d$Wl4Wtlx,i,l"d@l]hpf

t

#ffiF

*rdds ffi

/ffi ffi##d"dffn 4;,tu"#

{lA }r-'j' [iA $t r ] M AN ri ],s,r"tA

Catarilroil in csr)

Petre Barhu

($chito)

6.*rro nonaANEescA

Cuprins

Pomana scrisului meu / 5

Eroii n-au niciun rost / 7Flr[ dragoste / 9

De ce ur[sc Jocurile Olimpice / uAcas5., ultima befie / 13

Negocierea / 15

Lista cu suflete / 17

Dilema pijamalei / t.9

Printre anotimpuri / zrMasa tlcerilor noastre / z3

Bdrbatii sub Arc / z5

Ultimul Crilciw I z7

Primili cu sondajul? I zg

Chrli in lanturi / 3rinso{itorul / 33

Rugii sunt buni / 35Ne auzim la premier[, tatdl / 37

Cel mai bun chirurg / 39Gladiatorul / 4rTr{darea I 43

Cea mai proastd camPanie

de publicitate din lume / 4S

Vise de f:,.er I qg

BinecuvAnteaz[ aceasti cas5! / 5r

Departe de Cernobtl / 53Vremea bdrbatilor implinili / 55

Unchiul din Lund / 57Restrictie de vitezl / 59

Te tin de mAni / 6rRecviem f[ri Sindolor / 69

Trandafirul roz de pe Yahoo! / 65Zgomotul scrisului meu / 67

Pastila desp[rtirii / 69Toate cuvintele dimine[ii / 7r

,,Shakespearc in Love" f 79O fhrAmtr de dragoste / 75

Clubbing sau parastas? / ZZMdqtile / zg

Trei b[rba{i / 8rO diminea!5 perfecti / 83

Discursul / 85Am vAndut! / 87

Plicuri cu dragoste / 9oLumina vielii I gz

Lapdndi / 94Puterea p0inii / 96

Servieta voastr[ / 98$antajul / roo

Cai verzi pe pereli / rozFdri casl / to4

O femeie coboard din tren / ro6Autorulegol/ro8

Examenul / rroZiluata / rrzCdlhluza / n4

O carte qi doi cititori I nrDesp[r{irea / rz3

Bilan{ul anului / rz5Glseqte-mi un pub! / rz7Lecturi nemuritoare / eg

Concursul / r3rZiua Masculului Alfa / rgg

SAmbSta puilor turbati / r35

Banii autorului I 8ZMelcul / r4r

Plasa vielii / r43Cum sd tai o g[ini I r+S

SXrutul / r47Ho{ul / r49

Rogiile mele / r5rGelozie / r53

Game over / r55Ultimul apel I r57

imbrlliqarea trenului / r59lntreb[-m[, urdtule! / 16r

Puterea puterilor / 163

LumAndrile / 165

Treilei / 167

Aqtept0ndu-i pe fl[mAnzi / l69Pafiuri I t7r

Nominalizatd / r73Primul zbor / ry5

Parfumul doamnei / t77Febra I t79

Tunsoarea pierduti / 18rInundatia / rB3

Topul vAnzirilor mele / r85Cabina de probd / r8B

intoarcerea / r9oNiscut in Complex / r9z

Deficiente de vedere / r94Insurgent / 196

Primul cititor / r98C[t[rarea in cer I zoo

Pomana scrisului rneu

La inceputul anilor'9o, cind i-am arltat hdrtia de transfer lao revist[, tata mi-a zis: ,,Cu meseria asta n-o s[ apuci pensia". $iatunci l-am urAt. Pentru cd mi descurajase din prima clip5 sI m[apuc de scris. Pentru cd el dispreluise dintotdeauna nu numaiscrisul meu, dar gi scrisul altora. (Tata, mecanic de locomotivd,qi-ar fi dorit s[ ajung impiegat la CFR, si ridic paleta aia verde ingari qi sI dau drumul la trenuri.)

Dup[ cAliva ani de scris (la gazete qi la cAteva cdr[i), miam datseama cd scrisul e o povari pentru cei din jurul celui care scrie.Scrisul ii trezeqte, ii intrigi qi ii scandalizeazd,. (Scrisul e miere gi

e otrav[.) CAnd mi-a ap5rut primul roman, tata i-a zis mamei, inbuc[tlrie: ,,Uite ce scrie fii-tu despre noi!" $i ia citit cAteva frag-mente, apoi a aruncat cartea. $i mama a plAns. A citit gi ea carteagi mi-a zis: sd nu mai scrii despre noi, auzi, sd nu mai scrii, pentrucI weau sX am liniqte in cas[! Peste alti cAliva ani (cAnd tata numai era), mama mi-a citit primul capitol dintr-o carte noui gi m-acertat: ,,Ce-ai tu cu viata mea? Sd nu te mai legi de viata mea, auzi?"

$i mi-a pdrut r5u cI m[ legasem de viata ei. Dar pAni atunci,scrisul meu mai enervase destui oameni din jurul meu. Otravascrisului nagte violent5. Am avut parte de un manuscris aruncatla gunoi (noroc cd am fost pe faz[ qi l-am salvat!), de un exemplarde carte aruncat cu scf;rb5 in primul tomberon dupd ce ne-amdespdrlit pe stradl, de o prietenie rupt5, de multe reproguri, detot felul de dezmintiri, ,,vezi ci ai scris numai aiureli, lucrurile nu

t3t

s-au intamplat aqa cum ai scris!", da, bine, am scris aiureli! - amrdspuns resemnat, de priviri triste, de nebinuite ,,chei de lectur[,,gi de ticeri adAnci. Tlcerile sunt cele mai grele poveri pentru celcare scrie.

Da, recunosc, am scris despre tat[l meu gi despre mama mea,despre sorl qi solie, despre niqte iubite qi despre cAliva prieteni,despre mltuqi qi morminte, despre cei morfi gi despre cei vii, des-pre cei pe care i-am iubit gi despre cei pe care i-am urAt. Am scrisdespre ai mei. Pentru cI prin ochii lor am v[zut lumea. pentru cIprin cuvintele lor am inv5lat sI citesc. pentru c5 prin munca loram crescut gi am ajuns s[ scriu. Pentru cd prin suferinlele lor aminvilat ci scrisul nu mI face nemuritor, cum credeam ca un prost,cand i-am ardtat bietului tata hartia de transfer in presr. Am scrisdespre ai mei. CrezAnd cI scrisul meu ii va salva de la moarte, darnici micar nu i-a ferit de riutatea acestei lumi. crezand cr am sd-ifac fericili, dar ce efemerx e fericirea asta pentru cei care nu scriu!crezand cd scrisul meu ii va izb[vi de suferinfe, dar eu am suferitpentru a scrie. Da, recunosc, am scris despre ei cu trufie qi nepi-sare. Pentru ci mi-am iubit scrisul.

Uneori, mI gAndesc s[-i strAng pe to!i, qi pe cei morli qi pe ceiin viali, gi si le pun pe masi cuvintele mele: hai, lua{i qi mAncafi!,i-aq indemna. MAncali cuvintele rupte din carnea mea, carne dincarneavoastr[, cuvintele sufletul meu, sufletului din sufletelevoas-tre! Iertati-md!

Eroii n-au niciun rost

Oragul se bucurl de glasurile copiilor care se duc la ,,$coalaaltfel". Lumina a cuprins parcurile, muzeele qiterenurile de sport.Hoinlresc prin lumini gi-mi amintesc.

O dimineat[, la inceput de decembrie. Stau in picioare, in fafaunei uqi, la etajul qase al IOB. A$tept la oncolog, ca s[-mi dea oreleti. Nu-i pentru mine releta, ci pentru cineva care nu poateaqtepta. O ord, dou[, sunt pregltit s[ stau cAt trebuie. M-am lipitde un perete cu toli nervii mei. Sper cI dac[ se va deschide ugacabinetului, oncologul sd mI vadd, sd dea din cap ca sX intru (nupot s[ intru deeAt invitat!) qi sd-mi scrie releta. D[, Doamne, s5.

se deschidi uqa pentru mine! Dar se deschide ca si ias[ un paci-ent, sI intre un alt pacient, sI intre o stagiar[, s[ intre o femeie inhalat alb cu o hArtie de semnat, s[ intre un reprezentant medicalspilcuit, s[ iasl femeia cu hArtia, si iasl stagiara qi sI strige dupXun pacient rdtlcit pe culoar... Culoarul este inlesat de scaune gi defotolii pe care stau pacien{ii pentru tratamentele ambulatorii.LAngi ei, stativele care tin tuburile prin care coboard citostaticelein vene qi care ar trebui si apere corpul de tumori. De aceea m-amlipit de perete. Pentru ca nimeni sI nu se impiedice de mine: niciasistentele care schimbl perfuziile qi fixeaz[ cateterele qi nici pa-cien{ii care iqi cautd salvarea aici. Bolnavii qi stativele au iegit peculoarul aripii din stAnga a secliei. Pentru ci rezervele sunt plinede pacienli. Pentru ci aripa dreaptd a sec[iei e in renovare. De cAtevaluni bune. Sau de-un an? Nu mai conteaz5! $tiu, nu sunt destui

r7t

bani pentru investi{ii, pentru reformS, sistemul sanitar e sdrac,bla-bla, bla-bla! Din aripa dreaptd, despirfit5 cu un perete impro-vizat de aripa stAng[, se aud ciocane qi tot felul de motoare grele.Bine c[ praful nu trece in aripa noastrl!

Asistentele se strigi nervoase una pe alta, pacienlii le cheam[pe asistente, e haos ca in rdzboi. Dar eu n-am prins rizboiul. E cain filmele de rizboi: suntem ca niqte refugiali rlnili qi speriali debombardamente. Sau poate aga mi se pare, cI suntem eroii unuifilm. Sau eroii Infernului? M-am lipit de perete cu toat[ spaimamea. $i atunci imi vine un gind negiru, ca un angajament sumbru:sr deschid fereastra etajului qase gi sd evadez din sistemul care teimbolniveEte psihic, care te dezarmeazd, care te mutileazi pe viali,care te dez-u-ma-ni-zea-zd,,blestematd boali, blestemat sistem!

E soare. Mi-am amintit ca qi cum aq fi sclpat de pe front. Mibate gAndul si m[ intorc la IOB qi sX agtept la uqd. poate ei aripadreaptl a fost renovatd. $i daci uSa se va deschide, in loc sI-i spunoncologului ci nu mai am nevoie de alt[ relet5, s5-mi suflec mA-neca puloverului gi s[-l rog sI-mi administreze o perfuzie cu ci-tostatice in memoria sufletului meu pereche, care a luptat panr raultima reletX gi pAnI la ultima dozfde citostatic. in memoria qide dorul sufletului ei!

E soare. Oraqul se bucurd de lumina copiilor.

Firi dragoste

Am fost cu Ema la Serendipf@r qi am blut un ceai iute gi tare,

Ema a ales ceaiul. CAnd incepusem s5-i povestesc ultima mea pieside teatru, aga, ca sX mi laud qi s[-i dovedesc ci m-am tinut de

scris in toli aceqti ani in care nu ne-am vizut, Ema m-a intrebat:

,,$i, pAn[ la urmI, ai scris o poveste de dragoste?"Ah, Ema nu uitase! tn urm[ eu z6 de ani, cAnd eram amAn-

doi studenli la Galali, plimbAndu-ne pe Calea Domneasc[, intr-odupi-amiazd dulce de mai, ea m-a indemnat cu fervoare: ,,Pierre,scrie o poveste de dragoste! Auzi, tu trebuie si scrii o poveste de

dragoste!" Exaltarea ei de atunci mi s-a pdrut nefireasc6. Pe minemX frdmAntau alte subiecte, mult mai sobre, dictatura, libertatea,fiind obsedat de romanele lui Alexandru Ivasiuc, Ernesto Sabato,

Augustin Buzura, ,,chestii grele", frate!, nu aiureli simandicoasepentru domniqoarele de provincie!

Ema qi-a inmuiat buzele in ceaiul iute gi tare, apoi a zis: trebuiesX scrii o poveste de dragoste! Am l5sat-o sI tr5nclneasci despre

dragoste, iar eu m-am gAndit la cAte poveqti de dragoste am strAns

in scrisul meu. Am frcut un inventar, povestire cu povestire, per-

sonaj cu personaj. Prin '93 mi-a ap5rut un volumul de nuvele. Nicionuvel[ n-a fost o poveste de dragoste. Toate erau populate cu per-

sonaje depresive. La evenimentul de lansare, am fost intrebat de

un reporter care este,,universul" acestei c54i, iar eu am rlspuns,spre hazul lui Atila, un alt prieten de atunci, cd este vorba de un

t(tt

,,univers imobiliar". AdicX doream sI spun cX personajele meletriiesc numai in blocuri. Penibil, penibil riu!

Nici primul meu roman n-a fost o poveste de dragoste. Am scrisgi o piesl de teatru cu acelagi nume, dramatizarea romanului,montatl de acelaEi Atila la Radiodifuziune, dar nici asta n-a spus(mdcar intr-un act!) o poveste de iubire.

intr-un alt roman, am bdgat multe personaje, dar nu mi-a ieqitnicio relatie de dragoste. Dup[ acest roman, m-am apucat si scriudramaturgie. Am scris cateva piese de teatru, dar niciuna n-a fosto poveste curatr de iubire. Au fost numai drame cupersonajebitutein cap qi mutilate sufleteqte. Aqa am crezut, ci sunt mutilate desistemul in care trdiesc. N-am putut nici mrcar pe un personaj sdJfac sX iubeascd. Md mir qi acum, fhrd nicio urmi de ipocrizie, cd opiesd mi-a fostpremiatila LTNITER" fird s5fi armt ceva de dragoste!

Am incercat gi in alt roman sd incropesc o poveste de iubire,dar nu mia ieqit. Ca sd fiu sincer, mi-a stat gAndul in altl parte qinu la dragoste. Am mai scris niqte piese, dar toate au fost despresuferinle qi moarte. Cum, dracu', am scris in to{i aceqti ani fhr[ unpic de dragoste?, am intrat in panicd.

,,$i, pAnI la urm5, ai scris o poveste de dragoste?,', arepetatEma. Nu!, am rlspuns ca un elev prins de doamna profesoari cXnu qi-a fhcut leclia. Ema a zAmbit gi fala ei uscat[ i s-a luminat:,,Trebuie sx te indrdgostegti, Pierre! Neapirat trebuie sr iubegti!",mi-a repetat Ema, cu un glas zglobiu, venit parcd dintr-o carte caretot aqteaptl s-o scriu.