Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor

7/18/2019 Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor

http://slidepdf.com/reader/full/cat-trebuie-sa-mananci-ca-sa-devii-primar-eat2becomemayor 1/24

1



2

CON!INUT

Capitolul 1

Cum arat" vorbitorul public român?

Formula lui Mehrabian

Te-ai împlinit Marie!

Cine n-are b!trân, s!-"i aleag!…

Haina face pe om

Capitolul 2

Cum vorbe#te oratorul român?

Urma"ul lui Platon este român

Tonul face "eful

Are fa#a de om bun



3

PREMIZA

Vorbitorul este validat de tonul #i felul cum transmite mesajul, nu de mesaj!

Aceast! carte are la baz! celebra formul! a profesorului Mehrabian care

concluzioneaz! c! 93% din în#elegerea mesajului înseamn! comunicarea non-

verbal!.

O analiz! calitativ! de con#inut este folosit! pentru a analiza con#inutul nonverbalal comunic!rii "i observa#iile rezultate inductive sunt eviden#iate în func#ie de

frecven#a lor.

Ebook-ul va dezbate în prima faz! portretul fizic al comunicatorului public

reprezentativ, teoria care st! la baza acestei analize "i mai apoi, în capitolul doi,

va încerca s! explice importan#a vocii "i s! eviden#ieze acele mesaje non-verbale

care ar putea s! dezv!luie secretele comunicatorilor de succes.

Sunt poate informa#ii utile "i re-confirm!ri ale experien#elor proprii care pot sprijini

eforturile de comunicare de business ale managerilor "i comunicatorilor români.

Proiect sus#inut de

DBJ™ CONSULTANTS



4

Capitolul 1

Cum arat" vorbitorul public român?

“Reality is merely an illusion, albeit a very persistent one.” – Albert Einstein

“Everything you see or hear or experience in any way at all is specific to you. You

create a universe by perceiving it, so everything in the universe you perceive is

specific to you.” – Douglas Adams

Din momentul în care se na"te "i chiar dinainte, omul are capacitatea de a

comunica. Comunic!m chiar dinainte s! realiz!m propria noastr! existen#!.

Un bebelu" nou n!scut nu are nevoie s! "tie limba român! ca s! transmit!

mamei mesajul c!-i este foame sau are un disconfort. Este nevoie de un simplu

zâmbet s! transmit! iubire "i mesajul c! este mul#umit "i orice scâncet "i plânset

s! transmit! mesajul c! ceva nu-i convine. Speciali"tii o numesc comunicare

non-verbal ! sau limbajul corpului "i însumeaz! gestica, atitudinile, mimica "i

mirosurile.

A"adar, înc! de la na"tere comunic!m "i comunicarea are o anumit! doz! de

inten#ionalitate, con"tient! sau nu. Teoreticienii comunic!rii argumenteaz! aceste

dou! concluzii într-o manier! academic!.

Gregory Bateson, Donald D. Jackson, John Weakland, Jay Haley, Richard Fisch,

William Fry "i Paul Watzlawick sunt cei care au fondat ‘colegiul invizibil’ sau

$coala de la Palo Alto din California "i cei mai importan#i teoreticieni aicomunic!rii care au oferit cele "apte axiome ale comunic!rii. Primele dou!, "i



5

cele mai importante, sunt cele pe care le-am explicat mai sus: ”Totul este

comunicare, nu se poate s! nu comunic!m” "i „Comunicarea se desf!%oar! pe

dou! niveluri: inten& ional %i rela& ional, cel de-al doilea oferind indica& ii de

interpretare a con& inutului celui dintâi.”

Odat! cu vârsta ajungem s! comunic!m tot mai inten#ional în rela#iile noastre

inter-umane si inv!#!m c! vorbirea noastr!, atitudinile, comportamentul "i felul

nostru de a fi sunt definitorii pentru noi "i ne creeaz! identitatea.

Prin ‘manipularea’ acestei comunic!ri avem posibilitatea de a schimba identitatea

noastr! "i de a schimba percep#ia interlocutorului cu privire la noi.

Ce "i cum vorbim poate s! indice despre noi locul na"terii, apartenen#a la o

anumit! cultur! "i etnie "i ne determin! direc#ia vie#ii.

Exist! o mare putere în cuvinte "i ele au aceast! calitate de a c!rmui un intreg

viitor, deoarece cuvintele noastre sunt o expresie a gândirii "i a convingerilor

noastre "i, de cele mai multe ori, se translateaz! aproape inevitabil în ac#iuni,

obiceiuri, tabieturi "i în cele din urm!, ne definesc un stil de via#!.

Întotdeauna am fost incitat de comunicare "i cum prin comunicare putem s!

cre!m "i s! schimb!m percep#ii cu privire la noi "i universul nostru. ”Orice vezi

sau auzi sau experimentezi în orice fel este specific doar #ie. Tu creezi un univers

doar prin perceperea lui, a"a c! orice tu percepi în univers este specific #ie”,

spune dramaturgul britanic, Douglas Adams.

Putem, desigur, s! tragem concluzia c! realitatea este doar o iluzie, a"a cum

declar! marele savant Albert Einstein, sau mai degrab! o multitudine de iluzii

individuale. Lumea noastr! interioar! "i exterioar! este relevat! nou! de "i prin

sim#urile noastre, astfel universul nostru este doar al nostru "i foarte subiectiv.

Cu siguran#! a#i auzit cel pu#in odat! expresiile ‘totul este o iluzie’ sau ‘totul #ine

de percep#ie’. Comunicatorii sunt foarte des acuza#i de manipularea percep#iei "ide crearea de iluzii – de cele mai multe ori pe bun! dreptate.

Un bun specialist de marketing va încerca s! se foloseasc! de acele atribute

fizice sau emo#ionale ale produsului pentru a te cuceri pe tine, poten#ial

cump!r!tor, prin diferite tehnici de comunicare. Astfel functia de baz! a

marketingului este de a atrage "i de a men#ine clien#ii pentru profit.

O carte mare "i voluminoas! de marketing, scris! de David Jobber, vorbe"te

despre "ase elemente sau forme de comunicare cu care marketingul opereaz!:publicitatea (advertising-ul), vânz!rile personale, marketing-ul direct, promovarea



6

online, campaniile promo#ionale "i plasarea de con#inut media (publicity). Prima "i

ultima au reputa#ia cea mai proast!.

Conform unor speciali"ti ”Publicitatea se ocup! cu promovarea bunurilor,

serviciilor, companiilor "i ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje pl!tite. Scopuldirect al acestor mesaje este stimularea dorin#elor clien#ilor poten#iali "i formarea

asocia#iilor pozitive în leg!tur! cu produsul sau compania promovat!, scop care

este atins prin utilizarea metodelor de manipulare psihologic! mai mult sau mai

pu#in subtile. Vânz!torii v!d reclama ca o parte constituent! a strategiei generice

de promovare a acestora.” (O istorie ilustrat ! a publicit !" ii române # ti , Marian

Petcu, Editura Tritonic, 2002 / Istoria Jurnalismului # i a publicit !" ii în România ,

Marian Petcu, Polirom 2007)

Manipularea psihologic! este o sintagm! cu o puternic! conota#ie peiorativ!, îns!

nu înseamn! altceva decât un tip de influen#! social! care urm!re"te schimbarea

percep#iei sau comportamentului celorlal#i prin diferite tactici. De"i are o conotatie

negativ!, consider c! atunci când se ofer! posibilitatea alegerii poate fi

inofensiv!.

FORMULA LUI MEHRABIAN

Probabil a#i observat un ‘fir ro"u’ al acestei expuneri. Fie c! vorbim despre

comunicarea verbal! sau non-verbal!, sau fie c! vorbim despre comunicarea de

marketing, laitmotivul este inten#ionalitatea comunic!rii "i percep#ia comunic!rii.

”Percep$ia constituie un nivel superior de prelucrare "i integrare a informa#iei

despre lumea extern! "i despre propriul nostru “eu”. Superioritatea percep#iei

const! în realizarea unei imagini sintetice, unitare, în care obiectele "i

fenomenele care ac#ioneaz! direct asupra organelor analizatoare sunt reflectateca totalit!#i integrale, în individualitatea lor specific!.

Întotdeauna, desf!"urarea percep#iei este sus#inut! "i mijlocit! de o serie de

opera#ii pe care le efectu!m cu "i asupra obiectului perceput: ac#iuni de

deplasare, de a"ezare-ordonare, de probare-m!surare, de descompunere etc.

Gra#ie acestor ac#iuni, imaginea perceptiv! dobânde"te adecvarea "i precizia

necesare în reglarea optim! a comportamentului "i activit!#ii.” – Corpul t ! u imi

apar " ine , 16 februarie 2009, Georgiana Fefea, Descoper !



7

Într-o form" mai concis", putem în$elege Percep$ia ca fiind procesul psihic

de integrare a informa$iilor senzoriale într-o imagine cu sens.

Suntem familiari cu studiile sociologice, sondajele de opinie care vizeaz!

percep#ia cu privire la un om politic, un grup de politic, o companie sau chiar oîntreag! industrie. De cele mai multe ori subiectul* este rugat s! completeze un

chestionar, alegând dintr-o list! de tras!turi pozitive "i negative, sau s! noteze

gradual o afirma#ie predefinit!. Îns!, atunci când metoda cercet!rii se schimb!

din cea deductiv! în cea inductiv!, vom putea observa c! anumite mesaje

transmise prin limbaj corporal vor avea o frecven#! mai mare ca altele, astfel vom

putea concluziona c! tocmai aceste mesaje non-verbale comune ar putea fi

cauza succesului în comunicarea public!.

Cred c! cel mai important pionier în în#elegerea comunic!rii dup! exponen#ii

$colii de la Palo Alto a fost profesorul Albert Mehrabian. În 1960 Mehrabian î "i

prime"te doctoratul la Universitatea Clarck "i apoi începe o carier! de succes

predând la Universitatea California din Los Angeles. Cercet!rile lui au pus bazele

în#elegerii comunic!rii non-verbale "i a limbajului corpului.

Dincolo de aceste incontestabile contribu#ii aduse studiului comunic!rii,

Mehrabian a descoperit poate cea mai important! statistic! cu privire la eficien#a

comunic!rii oratorice. Formula 7%, 38%, 55%:•

7% din mesajul referitor la sentimente #i atitudinii este în cuvintele caresunt vorbite

•

38% din mesajul referitor la sentimente #i atitudinii este în paralingvistice•

55% din mesajul referitor la sentimente #i atitudinii este în expresia facial"

Formula poate fi simplificat! "i se poate în#elege c! 7% din in#elegerea mesajului

sunt cuvintele, 38% din in#elegerea mesajului este paralingvistic!, adic! modul în

care sunt transmise cuvintele "i 55% din în#elegerea mesajului este în expresia

facial!.

Considerând aceast! formul! în contextul potrivit, putem s! concluzion!m c! în

comunicarea verbal! referitoare la sentimente "i atitudini, 93% din în#elegerea

mesajului înseamn! comunicarea non-verbal!.

Cum ar ar!ta a"adar portretul comunicatorului public român zugr!vit doar din

tu"e de culoare non-verbale? Folosindu-ne de metoda cercet!rii calitative

inductive, vom încerca s! identific!m acele mesaje non-verbale frecvente

transmise în comunicare public!, frecven#a apari#iei lor "i s! emitem observa#ipertinente pe marginea acestor concluzii.



8

Ce este cu adev!rat incredibil este faptul c!, "i atunci când luam în considerare

procentul mic al mesajului, 95% dintre ei sunt persoane vizuale "i auditive care

au o preferin#! dovedit! pentru cuvinte care descriu imagini sau sunete "i sunt

din sfera semantic! a cuvintelor: a vedea, a vizualiza, a uita sau a auzi, spune,

muzica, etc.

De regul! comunicatorii "i publicitarii, în mod specific, trebuie s! #in! cont de

no#iuni din NLP (programare neuro lingvistic!) "i din psihologie care definesc

principalele tipologii umane "i a"tept!rile lor. Sunt no#iuni de baz! ce ne vor duce

c!tre concluzia clar! c! fiecare folosim cu preponderen#! anumite canale

senzoriale, iar comunicatorul care face prezentarea sau publicitarul care sus#ine

un pitch, ar trebui s! "tie s! se raporteze la toate aceste canale.

Cele cinci sisteme de reprezentare senzorial!, cu care opereaz! "i percep#ia,

sunt: Vizual, Auditiv, Kinestezic, Olfactiv "i Gustativ (Abreviate ca VAKOG). Ele

sunt puntea de leg!tur! între sinele nostru "i realitate. Aceste sisteme sunt

folosite atât la nivel extern cât "i intern, astfel cele mai folosite sunt:

• Sistemul vizual extern – când privim în jurul nostru; intern când ne amintimimagini dragi din trecut;

• Sistemul auditiv extern – când ascult!m un discurs, ascult!m muzic!; intern cândne amintim vocile persoanelor cunoscute sau când purtam un dialog interior cu

noi în"ine;• Sistemul kinestezic extern, tot ce #ine de mi"care, senza#ii termice sau tactile; iar

la nivel intern, amintirea acestor senza#ii tactile "i olfactive.

Specialistii au concluzionat c! fiecare dintre noi suntem croi#i pe un anumit sistem

sensorial. Exist! tr!s!turi tipice: Persoanele preponderent vizuale se vor exprima

folosind foarte des expresii precum: a vedea, a citi, a vizualiza, a se uita, a

ilumina, clar, descriu culori, perspectiva, imagine. Persoanele preponderent

auditive vor folosi mai des cuvinte ca: a auzi, a spune, sunet, a suna, muzica, a

armoniza, a verbaliza, a dialoga. Aceia dintre noi care sunt ‘seta#i’ cupreponderen#! în sistemul kinestezic se vor manifesta prin cuvinte ca: a prinde, a

sim#i, concret, a atinge, a se potrivi, cald, rece.

Conform studiilor, cel mai r!spândit este sistemul vizual (65% din oameni),

urmând apoi cel auditiv (30%) "i la sfâr"it stilul kinestezic, adic! cei care percep

mai degrab! mi"c!rile, senza#iile, gusturile "i mirosurile (5% din oameni).

A"adar, avem dou! procente cât se poate de asem!n!toare, unul de 93% care

vorbe"te despre importan#a tonului "i a expresiilor faciale adic! a limbajuluicorporal atunci când se dore"te ca mesajul transmis s! fie receptat cât mai fidel



9

"i un procent de 95% care ne vorbe"te despre mesaj "i faptul c! acest mesaj

atunci când este comunicat trebuie s! fie pretat pe specificul celor dou! tipologii

umane importante, tipul de om vizual "i tipul de om auditiv.

Comunicatorul public român va trebui s! #in! cont de aceste dou! concluzii carereies din cele dou! procente, fie c! vorbim de personalit!#i publice, politicieni,

purt!tori de cuvânt, speciali"ti în marketing, jurnali"ti, preo#i, pastori, publicitari,

purt!tori de cuvânt "i al#ii. Personal întotdeauna am apreciat la un vorbitor

abilitatea de a exemplifica argumentele prin analogii inteligente "i bine alese "i

metafore frumoase.

O analiz! calitativ! simpl! bazat! pe formula mehrabian! ar putea creiona câteva

caracteristici non-verbale generale. Cu siguran#! o astfel de analiz! ar fi

edificatoare "i prin urmare mi-am îndreptat aten#ia asupra unei categoriei de

comunicatori privilegia#i, cea a ale"ilor locali.

Primarii sunt foarte reprezentativi deoarece în ciuda apartenen#ei lor politice "i a

altor criterii, ei au fost ale"i, într-o mic! sau mare m!sur!, (aici lucrurile nu sunt

foarte clare "i pot fi dezb!tute) "i datorit! percep#iei publice. Ei sunt o categorie

de comunicatori de succes, valida#i tocmai prin votul electoral. Tocmai de aceea

perceptia lor public! este relevant! pentru analiz!.

TE-AI ÎMPLINIT, MARIE!

Ar fi foarte interesant s! facem o list! de before and after cu to#i politicienii români

care au îmbr!cat de-a lungul timpului diferite ‘haine publice’. Unele vin cu

vizibilitate "i mult! notorietate "i altele doar de func#ionari f!r! s! beneficieze de

aten#ia public!.

Observ!m împreun! c! unele haine vor fi mai s!r!c!cioase "i probabil create de

branduri mai pu#in cunoscute "i altele vor reprezenta mai fidel importan#a func#iei

"i respectului de sine. Dar nu a" vrea s! observ!m neap!rat doar aceste lucruri

ci "i faptul c! urcu"ul profesional a fost direct propor#ional cu dimensiunile taliei "i

cum hainele de firm! "i-au motivat costul exagerat prin folosirea unor cantit!#i

mai mari de material.

În plan personal, nu am uitat cum m! prindeau babele la #ar! de obr! jiori "i m!

pupau încântate de experien#!, "i nici cum o complimentau pe mama: ‘Te #inebine, b!rbatu’! Uite ce bine î #i "ade a"a, e"ti toat! rotunjoar! "i împlinit!.’



10

Trebuie s! recunosc, întotdeauna am suspectat un anume apetit al românilor

pentru mânc!cio"i dar nu mi-am permis o generalizare. Ce înseamn! aceast!

preferinta a românilor "i ce anume comunic! acest lucru?

Am luat deci la ‘control’ toate jude#ele României "i anume cele 41 plus unu (careeste capitala) "i am dorit s!-i cunosc mai bine pe cei 42 de primari din municipiile

re"edin#! de jude#. O analiz! ar trebui s! m! ajute pe mine s! în#eleg ce îi

diferen#iaz! pe ace"ti români de ceilal#i români care nu au acela"i succes "i mai

ales ce anume au ei în comun, altceva decât setea de putere "i privilegiile

func#iei.

Primele coloane de analiz! au fost, cum probabil a#i intuit, despre dimensiunile

taliei. Este dom’ primar slab, bine propor#ionat, supraponderal sau obez?

Folosindu-m! de metoda observa#iei inductive am încadrat astfel fiecare personaj

pe coloana potrivit! din grila de observa#ie, în func#ie de percep#ia fotografiilor

publice.

Poate nesurprinz!tor, doar 14% dintre ei erau sl"bu$i, 40% dintre primarii de

succes #i-au p"strat formele #i costumele nealterate (normopondere) #i

poate deloc surprinz"tor supraponderali sunt 42% #i obezii sunt 2%.

Putem oare trage concluzia din aceste procente c! cei normopondera#i nu au

"anse s! cucereasc! min#i "i inimi? Cu siguran#! nu, dar procentele ar puteaexprima totu"i o anumit! preferin#!.

E posibil oare ca supra-ponderalii "i obezii s! fie cultural ‘v!zu#i mai bine’ ca "i

ceilal#i tocmai din acest motiv?

Pentru un r!spuns categoric este nevoie de un studiu reprezentativ la nivel

na#ional. Noi doar putem s! observ!m fiecare în satul, comuna "i ora"ul de

re"edin#! "i pute#i probabil s! accepta#i faptul c! e posibil s! fie o preferin#!

cultural! sau s! respinge#i aceste teorii.

CINE N-ARE B%TRÂN, S%-&I ALEAG%

Analizând ce s-a mai scris pe subiectul comunic!rii nonverbale "i în mod special

cu privire la comunicatorul public român, am descoperit rezultatele unui studiu

pilot realizat în perioada octombrie – noiembrie 2011 de c!tre Solu#ii Avansate

asupra Leadership-ului românesc. Rezultatele au fost prezentate în raportul“Leadership-ul din România”.



11

Citez integral rezultatele studiului pentru c! sunt informa#ii interesante: ”Studiul a

vizat chestionarea a 55 de persoane care ocup! pozi#ii de lideri în organiza#iile

lor. Acest sondaj a fost realizat în colaborare cu Facultatea de Management

Griffiths, iar instrumentul utilizat în aceast! analiz! este bazat pe mai multe studii

academice completate cu câteva întreb!ri contextualizate pentru mediul de

afaceri românesc.

Scopul studiului a fost de a identifica acele tr!s!turi specifice pe care le are

liderul român. Printre acestea amintim:

1. Liderul român tr!ie"te într-o permanent! tensiune între un stil autoritar/parental "iun stil liberal care implic! imputernicirea subordona#ilor

2. Liderul român consider! c! performan#a "i rezultatele sunt mai importante decâtrela

#iile

3.

Liderul român este extrem de competitiv, gata s! accepte provoc!ri mari; edispus s! lucreze concomitent pe mai multe proiecte

4. Liderul român resimte destul de puternic nevoia de a controla toate aspecteleunui proiect (Aici cred c! fiecare are câte un exemplu în minte, eu sigur am.)

5. Liderul român este doritor s! creasc! atât personal cât "i profesional ”

Probabil c! dup! ce a#i citit aceste tr!s!turi specifice liderului român, a"a cum au

reie"it ele din studiul amintit mai sus, a#i r!mas pu#in confuzi de asociere. Dac!

îmi permite#i s! împ!rt!"esc cu voi rezultatele unui alt studiu, coroborarea celor

dou! ar trebui s! clarifice pu#in termenii "i s! explice corela#ia lider – comunicator

public.

În anul 2008, site-ul de anun#uri cu locuri de munc!, eJobs.ro, a realizat un

sondaj pe un e%antion de aproximativ 800 de români, reprezentan& i ai popula& iei

active, cu vârste cuprinse între 17 %i 56 de ani. La întreb!ri au r!spuns 56,8%

femei %i 43,2% b!rba& i.

”68,57% dintre responden& i consider! c! principalul avantaj ce vine odat! cuob& inerea fotoliului de primar este “satisfac& ia c! poate face ceva pentru

comunitate” %i doar 14% consider! c! avantajul l-ar putea constitui banii, rela& iile

sau notorietatea. Mai mult, percep& ia românilor asupra jobului de primar, în

general, nu este una negativ!: 48,46% dintre românii chestiona' i de eJobs

v"d în primar liderul comunit"' ii locale, în timp ce numai 9,18% îl suspecteaz!

c! ar fi “coordonatorul” speculan& ilor din comunitatea pe care o conduce.

Un alt aspect extrem de interesant "i relevat de ancheta eJobs a fost faptul c!

cet!& enii î %i doresc s! aib! un primar “uman”. Pentru 27% dintre români,



12

primarul trebuie s" manifeste empatie fa&! de concet!& enii s!i, iar 20,23%

consider! c! edilul nu trebuie s! aib! neap!rat studii, ci mai degrab! s! fie “om

de bun!-credin&!, de bun sim& .”

Desigur, românii nu desconsider! nici abilit!& ile profesionale ale primarului.Aproximativ 60% din responden& i au declarat c! ocupantul fotoliului de primar

trebuie s! fi absolvit studii de administra& ie public!, iar 40% dintre responden& i

apreciaz! c! una dintre calit!& ile importante ale unui primar este aceea de bun

gospodar %i de administrator al bugetului local.”

Consider c! aceast! corelatie primar-lider este justificat! în ideea în care

percep#ia public! îl consider! pe acesta liderul comunit!#ii locale, un reprezentant

al comunit!#ii cu v!dite valen#e de vizionar "i gospodar.

Din sondaj reiese c! primarul ‘trebuie s! manifeste empatie fa#! de concet!#enii

s!i’, tocmai acel context comunica#ional care se refer! la sentimente "i atitudini

despre care Mehrabian spunea c! este esen#ial în aplicarea regulei 7%, 38%,

55%. În orice alt! comunicare, formula nu ar fi fost aplicabil!.

Exist! o oarecare ambivalen#! a liderului român dac! este s! d!m crezare

primului sondaj eJobs. În sondajul eJobs, citat mai sus, percep#ia liderului

oscileaz! între liderul dominator "i liderul liberal. Un alt sondaj, de aceast! dat!

comandat de myjobs.ro "i publicat de Echipa HR-România la data de 30septembrie 2010, ofer! o nou! perspectiv! "i parc! clarific! pu#in aceast!

ambivalen#! ciudat!.

De"i liderul este definit spontan ca persoan! care reu"e"te s! îi motiveze pe

ceilal#i s! îl urmeze, în mod real, în companii, managerii sunt percepu #i ca

dominatori. Explica#iile sunt urm!toare: ”(…) superiorul direct este perceput în

primul rând ca lider dominator (aproximativ 33% din responden#i). Superiorul

este perceptul drept coleg de 16,47% #i ca lider promotor de doar 15,29%

dintre responden$i. Analiza încruci"at! între pozi#ia în organiza#ie a superioruluidirect "i percep#ia acestuia relev! îns! diferen#e între modul de percep#ie cu cât

superiorul ocup! o pozi#ie mai înalt! în organiza#ie. Astfel directorul general este

perceput în primul rând ca promotor, directorul executiv ca "i consilier "i directorul

de proiect ca vizionar. Pe de alt! parte, directorul de departament este v!zut de

cei mai mul#i ca dominator.”

Deslu#im astfel câteva tr"s"turi importante ale comunicatorului public. Pe

de-o parte este perceput ca #i dominator de c"tre cei care îi sunt imediat

subordona$i #i, surprinz"tor, ca #i lider promotor sau liberal de c"tre



13

publicul larg. Important în acest studiu este faptul c! "eful mare, cu care nu ai

rela#ie de subordonare direct!, este v!zut ca un lider exemplar "i acest lucru este

extrem de important în explicarea percep#iei publice cu privire la primari.

Cuvintele cheie sunt stil autoritar/parental, care apar frecvent în ambele studii.

M-am întrebat, citind aceste concluzii, cum ar trebui s! comunice, s! arate "i ce

ar trebui s! exprime un comunicator ca s! fie perceput ca un bun gospodar "i un

lider al comunit!#ii locale? De ce autoritar "i parental înseamn! cam acela"i lucru

pentru români?

Ei bine, tocmai acest semn egal între cele dou! cuvinte constituie cheia

în#elegerii. Cum arat! cei 42 de ale"i "i ce vârst! au? Rezultatele sunt urm!toare:

69% dintre cei analiza$i au vârsta perceput

" între 50

#i 65 de ani

#i 47%

dintre ei au p"rul c"runt. Sunt comunicatorii publici cu vârstele între 50 "i 65 de

ani "i cu p!rul c!runt v!zu#i mai bine de c!tre opinia public! tocmai din acest

motiv?

În fa#a ochilor mei deja se contureaz! imaginea comunicatorului român de

succes. $tim deocamdat! c! este un b!trânel între 50 "i 65 de ani, suprapoderal

"i cu p!rul c!runt. El este de regul! perceput ca o persoan! de bun! credin#! "i

de bun sim#, un fel de p!rinte care empatizeaz! cu nevoile concet!#enilor dar în

rela#ia cu subordona#ii s!i direc#i poate s! fie foarte autoritar, chiar dominator.

HAINA FACE PE OM

Acum câ#iva ani scriam un articol pu#in pe un ton dur. Scriam atunci despre felul

cum trebuie s! se comporte un specialist în comunicare cu scopul nobil de aridica standardul de calitate a profesioni"tilor din domeniu.

Spuneam c! po#i s! recuno"ti foarte simplu dac! un consultant de comunicare

este profesionist "i "tie ce vorbe"te observând doar câteva lucruri care de regul!

tr!deaz! incompeten#a: &tie PR-istul s" scrie o fraz" corect în limba

român"? Are temele f"cute? Cât de dispus e s" te asculte?, Are unghiile

curate la mâini? "i Are fusta prea scurt"?

Da, e ciudat s! îi verifici unghiile consultantului în comunicare dar felul cum se

prezint! spune multe despre felul cum în#elege el comunicarea. Pentru un



14

specialist profesionist "i informat, comunicarea non-verbal! are o valoare cel

pu#in la fel de mare ca cea verbal!. Noi "tim îns! din studiile profesorului

Mehrabian c! este mult mai important!. Prin urmare dac! specialistul t!u este

neîngrijit "i se îmbrac! vulgar la întâlnirea cu tine, cu siguran#! denot! lips! de

organizare "i nu pre#uie"te importan#a imaginii "i percep#iei.

Articolul are îns! o baz! academic! "i sunt studii f!cute cu prec!dere în Statele

Unite care vin s! confirme aceast! observa#ie pertinent!.

Speciali"ti din diferite domenii vorbesc de impresia primelor 30 de secunde sau 7

secunde.

Tricia Prickett, o fost! student! la psihologie, a derulat o serie de interviuri filmate

pentru a testa tocmai aceast! teorie. Este oare posibil s! ghice"ti finalitatea unui

interviu doar prin simpla observare a interac#iunii dintre intervievat "i interviatorul

s!u?

Ea a descoperit c! se poate "i mai mult decât atât, a descoperit c! po#i prezice

dac! intervievatul va ob#ine postul vizionând doar primele 15 secunde din

înregistrare. Acea prim! impresie de doar 15 secunde a fost decisiv! "i a contat

mai mult decât se credea.

Profesorul Frank Bernieri de la Universitatea Statului Oregon, care a supervizat

cercet!rile studentei Prickett, a continuat cercetarea în acest domeniu ajungândla concluzia c! po#i s! ajungi s! cuno"ti o persoan! observând doar o ‘mic! felie’

din comportamentul acesteia.

Este ceea ce noi numim, într-un limbaj popular, instinct, "i se pare c! avem acest

instinct pentru oricine în orice situa#ie, nu doar atunci când ne sim#im în primejdie.

De cele mai multe ori, o prim! impresie nu se uit! a"a de u"or "i o strângere de

mân! ferm! poate s! fac! minuni în rela#iile cu ceilal#i din jurul nostru. Acest lucru

o s!-l spun! to#i specialistii de resurse umane "i comunicare.Se întâmpl! uneori s! nu-mi amintesc ce-am f!cut acum o s!pt!mân! dar s! îmiamintesc în detalii o întâlnire cu o persoan! care mi-a f!cut o impresie deosebit!.

De exemplu îmi aduc aminte foarte bine o întâlnire a comitetului de strângere de

fonduri la care de regul! particip! oameni de afaceri "i profesioni"ti din diferite

domenii de activitate cu un scop comun, acela de a sprijinii eforturile de strângere

de fonduri ale unei organiza#ii non-profit.

La o astfel de întâlnire de comitet când to#i eram a"eza#i în jurul unei mese "i

pre"edintele comitetului trecea în revist! agenda întâlnirii, primim vizita unui noumembru de comitet care, voit sau nu, a întârziat la prima lui întâlnire. Spre



15

surprinderea noastr! intrarea lui în sal! nu a fost deloc sfioas!. A intrat cu

încredere, "i-a cerut scuze pentru întârziere privind non"alant c!tre to#i la mas!,

de parc! îi fixa cu ochii pe fiecare în parte "i în loc s! î "i trag! un scaun jenat, a

mers la aparatul de cafea foarte degajat surprinzându-i pe to#i cum se uitau la el

captiva#i.

Cu aceast! ocazie, felul cum ar!ta, prestan#a func#iei "i comportamentul s!u au

lucrat atât de bine împreun! încât, în mod vizibil, a impresionat.

Aceea a fost prima lui întâlnire, "i de atunci în doar doi ani a contribuit la

strângerea unei sume de bani imense în plin! criz! economic!. Peste 3 milioane

de euro care au devansat orice alt! încercare similar! de pân! atunci.

Dac! luam în considerare teoria celor ’15 secunde’ puteam s! prevedem

succesul incredibil pe care urma s!-l aib! ca "i fundraiser înc! de la prima

întâlnire.

$i analiza celor 42 de primari din România, ale"i la scrutin electoral 2012 a

relevat aceea"i grij! pentru vestimenta#ie. Într-un procent categoric, 95% dintre

cei analiza#i au aparitii publice îmbr!ca#i în clasicele costume de culoare închis!,

în doi sau trei nasturi, iar singura doamn! dintre ei, în haine de business cu

acelea"i culori sobre, confirmând regula.

De asemenea vine s! înt!reasc! regula "i procentul de 86% care au avut

prezen#e mediatice întotdeauna b!rbieri#i.

Putem observa astfel c! în România comunicatorii publici au, în general, o

vestimenta#ie adecvat! cu statul func#iei sau pozi#iei "i excep#iile sunt pu#ine "i

mai degrab! întâlnite în industria de divertisment, acolo unde arti"tii, jurnali"tii "i

personalit!#ile publice î "i permit o anumit! libertate de exprimare în vestimenta#ie.

Sunt segmente de comunicatori percepu#i în mod diferit de c!tre opinia public! "i

cu siguran#! mesajul lor non-verbal este diferit.



16

Capitolul 2

Cum vorbe#te oratorul român?

”Retorica este for& a de a convinge, iar datoria retorului este s! vorbeasc! în a%a

fel ca s! conving!.” – Cicero

”Sunt oratori care stau cu totul goi sub mantia lor de elocven&!.” – Nicolae

Iorga (Cugetari)

Mul#i ani în urm! scriam un mic articol despre vorbirea în public "i care sunt cele

mai importante lucruri de care trebuie s! #ii cont când preg!te"ti un discurs, o

perspectiv! empiric! personal!. Sunt cinci sfaturi pe care le-am înv!#at din

experien#! "i se pare c! au fost de folos multora deoarece mica mea prezentare

a fost desc!rcat! de mii de persoane.

Afl" cine te ascult". Înainte de orice trebuie s! "tii cui te adresezi. E o petrecere

formal! sau informal!? E o gal! sau o întâlnire de networking? Cine te ascult! acolo este primul lucru pe care trebuie s! îl afli când te preg!te"ti s! #ii un

discurs. O prezentare într-o biseric! este, evident, diferit! fa#! de una la o

petrecere sau la un concert, de"i poate e acela"i mesaj. Adresarea ta, precum "i

felul cum te raportezi la audien#!, este diferit!.

Regula de 5 minute! E foarte important cât timp ai la dispozi#ie pentru c! în

func#ie de timp trebuie s! alegi mesajul, s! structurezi discursul "i s! elimini

informa#iile redundante sau irelevante. Se "tie c! aten#ia maxim! este de pân! la

5 minute "i scade tot mai mult din cauza noilor tehnologii. De aceea e foarte

important, "tiind aceast! regul!, s! captezi aten#ia audien#ei în acest interval. Eu

prefer s! #in discursuri de 5 minute, astfel am aten#ia maxim! "i e mai simplu de

preg!tit.

Alege mesajul relevant! Mul#i oameni vorbesc mult, prost "i de multe ori

plictisesc. Încearc! s! nu fii la fel "i alege mesajul relevant pentru audien#!. Dac!

e"ti la o petrecere aniversar! e interesant s! spui ceva inedit "i amuzant despre

s!rb!torit, îns! nu încerca s! spui prea multe lucruri pentru c! sunt mari "anse s! divaghezi de la subiect "i s! spui prostii sau mai grav, s! plictise"ti. Alege cea



17

mai relevant! poant!, povestire sau întâmplare ca s! po#i termina discursul cât

e"ti pe val. Evit! cu orice pre# pove"tile vulgare. Cu siguran#! nu vrei s! fii tu tipul

care a dezgustat audien#a. Dac! ai îndoieli, întreab!-te dac! e ceva ce ai povesti

f!r! probleme persoanei pe care tu o admiri cel mai mult.

Începe ca un profesionist. Al!turi de regula de 5 minute, introducerea este

foarte important! când pregate"ti un discurs. Prima impresie este foarte

important! la un discurs. Dac! prima impresie este neconving!toare ri"ti s! pierzi

aten#ia audien#ei din primul minut. Încearc! s! captezi aten#ia audien#ei tale din

prima fraz! cu ceva surprinz!tor, amuzant, emo#ionant sau neobi"nuit.

Repet" bine discursul. Cel mai bun discurs este cel repetat. Discursul cel mai

conving!tor este acela bine înva#at. Chiar dac! e"ti un talent oratoric nu po#i f!r!

s!-#i repe#i discursul. Improviza#ia cea mai reu"it! se repet! îndelung la teatru "i

regula se aplic! "i la discursuri. Repet! discursul cu voce tare, de preferat în fa#a

unui prieten sau a unei oglinzi, astfel po#i primi feedback "i te po#i corecta.

URMA&UL LUI PLATON ESTE ROMÂN

Dup!

Aristotel, modurile de a convinge prin discurs sunt prin patos, etos"i logos .

De"i au patos (emo#ia trezit! în interlocutor), sunt pu#in de#in!tori de etos , adic!

caracterul vorbitorului "i logos, logica argumentului.

Foarte interesant este c! profesorul lui, Platon, concludea ceva ce noi vom relua

mult mai târziu mai ales datorit! exponen#ilor "colii de la Palo Alto: Retorica are

ca scop final doar formarea sau modificarea unei opinii , care în interpretarea lui

Platon nu este cunoa"tere. A"adar vorbim de discurs "i de comunicare public! cu

scopul de a forma "i de a modifica opinii, de a persua.

Înc! de la început am vorbit de inten#ionalitatea discursului public fie c! e

voluntar sau involuntar. De aceea revenind la grila de observa#ie, am dorit s! aflu

care dintre cele trei moduri de convingere enun#ate de Aristotel sunt

predominante în discursurile comunicatorilor publici români.

Analiza primarilor a presupus vizionarea a cel pu#in trei clipuri video publice cu

fiecare dintre cei 42 de primari analiza#i "i notarea cu 0 "i 1 în dreptul fiec!rei

categorii de observa#ie identificat! inductiv.

Am predefinit urm!toarele categorii de observa#ii în func#ie de relevan#a dar "i defezabilitatea lor, luând în considerare c! observa#ia se face pe materiale media



18

din diferite contexte spa#iale, temporale, cu audien#e diferite. Avem astfel

urm!toarele categorii: dic#ie, debit verbal mic, debit verbal mediu, debit verbal

mare, coeren#a discursului, expresivitatea fe#ei, expresie serioas!, gesticula#ie

moderat! sau mult!, timbru vocal grav sau sub#ire, tonul ridicat sau sc!zut "i

atitudinea proiectat!. Sunt categorii predefinite "i pe care le consider importante

pentru surprinderea anumitor asem!n!ri edificatoare.

Pentru c! nu îmi propun o analiz! a caracterului comunicatorului, voi încerca s!

ob#in câteva informa#ii relevante cu privire la patos "i logos, adic! acele mesaje

non-verbale care vorbesc despre emo#ia trezit! în interlocutor "i logica

argumentului.

Dup! istovitoarea analiz! (vizionarea a cel pu#in 3 clipuri video pe youtube cu

fiecare dintre cei analiza#i "i notarea observa#iilor în dreptul fiec!rei categorii)

afl!m urm!toarele: 83% dintre primari nu au probleme serioase de dic$ie. Ei

reu"esc s! rosteasc! clar cuvintele în adres!rile publice. Surprinz!tor? Nu, nu

neap!rat cred eu. Am observant de multe ori faptul c! în general un bun vorbitor

este admirat "i cu siguran#! mult mai apreciat decât o persoan! cu o deficien#!

de vorbire.

Presupunem c! românilor le plac vorb!re#ii? În mod surprinz!tor 64% dintre

primari au un debit verbal mediu "i doar 26% dintre ei au un debit verbal mare.La capitolul coeren#! verbal!, cei mai mul#i dintre cei analiza#i stau foarte bine. În

propor#ie de 85% au un discurs coerent în propor#ii acceptabile, cu propozi#ii

clare, logice "i idei expuse în mod ordonat, de"i foarte mul#i folosesc cli"ee

verbale în exprimare.

În timp ce expun aceste procente, nu pot s! nu-mi amintesc ce spunea marele

politician Nicolae Iorga despre colegii lui de breasl!:

”Sunt oratori care stau cu totul goi sub mantia lor de elocven !" .”

Cred c! ce le repro"a marele Iorga colegilor este tocmai aceast! minunat! "i

sublim! lips! de etos, de caracter a celor care vorbesc bine dar numai cu buzele

"i de multe ori logica discursului (logos) este secundar! elocven#ei.

TONUL FACE &EFUL



19

Întotdeauna am suspectat c! la succesul unui burlac contribuie "i un timbru vocal

grav "i puternic. Am aflat mai târziu c! acest lucru conteaz! foarte mult în

interac#iunea femeie-b!rbat "i c! la nivel incon"tient femeia are o predispozi#ie

c!tre o voce groas! b!rb!teasc! pe care o asociaz! pozitiv.

Leonard Mlodinow este autorul c!r#ii Subliminal: Cum mintea ta incon # tient ! î " i

dicteaz ! comportamentul care printre altele dezbate tocmai aceast ! tem ! .

Mlodinow d ! un exemplu concludent: ”Femeile poate au preferin " e diferite când e

vorba de b ! rba " i cu pielea întunecat ! # i b ! rbi, blonzi proasp ! t b ! rberi " i, sau

b ! rba " i având orice înf !" i # are dar stând la volanul unui Lamborghini – dar atunci

când sunt rugate s ! noteze b ! rba " i pe care îi aud dar nu îi pot vedea, femeile

într-un mod miraculos tind s ! fie de acord: b ! rba " ii cu voci joase # i groase sunt

mai atractivi. Rugate s ! ghiceasc ! caracteristicile fizice ale celor pe care îi aud,

femeile tind s ! asocieze vocile joase cu b ! rba " i înal " i, musculo # i # i cu pieptul

p ! ros – tr ! s ! turi considerate de regul ! atr ! g ! toare.”

În timp ce b ! rba " ii (un grup de cercet ! tori au descoperit recent c ! ei) î # i

ajusteaz ! incon # tient tonalitatea # i timbrul vocal în concordan "! cu pozi " ia de

dominan "! pe care ei consider ! c ! o au în rela " ia cu al " i competitori. Dac ! se simt

domina " i de competitorii b ! rba " i, î # i îngroa #! vocea # i eventual ridic ! tonul.

A"adar a"a se explic! impulsul acesta de a acoperii pe cineva cu vocea atuncicând e"ti într-o contradictie serioas! cu interlocutorul. Mitul cu temperamentul

latin este, cred eu, par#ial distrus.

Cercet!torii au f!cut un alt experiment cu 24 de vorbitori publici pe care i-au

înregistrat r!spunzând la dou! întreb!ri, una politic! "i una personal!: Care este

opinia dumneavoastr! cu privire la politica universit!#ilor care favorizeaz! la

admitere grupurile minoritare? Ce ve#i face dac! dintr-o dat! mo"teni#i sau

câ"tiga#i o sum! foarte mare de bani?

Au luat aceste înregistr!ri "i le-au ridicat "i sc!zut timbrul vocal cu 20% "i de

asemenea au m!rit "i sc!zut debitul verbal cu 30%. Rezultatele au sunat în

continuare natural dar întrebarea important! era, va afecta aceste modific!ri

modul cum ascult!torii percep vorbitorul?

Cercet!torii au înscris apoi în program al#i 24 de voluntari c!rora li s-a dat s!

asculte câte un vorbitor de fiecare, având a"adar acela"i con#inut doar variind

tonalitatea "i debitul verbal. Rezultatele au fost urm"toarele: vorbitorii cu o

voce sub$ire au fost percepu$i ca fiind mai pu$in credibili, mai pu$in



20

simpatici, mai pu$in poten$i #i mai emo$iona$i decât vorbitorii cu o voce

joas" #i groas". De asemenea, cei care au vorbit rar, au fost percepu#i ca fiind

mai pu#in credibili, mai pu#in persuasivi, "i mai pasivi decât cei care vorbeau mai

repede.

Mlodinow concluzioneaz! c! de"i vorbitul repede poate fi un cli"eu al vânz!torilor

ambulan#i, se pare c! un debit verbal peste medie poate s! te ajute s! pari mai

de"tept "i mai conving!tor.

Dac!, de asemenea, vorbe"ti pu#in mai repede "i mai tare cu mai pu#ine pauze "i

intona#ie, vei descoperi c! e"ti perceput mai plin de energie, mai inteligent "i

cunosc!tor.

Analiza celor 42 de primari au confirmat f!r! echivoc concluziile cercet!torilor.

To$i cei 42 de primari au o voce grav", 35% dintre cei analiza$i au un ton

moderat, 95% sunt percepu$i ca siguri pe ei #i f"r" emo$ii, 59% dintre ei

sunt percepu$i conciliatori/calmi, #i 76% pot fi considera$i chiar carismatici

gata s" ofere replici spontane.

Se pare c! discursul expresiv, cu modula#ie de volum "i tonalitate, precum "i un

minim de pauze sesizabile, pot s! creasc! nivelul de credibilitate "i m!re"te

impresia de inteligen#!. Astfel se explic! percep#ia pozitiv! a celor 42 de primari

analiza#i.

Alte studii arat! c! emo#iile de baz! sunt exprimate nu doar prin expresia facial!

dar "i prin voce. Atunci când vorbim încet suntem percepu#i ca tri"ti sau sup!ra#i

"i când ridic!m vocea suntem percepu#i ca nervo"i sau tem!tori.

Un exemplu celebru este cel al politicianului Margaret Hilda Roberts, ales în 1959

ca "i membru în parlamentul Marii Britanii din partea Partidului Conservator. De"i

avea mari ambi#ii politice, doamna Roberts avea o mare problem!, timbrul vocii

ei. I s-a atras aten#ia c! timbrul vocii este prea înalt "i deranjant, dând impresiaunei înv!#!toare isterice care nu va fi ascultat! "i luat! în serios dac! nu rezolv!

aceast! problem!.

Doamna Roberts a în#eles "i s-a conformat. A început s! vorbeasc! pe un ton

mai grav, s-a c!s!torit cu omul de afaceri Denis Thatcher "i a urcat foarte repede

sc!rile puterii devenind prim ministrul Marii Britanii. A r!mas în istorie ca doamna

de fier a Marii Britanii "i cred c! aceast! porecl! nu ar fi fost posibil! dac! nu î "i

schimba tonalitatea "i modula#ia vocii.



21

ARE FA!% DE OM BUN

Analiza expresiei faciale a celor 42 de primari români, confirm! faptul c! o fa#!

expresiv! este mai de dorit în comunicarea public!. 85% dintre cei analiza#i au o

fa#! expresiv! "i 97% dintre primari, de cele mai multe ori, când comunic! public

au o expresie grav!, serioas!.

Procentele sunt foarte mari si confirm! formula profesorului Mehrabian care

concludea c! 55% din mesajul referitor la sentimente "i atitudini este în expresia

facial!.

Cele "ase emo#ii de baz!: nervos, bucuros, trist, tem!tor, surprins "i dezgustat

sunt insuficiente când realiz!m faptul c! sunt 10.000 de expresii faciale, dintrecare sunt vreo 3000 care transmit emo#ii, spune celebrul profesor american, Paul

Ekman.

Paul Ekman confirm! teoria lui Mehrabian, cu care era de altfel "i contemporan,

demonstrând faptul c! expresia facial! nu se poate disimula fiind astfel mult mai

veridic! decât mesajul propriu zis. Paul Ekman este cel care a ini #iat "i dezvoltat

studiul micro expresiilor care ne ajut! s! depist!m atunci când mesajul este în

contradic#ie cu expresia facial!.

Creierul uman este capabil s! sesizeze incon"tient o mare parte dintre aceste

contradic#ii de mesaj "i s! formuleze o percep#ie în func#ie de aceste mesaje

contradictorii.

Conform lui Mehrabian, în comunicarea public!, cea mai important! este

expresia facial!.

Profesorul Erik Bucy de la Texas Tech University "i profesorul asociat Patrick

Stewart de la Universitatea Arkansas au f!cut o analiz! foarte interesant! a celui

mai surprinz!tor candidat la pre"edintia SUA din istoria recent! "i a

contracandidatului s!u: Barak Obama "i John McCain.

În articolul The Importance of Facial Expressions in a Presidential Debate: A

Story In GIFs (Importan " a expresiilor faciale într-o dezbatere

preziden " ial ! ) jurnalistul Elisabeth Flock expune ‘semnele’ sau micro expresiile

descoperite de cei doi profesori.

$i pentru c! e important s! ai o atitudine de înving!tor "i de încrez!tor, nu de

încrezut, cei doi au vrut s! afle cum putem s! ne d!m seama când un candidatpierde dezbaterea sau crede c! pierde dezbaterea.



22

Unul dintre cele mai bune ‘semne’ care arat! c! un candidat se simte dep!"it de

adversar este faptul c! clipe"te foarte des. Spuneau ei c! num!rul de clipiri sunt

un indicator cât se poate de bun pentru a determina prin ce stres trece cineva. Se

pare c! în timpul dezbaterii televizate, John McCain a clipit de 100 de ori pe

minut, în timp ce Obama a clipit doar de 41 de ori pe minut.

Conform lui Stewart "i Bucy, emo#iile negative pot fi determinate de asemenea

prin afi"area din#ilor de jos care indic! mânie, prin rotirea "i mi"carea continu! a

ochilor care indic! evitarea sau minciun! prin omisiune sau o postur! ciudat!

care poate indica frica.

Cei 42 de primari au a"adar o expresivitate facial! care în mod clar îi ajut! în

comunicare "i poate "i mai important este faptul c! sunt percepu#i serio"i.

Acest aspect, din punctul meu de vedere, este foarte important deoarece este

specific culturii române"ti "i poate acestei regiuni est-europene. De ce românii nu

zâmbesc? Un sondaj interna#ional Gallup care "i-a propus s! afle care sunt #!rile

cu cei mai ferici#i locuitori, claseaz! România pe locul 58 din 148 de #!ri din lume.

România este clasat! în acest clasament, deloc surprinz!tor, zic eu, al!turi de

Ucraina, Moldova, Pakistan "i Egipt. Ce au în comun aceste #!ri? O istorie

recent! cu regimuri politice autoritare, mult! s!r!cie "i corup#ie dar poate "i o

mentalitate asupra vie#ii diferit! de #!ri precum Panama "i Paraguay care ocup! locurile frunta"e în top al!turi de Danemarca "i Olanda.

CONCLUZIE

La baza acestui ebook, ca "i premiz! st! teoria profesorului Mehrabian:

Comunicatorul este mai degrab! validat de tonul "i felul cum transmite mesajul,

nu de mesaj!

Aceast! analiz! cantitativ! a celor 42 de primari români a confirmat aceast!

premis! prin faptul c!, într-adev!r, cele mai importante procente au subliniat

anumite tr!s!turi repetitive care pot explica succesul lor ca "i vorbitori publici "i

ne ofer! poate un instantaneu al comunicatorului public român acceptat "i validat

de c!tre comunitate.

Nu putem bineîn#eles extrapola aceste tr!s!turi la nivel na#ional sau în alte

domenii, dar se pot constitui ca "i mici indicii din mentalul colectiv al poporuluiromân dar totu"i un instantaneu cu termen de valabilitate limitat în sociologie.



23

Sunt totu"i informa#ii utile "i re-confirm!ri ale experien#elor proprii care pot sprijini

eforturile de comunicare de business (branding personal, video blogging,

prezent!ri publice "i comunicarea tv) ale managerilor "i comunicatorilor români.

NOTE BIBLIOGRAFICE

Marian Petcu, O istorie ilustrat ! a publicit !" ii române # ti , Editura Tritonic, 2002

/ Istoria Jurnalismului # i a publicit !" ii în România , Marian Petcu, Polirom 2007

The Importance of Facial Expressions in a Presidential Debate : A Story In GIFs –

Link: http://www.usnews.com/news/blogs/washington-whispers/2012/10/01/the-

importance-of-facial-expressions-in-a-presidential-debate-a-story-in-gifs

Leonard Mlodinow, Adapted from Subliminal: how your unconscious mind rules

your behaviour – copyright 2012 – Link:https://www.psychologytoday.com/blog/subliminal/201205/how-we-are-judged-

our-voice-in-dating-and-the-workplace

Paul Ekman – Telling Lies: Clues to Deceit in the Marketplace, Politics, and

Marriage (W. W. Norton & Company, 1985) – Link:

https://en.wikipedia.org/?title=Paul_Ekman

Gallup.com 2011 – Studiu cantitativ pe un e"antion de 150.000 de persoane din

148 de #!ri. – Link:

http://www.descopera.ro/dnews/10404606-cat-de-fericiti-sunt-romanii-un-sondaj-

international-arata-care-sunt-cei-mai-fericiti-oameni-din-lume

Annie Murphy Paul "i a psihologilor Henry Roediger "i Mark McDaniel. “Make It

Stick: The Science Of Successful Learning ,”



Ramona Le%eanu – Peste jum ! tate dintre români se v ! d primarii perfec " i – Link:

http://www.curierulnational.ro/Politic/2008-06-

12/Peste+jumatate+dintre+romani+se+vad+primari+perfecti

Rosie Ifould, Acting on impulse – Link:

http://www.theguardian.com/lifeandstyle/2009/mar/07/first-impressions-snap-

decisions-impulse

Georgiana Fefea, Descoper ! – Corpul t ! u îmi apar " ine – Link:

http://www.descopera.ro/stiinta/3926366-corpul-tau-imi-apartine

Izabela Glomnicu – Link: http://www.turismmarket.com/trei-tipologii-umane-cum-

sa-le-vorbesti-pe-limba-lor#sthash.8odzv2uP.dpuf

Wikipedia, Retorica – Link: https://ro.wikipedia.org/wiki/Retoric%C4

Date post:	14-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	daniel-a-bujorean
View:	76 times
Download:	0 times

Cât trebuie să mânânci ca să devii primar? #Eat2becomeMayor

Documents