a ce rească ş i î n p a r t e a o p u s ă r ă s ă r e a l u n a , a l ba m i r e a s ă a. nopţ i lo r . P a r t e a d e cea- u n d e soa re l e se a s c u n s e s e p ă r e a c ă a r d e Iu f œ d e rub ine .

A e r u l î n cep u se a se r ă c o r i d u p ă o zi d e c ă l d u r ă a l u n e i Iu l ie .

C e î doi c ă l ă r e ţ i m e r g e a u l a p a s u l c a l u l u i .

— Şi zici c ă n u m a l a v e m m u l t T r a î a n e ? zise u n u l d i n e î .

— A p r o a p e s u n t e m a j u n ş i Victor e , Tfespunse celai t cu vocea veselă ş i g l r a a e a ţ ă ; l a c a p ă t u l şosele i este Ne-g r e ş i i u l ; noi îl t r e c e m c u m ţ i - a m m a î s p u s şi la m a r g i n e a p ă d u r e ! este acel b a n og_ î i bu n ă şi n u cos tă s c u m p .

— Bine , a c u m l a s ă - n e că v r e m s a d o r m i m ; a m făcu t u n d r u m m a r e ş i s u n t e m obosi ţ i , s i s e ce la i t pe care-I c h e m a Victor , p r e f ă c â n d u ^ s e î n adevăr efeosi t

— F ă r ă s ă m â n c a ţ i ? . - Dormi ţ i? . . . — A v e m m a l m a r e nevoe de o d i h n ă

de c â t de m â n c a r e j u p â n e , a d a u g ă T r a i a n a r u n c â n d u - s e a ş a î m b r ă c a t c u m e r a , p e s i n g u r u l pa t m u r d a r şl s ă r ă c ă c i o s ce se afla î n odaie .

Şi după ce b ă t r â m i l h a n g i u e ş i d in c a m e r ă cel doi t ine r i s t i n s e r ă l a m p a şi-şî l u a r ă revolvere le î n c ă r c a t e .

— S ă a ş t e p t ă m , z i s e ră ceî doi t i n e r i a s c u n z â n d u - s o în p a r t e a opusă p a t u l u i şi s e a s c u n s e r ă î n t r e pe r delele de s t a m b ă roş ie ca r e a c o p e r e a mic i le fe res t re .

A ş a s t a t u r ă e î a p r o a p e î n t r e a g a n o a p t e şi c â n d obos i ţ i de a ş t e p t a r e ş i n e s o m n se î n t r e b a u d a c ă n u c u m v a ace lu i h a n , ca r e e r a g r o a z a t u t u l o r , i se .scornise a c e a s t ă p o r e c l ă de g r o a z ă .

Şi cărui e r a u să se î n d r e p t e s p r e

p a t , d e o d a t ă a u z i r ă u n m o r m ă i t T ine r i i t ă c u r ă şi r ă m a s e r ă pe loc;

ш acest t i m p u ş a s e d e s c h i s e ' ţ i î n o d a e n ă v ă l i o u n d ă ac h în r ină .

Int iU i n t r ă o formă a l b ă ; a s c u l t a p u ţ i n în o d a e şi i a r eşi.

T i n e r i i o a u z i r ă z i când aces te c u v i n t e :

— „ A c u m e l d o r m , p u t e m s ă încep e m " .

M o r m ă i t u l i a r înce ta i să s e a u d ă d i n ce în c e m a l t a r e ş i în o d a e i n -t r ă u n u r s m a r e de t e t ; î n u r m a u r -« e t a t i n t r a i a r u m b r a e e a aH»ă.

U r s u l se vede că e r a ob i şnu i t a veni i n a c e a s t ă c a m e r ă căc i c u m i n t r ă se î n d r e p t ă spire pa t , î l m i r o s i şi î ncepu s ă m o r r a ă i a s c ă şi m a i t a r e .

Se vede c ă ş i u m b r a a c e e a a l b ă văzu că p a t u l e r a gol, că s c o a s e u n ţ i pă t .

L a acel ţ i p ă t i n t r ă b ă t r â n u l j idov şi s e op r i în p r a g î n s p ă i m â n t a t .

—• Ce-I m ă rog?... — М'яі î n şe l a t j i d a n e , s e r ă s t i u m

b r a a l b ă , » u s u n t aicî._ — Z ă u n u , m ă rog , zise ov re iu l t r e

m u r â n d , altfel t c -aş fi c h e m a t d u p ă obiceiu, ca să-ţ î a d u c i d i h a n i a a-e c a s t a să-I g ă t u e ş i t u eă-i pu t rgă-seş t i .

P r i B t r ' ö m i ş c a r e fu r ioasă f e r m a a l b ă se descoper i de cea r şa fu l a lb cu c a r e e r a î n v ă l u i t ă ş i u a ţ i g a n f ioros c u ochiul de foc ş i a s p r a eşi d e s u b cearşaf .

— AI s ă a l d e furcă c u to ţ i a l n o ş t r i j u p â n e , că m ' a i min ţ i t , zise fioros u l ţ i g a n şi se î n d r e p t » s p r e uşă . . . d a r d e o d a t ă z g o m o t u l u n e i a r m e se auz i şi ţ i g a n u l căzu mort . . . E r a u t i ne r i i «are-1 î m p u ş c a s e r ă .

C â n d ţ i g a n u l căzu s c ă p ă d i n m â n ă l a n ţ u l cu c a r e ţ i nea u r s u l , c a r e c u m se s imţ i s lobod ş i în fu r i a t că n u găs i s e p r a d a ob i şnu i t ă , se r epez i fur i o s a s u p r a j i d o v u l u i î n s p ă i m â n t a t şi-l sfâşie.

A d o u a zi de d i m i n e a ţ ă c â n d p r i m i t r e c ă t o r i t r e c u r ă p r i n f a ţ a h a n u l u i d e l a poa le le p ă d u r e ! s e m i r a r ă văz â n d u ş a h a n u l u i d e s c h i s ă - , cu r ioş i i n t r a r ă i n b u c ă t ă r i e ş i n e v ă z â n d pe

n i m e n i intrară în o d a i a a ş a z i s ă „ P e n t r u voiajori" . . . D a r i m e d i a t se d ă d u r ă cu g r o a z ă î n d ă r ă t . I a mi j lo c u l odă ie l zăcea ovreiul g rozav m u t i l a t , l â n g ă el e r a m o r t u r s u l ş i m a l d e p a r t e ţ i g a n u l .

C u r â n d ves tea m o r t e l ov re iu lu i se răSjpâudi p r i n t oa t e î m p r e j u r i m i l e şi toţ î z i ceae e u g r o a z ă că c u j u p a n Moisache s ' a u s fâ rş i t t o a t e c r a n e l e ce se f ă p t u i a u în h a n u l b l e s t ema t .

S i n g u r i «e l doi t i n e r i ş t i a u a c u m a d e v ă r a t e i m i s t e r a l h a n u l u i c a r e e-r a în m â n a u n e î b a n d e de ţ i g a n i u r sar i . . . d a r el d u p ă ce î m p u ş c a s e r ă şi u r s u l se s u i r ă pe cai i lor şi p l e c a r ă de l a aces t h a n de la poalele p ă d u re!. . . a e v r â n d să fie m a r ţ a r i şi s ă descopere a c e a s t ă s i n i s t r ă t a i n ă .

Sofia Al. G r e ş e a

Casa de Sănătate SP1ÍG1ALA PKNTliU

B O A L E d L e Р Е М Е І SUB D I R E C Ţ I A

Doctorului I. KIRIVC Ctnrnrg primar; senil serv. il ; ityuecologi«

al spiţa e!oi- Klorid SECŢIE S E P A R A T A pen ln i ÎÎAIIBAŢI

(heinoroitle. hs rn i î . tjmiori. calcule vesis»le, stricturi uretra'c, etc.

Strada Sf. Ionică 8, in dosul Teatrual Nationa' — TELKFON 2/96 —

S u p r e m a ţ i a î a i n d u s -t r i a с е а ч о а і ^ і с с і о і ч î n s f â r ş i t d o M a i d i t i j . E x t r a p l à t !

S i i p i - a e t e g H i i t '

Ceas a u r ЛтЫв peni ru cavaler'!

N 1 ' І П Л І L E I ( » 4 5 Are un mecanism bun An'

»er care merge 36 ore si o acoperit p'i cai', electrică di aur 18 carate. ga"»»|ie pe.i-trii mers pr.ci-; 'i аяі.

1 boetiä lel 6.4Ő, ii !>ucă|I iei 12.50 : fie-CïTU! ceas Se adaogă im i an ţ i rn aurit, gratis. Ceas de damă'la M , exceűtiep'alf fi e legantă, lei 6.95. f ă r ă risc. s e aiinn » schimbul, eventual se admite baeB. Tr i . mite pria raiiriwrs

Шіж & Ш, «i'akae, lie. 21, ѣйт

D À K U I M 5 . 0 0 0 I W S L E LA FEL, Ш AUR TEIHTATilL U CA « A I E

(O&ntrolafe si marcate de S

8. - No. Уо. UNIVERSUL LITERAR Luni, 18 Iunie, 1912

N O U I L E M A R I PREMII CE SE V O R OFERI DB ZIARUL

UNIVERSUL" o

ABONAŢILOR SĂI LA TRAGEREA DIN LUNA NOEMBRIE, І912

iila Vilă la Sinaia « V I L A N I C O L A E » , c o n s t r u i t ă a n u m e p e n t r u t r a g e r e a v i i t o a r e , p e s t rada I . C. B r ă t i a n u , i n poz i ţ ia c e a m a î p i t o r e a s c ă d i n l o c a l i t a t e

UN ELEGANT DORMITOR DE BRONZ de m a r e v a l o a r e , , a l 8- lea dormi tor f u r n i z a t p e n t r u p r e m u i e n o a s t r e d e Industria metalică «Магсгі», B u l e v a r d u l E l i s a b e t a , N o . 8

O G A R N I T U R A M O B I L A D É B A M B U P E N T R U S A L O N c o m p u s ă d i n , 1 c a n a p e a , 4 s c a u n e , o mas' i , o e o n s o l i i c u o 1 m u z i c ă d e m a s ă cu manivelă, cu 6 cântece, 1 g u i ţ a r ă , f r a n c e z ă ; Taajè acestea c u n i D ă r a t e de la Vechiul şi cunoscutul Magazin de muzică N. Mischooz-niky, furnisorul curjeî regale, strada Colţel, No 7, BucureşlI. ІІПЯ ЬІШрЫіі e ' e g a D t a «Sport», cuVoatu fibërà şi frâû ă au Ulld IHUUCUI tomală^nrin, contra pedala're, Una p u ş c ă de vânătoare cu dotiÎ-ţcvf, ţevile de oţel «Bayard», din renumita fabrică de arme « Pieper-Bayard. Această armă are patru zăvoare de "siguranţă, ţeava stângă choke-bore şi poale intre-biiinţa atât pulberea neagră, cetei pulberea fără fum. Una c a r a b i n ă şemi-autoihatică de ma*e prëcisiune