case din lemn cu structura pe cadru din lemn

                  Constructia caselor a evoluat de-a lungul timpului in diferite forme, in functie de necesitatile umane pentru spatiu si confort, iar tehnologia a suferit si ea transformari in functie de conditiile socio-economice si de disponibilitatea materialelor si a mainii de lucru.

                  Cel mai vechi material de constructie cunoscut a fost lemnul, intotdeauna la indemana si usor de prelucrat cu mijloace relativ simple. Sapaturile arheologice au dovedit ca acest material era cel mai des folosit atat in cladirea  de locuinte, cat si de fortificatii si intarituri. De-a lungul secolelor, tehnologia constructiei de lemn a fost adusa la un grad de perfectiune si rafinament care o face sa fie cautata in toata lumea pentru superioritatea fata de alte tehnologii.

                  Exemplul cel mai elocvent de aplicare a acestei tehnologii se gaseste in Canada si SUA, unde 90% din casele individuale si multifamiliale (duplex, triplex, apartamente) pana la 3 nivele, sunt construite din lemn care, in combinatie cu alte materiale, asigura un grad de eficienta economica (costul constructiei si al exploatarii) si de confort neegalat. Factorii socio-economici caracteristici societatii nord americane, cresterea rapida si mobilitatea populatiei, au impus nevoia constructiei de locuinte rapida si ieftina.

                  Deschiderea unor noi centri economici, de exemplu, a facut sa apara peste noapte cartiere si orase noi pentru populatia care gravita catre oportunitatile nou create. In ultimii 200 de ani tehnologiile nord-americane au dus la un proces de rafinare al metodei de constructie si de utilizare a materialelor, care au ajuns la un nivel de adevarata arta, casele  nord-americane fiind solicitate in toate colturile lumii, din Orientul Mijlociu si Indepartat pana in Europa de Est si Vest, din Australia pana dincolo de cercul polar.

                  Caracteristica cea mai importanta pentru case din lemn este rapiditatea de executie, o casa de 200-300 mp putand fi data la cheie in 10-12 saptamani, fata de casele traditionale de zidarie care au o perioada de executie de peste 10 ori mai lunga. Alt avantaj major, este rezistenta elastica a structurii de lemn, care ofera securitate cu usurinta la cutremure de gradul 8-8,5 pe scala Richter, cum au demonstrat casele canadiene din orasul Kobe din Japonia si la uragane de 250-300 km/h, cum s-a vazut in multe parti ale Statelor Unite, bantuite de aceste calamitati.

                  Faptul ca peretele sandwich de lemn cu izolatie de vata minerala ofera o rezistenta termica mult superioara celui de zidarie, permite folosirea peretilor mult mai subtiri, marind astfel suprafata utila cu pana la 10% (la o casa de 200mp, de exemplu, se castiga o camera de 20mp, fara a afecta suprafata construita). Acest lucru e foarte important in special in orase, unde terenurile sunt mici si retragerile impuse nu permit desfasurarea unei amprente generoase a cladirii.                  

                  In sfarsit, calitatea de rezistenta termica ridicata, reduce cheltuielile de exploatare (incalzire,  racire) cu 50% fata de constructia de zidarie, care are o inertie termica mult mai mare. O casa de lemn se poate tine neincalzita de la cateva ore la cateva zile dupa care, la nevoie, se poate reincalzi in cateva minute.

                  Piata imobiliara romaneasca se preteaza perfect la aceasta tehnologie, fiind conditionata de doi factori importanti: lipsa de spatiu locativ de calitate si puterea financiara scazuta a consumatorului, accentuata de dificultatea obtinerii creditelor ipotecare. Din aceste motive, posibilitatea de a construi o casa de 3-4 dormitoare cu 2-3 bai, garaj, la pretul unui apartament mediu, fara dezavantajele inerente locuitului la bloc, are potentialul de a revolutiona calitatea vietii majoritatii familiilor din Romania.

» zoom pe foto

 

     

 

Case din lemn : Talpa casei

           Este un element de bază al construcţiei,  prin care se execută trasarea şi prinderea pereţilor structurii de rezistenţă de fundaţia clădirii.

Fundatia este una speciala ,realizata printr-o tehnologie noua in Romania, compusa din cofraje din polistiren .Talpa casei se constituie dintr-un dulap de lemn, cu dimensiunile de 45x90, 45x135mm, având aceiaşi laţime cu a peretelui care reazemă pe aceasta ;se aşează pe un strat de hidroizolaţie şi se fixează în prima fază cu prinderi speciale, iar după montarea pereţilor de la parter se solidarizează împreună cu aceştia prin conexpanduri sau agrafe din oţel beton existente în fundaţie.

» zoom pe foto

 

   

     

 

Case din lemn : Peretii           Peretii reprezinta elementele  principale de rezistenţă şi stabilitate ale construcţiei, care asigură preluarea sarcinilor verticale din greutatea planşeelor şi a şarpantei, precum şi a sarcinilor orizontale din seism şi vânt şi transmit aceste încărcări fundaţiei.

           Un important avantaj al sistemului framing îl reprezintă posibilitatea realizarii pereţilor sub formă de panouri prefabricate. Acest fapt conduce la creşterea calitaţii execuţiei acestor elemente, prin realizarea lor în fabrică cu utilaje şi tehnologii moderne, precum şi un control tehnic adecvat şi în acelaşi timp prin prefabricare se reduce considerabil timpul de execuţie pe teren al construcţiei, micşorându-se asfel manopera de montaj şi implicit costul clădirii.

           Pereţii sunt alcatuiţi din dulapi de lemn de raşinoase, cu dimensiunile secţiunii de 50x80mm şi 45x135mm, spaţiaţi în plan la distanţe de 400…600 mm. Uzual pereţii exteriori se execută cu grosimea de 125mm şi cei interiori cu grosimi de 90 şi 135mm, aceste valori fiind impuse în principal, de grosimea stratului termoizolator care este mai mare la exterior.

           Elementele verticale de rezistenţă ale pereţilor(montanţi) sunt solidarizate de talpile orizontale ale panourilor prin cuie şi colţare metalice galvanizate. Panourile pereţilor exteriori sunt placate de regulă cu placi de OSB de18mm, care asigură rigidizarea şi conlucrarea montanţilor în plan lateral, realizând astfel o comportare de şaibă rigidă a peretelui în planul său.

Pereţii de închidere exterioară prefabricaţi sau confecţionaţi au în componenţă următoarele straturi (de la exterior spre interior): tencuială acrylică tip Baumit aplicată cu ruloul; amorsă; plasă din fibră de sticlă; masă şpaclu; placaj OSB ignifugă 18 mm; structură rigle răşinoase 50 x 80mm  tratate ignifug; umplutură vată minerală 80mm; folie anticondens; panou gipscarton 12,5mm; emulsie de zugrăvit acrylică tip Baumit ,tamplărie PVC cu geam termopan din sticlă float 6-12-4 cu deschidere batantă (opţional oscilo-batantă) profile REHAU.

» zoom pe foto

 

          

         

 

 

Case din lemn : Planseele            Planseele sunt elementele de construcţie orizontale care realizează preluarea incărcărilor din greutatea oamenilor şi mobilierului şi o transmit pereţilor şi în acelaşi timp asigură conlucrarea peretilor în plan orizontal şi distribuirea sarcinilor orizontale din vânt şi seism. 

           Principalele elemente de rezistenţă ale planşeelor sunt grinzile. Grinzile sunt alcătuite din dulapi de lemn de răşinoase, cu secţiuni de 50x135, 50x180, dispuse la interspaţii de 400…600mm şi rigidizate în sens transversal cu distanţieri din dulapi cu aceiaşi secţiune. Acest sistem de grinzi şi distanţieri transversali împreună cu

duşumeaua alcătuiesc un ansamblu rezistent şi rigid, având o comportare de şaibă rigidă.

           Pentru încăperile cu deschideri mari se folosesc şi grinzi principale lamelare cu secţiuni de 135x230, 180x230, 135x280mm, alcătuite din dulapi de lemn încleiaţi, sau scânduri incleiate.

           Prinderile grinzilor de centură se face prin cuie, buloane, colţare şi eclise metalice galvanizate.           Peste grinzi se bate stratul suport care se poate constitui din: duşumea geluită din lemn cu grosimi de 22 şi 45mm, duşumea oarba de 24 şi 45mm, placi din OSB de 22mm grosime,parchet laminat.

          Pe talpa inferioară a grinzilor se poate bate direct stratul de finisaj: gips carton, lambriu, etc. sau aceasta poate rămâne aparentă şi se lăcuieşte.

» zoom pe foto

 

            

         

Case din lemn : Sarpanta            Reprezintă elementul de închidere situat la partea superioară a construcţiei, având atât un important rol practic prin protejarea cladirii de intemperii, cât şi un rol estetic, contribuind în mare măsură la aspectul construcţiei. De altfel multe construcţii din lemn se individualizează prin forma şarpantei.           Şarpanta se compune din structura de rezistenţă, stratul suport al învelitorii şi învelitoare.           Structura de rezistenţă a acoperişului se poate executa în două variante şi anume: şarpantă pe scaune şi şarpantă pe grinzi cu zăbrele.  În ambele cazuri suportul învelitorii este alcătuit din astereală de 24mm grosime sau plăci de OSB de 12 mm.           Peste stratul suport al învelitorii se dispune hidroizolaţia din membrană bitumată.           Ca material de învelitoare se poate folosi: ţiglă, tablă zincată, coli de onduline, sindrila bituminoasa.           Tavanele înclinate de la mansardă, alcătuite din însăşi structura şarpantei se izolează termic cu saltele de vată minerală, cu grosimi de 100, 150mm.

» zoom pe foto

 

                

         

 

Structura de rezistență este din zidărie portantă din cărămidă, fundațiile sunt din piatră cu mortar de var ciment. Planșeul peste subsol este din bolțișoare de cărămidă, iar cele peste parter și peste etaj sunt din lemn. Starea tehnică a structurii de rezistență este bună.

Tâmplăria interioară și exterioară este din lemn și este foarte uzată. Finisajele interioare- pardoseli, tencuieli, zugrăveli, vopsitorii etc.-sunt într-o stare avansată de uzură și nu mai corespund exigențelor actuale.

Finisajele exterioare de pe fațada principală sunt într-o stare tehnică mediocră, această fațadă fiind refăcută cu cca 25 ani în urmă. Materialele utilizate pe această fațadă sunt de calitate superioară- mozaic spălat, terasit praf de piatră- cu durabilitate mare. În decursul anilor, datorită poluării și intemperiilor, acestea s-au patinat. Fațada

posterioară este finisată ca și fațada principală, respectiv cu soclu din mozaic spălat și pereții cu terasit.

Instalațiile interioare, electrice și sanitare sunt într-o stare avansată de uzură. Încălzirea este cu sobe pe gaze naturale.

1. Concluziile raportului de expertiză tehnică:a) Fundațiile sunt din zidărie de piatră și au lățimea de 12,5 m, iar înălțimea de ~

1,00 m.Coridorul dinspre curte are o fundație continuă tot din zidărie de piatră cu lățimea de 70 cm și adâncimea de 1,50 m. Din investigațiile făcute nu au rezultat niciun fel de degradări ale fundațiilor.

b) Zidurile portante sunt din cărămidă plină, arsă și cu grosimi variabile de la 45 la 100 cm.

Zidurile portante sunt amplasate atât longitudinal, cât și transversal și la nivelul parterului au arce, pe ambele direcții. Pereții subsolului sunt deasemeni din zidărie de cărămidă. Toate zidurile portante, cât și cele neportante, sunt într-o stare tehnică foarte bună, neprezentând nicio fisură sau alte degradări.

c) Planșeele sunt diferite pe cele 3 niveluri. Astfel planșeul peste subsol este din bolți de

cărămidă și umplutură din alicarie la partea superioară. Pardoseala de la parter este din lemn și constă într-o rețea de grinzi. Longitudinal sunt 4 grinzi principale de 25x25 cm, rezemate pe zidurile portante transversale care au arce. Transversal sunt grinzi ușoare secundare de 15x22 cm, care se reazemă pe zidurile portante longitudinale și pe cele 4 grinzi principale. Pardoseala acestui planșeu este din dușumele care sunt degradate. La acest planșeu nu se observă degradări. Se propune ca în momentul în care încep lucrările de reparații să fie desfăcute tavanele de peste parter care sunt din scândură și tencuieli pe trestie și să fie inspectate amănunțit toate grinzile de lemn. Dacă se observă degradări ale acestora- zone putrezite, crăpături etc. Se vor lua măsuri în 2 variante posibile:

- Înlocuirea acelor elemente degradate dacă aceste degradări sunt izolate- Realizarea unui planșeu de beton peste parter.

Planșeul peste etaj este de asemeni din grinzi de lemn, tăvănuiala din scândură și tencuieli pe trestie. Acest planșeu este încărcat în pod cu termoizolație din alicarie și pardoseala de cărămidă așezată pe laț între grinzile principale.

La acest planșeu se va proceda astfel:

- Se va demonta tavanul din scândură și se va înlătura pardoseala din cărămidă și umplutura de

alicarie;

- Se vor examina grinzile și se vor face reparațiile care se impun;- Se va realiza o pardoseală în pod din dulapi de lemn și izolație din vată minerală.

2. Lucrările necesare a fi executate:a) Lucrări de consolidare a structurii de rezistență

Conform expertizei tehnice este necesar a fi realizat un planșeu peste parter din beton armat. Pentru a nu afecta funcționalitatea clădirii în zona parterului pe durata execuției lucrărilor și pentru a nu afecta stabilitatea acesteia, planșeul va fi realizat peste planșeul existent.Planșeul va fi pe o rețea de grinzi și placa din beton armat monolite, încastrate în zidurile portante. Dimensionarea și tehnologia de execuție vor fi stabilite la proiectul tehnic.

b) Refacere finisaje interioare- Demontarea tâmplăriei exterioare și înlocuirea cu tâmplărie de lemn stratificat și

geam termopan;- Demontarea ușilor interioare care nu sunt uși originale sau care au fost modificate

în timp. Ușile existente originale vor fi restaurate. Pentru această operațiune se scot foile de ușă, se arde vopseaua cu lampa de benzină, se repară zonele deteriorate prin decuparea porțiunii espective și înlocuirea cu un element nou. Foile astfel pregătite se chituiesc și se vopsesc . Tocurile se refac prin același procedeu fără a fi demontate. Ușile noi care se montează vor fi confecționate din lemn de rășinoase conform modelelor de la ușile existente;

- Demontarea sobelor de teracotă și demolarea coșurilor;- Curățarea pereților de zugrăvelile existente;- Repararea tencuielilor prin îndepărtarea porțiunilor desprinse de stratul suport

sau prin chituirea crăpăturilor cu ipsos;- Refacerea gletului;- Zugrăvirea pereților cu vopsele lavabile;- Realizarea de tavane din gips carton la cca 7 cm de tavanele existente și

zugrăvirea lor;- Desfacerea pardoselilor;- Executarea unei șape de cca 3,5 cm grosime în funcție de destinația încăperii;- Refacerea pardoselilor- parchet laminat sau gresie;- Repararea diferitelor confecții metalice- balustrade etc. și vopsirea lor.

Nu se vor face niciun fel de modificări de compartimentare sau de goluri de uși sau ferestre.

c) Refacere fațade- nu se vor efectua intervenții care să modifice elementele arhitecturale existenteFațada principală dinspre stradă:

- Soclul- va fi curățat cu peria de sârmă pentru îndepărtarea prafului și fumului;

- Bosajul de pe parter- va fi spălat cu apă și detergent (săpun lichid), vor fi reparate prin chituire fisurile. Această porțiune va fi ziugrăvită cu vopsele de exteriorlavabile în culoare alb-gri;

- Ancadramentele, brâurile, colonele angajate, cornișe etc- curățarea zugrăvelilor, refacerea porțiunilor deteriorate și aplicarea unui glet din ciment pentru exterior. Pe acest glet se va zugrăvi cu vopsele lavabile de exterior, culoare albă;

- Câmpul fațadei- curățat cu peria de sârmă, eventualele porțiuni degradate să fie refăcute cu același material ca cel existent (terasit într-o combinație de verde și maron);

- Glafurile de la ferestre și brâurile sunt protejate cu un șorț de tablă zincată care va fi refăcut cu un șorț tot din tablă zincată.Aceleași operațiuni se vor executa și pentru fațada posterioară.

d) Refacerea instalațiilor interioareInstalația de încălzire centrală- în prezent clădirea este încălzită cu sobe pe gaze naturale. Se va dezafecta acest sistem de încălzire și se va realiza unul centralizat.Instalația nouă va cuprinde:

- Coloane și racorduri la radiatoare cu conducte de cupru de diferite diametre. Distribuția interioară va fi împărțită pe mai multe ramuri separate de distribuitoare montate la parter și etaj. Plasa de distribuție va fi montată la subsol.

- Radiatoare din tablă de oțel echipată cu robineți și accesorii- Centrală termică echipată cu două cazane, montate pe gaze naturale.

Amplasamentul acesteia va fi în spațiul destinat în prezent magaziei și care are un volum de 28 mc și ventilație naturală. Pentru acest tip de centrală nu este necesar coș de fum. Puterea celor două centrale este de 2x60 kW.

- Apa caldă menajeră va fi preparată cu instalații tip instant pe energie electricăInstalația sanitară- există 2 grupuri sanitare, unul la parter și unul la etaj, cu 3 WC-uri, respectiv 2 WC-uri.

-Demontarea obiectelor sanitare existente (vas WC și lavoar), a coloanelor de scurgere și a conductelor de alimentare cu apă;

- Refacerea coloanelor de scurgere cu conducte din PVC greu;

- Refacerea coloanelor de alimentare cu apă rece a lavoarelor și a vaselor WC cu conducte multistrat;

- Montarea obiectelor sanitare noi (vas WC și lavoar) și echiparea lor cu armăturile necesare;

- În clădire va fi realizată și o instalație de hidranți pentru stins incendiul, montându-se câte 2 hidranți pe fiecare nivel. Coloanele de alimentare cu apă ale acestora vor fi din țeavă de oțel.

Instalația electrică- este foarte veche și trebuie refăcută integral.

- Debranșarea instalației din tabloul general;- Demontarea corpurilor de iluminat, a aparaturii electrice (prize, comutatoare), a

dozelor și a conductorilor care pot fi identificați;- Realizarea instalației noi în tuburi de protecție din PVC (îngropate în pereți și

aparent pe tavane) cu conductori din cupru FY 2,5 mm și FY 1,5 mm;- Montarea dozelor îngropat în pereți și repararea tencuielilor afectate de realizarea

instalației;- Circuitele vor fi separate pe parter și etaj montându-se în acest scop tablouri

electrice pe fiecare nivel;- Montarea aparaturii electrice-prize și comutatoare la 1,5 m de la pardoseală;- Montarea corpurilor de iluminat cu becuri economice. Modelul corpurilor de

iluminat se va potrivi cu arhitectura clădirii.- Nu este necesar un spor de putere instalată și, ca atare, nu se impune realizarea

unui branșament nou.e) Branșament apă: Pentru alimentarea cu apă a clădirii va fi realizat un

branșament nou de la rețeaua existentă ape stradă.- Branșament apă: 35 ml- Refacere pavaje și trotuare: 35 mpf) Branșament canalizare: Rețeaua interioară de canalizare se va racorda la

căminul de canalizare existent în curte.- Branșament canalizare: 35 ml- Cămine canalizare: 2 buc.- Refacere pavaje și trotuare: 40 mpg) Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială

- Strângerea molozului rezultat și refacerea zonelor verzi

3. Lista utilaje funcționale în centrala termicăa) Cazan producere apă caldă pe gaze naturale capacitate 60 kW 2 buc.b) Hydraulische Kaskade 2 Kesselanlahe 1 buc.c) Instalație de neutralizare 1 buc.d) Granule neutralizare Hydrolit (8 kg) 1 buc.e) Cot 870 D = 80/125 2 buc.f) Racord perete exterior D = 80/125, inclusiv

elementele de mascare pentru perete 2 buc.

4. Măsuri de protecția munciiOrganizarea de şantier se va amplasa în zona de lucru. După terminarea

lucrărilor şi desfiinţarea şantierului, terenul afectat se va aduce la starea iniţială.

Constructorului îi revine sarcina de a respecta cu stricteţe prevederile Legii nr.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, de a instrui şi a lua pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor, toate măsurile pentru prevenirea accidentelor de muncă şi respectarea cu stricteţe a măsurilor de protecţia muncii specifice lucrărilor ce se

execută. Muncitorii vor avea zilnic instructajul de protecţia muncii, vor folosi echipamentul de protecţie şi numai scule de calitate corespunzătoare.

Se vor lua toate măsurile de securitate pentru a evita producerea de accidente, instalaţiile la care se lucrează vor fi scoase de sub tensiune şi puse regulamentar la pământ. Echipele vor fi dotate corespunzător cu truse sanitare pentru acordarea primului ajutor în caz de accidentare.

5. Măsuri de protecţie a mediuluiDin punct de vedere a protecţiei mediului, echipele de muncitori vor respecta

următoarele instrucţiuni:

- să prevină pericolele de producere a incendiilor

- să evite scurgerile de substanţe poluante în sol

- pământul şi molozul rezultat în urma lucrărilor se va evacua din zonă în locuri special amenajate

- să nu spele ambalajele care au în conţinut substanţe periculoase combustibile

- se vor respecta toate condiţiile impuse de O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia mediului

- resursele menajere, bidoanele de metal sau plastic, orice fel de gunoaie rezultate în urma lucrărilor, vor fi evacuate din zonă.

6. Recepţia lucrărilor se va face conform prevederilor H.G.R.. nr.273/1994 privind aprobarea

Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru iniţierea recepţiei la terminarea lucrărilor, executantul trebuie sa comunice investitorului data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunicării va fi transmisă de executant şi reprezentantului investitorului pe şantier. Investitorul va organiza începerea recepţiei în maximum 15 zile de la notificarea terminării lucrărilor şi va comunica data stabilită:

a) membrilor comisiei de recepţie;

b) executantului;

c) proiectantului.

Recepţia finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanţie. La recepţia finală participă:

a) investitorul;

b) comisia de recepţie numită de investitor;

c) proiectantul lucrării;

d) executantul.

Plansee 

Casele construite pe structura din lemn se particularizeaza prin exceptionale calitati termo si fonoizolatoare ale planseelor. Stratul izolator de vata minerala sau polistiren expandat regleaza transferurile de caldura pe verticala si amortizeaza foarte eficient chiar si zgomotele cele mai stanjenitoare (calcatura unor pantofi cu toc inalt, tropaitul copiilor, caderea unui obiect greu).

Spre deosebire de planseele de beton, cele ce fac parte din structura orizontala de rezistenta a caselor din lemn pot primi cu mai multa usurinta si cheltuieli mai reduse, finisaje variate si spectaculoase. Grinzile structurii pot fi lasate la vedere, efectul estetic fiind garantat. Ele pot fi acoperite in totalitate prin placare cu lambriu sau gips - carton.

Golul de aer dintre grinzi va constitui un element izolator suplimentar. Un planseu bine executat, conform detaliilor din proiectul de structura, este tot atat de rezistent din acest punct de vedere ca si unul de beton armat.

Pentru plansee, peste panourile de pereti se aseaza, de regula, dulapi orizontali de 20/5 cm, la interax de 40 - 50 cm, care constituie elementul de rezistenta al planseelor. Peste acesta se aseaza straturile care formeaza pardoseala camerelor (in primul rand termoizolatia). La deschideri mai mari de 6 m se pot utiliza subgrinzi avand sectiunea de 200 x 200 mm.

Optional, in locul grinzilor masive se pot folosi grinzi lamelare, lipite multistrat. Planseele se pot realiza in mai multe moduri constructive:

a. plansee cu grinzi din lemn dispuse la distante reduse (40 - 60 cm) care se reazema pe scheletul portant din lemn;

b. plansee cu grinzi din inima plina realizate din placaj si incleiate. Aceste tipuri de grinzi dau posibilitatea de modulare astfel incat sa se poata acoperi deschideri si forme diverse in plan ale constructiei;c. planseele cu ferme din lemn realizate cu zabrele metalice sau din lemn. Aceasta solutie da posibilitatea unei montari simple pe santier, fara a folosi utilaje de ridicare, iar pozitionarea conductelor pentru instalatii se poate face in inaltimea grinzilor prin golurile existente; d. in cazul etajelor mansardate, talpile inferioare ale fermelor de acoperis constituie grinzile de planseu peste etaj.

In toate cazurile, termoizolatia si fonoizolatia la nivelul planseului se realizeaza cu saltele de vata minerala sau polistiren cu densitate mare.La partea interioara se executa finisajul tavanului alcatuit din placi de gips carton sau lambriuri din lemn, montate prin intermediul unui caroiaj de sipci.La partea superioara, pentru imbunatatirea comportarii structurii de rezistenta a caselor din lemn la solicitari seismice sau la solicitari de vant cu intensitate mare, grinzile planseelor se vor placa cu placi fibrolemnoase tip OSB sau cu doua randuri de scanduri dispuse incrucisat la 45 de grade.Fixarea placilor fibrolemnoase sau a scandurilor pe grinzile de planseu se realizeaza cu cuie si holzsuruburi, iar fixarea grinzilor de scheletul portant din lemn se face cu piese metalice speciale. Pentru o preluare cat mai eficienta a eforturilor de lunecare in plan orizontal, placile fibrolemnoase sau scandurile trebuie sa fie prelucrate pe cant in sistem lamba si uluc.Daca se doreste un montaj rapid si se dispune de utilaje de ridicare a planseelor se pot realiza module prefabricate asemeni panourilor de pereti: cu termoizolatie, placare de rezistenta din placi OSB sau scanduri incrucisate, finisaje.

Bariera anti - vapori 

Are rolul de minimaliza efectele umiditatii. Exista trei modalitati prin care umiditatea ataca constructia:

-difuzia: umiditatea migreaza dintr-o zona cu umiditate crescuta intr-o zona cu umiditate redusa. Acest fenomen face ca fenomenul sa se extinda in scurt timp in zone intinse ale constructiei. Bariera anti-vapori face ca difuzia umiditatii sa fie redusa sau chiar sa fie eliminata;

- acumularile si scaparile de aer din constructii genereaza spatii in care se acumuleaza umiditate in exces in cavitatile din pereti si in eventualele imperfectiuni ale structurii. Bariera antivapori creeaza un start izolator care diminueaza substantial aceste efecte.

- patrunderea ploii: afecteaza structura izolatoare a casei. Bariera anti-vapori este utilizata pentru a preveni infiltratiile generate de actiunile ploii.

Intresul pentru cresterea eficientei termice a locuintei a facut ca tehnologiile dezvoltate pe aceasta linie sa determine scaderea infiltratiilor de aer si implicit a umiditatii, fapt care genereaza cresterea coeficientului termic al constructiei. Umiditatea care patrunde in cladire, in special prin zonele de intersectie ale structurilor genereaza condens, determina ulterior aparitia igrasiei si

mucegaiului care au un efect distructiv asupra cladirii. Barierele anti-vapori bine realizate reduc aprope la zero riscurile aparitiei umiditatii in nou constructie.

Nivelul de umiditate al aerului defineste umiditatea relativa a constructiei. O umiditate relativa de 100% indica faptul ca aerul contine o mare cantitate de vapori fapt care poate influenta negative temperatura din incinta. O umiditate relativa situata intre 30 si 50% este optima pentru un grad de confort normal.

Aerul cald poate transporta mai multa umiditate decat aerul rece. Umiditatea difuzata de caldura umezeste structurile constructiei pana la nivelul in care acestea nu mai pot retine cantitatea de vapori suplimentara, moment in care apar problemele legate de igrasie si mucegai. Cand aerul cald intra in contact cu suprafete reci, vaporii de aer se condenseaza iar picaturile de lichid se depoziteaza pe respectivele structuri. In zonele cu variatii climatice, condensul apare de regula in perioada lunilor reci.

De asemenea, aerul cald generat in interiorul cladirilor se strecoara prin defectele din structura cladirilor formand zone in care se depoziteaza umiditatea, care se difuzeaza ulterior spre zonele mai putin umede. Acumularea acesteia in exces poate dauna foarte mult constructiei.

Pentru izolarea peretilor si acoperisului contra infiltrariii umiditatii se folosesc bariere anti-vapori realizate, de regula, din folii de polietilena sau folii de aluminiu montate intr-o structura continua, etansa, care previne realizarea scurgerilor de aer si difuzia vaporilor de apa in interiorul constructiei. Cel mai utilizat material pentru realizarea barierei de vapori pentru pereti din structuri prefabricate din lemn este folia de polietilena continua cu grosimea de 0.15 mm.

Infiltrarile determinate de ploaie sunt minimalizate de finisajele exterioare eficiente care impiedica aparitia fenomenului. Deoarece lemnul folosit la realizarea structurilor de baza are un grad scazut de umiditate, in combinatie cu bariera interna anti-vapori si finisajele exterioare anti-umiditate, exista sanse reduse ca in interiorul structurii peretilor sau acoperisului sa se formeze acumulari de umiditate care sa afecteze stabilitatea termica a constructiei.

Bariera anti-vapori este o membrana care restrictioneaza migrarea umiditatii prin difuzie din zone cu un grad inalt de umiditate. Bariera de vapori trebuie instalata in apropierea partii incalzite a peretilor pentru a nu genera condesarea vaporilor de apa pe partea rece a structurii. Zonele dintr-o construtie in care apar probleme de umiditate. Exista mai multe zone in care umiditatea poate provoca probleme pentru o constructie.

Ferestrele. Condensul care se instaleaza in jurul ferestrelor este determinat de scaparile de aer care apar datorita unor probleme de constructie. Problemele de condens pot fi rezolvate prin cresterea eficientei termice a ferestrei, reducerea pierderilor de aer din jurul ferestrei printr-o etansare cat mai buna, realizarea unei incalziri suplimentare a zonei, montarea unei bariere tip termopan.

Zonele de intersectie ale peretilor si tavanului. Aceste intersectii sunt principalele generatoare de umiditate, putand afecta structura peretilor si generand scaderea coeficientului termic si scaderea substantiala a confortului din locuinte. O buna bariera anti - vapori poate diminua in

mare masura eventualele neajunsuri.

Mansarda si plafonul. Scaparile de aer din mansarda si condensul care apar ulterior pot afecta structura generala a cladirii. O buna izolatie exterioara, o ventilatie eficienta si o bariera anti-vapori pot inlatura aceste neajunsuri.

Indiferent daca este (zidita ) tencuita cu lut s-au ciment( mortar M4) o casa din caramida veche de 50 de ani daca vrei sa o pastrezi trebuie sa parcurgi urmatorii pasi:-curatarea zidurilor de tencuiala interior si exterior, si lasat la uscat zidaria.-curatarea rosturilor dintre caramizi si inlocuirea caramizilor macinate.-acoperirea zidurilor pe ambele parti cu plasa STM de 4 (5) ri prinderea plaselor intre ele cu fier beton 6, creindu-se o structura de rezistenta cadru.-se va stropi zidul pe ambele parti cu amorsa ciment si apa. (zidul fiind uscat absoarbe cimentul si intareste caramizile.- se tencuieste zidul cu mortar M25 , si se finiseaza cu tencuiala la gata. Nu se izoleaza zidul cu polistiren sau alte materiale pentru ca este vechi si trebuie sa respire ( sa se usuce in timp).-Inainte de tencuiala trebuie sa verifici daca fundatia casei este hidroizzolata (stratul de bitum cu carton asfalt), si daca nu trebuie sa faci hidroizolatie in subzidire pe portiuni de maxim 1,5 metri.