Castelul Peles, Sinaia

Castelul Peles, unul dintre cele mai importante castele din Romania, este amplasat in Sinaia, la 44 km de Brasov si la 122 km de Bucuresti.

A fost construit intre anii 1873 si 1914, pe vremea regelui Carol I al Romaniei (1866 - 1914), după planurile arhitecților Johannes Schultz și Karel Liman, și a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz și Berhard Ludwig din Viena.

Castelul Peles a fost construit din lemn, piatra, caramida si marmura si are circa 160 de incaperi. Demn de mentionat este faptul ca Pelesul a fost primul castel electrificat in intregime din Europa.

Castelul Peleș poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istoric din România, având caracter de unicat și este, prin valoarea sa istorică și artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.

Castelul Pelisor, Sinaia

Castelul Pelișor este un castel de mici dimensiuni, construit în parcul castelului Peleș pe valea Prahovei. Ridicat între 1899 și 1902 de arhitectul ceh Karel Liman și decorat de artistul vienez Bernhardt Ludwig, Castelul Pelișor devine, începând cu anul 1903, reședința de vară a principilor moștenitori.

Castelul a fost construit din dorința regelui Carol I, ca reședință a principilor moștenitori Ferdinand și Maria.

Mobilierul și decorațiunile interioare, realizate în bună măsură de către Bernhard Ludwig, indică un spațiu rezidențial (hall, cabinete de lucru, capela, "camera de aur"), tributar inovațiilor mișcărilor artistice de la începutul secolului al XX-lea.

Pelișor are 99 de încăperi.

Castelul Pelișor deține o valoroasă colecție de artă decorativă aparținând Art-Nouveau-ului, printre care lucrări ale unor artiști ca E. Galle, frații Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O mențiune specială merită manuscrisul - pergament pictat realizat de Maria și dăruit lui Ferdinand în 1906.

Castelul Corvinilor sau Huniazilor, Hunedoara

Castelul Corvinilor, numit și Castelul Huniazilor sau Cetatea Hunedoara, se afla in Hunedoara si este cel mai important monument de arhitectură gotică din Transilvania.

A fost ridicat în secolul XV de către Iancu Hunedoara, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști. Este o construcție impunătoare, cu acoperișuri înalte și divers colorate, cu turnuri și turnulețe, ferestre și balcoane împodobite cu dantelaria pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu.

Fiind una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaște în timpul acestuia însemnate transformări. El devine astfel o somptuoasă locuință, nu numai un punct strategic întărit. Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare.

Castelul Regal de la Savarsin

Castelul regal de la Săvârșin este un castel deținut de familia regală română și situat pe domeniul de la Săvârșin, județul Arad. Pe locul clădirii actuale se găsea în secolul al XVIII-lea castelul familiei nobiliare Forray. Acest castel a fost construit între anii 1650-1680.

Castelul este înconjurat de un parc prevăzut cu lac și debarcader. Parcul dendrologic din jurul castelului a fost înființat de vicecomitele Andras Farray, în anul 1514, care a fost domn de pământ și a avut moșie în zona Săvârșinului. Acest parc are o suprafață de 6,5 hectare și conține câteva specii rare de arbori și arbuști, declarate monumente ale naturii: brad argintiu, molid, tuia piramidală, chiparoși de baltă, salcâm chinezesc, pin de Himalaya, alun turcesc, stejari seculari și multe altele.

Palatul Roznovanu – Iasi (Primaria)

Palatul Roznovanu, este un monument de arhitectură, construit în deceniile 7 - 10 ale secolului XVIII-lea, în Iași. A fost restaurat între anii 1830 și 1833 de către cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat și Catedrala Mitropolitană din Iași.

În ansamblu, ca arhitectură dar și prin frescele interioare și statuile ce împodobeau în 1830 exteriorul, palatul aparține stilului neoclasic, cu elemente ornamentale eclectico-baroce.

Până în 1891 când este vândută statului, clădirea este reședință a familiei Rosetti - Roznovanu, cea mai puternică și mai influentă familie din arena politică moldavă a urbei. Între anii 1892 - 1892, Palatul Roznovanu va fi folosit ca reședință temporară a familiei regale, o parte din spațiu fiind alocat autorităților locale. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales în Primul Război Mondial, între 1916 - 1918, când a găzduit sediile ministerelor conducerii politice refugiate de la București. În deceniile 2-4 ale secolului XX, Palatul cunoaște din nou strălucirea vieții mondene de altădată, pentru ca, din 1944 să devină sediul Comitetului Orășenesc de Partid. In prezent, clădirea adăpostește sediul primăriei Iași.

Castelul Bran

Castelul Bran (în germană Törzburg, în maghiară Törcsvár) este un monument istoric și arhitectonic, situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de Brașov, pe șoseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu și care leagă Brașovul de Câmpulung.

Castelul Bran este construit pe o stâncă, într-un punct cheie din punct de vedere strategic. El adăpostește în acest moment muzeul Bran, muzeu ce se întinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colecții de ceramică, mobilier, arme și armuri, iar în curtea castelului se află un mic muzeu al satului, cu case tradiționale din regiunea culoarului Rucăr-Bran.

În anul 2000, castelul Bran a fost revendicat de Arhiducele Dominic de Habsburg și de surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen și Elisabeth Sandhofer, moștenitorii castelului. În luna mai 2006, aceștia au devenit proprietarii castelului și ai domeniului aferent.

Castelul Sturza din Miclauseni

Castelul Sturdza de la Miclăușeni, cunoscut și sub denumirea de Palatul Sturdza, este un castel în stil neogotic construit între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza și soția sa Maria, în satul Miclăușeni, la o distanță de 20 km de Roman și 65 km de municipiul Iași. În prezent, se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Planurile construcției au fost realizate de arhitecții Iulius Reinecke și I. Grigsberg.

Este un frumos palat în stil neogotic târziu, fiind o copie a castelelor feudale apusene și amintind de Palatul Culturii din Iași, dar și de Palatul Domnesc din Ruginoasa.

Palatul Mogosoaia

Palatul Mogoșoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov, aflată la circa 15 km de centrul orașului București. Complexul conține clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeți, ghețăria și cavoul familiei Bibescu, precum și biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curții. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoș care deținea pământul pe care a fost construit.

Palatul Mogoșoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu.

Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist sau stil brâncovenesc, o combinație de elemente venețiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior și la un alt palat al domnitorului, construit anterior de acesta la Potlogi.

Palatul Culturii,Iasi

Palatul Culturii din Iaşi a fost inaugurat, în 1926, de către regele Ferdinand al României. Realizat după planurile arhitectului I.D. Berindei, ajutat de arhitecţii Xenopol şi Cerchez, construcţia Palatului a durat două decenii.

Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice în exterior. Construcţia are 298 incăperi cu o suprafaţă de aproximativ 36.000 m2. La faţadă sunt 92 ferestre, iar la mansardă alte 36 în ogivă şi două rânduri de baghete.

Astăzi Palatul Culturii din Iaşi este sediul Complexului Muzeal Naţional "Moldova” Iaşi şi cuprinde: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu. În aripa de nord-est a palatului se află Biblioteca Municipală Gheorghe Asachi.

Palatul Jean Mihail, Craiova (Muzeul de Arta)

Actuala clădire a Muzeului de Artă din Craiova a fost casa unuia dintre cei mai bogaţi oameni din România începutului secolului trecut. Piatra de temelie a Palatului Jean Mihail a fost pusă în 1899. Constantin Mihail a apelat la arhitectul francez Paul Gottereau care avea să contureze un plan în stilul specific academismului francez, iar palatul s-a înălţat trainic şi elegant.

Materialele de construcţie erau de cea mai bună calitate, iar meşterii, dintre cei mai iscuţi aduşi de pe alte meleaguri. Îşi făceau apariţia stucatura, pe alocuri aurită, luminatoarele, oglinzile veneţiene, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria.

O legendă spune că Mihail visa să acopere clădirea cu monede de aur, dar regele l-ar fi refuzat, zicându-i că le vrea aşezate în dungă. În timp ce opera se desăvârşea, o boală cruntă strivea, spre sfârşitul anului 1907, bucuria proprietarului de a se răsfăţa în imensele încăperi. Câteva luni mai târziu, în iunie 1908, Constantin Mihail se stingea din viaţă. Fiii săi, Nicolae şi Jean, inaugurau palatul la un an de la pierderea tatălui. Nici în viaţa lor fastuoasa locuinţă n-a jucat rolul acelui cămin visat de părinte.

Imagini: InternetTexte: WikipediaMuzica: Ciprian Porumbescu “Balada” Op 29

Adriana

O zi buna!